FIA DE LUCRU

I. Citete cu atenie textul urmtor i rezolv urmtoarele cerine :

"Ieri diminea, ameninat de un nceput de migren, am nchis cartea pe care o citeam i am pornit spre
parcul Carol. Aproape de parc ntlnesc un gligan, ca de 17-18 ani, ducnd ntr-o colivie, care ar fi fost ngust i
pentru un sticlete, o pupz. Biata pasre sta ghemuit pe fundul coliviei, nemaindrznind s se ridice n sus, spre
gratia de care desigur, de attea ori pn atunci, i plesnise capul. Revoltat, l-am oprit:
- Ce faci cu pasrea asta?
- O vnz.
- Ct ceri pe ea?
- Patru poli.
- Cine o s i-o cumpere, m, nerodule? Ai mai vzut tu, de cnd eti, pupz inut n colivie? De unde ai luat-o?
- Dintr-o scorbur de salcie, de la noi din Jilava, sta pe ou.
M uit la el. Rnjea prostete, gogeamite gliganul, cu o frunte de un deget, cu sprncene groase i
mbinate, sub care scnteiau ochii lui de idiot. Din tipurile de astea se recrutau desigur gialaii de odinioar i se
recruteaz astzi hinghierii.
(I. Al. Brtescu - Voineti A doua scrisoare ctre Mihail Sadoveanu)
1. Analizeaz substantivele urmtoare din textul de mai sus: cartea, spre gratia, hinghierii.
2. Alctuiete enunuri n care substantivul sticlete s stea n:
- cazul nominativ cu funcie sintactic de subiect
- cazul acuzativ cu funcie sintactic de complement
- cazul genitiv cu funcie sintactic de atribut
- cazul vocativ
3. Transcrie substantivele articulate hotrt din urmtorul ir de cuvinte: capul, o scorbur, sprncene, pupz,
colivia, pasrea.
4. Analizeaz adjectivele din fragmentul: Biata pasre sta pe fundul coliviei (). Rnjea prostete, cu o frunte de
un deget, cu sprncene groase i mbinate.
5. Analizeaz verbele subliniate n textul de mai sus.
6. Menioneaz valoarea morfologic a cuvintelor ngroate din text.
7. Menioneaz funcia sintactic a cuvintelor subliniate n fragmentul: - Dintr-o scorbur de salcie, de la noi din
Jilava, sta pe ou.
8. Alctuiete enunuri n care cuvntul o s aib urmtoarele valori morfologice: a) pronume personal b) interjecie
9. Analizeaz pronumele urmtoare din textul dat: o (citeam), l- (am oprit), (la) el.
10. Alctuiete enunuri n care cuvntul unde s aib dou valori morfologice diferite.
II. Rezolvai cerinele de mai jos:
1. n enunul Hai s dansm! interjecia exprim: a) stare fizic b) ndemn c) zgomot din natur
2. Valoarea de interjecie a cuvntului ia se afl n enunul:
a) Mihai ia trei note azi.
b) Maria i-a luat cartea Danei.
c) Ia mai pleac de acolo!
3. Cazul substantivului subliniat n enunul Andrei, m auzi? este: a) nominativ b) acuzativ c) vocativ
4. Numeralul patru are valoare adjectival n anunul:
a) M-am luptat cu patru.
b) Am mncat patru prjituri.
5. Transcrie din urmtorul ir de verbe numai pe cele aflate la moduri nepredicative: am scos, nelegeam, a citi, va
cnta, gndind, a fi crezut, de mers, o sa deschid.
6. Menioneaz valorile morfologice ale cuvntului primvara din enunurile de mai jos:
a) Primvara aceasta a fost ploioas.
b) Primvara nfloresc florile.
7. Menioneaz ce valori morfologice are cuvntul lin n enunurile:
a) Tata calc strugurii n lin.
b) Vntul bate lin.
c) Prul lin al fetei era pieptnat pe spate.
8. Menioneaz modul i timpul urmtoarelor verbe: oi lucra,a fi plecat, s fi venit, ai citit, gndind, venii

