__MIHAI EMINESCU__

__Poetul Nepereche__
Realizat de :
Prof. UNGUREANU MARIETA

"Trind n cercul vostru strmt

Norocul va petrece,
Ci eu n lumea mea m simt
Nemuritor i rece."

_MEMENTO MORI_
MIHAI EMINESCU MAI APROAPE DE NOI

EMINESCU
Muzic i versuri:
Doina si Ion Aldea Teodorovici

La zidirea soarelui se tie,

Cerul a muncit o venicie,
Noi muncind ntocmai ne-am ales cu,
Ne-am ales cu Domnul Eminescu,
Domnul cel de pasre miastr,
Domnul cel de nemurirea noastr,
Eminescu, Eminescu,
Mi-l furar doamne adineauri,
Pe naltul domn cu tot cu lauri,
M uscam de dor n piept cu plnsul,
Nu tiam c dor mi-era de Dnsul,
Nu tiam ca doina mi-o furar,
Cu stravechea i frumoasa tar,
Eminescu, Eminescu,

Suntem n cuvnt i-n toate,

Floare de latinitate,
Sub un cer cu stele sudice,
De avem sau nu dreptate,
De avem sau nu dreptate,
Eminescu s ne judece.
Acum am i eu pe lume parte,
Pot mbria maiastra-i carte,
tiu c frate-mi eti
i-mi eti printe,
Acum nimeni nu m poate minte.
Bine ai venit n casa noastr,
Neamule tu, floarea mea albastr,
Eminescu, Eminescu.

S-a nscut la Botoani la 15 ianuarie 1850. Este al aptelea

dintre cei 11 copii ai cminarului Gheorghe Eminovici, provenit
dintr-o familie de rani romani din nordul Moldovei, si al
Ralucai Eminovici, nscuta Jurscu, fiic de stolnic din
Joldesti. si petrece copilria la Botoani si Ipoteti, in casa
printeasca si prin mprejurimi, intr-o totala libertate de
micare si de contact cu oamenii si cu natura, stare evocata cu
adnca nostalgie in poezia de mai trziu (Fiind biet sau O,
ramai). Intre 1858 si 1866, urmeaz cu intermitente coala la
Cernui. Termina clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi,
dup care face doua clase de gimnaziu. Prsete coala in
1863, revine ca 'privatist' in 1865 si pleac din nou in
1866.Traieste la Iai intre 1874-1877.
Poet naional si universal
Scriitorul total al literaturii romneti
Poetul nepereche
Geniul tutelar al culturii neamului
Furitorul limbii literare
Luceafrul culturii romneti

Copilria si-o petrece la Ipotesti (satul casei printeti), unde face

primele doua clase de coala. Urmeaz clasa a III-a si a IV-a la coala
Naional Hauptschule din Cernui, apoi este nscris la OberGymnasium din acelai ora. In primvara anului 1863, Eminescu
ntrerupe studiile si se ntoarce la Ipotesti, pentru ca - un an mai trziu bursa ceruta pentru a invata la liceul din Botoani sa-i fie refuzata. Astfel,
deoarece invatatura nu prea se potrivea cu firea sa zbuciumata si
zburdalnica, se angajeaz ca practicant la Tribunalul din Botoani. Slujba
este de scurta durata, iar in toamna anului 1865 se ntoarce la Cernui
(azi - ora in Ucraina), unde este gzduit de profesorul sau, Aron Pumnul.
Tot de acesta din urma este legata si publicarea primei sale poezii La
mormntul lui Aron Pumnul.

