Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa

Calea Domnească nr. 127, Târgovişte - Dâmboviţa

Telefon: 0245/211891; Fax: 0245/613723;
E-mail: isjdb@isj-db.ro; WEB: www.isj-db.ro

OLIMPIADA DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ, 25 FEBRUARIE 2017
Clasa a X-a
 Toate subiectele sunt obligatorii.
 Eseul sau răspunsurile nu vor fi precedate de titlu și/sau motto.
 Timp de lucru: 3 ore.
 Total: 120 de puncte

Citeşte cu atenţie textele de mai jos:

A. Toate rugăciunile celor trei femei, precum și ale calului, n-a fost în stare să-i potolească dorul părinților,
care-l usca pe d-a-ntregul. În cele mai de pe urmă, calul îi zise:
– Daca nu vrei să mă asculți, stăpâne, orice ți se va întâmpla, să știi că numai tu ești de vină. Am să-ți spui o
vorbă, și daca vei priimi tocmeala mea, te duc înapoi.
– Primesc, zise el cu toată mulțumirea, spune-o!
– Cum vom ajunge la palatul tatălui tău, să te las jos și eu să mă întorc, de vei voi să rămâi măcar un ceas.
– Așa să fie, zise el.
Se pregătiră de plecare, se îmbrățișară cu femeiele și, după ce-și luară ziua bună unul de la altul, porni,
lăsându-le suspinând și cu lacrămile în ochi. Ajunseră în locurile unde era moșia Scorpiei; acolo găsiră orașe; pădurile
se schimbaseră în câmpii; întrebă pre unii și pre alții despre Scorpie și locuința ei; dar îi răspunseră că bunii lor
auziseră de la străbunii lor povestindu-se de asemenea fleacuri.
– Cum se poate una ca asta? le zicea Făt-Frumos, mai alaltăieri am trecut pe aici; și spunea tot ce știa.
Locuitorii râdea de dânsul, ca de unul ce aiurează sau visează deștept, iară el, supărat, plecă înainte, fără a
băga de seamă că barba și părul îi albise.
Ajungând la moșia Gheonoaiei, făcu întrebări ca și la moșia Scorpiei, și primi asemenea răspunsuri. Nu se putea
domiri el: cum de în câteva zile s-au schimbat astfel locurile? Și iarăși supărat, plecă cu barba albă până la brâu,
simțind că îi cam tremurau picioarele, și ajunse la împărăția tătâne-său. Aici alți oameni, alte orașe, și cele vechi erau
schimbate de nu le mai cunoștea. În cele mai de pe urmă, ajunse la palaturile în cari se născuse. Cum se dete jos, calul
îi sărută mâna și îi zise:
– Rămâi sănătos, că eu mă întorc de unde am plecat. Daca poftești să mergi și d-ta, încalecă îndată și aidem!
– Du-te sănătos, că și eu nădăjduiesc să mă întorc peste curând.
Calul plecă ca săgeata de iute.
Văzând palaturile dărămate și cu buruieni crescute pe dânsele, ofta și, cu lacrămi în ochi, căta să-și aducă
aminte cât era odată de luminate aste palaturi și cum și-a petrecut copilăria în ele; ocoli de vreo două-tei ori,
cercetând fiecare cămară, fiecare colțuleț ce-i aducea aminte cele trecute; grajdul în care găsise calul; se pogorî apoi
în pivniță, gârliciul 1căreia se astupase de dărămăturile căzute.
Căutând într-o parte și în alta, cu barba albă până la genunchi, ridicându-și pleoapele ochilor cu mâinile și
abia umblând, nu găsi decât un tron odorogit; îl deschise, dară în el nimic nu găsi; ridică capacul chichiței, și un glas
slăbănogit îi zise:
– Bine ai venit, că de mai întârziai, și eu mă prăpădeam.
O palmă îi trase Moartea lui, care se uscase de se făcuse cârlig în chichiță2, și căzu mort, și îndată se și făcu
țărână.
Iar eu încălecai p-o șea și vă spusei dumneavoastră așa.
( **** Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte)

