Sunteți pe pagina 1din 32

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” GALAŢI


FACULTATEA DE LITERE

TEZĂ DE DOCTORAT

Mircea Nedelciu.
Monografie
-REZUMAT-

Coordonator, Doctorand,
Profesor Universitar Doctor, Tofan Onorica – Liliana
NICOLAE IOANA

2009
MIRCEA NEDELCIU. MONOGRAFIE

Cuprins
Argument
1. Omul şi scriitorul
1.1. Un fel de date bio-bibliografice
1.2. Interferenţa biograficului cu opera
2. Dimensiunea ludică şi baladescă
2.1. Baladele
2.2. Personajul baladesc
2.3. Dimensiunea ludică
2.3.1. Ludicul în curtea interioară a prozelor scurte
2.3.2. Ludicul ca tehnică a aşteptării frustrate şi nu numai, în romane
2.3.2.1. Zmeura de câmpie sau în aşteptarea frustrată a memoriei istorice şi intertextuale
2.3.2.2. Tratament fabulatoriu sau utopia aşteptării
2.3.2.3. Zodia scafandrului, presiune şi aşteptare frustrată
2.4. Titlul – paratext şi joc intertextual
2.5. Jocul planurilor narative
3. Tipuri umane şi toposuri
3.1. Tipuri umane
3.1.1. Dislocaţi, orfani
3.1.2. Dislocaţi (in)voluntar în căutarea răspunsurilor
3.1.3. Dislocaţi fericiţi
3.1.4. Falsificatori ai istoriei
3.1.5. Dislocaţi ai istoriei
3.1.6. Vocile anonime
3.1.7. Navetişti, navetă sau starea de graniţă a dislocaţilor
3.1.8. Lumea pălăriilor cenuşii
3.1.9. Funcţionari şi.... funcţionare

1
3.1.10. Şoferii
3.1.11. Ghizi ONT, turişti, hoteluri
3.1.12. Femeia şi ... femeile
3.2. Toposuri narative
3.2.1. Autobuzul
3.2.2. Gări, trenuri, călători
3.2.3. Târgul, talciocul, piaţa de vechituri
3.2.4. Oraşe, sate, câmpii
3.2.5. Curtea interioară, curţi exterioare
3.2.6. Camere, mansarde, poduri
4. Publicistul
4.1. Semiotică, social şi sociologie
4.2. Puterea şi (ne)manipularea maselor
4.3. Politica şi discursul politic înainte şi după 1989
4.4. Politici internaţionale
4.5. Condiţia intelectualului anilor ’90
4.6. Cărţi, ziare, reviste, librării şi tipografii
4.7. Scrisori deschise
4.8. Eu, Mircea Nedelciu
Concluzii
Bibliografie

Cuvinte-cheie: relaţia biografie-operă, „inginerie textuală”, intertextualitate,


ludic, baladesc, personajul baladesc, jocul planurilor narative, tipuri umane, dislocaţi,
toposuri, „curtea interioară”, publicistica anilor ’90.

Argument
Deşi Mircea Nedelciu este „liderul incontestabil” al optzeciştilor şi despre el s-a
scris destul de mult din momentul debutului şi până în prezent – au trecut 30 de ani –,
totuşi nu există o monografie despre acest autor care ar fi meritat-o pe deplin. E drept că
Al. Th. Ionescu a publicat o micromonografie la Editura Aula, Braşov, iar prietenul său,

