CLASICISM
Apariție/Definire
O atitudine estetică există
dintotdeauna în năzuința
omului spre bine, adevăr și
frumos.
În istoria sa sunt epoci în care
această năzuință s-a apropiat
de idealul mult dorit până la
identificarea cu el. Asemenea
epoci sunt Antichitatea greacă
și latină, Renașterea,
Clasicismul secolului XVII.
Momentul în care această
atitudine estetică atinge
apogeul și dobândește din
punct de vedere teoretic
expresie deplină este secolul
XVII, când poetul francez
Nicolas Boileau strânge
normele generale ale creației
care se cer respectate cu
strictețe într-o operă numitp
„Arta poetică în 1674”
Norme, reguli, principii
În viziunea clasicilor arta este
expresie a rațiunii. Creația este
dominată de obiectivitate. Se
impune respectarea normelor
de compoziție, a regulii celor
tre unități: de timp, de loc și de
acșiune; astfel o creație
dramatică trebuie să
respecte locul (să se desfășoare
în același loc), timpul (acțiunea
să se desfășoare într-o perioadă
                 ROMANTISM
Apariție/Definire
Este o atitudine estetică apărută
în prima jumătate a secolului XIX
în spațiul european. Are un
caracter polemic pentru ca este
împotriva raționalismului și
rigidității clasicismului. Triumful
romantismului în Franța este
marcat de apariția manifestului
artistic „Prefață” la drama
„Cromwell” a lui Victor Hugo
apărut în 1827. Întâlnim aici o
afrimație a lui Victor Hugo care
spune așa: „Nu există reguli, nici
modele. Conceptul arte de
frumos include și urâtul și
grotescul.”. Apărută ca reacție
împotriva clasicismului, estetica
romantică înseamnă răsturnarea
acestuia, fiecare principiu estetic
al romantismului constituindu-se
prin opoziție cu principiul clasic
corespunzător.
Norme, reguli, principii
În viziunea romanticilor arta este
expresie a sentimentelor. Creația
se bazează pe imaginație.
Primează sentimentul și fantezia
creatoare.
Romanticii consideră că o creație
trebuie să fie subiectivă. Întâlnim
la romantici expansiunea eului
individual. Ei resping regulile
impuse de clasici preferând
de timp bine precizată),
iar părțile subiectului să fie
convergente.
Clasicii promovează idealul
îmbinării frumosului cu
adevărul, utilului cu plăcutul.
Literatura clasică se
caracterizeaza prin ordine,
echilibru, armonie.
Sugerează ca izvoare de
inspirație antichitatea latină,
mitologia antică, istoria
medievală.
Personaje literare
Clasicismul are o singură
trăsătură de caraacter cum ar fi
avariția, hipocrizia, orgoliul. Ele
sunt numite caracte. Exp:
avarul, mincinosul, ipocritul,
fanfaronul, orgoliosul etc.
Pentru realizarea unui personaj
literar, clasicii sugerează ca
model istoria medievală,
nibilimea, membrii familiei
regale.
Natura
La clasici este natura frumoasă
cu valoare decorativă. Nu
generează sentimente.
Stilul
Trăsăturile stilului clasic sunt
frumusețea și puritatea
specifice stilului așa
libertatea deplină de creație.
Romanticii pledează pentru
cultivarea emoției și
sentimentelor, intensitatea
trăirilor, pasiune, pentru
afirmarea individualității.
Romanticii folosesc drept surse
de inspirație folclorul, istoria,
natura, miturile, fantasticul,
fabulosul, excepționalul.
Personaje literare
Romantismul promoveaza
personajele excepționale ce
evoluează în împrejurări
excepționale. Romanticii folosesc
modele din toate straturile
sociale realizând personaje
construite pe baza antitezei
romantice, de obicei înger-
demon.
Natura
Romanticii manifestă interes
pentru frumusețea naturii care se
individualizează în funcție de
stările sufletești ale creatorului.
Stilul
Scriitorul romantic este liber să-și
îmbogățească stilul și vocabularul
poetic aplând la toate straturile
zis înalt care nu permite
amestecul de stiluri. De aici
interdicția folosirii cuvintelor și
expresiilor aparținând vulgului.
Interdicția se referă, de fapt, la
destinația operei literare ce se
adresează unui public restrâns,
instruit si cultivat care nu
trebuie ofensat. limbii și vocabularului.

Specii și genuri literare

Clasicismul manifestă preferință
pentru anumite
specii: dramatice– tragedia și
comedia, lirice– oda, idila,
epigrama, poeziile cu forma fixă
și epice– fabula, satira,
epopeea, scrisoarea.
Specii și genuri literare
Romantismul manifestă
preferință pentru drama istorică
și filozofică- specie dramatică,
meditație, elegie, romanță- specii
lirice, legenda, balada, poemul,
nuvela, romanul- specii epice.