1
Intrare strâmtă într-o pivniță.

2
Despărțitură într-o ladă, în partea superioară, în care se păstrează obiecte de valoare.
 B. M-am înălțat ca săgeata de iute peste palatul dărăpănat și năpădit de buruieni, până acolo unde timpul se
rarefia, și l-am privit o vreme de sus, căci nu mă înduram încă să plec de tot. Îl vedeam cum umbla poticnit de colo-
colo, oftând și cu lacrimi în ochi, căutând parcă să-și aducă aminte cât erau odată de mândre acele palate şi cum îşi
petrecuse copilăria în ele. A ocolit de vreo două-trei ori, cercetând fiecare încăpere, fiecare colţ ce-i aducea aminte de
cele trecute.
A zăbovit o vreme la ruinele grăjdarului în care mă găsise. S-a coborât apoi cu greu în pivniţă, peste
dărâmăturile ce mai că astupaseră intrarea. Căutând într-o parte şi în alta, o barbă albă până la genunchi, ridicându-
şi ploapele ochilor cu mâinile şi abia umblând, nu a găsit acolo decât un cufăr hodorogit.
L-a deschis, şi din el a început să se deşire o umbră întunecată, încovoiată şi costelivă, a cărei răceală de
gheaţă aproape că ajungea până la mine. Era Moartea. M-am ridicat mai sus, dar tot am apucat să văd cu coada
ochiului cum Moartea i-a tras o palmă de-a auzit şi câinii-n Giurgiu, iar el a căzut fără suflare şi îndată s-a făcut
ţărână...
O adiere bucuroasă mi-a răvăşit coama. Dintr-odată, veşnicia mi s-a părut o povară. Îmi atinsesem aripile
către ţinutul zânelor veşnic tinere, dar copleşit fără veste de-un val de gheaţă, am virat brusc spre ostrovul Sfintei
Duminici, visând, cu inimile uşoare, la o tavă cu jeratic de cel bun...
Un trosnet grozav iscă freamăt şi tropot în rândul lor. Restul jumătăţii îngropate izbucnise din pământ până
la chişiţe, împroşcând în juru-i cu bulgări împietriţi. În acelaşi timp crăpase şi guguloiul întărit, cu care Jumătatea de
Om îl împiedicase pe Jumătatea de Iepure Şchiop după ce-l tăiase în două. Uşurat de povară, căluţul făcu câţiva paşi
de probă. Fata lui Verde Împărat îl mângâie pe coamă şi pe urechea fremătând deodată cu cea a jumătăţii
dezgropate. Mirosul de pucioasă se-nteţise din nou.
- Aici e Valea Plângerii? Întreabă jumătatea de căluţ.
-Da' ce-ţi veni? se miră calul de culoarea lemnului de stejar.
-Seamănă cu locul din povestea ta. Îi răspunse Jumătatea de Iepure Şchiop. Şi parcă începe să mi se facă dor
de mama... Până acum nu m-am gândit niciodată la ea. Dar de când am simţit mireasma câmpului de flori din
povestea ta, mi-am amintit-o. Deşi ea n-a fost pentru mine decât ecoul galopului pe care-l urmam înainte să mă-
ngrădească acest tăpşan... Şi laptele pe care l-am supt de la ea, tot din galop.
Privind jumătatea înţepenită în centrul craterului din care ieşise, Mesteacăn murmură:
-Şi acum?
-Acum aşteptăm, ridică din umeri Chiparos.
-Dacă aştepţi nu se întâmplă nimic, îi lămuri fata Împăratului Verde. Eu am tot aşteptat Jumătatea de Iepure
Şchiop pe tăpşan să-i iasă jumătatea din pământ. Dar după ce i-a ieşit urechea nu s-a mai întâmplat nimic cu ea,
până la venirea noastră. Şi nici când aţi venit nu s-a întâmplat cine ştie ce, până când nu aţi început să povestiţi.
-Atunci ne mai trebuie o poveste, îi îndemnă Aleodor... Da' repede, că pucioasa asta nu miroase-a bine.
Calul de culoarea lemnului de tei păşi graţios înainte, scuturându-şi coama cu mişcări studiate şi începu
deodată să recite, luându-şi ascultătorii cam pe nepregătite
.
(Florin Bican, „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte”)

Subiectul I- 30 de puncte

Răspunde prin enunțuri la fiecare dintre următoarele cerințe:

1) Ilustrează, prin exemple selectate din ambele texte, două particularităţi ale limbajului utilizat în
aceste fragmente. 6 puncte
2) Demonstrează, prin raportare la ambele texte, prezenţa a două structuri sau tehnici specifice
basmului. 6 puncte
3) Prezintă comparativ raportul dintre dialog, naraţiune şi descriere în cele două fragmente. 6 puncte
4) Comentează în 50-100 de cuvinte sensul afirmaţiei: Dintr-odată, veşnicia mi s-a părut o povară.
6 puncte
5) Susţine, într-un text de 50-100 de cuvinte, o opinie argumentată în legătură cu bivalența timpului și spațiului în cele
două fragmente date. 6 puncte

Subiectul al II-lea -30 de puncte

Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte care să reprezinte un fragment din jurnalul tău şi în care analizezi
raportul dintre viață și moarte prin raportare la cele două fragmente.
 Subiectul al III-lea -30 de puncte
Scrie un eseu de 600-900 de cuvinte în care să ilustrezi relația dintre literatura populară și literatura cultă,
utilizând ca suport textele de mai sus şi valorificând experienţele tale culturale.
Notă! În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu 4 argumente/raţionamente
logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.