FIA DE LUCRU
1. Cte adjective sunt n enunul urmtor?
n dimineile primvratice, gzele traverseaz vzduhul nesfrit. Sub razele binefctoare ale soarelui, aerul este
cldu. Cerul este albastru, curat ca lacrima.
2. Care din urmtoarele serii de cuvinte conin numai adjective cu patru forme?
a) mic, citit, nflorit b) nalt, curajos, pictat
c) galben, mare, verde.
3. n enunul Caietul Anei este la fel de curat ca al lui Mihai.substantivul subliniat este n ce caz?
4. Alctuii un enun n care pronumele personal dnsul s stea
a) n cazul nominativ cu funcie sint de subiect
b) n cazul acuzativ cu funcie sint de complement
5. n care dintre enunurile urmtoare cuvntul toamna este adverb:
a) Dintre toate anotimpurile, toamna mi place cel mai mult.
b) Toamna ncep colile.
6. n enunul El deschide uor fereastra. cuvntul subliniat este: a) adjectiv b) adverb c) substantiv
7. Spunei cte numerale sunt n enunul urmtor i precizai felul acestora:
Doi elevi i cinci fete s-au decis s mearg n excursie cu al doilea coleg.
8. Verbul care are trei valori (copulativ, auxiliar, predicativ) este: a) a avea b) a fi c) a vrea
9.Se d textul :
S-a iscat un vrtej ca din senin. S-a nurubat n pmnt, apoi a pornit-o tehui, peste cmp, curi i livezi,
lund cu el tot ce gsea mai uor n cale. i dac de pe jos fura flori, pene i hrtii, de pe-o ramur lu un crbu, un
crbu mititel, castaniu, cu aripile fragede, cu ochiorii ca dou neghinie. Crbu de primvar. Cnd a fost luat de
acel vrtej pe sus, i-a strns i el picioruele i a vzut c poate zbura i fr s dea din aripi. (Srcuul de
E.Grleanu)
Se cere:
1.S se extrag cte un exemplu din toate prile de vorbire flexibile i neflexibile existente n textul dat.
2.S se extrag din text dou substantive n cazul acuzativ cu funcii sintactice diferite.
3. Gsii n textul dat un verb la diateza pasiv ,unul la diateza reflexiv i unul la diateza activ.
4.Analizai un adjectiv pronominal din textul dat.
5.Descoperii n textul dat trei figuri de stil i precizai ce parte de vorbire contribuie la realizarea fiecreia dintre
acestea.
6.Precizai val. morfologic a cuvntului cnd i dai exemplu n care s aib o alt valoarea morfologic.
7.Analizai sintactico-morfologic cuvntul de primvar.
8.Precizai funcia sintactic a cuvntului subliniat din contextul: de pe-o ramur lu un crbu
9.Alctuii contexte n care acelai cuvnt s ndeplineasc funcia sintactic de subiect.
10. Completai tabelul cu cuvintele date , n funcie de valoarea lor morfologic:
vizitnd, valea, crri, nguste, pietroase, vesel, strmo, cal, grai, poetic, lui, ca, ne, de, rspunse, noi, legenda, el,
romnul, eu, pe, (spune) o, o (csu), n, un (neam), de la, copil, -i(vneze), le(aprind), dup, curnd, zadarnic,
totodat, (ochii si) vultureti, deodat.
Substantive

Verbe

Adjective

Pronume

Articole

Prepoziii

Adverbe

TEST DE EVALUARE SUMATIV

(Pri de vorbire: substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb)
I .1. Formai cte dou substantive proprii din cele comune de mai jos:
muguri.. soba.
floare viorele
I . 2. Gsii adjective pentru substantivele:
iepure, elev, .
I . 3. Scrie pronumele personale :
pers. a III-a singular.plural..
pers. I pluralsingularpers. a II-a sing.plural..
I .4. Subliniai numeralele scrise corect!
Patrusprezece, aizecii trei, aptisprezece , treisute dou, patruzeci, o sut cincizeci, paipe, optsprezece,
doisprezece,dousprezece, douazeci sitrei, optsprezece , nouzeci i trei.
I 5. Completeaz: M numesc. .
am ani , sunt nascut() n anul ,
luna.. ziuaIn familia mea
sunt .persoane.
I . 6. Subliniaz verbele le persoana I (sing. sau plural):
port, vine ,lucrez, vin, veni, am fost, vii, suntem, sunt, plantm, se joac, sare ,citim, scriei
I. 7. Scriei (cu exemplificare in enunuri ) ce alte pri de vorbire pot fi:
port..
vin
vii
sare ..
I. 8. Scriei verbele : citete, scrie. nva la :
Trecut euele.voi
Viitor tu ea. noi
Prezentel.ei
I. 9. Scrie 5 verbe formate numai din vocale!
I. 10. Alctuii enunuri n care cuvntul ,,nou s fie , de fiecare dat , alt parte de vorbire!
I . 11. Analizai prile de vorbire subliniate din textul urmtor:
Iepurele avea doi galbeni . El porni spre iarmaroc. Vntul mprtia frunzele pe poteci. i nfund plria
peste cele dou urechi. Pe la ora cinci se ntlni cu ogarul voinic i vesel, mbrcat ntr-o ub clduroas. Ei au
hotrt s innopteze la hanul ,,Trei cocoi.
-Dumneata ce mai caui aici? l ntreab hangiul pe iepure. Ai uitat ce ai pit?
avea =

