Sunteți pe pagina 1din 1

Fi de lucru

1.
(1p.) Explic modul de formare al cuvntului-titlu, iganiada, i sensul paratextului ce-i
urmeaz: poemation eroi-comico-satiric.
2.
(1p.) Enumer izvoarele de inspiraie ale autorului.
3.
(1p. )Explic rolul paratextului n opera iganiada, de Ion Budai-Deleanu.
4.
(3p.) Care este personajul colectiv al lucrrii ? Realizeaz o succint caracterizare a acestuia (4-5
trsturi), prin referire la fapte, comportamente narate n oper ( pentru punctaj maxim poi povesti
secvene care nu s-au citit sau discutat n clas, ci aflate de tine la lectura operei).
5.
(1p.) n Epistolia nchintoare ctr Mitru Perea , aezat naintea textului, se aduc precizri
legate de coninut: toat povestea mi se pare c-i numa o alegorie n multe locuri, unde prin igani s
nleg -alii carii tocma aa au fcut i fac, ca i iganii oarecnd. Cel nlept va nlege!... Pe cine vizeaz,

prin alegorie, poemul lui Budai-Deleanu, i cu ce scop?


6.
(2p.) Selecteaz, din fragmentul de mai jos, dou pasaje care ilustreaz comicul (de nume, de
situaie, de limbaj) i motiveaz-i alegerea.
De-aci Goleman lu cuvntul
i le sftui pre larg i tare,
ntii, ca s-i mpart pmntul,
Ca tot nsul din vreme s-l are,
S-' poat face mlaiu i pine,
S-aib ce mnca de-azi pn mine.

ns Burda n-atept s zic


Mircea tot sfatul su: Dar (zis)
Pn cndu-i vorbi tot nimic?
Mmlig, mi! brnz i clis![13]
D-aheste v sftuii nainte,
Dar' nu d-a voastre goale cuvinte.[14]

Oameni buni! Oare n-ar hi mai bine


(Zicea el) s numim ast ar
Cu nume nou, pcum s cuvine,
Fcnd -o rnduial-adevar,
Noi ntre noi, crii toi s hie
Supui, ntru d-alba ignie?[12]

Cnd om avea ce mnca i bere,


Lesne-om sftui noi i d-ahele.
Aa zic; asta-i a mea prere!...
Cnd nu-i ce roade ntre msele,
Atuncia, zieu, nimica nu-i ajut,
De-ai ceti mcar i cri o sut!...
12. Alba ignie. Nu tiu ce-i s zic de acest
epitheton alba, care nu s poate zice de ignie,

C fr d rnd nu-i nice-un bine!


Csi apoi s ne facem i mese,
Cum au -alaltre neamuri vecine;
S edem cu-a noastre jupnese
La cumndri, zfturi -ospee,
nchinnd cu phrele-istee."
Iar Mircea de-alt parte zise:
Frailor! Mie nu mi s pare
C-avei voi minile-aa deschise,
Ca s facei vreo bun-aezare
Snguri dn voi. Drept ahasta, eu
V-oi spune p scurt sfatul mieu.
S pnem nete oameni alei,
Care-nleg puinel i carte,
Oameni ntregi la minte, direi,
Aheti sftuindu-s de-o parte
i smnndu-i toate p-o hrtie,
Cum or afla ei, aa s hie."

fiind ia din firea sa neagr. Asemene chip de


vorbire am auzit eu i de la ranii notri, cnd
spun ei poveti de igani i-i bajocoresc. De
bun sam, de-acolo au mprumutat-o i
poeticul nostru; i pentru aceasta socotesc eu c
trebuie acel epitheton s s nleag ironicete.
M. P.
13. Clis. Cuvntul acesta s obicinuete i n
zioa de astezi i nsemneaz aceaia ce pe alte
locuri slnin, iar n Ardeal, pe une locuri,lard,
care mai de pe urm cuvnt e chiar romnesc,
dela ltenie, n care s zice lardum, adevrat
cuvnt strmoesc. M. P.
14. Aici s vede unde mere gndul autoriului,
adec s arete cum s sftuiesc iganii, c nici
unul las pe altul s-' frasc vorba i unul
griete de un lucru, altu de altele. Aceasta-i
adevrat iganiada!... Simpli.

S-ar putea să vă placă și