HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU

Prezentare generala
Structura tetralogiei
Concert din muzica de Bach
Structura epica
Personaje
Procedee narrative: muzica, analiza psihologica, introspectia, montajul discontinuu, personaje-reflectari.

Prezentarea
Cei mai de seama romancieri care au contribuit la modernizarea romanului romanesc imprimiand o viziune noua asupra
lumii au fost: C. Petrescu si Hortensia Papadat-Bengescu. Innooirea = interesul acordat prozei psihologice, sau cum o
numea G. Ibraileanu proza de analiza. A mandoi au observant omul sub raport psihologic infatisand lumea construita cu
motivatiile ei specific, uneori deosebite de acelea sociale.
Inceputurile Hortensiei se leaga de revista “Viata romaneasca” si de critical G. Ibraileanu, intaiul sau sfatuitor
literar dupa I R.M. Tanara prozatoare s-a apropiat de cercul literar “Sburatorul”- E. Lovinescu. Aici a citit pe masura ce a
redactat cateva din romanele ei.
Lovinescu a fost a doua mare personalitate care a avut o considerabila influenta asupra scriitoarei determinandu-I viziunea
despre lume.
Primele sale carti: culegeri de schite, nuvele sau scurte romane: Ape adanci(1919), Sfinxul, Femeia in fata oglinzii. Ele
contineau in germene orientarea spre studiul psihologic dar semanau prea mult cu u jurnal intim.
Intre 1926-1938 a publicat patru romane ce alcatuiesc o cronica a familiei Hallipa: Fecioarele despletite (1926), Concert
….(1927), Drumul ascuns(1932), Radacini (1938). Aceste 4 romane reprezinta contributia esentiala a romancierei la
dezvoltarea prozei autohtone. Ele alcatuiesc o epopee psihologica, un univers fictional de o altfel de structura construita
pe motive analitice subconstiente.
Tetralogia Hortensiei constituie a doua cronica de familie dupa aceea a lui Duliu Zamfirescu aparuta la sfarsitul secolului
19. O cronica de familie cuprinde mai multe romane in care evenimentele din existent unei familii desfasyrate pe o
perioada de cateva decenii sunt proiectate pe evenimentele istorice ale epocii.
Personajele trec dintr-un roman in altul modificate de varsta si de intamplari felurite.

Structura tetralogiei
In centrul actiunii se afla familia Hallipa alcatuita din Doru Hallipa- mosier, Lenora- sotia lui si cele trei fiice: Elena
logodita cu printul Maxentiu, Mika-Le provenita dintr-o legatura extraconjugala a Lenorei si Coca-Aimee- aflata la studii
la pension.
Doctorita Lina, verisora Lenorei, sotia medicului Rim, Sia- fiica nelegitima a Linei si Lica Petrescu(Trubadurul),-
frateleLenorei si tatal Siei, iubitul si apoi sotul tinerei Ada Razu.
Evenimentele epice nu sunt prezentate direct de catre vocea prozatoarei ci din perspective personajelor narator:
doua tinere femei: Mini- prietena Lenorei, si Lina.
Fecioarele despletite
Actiunea primei parti a romanului se desfasoara la Prundeni unde se afla mosia Hallipa. Mini a venit in vizita
impreuna cu doctorita Lina. Leonora este bolnava. A facut o depresie nervoasa din cauza fiicei sale Mika-Le, bruneta cu
parul cret, “papusa perversa” care fugise cu printul Maxentiu. Elena rupe logodna cu printul.
In a doua parte a romanului Mini si Lina se intorc la Bucuresti, Lina o invita pe Mini la ea, sotul Linei, DOCTORUL Rim
se preface bolnav, sta in pat in concedii prelungite si solicita ingrijire. Evenimentele desfasurate in aceeasi familie sunt
relatate de Mini si de Lina dupa u interval temporal de cativa ani. Elena Hallipa s=a casatorie cu fabricantul de vinuri
Draganescu. Are o locuinta luxoasa in Bucuresti si a adunat in jurul ei majoritatea inaltei societati bucurestene prin serate
musicale organizate in fiecare joi dupa-amiaza.
Ada Razu, fiica unui bogat fabricant de faina casatorita cu printul Maxentiu.
Personajul ref;lector reflecteaza aventurile tinerei Mika-Le si maladia Lenorei. Fusese internata la Viena. Din cauza
cheltuielilor excessive a vandut mosia Prundeni. Lenora este internata in continuare in Bucuresti, la sanatoriul medicului
Walter. Ea a facut totul ca sotul ei, Doru sa se apropie de verisoara lui Eliza, apoi intr-un acces de furie Lenora a
marturisit tuturor ca si-a inselat sotul si Mika-Le nu este fata lui. Sotii Hallipa se despart si Doru se casatoreste cu Eliza.
Drumul ascuns
 Lenora se casatoreste cu Walter dar se imbolnaveste de cancer. De la Viena soseste Coca-AIMEE care va locui
impreuna cu mama ei si tatal vitreg in palatul Borodin. Medicul Walter mostenise paratul si sanatoriul de la batrana
milionara Salema Efrain. Recunoscatoare in acest fel…..!!!!
Lenora moare si Coca si casatoreste cu Walter iar Elena pleaca in starinatate unde se va casatori cu dirijorul Marcian.
Ofera un exemplu de regenrare a fortelor clasei prin restabilirea legaturii cu pamantul.
Elena il paraseste pe Marcian si revine impreuna cu GHIghi, baiatul ei cu Draganescu la mosia din Prundeni hotarata sa
cultive pamantul. Copilul se sinucide, fusese zdruncinat sufleteste de despartirea de Marcian, singurul om care se
apropiase de el in acesti ani.
Concert din muzica de Bach
Piesa cea mai rezistenta a trilogiei ramane Concert…..
Acttiunea este construita pe trei planuri intersectate periodic. In central fiecarei actiuni se alfla un triunghi amoros.
O prima actiune urmareste triunghiul Elena- Draganescu- Marcian. Elena pregateste un concert simfonic la care intentiona
sa invite toata inalta societate bucuresteana. Ea obtine concursul dirihorului Marcian de care se indragosteste, este
convinsa de reusita cincertului dar o serie de evenimente amana concertul mereu anuntat. Elena aspira astfel la o
indeplinire superioara alaturi de Marcian . O alta actiune are in cetru trunghiul Lina-Sia-Dr. Rim. Lina aspira la o casnicie
linistrita dar medical Rim se indragosteste de Sia si continua relatiile cu ea chiar dupa ce afla ca e fiica sotiei sale.
A treia actiune are ca protagonist pe Lica Ptrescu- TRubadurul, ruda indepartata a Elenei. Tnar energic si ambitios. Ada
Razu- sotia printului Maxentiu se indragosteste de aces tom boem si usuratic pentru a da o aparenta de corectitudine, Ada
in angajeaza profesor de echitatie. Ea aspira la o indeplinire sentimental dup ace realizase indeplinirea materiala. Sia
moare intr-o interventie chirurgucala in biserca Amzei- depus sicriul. Sub bagheta lui Marcia si supravegherea Elenei, va
avea loc concertul la care participa aristocratia bucursteana.
Personajele tetralogiei nu mai au generalitate apesonajelor lui Liviu Rebreanu. Prozatoarea nu mai pleaca de la o structura
clasica ci de la realitatea complexa, adesea contradictorie, Cele mai multe personaje sunt oamnei bolnavi de boli
incurabile: cancer, tuberculoza.
Maladia personajelor paote fi iterpretata symbolic: o clasa sociala in declin este o clasa bolnava. Fiecare personaj are un
secret infamat dar fiecare se straduieste sa respecte aparentele moralitatii.