OBIECTIVE:
s formeze substantive proprii pornind de la anumite substantive comune;
s gseasc adjective pentru substantive date, (pe care s le scrie nainte i dup substantiv);
s scrie pronumele personale dup cerine;
s -i fixeze pronunarea i scrierea formei corecte a numeralelor;
s scrie forma verbelor dup persoan i numr;
s foloseasc n enunuri valoarea morfologic diferit a unui cuvnt dat;
s analizeze prile de vorbire subliniate dintr-un text.

DESCRIPTORI DE PERFORMAN:
Foarte bine
Bine
I.1.Formeaz 7-8 substantive Formeaza 5-6 substantive;
proprii;
I.2. Gsete cele 8 adjective Gsete 6-7 adj. Pe care le
pentru substantivele date i le aaz dup cerina;
aaz dup cerint;
I.3. Scrie corect toate formele Scrie 4 forme;
pronumelui dup persoana
cerut;
I.4. Subliniaz corect toate
Subliniaz corect 5-6
numeralele (7);
numerale;
I.5. Completeaz corect cele Completeaz cu 1-2 greeli;
6 spaii;
I. 6. Subliniaz corect toate
Subliniaz 5-6 verbe;
cele 7 verbe ;
I .7. Scrie corect cele 5
Scrie 3-4 forme ( printre care
enunuri (substantiv, subi adjectivul);
stantiv, adjectiv, substantiv,
substantiv)
I. 8. Scrie corect toate
Scrie cu 4-5 greeli;
verbele la persoana i timpul
cerute;
I.9. Scrie 5 verbe
Scrie 4 verbe
I.10. Alctuiete corect cele 3 Alctuiete corect 2 enunuri;
enunuri :
(numeral,adjectiv,pronume)
I. 11. Analizeaza
Analizeaza cel puin 9-12
(morfologic) dup modelul
pri de vorbire fara a grei
stabilit n clas cele 16
sau confunda denumirea
cuvinte subliniate (cu 1-2
acestora;
greeli ,altele dect stabilirea
cuvntului ca parte de
vorbire);

Suficient
Formeaz 3-4 substantive.
Gsete i aaz cel puin
cte un adj.
Scrie 3 forme.
Subliniaz corect 3 numerale.
Completeaz cu cel mult 3
greeli .
Subliniaz 3 verbe.
Scrie corect 2 enunuri.

Scrie corect cel puin cte un

verb la toate timpurile si
persoanele.
Scrie 2-3 verbe
Alctuiete corect un enun.
Analizeaza cel puin cte o
parte de vorbire de fiecare
categorie (din cele cte trei si
altele cu anumite greeli).

Jocuri din morfologie (parti de vorbire)

didactica pedagogie
Jocuri din morfologie (parti de vorbire)
Substantivul
Cum este corect?
SCOPUL JOCULUI: copii vor sesiza varianta sau variantele corecte pentru unele cuvinte.
REGULA JOCULUI: copii pot avea sarcini in scris, raspunsurile corecte vor primi un punct, iar cele gresite
vor atarna prin diminuarea punctajului cu un punct.
Castigatoare este grupa care insumeaza cele mai multe puncte.
SARCINILE JOCULUI:
a) Care forma este corecta?
glont glont
soarece soarece
oaspete oaspe
iie ie
b) Putem schimba valoarea gramaticala a substantivelor in urmatoarele adjective? Dar invers? Daca DA,
veniti si voi cu alte exemple!
vara varatic
. ..
truda trudnic
. ..
4

duiosie duios
roman romanesc
castana castaniu
pace pasnic
cenusa cenusiu

. ..
. ..
. ..
. ..
. ..

