Fisa de autor biobibliografica Mihai Eminescu Eminescu si Junimea Miturile creatiei eminesciene dupa Eugen Simion Tema iubirii

i - paralela intre Floare albastraLuceafarul- Sara pe deal Luceafarul- tema geniului, iubirea si poezie romantica Receptarea critica a operei eminesciene Creatia eminesciana-sursa de inspiratie in alte arte

Viata
S-a nascut pe 15 ianuarie 1850 la Botosani al saptelea din 11 copii zamisliti de Gheorghe si Raluca Eminovici.Si-a petrecut copilaria de farmec la Ipotesti alaturi de frati si surori.Dupa ce a invatat 2 clase acasa, e dus de severul caminar Gheorghies peste hotar, in Bucovina stapanita atunci de Imperiul austro-ungar, la Cernauti . Frecventeaza gimnaziul cu rezultate bune in prima clasa , dar in clasa a II - a merge ca racul si ramane repetent. Repeta clasa gimnaziala, dar dupa Pasti (1863) nu mai e inscris in cataloage. Atras de teatru, insoteste trupa VladicescuTardini. Mihai mai are o sansa sa-si continuie studiile liceale la Cernauti, in particular. Are grija de biblioteca lui Aron Pumnul.

Viata

In ianuarie, la varsta de 16 ani, e zguduit de moartea profesorului Aron Pumnul. In acea zi compune prima creatie: La mormantul lui Aron Pumnul . Din acel moment incepe sa compuna poezii si sa le publice in diferite reviste. Trimite poezia ,, De- as avea revistei FAMILIA, condusa de Iosif Vulcan, care o publica imediat (martie 1866 ), schimbandu-i numele din Eminovici in Eminescu.Colaboreaza la revista CONVORBIRI LITERARE din Iasi cu poezia Venere si Madona.

Opera

Intr-o perioada de mai putin de 20 de ani (intre 1865 si 1883, anul imbolnavirii, cand activitatea sa inceteaza) Eminescu a creat o opera de proportii monumentale in versuri si proza, din care numai aproximativ o treime au vazut lumina tiparului in timpul vietii sale. Distingem trei etape deosebite in creatia eminesciana.

Prima etapa: Versuri: De-as avea... La Bucovina Speranta Misterele noptii Ce-ti doresc eu tie dulce Romanie Junii corupti Amorul unei marmore Romane: Geniu pustiu Incercari dramatice: Mira Muresanu Decebal Bogdan Dragos

A doua etapa: Versuri: Venere si Madona Epigonii Mortua est Memento mori Calin-Nebunul Calin (file din poveste) Strigoii Gemenii Noaptea Sara pe deal Floare albastra Proza: Basmul-Fat-Frumos din lacrima Nuvela-Sarmanul Dionis Romanul-Aur, marire si amor

A treia etapa: Versuri: Povestea codrului Singuratate Departe sunt de tine O ramai Pe aceeasi ulicioara Atat de frageda Sonete Cele cinci Scrisori Luceafarul Glossa Oda (in metru antic) Mai am un singur dor

Junimea reprezint cea mai important grupare literar din cea de-a doua jumtate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciaz c Junimea reunete cele mai mari personaliti intelectuale ale vremii. Aceasta societate culturar a fost constituit la Iai prin 1863-1864,de catre cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,IacobNegruzzi,Vasile Pogor i Theodor Rosetti pe care afinitile dintre personalitile lor i unesc ntr-un cenaclu n care se dezbat public probleme culturale de seam din epoca de dup 1860:probleme de ortografie i limb,proiectarea unei antologii de poezie romneasc,organizarea unor conferine prin care s rspndeasc n public o serie de cunotine istorice,politice,economice i de cultur. nc de la nceput se asociaz grupului de fondatori i ali tineri intelectuali ca: N. Scheletti, S. Bodnrescu, M. Eminescu, Gh. Racovi, D. Rosetti, V. Burl, T. Nica, N. Mandrea, M. Pompiliu, I. Slavici, Gr Buicliu, P. Paicu, C. Meissner; intelectuali de diferite profesii: profesori, matematicieni, doctori, avocai, istorici, economiti i, bineneles, scriitori.