2
Gheorghe Crăciun, le-a dedicat lui şi lui Radu Petrescu Doi într-o carte (fără a-l mai
socoti şi pe autorul ei), dar scriitorul ar fi meritat mult mai mult.
A reuşit să se impună fără ostentaţie şi fără compromisuri în peisajul noii literaturi
din ultimele două decade ale secolului trecut. Generozitatea, mintea lucidă, judecata
promptă, simplă, realistă, fac din el un om integru care nu s-a lăsat înşelat de aparenţe,
nici de reacţiile de moment ale celor din jur, conducându-se după principiul că oamenii,
în esenţa lor, sunt buni, iar el a ştiut să ajungă la această coardă sensibilă a personalităţii
fiecăruia, de care s-a legat făcând posibilă comunicarea cu ei. De aici apetenţa pentru
afilierea cu ceilalţi în proiecte multiple şi ajutorul necondiţionat când a fost necesar. Într-
adevăr, i-au fost înşelate uneori aşteptările, dar Mircea Nedelciu a avut dreptate în această
privinţă, pentru că atunci când a avut, la rândul lui, nevoie de ajutor, oameni care nu şi-au
vorbit niciodată sau care nu şi-au mai vorbit de mult s-au unit pentru prietenul Mircea
Nedelciu.
Concepută pe trei coordonate – omul, scriitorul şi publicistul Mircea Nedelciu –
lucrarea de faţă a reprezentat o posibilitate de a elucida, pe cât posibil, biografia, opera şi
publicistica „liderului” generaţiei optzeciste. Lucrarea are patru capitole: Omul şi
scriitorul, Dimensiunea ludică şi baladescă, Tipuri umane şi toposuri, Publicistul.

Capitolul I
În primul capitol s-a prezentat biografia fizică şi intelectuală a scriitorului.
Destinul lui Mircea Nedelciu stă sub semnul propriilor premoniţii, al coincidenţelor, al
presiunii şi al înălţărilor. Cu toate acestea el nu este un om al angoaselor, ba dimpotrivă,
jovialitatea, generozitatea, râsul homeric fac din el un tip veşnic pus pe glume, cu
zâmbetul pe buze, gata să lanseze o torpilă ironică, dar binevoitoare, care şi-a pus
existenţa sub semnul cultului prieteniei.
Şi-a asumat conştient rolul de scriitor, experimentând formule noi cărora le-a dat
concreteţe în opera sa, în care transpar o serie de elemente biografice, de la portretul
tinerilor la istoria familiei sale şi a oamenilor din satul natal, de la anii de studenţie la
activitatea de ghid ONT. Valorificând experienţa dobândită în universul carceral, în care
a stat timp de două săptămâni pentru presupus trafic cu valută, Mircea Nedelciu scrie
Curtea de aer, publicată imediat în revista „Luceafărul”. Portretul fizic al studentului cu

3
plete descris în ipostaze diferite de Gheorghe Crăciun trimite către personajele
nedelciene, Ovid Petreanu din Călătorie în vederea negaţiei, Diogene Sava din Zodia
scafandrului, G.V., Americanu sau Rolly din prozele scurte Într-un interviu din ianuarie
1996, prozatorul Mircea Nedelciu se referă la existenţa unei relaţii între roman şi boala
sa.

Capitolul II
Al doilea capitol tratează ludicul şi baladescul. Ludicul este, alături de parodic,
intertextualitate, limbaj, autoreferenţialitate, una din „forţele auctoriale convocate în
operaţiunea de dedublare a cititorului”, devenit „un nou personaj principal”, în viziunea
lui Mircea Nedelciu
Folosindu-se de procedee intertextuale, Mircea Nedelciu reuşeşte un dialog cu
balada populară, căreia îi redă ritmul versului şi savoarea discursului epic, producând o
nouă „resurecţie a baladei” prin deliricizare. Le aduce pe scena spectacolului derizoriu al
lumii contemporane pe mândruţele din baladele populare, pe domniţele din romanele
curteneşti, pe Nora din casa păpuşilor, pe Ancuţa din hanul de la întretăierea marilor
drumuri ale istoriei, pe Ana din zidurile mânăstirii, pe Mioriţa din lumea autarhică a
nunţii cosmice. Ion, fiul de geambaş, îi reînvie într-o gamă minoră pe Oedip şi pe
Niculaie Moromete, în timp ce tatăl său, geambaşul, pare un urmaş al lui Bălosu din
romanul lui Marin Preda. Vrând să pară haiduci ai unor vremuri demult apuse, falşii
ciobani din Tânguire de mior, nu reuşesc decât să refacă figura unui Pirgu sau a oricăruia
dintre personajele Cuţaridei clonate în Gheorghe Cojocaru, Mişu Căpcăunu, ori Ion
Moraru. Prin parodie, pastişă, „inginerie textuală”, palinodie, discurs de tip skaz, playgiat
şi dialog cu trecutul, scriitorul scoate balada din sertarele literaturii şi o coboară în strada
unei alte realităţi decât cea din care şi-a iţit sensurile. Personajele baladeşti ale lui Mircea
Nedelciu împrumută din trăsăturile generale ale eroilor populari, fiind învestite cu o aură
legendară, fie prin comportament, fie prin atmosfera în care sunt plasate. Oricum,
scriitorul postmodernist se joacă, deoarece biografia fiecărui personaj este trădată, nimic
nu garantează că ar fi reală, iar multiplicarea naratorilor şi a punctelor de vedere
dinamitează viziunea asupra personajului, cititorului rămânându-i doar soluţia propusă de
Mircea Nedelciu: „să gândească cu propriu-i cap”. Eludând principiul omniscienţei

