Liceul Teoretic cu clasele I-XII „ Mihail Kogălniceanu”

Com. Snagov, jud. Ilfov

Proiect didactic

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Disciplina: Limba şi literatura română
Domeniul: Literatura română
Unitatea de învăţare: Modernismul
Subiectul lecţiei: „ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga
Tipul lecţiei: lecţie de dobândire de cunoştinţe
Clasa: a XII-a Turism
Data: 16.10.2009
PROFESOR: Ilie Alina Mihaela
COMPETENŢE GENERALE: 2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la
curente culturale/literare
COMPETENŢE SPECIFICE: 2.1 Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în
vederea înţelegerii şi interpretării personale
3.1. Analiza relaţiilor dintre o operă studiată şi contextul cultural în care aceasta
a apărut
COMPETENŢE DERIVATE: La sfârşitul orei toţi elevii vor fi capabili:

c1 – să delimiteze cele două tipuri de cunoaştere blagiene;

c2 – să recunoască tema poeziei şi să explice semnificaţia titlului;
c3 – să demonstreze că poezia este o confesiune;
c4 – să stabilească secvenţele poetice şi să identifice elementele de versificaţie.

Strategii didactice

A. Metode: expunerea, conversaţia, demonstraţia, problematizarea, „ Ştiu/Vreau să ştiu/ Am

învăţat”, eseul de cinci minute, chiorchinele, cercetarea în echipă, teoria inteligenţelor multiple.
B. Mijloace de învăţământ: -textul-suport;
- Manualul de limba şi literatura română pentru clasa a XII-a,
Editura Corint, Bucureşti, Eugen Simion, Florina Rogalski,
Daniel Cristea Enache;
- Fişe de lucru, schema pe tablă.
C. Forme de organizare a activităţii elevilor: alternativ activitate frontală şi activitate pe grupe
D. Material bibliografic:
- Vistian Goia „Didactica limbii şi literaturii române”, 2002, Editura Dacia, Cluj – Napoca;

6
 - Gabriela Cojocăreanu” Didactica specialităţii. Limba şi literatura română-liceu”, Editura Arves;
- Lucian Blaga „ Trilogia cunoaşterii”, Editura Minerva, Bucureşti,1983.
Resurse educaţionale:
A. Capacităţile receptive ale clasei a XII-a Turism
B. Timp la dispoziţie – 50 min
C. Loc de desfăşurare: sala de clasă

Scenariul didactic
1. Moment organizatoric – 2 min
Notarea absenţelor, pregătirea materialelor, crearea unui climat favorabil pentru
desfăşurarea lecţiei.

2. Actualizarea cunoştinţelor anterioare – 5 min

Profesorul reactualizează cunoştinţele elevilor prin intermediul metodei „Ştiu/Vreau să
ştiu/ Am învăţat”.
Ştiu : Când a debutat poetul Lucian Blaga? Care sunt principalele volume de poezii? Ce
presupune expresionismul? Care sunt trăsăturile expresionismului?
Vreau să ştiu: Ce semnificaţii acordă Lucian Blaga, conceptelor pe care le-a aplicat şi
în poezia sa, de cunoaştere luciferică şi cunoaştere paradisiacă? Ce presupune metafora
revelatorie, dar şi cea plasticizantă? Care sunt conotaţiile poeziei? Ce semnificaţii acordăm
titlului? Ce presupune versificaţia textului poetic blagian?

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor – 3 min

Profesorul anunţă tema lecţiei „ Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga şi
precizează care sunt obiectivele lecţiei, apoi realizează o prelegere în care le explică elevilor
cele două concepte sintetizate de poet în lucrarea „Trilogia cunoaşterii”
Cunoaştere paradisiacă Cunoaştere luciferică
Folosesc acelaşi material, dar se deosebesc prin modul de întrebuinţare a materialului

- o cunoaştere subordonată exteriorului, pe -poate fi concepută numai ca un act deschis asupra

deplin ataşată şi încrezătoare faţă de obiect ca
dat, fie că este vorba de planul intuiţiei, al
abstracţiunii;
- o cunoaştere care nu iscă probleme fără
tensiune interioară şi îndoieli;
-tinde spre o deschidere a faptelor;
obiectului, cunoaşterea nu poate fi limitată la lumea
existenţelor fenomenale;
- o cunoaştere care iscă probleme de tensiune
interioară;
- se detaşează de obiect, îl despică în două şi avem,
partea care se arată obiectului fanic şi partea care se
ascunde obiectului criptic, iar fanicul şi cripticul sunt
două părţi care alcătuiesc obiectul cunoaşterii luciferice;
Blaga operează cu un concept fundamental, misterul,
iar punctul de plecare al cunoaşterii luciferice este
actul de punere a problemei, de deschidere a unui
mister ca mister;

6
- reduce misterele latente ale lumii prin - tinde spre explicarea lor, dar ca o deschidere a unui
determinarea lor conceptuală; mister;

Apoi le explică ce presupune metafora plasticizantă= numeşte obiectul fără să-i

îmbogăţească sensul şi metafora revelatorie=revelează un mister esenţial.