Societatea reuete s cumpere o tipografie pe care o instaleaz n casele Bncii Moldovei sub conducerea neamului Bernhardt. Tipografia publica gratuit toate manuscrisele originale romneti, dup ce erau aprobate de un comitet, publica cri de coal la cel mai mic pre, traduceri de cri, mai ales de istorie. Se hotrte publicarea cronicilor romne, o antologie de poezii romneti i Testamentul cel Nou cu litere latine. Tipografia trece sub conducerea lui Balassan i apoi este vndut lui H. Goldner, n 1871, cel care va publica volumul de versuri i proz de Eminescu, volum editat de V. G. Morun n 1890. In anul 1870, cnd era la Viena, Eminescu trimite lui I. Negruzzi poezia ,,Venere i Madon ceea ce-l face pe Maiorescu s aprecieze talentul su n memorabilul articol ,,Direcia nou: ,,Cu totul deosebit n felul su, om al timpului modern, deocamdat blazat n cuget, iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate, pn acum aa de puin format, nct ne vine greu s-l citm ndat dup Alecsandri, dar, n fine, poet, poet n toat puterea cuvntului este d. Mihail Eminescu.

Dei Mihai Eminescu a publicat n perioada ieean cele mai multe i cele mai valoroase din poeziile sale: Venere i Madon, Epigonii, Mortua est, nger i demon, Floare albastr, Noaptea etc., el nu a fost apreciat la adevrata sa valoare dect de Maiorescu i prietenii si din ,,Caracud: I. Creang, M. Pompiliu, S. Bodnrscu, V. Conta, A. Lambrior, Missir etc. Ceilali membrii ai ,,Junimii l-au subapreciat pe poet i opera sa, chiar i I. Negruzzi care ntr-o scrisoare ctre Maiorescu spune: ,,Ct despre versurile lui, eu unul tot nu mprtesc prerea ta. Cu tot talentul, romnul nu va primi niciodat idei obscure n form obscur. Dar apoi gramatica? El va avea civa amatori rzlei, dar publicul cel mare nu-l va ine n seam de nu se va ndrepta. Titu Maiorescu a fost printre puinii care l-au apreciat pe poet, afirmnd c: ,,Eminescu este un om al timpului modern, cultura lui individual st la nivelul culturii europene de astzi. Maiorescu l-a ajutat mult pe Eminescu, n primul rnd l-a proclamat n ,,Direcia nou ca al doilea poet al rii, l-a sprijinit cu bani pentru continuarea studiilor la Berlin, la publicarea i cunoaterea poeziilor sale n ,,Convorbiri literare, a scos primul volum de versuri n 1883 i a avut grij de tratamentul poetului n clinicile de specialitate, la mbolnvirea sa, n 1883. Dac Maiorescu a fost expresia cea mai nalt a ntregii ideologii junimiste, Eminescu a fost expresia cea mai nalt din punct de vedere literar. Ei doi au fost stlpii pe care s-a sprijinit aceast micare unic n literatura noastr, poetul dndu-i strlucirea de care avea nevoie .

Mitul Orfic

Mitul Oniric

Mitul geniului

Mitul erotic sau mitul zburatorului

Mitul regresiunii spre elementar

Mitul nasterii si mortii universului

Mitul Istoriei

Mitul inteleptului sau al dascalului

Pentru Eminescu iubirea este leagn de gingii erotice, o necesitate spiritual de a tri viaa speei cu toate deliciile de ordin sufletesc, superior. [] El este un idealist, nici vorb, un om cu mini ntinse spre fantasma femeii desvrite, pe care n-o va gsi niciodat, pentru c dragostea este cutare, ns idealitatea lui nu e simbol cu aripi, ci o apariie concret i tangibil (George Clinescu, Viaa lui Mihai Eminescu )

