PROBLEME

DE

LITERA TUR~~
SI
g

E~STETICA
M .. BAHTINTraducere de

N ICOLAE ILIESCU
Prefata de

MARIAN

VASILE

1).1. EaxmUH

BOrrpOCbI JII1TEPATYPhI H 3CTETI1KI1

MOCKBa,

(\Xy n.mKCCTBCRHallmnepaTypa)},
\~l':l

Bucure~ti,

1982

Editura UNIVERS

bilitati de devenire, de dezvoltare, de modificare. Ca rezultat al actiunii infati~ate in roman, nimic in acest univel's. nu_ e dist:'us, refacut, modificat, creat din nou. Se conflrma claar lclentitate,a ,a tot cea fast la inceput. TimpUl aventutii nil lasa urme . . Acesta este primul ti.p al romanului antic. Asupra anu~lt.?r aspecte \~om ave~ prilejul sa mai revenim in legamra cu eva~utl.(:uItenoara a asimiHirii tinipului in roman. Am mal aratat ca acest 'tip romanesc, in speci,al unele ~:specte~le l~i (mai ales timpul aventilrii) capata, in istoIla ultenoara a rOllanului, 0 mare vitalita,te si elasticitate. .

Sa tr~cem la cel de al doilea tip al romanului antic, pe care il vom numi conventional ,,1"Oman (wenturi $i de de
moravuri .

In sens strict, in acest tip se incadreaza doar doua opere: Satiriconul Iui Petronius (care s-a pastrat in fragmente relativ mici) ~i Miigarul de aural lui Apuleius (pastrat in intregime). Darelemente importante ale acestui tip sint reprezentate ~i in aIte genuri, mai eu seama in satire (precum ~i in diatriba elenistioa), apoi in unele variante ale literaturii hagi'Ografice ore~tine timpurii (viata plina de pacate, incarcata de ispite, apoi criza ~i rena~terea amului). Ca baza a analizei noastre a celui de-al doilea tip aJ romanului ,antic vom laa Miigarul de aural lui Apuleius. Apoi ne VOll referi ~i la trasaturile alto I' variante (modele), care s-au pastrat, ale acestui tip. Cel de ,al cloilea tip frapeaza, in primul rind, prin imbinarea timpului aventuri'i eu timpul moravurilol', cee8 ce ~i vrem sa exprimam definind acest tipca "roman de aventuri ~i de moravuri". Insa, desigur, nu poate fi vorba despre 0 imbinare (asamblare) meoanica a acestar timpurL Prinaceasta imbinare, cele doua timpuri i~i modifica esential 8spectul in conditiile unui cronotop absolut nou, creat de 8cest roman. Astfel, aid se form-eaz'aun nou tip de timp al aventurii, net deosebit decel grec, preCum ~i Un tip special al timpului mocavurilor. Subiectul Miigarului de aur nu apare deloc oa un hiat extratemporal intre doua momente invecinate ale unei serii a vietii reale. Dimpotriva, tocmai c1rumulvieW eroului (Lucius), in momentele sale esentiale, constituie subi. ectnl acestui l'oman. Darlnfati~area acestui drum a1 vietH are doua particularWiti proprii, care c1etermina caracterul deosebit al timpului inaceSt roman ..

lata aceste partkularitati : 1. drumul vietii lui Lucius misterele antice au fost influentate din ce in ce mai mult este prezentat in ve~mintul unei "metamorfoze" ; 2. drude reliiile orientale, eu formele lor specifice de meta?nul vietii se contope~te eu drumul real al calCitoriilor, al ?1?1:foza.In aceasta serle a evolutiei seafla ~i formele peregrinarilor lui Lucius prin lume in chip de magar. lilltl~le ale .cultului ore~tin. Tot aici intra !;)iacele forme Drumul vietii in ve~mintul metamorfozei este prezenmaglCe rudlmentare .ale metamorfozei, care emu extrem tat, in roman, aUt in subiectul principal, viata lui Lucius, de l;~spin~litein se.colele l-:-II 'ale erei noastre, practicate .c1t ~i in nuvela intercalatii despre Amor ~i Psyche, care de C!lVer~l arlatam, devemnd unul dintre fenomenele cu~ rente, solid-e, ale epocH. este varianta semantica pa:ralela a subiectului principal. Metamorfoza (transfprmarea) - in special metamorCe~ de a tI'eia r.amifi!oatie 0 constituie vi.ata ulterioara foza omului - aliHmi de identitate (de asemenea, in spea mOhvelor me1Jamorfozei in folclorul proprlu-zis. Desicial, identitate,a umana) apartin tezaurului foJ.dorului uni, gur, acest folclar nu s~a pastrat, darexistenta lui ne este versal dinaintea a:paritiei claselor. Metamorfoza ~i idencunos?u~a ~in influentele !;)ireflectarile lui 'in literatura titatea se imbina organic in imaginea folclorka a omului. (de pllda, m aceea~i nuvela despre Amor ~i Psyche la Apuleius). Aceasta imbina,re se pastreaza intr-o formadeosebit de clara in basmul.popula!T. Irrwginea omului din pove$ti .In, sf~~!;)it, cea de a patra ramificatie 0 constituie evo- cu toata diveQ'sitatea folclorului fantastic - este intotIU.tl~l~ell m~tamorfoz'ei ,in literaturiL Tocmai aceasta ramlflcatle ne mteI'eseaza aiel. deauna struoturata pe motivele metamorfozei $i identitatii (oridt d:e cliversa ar fi, la dndul sau, inca,rcatura con.~e intel:ge de la sine ea evolutia ideii metamorfozei creta a acestor motive). De la om, motivele metamorfozei l~. hteratura nu are loc faTainriurirea tuturor celorlalte c~ld~ dezvoltare enumerate de nol. E suficient sa rele~i identitatii tree ~i asupra intregului univers uman: v~~ mflue~ta tr";ditiei misterelor eleusine asupra trageasupra naturii ~i lucrurilOT create de omul insu~l. Despre dlel grece~tL D~6Igur, nupoate fi pusa la indoiala inf1uparticularitatile timpului basmelor populare, unde este enta fo.~melor fllos?f~ce ale ideii metamorfozei asupra lirelevata metamorfoza ~i identitatea imaginii omului, yom ter~turll, .precum !;)lmfluenta folclorului, despre oare am vorbi ulterior, in legatura cu Rabelais. mm vorblt. In antkhirtate, ideea metam.orfozei a parcurs un drum I~vel~~ul mitolo?i?al metamorfozei (transformarii) foarte complex ~i ramificat. Unaclintre ramificatiile <teestui drum este filosofia greaca, uncle icleea metamorfozei, ,: ~' c?~t_ne lde~a evolutle~, dar nu a unei evolutii rectilinii, ; alaturi de icleea identitatii 1, joaca un 1'01 uria~, dar inve-.) ". Pl.l~a saltu,:1, cu ~o.clUTl prin urmare, e yorba de 0 anu~ :rnto forma a S3rLe1.temporale. Struotura ,acestei idei este li$ul mitologic esential al aCl7storidei se pastreaza pina msa foarte complexa ~i asUel din ea se dezvolta serii temla Democrit ~i Aristofan (dar nici ei nu 0 depa~esc pina porale de tipuri diverse. la sfir~it), , . ,D~ca v~m urmari dezmembrarea al'tistica a acestei o alta ramificatie este dezyoltarea culturala a icleii~i~ ,~clelmlt~lo~lC~ co~plt:xe a metamorfozei la Hesioc1(am metamoHozei (transformarii) in misterele antice ~i m~i, l,nMuncz $1. zzle, Clt !;)lin Teogonia), yom observa ca din cu seama in misterele eleusine. In evolutia lor ultel'ioara,'., ,ease de~vo~~a0 serie genealogica specifica, seria speciaUi , a SUcc~s1Uml eaeuriloT ~i generatiilor (mitul celor cinci v 1 Ideea transformarii e propondererita'la Heraclit, ideea id~I1', :.y:acun: veacul. de aur, veacul deargint, veacul de titatH la eleati. Transformarea pe baza elementului primar ~ la. Tales, Anaximandru,' Anaxim~ne. ,b.lOnz,veacul trOlan, veaeul de fier), seria teogonica ke;t"
,