Adjectivul
Cum poate fi?
SCOPUL JOCULUI: elevii vor avea posibilitatea sa gaseasca cat mai multe insusiri pentru un lucru, fiinta
sau fenomen. Jocul constituie baza insusirii notiunii de adjectiv si mai tarziu a notiunii de epitet.
REGULA JOCULUI: intrecerea este intre colegii de banca. Unul propune numele unui obiect, celalalt sa
spuna cu voce tare cat mai multe insusiri. Procedeul se repeta cu celalalt coleg de banca. Castigatorul este
cel care gaseste cele mai multe si mai frumoase insusiri. Jocul se poate face si cu jetoane.
Pentru grupuri de litere: che, ghi.
1.
Doi formeaza o pe;
2.
Zboara in cosmos ra..;
3.
Se pun la ochi pentru a vedea;
4.
Cu ce auzim?
2
R

3
A
C

1.
2.
3.

In acest vas se planteaza flori;

Simbol al primaverii;
Hrana preferata a veveritelor.
O
G

2
1
3

Cum se scrie oare corect?

elev

carte

silitoare
silitor
silitori
nou
noua
noi

A
B
C
A
B
C

cuminti
copil
cuminte

floare

rosu
rosie
rosii

A
B
C
A
B
C
5

 Valsul culorilor!
Scrieti campul lexical al culorilor:
Verde: verzui, nuculiu, .
Albastru: albastrui, ..
Rosu:
Galben:
Gri: plumburiu, brumariu, cenusiu, grizonat, sur, pamantiu,

maro (n): maroniu, cafeniu, caramiziu,

T A C U T
MA R O

R
A
N
J U C A U S A
M
A
R O S

O
U I T U C
A
T A N A R
A
R
U

Actorii
SCOPUL JOCULUI: dramatizarea unor situatii practice, dezvoltarea exprimarii orale.
REGULA JOCULUI: cate un reprezentant din fiecare grupa imita o actiune practica, urmand ca un coleg
din grupa sa descrie ceea ce face. Castiga cuplul care interpreteaza si descrie cel mai frumos. Drept rasplata,
primeste un cerculet de onoare.
DOMENII PRACTICE:

la piata
la hora;
la scoala;
la biblioteca;
la cofetarie
la gara.

Stafeta cuvintelor
gri sur grizonat brumariu cenusiu plumburiu maron(n) cafeniu ruginiu maroniu
castaniu ciocolatiu
Pronumele
Hai la joc!
Invatatorul cheama in fata clasei trei copii (fete, baieti). Fiecare poarta un nume. Invatatorul participa la joc
avand numarul 1.
Pronumele personal (numar singuar)
eu
tu
el (3B)
ea (3F)
6

1
2
I. eu persoana care vorbestte;
II. tu persoana cu care se vorbeste;
III. el sau ea persoana despre care se vorbeste.
Deci:
eu vorbesc cu tine despre el sau ea.
primul vorbeste cu al doilea despre al treilea sau a treia.
Pronumele personal (numar plural)
Se lucreaza cu mai multi copii (fete si baieti).
I. Noi (persoanele care vorbesc);
II. Voi (persoanele cu care se vorbesc);
III. Ei, ele (persoanele despre care vorbesc).
Deci:
noi vorbim cu voi despre ei sau ele.
Cum se scrie corect?
Eu
Ieu

El
Iel

Ea
Ia
i-a

Ei
Iei

Formele neaccentuate ale pronumelui.

Cum se poate scrie (spune)?
m-a dus = a dus pe mine, m
te-a dus = a adus pe tine, te
i-a dus = a dus
a dus-o = a dus
ne-a dus = a dus ..
v-a dus = a dus
i-a dus = a dus
le-a dus = a dus ..
Ce poate fi?
Mama o cheama pe fetita in casa. (pronume)
Fetita are o caciulita rosie. (articol)
Mama a dus-o pe fata in casa. (pronume)
Monica a cumparat numai o carte. (numeral)
Cartea nu-i pe banca.
Lui Ionel nu-i place cartea.
Copiii se joaca in curte.
Mama nu-i in casa.
Eu merg la scoala.
Eleva sunt eu.
Cartile ei sunt curate.
Mama a dus-o pe ea la tara.
El nu scrie tema.
Elev este el.
Cartile lui nu sunt noi.
Parintii il trimit pe Gigel la tara.
Sa observam
a) Valori morfologice ale lui o:
7

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

In gradina am o floare. (articol)

