Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Desigur, numai acestea ar fi fost suficiente pentru a-l inscrie in istoria culturii. Stralucirea
lui i-au adus-o lucrarile – relatii de calatorie in China. Ele au dat masura capacitatii lui Nicolae
Milescu de observator al unor tinuturi complet necunoscute europenilor. A avut meritul de a
poseda cunostinte solide in domenii complexe cerute si impuse de un asemenea drum si de a
preciza cu deplina responsabilitate, de cate ori a fost necesar, in ce masura ii corija pe geografi,
etnografi, politologi, diplomati etc.
Concomitent cu aceste scrieri, spre surprinderea unora, Milescu a dat dovada de un talent
deosebit de cartograf si desenator. Harta creata de el, reconstituita astazi, caci orginalul a
disparut in conditii neclare, s-a dovedit extrem de precisa.
Ce nu trebuie sa se omita nici un moment este ca Nicolae Milescu nu si-a uitat originea
niciodata. A simtit intotdeauna romaneste. A fost cel dintai roman care s-a facut cunoscut si
celebru ca diplomat, ca om de stiinta si calator.
A avut meritul de a sti sa-si raspandeasca opera Enkiridion prin tipar, a tiparit primele traduceri
in limba romana, cu explicatii de lectura si le-a difuzat in Suedia, in Anglia si, pe aceasta filiera,
in occidentul Europei. Simultan, a manifestat caldura pentru romani si in toate momentele cand a
putut fi, a fost folositor compatriotilor lui si tarii sale evocata cu o nostalgie si poezie rar
intalnite.
Sunt merite care, rememorate succint si concluziv, consolideaza piedestalul unde se inalta
mandru Nicolae Milescu Spatarul”. (Radu Stefan Vergatti, Nicolae Milescu Spatarul –viata,
calatoriile, opera, Paideia, Bucuresti, 1998, p.226-229)
In toate tratatele de Istorie a Culturii si Literaturii Romane, numele, viata si opera acestui
geniu al culturii, stau inscrise cu majuscule la locul ce li se cuvine.
Mitropolitul Ardealului, Antonie Plamadeala spunea: “Daca vreo scoala sau institutie de
cultura, sau macar o strada ii poarta numele spatarului Milescu – pentru ca acesta si acei mari
carturari, eroi si martiri ai neamului sa ramana in constiinta generatiilor prezente si viitoare.”
Nu stim daca in alta parte a tarii numele marelui carturar Nicolae Milescu este imortalizat
pe un monument sau institutie de cultura.
Consemnam insa ca, dupa aproape trei veacuri de la trecerea sa in nefiinta, intelectualii
vasluieni, de pe locurile natale ale acestui geniu al culturii universal nu l-au uitat, comemorandu-
l cu regularitate, iar ca un distins omagiu i-a fost imortalizat numele pentru istorie, atat la
Biblioteca Judeteana Vaslui care-i poarta numele, cat si prin monumentul ce i-a fost inaltat in
acest scop.
1636
Anul nasterii lui Nicolae Milescu Spatarul. Era fiul lui Gavril din Zlataresti, Vaslui, care
cumparase in anul 1630 niste pamanturi in apropiere de satul Miclesti. In urma cercetarilor s-a
ajuns la concluzia ca Gavril era aroman, refugiat din Peloponez – unde se nascuse- in Moldova,
unde se casatorise cu o localnica dintr-o familie de mici boieri de tara.
1642-1644
Elev la scoala Domneasca de la Trei Ierarhi din Iasi, infiintata de Vasile Lupu, domnul
Moldovei. Nicolae l-a avut profesor pe Gabriel Vlasios care l-a convins pe Gavril sa-i
incredinteze feciorul spre a-l duce la invatatura la Scoala Mare de pe langa Patriarhia greco-
ortodoxa din Constantinopol.
1645-1653
Elev la Scoala Mare din Constantinopol, Nicolae l-a cunoscut pe Stefanita, feciorul lui Vasile
Lupu, pe Dositei, viitorul patriarh al Ierusalimului, si pe Grigore Ghica, viitor domn al Moldovei,
tot aromani si acestia, cu care s-a intalnit mai tarziu ca prieten, in diferite imprejurari de viata.
1653
Intors in tara, Nicolae a fost numit gramatic de domnul Moldovei, Gheorghe Stefan.
