mbriarea

Cnd ne-am zrit, aerul dintre noi

i-a aruncat dintr-o dat
imaginea copacilor, indifereni i goi,
pe care-o las s-l strbat.

Oh, ne-am zvrlit, strigndu-ne pe nume,

unul spre cellalt, i-att de iute,
c timpul se turti-ntre piepturile noastre,
i ora, lovit, se sparse-n minute.

A fi vrut s te pstrez n brae

aa cum in trupul copilriei, ntrecut,

cu morile-i nerepetate.
i s te-mbriez
cu coastele-a fi vrut.
 Ploaie n luna lui Marte

Ploua infernal,
i noi ne iubeam prin mansarde.
Prin cerul ferestrei, oval,
norii curgeau n luna lui Marte.

Pereii odii erau

nelinitii, sub desene n cret.
Sufletele noastre dansau
nevzute-ntr-o lume concret.

O s te plou pe aripi, spuneai,

plou cu globuri pe glob i prin vreme.
Nu-i nimic, i spuneam, Lorelei,
mie-mi plou zborul, cu pene.

i m-nlam. i nu mai tiam unde-mi

lsasem n lume odaia.
Tu m strigai din urm: rspunde-mi,
rspunde-mi,
cine-s mai frumoi: oamenii?...
ploaia?...

Ploua infernal, ploaie de tot nebuneasc,

i noi ne iubeam prin mansarde.

N-a mai fi vrut s se sfreasc
niciodat-acea lun-a lui Marte.

Poem

Spune-mi, dac te-a prinde-ntr-o zi

i i-a sruta talpa piciorului,
nu-i aa c ai chiopta puin, dup aceea,
de team s nu-mi striveti srutul?...
 Cntec fr rspuns

De ce te-oi fi
iubind, femeie
vistoare,
care mi te-
ncolceti ca un
fum, ca o vi-
de-vie
n jurul pieptului,
n jurul
tmplelor,
mereu fraged,
mereu
unduitoare?

De ce te-oi fi iubind, femeie ginga

ca firul de iarb ce taie n dou
luna vratec, azvrlind-o n ape,
desprit de ea nsi
ca doi ndrgostii dup mbriare?...

De ce te-oi fi iubind, ochi melancolic,

soare cprui rsrindu-mi peste umr,
trgnd dup el un cer de miresme
cu nouri subiri fr umbr?

De ce te-oi fi iubind, or de neuitat,

care-n loc de sunete
gonete-n jurul inimii mele
o herghelie de mnji cu coame rebele?

De ce te-oi fi iubind atta, iubire,

vrtej de-anotimpuri colornd un cer
(totdeauna altul, totdeauna aproape)
ca o frunz cznd. Ca o rsuflare-aburit de ger.

Vrsta de aur a
dragostei
Minile mele sunt ndrgostite,
vai, gura mea iubete,
i iat, m-am trezit
c lucrurile sunt att de aproape de mine,
nct abia pot merge printre ele
fr s m rnesc.

E un sentiment dulce acesta,

de trezire, de visare,
i iat-m fr s dorm,
aievia vd zeii de filde,
i iau n mn i
i nurubez rznd, n lun,
ca pe nite mnere sculptate,
cum trebuie c erau pe
vremuri,
mpodobite, roile de crm
ale corbiilor.

Jupiter e galben, i Hera

cea minunat e argintie.
Izbesc cu stnca-n roat i ea
se urnete.
E un dans iubito, al
sentimentelor,
zeie-ale aerului, dintre noi
doi.
i eu, cu pnzele sufletului
umflate de dor,
te caut pretutindeni, i
lucrurile vin
tot mai aproape,
i pieptul mi-l strng i m
dor.
 PROIECT DIDACTIC
OBIECTUL: Limba i literatura romn
PROFESOR: Veronica Popa
CLASA: a X-a
SUBIECTUL LECIEI: Nichita Stnescu, Cu o uoar nostalgie
TIPUL LECIEI: nsuire a cunotinelor
SCOPUL LECIEI: formarea deprinderilor de analiz a unui text poetic
COMPETENE GENERALE I SPECIFICE:
Folosirea modalitilor de analiz tematic, structural i stilistic n receptarea diferitelor
texte literare;
Identificarea trsturilor operei lirice pe textul stnescian
Identificarea i analiza elementelor de compoziie i de limbaj n textul poetic;
Folosirea unor modaliti diverse de nelegere i de interpretare a textelor literare studiate;
Stabilirea unor conexiuni ntre poezia studiat i alte opere ale aceluiai autor
Folosirea adecvat a strategiilor i a regulilor de exprimare oral n monolog i dialog;
Argumentarea oral a unor opinii n diverse situaii de comunicare.
STRATEGIE DIDACTIC
Metode i procedee: conversaia, problematizarea, lectura selectiv i expresiv,
lucrul cu manualul, analiza literar.
Concepte operaionale: raportul dintre poet i cititor, eu liric, titlu, incipit, idee poetic,
secvene poetice, tem literar, motiv literar, ambiguitate
Forme de organizare a clasei: activitate frontal, activitate pe grupe
Resurse educaionale: - cunotinele teoretice ale elevilor;
- competenele elevilor de receptare i interpretare a unor texte literare;
- fie cu poezii din volumul O viziune a sentimentelor, fie de lucru,
- timp: 50 de minute
Material bibliografic:
Nichita Stnescu, Fiziologia poeziei, Editura Eminescu, 1990;
Adrian Costache, Florin Ioni, Adrian Svoiu, Limba i literatura romn (manual pentru
clasa a X-a), Editura Art;
Ion Pop, Nichita Stnescu, Editura Albatros;
Nichita Stnescu. Poezii , Editura Minerva, Bucureti,1988
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii i literaturii romne n coal, Editura
Polirom, Iai, 1999;
Nichita Stnescu, ngerul blond, Album memorial, Editura Rum-Irina, Pro-Galex-
Roger,1993
Eugen Simion, Scriitori romni de azi, vol I, Editura Cartea romneasc, Bucureti, 1978
Evaluare: observarea sistematic a elevilor, chestionare oral, aprecieri verbale.
 Biografie

