GENUL LIRIC

GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea operelor literare lirice.

Genul liric îşi are originea la vechii greci, unde toate creaţiile în versuri
erau acompaniate de un instrument asemănător harfei, denumit liră.
OPERA LIRICĂ
Opera lirică este opera literară în care
predomină exprimarea directă a unor stări sau
sentimente.
Vocea care exprimă aceste stări se numeşte eu
liric.
TRĂSĂTURILE GENULUI
LIRIC
 Scriitorul transmite în mod direct cititorului idei, sentimente, imagini,
filtrate prin propria sensibilitate.

 Opera lirică are un conţinut – idei, reflecţii, sentimente, trăiri-

exprimate de o voce numită eu liric .

 Acesta apare în diferite ipostaze:contemplatorul, îndrăgostitul,

revoltatul, gânditorul, căutătorul unui ideal.

 Mărcile eului liric sunt: pronume, adjective pronominale şi verbe la

persoana I sau uneori la persoana a II-a, interjecţii afective,
substantive în cazul vocativ.

 Ca moduri de expunere predominate se remarcă prezenţa descrierii şi

a monologului liric.
TRĂSĂTURILE GENULUI
LIRIC
 Din punct de vedere structural, materialul liric este organizat în strofe ce
pot avea un numar egal , sau diferit de versuri.
 *****Nu toate versurile aparţin genului liric.*****
 Versurile pot avea rimă sau nu.
 Rima poate fi :
 Împerecheată
 Încrucişată
 Îmbrăţişată
 Monorimă
 Versurile pot avea diferite ritmuri (trohaic, iambic) şi diferite măsuri.
 Poeziile pot fi caligrame.
 CALIGRÁMĂ, caligrame, s. f. Mod special de dispunere a versurilor, care are ca scop
reprezentarea grafică a simbolurilor sau sugestiilor dintr-o poezie. –
Din fr. calligramme.
Caligrame
(Passionaria Stoicescu)
Caligrame (Appolinaire)
TRĂSĂTURILE GENULUI
LIRIC
 La nivel compoziţional se observă imaginile artistice care pot fi:
 auditive;
 vizuale ;
 statice ;
 dinamice;
 olfactive.
 Ele sunt realizate cu ajutorul figurilor de stil:
 epitete (ale verbului sau ale substantivului, simple sau multiple,
cromatice, personificatoare, inversiuni);
 comparaţii;
 personificări;
 repetiţii;
 enumeraţii.
TRĂSĂTURILE GENULUI
LIRIC
 Absenţa naratorului , absenta naraţiunii ca
mod de expunere, a momentelor subiectului şi a
personajelor participante la o acţiune sunt alte
trăsături ale genului liric.
Specii ale genului liric
Elegia Este specia genului liric caracterizată prin exprimarea unui sentiment de tristețe
ajungând de la melancolie la durere. Sentimentele elegiace pot fi identificate la mai multe
specii ale liricii culte. Elegia a fost și este considerată muza durerii.

Epigrama Este o specie a poeziei lirice care are proporții reduse, de regulă catren,
și satirizează elementele negative ale unui caracter omenesc ori ale unei situații și se poate
termina într-o poantă ironică la adresa unui personaj ori a unui fapt. Epigrama este o formă
fixă de poezie ce are un conținut umoristic, satiric, poetic și o structură binară ce poate oferi
simetrie și opoziție între argument și contraargument.
Epistola Este specia care ilustrează genul liric de nuanță didactică
specifică clasicismului și care denumește o scriere literară în versuri, care respectă
canonul unei scrisori. Aceasta poate fi adresată unui destinatar real ori fictiv și se
poate distinge printr-un conținut filozofic și o atitudine satirică.

Oda Este specia poeziei lirice alcătuită din strofe care au aceeași formă și
structură metrică în care se prezintă entuziasmul sau admirația față de persoane ori
fapte eroice sau idealuri. În anumite realizări, oda este înrudită cu imnul.