4
naratoriale, radiografiind cotidianul, stabilind relaţii semnificative cu spaţiul, parodiind
balada, prin construcţia de personaje după modelul acestora, Mircea Nedelciu îi conferă
valenţe realiste şi transformă voinicii în antieroi coborâţi din mit, trecuţi printr-un ritual şi
aduşi într-o contemporaneitatea gata să-i primească, dar numai dacă se adaptează
regulilor şi coordonatelor ei. Totuşi, baladescul e o formulă care ţine de apetenţa pentru
ludic a scriitorului, deci am considerat că nu s-ar putea vorbi despre tehnicile narative
nedelciene, fără a ţine seamă de acest aspect.
În acelaşi capitol am abordat jocul planurilor narative. Nedelciu s-a remarcat prin
extraordinara abilitate de a jongla cu planurile narative, care presupune schimbarea
persoanei gramaticale. Elementele specifice prozei optzeciste, cu irizări textualiste şi
postmoderniste, se regăsesc în toate volumele sale de proză ce se pot rezuma ca tehnici
epice în: mizele mici la nivelul acţiunii deoarece se focalizează aspectele banale, terne,
insignifiante, ale vieţii cotidiene, elementele construcţiei textului se află mereu la vedere,
jocurile narative, autorul fictiv, naratorul, personajul se confesează, salturile pe axa
temporală, desele schimbări de perspectivă şi promovarea succesivă a celor trei persoane
gramaticale la statutul de narator principal, intervenţiile metatextuale ale vocii narative,
comentariile critice la adresa textului care tocmai se scrie, dezvoltarea epică, la nivelul
textului, a teoriilor semiotice şi structuraliste, intertextualitatea, relansatorii textuali.
Am abordat ludicul ca tehnică a aşteptării frustrate în romanele, Zmeura de
câmpie sau în aşteptarea frustrată a memoriei istorice şi intertextuale, Tratament
fabulatoriu sau utopia aşteptării, Zodia scafandrului, presiune şi aşteptare frustrată.
Citind romanele lui Mircea Nedelciu, ajungem la concluziile lui Gérard Genette în
Figures III: Lectura este doar „o desfăşurare continuă”, pentru că opera are „caracter
«telescopic», între episoadele disparate în continuitatea temporală a lecturii liniare” se
stabilesc „relaţii de la mare distanţă”. Astfel pentru analiza sa este necesară „un fel de
percepere simultană a întregii unităţi a operei, o unitate care rezidă nu numai în relaţiile
de continuitate şi succesiune, dar de asemenea în acele efecte de aşteptare, de răspuns, de
perspectivă” care dau operei un aspect de conglomerat narativ şi temporal. Confruntarea
permanentă a aspectelor teoretizate în articole cu realitatea operei literare conferă
temeinicie şi originalitate prozei nedelciene.

5
Într-un alt subcapitol am abordat titlurile ca elemente paratextuale şi jocuri
intertextuale. Prin titluri, Mircea Nedelciu a creat formule inimitabile, deconcertante,
frizând maxima ambiguitate şi minima înţelegere. Ele nu rezumă un conţinut, ci mai
degrabă, procedeele şi atitudinea faţă de textul scris, dincolo de formele parodice ale
intertextualităţii. El amestecă principiul imitării titlurilor, Aventuri..., Femeia în roşu,
Povestea poveştilor gen. ’80 trimiţând la o „realitate intraliterară anterioară”, cu
activarea mecanismelor asociative paradoxale: Tratament fabulatoriu, Zmeura de
câmpie, Zodia scafandrului, Efectul de ecou controlat, Amendament la instinctul
proprietăţii, Şi ieri va fi o zi, ceea ce afirmă o „redublare” şi „dedublare” a textului,
fiind „nu atât corect(e), cât şocant(e), nu atât exact(e), cât sugestiv(e)” După cum s-a
observat, titlurile duc de fiecare dată pe tărâmul narativităţii, a modului de constituire a
textului şi a lumii acestuia, dar cititorul conştientizează acest lucru abia la sfârşitul
lecturii, când îi descifrează sensul conotativ şi îi descoperă semnificaţiile.