Nichita Hristea Stnescu, nscut la 31 martie 1933 la Ploieti, unde i ncepe studiile.
Era un adolescent rebel, ce era cunoscut mai ales pentru versurile neconformiste i ironice ce
vor fi publicate n volumul Argotice, abia dup moartea poetului, n 1992. Urmeaz cursurile
facultii de Filologie din Bucureti i lucreaz ca redactor la Romnia literar, Gazeta
literar, Luceafrul. Volumul de debut este Sensul iubirii, 1960. Va fi considerat lider al
generaiei 60. Consacrarea ca poet i este adus de volumul O viziune a sentimentelor, 1964,
premiat de Uniunea Scriitorilor. Marile teme ale poeziei stnesciene ncep a se contura
ncepnd cu volumul Dreptul la timp (1965), 11 elegii (1966), Oul i sfera (1968), Laus
Ptolemei (1968), Necuvintele (1969). ncepnd cu volumul Mreia frigului (1972) poetul va
aborda jocul de-a cuvintele ca tem poetic. Alte volume de versuri: Epica Magna(1978),
Opere imperfecte (1979), Noduri i semne (1982) . Volume de articole, eseuri sau confesiuni:
Cartea de recitire, Respirri, Antimetafizica, Amintiri despre prezent.
Recunoaterea sa ca simbol al generaiei 60 este dovedit i de premiile naionale i
internaionale , printre acestea Premiul Herder al Universitii din Viena i propunerea
Academiei suedeze pentru a primi premiul Nobel.
Poetul se stinge in noaptea de 13 decembrie a anului 1983, in anul jubiliar.