Pastelul este o creație care, prin intermediul unui peisaj, poate transmite
sentimentele eului liric contemplator. Modul de expunere folosit în creația lirică
este descrierea, iar piesele dominante aici sunt imaginile artistice realizate prin
figuri de stil ce sunt organizate într-o descriere de tip tablou.
Meditația Este un fenomen mental care descrie o stare de atenție
asupra unui gând ori conștientului, subconștientului sau inconștientului. Meditația
implică atenția spre gândirea însăși, fără a te lăsa dus de alte gânduri.

Satira Este forma caracteristică genului liric ce se descrie prin forma de

critică a slăbiciunilor individuale, sociale sau general omenești, uneori chiar într-
un mod acuzator. Caracteristicile stilistice ale formei sunt ironia, extragerea
caricaturală a anumitor aspecte particulare și construirea unor relații neobișnuite
de o apartenență absurdă.

Pamfletul Pamfletul este o specie literară în versuri sau proză cu

caracter satiric, unde autorul înfierează anumite stări morale, concepții sau aspecte
negative ale realității sociale ori trăsături de caracter ale unei persoane.
Sonetul Începând din secolul al XIII-lea, sonetul a început să semnifice un poem cu
formă fixă de paisprezece versuri, care respectă o schemă foarte precisă de rimă și o structură
logică.

Rondelul Este o poezie scurtă care care o formă fixă cu o structură care se
bazează, ca și balada, pe refren. A apărut în Franța medievală sub denumirea de „rondeau”,
iar originile sale se găsesc în cântec.

Gazelul Poate fi definit ca o poezie lirică în distihuri cu monorime ce sunt dispuse

astfel: versurile primului distih rimează între ele, iar rima se păstrează în al doilea vers al
celorlalte distihuri. În multe cazuri, după rimă urmează radiful, un cuvânt sau un grup de
cuvinte care se repetă, iar ultimul distih conține pseudonimul poetului.

Glosa Este o poezie cu formă fixă și caracter gnomic unde, în fiecare strofă, începând
de la cea de-a doua, comentează succesiv câte un vers din prima strofă. Versul comentat se
repetă la sfârșitul strofei respective, iar ultima strofă reproduce în ordinea inversă versurilor
primei strofe.
Romanța Este o poezie lirică de inspirație erotică, ce poate fi cântată pe o melodie
lină, melancolică. Romanța în Evul Mediu denumea poemele epice care sărbătoreau fapte
eroice sau vitejia unor erori.

Imnul Prin imn se înțelege un anumit tip de cântec, de obicei religios, care este compus
pentru a admira, lăuda sau adora, care se adresează de cele mai multe ori zeități ori figuri
importante istorice sau mitologice.

Doina Doina este o creație vocală, instrumentală sau lirică, specifică poporului român,
în care autorul necunoscut, își exprimă sentimentele de dor, tristețe, jale, de revoltă, iubire sau
chiar ură împotriva asupritorilor.

Idila Este o specie de poezie lirică și erotică din sfera poeziei bucolice în care este
prezentată viața și dragostea în formă optimistă sau idealizată.

Haiku Haiku este un gen de poezie japoneză cu o formă fixă ce este alcătuită din 17
silabe ce sunt repartizate pe 3 versuri formate din 5, 7 silabe.

APLICATIE:
Completeaza cele doua diagrame cu trasaturile celor doua genuri literare astfel încât
sa rămână în spaţiul comun trasaturile comune.
Aplicatie :
Completeaza cele doua diagrame cu trasaturile celor doua genuri literare astfel încât
sa rămână în spaţiul comun trasaturile comune.

