PROIECT DE LECŢIE

Disciplina: Literatura română

Subiectul: Romantismul şi Dacia literară
Tipul lecţiei: dobândire de noi cunoştinţe
Resurse:
- capacităţile de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele lor anterioare;
- timp la dispoziţie: o oră ( 50 de minute )
Strategii didactice:
1. Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, problematizarea, citirea pe fragmente, explicaţia;
2. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală combinată cu activitatea individuală şi
pe grupe
3. Mijloace didactice: texte - suport din Introducţie la Dacia literară, fişe de lucru, computer,
prezentare în powerpoint a unor aspecte legate de revista Dacia literară

Etapele Obiective Conţinut ştiinţific adecvat Strategii Evaluare

lecţiei operaţio- didactice
Timp nale

Organizarea - se stabileşte
lecţiei ( 1’ ) ordinea în clasă;
- asigurarea celor
necesare
desfăşurării lecţiei;
 - notarea absenţelor;

Actualizarea Curentul literar este un fenomen istoric Evaluare prin

cunoştinţelor amplu şi de durată, care presupune gruparea aprecieri
anterior unor scriitori pe baza unor convergenţe: verbale
dobândite Ideologice ( artistice şi filozofice ); - activitate frontală;
(10’) Tematice; - conversaţia;
Stilistice.
Romantismul este un curent literar
european din prima jumătate a secolului al
XIX-lea.
Apare în Anglia şi în Germania. ( Prefaţa la
drama Cromwel – 1827 , de V. Hugo )
Principii estetice:
1. preponderenţa cultivării sensibilităţii, a
imaginaţiei şi a fanteziei creatoare în
defavoarea raţiunii lucide;
2. evaziunea în trecut, apreciată ca o formă - prezentare în
de contrapondere a realităţii obiective de powerpoint a Întărirea
care roamnticii erau dezamăgiţi. Se face principiilor estetice; răspunsurilor
sub forma visului sau a somnului, într-un - activitate frontală; prin aprecieri
decor preferenţial nocturn; verbale
3. contemplarea naturii sub forma
descrierilor ( în pasteluri ) şi a
meditaţiilor asupra universului;
4. interesul pentru tradiţie, istorie şi folclor
naţional;
5. prezenţa unor eroi excepţionali,
 acţionând în împrejurări deosebite;
6. descoperirea infinitului spaţial şi
temporal;
7. eroi din toate mediile sociale;
8. ironia romantică bazată pe simularea
acordului cu un anumit punct de vedere,
care apare mai ales în opera romanticilor
germani, are drept scop tocmai
accentuarea opoziţiei faţă de ideea
ironizată de autori;
9. preţuirea libertăţii de creaţie la nivelul
limbii literare, precum şi amestecul
genurilor şi speciilor.
Reprezentanţi:
Franţa – Lamartine, Musset;
Germania – Uhland, Heine, Novalis, fraţii
Schlegel;
Rusia – Lermontov, Puşkin;
Anglia – Byron, Shelley, Keats;
Italia – Leopardi, Manzoni
Captarea -explicaţia;
atenţiei ( 1’ ) - frontal;
Anunţarea Romantismul şi Dacia literară
temei şi a
obiectivelor
( 3’ )
Dirijarea 1830 – 1860 – perioada paşoptistă
învăţării - activitate culurală;
(30’) - intensificare a ideii de unire a ţărilor române.
Scriitori reprezentativi:
1. în Moldova: Gheorghe Asachi, Costache
Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo.
2. în Ţara Românească: Ion Heliade-
Rădulescu, Vasile Cârlova, Grigore
Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Ion
Ghica, Dimitrie Bolintineanu.
3. în Transilvania: Andrei Mureşanu,
George Bariţiu, Timotei Cipariu.
Primele ziare:
1. Bucureşti: „Curierul românesc” ( 1829) –
Ion Heliade Rădulescu
2. Iaşi: „Albina românească” ( 1829 ) –
Gheorghe Asachi
3. Braşov: „Gazeta de Transilvania” ( 1838)-
George Bariţiu
30 ianuarie 1840 – Iaşi – Dacia
literară
Introducţie la „Dacia literară” – Mihail
Kogălniceanu
- aduce un cald omagiu iniţiatorilor presei
româneşti: Ion Heliade Rădulescu, Gheorghe
Asachi, George Bariţiu;
-reproşuri aduse predecesorilor:
provincialismul, lipsa unor dezbateri
fructuoase şi pasivitatea marilor spirite ale
epocii;
- DACIA LITERARĂ:
- „numai o foaie românească”;
- se îndeletniceşte numai cu literatura;
- condamnă imitaţiile şi traducerile;
- realizarea unor compuneri originale;
- colaborarea scriitorilor din toate
ţinuturile în paginile revistei;
- sursele de inspiraţie: istoria, creaţia
populară, natura;
- necesitatea spiritului critic;
Structura revistei:
1. compuneri originale;
2. articole reproduse din alte publicaţii;
3. critica operelor nou apărute;
4. „Telegraful Daciei”
Cuprinsul celor trei numere:
I. ian.-febr. 1840
1. „Introducţia” – program ( M.
Kogălniceanu )
„Alexandru Lăpuşneanu” – C. Negruzzi
„Nou chip de a face curte” – M.
Kogălniceanu
2. „Alegere din alte foi româneşti”
3. „Critica”
4. „Telegraful Daciei”
II. 1. „Cântecele populare ale Moldaviei”- C.
Negruzzi
„Literatura stăină”
 „Fabule” – A. Donici
2.„Alegere din alte foi româneşti”
3.„Critica”
4. „Telegraful Daciei”
III. 1. „O alergare de cai” - C. Negruzzi
„Buchetiera de la Florenţa” – Vasile
Alecsandri
Traducere din cartea lui D.A. Demidoff
2.Alegere din alte foi româneşti”
3.„Critica”
4.„Telegraful Daciei”
Revistele care au continuat activitatea
„Daciei literare”:
1. Propăşirea, 1844 – M. Kogălniceanu, V.
Alecsandri, C. Negruzzi, Ion Ghica;
2. România literară, 1855 – V.Alecsandri;
3. Steaua Dunării, 1855-1857 şi 1858-1860,
Iaşi – Mihail Kogălniceanu;
4. Revista română, 1861 – Bucureşti – Al.
Odobescu