vetsibiHi anaturii,seria cidid. a metamorfozei samlntei , . 1 . sei'la aha oga a riletamorfozei vitei~de-vie. Mai mult la Restod chiar f?i seria. cididi a vietii agrkole este g.tru6turata ca unfel de "metamorfoza a agricultorulUi". Cu acest~an-'am epuizeit lilsa ,seriile tempor1l1~, care, la Resiod, se dt:zv6ltadin metam6i'foza, penttuele - fen omen mitologic primal'. Tuturor acestor serii Ie esotecomuna alternanta (sau succesiunea) formelor {sau a imaginilor) absolut diferite, neseniariind una cu alta, ale unuia ~i aceluia!'ji fenoinen. Astrel, in procesul teogonk, era lui Cronos este inlocuWi de emhii Zeus, se schimba veacurile ~i geneTatitle (veacu:l de aur, de argint etc.), se schimba anotimpurile. Imaginile diferitelor ere, generatii, anotimpuri, faze ale muncHor agricole sint profund deosebite. Dar dincolo de aceste deosebii'i se pastreaza uni tatea procesului teogonic, a 'p!'ocesului istoric, a naturii, a vietH agricole. La Resiod, ca !'jiin sistemele filosofice timprurii ~i in misterele clasice, intelegerea metiamorrozei ,are un caractel' larg !'jiinsuili cuvintul "metamorfoz'a" nu este defel folosit in sensul specific de transform are miraculoasa (asemanatoare cu cea magica) unica a unui fenomen in altul, pe care acest cuvint 11capata in epoca romano-elenistica. Cuvintul insu~i, in sensul aratat, a aparut intr-un stadiu tirziu al evolutiei ideii de metamorfoza. Acestui stadiu tirziu ii sint cal'acteristice Metamorfozele lui Ovidiu. Aici, metamorfoza devine aproape metamorfoza particular-a a unoI' fenomene izolate unice si capata cameter de transform are miraculoasa ~xiterioari Ramine ideeaunei reprezentari din unghiul de vedere al metamorfozei inteegului proces cosmogonic ili istoric, incepind cu crearea cosmosului din haos ili sfirilind cu transformarea lui Cezar in astru. Dar aoeasta idee se realizeaza prin intermediul unei selectii, din cadrul intregii mo~teniri mitologice ili Hter'are, a anumitor C:3zuriizolate, izbitoare, de metamorfoze, in sensul ,restrins ,al cuvintulUi, fara legatura int<r:e ele, ~i al orinduirii lorintr-o serie lipsita de orice unitate launtrica. Fiecare metamerfoza

este autonoma ~i l'eprezinta 0 entitate poettea inchisa. Inveli~ul mitologic aLmetamorfozei nu mai e capabil sa l'euneasca marile ili _esentialele serii temporale. Tiinpul se descompune in segmente temporale autonome, izolate, care se asambleaza mecanic intr-o singura serie. Aceea9i descompunere a unitatii mitologice a seriilor terp.porale antice poate fi observata 9i in Fastele lui Ovidiu (aceasta opera are 0 mare importanta pentru studierea sentimen1:uluitimpului in epoca romano-elenistidi). La Apuleius, metamorfoza capatii un caracter ~i mai particular, mal izolat ill de-a dreptul magic. Din fasta ei ,amploare $i rorta n-<amai ramas aproape nimic. Meltamorfoza a devenit 0 forma de intelegere ili reprezentare a destinului pa1'ticular al omului, rupt de intregul cosmic $i istoric. Totu$i, mai ales datorita influentei traditiei folclorice, direote, ideea metamorfozei mai pastreaza inca destula energie pentru a cuprinde ansamblul destinului omului in momentele lui cruciale. De aici ~i importanta ei pentru genul romanesc. In ce prive$te forma specifica a metamorrozei transformarea lui Lucius in magar, apoi, invers, in om, 9i purificarea Iui prin rituaIuI misterului - nu este locu] sa intreprindem 0 analiza mai adinca. Pentru ceea ce ne intereseaza, ~semenea analiza este de prisos. Insaili geneza metamorfozei in magar este foarte complicata. E complicat ~i neelucidat pe deplin nici pina astazi insu~i rriodul de abordare folosit de catre Apuleius. Pentru tema noastra, toate acestea n-au 0 importanta deosebita. Pe noi ne intereseaza daar functiile acestei metamorfoze in structura romanului celui de al doilea tip. Pe baza metamorfozei secreeaza tipul de r.eprezentare a intregii vieti umane in momentele ei cruciale, de criza : cum devine omul un aUul. Sint prezentate imaginile diferite, net diferite, ale unuia ili aceluia~i am, reunite in el ca epoci, etape dite-rite ale existentei sale. Aid nu avem de a face cu 0 devenire in sens ex.aet, ci eu 0 criza !'ji 0 rena$tere.