1812, febr. 10. Se nate la Clineti (Suceava) tatl lui Mihai Eminescu, Gheorghe
Eminovici, fiul mai mare al dasclului din Clinesti, Vasile Eminovici si al Ioanei Srghei.
Provenind dintr-o familie numeroas si nu prea nstrit, Gheorghe Eminovici prsete de
timpuriu satul natal. Este, pe rnd, scriitor de cancelarie la baronul Jean Musta, apoi
administrator al moiei Dumbrveni a boierului Bal, care l ajut s obin de la domnitorul
Mihail Sturza titlul de sluger. n 1841 Eminovici este ridicat la rangul de cminar. Stabilitatea
material la care rvnea Eminovici ar fi putut fi n sfrit obinut prin cumprarea, n 1847, a
moiei de la Ipoteti, unde familia cminarului se va muta definitiv abia n 1857, o dat cu
terminarea noii case. ns mare parte din veniturile moiei vor fi folosite de Eminovici pentru a
asigura fiilor si studii liceale si universitare, costisitoare chiar si pentru o familie mai nstrit,
aa nct n 1878, Eminovici este nevoit s vnd Ipotetii pentru a-si plti datoriile; rmnnd
ca administrator al noului proprietar pn n 1884, anul morii sale.
Crescut la tradiie si la Biblie, Eminovici a fcut toata viata eforturi s se
"chiverniseasc" convins fiind ca fetele trebuie s aib o dot frumusic, iar pe biei i-a
ndrumat spre meserii practice, ofier, avocat, medic. [...] "Numai poetul ca paseri ce zboar...."

1816. Se nate la Joldesti mama

poetului, Raluca Iurascu, a treia fiic a
stolnicului Vasile Iurascu si a Paraschivei
Iurascu. Se cstorete n 1840 cu Gheorghe
Eminovici, aducnd o zestre destul de
frumoas, care prea s fie de bun augur
pentru tnra familie. Are unsprezece copii; pe
sase dintre ei i va pierde nc din timpul vieii
sale. Moare n 1876, la Ipotesti.

1841. Se nate erban, primul copil al familiei

Eminovici. Urmeaz cursurile primare si
gimnaziale la Cernuti; studiaz medicina la
Viena si Erlagen. Dei nu-si obinuse titlul
universitar, profeseaz ca doctor la Berlin;
moare la 33 de ani, bolnav de tuberculoz.

1843, febr. 2. Se nate Nicolae (Nicu), al

doilea copil al familiei Eminovici. i ajut
tatl n administrarea fostei moii a familiei.
n 1884, nu mult dup moartea tatlui su,
Nicu se sinucide; e nmormntat la Ipotesti.

1852, mai 7. Se nate Aglaia, al optulea copil al familiei

Eminovici. n 1870 se cstorete cu profesorul Ioan Drogli,
stabilindu-se n Bucovina, la Suceava, si mai apoi la
Cernuti. Din aceast prim cstorie are doi copii, Ioan si
George; rmne vduv n 1887. Se recstoreste n 1890 cu
Heinrich Gareiss von Dollitzsturm. Moare n 1900.
Avea nclinaii pentru muzic si arta scenic.

1845, mai 5. Se nate Ruxandra, prima fat a

familiei Eminovici; traiste doar cteva zile.

1846, iul. 1. Se nate Ilie, al cincilea copil al familiei

Eminovici. Face coala la Cernuti, dup care urmeaz la
Bucureti cursurile Scolii de medicin a doctorului Carol
Davila. Se mbolnvete de tifos si moare n 1863.
1848. Se nate Maria, al aselea copil al familiei
Eminovici. Moare la apte ani si jumtate.

1844, apr. 16. Se nate Gheorghe (George, Iorgu),

al treilea copil al familiei Eminovici. Face coala la
Cernuti si studii militare n Prusia. i ntrerupe
cariera militar si se retrage la Ipotesti, bolnav de
tuberculoz; n ciuda ngrijirilor, moare n 1873, la
29 de ani.

1854. Se nate Harieta, al noulea

copil al familiei Eminovici. i-a
asumat ngrijirea poetului ntre
anii 1887-1888. i va supravieui
lui Mihai doar cteva luni.