4. Dirijarea învăţării– 20 min

După lectura poeziei elevii sunt împărţiţi în şase grupe care vor primi sarcini diferite de lucru:
Grupa numărul 1: Ilustraţi care este tema poeziei.
Grupa numărul 2: Demonstraţi, apelând la exemple, că poezia este de tip confesiune.
Grupa numărul 3: Recunoaşteţi care sunt verbele de persoana a III-a şi de persoana I,
pentru a remarca opoziţia dintre cele două tipuri de cunoaştere.
Grupa numărul 4: Explicaţi semnifcaţia titlului.
Grupa numărul 5: Stabiliţi care sunt cele patru secvenţe poetice şi desprindeţi câte o idee
corespunzătoare.
Grupa numărul 6: Recunoaşteţi care sunt elementele de versificaţie.
Rezultatele obţinute se notează pe tablă după ce le-a prezentat fiecare raportor al
grupului.

5. Realizarea feed-back-ului – 11 min

Profesorul apelează la Metoda „ Eseul de cinci minute”, prin care elevii reflectă la ceea ce
au învăţat răspunzând la întrebarea „ Ce mi s-a părut important în această lecţie şi ce am
învăţat?.
Răspunsurile vor fi cuprinse pe tablă sub forma unui chiorchine.
6. Asigurarea retenţiei şi a transferului – 5 min
Făcând apel la teoria inteligenţelor multiple li se cere elevilor să realizeze acasă
următoarele asocieri:
Dimensiuni ale inteligenţei Competenţa

Identificaţi expresiile care realizează câmpul semantic al

Inteligenţa verbal-lingvistică
Inteligenţa logico-matematică
Inteligenţa muzical-ritmică
Inteligenţa vizual-spaţială
Inteligenţa corporal-kinestezică
Inteligenţa naturalistă
,,Eului liric’’ aflat în opoziţie cu ‚Alţii.
Reprezentaţi printr-un grafic relaţia dintre eul liric şi
misterele lumii sau reduceţi textul la o formulă matematică.
Găsiţi o melodie pe care o consideraţi potrivită pentru a reda
atmosfera poeziei sau trăirile eului liric.
Folosind desenul sau un afiş, reprezentaţi o secvenţă lirică
preferată.
Folosind coduri nonverbale, mimaţi sub forma unui joc de
rol trăirile interioare ale eului liric aflat în opoziţie cu
,,alţii’’.
Numiţi două trăsături de caracter ale poetului, pe care le
deduceţi din următoarea secvenţă lirică:
,,şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu mic-orează, ci
tremurătoare/măreşte şi mai tare taina nopţii/
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt

6
 mister’’
La sfârşitul orei, ca modalitate de evaluare, profesorul

va invita elevii să completeze în JURNALUL REFLEXIV

( cuprinde însemnările elevului asupra aspectelor trăite în

procesul cunoaşterii, învăţării). Astfel elevul este îndemnat să

răspundă la întrebările:

Inteligenţa interpersonală  Ce ai învăţat nou din această activitate?

 Cum ai învăţat?
 Ce sentimente ţi-a trezit?
 Ce ti-a plăcut mai mult?
 Ce n-ai înţeles?
 Cum te simţi când înveţi o anumită lecţie?
 Cum ai vrea să înveţi data viitoare poezia?
 Ce ar trebui schimbat?
Explicaţi atitudinea poetului faţă de ,,corola de minuni a
Inteligenţa intrapersonală
lumii’’-metafora ce semnifică universul.
Se evidenţiază câteva răspunsuri
7. Aprecieri finale – 4 min
Se fac aprecierile finale şi se dă tema pentru acasă – realizarea unui portofoliu cu tipurile
de inteligenţe.

Grupa numărul 1: Ilustraţi care este tema poeziei.

Grupa numărul 2: Demonstraţi, apelând la exemple, că poezia

este de tip confesiune.

6
Grupa numărul 3: Recunoaşteţi care sunt verbele de persoana
a III-a şi de persoana I, pentru a remarca opoziţia dintre cele
două tipuri de cunoaştere.

Grupa numărul 4: Explicaţi semnifcaţia titlului.

Grupa numărul 5: Stabiliţi care sunt cele patru secvenţe

poetice şi desprindeţi câte o idee corespunzătoare.

Grupa numărul 6: Recunoaşteţi care sunt elementele de

versificaţie.

Identificaţi expresiile care realizează câmpul

semantic al ,,Eului liric’’ aflat în opoziţie cu
Inteligenţa verbal-lingvistică
‚Alţii.

Reprezentaţi printr-un grafic relaţia dintre eul

Inteligenţa logico- liric şi misterele lumii, sau reduceţi textul la o
matematică formulă matematică.

Găsiţi o melodie pe care o consideraţi potrivită

pentru a reda atmosfera poeziei sau trăirile
Inteligenţa muzical-ritmică
eului liric.

Folosind desenul sau un poster, reprezentaţi o

Inteligenţa vizual-spaţială secvenţă lirică preferată.

Folosind coduri nonverbale, mimaţi sub forma

Inteligenţa corporal- unui joc de rol trăirile interioare ale eului liric
kinestezică aflat în opoziţie cu ,,alţii’’.

Inteligenţa naturalistă Numiţi trei trasături de caracter ale poetului,

pe care le deduceţi din urmâtoarea secvenţă
lirică:
,,şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna/ nu

6
 micţorează, ci tremurîtoare/măreşte şi mai tare
taina nopţii/
aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi
fiori de sfânt mister’’.

JURNALUL REFLEXIV
Astfel elevul este îndemnat să răspundă la întrebările:

 Ce ai învăţat nou din această activitate?

 Cum ai învăţat?
 Ce sentimente ţi-a trezit?
 Ce ti-a plăcut mai mult?
 Ce n-ai înţeles?
 Cum te simţi când înveţi o anumită materie?
 Cum ai vrea să înveţi data viitoare poezia?
 Ce ar trebui schimbat?