1655
Gasind niste hrisoave vechi la manastirea Neamt si folosind si legenda despre o icoana a
Fecioarei Maria, Nicolae spune cum, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, in Moldova a
venit in vizita Ion Paleologul, fiul imparatului Bizantului, care ar fi marturisit ca ,,niciodata nu a
vazut, nici nu a auzit vorbinduse de tinuturi atat de pline de toate darurile si roadele pamantului,
obiceiuri bune si dragoste de patrie” si ca Alexandru cel Bun i-ar fi spus ca el este un domn liber
si neatarnat si singurul stapan al tarii pe care o apara cu armele impotriva oricarui vrajmas.
1658
Nicolae a devenit unul din oamenii de incredere ai lui Gheorghe Ghica, ajuns domn al Moldovei
dupa mazilirea lui Gheorghe Stefan.
1659-1660
Gheorghe Ghica a fost mutat domn in Muntenia si Nicolae l-a insotit. Domnitorul l-a rasplatit cu
rangul boieresc de mare spatar.
1660
Dupa mazilirea lui Gheorghe Ghica in luna septembrie, Nicolae s-a intors in Moldova, unde era
domn Stefanita, fiul lui Vasile Lupu. Fostul coleg de scoala l-a primit cu multa bucurie printre
curtenii sai si i-a dat onoruri si o stare materiala stralucitoare. A tradus din greceste in
romaneste ,,Carte cu multe intrebari de folos”.
1661
Dupa moartea prematura a lui Stefanita, Nicolae a plecat din nou in Muntenia unde devenise
domn feciorul lui Gheorghe Ghica si fostul coleg de scoala Grigore Ghica. Acesta i-a incredintat
lui Nicolae functia de capuchehaie a sa la Poarta otomana, la Constantinopol, adica reprezentant
diplomatic. Cat a stat la Constantinopol, Nicolae a tradus din greceste in romaneste textul
integral al Bibliei si probabil a cautat sa limpezeasca datele despre familia si rudele din
Peloponez. Totodata si-a largit si consolidat relatiile, intre altii si cu Serban Cantacuzino, viitorul
domn in Muntenia.
1664
In urma infrangerii la Lewenz a austriecilor de catre turci, Gigore Ghica este mazilit din scaunul
Munteniei fiindca se aratase tradator fata de Poarta si se refugiaza la Curtea regelui Poloniei.
Nicolae, capuchehaia, el insusi amestecat in paienjenisul de intrigi care au dus la dizgratierea
domnului pe care il reprezenta, a fost nevoit sa fuga din Constantinopol pentru a-si pune viata la
adapost. Inainte insa de a pleca in pribegie, i-a incredintat lui Serban Cantacuzino manuscrisul cu
traducerea Bibliei, text care a stat la baza traducerii romanesti a Bibliei de la Bucuresti, ,,Biblia
lui Serban' tiparita in 1688. Tinta calatoriei sale a fost Berlinul, la Curtea regelui Frederich Wim,
electorul de Brandemburg.
1666
Nicolae ajunge la Stetin in Pomerania, unde se refugiase fostul domn Gheorghe Stefan, care il
primeste bine pe vechiul sau gramatic si-l trimite in Suedia cu o scrisoare la protectorul sau,
regele Suediei si cu o scrisoare la ambasadorul Frantei la Stockholm, Arnould de Pomponne.
Moldoveanul a stat mai multe luni la Stockholm si s-a imprietenit cu diplomatul francez care ii
admira sincer eruditia in limbile clasice ca si vasta cultura umanista. La sugestia lui Arnould de
Pomponne, carturarul moldovean a scris lucrarea ,,Enchiridion…”, pe care a semnat-o cu numele
sau intreg, Nicolae Spatarul, lucrare care s-a tiparit la Paris cu 75 de ani inaintea editiei franceze
a ,,Istoriei Imperiului Otoman” a lui Dimitrie Cantemir. Cu acelasi nume semneaza si traducerea
in romaneste a unei rugaciuni pe care sa o rosteasca Gheorghe Stefan ,,cea dupa cina ruga”, sub
al carei text scrie: ,,Aice este slova lui Nicolae Spataru”.
1667
Nicolae Spatarul a ajuns in Franta, trimis de Gheorghe Stefan cu o scrisoare la Ludovic al XIV-
lea, prin care ii cerea sprijinul pe langa Poarta spre a-si recapata scaunul domnesc in Moldova. In
scrisoarea de raspuns, Regele Soare spune ca l-a primit pe ,,baronul Spetarius”. De altfel si
Arnould de Pomponne foloseste tot aceeasi titulatura ,,baron Spatari” in scrisoare de
recomandare pentru Spataru catre jansenistii de la Port Royal, care au tiparit ,,Enchiridion”.