Poemul romantic Luceafarul de Mihai Eminescu este o alegorie pe tema romantica a locului geniului in lume , ceea ce inseamna ca povestea ,personajele relatiile dintre ele sunt transpuse intr-o suita de metafore ,personificari si simboluri.Nicolae Manolescu identifica in Luceafarul vocile lirice incadrand poemul in lirica mastilor .Hyperion, Catalin si Catalina si Demiurgul sunt masti ale eului liric eminescian. Hyperion estea geniul care tanjeste dupa iubirea omeneasca ;Catalina este muritoarea care aspira la eternitate ,care ziua urmeaza chemarea lui Catalin si noaptea pe cea a Luceafarului . Demiurgul il reprezinta pe poet in ipostaza lui cea mai inalta ,iar Catalin este chipul viril si lumesc al lui Eminescu . Acestia doi din urma sunt doua expresii ale sufletului poetului, care ca orice creator se simte om si zeu , sau dupa expresia lui Ghote om si nemuritor. Condiia geniului nemuritor i rece dobndete conotaii tragice n acest poem al unei iubiri imposibile i al singurtii absolute a celui condamnat la nemurire, dar i la singurtate, ilustrnd, simbolic, ideea c iubirea este leagn de gingii erotice, o necesitate spiritual de a tri viaa speei cu toate deliciile de ordin sufletesc, superior (George Clinescu, Viaa lui Mihai Emienscu ), fr ca acest sentiment s fie posibil n raport cu protagonistul.

Dac Luceafrul exprim ideea singurtii geniului incapabil s se ncadreze ntro lume a sentimentelor specifice condiiei umane limitate, Floare albastr e un poem al unei iubiri perfecte tocmai prin amintirea pe care o las ndrgostiilor. Iubirea se asociaz n acest poem cu melancolia apstoare a pierderii acestui sentiment, care subliniaz tragismul conditiei umane. Poezia dezvolt tema iubirii, fiind structurat pe dou planuri temporale, concretizate ntr-un lung monolog al iubitei, la prezent, i ntr-un comentariu scurt, concluziv, al iubitului, la trecut. Adjectivul pronominal noastr sugereaz asumarea unei anumite viziuni despre lume i fericire: i te-ai dus, dulce minune, / i-a murit iubirea noastr / Floare-albastr! Floare-albastr! / Totui este trist n lume!. Repetiia din versul al treilea subliniaz regretul profund dup dispruta minune, dup posibila fericire, refuzat cndva i pierdut pentru totdeauna.

Mihai Eminescu reprezinta pentru literatura romana un element de referinta, iar pentru literatura universala unul dintre marii romantici.Creatia sa de referinta este poemul ,,Luceafarul, aparut in 1883 si considerat o sintezaa liricii eminesciene. Tema principala este una evident romantica si exprima problematica omului de geniu in raport cu omul comun, ide filozofica preluata de la Schopenhauer. Imaginea geniului eminescian este ,,Luceafarul, vazut ca fiinta superioara, nemuritoare, dar lipsita de sentimente si implicit de iubiresi noroc.Din aceasta tema generala deriva subtema romanului evidentiata prin iubirea incompatibila dintre 2 fiinte ce apartin unor lumi diferite:,,Luceafarul-exponentul lumii superioare si fata de imparat- cel al lumii comune. Din punct de vedere structural poezia prezinta trasaturi clasice, find constituita din 98 strofe, 4 parti si 2 planuri(cel uman terestru si cel universal cosmic).O alta trasatura a romantismului este data de imbinarea genurilor literare, poemul prezentand atat trasaturi ale liricului, cat si ale epicului si ale dramaticului.