Autorul
transfigurea
za artistic
realitatea
Fictiune
Mesaj
artistic
Figuri de
stil
Imagini
artistice
Scop estetic
APLICATIE:
COMPLETEAZĂ CIORCHINELE GENULUI LIRIC
CU TRASATURILE ESENŢIALE
 CIORCHINELE GENULUI LIRIC
TRANSMITE
DIRECT

MESAJ
ARTISTIC EUL LIRIC

LIMBAJ IDEI, MARCILE

FIGURAT REFLECTII, EULUI LIRIC
SENTIMENTE

IMAGINI
ARTISTICE,
FIGURI DE STIL
Exerciţii aplicative:
Argumentaţi , completând enunţurile lacunare de pe fişe, că
următoarele fragmente literare aparţin genului liric.

 ,,Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă,

Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc...
Vezi, din zăvoi sitarii spre alte veri se duc;
Ce vrea cu mine toamna, pe dealuri de mă-ntoarnă?”

I. Pillat, In vie
Exerciţii aplicative:
Argumentaţi ,completând enunţurile lacunare de pe fişe ,că
următoarele fragmente literare aparţin genului liric.

 ,,Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,

Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.”

Ana Blandiana, Cântec 

Exerciţii aplicative:
Argumentaţi ,completând enunţurile lacunare de pe fişe ,că
următoarele fragmente literare aparţin genului liric.

 ,,Văl de brumă argintie

Mi-a împodobit grădina
Firelor de lămâiţă
Li se uscă rădăcina. “
 O. Goga, Toamna
 FIŞĂ :COMPUNERE CU ENUNŢURI LACUNARE
 ARUMENTAREA APARTENENŢEI FRAGMENTULUI.................................LA GENUL LIRIC


 Fragmentul din opera literară ….……………………….. ……de …..……………………..aparţine genului liric deoarece
prezintă trăsăturile acestui gen literar.
 Astfel , scriitorul…………………………. transmite în mod………….. cititorului idei, sentimente, imagini,
filtrate prin propria sensibilitate.
 Fragmentul citat are un conţinut – idei, reflecţii, sentimente, trăiri -exprimate de ..............într-un
limbaj........., bazat pe sensul………………………….al cuvintelor.
 Acea voce lirică este………………………………………….
 Acesta apare în ipostaza………….. ……………………..
 Mărcile eului liric sunt: ………………………………………………………………..
 Ca mod de expunere predominat se remarcă prezenţa………………………………..
 Tema asupra căreia reflectează eul liric în poezia dată este ..……………………………..
 …………………………………..Mesajul artistic este……………………………………..
 Din punct de vedere structural, materialul liric este organizat în ……………………. a
câte……………………………………….
 Versurile au rima…........................................ ,măsura acestora fiind de………….…...
 La nivel compoziţional se observă:
 imaginile artistice .....…………………………………………………………………….
 realizate cu ajutorul figurilor de stil:
………………………………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………………………………..
 ……………………………………………………………………………………………………………
 Absenţa ………………………, ca mod de expunere , absenţa .......…………………şi a
………………………………. ne îndreptăţesc alături de celelalte trăsături să concluzionăm că opera
literară......................................... …………de ...............................este operă lirică, pentru că ilustrează perfect
trăsăturile caracteristice ale acestui gen literar.
 Argumentarea apartenentei fragmentului textului literar
,,IN VIE”, de I. Pillat la genul liric

 Fragmentul din opera literară In vie ,de I. Pillat

aparţine genului liric deoarece prezintă trăsăturile acestui
gen literar.
 Astfel , scriitorul I. Pillat transmite în mod direct
cititorului idei, sentimente, imagini, filtrate prin propria
sa sensibilitate.
 Fragmentul citat are un conţinut – idei, reflecţii,
sentimente, trăiri- exprimate de o voce într-un limbaj
artistic , bazat pe sensul figurat al cuvintelor.
 Acea voce este eul liric.
 Argumentarea apartenentei fragmentului textului literar
,,IN VIE”, de I. Pillat la genul liric

