Sunteți pe pagina 1din 2

2 tipuri de acte verbale:

acte verbale directe - sunt explicite, clar formulate sub aspect ilocutionar si
indubidabil receptate, intelese 1. de interlocutor. Ele sunt construite cu ajutorul
indicilor specici (proprii nuantei ilocutionare). Actele despre care vorbim nu mai
degaja act pragmatic, in spatele lor nu se mai ascunde un alt mesaj, deoarece
mesajul rostit, propriu-zis, este sucient prin sine insusi pentru transmiterea,
realizarea comunicarii.
Actele verbale directe pot : actele reprezentative in care informatia este
obiectiv transmisa, impartial, fara urma de a. participare afectiva. Acest act
reprezentativ NU este dublat de act afectiv. actele directive - prin care locutorul
emitent transmite o comanda sau o rugaminte. Ea este b. explicita si poate contine,
de regula, indicele specic "te rog". Este construit cu un indice specic verbal, la
imperativ "adu-mi cartea!". Nu este dublat de act afectiv. Nu poate sa e act verbal
direct actul declarativ si actul comisiv (pentru ca ele trebuie rostite pe un ton serios)
acte verbale indirecte - nuanta ilocutionara este sugerata, este indusa, transmisa
prin act pragmatic.
2. Vorbitorul nu rosteste ca atare mesajul pe care il gandeste, ci lasa la latitudinea
interlocutorului sa inteleaga.
Actul verbal indirect genereaza intotdeauna un act pragmatic. Adevarata lui
semnicatie se aa in spatele cuvintelor. Sunt sugerate prin elemente de context
situational (gest, mimica, momente de tacere, ras, plans).
Actele verbale indirecte sunt intotdeauna insotite de acte afective care imprima
o doza de subiectivitate mesajului transmis. Poate act verbal indirect un act
directiv, de ex: nu ii spui cuiva in mod direct " te rog inchide geamul", ci spui "imi e
cam frig". Actul indirect permite construirea unor mesaje cu spectaculoase efecte
discursive, permite aplicarea diferitelor strategii de abordare a interlocutorului in
functie de volumul de cunostinte detinut, natura referentului si raportul dintre
interlocutori (tipul de interactiune verbala) Clasicarea a doua: acte verbale
performative - locutorul emitent transmite informatii legate de desfasurarea unui
eveniment 1. (axa referentiala). Austin sustine ca aceste acte verbale sunt
obiective, deoarece desfasurarea evenimentului respectiv nu poate pus la
indoiala. acte verbale constatative - aduc nota de subiectivitate, de atitudine
personala, de participare subiectiva la 2. desfasurarea actiunii respective. (Maricica
este urata. Mitica este frumos) - opinie, atitudine, punct de vedere personal. Aceste
acte aduc plusul de personalitate ecarui mesaj, ele pot acte afective in termenii
celelilalte clasicari, sau acte reprezentative (eu prezint o informatie din punctul
meu de vedere) Cand actul verbal reprezentativ este insotit de o atitudine personala
el devine constatativ. Aceasta departajare se face din perspectiva locutorului
emitent, adica din perspectiva instantei discursive. Instantele discursive sunt
persoanele participante la discurs : eu si tu, cu posibilitatea schimbarii rolurilor. Din

cauza aceasta spunem ca instantele discurzive eu si tu se mai numesc shifters. El,


ea sunt cvasi-locutori, adica nu participa direct la conversatie, dar despre ei este
vorba. Instantele discursive hotarasc nu numai tipul de acte performative sau
constatative ci si circumscrierea spatiala, sau temporala a referentului (incadrarea
in spatiu si timp)

Instantele discursive:
2! EU si TU (cu posibilitatea interschimbarii rolului - eu devin tu si invers).
Instantele discursive EU si TU se mai numesc, in pragmatica, "Shifters".
EL/ EA - sunt cvasi-locutori (nu participa direct la conversatie, dar despre ei este
vorba). Instantele discursive hotarasc nu numai tipul de acte performative sau
constatative, ci sicircumscrierea spatiala sau temporala a referentului (incadrarea in
spatiu si timp). Instantele discursive hotarasc, de asemenea, natura obiectiva sau
subiectiva a circumscrierii temporale/ spatiale. Ex: cat dureaza sedinta?
Obiectiv: 2 ore/ Subiectiv: Dumnezeu stie!/ O vesnicie Cvasi-locutorul (el/ea) se
supune acestei perceptii subiective ("Unde sta Mitica?" " La naiba-n praznic" - un act
constatativ, ca-i punctul meu de vedere).
Actele verbale constatative reprezinta corelatia localizarii/circumscrierii temporale/
spatiale perspectiva locutorului emitent.
Perlocutionar - reactie. Instantele discursive hotarasc de asemenea natura obiectiva
sau subiectiva a circumscrierii temporale/ spatiale.(cat dureaza sedinta? obiectiv: 2
ore subiectiv: Dumnezeu stie, o vesnicie) Cvasi-locutorul (eu sau ea) se supune
acestei perceptii subiective (Unde sta Mitica? la naiba-n praznic). Actele verbale
constatative reprezinta corelatia localizarii/circumscrierii temporale/spatiale
perspectiva locutorului emitent

S-ar putea să vă placă și