Prin aceasta se definesc deosebirile esentiale ale subiectului lui Apuleius de subiectele iromanului grec. Evenimentele infati~ate de Apuleius determina viata eroului, toata viata lui. Desigur, aici nue descrisa viata lui intreaga, din copilarie pina 103 ba.trinete ~i moarte. De aceea nu avem 0 viata biografica in intregul ei. In tipul romanului de criza" sint prezentate doar unul sau doua momente:' care hotarasc destinul unei vieti umane fii care-I determina intregul caracter. In conformitate cu aceasta, romanul prezinta doua sau trei imagini diferite ale unuia ~i aceluia~i om, imagini separate ~i reunite ~e crizel~ ~i renasterile lui. In subiectul principal, ApulelUs prezll1.ta trei imagini ale lui Lucius: Lucius i~ainte ~e.trans~ormarea in macrar Lucius-magarul, LuclUs punflcat ~l regenerat prin ritualul misterului. In s~bi~ct~l paralel s.i~t prezentate doua imagini ale Psycheel; mamte de pun~lcarea prin suferinte ispa~itoare ~i ..dupa. el~; aici este prezentata calea logica a rena~terll ~romel) cale care nu e divizata in trei imagini net deoseblte. In vietile sfintilor (dinepoca cre~tinismului timpuriu), care' fac parte din acela~i tip de c:iza, se dau., de obicei tot numai doua imagini -ale omulUl, separate ~l reunite prin criza ~i rena~tere : imaginea ,pacatosului (inainte de 'rena~tere) ~i imaginea sfintului neprihanit (dupa criza si renastere). Uneori sint prezentate ~i trei imagini, in ac~le caz~ri cind este special evidentiat ~i elaborat fragmentul de viata dedicat suferintei p~rificat.oar~, ascezei, luptei cu sine (care corespunde eXlstentel IUl .Lucius in chip de magar). . Din cele spuse ,reiese dar ca romanul de acest tip ilU ev,01ueazain timpuL biografic, in sens strict. El nu reprezinta decit momentele exceptionaLe, absolut neobi$nuite ale vietii umane foarte seurte ea durata in ,comparatie ell lungi~a vietii in intregul ei. :C'araceste momente determina atit im~ginea definitiva a omuLui insu$i, cit ~i caracterul inltregii lui vieti ulterioare. Dar aeeasta viata lunga, cu cursul ei biografk, cu faptele ~i muncile ei, se:<' desfa~oara dupa r,enal]tere fii, deci, se situeaza dincolo de

limitele romanului. Astfel, Lucius, trecind prin cele trei initieri, porne~te pe drumul biografic al existentei sale de retor ~i preot. Prin a,ceasta se definesc particulari,tatile timpului aventurii din cel de 031 oilea tip, care nu este timpul r.omanud lui grec ce nu lasa urme. Dimpotri>va,el lasa 0 amprenta adinea, de ne~ters, asupra omului ~i asupra vietH lui intregi. Dar, totodata, acesta este un :timp al aventurii : timpul unoI' evenimente neobi~nuite, exceptionale, care sint determinate de intimplare ~i se canaeterizeaza prin simultaneitate ~i nonconcomanta intimplatoare. Dar aceasta logica a intimplarii SItesubordonata alcl unei logioi superioare,ca,re 0 inglobeaza. Intr-adevar, Fotis, slujnica vrajitQarei, din intimplare n-a J.uat cutia c~re t:-ebuia ~i, in loc de pomada care transforma in pasare, ha dat lui Lucius pomada care prefacea in magar. Din intimplare, tocmai ina:cel moment, in casa nu se gaseau trandafiri, neeesari pentru transfolfmarea inversa. I?in intimplare, tocmai in acea noapte, casa e atacata de tllhari, care fura magaruL In toate peripetiile ulterioare, atit ale magarului, cit ~i ale stapinilor lui alternativi intimplarea continua sa-fii joace rolu1. Ea impiedica 'fara incetare prefacerea inversa a magarului in om ; dar puterea 9i initiativa ei sint ingradite, actionind doar in ca drul sectorului repartizat. Nu intimplarea, ci inclinatia spre placere, superficialitatea tinereasca ~i curiozitat'ea dep!~sa~a" l-a~ impins pe Lucius la joeul ~ericulos ell vra]ltorIa. El sw.gur e vinovat. Prin euriozitatea sa deplas~ta, el ~ stirnit ~o:ul ir:tiI?plarii. Initiativa dintii apartme, ~ec.l,.~ro~l,,!,z msu$'/. $'/. ca:acterului sau. E drept, aceasta 1l11tlatIva nu este poz'/.tiva $i creatoare (ceea ee este foarte important); este initiativa vinei, a ratacirii. . a el'or~i .<8; pa~atului, i~ varianta apocrifelor cre~tine): Acestel ImtIatIve negative Ii corespunde imaginea initiala a eroului : tinar, nechibzuit, necumpatat iubitor de placeri, inutil curios. El atrage asupra sa putere~ intimplarii. Astfel, prima veriga a seriei aventurilor nu este determinata de intimplare, ci de eroul insu~i ~i de carae~'terul sau;

Dar nici ultima veriga - incheierea acestei serii de aventuri - nu este determinata de intlmplare. Lucius este salvat de zeita Isis, care-i arata ce trebuie sa faca pentru a-~i recapata chipul de om. Zeita Isis nu apare aici ca sinonim al "intimplarii fericite" (precum zeii in romanul grec), ci ca 0 indrumatoare a lui Lucius care-l conduce spre purificare, cerindu-i anumite rituri s1 asceZ3 purificatoare. Este caracteristic faptul ca, la Apuleius, viziunile si visele au oalta semnificatie decit in romanul grec. A~o10,visele 9i viziunile Ii in~tiintau pe oameni de vointa zeilor sau a intlmplarii nu pentru ca ace~tia sa poata pTeintlmpina loviturile soartei si sa ia anumite masuri impotriva lor, "ci pentru ca ei ~a-$i indure eu mai multa u$urinta suferintele" (Aehilleus Tatios). De aceea visele $i viziunile nu indemnau eroil la niei un fel de actiune. La Apuleius, dimpotriva, visele $i viziuni1e dau eroilor indicatii : ce sa faca, cum sa procedeze pentrn a-si schimba destinuL adica Ii obliga la anumite actiuni, Ii fac activi. Astfel, am prima, cit 9i ultima veriga a lantului aventurlIor sint situate in afara puterii intlmplarll. In COl1secin1;a, se schimba $i caraeterul intregului lant. El devine efieient, 11 transforma atlt pe erou cit si' destinul lui. .$irul aventurilor tdiite de erou nu' duee 'la simpla conflrmare a identHatii lui, ci la faurirea unei imagini noi a eroului purificat $i ['egenerat. :C'eaceea insa$i intimplarea, care guverneaza in cadrul fiecarei aventuri, este interpretata intr-un fel nou. In acest sens, este semnificativ discursul preotului zeitei Isis, dupa metamorfoza lui Lucius: "Dupa atilt de muIte $i felurite incercari, dupa atitea lovituri grele ale soartei, dupa toate ingrozitoarele furtuni care te-au a1'1.111cat incoace ~i ineolo, in Sfll~it, Lucius, ai ajuns in portul odihnei $i la aItarul indurarii. Nici nasterea ta niei in alta-ti pozitie sociala, nici chi-ar ,aceasta invat~tura prin care te distingi nu ti-au fost de nici un folos, caci, pornind pe drumul alunecosal unei tinereti inflacarate ~i arundndu-te in placeri nedemne de un am libel', ai pla-