 Acesta apare în ipostaza contemplatorului (a omului

care admiră via , toamna, bucurându-se de mirosurile
roadelor), şi a gânditorului care , urmărind schimbările
din natură, simte regretul trecerii timpului.
 Mărcile eului liric sunt: pronumele personale ,
persoana I , singular cu mine, mă, care semnifică
implicarea directă , afectiva a eului liric şi verbul la
persoana a II a singular Vezi, la imperativ, ce arată
adresarea directă spre cititor, făcându-l astfel părtaş la
frământările sale.
 Ca moduri de expunere se remarcă prezenţa
descrierii literare în versuri si a monologului
liric.
 Tema asupra căreia reflectează eul liric în
poezia dată este trecerea ireversibilă a timpului.
 Din punct de vedere structural, materialul liric
este organizat în strofe a câte patru versuri.
 Versurile au rima îmbrăţişată ,măsura
acestora fiind de 13-14 silabe.
 Argumentarea apartenentei fragmentului textului literar
,,IN VIE”, de I. Pillat la genul liric

 La nivel compoziţional se observă:

 imaginile artistice :olfactive din primul şi al doilea
vers şi vizuale , dinamice din al treilea vers,
realizate cu ajutorul figurilor de stil: epitete ale
verbului miroase... mustos şi crud , inversiunile
din primele două versuri, enumeraţia :
 Tot mai miroase via a tămâios şi coarnă,
Mustos a piersici coapte şi crud a foi de nuc... şi
personificarea Ce vrea cu mine toamna din
ultimul vers.
 Argumentarea apartenentei fragmentului textului literar
,,IN VIE”, de I. Pillat la genul liric

 Absenţa naraţiunii, ca mod de expunere , absenţa

naratorului , a personajelor şi a unei acţiuni care să
evolueze după momentele subiectului ne îndreptăţesc,
alături de celelalte trăsături , să concluzionăm că opera
literară In vie , de I. Pillat este operă lirică, pentru că
ilustrează perfect trăsăturile caracteristice ale acestui gen
literar.
Citiți cu atenție textul de mai jos și rezolvați cerințele. Aveți la dispoziție 15
minute.
 
,,Umblă uşor peste case
Lumina de aur a toamnei,
Atinge copacii şi scutură frunzele
Şi paşii ei nu se aud,
Nu se aud
Decât la mine în suflet-
 
Zâmbiţi, trecători,
Descheiaţi-vă la gât,
Potoliţi-vă setea de-albastru
E ultima îmbrăţişare a toamnei,
Sărutul din urmă care ne face asemenea zeilor.’’
(Victor Felea – Lumina de aur a toamnei)
1. Încercuiește, din acvariul impresiilor, substantivele potrivite stării tale după
prima lectură a poeziei:
 

nostalgie încântare tristeţe

amuzament

durere bucurie speranţă

melancolie regret
entuziasm

smerenie surprindere indiferenţă

 
2. Notează câte un sinonim pentru următoarele cuvinte din poezie: ,,umblă”,
,,potoliți-vă”.
3.Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftongi.
.4. Menționează două consecințe ale
utilizării cratimei în structura ,,Potoliți-
vă setea”.
5.Transcrie din text un vers/ o structură care să conţină o imagine vizuală.
10.Prezintă două trăsături care să justifice faptul că textul este o operă lirică .
 
 Temă pentru acasă:
CRESC AMINTIRILE
Într-un amurg, sînt ani de-atunci, mi-am zgîriat stăruitor
în scoarţa unui arbor – numele –
cu slove mici, stîngace şi subţiri.
Azi am văzut din întîmplare
Cum slovele-au crescut din cale-afară – uriaşe.
Aşa îţi tai şi tu, copilo, numele
în inima-mi supusă,
mărunt, mărunt ca un ştrengar.
Şi după ani
şi ani de zile-l vei găsi
cu slove-adînci şi uriaşe.
Lucian BLAGA
5. Argumentează că poezia Cresc amintirile de Lucian Blaga este
reprezentativă pentru genul liric. Aplică şi afirmaţia lui Nicolae
Manolescu din Agenda teoreticianului.
6. Explică ce realitate mărturisită în text de către autor corespunde
experienței proprii sau a generației tale.