1668
In luna ianuarie, in ziua de 28, Gheorghe Stefan, care era foarte bolnav, a murit la Stetin, iar
Nicolae Spatarul a plecat spre Moldova, unde domnea Ilias Alexandru. In luna octombrie, Ilias
fiind mazilit, a trebuit sa plece din Moldova la Constantinopol. Inainte de pleca insa, a pus calaul
si a crestat cartilagiul nasului lui Nicolae Spatarul care, dupa parerea fostului domn, ii uzurpase
domnia spre a-i lua locul. Era pedeapsa ce se dadea celor ce complotau impotriva domniei cu
gandul de a se urca pe scaun, pedeapsa pe care a suferit-o si Serban Cantacuzino in 1663 din
partea lui Grigore Ghica. De fapt, Nicolae Spatarul, care in cei aproape trei ani cat a stat la
Constantinopol a putut gasi filiera familiei din ramura laconica a tatalui sau si a putut fi convins
ca este de vita princiara a familiei Buia - Spata, aparuta pentru prima data in documente in 1304,
si-a spus Moldavo- Laccone barone- adica nobil (baron) moldovean din Laconia (in loc de
aroman, notiune ce nu exista atunci) – ac olim generali Vallachie – si fost general al Valahiei.
Astfel apare pe coperta lucrarii ,,Enchiridion”.
1671
Nicolae este iar la Constantinopol, Grigore Ghica obtinuse iertarea din partea turcilor, deci si
reprezentantul sau fusese absolvit. Patriarhul Dositei al Ierusalimului, care locuia mai mult la
Constantinopol si pe care Nicolae Spatarul il regasise ca vechi prieten, la cererea tarului Aleksei
Mihailovici al Rusiei a scris o scrisoare de recomandare pentru Nicolae Spatarul si l-a trimis la
Moscovape acesta, ca sa-l slujeasca pe tar, dar sa fie in acelasi timp si omul sau de incredere in
treburile religioase si in legaturile celor doua biserici ortodoxe, greaca si rusa.
La sfarsitul lui ianuarie, Nicolae Spatarul a pornit spre Moscova. La 5 februarie a plecat din
Adrianopole spre Belgrad. In aprilie a ajuns la Curtea craiului polon, dupa ce a trecut prin
Ungaria, unde s-a intalnit cu Ferenc Racoczi. La 23 mai, Nicolae Spatarul a trecut granita
ruseasca pe laSmolensk, in drum spre capital Rusiei. La 14 decembrie, Nicolae Spatarul a fost
primit in randul curtenilor moscoviti, ca traducator pentru limbile greaca, latina si romana la
Posolski prikaz, cancelaria care se ocupa cu treburile diplomatice.
1672
1673
1675
In ziua de 3 martie a pornit din Moscova ambasada condusa de Nicolae Spatarul spre hanul
Chinei. La 30 martie calatorii au ajuns la Tobolsk, la granita Siberiei. In ziua de 3 mai, fiind toate
pregatirile terminate, ambasada a pornit spre Beijing cu barcile pe apa raului Irtas. In ziua de 30
decembrie ajunsesera pe malul raului Argun, dupa ce strabatusera intreaga Siberie.
1676
In ziua de 17 aprilie s-a terminat stationarea in satul Pacigorsk cu caravana pe uscat. La 20 mai
ambasada a ajuns in orasul Beijing si a fost gazduita intr-o cladire mare, cu curtile inconjurate cu
ziduri asemenea unei inchisori.
1677
In ziua de 18 mai ambasada a plecat din Nercinsk, iar la 7 iunie a ajuns la Eniseisk, unde din
porunca tarului vamesii i-au scotocit cu de-amanuntul si leau confiscat toate bunurile.
1678
1679
Gheorghe Duca, ajuns iarasi domn al Moldovei, i-a scris lui Nicolae Spatarul ca ,,vechiul sau
prieten” (din vremea cand complotasera impreuna impotriva lui Ilias Alexandru si Nicolae se
alesese cu nasul taiat) pentru a-l ruga sa-l indrumeze pe solul trimis de el catre tar si sa ii
inlesneasca in acelasi timp obtinerea unor bunuri pe care le comandase spre cumparare in Rusia.
Spatarul a scris din porunca tarului Feodor Introducerea la ,,Cartea istoriei”.
1680
Pentru mitropolitul Dosoftei al Moldovei a obtinut drept cadou din partea patriarhului Rusiei o
tipografie completa cu litere chirilice.
1681
Este solicitat de tarul Feodor sa-l ajute la lamurirea polemicilor si neintelegerilor religioase iscate
intre teologii greco- ortodocsi si cei catolici.