1856, nov. 16. Se nate Matei, al zecelea copil

al familiei Eminovici. Absolvent al Institutului
Politehnic din Praga; ofier n armata romn,
din care se retrage pentru a face carier n
administraie. Spre deosebire de fraii si mai
mari, Matei motenete longevitatea
btrnului Eminovici, fiind si singurul dintre fii
si care las urmai. Moare n 1929.

n descrierea fcut de prietenul su tefanelli:era mic i

ndesat, cu pr negru i frunte lat, faa lunguia, ochi mari, dar
vii, coloritul feei ntunecat, prin care strbtea rumeneala
sntoas obrajilor.
n satul copilriei l atrgea mereu prima sa iubire. Era o fat
frumoas, cu ochi mari i cozi lungi, care-i sgetase inima junelui
amorezat. Se zice c o chema Casandra Elena i era fiica lui
Gheorghe Alupului.

Povestea Luceafrului
Eminescu, poetul-om, torturat de iubire, fascinat de frumuseea
feminina ce purta un nume: Veronica Micle.

Era o frumusee !
O figur clasic ncadrat de nite plete mari negre; o frunte nalt i
senin; nite ochi mari la aceste ferestre ale sufletului se vedea c cineva
este nuntru; un zmbet blnd i adnc melancolic.
Avea aerul unui sfnt tnr cobort dintr-o veche icoan, un copil
predestinat durerii, pe chipul cruia se vedea scrisul unor chinuri viitoare.
I.L.Caragiale, In Nirvana

este o aa de
covritoare
inteligen, ajutat
de o memorie,
creia nimic din cele
ce-i ntiprise
vreodat nu-i mai
scpa
Titu Maiorescu

Rege el nsui al
cugetrii omeneti,
care alt Rege ar fi putut
s-l disting ?
Titu Maiorescu

TOARCEREA FIULUI PRIBEAG

Tatl lui Mihai Eminescu pleac

dup el.
i cu vorb buna l invit acas
la Ipoteti. De unde mpreun cu fratele lui
erban vor pleca la studii n strintate:
Praga, Berlin, Viena.

Prietenia dintre
Eminescu i Veronica este cea
mai frumoas din istoria
literaturii romne, fiind
cunoscut pn i de copiii
mici.
Amndoi s-au nscut
n anul 1850 (el la 15 ianuarie ,
ea la 22 aprilie); amndoi s-au
stins n anul 1889 (el la 15 iunie,
ea la 6 august).
Veronica era,
frumoas,spiritual, cultivat,
era altfel de femeie, plin de
poezie i mister, romantic i
provocatoare.
Eminescu
nu vedea n femeia iubit dect
copia imperfect a unui prototip
nerealizabil. Il iubea
ntmpltoarea copie sau l
prsea, tot copie rmnea, i el
cu melancolie impersonal i
cuta refugiul ntr'o lume mai
potrivit cu el, n lumea cugetrii
i a poeziei.
Titu Maiorescu

n primvara anului 1872

face o cltorie la Viena pentru un
tratament medical, ocazie cu care
i este prezentat Mihai Eminescu.
Cunoscnd-o la Viena
(1872), pajul Cupidon a intins arcul
si i-a sgetat pe amndoi.
Frumoas, spiritual,
cultivat,Veronica e o femeie plin
de poezie i mister, romantic i
provocatoare.
Eminescu las Berlinul
i vine la Iai, dorind s-o revad.
Ptrunde n salonul ei literar,
citind poezii de amor, scrise peste
zi la Biblioteca Central.
In ciorna scrisorii de
condoleane la moartea lui
tefan Micle, Eminescu scrie:
viaa mea, ciudat i azi i
neexplicabil pentru toi
cunoscuii mei, nu are nici un
neles fr tine.

Cel mai bun prieten a lui

Eminescu a fost Creang. Adesea se
ntlneau la bojdeuca de la icu care avea
ferestrele ct palma, unde i povesteau i
chiar ddeau n mintea copiilor.
Creang cnd pleca la
Bucureti, trgea n gazd la Eminescu.
Cateodata, Creanga si Eminescu
dispareau cate trei, patru zile. Nimeni nu
stia de ei. Cand se intorceau erau de
nerecunoscut; hainele neangrijite, figurile
obosite de veghe, de truda si putin de
bautura, insa foarte incantati de asemenea
excursii, gata sa le reanoiasca a doua zi.
Un junimist l-a ntrebat odat pe
Eminescu:
- Ce vorbeti tu tot timpul cu Creang?
tii ce-a rspuns?