Incipitul poemului este epic, poetul apeland la o formula de basm-,,A fost odata ca n povesti/ A fost ca niciodata, prin care dovedeste caracterul simbolic al cuplului prin lipsa coordonatelor spatio-temoporale exacte.Pe de alta parte inceputul de basm pregateste intrarea in scena a personajului feminin, fata de imparat.Versurile urmatoare fac o descriere a fetei , unicitatea acesteia find scoasa in evidenta prin originile vagi si necunoscute:,,Din rude mari imparatesti si prin comparatia cu astrele si fecioara Maria :,,Cum e fecioara intre sfinti /Si luna intre stele, iar frumusetea fizica este data prin forma populara a superlativului absolut,,o prea frumoasa fata Apartenenta la romantism este evidentiata de povestea de dragoste dintre cei doi pamanteni si in special de scenariul de dragoste pe care il propune Catalin ca alternativa la iubirea Luceafarului,,Daca nu stii ti-as arata/din bob in bob amorul.

Romantismul esre insa evidentiat si prin antiteza sugerata intre Catalin si Luceafar.Daca cel de-al doilea apare in prima parte ca fiu al luminii si al intunericului, dovedindu-si caracterul superior, Catalin este exponentul lumii comune ilustrat in trasaturi precum: indrazneala -,,baiat din flori si de pripas/dar indraznet cu ochii, intuitia ,,Catalin acu-i acu/ ca sa-ti incerci norocul,si viclenie specifica oricarei fiinte comune ,,viclean copil de casa.In lumea sa instinctuala Catalin contrazice prin vorbe si gesturi, portretul pe care il face vocea naratorului, desi foloseste un limbaj comun,dragostea pt. el e un ritual plin de gingasie si prezinta fetei o alta ipostaza aiubirii : cea tangibila.Fata de imparat, devenita Catalina, isi pierde unicitatea, devenind exponentul lumii comune, dar dobandeste in schimb o latura rationala,deoarece trebuie sa cantareasca cele 2 forme de iubire propuse de Catalin si Luceafar. Constantin Noica sustine ca versurile ,,O, de Luceafarul din cer/ma prins un dor de moarte reprezinta cheia de intelegere a poemului. Dorul de Luceafar devine astfel dor de moarte si aceasta sintagma are o dubla semnificatie:pe de o parte exprima un dor extrem, iar pe de alta parte poate insemna razgandirea fetei si regretul de al fi refuzat pe Luceafar. Cu toate acestea insa, fata pare sa inteleaga imposibilitatea atingerii absolutului in iubire, afirmand:,,in veci il voi iubi/ si-n veci va ramanea departe,acceptandu-l astfel pe Catalin cu care sesizeaza compatibilitatea:,,inca de mic/te cunosteam pe tine/si guraliv si de nimic/te-ai potrivi cu mine

Mihai Eminescu este in literatura romana creator al unei opere ce strabate timpul, traind intr-o perpetua actualitate. Poetul nepereche, cum avea sa il numeasca George Calinescu, s-a inaltat in randul celor mai puternice personalitati creatoare din Poezia lumii prin setea lui arzatoare de a cuprinde, spiritual, intregul univers, prin patima totalitatii si a absolutului. Poetul ironizeaza mediocritatea agresiva a unor critici contemporani cu poezia Criticilor mei si se declara adept al poeziei de mare arta, cu un bogat continut de entimente si de idei superioare. Exigenta lui Eminescu fata de propria sa opera scoate in evidenta uimitoarea constiinta creatoare a poetului, dornic sa atinga, prin desavarsirea artei sale, insasi perfectiunea.