1684
A sosit la Moscova savantul suedez J.G. Sparwenfeldt, care l-a cunoscut indeaproape pe Spataru
si de la care a primit in 1685 o copie manuscrisa a ,,Descrierei Chinei”
1689
A tradus din latineste in greceste lucrarea lui Pierr Gilles ,,Despre topografia si antichitatile
Constantinopolului”. A talmacit din greceste in ruseste cartea ,,Despre erezii” a lui Simion de
Tesalonic. Tiparita la Iasi in 1683.
1699
Witzen, primarul orasului Amsterdam, care facuse o vizita la Moscova, ii scria lui Leibniz:
,,Domnul Spatarius se afla inca in viata, este un om foarte inteligent…”
1703
A colaborat la reforma scolii superioare din Moscova, unde in procesul de invatamant s-au
introdus limba latina si stiintele, desi patriarhul Dositei al Ierusalimului – prietenul si sustinatorul
lui – se opusese la aceasta schimbare.
1708
Anul mortii lui Nicolae Spataru, la Moscova. Scrierile rusesti al caror autor nu a fost insemnat si
care i-au fost atribuite lui Nicolae Spataru fara o certa indicatie documentara sunt: Povestirea
despre sibile, Despre cele sapte minuni ale lumii, Despre cele sapte arte liberale, Predoslovie
catre cneazul P.M.Cerkaski, Cartea despre animalele lumii, Dovada pe scurt cum ca invatarea
limbii eline este mai folositoare decat a limbii latine. Cele mai importante lucrari ale lui Nicolae
Spataru, rezultate din calatoria pe care a facut-o in China, sunt : Jurnalul de calatorie prin
Siberia, Documentul de stat al soliei in China si Descrierea Chinei. Aceste trei ultime lucrari il
aseaza pe Nicolae Spataru intre marii etnografi ai lumii si intre pionierii sinologiei.
,,Istoria este povestirea cea mai folositoare pentru neamul omenesc, incat cu drept
cuvant se poate numi icoana vietii omului, caci desfasurandu-se in ea faptele mai multor
monarhi, imparati, crai si domni, in acea povestire, ca in oglinda cea mai curata, privesti
cugetele lor, lucrarile si cuvintele, atat cele bune precum si cele rele, si apoi luandu-se seama cu
amanuntul, orcine lesne se poate imbunatati si a se indrepta, stiind de care lucru sa se fereasca
si carui lucru sa urmeze si cum sa fuga de cele patite de altii, iar indreptandu-si traiul cel
pamantesc se va apropia si de viata viitoare…”
-Dezvoltare, evidenta,
catalogare, prelucrare;
-Informatizare;
-Contabilitate, administrativ-gospodaresc.
Fondul de carte este de 209745 unitati de biblioteca (conform statisticilor anului 2009)
Comunicarea colectiilor
Sala de lectura carte in limba romana ofera spre studiu un fond de carte de aprox.
78.000 volume din toate domeniile cunoasterii. Alaturi de dictionare, enciclopedii gasim albume
de arta (pictura, arhitectura, arta decorativa), partituri muzicale. Un loc important il ocupa
colectiile speciale si lucrarile cu valoare bibliofila. Sala dispune de 40 de locuri pentru utilizatori
si inregistreaza o frecventa medie de 120 utilizatori. Ofera acces la catalogul electronic si
internet, organizeaza expozitii tematice, activitati culturale si de interes pentru comunitate.
Sala de imprumut pentru adultidispune de un fond de peste 80.000 documente din
toate domeniile cunoasterii, fiind organizat in sistemul accesului liber la raft. Ofera utilizatorilor
pentru imprumut la domiciliu lucrari cu continut enciclopedic in limba romana, bibliografie
scolara, culegeri de probleme si texte literare dar si carti pentru loisir.
Colectiile sunt constituite din carti din toate domeniile cunoasterii, organizate sistematic-
alfabetic. Oferta consta in servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru utilizatorii
care au domiciliul stabil in Vaslui si acces la catalogul electronic si internet. Bibliotecarii
indruma si orienteaza utilizatorii la colectiile cu acces liber la raft. Sala de imprumut pentru
adulti organizeaza expozitii tematice, activitati cultural-educative.
Fondul este format din ziare, reviste, abonamente si alte publicatii periodice din toate domeniile
cunoasterii. Din colectiile salii amintim : “Viata romaneasca “(1907-2003), “Bilete de papagal”
(1928), “Magazin istoric” (1970-2003), “Gazeta matematica“ (1959.2003) etc.
Sala dispune de 20 locuri pentru utilizatori. De
asemenea, accesul la Internet al utilizatorilor
se realizeaza si prin intermediul acestei sali.