Capitolul III
Capitolul al treilea vizează tipurile umane şi toposurile din opera lui Mircea
Nedelciu. Tipurile umane prezentate în capitolul al treilea sunt: dislocaţii, orfanii,
dislocaţii (in)voluntar în căutarea răspunsurilor, dislocaţii fericiţi, falsificatorii istoriei,
dislocaţii istoriei, vocile anonime, pălăriile cenuşii, funcţionarii şi funcţionarele, şoferii,
ghizii ONT, turiştii, femeia şi ... femeile.
„Curtea interioară” a literaturii lui Mircea Nedelciu e populată de tipuri umane
diverse, din care se detaşează „recalcitrantul zelos”, „pălăriile cenuşii”, în fond,
subsumate condiţiei dislocării, şi de toposuri narative aparent neutre, dar cu o
semnificaţie aparte. Autorul nu mizează pe analiza psihologică a personajelor, ele sunt
redate schematic, dar aceasta nu înseamnă că nu au o filosofie de viaţă, că nu-şi pun
întrebări sau că nu sunt preocupate de rostul lor în lume şi de multitudinea determinărilor
exterioare devenite la un moment dat prea apăsătoare.
Mircea Nedelciu oferă o literatură „ca viaţă”, o viaţă în care omul citeşte romane,
ziare, mersul trenurilor, acte, face fotografii, scrie cărţi, imaginează filme, dă o altă
semnificaţie istoriei şi cuvintelor, ratează admiterea la facultate, îşi susţine examenele,
povesteşte, se plânge de inexistenţa unei „limbi comune” (Mircea Nedelciu), râde, ia în

6
bătaie de joc prostia, lamentaţiile celor din jur, face experimente, iubeşte, urăşte, îi este
frică sau face pe eroul în mod gratuit, îşi caută părinţii sau îi reneagă, fumează, bea cafea
în cantităţi industriale sau stă în faţa unei ceşti o zi întreagă, pentru că nu mai are bani să
o plătească pe a doua, constată mizeria din jur, fie ea umană, fie a oraşului, a camerei de
internat, a cofetăriei sau a restaurantului, unde gustul mâncării lasă de dorit, face piaţa şi
se ceartă cu vânzătoarea pentru calitatea salamului, stă la coadă pentru provizii, îndură
umilinţele funcţionarei de la poştă, care nu-i dă pachetul expediat din străinătate pentru că
destinatarul nu ştie cine i l-a trimis, se duce la ţară ca profesor, apoi devine ghid pentru
turiştii „amatori de plăceri uşoare şi de obiecte kitsch” (Eugen Simion), face trafic de
valută, îşi transformă, pentru câteva ore pe seară, maşina în taxi, cumpără motorină de la
un aviator, ferindu-se să nu-l vadă careva, căci „nu e un personaj adevărat dacă nu-şi
câştigă existenţa şi în text” (Eugen Simion), se chinuie să scrie o declaraţie care să nu-l
transforme în delator, într-un cuvânt, trăieşte.
Categorie a marginalului, dislocatul sau „neidentificatul” (cum îl numeşte Mircea
Nedelciu) e un campion al calificărilor în diferite meserii, un orfan voluntar sau
involuntar. Din eludarea identităţii personajului rezultă multiplicarea la infinit a acestuia,
de unde şi senzaţia de dislocare mai mult sau mai puţin autentică, mai mult sau mai puţin
voluntară.
Lumea „pălăriilor cenuşii” este „aceea care intră în fiecare dimineaţă pe porţile
oraşului şi pleacă, seara, în trenuri şi autobuze ticsite spre satele ilfovene din jur”. „La
origine ea trebuia să-l apere pe purtătorul ei de soare. Acum ea e numai simbolul celui
care, oriunde ar munci, continuă să se creadă în plin soare”. Există şi varianta ligheanului,
în caz de ploaie, dar numai în sat şi numai pe o distanţă mică. Plimbată de câte două ori
pe zi în autobuzul plin de praf câteva zeci de kilometri, zace opt ore în vestiarul unei
întreprinderi, apoi devine simbolul celui care o poartă. Aşezată pe scaun, înlocuieşte
prietenul care va veni să-l ocupe, merge la un pahar de tărie cu un amic, se plânge că nu
are timp nici să-şi bată copiii care sparg geamurile pe la şcoală, călătoreşte ca pensionar
cu 8006 „numai în vederea unor eventuale partide de poker (în lipsă joacă şi barbut)”, în
autobuz protejează somnul navetiştilor obosiţi, dă informaţii lapidare călătorilor prin sat
pe o vreme ploioasă. Ce se observă e că, deşi sunt oameni de la ţară, naveta i-a
transformat.