titscump 0 curiozitate Jatala. Dar in sfir9it, oarba soarta, urmarindu-te cu cele mai groClznice primejclii, te-a COndus fara Sa VI'ea ~i prin chiar excesul rautatii sale, la aaeasta sfinta fericire. Duc<"t-seacum aiurea, sa-~i dezL3.n, tuie furia 9i sa caute 0 alt,'"tvictima pentru nemiloasa ei cruzime, caci aceia a carol' viata 0 apara puternioa zeita, luindu-i in serviciul sau, nu mai sinL expu$i cll1$manOaS2lor lovituri ale Soartci. Oare acei tilhari, acele fiare salbatice, acea sclavie, acele drumuri grele, intortocheate 9i ve~nic batute, acea zilnica te;.tma de moart.e, in sfin;;it, toate acesLe nec2zuri, elus-auele la tinta ul'marita de 0 soarta neinduplecata? Nu! Fiindca acum Lu e9ti luat sub ocrotirea Soartei care vede, divinitatea a carei stralueitoare lumina lumineaza chiar pe ceilalti zei." (Mag aFul de auI', cartea 3 11-3.) * Aici este aratata clar vina proprie a lui Lucius, care I-a azvirlit in puterea intlmplarii ("oarba soarta "). De asemenea, aid, "soartei oarbe", "intimplarii nefaste" i se opune clar "soarta care vede", adica indrumarea zeitei care I-a salvat pe Lucius. Aici, in sfir9it, este revelat clar 9i sensul "soar1teioarbe", a carei putere este limitata de vina personala a lui Lucius, pe de 0 parte, ~i de puterea "soartei care vede", ,aelica de protectia zeitei - pe de aIt;'"l arte. Acest sens rezida in faptul ca Lucius a "plCitit p scump" in drumul spre "sfinta fericire", unde I-a conclus "soarta oarba" "fara sa vrea". Astfel, toata seria aventurilor este inteleasa ea pedeapsa ~i ispa$ire. Absolut identic este organizata $i seria aventurilor fabuloase in subiectul paralel (in nuvela despre A:mor ~i Psyche). Aici, prima veriga 0 constituie de asemenea propria vina a Psycheei, iar ultima veriga - protectia zeilor. Chiar 9i peripetiile $i incercarile fabuloase pr,in care trece Psyche sint intelese ca pedeapsa 9i ispa~ire. Rolul intimplarii, al "destinului orb" esteaici ~i mai limitat ~i mai dependent.
Apuleius, Miigarul de aur. Metamorfoze, sublinierile apartin lui M. Bahtin (n.t.). E.S.P.L.A. [1958];

Astfel, aici, seriaaventurilor, eu hazardul sau, este subordonata intru totul seliei care 0 include ~i 0 explica : vina - pedeapsa - ispa~i.re- feridre. Aeeasta serle este condusa de 0 eu totul alta 10gi'Cii decit cea a avenlturii. Fiind 0 serie aetiva,ea determina intii de toate metamorfoza insa~i, adiea suecesiunea imaginilor eroului : Lucius eel u~uratk ~i curios fara :l:'Ost, ucius-magarul indurind L su:erintele, Lucius pUI1ificat :?i iluminat. Apoi, acestei serlr Ii sint proprii 0 anumita forma ~i Un anumirt grad de neeesitate de care nici nu se pomene:?te in seria aventutilor romanului gree : pedeapsa urmeaza eu neeesitate dupa vina; dupa pedeaps'3 indurata urmeaza cu neeesitate purifiea,re,a ~i oferlcirea. Totodata, aeeo3sta necesitate are un earaeter uman, nu este 0 neeesitate ple0lnica, neumana. Vinaeste determinata de ca'I1aeterul omului; pedeapsa este de asemenea neeesara ea forta purifieatoare ~i care f.ace omul mai bun. Responsabilitatea umana constituie baza acestei serii. In s.fir~it, insa:?i substituirea imaginilor unuia ~i aceluia:?i om face o3ceo3staerie ims portant1a din punet de vedere uman. . Toate acestea determina superioritatea incontestabilii a seriei r.espective in comparotie eu timpul aventurilor din romanul grec. Aid, pe baza mitologica a metamorfozei, are loc asimilarea unui aspect mult mai impm'tant :?i real al timpului. El nu este daar "tehnic", 0 simpla in:?iruire de zile, ope, clipe reversibile, permutabile !ji intrinsec nelim1tate ; seria temporala constituie aid un ansamblu esential !ji ireversibil. in consecinta, caracterul ab.. stract, propriu timpului aventurii din r:omanul grec, dispare. Noua serie Itemporala solidta, dimpotriva, 0 expu~ nere conoreta. Dar alaturi de aoeste elemente pozitive exista ~i nnportante re~trictii. Aid, ca ~i in romanul grec, omul este un om privtit, izolat. Vina, pedeapsa, pw'iHcarea, fericirea au, lastfel, Un caracter priv1at, individual: aceas:ta este treaba personala a unui individ particular. Activ1tatea unui asemenea indi,vid este lipsita de elementul oreator; ea se inanifesta negativ, in fapta necugetata, in eroare(
f

'j

in vina. Astfel, !ji eficacitatea intregii serii se limiteaza do~r la imaginea omului insu:?i ~i a destinului sau. Aeeasta sene temporala, ca ~i seria aventurilor din romanul grec, nu lasa nici 0 amprenta in lumea inconjuratoaJ'e. Inconsecinta, legMura dintre destinul omului si lume are Un .caracter exte~ior. Omul se schimba, sup~rta metamo~foza ,?bsolut mdependent de lume, care ramine ne.s~hlmhata. rata de ce metamorfoza are caracter privat ~l necreator. ~stfel, seria temporala principala a romanului, de!ji, dupa cum am spus, are un caracter ireversibil si unital' ~~te in.c~i~a :?i izo~ata, ~e~iind localizata in tim'pul isto~ lIc (~~l~a ~.u es~e 111cIusa seria temporala istorica ire111 verslblla, flln~ca romanul inca nu cunoa:?te aceasta serie). A!ja este tImpul aventurii, timpulde baza 311 acestui roman. Dar in roman exista ~i un timp 031 vietii CUDente. Care 'este oa,raoterul lui ~i cum se 1mbina in ansamblul romanului eu timpul special 311 aventurii camcterizat de noi? Pentru roman este caracteristiea inainte de toate contopirea cursului vietii omului (in 'momentele lui cru~ ci~l:) cu drumul lui spatial real,' deci cu peregrinarile. AICl este prezentata ,realizarea metaforei drumul vietii" Drumul insu:?i trece prin tara natala, cu~oscuta, in ~ar~ nu exista nimic exotic, strain. Se creeaza un cronotop . romanesc original, care '3 jucat un 1'01 urias in istoria acestUi gen. Baza lui are origine folclorica.' Realiza,rea !netaforei drumului vietH, in diferite variante, joaca un 1'01 important in toate speciiLe folclorului. Se poate spune cleschis ca drumul in foldor n-a fost ni:ciodata un drum pUr ~i simplu, ci a constituit intobdeauna drumul vietii sau 0 parte a lui; alegerea drumului insemna o3leger~a . drumuhti vietii ; rascrucea inseamna intotdeauna un punet :crucial in viata omului folcloric ; plecarea din easa parinteasca la drum ~i intoarcerea ,acasa eonstituie de obkei '.e~ape de Vtrsta (a plecat tina,r ,~is-a intors barbat) ; semele de pe drum sint semneale destinului etc. rata de ce