Ofera informatii legislative prin colectiile
Monitorul Oficial, Legi si decrete, Hotarari ale
Guvernului si prin programul informatic
Infomonitor. De asemenea faciliteaza
imprumutul interbibliotecar atunci cand
publicatia solicitata nu se afla in colectiile
bibliotecii si organizeaza activitati cultural -
educative.
Aceasta sala ofera servicii de imprumut de documente la domiciliu pentru utilizatorii care au
domiciliul stabil in municipiul Vaslui, acces la catalogul electronic si internet si organizeaza
expozitii tematice, activitati culturale si de loisir.
Sala multimedia si limbi strainedispune de 30 de locuri in regim de sala de lectura.
Ofera consultarea, audierea si vizionarea colectiilor de documente: carte pe suport hartie si
electronic, documente audio, video, CD, DVD etc. Detine colectii de carte in limbi straine
(engleza, franceza, italiana,germana, rusa etc.) din toate domeniile cunoasterii umane. De
asemenea detine echipamente de invatare in sistem clasic si interactiv pe calculator a limbilor
engleza si franceza. Aceasta sala organizeaza vizionare de film in cadrul activitatii Cinemateca
de joi, ofera acces gratuit la internet, coordoneaza activitatea cercului Prietenii muzicii si
organizeaza intalniri cu artisti de la institutii specializate. Accesul in sala este permis tuturor
categoriilor de utilizatori, indiferent de domiciliu.
Centrul unic de
inscriere realizeaza inscrierea
utilizatorilor in sistem informatizat.
Compartimentul Informatizare.
BIBLIOGRAFIE
11. Stoica, Ion - Universul cartii. In: revista „Biblioteca”, anul III, nr. 10-11-12/1992, p.
2.
14. Tanase, Alexandru - Valoarea intelectuala cognitiva si estetica a cartii. In: revista
„Biblioteca”, anul IV, nr. 11-12/1993, p. 56.
ANEXA 1
RAPORT
asupra activitatii Bibliotecii Judetene
“Nicolae Milescu Spatarul” Vaslui pentru anul 2009
Biblioteca
Judeteana
“Nicolae Milescu
Spatarul” Vaslui,
prin misiunea si
rolul pe care si-l
asuma este
perceputa ca
centru de
informare, ca
partener in
procesul
educatiei
permanente cu
rol social,
cultural si
recreativ. La
baza activitatii Bibliotecii Judetene a stat strategia de dezvoltare pe termen lung
(Proiectul de management si Contractul de management al directorului pentru perioada
2008-2012) si strategia de dezvoltare pe termen scurt (Strategia de dezvoltare pentru
anul 2009).
Strategia pentru indeplinirea misiunii, a functiilor si obiectivelor specifice bibliotecii a vizat obiective care
reflecta preocuparea pentru cresterea performantei, pentru intarirea pozitiei bibliotecii in mediul concurential.
Obiectivele prevazute in strategia de dezvoltare au urmarit:
- asigurarea si gestionarea resurselor financiare;
- cresterea performantei resurselor umane;
- folosirea tehnologiilor moderne si dezvoltarea serviciilor de biblioteca bazate pe IT;
- dezvoltarea, completarea, evidenta, catalogarea si indexarea colectiilor;
- cresterea gradului de satisfactie a utilizatorilor;
- dezvoltarea serviciilor pentru public;
- diversificarea ofertei culturale, activitati de marketing ;
- identificarea potentialilor parteneri in vederea incheierii de acorduri de colaborare;
- derularea/identificarea proiectelor cu finantare nerambursabila;
- asigurarea conditiilor optime de functionare a institutiei.
Platile au fost efectuate respectand dispozitiile legale in vigoare si in limita bugetului aprobat. Valoarea
totala a platilor a fost de 1.969.720 lei, din care:
Cheltuieli de personal 1.
Cheltuieli de capital
Bunuri si servicii
Alte transferuri (cofinantare proiect + plata TVA)
2008 2009
Cheltuieli de personal 1579504 1.684.988
Cheltuieli de capital 356.402 46.732
Bunuri si servicii 305248 210.850
Alte transferuri 61000 27.150
activitatea juridica:
- intocmirea si actualizarea, ori de cate ori este nevoie (indexari, majorari salariale,
angajari de personal, modificarea sporurilor de vechime, reincadrari, etc.), a Statului
de functiuni al Bibliotecii Judetene;
- organizarea si finalizarea unui nr. de 477 proceduri de achizitii directe online prin
intermediul Sistemului electronic de achizitii publice;
- Programare;
Resursele financiare asigurate din fonduri bugetare reprezinta (51,69 %), donatii
de la persoane fizice (47,05 %), donatii Ministerul Culturii si Cultelor (0,20 %) si donatii
Depozitul Legal (1,06 %).