7
Funcţionarul e bine ancorat într-o realitate care i se potriveşte ca o mănuşă. Fie că
e cenzorul anonim care vânează cuvintele sau frazele anticomuniste, fie că e „lucrătorul”
la Uniunea Scriitorilor, fie că e juristul sau contabilul întrepinderii, fie că e secretara sau
funcţionara la poştă, ba chiar vânzătoarea de la magazinul alimentar, el se consideră
stăpân la locul de muncă, permiţându-şi să nu răspundă la telefon, să umilească, să lase
pe oricine să aştepte cu orele, în cel mai bun caz, cu jumătăţile de oră sau să fie
binevoitor, arogant, plictisit sau dictator.
Şoferii, în general, sunt oameni simpatici, înzestraţi cu harul de povestitor. Cu
toate acestea, unii dintre ei nu scapă instrumentarului ironic al lui Mircea Nedelciu, fiind
prezentaţi în tuşe groase. Gelu Popescu descoperă un şofer care, în schimbul unui ştergar
autentic brodat de mama lui, achiziţionează zeci de abţibilduri cu pasta de dinţi Colgate,
pentru a-şi înzorzona parbrizul. Naratorul avertizează că omul nu folosea nici măcar
banala pastă dinţi Primăvara.
O categorie umană aparte o reprezintă ghizii ONT, foşti profesori, fotbalişti,
pedagogi la internatele unor licee, ingineri la poduri şi construcţii.
Holurile şi restaurantele hotelurilor sunt populate de nemţoaice la 40-45 de ani,
cliente ale firmei Neckermann, deja bete, de manechine ale fabricilor de confecţii din
ţară, venite la „contractări” cu directorii şi şefii contabili, de babe în cărucioare care se
simt obligate să-şi spună părerea despre socialism (chiar dacă nu înţeleg mare lucru),
despre calitatea mâncărurilor de la restaurant sau despre privirile doctorilor, de femei
trecute de 50 de ani intens parfumate, venite să beneficieze de binefacerile gerovitalului,
dar şi ale cocteilurilor degustate în concediu, de tipi care privesc la televizor un meci de
tenis, de copii în slip sau în pielea goală tăvălindu-se pe mochetă, de belgiencele care fac
nudism zi şi noapte alături de studenţii sau ghizii români, de cehoaice plinuţe, eleve,
studente, asistente medicale sau vânzătoare dispuse să-şi ţină deschisă uşa pentru cine se
autoinvită. Familiile îşi „uită” fetele de 16 ani prin hotel, soţii, „nicio secundă” treji, nu
observă că nevestele lor nu au dormit măcar o noapte în aceeaşi cameră cu ei, celibatarii
beţivi se aşază mereu la masă cu ghizii, întrebând dacă vinul consumat e cel din regiunea
în care se află, pensionarele ramolite sunt atinse de „«le fou rire», adică, râzând ca
proastele”, iar funcţionarele unei bănci din Lyon o fac pe „fetele cuminţi” ale grupului,
urcând primele în cameră şi coborând mai târziu pentru a se întâlni cu ghizii lor.