erono~opul romanese al drumului este atH de eoneret org-aUle, atH de adinc impregnat de motivele folclorice: , .Deplasare.a omu!ui in spatiu, peregrinarile lui i~i pierd a.le1ea~aeterul tehllle-abstraet alimbinarii definitiilor spatl~le .~l te::upor,ale (apropiere-departare, eoineidenta-none.oll1clde~1ta), care I-am observat in romanul gree. Spape tml devmeeoneret ~i saturat de un timp mult mai sub~tantial. Spatiul se umple eu sensul real al vietii si intra mtr-o relatie esentiala eu eroul :;;ieu destinul 'lui: Aeest cronotop este intr-atH de saturat, incH asemenea elen:ente 'Ca intilnirea, despartirea, conflictul, fuga etc. dob.mdesc in el 0 semnificatie eronotopica eoncreta noua ~l eu mult mai mare . .Acea~ta ,cor:eretete a cI'Onotopului drumului permite 0 ~a1 larga desfa~urare, in cadrul lui,a vietii CUTente. rnsa \'lata curenta se situeaza, ca sa zicem a:;; mai departe de a, drum, pe car3.ri laturalnice. Eroul principal ~i evenimentele cruciale ale vietii lui seafla in afara existentei euTente. EI 0 observa numai, uneori pa;trunde in e~ ca 0 fol'tft straina, alteori i:;;ipune masca acestei existente, dar, de rapt, el nLl este implicat in existenta 8i llU e determinat de ea. ' , . Erou.1tl'aie:;;teel insu.~i evenimente exceptionale extra~x1~t~nt1ale,d~t~rmi~ate de seria: vina - pede,apsa _ Ispa~l~e.-:- f:r:c.1.re. A~a este Lucius. Dar in pwcesul pedep~el :;;1 lspa:;;lrll, adica tocmai in procesul metamorfozei Lu.cms..es~e .silit s~ se eoboare intr-o eXistenta eotidiand abJeeta, sa Jaace m ea ,rolul eel mai mizer nici maear aeel~ de rob, ci rolul de magar. Ca magar 'de eorvoada e~ ~lm:re:;;te in vil'tejul eelei mai de jos existente: la pazl.toni de vite, la un moral', unde se invirte in cere, PL~1ll~1d mi:;;eare pi,etrele de mom'a, apoi in slujba unui in gl'admar, a unui soldat, a unui bucatar, a unui brutal'. Mereu indul'a batiii, este persecutat de nevestele haine (nevasta pazitorului de vite, nev,asta bl'utarului). Dar toate acestea Ie indura nu ca Lucius, ci ca magar. In finaiul l'?manului, lepadindu-~i infati~area de magar, la proeesmnea solemnael intra din nou in sfel'ele inalte extra-

existentiale ale vietii. Mai mult, timpul petrecut de Lucius in 'existenta de'toate zilele consti~uie moartea lui fietiva (familia ii crede mort), iar ie~irea di~ ace-aosta e::cistenta - invierea lui. Caci nucIeul folelonc stravech1 al metamorfozei IUt Lucius il constituie moartea, coborirea in infern ~i invierea. Existentei cotidiene ii corespunde, aici infernul mormintul. (Eehivalente mitologice corespun'zato3Jre p~t fi gasite pentru toate motivele MCigctTUlui de aur.)

Aeeasta pozitie a eroului fata de viata cotidiana constituie 0 trasatuUi extrem de importanta a celui de al doilea tip al romanului antic, trasatura e~ S2 pa.stre~za (desigur, in alte variante) in intreaga is tone ~,l.teno~r~ a aeestui tip. Eroul principal nu este, de fapt, l1le10c1atamI plicat in yiata eurenta ; el treee prin sferaexistentei cotidiene ca un om din alta lume. Cel mai adesea aeesta este Un picaro care schimba diverse :na~~i eXist~ntiale, nu ocupa in viata Un loc definit, se Joaoa cu eXlstenta curenta neluind-o in serios; sau este un actor ambulant. Un a;istoerat deghizat, sau un am de origine nobila care nu-si cunoa~te originea ("copilul gasit"). Viata de toate zileie este sfera ee,a mai de jos a existntei, din care eroul tinde sa evadeze si eu care nu se contope~te niciodata intrinsec. Drumul ~ietii lui este n.eobi~nuit, in afara eotidianului ~i numai una dintre etapele lui treee prin sfera existentei de toate zilele. Judnd rolul eel mai mizer in existenta comuna, de jos, nefiind implic-at intrinsee in viata obi~nuita, Lucius. cu atit mai mult, 0 observa ~i 0 studiaza in toate ascunzisurile ei. Pentru el aceasta constituie 0 experienta de st~diere si de cunoa~tere a oamenilor. ,lEu insumi spune LU~ius - mi-am adus aminte cu recuno:;;tinta .de existenta mea de magar, pentn.l ea, ascuns sub acest tnveli$ ~i' incereat de multe $i felurite nenorociri, daca. nu ill-am faeut mai intelept, eel putin am invatat 0 multtme de lucrU1"i." (Cartea a 9-a.) Pentru observarea ,ascunzi~urilor vietii cotidiene starea de magar este deosebit de avantajoasa. In prezenta

magarului nimeni nu se simte stinjenit !?ise clezvaluie pe de-a-nkegul. "Chinuitei mele existente nu-i gaseam consotare decit in innascuta-mi curiozitate, eare singura ma mai lega de viata, ~i dealtfel, cum nu se dadea nici 0 'importanta prezentei mele, toti se purtau $i '/jorbeau jota de mine in toata libertatea." (Cartea a 9-a.) Totodata, superioritatea magarului in aceasta prh'inta C011'sta i in dimensiunile urechilor lui. "In ce ma pri\'e!?te, ~ de!?i fo,arte suparat pe Fotis, care voind sa ma faca pasare, din gre~eala ma fa.cuse magar, totu~i, in pacatoasa mea slutenie, aveam aceasta unidi mingiiere ca, mHltumita lungilor mele urechi, auzeam foarte bine tot ceea ce Se spunea chiar destul de departe de mine." (Cartea a
9-a.)