De asemenea s-a lucrat la completarea bazei de date retrospectiv prin prelucrarea cartilor
din depozit la clasele: 52(astronomie), 53(fizica), 54(chimie), 55(geologie), 56(paleontologie). In
paralel cu prelucrarea curenta si retrospectiva a cartilor s-au rezolvat o serie de probleme la
descrierea sumara si evidenta cartilor, semnalate de colegele de la relatii cu publicul.
Prin trecerea la noii indici de clasificare s-a realizat si descrierea completa a cartilor
ramase cu descriere sumara. Astfel, la Sala pentru adulti - de la literatura engleza pana la
literatura rusa, la Salade lectura o parte din literatura engleza, iar la Sectia pentru copii s-au
rezolvat probleme punctuale de prelucrare.
S-au efectuat si iesirile din inventar a publicatiilor casate, operandu-se atat in RI clasic
cat si in catalogul electronic.
- biblioteci municipale: 1048 vol. (Barlad: 167 vol. din donatii; Husi: 875 vol. din
donatii si 6 vol. din fonduri bugetare)
- biblioteci orasenesti: 183 vol. (Negresti: 140 vol. din fonduri bugetare si 43 vol. din
donatii; Murgeni: 0 volume
- biblioteci comunale: 7764 vol. (4392 vol din fonduri bugetare si 3372 volume din
donatii
Luna Ian. Febr. Mart. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. To
Inscrisi 183 167 212 80 126 162 191 128 128 165 133 40
Reinscrisi 967 357 184 108 127 163 142 93 76 59 53 33
Activi 1150 524 359 188 253 325 333 221 204 224 186 73
Din analiza datelor pe parcursul anului reiese ca utilizatorii noi inscrisi sunt mai
numerosi in perioada care corespunde evaluarii cunostintelor scolare si in perioada
premergatoare inceperii anului scolar. Perioada vacantei de vara a inregistrat 879
utilizatori activi, cu 273 utilizatori mai mult fata de perioada similara a anului precedent
(606 utilizatori activi), fapt datorat derularii campaniei de promovare a serviciilor si
colectiilor de biblioteca, dar si derularii programului “Biblioteca de vacanta”.
Din totalul utilizatorilor inscrisi in anul 2009, sexul feminin reprezinta 62,96 %
(61,43% - 2008), iar sexul masculin reprezinta 37,04 % (38,57% - 2008).
TABEL SINOPTIC
indicele
de rotatie cu valoare de 39,83% (36,84% - 2008), ne arata ca mai bine de o
treime din fondul de documente a circulat catre utilizatori;
pentru
perioada de referinta de 5 ani (2005-2009) procentul utilizatorilor inscrisi a ajuns
la11,23%. Acelasi indicator, raportat la anul 2009, atinge procentul de 5,30 %,
incadrandu-ne astfel in prevederile Legii Bibliotecii care stabileste ca referinta un
procentaj cuprins intre 5-10% din populatia servita.
Permisele de intrare au fost eliberate la nivelul fiecarei sali astfel: 900 permise
(sala de imprumut pentru adulti), 546 permise (sala de imprumut pentru copii), 115
permise (sala de lectura), 58 permise (periodice), 31 permise (mediateca).
Din analiza datelor mentionate remarcam faptul ca exista o corelare in ceea ce priveste
numarul utilizatorilor inscrisi, a frecventei, dar si a numarului de volume difuzate. Luna
decembrie inregistreaza o scadere vizibila a tuturor indicatorilor cauzata de imposibilitatea
asigurarii unui climat propice studiului si lecturii prin sistarea furnizarii agentului termic.
- sala mediateca: 1.123 volume, la care adauga 14.538 site-ri, media/angajat fiind de 1.123
volume;
Utilizatori activi:
Frecventa:
In anul 2009 s-a continuat activitatea de aplicare a etichetelor inscriptionate cu cod de bare pentru carte. O
alta activitate desfasurata de bibliotecarele gestionare ale fondului de carte a vizat modificarea indicilor de clasificare
la clasa 8 cu respectarea noilor norme ale CZU, aplicad eticheta cu noii indici de clasificare.