Cu o uoar nostalgie
O viziune a sentimentelor este al doilea volum am lui Nichita Stnescu dup Sensul
iubirii. Aici poetul i arat faa ludic, iradiant. Miturile pesc timid n poem, iar versurile
sunt muzicale, dar imprevizibile.
Farmecul poeziei lui Nichita vine din neprefcuta i complexa lui sinceritate. Nichita face
elogiul strii de a fi, iar existena este pentru el o plutire.
Nichita Stnescu a lrgit aria unui lirism individualizat, mai ales pe linia vizualului. Omul,
n creaia sa devine demiurg, spaial este nelimitat, distana dintre om i univers dispare.
Poetul devine creator, fcnd universul ntr-o clip, iar lumea o privete printr-o lunet ce
coloreaza totul afectiv. Iubirea este un prilej de a descoperi cele mai simple lucruri.
Poezia Cu o usoara nostalgie face parte din al doilea volum al lui Nichita Stnescu, O
viziune a sentimentelor, aprut n 1964, i este o rememorare subiectiv a unei etape a marilor
elanuri. Sub forma monologului adresat, eul matur privete n urm cu beatitudine,
recupernd afectiv varsta de aur a tinereii. De aici deriv i uoara nostalgie, stare poetic
diafan, care nu poart nc stigmatul damnrii sau tragismul luptei cu timpul.
Titlul poeziei Cu o uoar nostalgie este alctuit dintr-o sintagm nominal:
substantivul nostalgie i adjectivul uoar antepus substantivului. Titlul este n strns
legatur cu textul poeziei ntruct rememorarea tinereii la vrsta maturitii, determin
sentimente de melancolie si tristee datorate pierderii iremediabile a vrstei tinereii, datorit
trecerii irecuperabile a timpului. (fugit ireparabile tempus, tem ntlnit n poezia lui
Eminescu, Blaga sau Arghezi).
Amintirea, vzut ca retrire a timpurilor nceputurilor este redat n structura poeziei
alcatuit din trei strofe, semn al perfeciunii. Atrag atenia, fascinnd, dar i deconcentrnd
cititorul, versul liber, sugestia, ambiguitatea, limbajul, avand caracterul unui experiment
poetic.
 Tema poeziei Cu o usoara nostalgie este dragostea.
Poezia este alcatuit din doua catrene i un cvintet. Versul final este o interogaie retoric,
de la care nu se ateapt rspuns. Versurile au o rim interioar i o rim exterioar, astfel
dispus: n prima strofa ntlnim rima ncruciat, n a doua strofa rima este amestecata, iar n
ultima strofa este o rim ncruciat. Rima red tririle poetice. Ritmul reflect tririle poetice
declanate de rememorarea strii de odinioara. Msura este variabil, de la versul scurt, la
versuri mai ample.
Utilizarea timpului prezent n ultimul vers (i-aduci aminte suflete de-atunci, tu,
gndule?) semnific din punct de vedere al relaiei dintre om i timp perspectiva prezentului
asupra trecutului, rememorarea nostalgic a unei stri de vrste, si regretul pentru trecerea
ireversibil a timpului.
n primele dou versuri ale poeziei se utilizeaz corelativele cu ctcu att, pentru a
pune n eviden simultaneitatea a doua fenomene sugerate de alternana ntuneric lumin ,
unul din planul obiectiv, al naturii, altul din planul subiectiv uman. Momentul misterios al
nserrii, ca fenomen exterior, se produce treptat, pe masura ce are loc n planul interior
momentul iluminrii, care exprima o stare de graie, ancorarea n ideal si bucuria de a trai o
vrst.
Poezia este o rememorare subiectiv a unei etape a propriei existene, a unei vrste umane
(adolescena sau tinereea) perioad a marilor elanuri si aspiraii.
Versul final: i-aduci aminte suflete de-atunci, tu, gndule? impune privirea din prezent
spre trecut, d o cheie de lectur a ntregii poezii, ca rememorare nostalgic amintire a strii
de a fi a unei vrste anterioare. Acest vers impune eul ca instan a comunicrii n textul
poetic, care se adreseaza autoritar acelui tu ambiguizat prin substantivul n vocativ,
sugerand obinerea fericirii depline dar i presentimentul pierderii acesteia.

Cu o usoara nostalgie
1.Date despre autor:
Nichita Stanescu este un autor care apartine literaturii romane postbelice,lirica sa
incadrandu-se in curentul literar neomodernist(generatia anilor 60).El debuteaza in 1960 cu
volumul de versuri,,Sensul iubirii urmat de ,,O viziune a sentimentelor, ,,Dreptul la
timp, ,,11 elegii, ,,Oul si sfera, ,,Necuvintele, ,,In dulcele stil clasic.

2.Particularitati ale liricii stanesciene:

In lirica sa ,N. Stanescu aduce o noua viziune asupra cuvantului ,alc.un comos al
vorbirii.Universul stanescian se bazeaza pe o metafizica a concretului si pe mineralizarea
emotiilor.Structura identica a poeziei lui N. Stanescu este de multe ori discontinua,fiind
acuzata de ilogism pt ca ea reflecta sinele,eul poetic ,cel care dezavaluie inchistandu-se tot
odata prin cuvinte.

3.Contextul aparitiei:
Poezia este inclusa in cel de-al 2-lea volum de versuri ,, O viziune a sentimentelor
aparut in 1964.Acest volum se incadreaza in etapa elanurilor adolescentine caracterizata
printr-un lirism al impulsurilor elementare de mare puritate.Poezia se inscrie intr-o eterna
reintoarcere la varsta de aur a adolescentei pt. recuperarea timpului mitic.

4.Elemente de compozitie:
Poezia este alcatuita din 3 strofe(4,4,5 versuri),fapt care constitue o eliberare din
normele poeziei clasice ca si versul liber.
Lectura textului releva 2 planuri:
1.unul obiectiv al cadrului natural rememorat alcatuit din inserare si arborii rari
2.unul subiectiv al trairilor eului liric alcatuit din ,,ardoarea inimilor, ,,senzatia plutirii prin
aer, ,,convertirea totului in aur, sau dilatarea timpului.

5.Incipitul:
Constitue evocarea unui ,,atunci fabulous cand poetul hoinarea prin vreme cautand
piatra folozofala a acelei eternitati de-o clipa care este adolescenta.

6.Finalul:
Are 2 semnificatii:
a). stabileste o distant intre timpul trairii(prezent)si timpul amintirii(trecut),evocand fericit
,dar in acelasi timp definitive pierdut
b).finalul mai justifica si nostalgia pomenita in titlu conferindu-I intregului text o nota
elegiaca.