Procedeele narrative
Muzica nu este numai un pretext epic ci si o modalitate de structurare a naratiunii. Obsevatia a fost initial facuta de
Pompiliu Constantinescu. El a remarcat ca romanul este o construit ca o simfonie derijata de un remarcabil muzician.
Romanciera analizeaza resorturile psihologice ale sufeltului uman raportandu-se la muzica. Elena intra in ciclul muzicii
lui Bach, prezenta lui Mini si Marcian simbolizeaza corul antic.
Uneori muzica acopaniaza reverie cu sonoritati successive. Lica Trubadurul in drum spre casa calca peste un morman de
frunze uscate “unele cantau ca o chitara cand le zdrobea sub greutatea pasilor”.
Romanciera se substituie muzicianului suprapunand vocile interioare ale personajelor cu vocilor rostite de personaje.
Pentru caracterizarea personajelor romancierea foloseste asemenea lui Bach variatia continua reluand aceeasi idée
muzicala in forme diferite.
Romanciera imbina procedeele narrative traditionale cu cele moderne prin intermediul carora analizeaza constiinta
personajelor.
Unul din procedee este analiza psihologica, procedeu cunoscut si in romanul classic dar frecvent utilizat in proza
moderna, romanciera studiaza cu propriile sale cuvinte gandurile, si reactiile sufetesti ale personajelor insotindu-le de
aprecieri si comentarii binevoitoare sau rautacioase.
Alt procedeu- introspectia. Se intelege o forma a autoanalizei cand constiinta se cerceteaza pe ea insasi, pesonajele sunt
lasate sa se introspecteze fara ca vocea naratorului sa intervina sau sa corecteze observatiile lor.
Alta modalitate o constituie montajul discontinuu prin repetarea actiunii in constiinta unuia sau mai multor personaje . In
ION liviu Rebreanu relata el insusi evenimentele oferind o singura versiune a faptelor, in romanele Hortensiei, receptorul
ia cunostiinta de actiune, de gesturile si cuvintel;e personajelor, nu prin intermediul naratorului, ci asa cum actiunea a fost
receptata si interpretata de personajele reflector. Daca un eveniment este vazut in acelasi timp de mai multi reflector el are
mai multe versiuni si niciuna nu poate fi consideraata mai adevarata decat cealalta. Aceasta relativitate decurge din faptul
ca actiunea romanului se desfasoara de fapt in constiinta personajelor si receptorul nu mai are un punct de referinta
exterior ca sa verifice faptele. Romanul nu mai are un subiect desfasurat chronologic, actiunea este psihologica si consta
in atitudinea pe care personajele o au fata de evenimente. Acesta modalitate de a infatisa intamplarile prin reflectarea lor
intr-o constiinta se numeste realism psihologic. Este un procedeu modern utilizat pentru prima data la noi de Hortensia P.-
B.
Analiza psihologica, introspectia si realismul psihologic creeaza o puterinica impresie de lucruri traite aievea. Rolul
prozatoarei in dezvoltatea romanului romanesc a fost considerabil. Asa cum din romanul obiectiv si social al lui Rebreanu
s-a dezvoltat proza lui Cezar Petrescu sau Marin Preda, romanele Hortensiei au deschis drumul romanului psihologic de
observatie si de analiza a sufletului omenesc ce va fi ilustrat de Anton Holban, Alexandru Ivasiuc si Augustin Buzura.