Conservarea colectiilor
Este necesara dotarea tuturor depozitelor de documente cu aparate care sa controloze elementele de
microclimat: instalatie de aer conditionat (rezolva problemele pe care le ridica factorii de umiditate si temperatura);
termohigraf (aparat ce monitorizeaza atat umiditatea cat si temperatura); aparate pentru umidificat sau deumidificat
aerul din depozite, in functie de conditiile climatice existente.
Anul 2009 a stat sub semnul aniversarii sau comemorarii unor personalitati marcante din
istoria, stiinta si cultura romana sau universala si evenimente importante pentru civismul
romanesc. Biblioteca judeteana a omagiat astfel de evenimente organizand intalniri ale unor
scriitori, reprezentanti de seama ai gandirii stiintifice, filosofice, istorice din tara sau expozitii de
carte si documente la care a participat un numeros public vasluian. Dintre manifestarile culturale
desfasurate mentionam: Lansari de carte, intalniri cu scriitori: “Proprietarul de timp”,
“Transcendenta morilor de vant” autor, Ioan Baban; “Aspecte si marturii ale trecutului recent al
Barladului” (1944-2007), vol.I; “Triunghiuri cu pupila albastra”, de Valeriu Stancu; “Aleea fara
statui”, de Aurel Bruma; “Copac fara Padure” de Liliana Elena Mustiuc; “Razvratitul Toderita”,
“Pui de cuc” de Theodor Aug. Rascanu; “Comuna Vulturesti : Amurgul culturii traditionale”,
vol. III, de Nicolae Ciubotaru; “Intamplari din vremea Ciumei Rosii” de Paul
Zahariuc; “Obiceiuri de nunta la cangurii schiopi” de C. Udrea; “Hai, ca-nchide la non-Stop” de
Carmen Nina Chioinea; ”Integrala Manuscriselor lui Cantemir” (vol. I-6); “Opere” de Dimitrie
Cantemir; “Intre doua lumi” de Ben Todica; “Isus” de Eugen Cojocaru;“Anotimpurile”, Zori de
Zi” de Victoria Blaj; “Anotimpul Copilariei” de Milica Rosu, I.M. Buza; “Jocul Cuvintelor” de
Iulia Iacob, Despina Ciurescu; “Eterna iubire”, “Lumea ta Copilarie” antologii de Lilieana
Cracana; Lansare CD: “Bibliosong”; Workshop-uri: ”Uniti in diversitate”, ”Generatia
integrarii europene”; “Tripla semnificatie a zilei de 9 Mai”; “Examen de absolvire a Academiei
Iepurasilor”;Dialogul biblioteca-utilizator in contextul lecturii si informarii - “Drogurile - tentatia
autodistrugerii”; “Stop prejudecatilor etniei rromilor”; Vizionari de film/teatru: “O scrisoare
pierduta”; ”Stefan cel Mare”; “Leonardo da Vinci: Omul care voia sa stie tot”; “Balada pentru
Mariuca”; Planeta Pamant”; “Enescu in inima mea”; “Orasul interzis”; “Auschwitz: Nazistii si
solutia finala” etc ; Auditii muzicale:“Muzica - poezia sufletului”; “Paul Constantinescu”;
“Joseph Hayden- personalitate muzicala a epocii clasice vieneze”; “Franz Liszt”; ”Capodopere
ale muzicii universale: Anton Rubinstein” etc; Concursul literar „La izvoarele intelepciunii”,
editia a XIX-a a avut tema „Bogdan Petriceicu Hasdeu” si s-a adresat elevilor din clasele IX-
XII. Faza finala a concursului s-a desfasurat la Biblioteca JudeteanaVaslui in parteneriat cu
Biblioteca Nationala pentru Copii “Ion Creanga” Chisinau, Republica Moldova cu sprijinul
ministerelor de resort, autoritatilor publice locale etc.
In calitate de for metodologic pentru bibliotecile publice din judet, Biblioteca Judeteana,
prin Serviciul de Asistenta de specialitate, a desfasurat pe parcursul anului 2009 o serie de
actiuni care au avut menirea de a sprijini activitatea bibliotecilor publice, actiuni orientate in
special spre perfectionarea activitatii bibliotecare in sprijinul utilizatorilor, stabilirea si
optimizarea relatiilor de colaborare intre biblioteci, acordarea asistentei profesionale,
diseminarea informatiei de specialitate, promovarea experientei avansate, organizarea si
desfasurarea intrunirilor de specialitate, instruirea continua a bibliotecarilor antrenati in
activitatea cu beneficiarii.