L-am scris pe o. (substantiv)
Am vizionat filmul O floare si doi gradinari. (numeral)
Am cercetat-o cu atentie. (pronume)
A luat-o la sanatoasa. (valoare neutra)
O face el ce-o face. (viitorul popular)
O! Ce val inspumat! (interjectie)

b) Ei (valori morfologice):
interjectie:
Ei! Nu vezi pe unde mergi?
pronume:
Au vizitat si ei expozitia de sculptura.
Numeralul
Sa numaram!
o (una) carte; doua carti; trei carti.
o (una) eleva; doua eleve; trei eleve.
un (unu) elev; doi elevi; trei elevi.
un (unu) copil; doi copii; trei copii.
A cata este?
Al catelea?
Retineti:
Numeralul ordinal prima, a doua, al doilea, a treia, al treilea, etc.
cardinal unu, una, doi, .
Elefantii
Un elefant se legana
Pe o panza de paianjen
Si fiindca ea nu se rupea
A mai chemat un elefant.
(Un doi!)
Doi elefanti se leganau
Pe o panza de paianjen
Si fiindca ea nu se rupea
Au mai chemat un elefant.
(Un doi trei!)
Jocul se poate continua mai mult, pana la 10 sau 15 cel mult, intrucat poate interveni plictiseala.
Numerele in lumea basmelor
a) O suta de greieri intr-un camp par
o suta de mii de glasuri
(Tudor Arghezi)
b) Trecura si a treia oara, si tot pe argatul cel chel il lovi cu marul fata imparatului.
(Petre Ispirescu)
c) Cei doi nu prea voiau sa primeasca, dar dupa multa staruinta din partea celui de-al treilea au
primit.
(Ion Creanga)
Gasiti si voi alte cinci texte din lumea basmelor, care sa contina numerale.
8

 In valsul istoriei
in litere
101
o suta unu
1437
o mie patru sute treizeci si sapte
1475
o mie patru sute saptezeci si cinci
(Lupta de la Vaslui)
1600

(Mihai Viteazu Prima Unire)

1859

1877

1907

1918

1989

in secole
al II-lea
al XV-lea
al XV-lea
.
.
.
.
.
.

Verbul
Cine, ce face?
SCOPUL JOCULUI: Copii vor trece verbele la toate persoanele, singular si plural, timpul trecut; se vor
consolida unele forme ortografice
REGULA JOCULUI: la latitudinea invatatorului, organizatorului.
Persoana / verbul
EU
TU
EL (EA)
NOI
VOI
EI (ELE)

A LUA
Iau
iei
ia
luam
luati
iau

A LUCRA
lucrez
lucrati
lucreaza
lucram
lucrati
lucreaza

A CREA
creez
creati
creeaza
cream
creati
creeaza

Cine vorbeste sau scrie fara nici o greseala?

Ei merge; ele vine; eu stam; ele este; ei este; ele scrie; el citesc.
ei merge ei merg, el (ea) merge
ele vine ele vin; el (ea) vine
eu stam
ele este
ei este .
ele scrie ..
el citesc ..
Eu incep, voi terminati:
eu scriu
tu scrii
el (ea) scrie
noi
voi
el (ele) .
Se poate proceda asa cu foarte multe verbe care creeaza probleme: a fi, a crea, a lucra, a planui, a lua, etc.
Schimbarea valorii gramaticale
a) din substantiv in verb:
doina a doini
veste ..
grai
9

 priveliste ..
coborarea
mahnirea
b) din adjectiv in substantiv, apoi in verb:
verde verdele a inverzi
albastru
galben ..
alb
negru
rosu ..

7) Grupai n tabel prile de vorbire nvate:

Scoal, lor, zece, umbrel, trist, tristee, acuarele, voi, aisprezece, puternic, trei sute, pisic, al cincilea,
cmp, friguroas, primul, voi, uniform, tu, nou, veselie, ei, bogie, rou, bogat, una, pdure, penultimul,
nor, firav, vou, eu, an, pod, blnd, blndee, roul, btrnul, Ion, trecere, cinci , voi, floare, frumos, o mie ,
primavara, eu, umed, unsprezece, ea, doua, voios.
15) Completnd corect rebusul vei obine pe verticala A-B numele unei pri de vorbire.
1. Cuvntul carte este ca i parte de vorbire....
2. Maria este substantiv...
3. Substantivul ..... denumete fiine, lucruri i fenomene ale naturii de acelai fel.
4. Partea de vorbire care arat nsuirea unui subtantiv se numete...
5. Cuvntul eu este ca i parte de vorbire...
6. Pronumele tu este la numrul ...
7. Pronumele voi este la numrul .
Pe verticala A-B ai obinut cuvntul________________________

10