Sunteți pe pagina 1din 1

SE DĂ TEXTUL:

Noi ştim că unu ori unu fac unu, dar eu şi cu tine, face un astragal...
dar un inorog ori o pară nu Ştim, vai, nu ştim cât facem.
nu ştim cât face. Numai tu şi cu mine
Ştim că cinci fără patru fac unu, Ah, dar o plapumă înmultiţi şi împărţiţi
dar un nor fără o corabie înmulţită cu un iepure adunaţi şi scăzuţi
nu ştim cât face. face o roscovană, desigur, rămânem aceiaşi...
Ştim, noi ştim că opt o varză împărţită la un steag
împărţit la opt fac unu, fac un porc, Pieri din mintea mea!
dar un munte împărţit la o capră un cal fără un tramvai Revino-mi în inimă!
nu ştim cât face. face un înger,
Ştim că unu plus unu fac doi, o conopidă plus un ou,
(Altă matematică. Nichita Stănescu)
Răspundeţi la următoareel întrebări:
1. Care este tema poeziei lui Nichita Stănescu?
2. Explicaţi în 4 – 5 rânduri semnificaţia titlului poeziei.
3. Evidenţiaţi două aspecte ale neomodernismului, prezente în poemul citat.
4. Identificaţi secvenţele textului liric.
5. Extrageţi, din text, elementele care redau imaginea iubirii.
6. Numiţi două mărci ale prezenţei eului liric în text.
7. Alcătuiţi enunţuri cu perechile paronimice următoare: „petrolier – petrolifer; aburit – aiurit, umbră – ambră”.
8. Identifică în prima strofă, termenii care intră în câmpul semantic propriu unui anumit domeniu: matematica.
9. Diferenţiază, în prima strofă, versurile prin care sunt numite operaţiile matematice de versurile în care se
asociază elementele concrete.
10. Identifică, în a doua strofă, cuvintele care alcătuiesc un câmp semantic asemănător celui din prima strofă
(domeniul matematic)
11. Explică rolul interjecţiei „Ah!”
12. Motivează jocul asocierilor lexicale din a doua strofă a textului.
13. Comentează versurile: „Numai tu şi cu mine/înmultiţi şi împărţiţi/adunaţi şi scăzuţi/rămânem aceiaşi...”
14. Explică semnificaţiile simbolice ale cuvintelor minte şi inimă
15. Precizează concluzia care se poate desprinde din acest text.
DEX
PETROLIÉR, -Ă, petroliere, adj. (Despre produse) Care ţine de petrol (1), care provine din petrol; (despre ramuri
industriale, instalaţii, procese tehnologice etc.) care extrage sau prelucrează petrolul (1), privitor la extragerea şi la
prelucrarea petrolului. ♢ Tren (sau vas, tanc) petrolier (şi substantivat, n.) = tren (sau vas, tanc) care serveşte la
transportat petrol. – [Pr.: -li-er] – Din fr. pétrolier.
PETROLIFÉR, -Ă, petroliferi, -e, adj. (Despre strate, regiuni etc.) Care conţine petrol (1), bogat în petrol. ♦
(Impr.) Petrolier. – Din fr. pétrolifère.
ABURÍT, -Ă, aburiţi, -te, adj. Acoperit cu aburi (1); care scoate, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la faţă; înroşit;
înfierbântat (de supărare).
ABURÍT, -Ă, aburiţi, -te, adj. Acoperit cu aburi (1); care scoate, din care ies aburi. ♦ Fig. Aprins la faţă; înroşit;
înfierbântat (de supărare).
ÚMBR//Ă ~e f. 1) Loc sau spaţiu unde nu pătrund razele soarelui. 2) Porţiune întunecată care apare în una din
părţile unui obiect, când este luminat din partea opusă (de obicei, de soare). ~a casei. ♢ Din ~ pe ascuns; pe furiş.
A sta la ~ a sta (sau a rămâne) ascuns. A fi ~a cuiva a) a fi însoţitorul permanent al cuiva; b) a fi mereu sub
influenţa cuiva; a depinde total de cineva. A se teme şi de ~a lui a fi foarte fricos. A lăsa pe cineva în ~ a eclipsa
pe cineva. ~a-iepurelui plantă erbacee cu tulpina înaltă, cu frunze în formă de solzi, cu flori galbene-verzui şi cu
fructe roşii, în formă de boabe. 3) Imagine întunecată, proiectată pe o suprafaţă luminată. 4) Lipsă de lumină;
întuneric; obscuritate. A luci în ~. 5) (în operele de artă plastică) Parte mai închisă care contrastează cu partea
pictată în culori deschise. ♢ A da ~e a colora întunecat anumite porţiuni dintr-un desen. 6) fig. Urmă a unei stări
sufleteşti (în expresia feţei). ~ de tristeţe. 7) Fiinţă sau obiect care nu poate fi bine desluşit din cauza întunericului
sau a depărtării. ~e trecând pe drum. 8) Persoană foarte slabă cu aspect bolnăvicios. 9) fig. Urmă abia observată.
O ~ de cicatrice. O ~ de recunoştinţă. [G.-D. umbrei] /<lat. Umbra
ÁMBRĂ s.f. 1. Substanţă cu miros de mosc, formată în intestinul unei specii de caşalot. 2. Chihlimbar. [< fr.
ambre, cf. ar. anbar].

S-ar putea să vă placă și