Aceasta pozitie exceptionala a maga'l"ului constituie 0 trasatura de 0 importanta uria~a in roman. Viata obi~nuita pe care 0 observa ~i 0 studiaza Lucius este 0 vi,ata exclusiv personala, privata. In esenta, ea nu ar,e nimic public. Toate evenimentele sint afacereo per.sonala :a uno\[' oiameni izolati : rele nu se pot desfa~ur3. 'Jin ,'azul lumii", public, in prezenta corului, nu sint destinate unei dari de seama in piata publica. Ele capata importanta publica specifica doar atunci cinrd devin inractiuni de drept comun. Fapta penala este momentul cind viata privata devine, ca sa zicem a!?a, publica fara l'oie. In rest,aceasta viata nu e altc,eva decit secret de alcoy (traclarile "nev,estelor rele", impotenta sotilor etc,), secretul ei~tigurilor, in~elaciunl marunte, obi~nuite etc. Aceasta viata privata, prin insa~i llIatui"a sa, nu lasa loc observatorului, celui de "al treilea", care sa aiba drep'tul s-o observe ,permanent, 5-0 judece, 5-0 califice. Ea se desfa~oara intre patru pereti, pentru doua perechi de ochi. Dimpotriva, viata publica, orlee eveniment avind cit ,de cit 0 irriportanta ~ociala inclina, prin firea lucrurilor, 'spre publici tate, presupune in mod necesar un spectator, 'Un judecator, un estimator, care i~i gase!?te mereu loe in ,eveniment, fiind un participant necesa,r (obligatorlu), 'Omul public traie~te ~i actione,aza intotdeauna in vazul

tuturor l?i orice moment al vietH sale permite in esenta ~i in principiu, sa fie cunoscut de toti. Viata' publica ~i omul public, prin natura lor, sint deschi$i, pot fi vazuti ~i auziti. Vi~ta publica dispune de rcele mai diverse forme de autopublicitate !?i autojustific.are (inclusiv in literatupa). lata de ce aiel nu se rridica problema unei pozitii speciale a celui care observa ~i asculta aceasta viata (,,~l treilea"), a unor f.orme deosebite de publicitate. AsHel, litemtur:a clasica a ,antichitatii - literatura a vietii publice ~i a omului public - n-a cunoscut deloc aceastii problema. Dar cind omul prrivat !?iviata privata au intrat in literatura (in epooa elenismului), aceste probleme trebuiau sa apara inevitabil. Aaparut contradictia intre caract~rul public al formei literare $i caracterul pnvat al contmutului ei. A inceputelaborarea genurilor private. Pe ter'enul antichitatii procesul a ramas neincheiat. Aceasta problema s-a pus deosebit de acut in legatura cu marile forme epice ("marele epos"). In procesul rezolvariri. ei a aparut rromanul antic . Spre deosebire de viata publica, viata prin excelenta privata care a patruns in roman' prin natura sa este inchisa. De fapt, ea poate fi cloar observata $i ascultata pe . ascuns. Literatura vietii private este in esenta literatura in care se observa ~i se ascuWi pe furis cum traie~c ceilalti". Ea poate fi sau clezvaluita, adu~a"in public; pl"llltr-un proces penal, sau introduoind direct in ,roman un proces (~i formele anchetei ~i instructiei penale), iar in viata privata - in.ractiunile de drept comun ; sau in-, dil'ect ~i conventional, folos-ind a11e forme: depozitiile mar'tarilor, marturisirHe inculpatUor, documentele judecatore~ti, probele, ipotezele ce decurg din ancheta etc. 1n sfil"~it, pot fi folosite si ,acele forme ale confidentelor si autoclezvalui,rii care s~elaboreaza chiar in viata privat~ ~i 1]1 existenta cotidiana: scrisoarea personala,., !jurnaluJ. intim, confesiunea. .' <1 ;.,. Am vazut cum a rezolvat romam.il'gmrc;iaceasta: pro- blema a Inati~arii vietH particulare ~i a orhului privat..
J":(~c ];",J .,;.

El a adoptat formele publico-retorice exterioare ~i neadecva:e (pe, atunci deja invechite) pentru continutul vietH p'.I:lVate,. lUcru p~sibil cloar in conc1itiile timpului avent~11: de t~p.gl=ec~l a~e abstractizarii extreme 3 intregii repI ezentan. In afara de aceasta, romanul grec a introdus ?2aceea~i b~z[i retorica, ~i procesul penal, care a jucat: m cad-rul lUl, Un 1'01foarte important. Partial rornanul greea ~olos.i ~i formele vietii curen te, de pilcla ~crisoarea. t In Istona ulterioara aromanului; procesuL penal in ~~~~~~~ c1irecta sau il:cli:e~ta, 9i, in ,general, catego;iile sa ~ldL.1Ce au avut 0 una~a 1mportr.mta ol'ganizatoare. In ll1SU~lcontinutul romanului, acestui fapt Ii corespunc1ea Im~ortanta uria~a acordata crimelor. Diversele forme si va~?~?-teale romanul~i .folose~c in mod diferit categoriiie jUdClICo-penale.E suf1clent sa pomenim romanul nolitist de a.venturi (ancheta, urmele crimelor ~i reconsthui{'ea evemment.elor dupa aceste urme), pe de 0 parte, si 1'0mane1e 1m Dostoevski (Crimli. ~i pedeapsa ~i Fratii kOTClJnozov), pe de alta. .:. Ir.npo~:ta.nta. diversele mijloace de fol05ire a catego9i 1111o~ jUllchce 111 roman, ca fOl:me speciale de revel~r'" in p.u?hc a vietii private, constituie 0 problema inter;s;'nta $1 1l1semnata a istoriei romanului. r ~~=mel~t,":l, jurid~c joaca un 1'01important in Miigarul Je '-'.Ut a~.UI ApulelUs. Unele nuvele intercalate sint eonstru1te Olrect ca povestiri despre fapte criminale (nuvela ~a~asea, a 9aptea, a unsprezecea 9i a douasprezecea). Dal~I~P?rtant pentru Apuleius nu este materialul criminalIstic, 1mportante siht secretele cotidiene ale vietH Dri\~ate, care dezgolesc natura omului, adica tot ceea c~ p~ate f1 doar observat ~i ascultat pe ascuns. In. ace.st,sens, pozitia lui Lucius-magarul este deosebit d.e pnelmca. lata de ce ea a fost eonsolidata de traditie ;;10 putem intilni, in variante diverse, in istor1a ulteriora'ra ~ l~omanului. Di~. rr:etamo1'foza in magar se pastreaza mca postura speclfloca a eroului ea cel de al treilea". in raport cu. v~ata cotichana particulara, ear~-i permite sa observe ~1sa asculte pe furi9. Aceasta este postura piea-