7.Semnificatia titlului:
Titlul semnifica sentimentul trait de eul liric atunci cand isi aminteste de anii
adolescentei,considerat cosmosul sau dintai.Epitetul antepus,,usoara este in concordanta cu
poetica diafanului din acest volum.

8.Imaginarul poetic:
Strofa intai ii apartine unui ,,odinioara fabulous cand poetul si sinele sau hoinareau
cu inimile arzande in cautarea pietrei filozofale care sa transforme totul in aur.Era o perioada
propice cand sinele nu incercase sa iasa in evidenta,iar obiectele lumii nu-si cerusera inca
dreptul la timp.
In strofa a 2a aspiratia spre totalitate este exprimata prin termenul,,totul care se repeta
de 2 ori .Metafora totului convertit in aur reuneste ,,cuvintele tale,privirile tale si aerul sub
semnul metalului perfect nascut din focul solar.
In aceasta strofa se realizeaza ruptura dintre eul poetic si sinele sau,relatia,,noi se
pastreaza doar intr-un vers subordonand idea de trecere.
Strofa a 3a prezinta raportul dintre eul poetic si timp.In perioada adolescentei,timpul
fericit este perceput prin dilatare,poetul si sinele sau traverseaza raul timpului ca si cand s-ar
afla deasupra eternei curgeri.
In ultimul vers se produce rupture ,despartirea dintre eul poetic si sinele sau.Situata
intr-un ,,azi care si-a pierdut aura magica aceasta ruptura este exprimata prin pron pers,,tu
aflat in relatie cu cele 2 substantive in vocativ pe care le leaga :,,suflete si ,,gandule.
Evenimentele Obiective Coninutul leciei Strategie Timp Evaluare
leciei urmrite didactic
1. Moment - Pregtirea clasei pentru lecie 3
organizatoric - Notarea absenelor
2.Actualizarea - Se prezint, pe scurt, trsturile neomodernismului Conversaia 10 Aprecieri prin
cunotinelor (pentru ncadrarea scriitorului n contextul literaturii calificative
romne)
- Se prezint pe scurt biografia poetului i se enumer
volumele de poezii ale lui Nichita Stnescu
3. Captarea Elevii vor observa - Elevii primesc fiele cu citate i sunt solicitai s le Lectura 7 Observarea
ateniei pentru ideea central a citeasc i s le interpreteze selectiv sistematic a
lecia nou citatului pentru a-l ,,Cred c vrsta de maxim revelaie cel puin aa Conversaia elevilor
putea pune n cum s-a ntmplat cu mine, dar cred c nu numai cu Chestionare oral
relaie cu poezia mine este aceea a adolescenei, nelegnd nu n mod cu aprecieri prin
ce urmeaz a fi neaprat adolescena biologic, ci n sensul adolescenei calificative
studiat sufleteti, care este ceva mai lung dect cea biologic, a
unei anumite naiviti sufleteti, care poate s in pn
la 30 de ani. [...] Cred c dup aceast vrst a
adolescenei nu mai vin noi revelaii, nu mai apar dect
foarte rar, n cazurile obsesive, dar cred c prelungirea n
maturitate a acestor revelaii const n special n
exprimarea lor. (Nichita Stnescu)
4.Desfurarea - familiarizarea cu - lectura poeziei Cu o uoar nostalgie Lectura 20 Observarea
leciei textul lui Nichita - exprimarea primei impresii dup lectura textului; expresiv sistematic a
Stnescu; ncadrarea poeziei n volum (O viziune a sentimentelor); Conversaia elevilor
- identificarea ambiguitatea trstura esenial a operei lui Nichita Chestionare oral
unor elemente Stnescu. cu aprecieri prin
specifice poeziilor AMBIGUITATEA calificative
lirice - trstur a liricii contemporane- este realizat fr Lectura
ncrctur de figuri de stil- efort sporit de descifrare a selectiv
nelesurilor

- identificarea i Prima etap de creaie, a exuberanei, cuprinde volumele Analiza Observarea

explicarea de tineree (Sensul iubirii - 1960, O viziune a literar sistematic a
elementelor de sentimentelor- 1964): elevilor
compoziie; rolul - elanuri adolescentine, exuberan; Explicaia Chestionare oral
acestora n - manifestarea strii jubilatorii; cu aprecieri prin
exprimarea ideilor - consonana cu sinele i cu lumea; Conversaia calificative
- iubirea ca sentiment originar al naterii cuvintelor;
- identificarea - tema primului volum: ieirea din somn; motivul
principalelor rsritului, al luminii; prefigureaz o poetic a zborului,
motive literare a transparenei, a matinalului (impresia de poezie
prezente n text imaterial);