Redactare-30 de puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, lucrarea ta trebuie să aibă cel puţin 900 de cuvinte.
Pentru redactarea întregii lucrări vei primi 30 de puncte (organizarea ideilor în scris – 6 puncte;
abilităţi de analiză şi de argumentare – 6 puncte; utilizarea limbii literare – 6 puncte; ortografia – 4
puncte; punctuaţia – 4 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 2 puncte, respectarea precizărilor
privind numărul de cuvinte – 2 puncte).
 Inspectoratul Şcolar Judeţean Dâmboviţa
Calea Domnească nr. 127, Târgovişte - Dâmboviţa
Telefon: 0245/211891; Fax: 0245/613723;
E-mail: isjdb@isj-db.ro; WEB: www.isj-db.ro

OLIMPIADA DE LIMBĂ ȘI LITERATURĂ ROMÂNĂ

Etapa locală, 25 februarie 2017
Clasa a X-a
Barem de corectare şi de notare

ATENȚIE! Lucrările care conțin eseuri cu titlu și/sau motto vor fi notate cu 0 puncte, autorii
acestora fiind descalificați.

Subiectul I (30 de puncte)

1. Ilustrarea a două particularităţi ale limbajului- 6 puncte - ilustrare detaliată şi nuanţată, realizată prin
exemple relevante din cele două fragmente: 6 p./ ilustrare detaliată a câte unui singur exemplu sau
prezentarea detaliată a două exemple, prin referire la un singur text: 4 p./ prezentarea unui exemplu prin
referire la un singur text: 2 p./ simpla precizare, prin referire la ambele texte: 1 p.
2. Demonstrarea, prin raportare la ambele texte, a prezenţei a două structuri specifice basmului. 6 puncte -
demonstrarea detaliată şi nuanţată, realizată prin referire la câte două structuri din cele două fragmente:
6p./ demonstrare ezitantă sau neconvingătoare prin referire la două elemente semnificative din fiecare text
sau prezentare detaliată a unui singur element semnificativ sau ilustrarea detaliată a două elemente prin
referire la un singur text: 4 p./ demonstrarea prezenţei unei singure structuri, cu referire la un singur text: 2
p./ simpla precizare, prin referire la ambele texte: 1p
3.Prezentarea comparativă a raportului dintre dialog, naraţiune şi descriere în cele două fragmente. 6
puncte - prezentarea detaliată şi nuanţată, realizată prin raportarea la ambele fragmente: 6 p./ prezentare
detaliată, cu raportarela un singur fragment: 4 p./ prezentarea lacunară sau prin raportare insuficientă
laambele fragmente: 2 p./ simpla precizare a raportului-1 p.
4. Comentarea sensului afirmaţiei- 6 puncte - comentarea detaliată şi nuanţată, prin evidenţierea relevantă
a sensului- 6 p./ comentare ezitantă sau neconvingătoare, prin relevarea sensului ./ comentare detaliată cu
referire neconvingătoare la sensul afirmaţiei: 4 p./ încercarea de comentare: 2 p./ simpla precizare a
sensului: 1 p.
5. Exprimarea unei opinii argumentate în legătură cu bivalența timpului și spațiului în cele două texte-6
puncte - argumentare pertinentă, originală, nuanţată, susţinută prin aspecte relevante, cu referire la ambele
texte:6 puncte; argumentare stereotipă, ezitantă, cu inserare de afirmaţii sau citate irelevante, clişeizată,
sau cu referire la un singur text: 4 puncte; încercarea de argumentare: 2 puncte

Subiectul al II-lea (30 de puncte)

-Respectarea structurii specifice jurnalului: 10 puncte; respectarea parţială a structurii

jurnalului: 6 puncte; structură inadecvată jurnalului, dar textul este coerent: 3 puncte.

-Caracterul personal şi confesiv al scrierii: 10 puncte; respectarea parţială a caracterului

personal şi confesiv: 6 puncte; nerespectarea caracterului personal şi confesiv: 3 puncte.