roului 5i a aventurierului,

care nu sint implicati intrinsec in viat~ cmenta si care nu benefie~aza de un loe preci~ si stabil dar car~ tree prin aceasta viata ~i sint obligat1 ~a-i stuclieze mecanismul, toate resortur~le ~sc~nse.. Ac:ea~i pozitie ocupa ~i servi.torul care ~eh1~;n?a d~Ver!)l. s~~= pini. Servi torul este ve~l1leul "al trellea m :v<a~a par tI culara a stapiniloL Servitorul este mar.torui ?~'m excelen;a al vietii person-ale. De el se simt st111gher~tl pr?~pe a la fel de putin ca l'/i de magar, fiind chemat sa partI~rpe la toate laturile inti me ale vietii private. AsHel, serv1to~ rul a inlocuit mag.arul in istoria ulterioara a romanulu~ de aventuri din cel de-al doilea tip (romanul de avent:lr~ si de moravuri). Situatia servitorului es~e larg Jolos~ta de romanul picaresc, de la Lazarillo la Gtl .Blc:s. ~n a~_st tip clasie (pur) al rom~nului pic~rese ,c~nt111uaca eXls.t: " ~i alte elemente ~i motrve ale 1'r1agarwU't de au" ~.art.:: l,?c pastreaza acela~icronotop. In rom.anul de ~vel:tu~1 .~\ d~ moravuri de tip complex (nu de tip pur), ll.g":lla,.eIv_t~ rului trece pe planul al doilea, pastrir:du-~: 111S~ .:'emn;ficatia. "Car ~i in alte tipuri roman2;;tI (ch,ar ~l 111?lL~ gen~ri) figura servitorului <Ire 0 importan'~a eser*:l~ (vezl Jacques fataristul at 1ui Diderot, tr~lo~ia. ch~amatl a c a lui BeBl.lmareh<:<ls ~.a.). Sel'vitorul constltl1le mtrupare~~ speciala a unui punet de vedere asupra unive!'sului, vietl,. particulare, fara de care literatura pe aceasta tema n-m fi putut-o scoate la capat. .' . Un loe analog (prin fune~ii) eu eel al ser~/ltorul:ll ,:1 ocupa in roman prostituata 9i curteza~a (-:ezl, de PI1Cl~, Mol! Flanders si. Roxana de Defoe). Sltuatla lor este Cle asemenea extr~m de prie1nica pentru observarea ~i ascultarea oe ascuns a vietii private, a secretelor 9i a resorturilor ei intime. Aeeea9i semnificatie, clar in calitate de figura seeundara, 0 8re cOc!oClJa; de obicei, ea apare i', calitate de povestitor. Astfel, chiar in. Ma9C~I'~l de Clur, cea de a noua nuvel~l intercalata este povestlta de, 0 .co~ doasa batrina. Amintesc remareabila povestire a ba~n~le1 cod~a~e din Francion de Sorel, unde, prin forta reahsta ~~ prezentarii vietii padiculare, autorul este ap1'oape egal cu

Balzac (~i incomparabil superior lui Zola in prezentarea unOI' fenomene analoge). . " In s~ir:.~it~u~a, cum am spus,. un 1'01analog prin funcd tnle IU1 II )oaca~n roman, ~e regula, aventurierul (in sens larg), In specIal, "parvemtul". Siotuatia aventurie!l'ul';li ~~a p~r~eni~ul~i, care inca nu ~i-au g~sit un loc preC!S ~1s~ab11In vv~ata,dar care cauta succesul in viata par .. :Iculara.: pre?atIrea carierei, dobindirea bogatiei, cuceri1ea gl01'Ie1(dm punctul de vedere al interSului particula~, _ "perrtru sine") Ii indeamna sa studieze aceasta viata p.n,,:-ata,sa-i dezvaluie mecanismul ascuns, sa priveas~a ~I sa as'cu1t~ pe :f)uri~cele mai intime secrete. Ei i~i incep dru'!l1ul d-: JOs (u.r:d: vivn, n contact eu ser-vitorii, prostii tuat:l~, vPlOxenetu, mvatmd de la ei "adevarata viata"), Se nd1ca tot mai sus (de obicei prin intermediul curteza,ne~or), atingind culmea vietii particulare, sau sint infrlnt~ pe parcurs, sau ramin pina la sfir~it aventurieri marunt1 (ave~tur~eri ai periferiei). Situatia lor este extrem de ava.ntaJoas~ pentru revel area 9i prezentarea tuturo!' s~ratu.nlor soc1a~e~i ~le. nivelurilor vietii private. Astfel, sItuat1a aventunerulUl 91 a parvenitului determina structura romanelor de aventuri ~i de moravuri de tip com-p.!ex : u~ aventurier in sens larg (dar nu Un parvenit) este 91 FranclOl~ a~ l~i Sorel (vezi romanul cu acela9i nume) ; ca a~entunen smt prezentati ~i eroii Romanului comic al ~~1 Scarron (secolul al XVII-lea); aventurieri sint si er':ll. romanel?r picare~ti (nu in sens strict) ale lui Defo'c rCapztanu~ Szngl:ton, Colonelul Jack); parvenitii apar pe~tr~ p,nma data la Marivaux r,!,iiranul parvenit) ; aventu.r1en Sl?t ~i eroii lui Smollett. Nepotul lui Rameau de D1derot H~trupeaza ~i concentreaza in sine, deosebit de profund ~1 c?mplet~ tot s~ecificl!-l magarului, picaroului, va~abon~uIUl, servltorulUl, aventurierului, parvenitului a~tIstul~l :,.el prezinta filosofia, remarcabila prin profun~ 2~meay .f6rra. ei, a. "celui de al treilea" in viata privata, f~losof1a.md1v1du,lUlcare nu cunoa9te decit viata privati ~I num8I la ea rIvne~te, dar care nu este implicat in ea nuare un loc in ea 9i de aceea 0 observa in toatagoli~

ciunea eI, 11interpreteaza toate rolurile, dar nu se identifica cu nid unul dintre ele. La marii reali9ti fnancezi - Stendhal 9i Balzac - in romanele lor sintetice, complexe, situatia aventurierului 9i a parvenitului i9i pastreaza in intregime semnificatia de factor organizator. In pianul al doilea al romanelor lor intilnim ~i toate celelalte figuri ale "celui de-al treilea" in viata particulara : curtezanele, prostituatele, codoage1e, servitorii, notarii, camatarii, medicii. Rolul aventurierului ~i parvenitului in realismul cIasic englez - Dickens 9i Thackeray - e mai putin important. Ei apar aid in roluri secnndare (exceptie -Becky Sharp in Bilciul de$ertiiciunilor de Thackeray). De remarcat ca in toate fenomeneleanalizate de noi se pastreaza 9i momentul metamodozei, intr-o anumit[\ masura 9i intr-o anumita forma: schimbarea rolurilor 9i ma9tilor de catre picaro, transformarea saracului in bogat, a vagabondului pribeag in aristocrat bogat, a tilharului 9i pungaiiului intr-un bun cre9tin pocait etc. In afara de figurile picaroului, se.rvitorului, aventurieru1ui, codoagei, pentru obs,ervar,ea 9-1 ,ascu1barea pe furi$ a vietii pe-rsonale romanu1 a nas,codt iii alte mijloace suphmentare, uneari fo,arte ingenioase 9i rafinate, dar care l1-au capMat 0 importanta ti,pi-caesentiala. De pilcla, Diavolul $chiop '81 lui Lesage ridica acoperiiiurile caselor 91 clezvaluie viata privata in momentele dnd "cel de-al treilea" nu are acces. In PeTegrinul Pickle de Smollett, erou1 facecuno9tinta cu un englez surd, Caydwaleder, in prezenta carui::t nimeni nu se jeneazii sa vorbeasca arice (ca 9i in prezenta lui Lucius-magarul) ; ulterior se clovede9te ca acest Caydwaleder nu e deloc surd, ci 9i-a pus masca surzeniei cloar pentru a putea asculta secretel!:' vietii particulare. Aceasta este poziti'a excePtional de importanta a lu; Lucius-magaru1 ca observator al vietii particu1are. Dar Dare in oe fel de timp este dezvaluita aceasta viata pl'iv,ata curenta?