8
Femeile din opera lui Mircea Nedelciu sunt greu de încadrat într-o tipologie.
Femeia îndrăgostită sau iubită este pentru bărbat de origine extraterestră, mai ales atunci
când nu o înţelege. Deşi e cel mai bine individualizată din opera nedelciană, Gina Abraş
nu se încadrează în categoria femeii-unicat care să facă să vibreze sufletul bărbatului. Ea
e doar aventura capabilă să cauzeze sau să cicatrizeze răni, în niciun caz să le vindece,
având alura cuceritorului, or FEMEIA trebuie să se lase cucerită. Poate de aceea e singura
prezentă cu numele de familie, căci ea e căsătorită şi în umbra acestui nume se poate
manifesta ca individualitate. FEMEIA, aceea capabilă să refacă mitul androginului, e
Ana, Nati sau Renata-Veturia. Ea are doar un nume, se lasă descoperită, e ingenuă, are
nevoie de protecţia şi sinceritatea bărbatului, e cultă, intelectuală, înţelege dincolo de
cuvinte, e pură şi e frumoasă nu neapărat fizic, ci prin energia pe care o împrăştie în jur.
Toposurile luate în discuţie în lucrare sunt: autobuzul, gările, trenurile, călătorii,
târgul, talciocul, piaţa de vechituri, oraşele, satele, câmpiile, curtea interioară, curţile
exterioare, camerele, mansardele, podurile. Autobuzul e „o agora cu ierarhiile, valorile,
mulţumiţii şi nemulţumiţii ei”, în care „critica este directă sau învăluită în metaforă sau
deghizată în simplă glumă”. Pornind de la funcţiile pe care le îndeplineşte, Zare Popescu
îl consideră fiinţă („dragă şi mult aşteptată; rupi petale de margaretă şi te întrebi: vine, nu
vine, mă iubeşte, nu mă iubeşte”), instituţie (ce dacă e pe patru roţi? E destul să se pună
în mişcare şi-l auzi pe şofer: «aici eu conduc!») , forum («am auzit ieri în autobuz că…»),
mijloc de transport: „duce persoane, pardon, pasageri de acolo până acolo”. În mers, pare
un animal uriaş. Când se opreşte, seamănă cu o casă sau cu o magazie. „Element central
într-un sat, gara nu este decât o expresie a marginalităţii în orice mare oraş de pe glob.
(…) În afară de Gara de Nord din Bucureşti, toate celelalte gări din marile oraşe
româneşti sunt elemente nesemnificative pentru peisajul lor arhitectural.” Trenul e
toposul poveştilor. Gioni Scarabeu transformă trenul de navetişti „într-un cazinou mizer
şi derizoriu, populat, pe intervale mai mari sau mai mici de timp, cu o faună umană
incredibil de variată.
Oraşul, satul şi câmpul sunt puncte ale unor cercuri concentrice care se lărgesc şi
se strâng în jurul individului, determinându-l.
Oraşul e văzut ca un topos „de o egalitate perfectă între stânga şi dreapta, între
înapoi şi înainte” neprimitor, mai ales pentru dislocaţi, neidentificaţi, marginali, care

