Test 3

Citeşte, cu atenţie, textul următor, pentru a putea răspunde cerinţelor:

Tommy şi Annika mergeau la şcoală, fireşte. În fiecare dimineaţă, la ora opt, se luau
frumos de mână şi porneau spre şcoală, cu manualele la subraţ.
La ora aceea, Pippi obişnuia să-şi ţesale calul sau să-l îmbrace pe Musiu Nilsson în
costumaşul lui. Sau îşi făcea gimnastica de dimineaţă. (...) Apoi se aşeza pe masa din
bucătărie, bea în tihnă o cană mare de cafea şi mânca un sandvici cu brânză.
Tommy şi Annika se uitau întotdeauna cu jind spre Vila Villekulla când plecau spre
şcoală. (...) Dacă ar fi mers şi Pippi cu ei, poate că lucrurile ar fi stat altfel.
- Îţi dai seama ce ne-am mai distra în drum spre casă? zise Tommy.
- Da, şi-n drum spre şcoală, spuse şi Annika.
Cu cât se gândeau mai mult, cu atât mai rău le părea că Pippi nu merge la şcoală, aşa
că, în cele din urmă, se hotărâră să încerce să o convingă.
- Nici nu-ţi închipui ce învăţătoare drăguţă avem! îi spuse Tommy şiret lui Pippi, într-o
după-amiază când veniseră la Vila Villekulla, după ce-şi făcuseră temeinic temele,
bineînţeles.
- Dac-ai şti ce distractiv e la şcoală! îi ţinu Annika isonul. Aş muri dacă nu m-ar lăsa
să mă duc! (...)
- Şi nici nu trebuie să stăm prea mult acolo, continuă Tommy. Doar până la două.
- Da, şi ne dau şi vacanţe. De Crăciun, de Paşte şi de vară.
Pippi îşi ronţăi gânditoare degetul mare de la un picior, dar nu zise nimic. Şi, deodată,
vărsă apa din lighean pe podeaua bucătăriei, că-i udă leoarcă pantalonii lui Musiu Nilsson.
(...)
- Nu-i drept! spuse Pippi încruntată. (...) Nu-i deloc cinstit şi n-am să îngădui asemenea
nedreptate!
- Ce nedreptate? se miră Tommy.
- Peste patru luni vine Crăciunul şi vă dă vacanţă. Da’ mie? Mie cine să-mi dea? zise
Pippi cu o voce tristă. Nu tu vacanţă, nu tu nimic! se plânse ea. Aşa nu se mai poate! De
mâine merg la şcoală!
(Astrid Lindgren, Pippi Şoseţica)

1) Scrie litera A (dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată) sau litera F (dacă tu crezi că
e falsă):
o Verbele din primul alineat, din textul dat, sunt la timpul imperfect.
o Timpurile simple ale modului indicativ sunt: prezent, imperfect, mai mult ca perfect şi
viitor.
o Verbul din secvenţa „zise Tommy” este la timpul mai mult ca perfect.
o În textul dat, verbul „se plânse” este la timpul perfect simplu.
o Verbul „a bea”, în textul dat, este la timpul prezent.

2) Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

 În enunţul „Nepoţii îi mai.................... pe bunici şi altădată”, forma corectă a verbului
în context este:
a) ajutase b) ajutaseră c) ajuta
 Seria care conţine doar forme verbale corecte este:
 a) aşează, înoată, se b) aşează, înnoată, se c) aşază, înoată, se înşală.
înşeală; înşeală;

3) Transcrie din textul dat:

 Un verb predicativ la timpul perfect simplu: __________________
 Un verb predicativ la timpul imperfect: __________________
 Un verb predicativ la timpul prezent: __________________
 Un verb predicativ la timpul mai mult ca perfect: ________________

4) Subliniază doar enunţul în care verbul este scris corect:

 Nu se putea hotărâ asupra rochiei.
 Înştiinţează de venirea lor.
 Se aşază pe scaun.
 Cineva bruează linia telefonică.
 Asvârle mingea!
 Vecinul meu ne veghiază.

5) Construieşte enunţuri în care verbul „a face” să fie la:

 Modul indicativ, timpul imperfect, persoana a II-a, numărul plural:
 Modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a III-a, numărul singular:
 Modul indicativ, timpul prezent, persoana a II-a, numărul plural:
 Modul indicativ, timpul perfect simplu, persoana a II-a, numărul singular:
 Modul indicativ, timpul mai mult ca perfect, persoana a II-a, numărul plural:

6) Alege, prin subliniere, forma corectă a verbelor din enunţurile date mai jos:
 Voiam/ vroiam să merg la film.
 Îmi acord/ îmi acordez vioara.
 Sportivul îşi contractă/ îşi contractează muşchii.
 Ea se îngraşă/ se îngraşe din cauza stresului.
 Maşina degajă/ degajează fum.
 Colegii mei ordonă/ordonează cărţile în bibliotecă.
 Tu ştii/ şti lecţia?
 Se furişează/ furişază de mătuşa lui.
 Se aşază/ se aşează acolo unde îi spui.

7) Completează enunţurile cu forma de trecut cea mai potrivită a verbelor din paranteză:
a. Noi................. (a admira) peisajul când am remarcat că Irina...................... (a lipsi).
b. Fetele.......................... (a se pregăti) de drum şi...................(a urca) în maşină.
c. Când am intrat în cameră, băieţelul...........................(a se trezi) deja.
d. În urmă cu zece minute, noi..........................(a auzi) un sunet ciudat.
e. Înainte de a vedea filmul săptămâna trecută, băieţii.......................... (a citi) cartea.
f. Nu dorea să fie certat, de aceea.................(a face) cum i-au spus unchii.

8) Rescrie corect enunţurile următoare:

 Prietenii lui Adi plecase înainte să reuşesc săi invit la petrecere.
 Fata ma întrebat care sunt exerciţiile pe care nu leam ştiut.
 Noi vorbisem cu bunica să ne deie bani de îngheţată.
  Arbitrii ierau în mijlocul terenului pentru a da startul partidei.
 Nu vroia să renunţe la planurile pentru sfârşitul de săptămână.
 El zării lupul care se îndrepta spre căprioară.

9) Descoperă în careu de mai jos patru cuvinte care arată o acţiune:

S C R I A M
P I C R O I
A T D O R N
C E X O U U
G S Ă R I T
I C D T P E

10) Redactează o compunere narativă în care să povesteşti o întâmplare imaginară prin

care ţi-ar fi plăcut să treci în vacanţă. Vei da un titlu expresiv compunerii tale.