In Miigarul de aur s' AIantic de aventuri si d ,1 m a, te.. m.odele ale romanului e n10ra" UI1 trmpul ex' ~t ,. 1 en[,e nu este deloc ciclic I _ ,'A I;:,en~el cue.ste eVidentiata repetare~ n gen:ral, m~ce~t oroman nu Ell acelorasi moment r.' revemre~ penodlcaa unora nOEiteado~r timpul ~iC\~~n~me~e).Lltemtura antica cucurente impletit cu tim ulideal~zat .al ~unc~lor agricole lele etape ale evolutiet lu.nftu~llo Ellmltolog!c (principaVergiliu). Timpul r~manesl e .an:. la HeSlOd, Teocrit, beEite net de acest t . ~'~ l ':'letll curent: se deose1VIaiintH, el este co~~~t~~~hc (m toateo va.nantele IUi). naturale si mitoloa' A de natura (Ellde cic]u.rile tii curent~ si n3tubrlCaoe. t ceahs.[,auptura intre planul vier " es e CIaI' subI' . to 1\1[ , t.. urn apar la Apuleius d ' . m~a 31 ~\ otlvele n3fericire (vezi de pild oar 111Clc!ul vma - ispaElire _ ' a, scena pe tarmul A , me t amorfoza inversa a I ' L ' ' ' .manl mamte de este infernuI, mormintul Ul d UCl.U~). EXlstenta coticliana 9i nici cer cu s'tele n ' ~ntO Imcl soarele nu lumineaza e 'u eXlSa ata d . d'Iana este prezentato _ ..' e ce eXIstenta coticentrul ei se afla '. adalCl ca re:reorsul vietiiautentice. In 111ecenta 'l'eve:r' 1 lUb' .. sexu1 ae ' ruptao d e procreatIe d , adlca " ,,'e 'su . 11'11 " , lr:tocmirea familiei si .~ n:a succe~1Un~a.ger:eratiilor, de dIana este priapka ioaica . muhn. ~lCl .eXlstenta cotiin jurul acestui nu~]euosex e\ est~ 10glCa I~decentei. :Car luri sexuale etc) SAt d' ua (~radarea, cnme din mobitei cotidiene' ~. ISPUS~EllaIte oaspecte ale existenA bataila. . 10 e.1ta, hotI,a, 111E1elatoria tot felul, de
, L '

!?!

l~

In, acest virtejal vietii particulare t., " de umtate 9i integritate e .t eo," ' Almpul este hPSIt parHte, care cuprind epi~oa~ e ~all~ltat 111fl:ag.~ente seAnumite episoade (indeo ,eA~,111gU al~ vletu curente. are cizelate si finite d. I se~l L. nuvelele mteroalate) sint , , .31 e e smt Izolate ~l' a t TT versul existe t . " ,? c U onome. 0nisit de legatu~i,e~S~~;:~{:n~1est~ risi~it, farimitat 9i Jipserie te ' I nu e patruns de 0 singura Deaceea mpOla a cu, normele 9i necesitatile ei sp 'f' seame tIt ,eCLlce. curente sfnt nee ,e~porale a~e episoadelor vietii pivot ' . llsp.use.P31ca perpendIcular fata de :-;eri8a romanu U1: vlna _ pedeap-sa . IspaElI1 - pune
v '

d'

_.

v',

fieare - fericire (mai ales fatii de momentul pedeapsa -ispa9ire). Timpul existentei curente nu este paralel cu aceasta serie principala Elinu se intersecteaz,:i cu ea, dar diferite fragmente (in care se divide acest timp) sint perpendiculare fata de seria principala $i 0 intersecteaza in unghi drept. Cu toata farimitarea 9i naturalismul sau, timpul vietH curente nu este cu totul inert. In ansamblu, el este inteles ca 0 pedeapsa purificatoare pentru Lucius; in diferitele s.ale momente-episoade Ii servef?te lui Lucius ca experientii care-I clezvaluie natura umana. La Apuleius, universul existentei curente este static, el nu include devenkea (de aceea nici nu exista un timp unital' al vietH curente). Dar in el se dezvaluie divel'sitatea socialCi, in care inca nu sint descoperite contradietiile sociale, de~i ele exista. Daca aceste contradictii ar Ii fost dezvaluite, atunci lumea ar fi fost pus a in mi9care, ar fi primit un impuls spre viitor, timpul ar fi capatat plenitudine Eliistoricitate. Dar pe terenul antichitai)i, in sp-ecial la Apuleius, acest p'roees 11-afost desavil'9it. E clrept, la Petronius procesul a mers putin mar Cteparte. In universul lui, diver'sitatea sociala devine aproape contradictorie. In legatul'El cu aceasta, in universul lui apar ~i unne embrionare ale timpului istorie, semnele epocii. TotuEli, nici la el procesul nu se clesavir.~e9te. Cum am mai spus, Satil'ieonul lui Petronius apaqine aceluiaf?i tip de roman de aventuri :;;ide moravuri. D;:~r aiei timpul aventurii se impletef?te strlns cu celal \7i2tii curente (astfel, Satil'iconul este mai aproape de tipul europe an al romanului picaresc). La baza peregifinarilor ~i aventurilor eroilor (Encolpias f?a.) nu stau metamorioza clara 9i seria speeifica: vino3,- pedeapsa - ispaf?ire. Aici ele sint inlocui te, e drept, eu motivul analog, dar mai ,atenuat ~i parodic, al perseeutarii de eatre zeul Pdap furios (parodi'e a cauzei primare epice a peregrinarilor lui Ulise 9i Enea). Dar pozitia eroilor fat a de viata privata este absolut ,aceea9i ca f?i a lui Lucius-magmul. Ei traverseaza sfera vietH particulare curente, dar nu sint im-

plicati in ea intrinsec. Ace~tia sint piearo-iscoade, ~arlatani ~i paraziti, care obsel'va ~i ascuWi pe aseuns intl'egul cinism 031vietii particulare. Aici ea este ~i mai pl'iapici'i. Dar, repetam, in diversitatea sociala aaeestei lumi a vietii private, apar, inca neclare, semnele timpului istoric. In clescrierea banchetului lui Trimalchion ~i in insa~i figura acestuia sint relevate semnele epocii, adica semnele unui anumit ansamblu temporal, care inglobeaz3 ~i uniflea episoadele izolate ale vietii eurente. In modelele hagiografiee ale tipului de aventuri ~i de, moravuri momentul metamorfozei apare pe primul plan (viata plina de pacate - cl'iza - ispa~irea - so3llctifiearea). Planul aventurii s;i al moravurilor este prezentat sub forma clenuntarii vietiipaeatoase sau sub forma COI1fesiunii de pocatnta. Aeeasta forma (indeosebi ultima) se inyecineaza eu eel de al tl'eilea tip al romal1ului antic.