-Adecvarea conţinutului de idei la cerinţă şi modul de valorificare a talentului literar şi a

creativităţii: 10 puncte; adecvarea parţială a conţinutului de idei la cerinţă cu valorificarea talentului literar şi
a creativităţii: 6 puncte; inadecvare la conţinutul de idei din cerinţă, fără manifestarea creativităţii sau a
talentului literar: 3 puncte.

Subiectul al III-lea (30 de puncte)

-Formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la tema propusă: 10 puncte (formularea

tezei/a punctului de vedere cu privire la temă; logica ideilor/a premiselor demersului; enunţarea clară a
problematicii eseului; capacitatea de sinteză şi de abstractizare: 10 p.; încercare de formulare a tezei/a
punctului de vedere cu privire la temă; imperfecţiuni în enunţarea problematicii eseului; încercări de sinteză
şi de abstractizare: 6 p.; încercarea de formulare a unui punct de vedere, dar nerelevant în raport cu tema
propusă: 2 p.)
-Formularea şi dezvoltarea a trei argumente în sprijinul ideii enunţate în premisă, ilustrate prin exemplificări
din textele suport şi din experienţa culturală (opere literare din literatura română şi/sau internaţională, opere
de artă – sculpturi, picturi etc., cinematografie, muzică etc.): 12 puncte (formularea corectă/nuanţată a
fiecărui argument şi susţinerea acestuia prin referire la textele suport şi din experienţa culturală; demers
logic/corelarea exemplificărilor cu ideile enunţate; argumentare pertinentă: câte 4 p. pentru fiecare
argument (4 p. + 4 p. + 4 p.): 12p.; formularea parţial corectă/adecvată a fiecărui argument şi susţinerea
acestuia prin referire la textele suport şi din experienţa culturală; corelarea exemplificărilor cu ideile
enunţate; argumentare incompletă: câte 3 p. pentru fiecare argument (3 p. + 3 p. + 3 p.): 9 p.; încercare de
formulare a argumentelor şi de susţinere a acestora, prin referire la textele suport şi din experienţa
culturală: câte 1 p. (1 p. + 1 p. + 1 p.): 3 p.
-Concluzia/sinteza: 8 puncte (concluzie care nuanțează ipoteza, logic impusă de argumentele formulate;
viabilitatea demersului argumentativ; capacitate de sinteză şi de persuasiune: 8 p.; concluzie pertinentă,
convergentă cu demersul argumentativ, dar fără nuanțare a ipotezei, lipsită de dimensiune persuasivă: 4
p.; încercare de formulare a concluziei: 1 p.)

Redactare – 30 de puncte

Organizarea ideilor în scris: 6 puncte (existența celor trei părți componente –

introducere/ipoteză, cuprins / argumentaţie, încheiere / concluzie – 4 p.; text clar organizat, coerent,
succesiune logică a ideilor, cu echilibru între cele trei componente, construcţia paragrafelor subliniază ideile
– 2 p.

Abilităţi de analiză, de interpretare şi de argumentare: 6 puncte (relaţia adecvată idee argument;

argumente convingătoare, personale, utilizarea unui suport critic în manieră ponderată, relevantă; abilități
de interpretare) / 4 puncte (relaţia adecvată idee-argument; argumente convingătoare, dar cu utilizarea
unui suport critic în manieră exagerată, adesea irelevantă, epatantă; abilități de interpretare dependente
exclusiv de suportul critic, eclectism exagerat) /2 puncte (relaţia idee-argument este fragmentată;
argumentele sunt schematice, secvențiale, inconsistente; inserarea unor citate critice nerelevante,
necomentate; elemente de interpretare lipsite de pertinență)/1 punct (afirmaţii nesusţinute prin argumente;
idei irelevante, schematism, inserarea citatelor nerelevante, necomentate).

Utilizarea limbii literare: 6 puncte (stil şi vocabular adecvate conţinuturilor eseului; claritatea enunţului;
varietatea lexicului; sintaxă adecvată: 6 p.; stil şi vocabular parţial adecvate, cu ezitări în selectarea
cuvintelor: 3 p.; vocabular restrâns, monoton sau vocabular preţios, folosirea excesivă a neologismelor,
folosirea jargonului critic fără justificare: 1 p.)
Ortografia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Punctuaţia: 4 puncte (0-1 erori: 4 p.; 2 erori: 2 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.)
Aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea: 2 puncte (1 p. + 1 p.)
Respectarea precizărilor privind numărul de cuvinte: 2 puncte (1 p. + 1 p.)

Notă! Inserarea de citate critice etc., necomentate, nerelevante pentru tema dată atrage după
sine neacordarea punctajului maxim.

Nu se acordă fracţiuni de punct.