Tudor Vianu, in lucrarea sa Caiete critice, spunea ca mintea lui Eminescu lucreaza cu idea originilor lumii, a infinitului, a creatiei, adica cu cele mai inalte concept faurite de ratiunea omului [] Este, in toata poezia lui Eminescu, o considerare a lucrurilor de foarte de sus si de foarte de departe, dintr-un punct de vedere care rusineaza orice ingustare a mintii, orice egoism limitat. Marea superioritate intelectuala a poetului este una din formele cele mai izbitoare ale manifestarii lui si aceea care explica prestigiul atat de covarsitor al operei sale. Garabet Ibraileanu considera ca poezia lui Eminescu, ca si muzica, scoate din enormul inconstient stari nebanuite de suflet, pe care le lasa cu nelamuritul lor si,exprimand inexprimabilul, ne face cunoscut, in clipe de fulger,profund sufletul notru []. De aici si senzatia de infinit pe care o da poezia lui Eminescu. Azi, nu mai surprinde pe nimeni chipul uluitor in care Eminescu, - omul universal, dublat de un geniu universal s-a daruit semenilor, Patriei si Umanitatii. Asa cum spunea G. Calinescu Universalitatea unui poet, cand n-o confundam cu efemera notorietate, este imprejurarea ca, prin opera sa, zamislita in timpul si in spatiul pe care le exprima, iese din limitele epocii sale si ale tarii unde a luat fiinta si devine inteligibila intregii umanitati.

Universalitatea unui poet, cand n-o confundam cu efemera notorietate, este imprejurarea ca, prin opera sa, zamislita in timpul si in spatiul pe care le exprima, iese din limitele epocii sale si ale tarii unde a luat fiinta si devine inteligibila intregii umanitati. G.Calinescu

Eminescu a dat poeziei romnesti dimensiunile care i lipseau nainte. Lumea n care ne introduce Eminescu este o lume de mare vastitate n spatiu si n timp si n care privirea cugetatorului patrunde pna n punctele cele mai tainuite ale sufletului omenesc si pna n conceptiile cele mai nalte ale ratiunii. Tudor Vianu Studii de stil si arta literara Este, n toat poezia lui Eminescu, o considerare a lucrurilor foarte de sus si foarte de departe, dintr-un punct de vedere care rusineaz orice ngustime a mintii, orice egoism limitat. Marea superioritate intelectual a poetului este una din formale cele mai izbitoare ale manifestrii lui si aceea care explic prestigiul att de covrsitor al operei sale." Tudor Vianu Caiete critice

"Ca si muzica, poezia lui Eminescu scoate din enormul inconstient stari nebanuite de suflet, pe care le lasa cu nelamuritul lor si, exprimnd inexprimabilul, ne face cunoscut, n clipe de fulger, profund sufletul nostru [...]. Farmecul acestei poezii se explica prin efectul ei asemanator cu al muzicii. De aici si senzatia de infinit pe care o da poezia lui Eminescu. Emotivitatea care este principiul explicativ al poeziei eminesciene a avut nevoie de imagini sugestive, de sonoritati de forma".
G. Ibraileanu - "Mihai Eminescu" (1920) n "Scriitori romni si straini"

 Mihai Eminescu Sara pe deal

Tudor Gheorghe Sara pe deal-Album Vara.Simfonic

Sara pe deal- pictura in ulei pe panza Claudia Mandl

Sub un salcm, draga, mastepti tu pe mine. Mihai Eminescu

Sara pe dealClaudia Mandl

 Luceafarul- Mihai Eminescu Sabin Balasa- Luceafarul Luceafarul-Balet in doua acte Coregrafia: Gheorghi Kovtun Scenografia: Roman Ivanov

Iar cerul este tatl meu i mum-mea e marea.

Sabin Balasa - Luceafarul

O, eti frumos, cum numa-n vis Un nger se arat

Pe langa plopii fara sot- Mihai Eminescu

Razvan Petre - Pe langa plopii fara sot

Pe langa plopii fara sot-Iasi-Vasile Stratulat

Pe langa plopii fara sot-Iasi-Vasile Stratulat

Fanica N. Gheorghe Mihai Eminescu. Analize si sinteze G.Bogdan-Duica Eminescu.Studii si articole T.Vianu - Poezia lui Eminescu M.Dragomirescu - Mihai Eminescu Istoria Literaturii Romane Ovid S. Crohmalniceanu www.nationalopera.md ro.wikipedia.org