ROLUL LITERATURII ÎN PERIOADA PAŞOPTISTĂ

SCHIŢĂ DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Liceul Teoretic Peciu Nou

PROFESOR: Ţogoe Daniela Adriana
CLASA: a XI-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Perioada modernă a literaraturii române Romantismul şi Dacia literară
SUBIECTUL: Rolul literaturii în perioada paşoptistă
TIPUL LECŢIEI: de dobândire de noi cunoştinţe
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să definească romantismul;
O2 – să încadreze revista „Dacia literară” în perioada paşoptistă
O3 - să precizeze locul şi perioada în care a apărut revista
O4 - să menţioneze rolul lui M. Kogălniceanu în realizarea revistei
O5 – să precizeze rolul „Introducţiei” la „Dacia literară
O6 – să exemplifice programul revistei
O7 – să numească predecesorii revistei
METODE ŞI PROCEDEE DIDACTICE: conversaţia euristică, problematizarea, citirea pe fragmente, explicaţia.
Forme de organizare: activitatea frontală, individuală, pe grupe.
Mijloace didactice: texte - suport din Introducţie la Dacia literară, fişe de lucru, computer, prezentare în powerpoint a unor aspecte
legate de revista Dacia literară.
Etapele lecţiei Obiective Conţinut ştiinţific adecvat Strategii didactice Evaluare
Timp operaţio-
nale

Organizarea - se stabileşte ordinea în

lecţiei ( 1’ ) clasă;
- asigurarea celor necesare
desfăşurării lecţiei;
- notarea absenţelor;

Actualizarea Curentul literar este un fenomen istoric amplu şi de durată, Evaluare prin
cunoştinţelor care presupune gruparea unor scriitori pe baza unor aprecieri verbale
anterior convergenţe: - activitate frontală;
dobândite (10’) Ideologice (artistice şi filozofice); - conversaţia;
Tematice;
Stilistice.
Romantismul este un curent literar european din prima
jumătate a secolului al XIX-lea.
Apare în Anglia şi în Germania. (Prefaţa la drama Cromwel –
1827, de V. Hugo)
Principii estetice:
1. preponderenţa cultivării sensibilităţii, a imaginaţiei şi a
fanteziei creatoare în defavoarea raţiunii lucide;
2. evaziunea în trecut, apreciată ca o formă de
contrapondere a realităţii obiective de care roamnticii - prezentare în powerpoint
erau dezamăgiţi. Se face sub forma visului sau a a principiilor estetice; Întărirea
 somnului, într-un decor preferenţial nocturn; - activitate frontală; răspunsurilor
3. contemplarea naturii sub forma descrierilor ( în prin aprecieri
pasteluri ) şi a meditaţiilor asupra universului; verbale
4. interesul pentru tradiţie, istorie şi folclor naţional;
5. prezenţa unor eroi excepţionali, acţionând în
împrejurări deosebite;
6. descoperirea infinitului spaţial şi temporal;
7. eroi din toate mediile sociale;
8. ironia romantică bazată pe simularea acordului cu un
anumit punct de vedere, care apare mai ales în opera
romanticilor germani, are drept scop tocmai
accentuarea opoziţiei faţă de ideea ironizată de autori;
9. preţuirea libertăţii de creaţie la nivelul limbii literare,
precum şi amestecul genurilor şi speciilor.
Reprezentanţi:
Franţa – Lamartine, Musset;
Germania – Uhland, Heine, Novalis, fraţii Schlegel;
Rusia – Lermontov, Puşkin;
Anglia – Byron, Shelley, Keats;
Italia – Leopardi, Manzoni

Romantismul şi Dacia literară

1830 – 1860 – perioada paşoptistă

Captarea - activitate culurală;
atenţiei ( 1’ ) - intensificare a ideii de unire a ţărilor române. -explicaţia;
Anunţarea Scriitori reprezentativi: - frontal;
temei şi a 1. în Moldova: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi,
obiectivelor Vasile Alecsandri, Alecu Russo.
( 3’ ) 2. în Ţara Românească: Ion Heliade-Rădulescu, Vasile
Dirijarea Cârlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Ion
învăţării (30’) Ghica, Dimitrie Bolintineanu.
3. în Transilvania: Andrei Mureşanu, George Bariţiu,
Timotei Cipariu.
Primele ziare:
1. Bucureşti: „Curierul românesc” ( 1829) – Ion Heliade
Rădulescu
2. Iaşi: „Albina românească” ( 1829 ) – Gheorghe Asachi
3. Braşov: „Gazeta de Transilvania” ( 1838)- George
Bariţiu
30 ianuarie 1840 – Iaşi – Dacia literară
Introducţie la „Dacia literară” – Mihail Kogălniceanu
- aduce un cald omagiu iniţiatorilor presei româneşti: Ion
Heliade Rădulescu, Gheorghe Asachi, George Bariţiu;
-reproşuri aduse predecesorilor: provincialismul, lipsa unor
dezbateri fructuoase şi pasivitatea marilor spirite ale epocii;
- DACIA LITERARĂ:
- „numai o foaie românească”;
- se îndeletniceşte numai cu literatura;
- condamnă imitaţiile şi traducerile;
- realizarea unor compuneri originale;
- colaborarea scriitorilor din toate ţinuturile în paginile
revistei;
- sursele de inspiraţie: istoria, creaţia populară, natura;
- necesitatea spiritului critic;
Structura revistei:
1. compuneri originale;
2. articole reproduse din alte publicaţii;
3. critica operelor nou apărute;
4. „Telegraful Daciei”
Cuprinsul celor trei numere:
 I. ian.-febr. 1840
1. „Introducţia” – program ( M. Kogălniceanu )
„Alexandru Lăpuşneanu” – C. Negruzzi
„Nou chip de a face curte” – M. Kogălniceanu
2. „Alegere din alte foi româneşti”
3. „Critica”
4. „Telegraful Daciei”
II. 1. „Cântecele populare ale Moldaviei”- C. Negruzzi
„Literatura stăină”
„Fabule” – A. Donici
2.„Alegere din alte foi româneşti”
3.„Critica”
4. „Telegraful Daciei”
III. 1. „O alergare de cai” - C. Negruzzi
„Buchetiera de la Florenţa” – Vasile Alecsandri
Traducere din cartea lui D.A. Demidoff
2.Alegere din alte foi româneşti”
3.„Critica”
4.„Telegraful Daciei”
Revistele care au continuat activitatea „Daciei literare”:
1. Propăşirea, 1844 – M. Kogălniceanu, V. Alecsandri, C.
Negruzzi, Ion Ghica;
2. România literară, 1855 – V.Alecsandri;
3. Steaua Dunării, 1855-1857 şi 1858-1860, Iaşi – Mihail
Kogălniceanu;
4. Revista română, 1861 – Bucureşti – Al. Odobescu