ION CREANG

- Vorbim i noi ce ne trece prin minte!

EMINESCU I REGINA ROMNIEI

Regina Elisabeta, soia
regelui Carol de Hohenzollern,
avea unele veleiti literare. Scria
versuri i proz n limba
german, semnndu-se cu
pseudonimul Carmen Syilva.
Fiind invitat de regin
s-i exprime prerea asupra
unei poezii, Eminescu i-a spus:
c nainte de a fi publicat ar
trebui cizelat, drept pentru
care regin i-a rspuns:
-Uii c vorbeti cu regina
Romniei?

-Nu uit Maiestate!a replicat

Eminescu.
-Vorbesc cu regina Romniei, dar
nu regina poeziei.

 Eminescu nu e floare rara, desfacuta aproape prin miracol

dintr-o samanta adusa din intamplare pe solul Daciei de
suflarea vanturilor apusene: este un astru tasnit din
adancurile cerurilor din Rasarit, ca marturie despre o
civilizatie noua si tanara, dar inradacinata intr-un trecut de
veche cultura si de severa traditie. Ca si Luceafarului sau, si
lumina lui a strabatut, inainte sa ajunga la noi, o cale
lunga."

"Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe

un nour de aur din marea de amar".

Mihai Eminescu

Ape vor seca n albie, i peste locul

ngroprii sale va rsri padure sau
cetate, i cte o stea va veteji pe cer
n deprtri, pn cnd acest pmnt
s-i strng toate sevele i s le
ridice n eava subire a altui crin de
tria parfumurilor sale."
GEORGE CLINESCU: Viaa lui Mihai Eminescu

A fost odat ca-n poveti

A fost ca niciodat,
Poet vestit din Ipoteti
tiut de lumea toat.

i dac timpu-ncet s-a scurs

Chiar de-ai murit de tnr,
Un rege-al poeziei ai ajuns
Al nostru Rege i Luceafr.
Mihai, poet romn de geniu
Te respectm i te iubim,
n pragul noului mileniu
Prin vers i cntec te slvim.

i dac stele-au rsrit

Iar printre ele Luna,
Luceafr drag ai devenit
Ieri, azi, i-ntotdeauna.

Lumea toat l admir

Un june tainic i-ndrzne ,
Ctre nemurire aspir ,
El s-a vrut s stea ntre poei .
A fost stpn peste cuvnt ,
Fantastic a creat o lume .
A scris iubind acest pmnt ,
Romn a fost i va rmne !

Mi-ai deschis drumul spre lumin ,

In clasa I cnd am pit :
- Hai , mi-ai spus , lundu-m de mn ,
Am s te-nv cititul , negreit !
Iar slova-i dulce , blnd i-neleapt
Ecou n mintea mea s-a transformat .
Mai nsoit apoi vorbind n oapt
In codrul cel vrjit i-ntunecat .
Ne ntrebam de ce se leagn ntruna ,
Ecou de bucium ne-a rspuns pe deal .
Se-nvrte roata vieii ncet , la infinit ...
Ce-a fost nu se ntoarce , dar poezia spune c
Un LUCEAFR tu ai devenit !

Fiind foarte romn, Eminescu e universal.

Asta o tie oricine citete, cu prere de ru
c lactul limbilor nu poate s fie descuiat
cu cheile strine
Tudor Arghezi
Ape vor seca n albie, i peste
locul ngroprii sale va rsri
padure sau cetate, i cte o stea
va veteji pe cer n deprtri, pn
cnd acest pmnt s-i strng
toate sevele i s le ridice n eava
subire a altui crin de tria
parfumurilor sale."
GEORGE CLINESCU:Viaa lui Mihai
Eminescu