Biblioteca Judeteana Vaslui asigura 0,02 mp/locuitor (fata de minim 0.015 mp cat
prevede Art. 61, lit.e din Legea Bibliotecilor) in conditiile in care raportarea se face
luand in calcul suprafata utila a bibliotecii (1422 mp). Daca se ia in calcul suprafata
destinata accesului pentru public, reprezentata prin suprafata salilor de imprumut si a
salilor de lectura, atunci reiese ca biblioteca asigura doar 0.008 mp/locuitor, mult sub
prevederile legale. Acest indicator, corelat cu prevederile Art. 61, lit. (f), evidentiaza ca
fiind necesara deschiderea filialei Bibliotecii Judetene Vaslui, construirea unui nou sediu.
In sprijinul acestui deziderat vin si constatarile referitoare la necesitatea asigurarii
accesului la informatie si educatie a utilizatorilor din zonele limitrofe ale municipiului,
descongestionare depozitelor de documente, infiintarea de noi servicii catre public.
Impactul asupra comunitatii locale va fi pozitiv, iar rezultatele se vor concretiza in
obtinerea indicatorilor de performanta superiori anilor precedenti, superiori mediei
nationale. Mentionam ca au fost asigurate (cu mici exceptii in luna decembrie) conditii
optime (incalzire, iluminare, aclimatizare) pentru desfasurarea activitatii bibliotecii
judetene.
ANEXA 2
Biblioteca Judeteana „N. M. Spatarul” Vaslui, prin activitati si servicii specifice, serveste interesele de
informare, studiu, lectura, educatie si de petrecere a timpului liber pentru comunitatea locala sau judeteana. Scopul
fundamental al bibliotecii este satisfacerea cerintelor informationale si de documentare ale utilizatorilor. Strategia
pentru indeplinirea misiunii, a functiilor si obiectivelor specifice bibliotecii vizeaza abordarea unor obiective care
reflecta preocuparea pentru cresterea performantei si consolidarea pozitiei bibliotecii in mediul concurential. In acest
sens mentionam urmatoarele obiective:
- atragerea de sponsorizari si alte forme de resurse pentru derularea unor activitati culturale;
ANEXA 3
ANEXA LA FISA CONTRACTDE IMPRUMUT
Accesul la serviciile de biblioteca se face pe baza “Fisei contract de imprumut” care se incheie la data inscrierii.
Semnarea “Fisei contract de imprumut” constituie actul juridic prin care utilizatorul isi asuma raspunderea morala,
materiala si penala, privind folosirea, pastrarea si restituirea la termen a documentelor de biblioteca
imprumutate/consultate, dar si a bunurilor materiale din sali.
In baza incheierii “Fisei contract de imprumut” se elibereaza “Permisul de intrare” care permite accesul la
serviciile de biblioteca pentru public. Inscrierea se face pe baza B.I./C.I. al utilizatorului. Utilizatorii in varsta de pana
la 18 ani pot fi inscrisi de catre unul dintre parinti/tutore pe baza B.I./C.I. si a certificatului de nastere sau a B.I./C.I
utilizatorului.
Biblioteca ofera imprumut de documente la domiciliu utilizatorilor cu domiciliul stabil sau cu viza de resedinta in
municipiul Vaslui. Elevii si studentii navetisti vor prezenta adeverinta de la institutia de invatamant respectiva.
Cetatenii din alte localitati (atat ale judetului Vaslui cat si din tara) / cetatenii straini se pot inscrie pe baza
B.I./C.I./pasaport, avand acces limitat in salile de lectura.
“Permisul de intrare” este unic, netransmisibil, valabil 5 ani. In caz de pierdere a permisului raspunderea va reveni
titularului, care va beneficia numai de serviciile salilor de lectura pe baza unui „Permis provizoriu” in conformitate cu
prevederile din „Regulamentul pentru utilizatori”.
Semnarea “Fisei contract de imprumut” si inregistrarea imprumuturilor in sistemul de evidenta informatizat, pe baza
permisului de intrare, in prezenta utilizatorului, atesta efectuarea serviciului de imprumut, precum si acceptarea de
catre utilizator a responsabilitatilor ce-i revin.
Nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca imprumutate de catre utilizator se sanctioneaza cu plata unei
sume aplicate gradual, pana la 50% din valoarea de inventar, actualizata cu aplicarea coeficientului de inflatie la zi.
Distrugerea sau pierderea documentelor, bunuri culturale comune, de catre utilizator se sanctioneaza prin
recuperearea fizica a unor documente identice sau prin achitarea valorii de inventar a documentelor, actualizata cu
aplicarea coeficientului de inflatie la zi, la care se adauga o suma echivalenta de pana la 5 ori fata de pretul astfel
calculat.
Prezenta anexa are valoarea unui angajament de plata si constituie titlu executoriu.
Data: .