9
oricum nu-şi găsesc niciunde locul, populat de vitrine, standuri, panouri indicatoare,
săgeţi, semne clare şi indescifrabile în acelaşi timp, afişe, de străzi şi ferestre pustii, sau
de străzi în reparaţie, care se înfundă, de „zloata murdară” (Aventuri într-o curte
interioară), de podeaua infectă dintr-o cofetărie „ce-şi aşteaptă scuipăturile”, de cantina
sărăcăcioasă cu mâncare fără gust, de camera cu miros de tutun şi de usturoi, de saltelele
vărgate şi goale. Cu toate acestea, oraşul le-a intrat în sânge.
Curtea interioară e o metaforă a operei nedelciene, o reflectare a metisajului
cotidian în sufletul uman cufundat în banal şi aperspectivism. E o ieşire, dar nu o
eliberare, e acel spaţiu şi înăuntru şi afară, nici înăuntru, nici afară care oferă iluzia
libertăţii de gândire, mişcare, dar nu face altceva decât să determine individul. Curtea
interioară a amintirii lui Zare Popescu, personajul romanului Zmeura de câmpie, are la
bază curtea unei case de la ţară. E o metaforă a creaţiei lui Mircea Nedelciu. Curtea
interioară nu e numai un orfelinat, un ospiciu, un spital sau o închisoare, ea este şi
universitatea, autobuzul „pălăriilor cenuşii”, trenul (de obicei 8006), mansarda insalubră,
trecutul care te răscoleşte sau care te invadează şi căruciorul cu rotile. Toposul predilect
al eroilor lui Mircea Nedelciu e camera, fie ea de hotel, de internat sau a unui apartament.
Dislocaţii, de fapt tinerii de la ţară, lucrători la vreo întreprindere sau instituţie din
oraş, îşi duc existenţa în „camere mici, foste locuinţe ale doicilor, bucătăreselor sau
cameristelor care făceau menajul burghezilor ce ocupau acest bloc înainte de război.”
Pictoru stă într-o mansardă murdară, dezordonată, cu fereastra foarte mică astupată de
cărţile ce-şi mai găseau un loc pe podea sau pe masa plină de hârtii răspândite în
dezordine, deasupra cărora tronează o sticlă de ulei, o roşie şi doi castraveţi. G.B. are
pereţii camerei insalubre, în care Claudia, fostă recepţioneră la un hotel din Eforie Nord,
alege momentul deflorării, tapetaţi cu afişe pornografice. Totuşi cărţile sunt nelipsite din
aceste spaţii, ca element al preocupărilor intelectuale ale ocupanţilor.
Umanitatea şi toposurile în care e plasată se reunesc în lumea textului alcătuind o
proză viabilă, citită cu zâmbetul pe buze la sesizarea jocurilor narative, în hohote de râs la
replicile inteligente sau intertextuale, dar care lasă un gust amar, căci destinele
inextricabile ale eroilor nu sunt ocolite de adevărate drame existenţiale.

Capitolul IV

10
Al patrulea capitol vizează un alt aspect al activităţii lui Mircea Nedelciu:
publicistica. Nu e vorba de interviurile din revistele de cultură sau de articolele sale
teoretice, ci de acelea scrise pentru „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului liber”, în
1990-1991, „Contrapunct”, Scrisorile provensale constituind, în opinia noastră, punctul
de atracţie, şi „Formula As”, unde radiografiază aspectele societăţii româneşti din
perioada 1998-1999, ultimul articol scris cu două zile înainte de moartea sa apărând
postum.
Mircea Nedelciu are un sistem coerent de gândire bine articulat demonstrat de
textele teoretice, proza scurtă, romanele şi, nu în ultimul rând, de publicistica sa. În
articolele lui, se observă că autorul lor se repetă, revenind asupra unor noţiuni şi idei pe
care le consideră importante, înfăţişându-le în lumini diferite, în funcţie de context, luând
uneori forma confesiunii: deprofesionalizarea ca rădăcină a tuturor problemelor sociale,
incapacitatea adevăraţilor intelectuali de a se constitui într-un puternic partid de opoziţie
din cauza falşilor intelectuali, legea presei cu victimele ei, demagogia politică, mai ales
cea a începuturilor democraţiei, disperarea ca păcat şi iertarea ca soluţie, uneori ironică,
soarta generaţiei ’80, a culturii, a informaţiei, a scriitorului închipuit ca „animal narator”,
a cărţii care ajunge din ce în ce mai greu la cititor. Discursul jurnalistic al lui Mircea
Nedelciu se pliază pe patru mari teme: politicul, generaţia ’80 - şi implicit, condiţia
intelectualului, a culturii şi literaturii –, specificul realităţii cotidiene şi experienţa sa de
viaţă. Subcapitolele vizate în lucrare sunt: Semiotică, social şi sociologie, Puterea şi
(ne)manipularea maselor, Politica şi discursul politic înainte şi după 1989, Condiţia
intelectualului anilor ’90, Politici internaţionale, Cărţi, ziare, reviste, librării şi
tipografii, Scrisori deschise, Eu, Mircea Nedelciu.
Percepţiile lui sunt exacte, iar analizele operează în profunzime, articulând teorii
convingătoare şi formulând concluzii viabile. El pune accentul pe fondul problemei şi pe
temele grave ale societăţii exploatate cu mijloacele seriosului, ale parodiei, ale ironiei şi
autoironiei. E de remarcat faptul că în unele articole utilizează formulele aplicate în
textele de ficţiune, dar acest aspect nu fragmentează ideea, ci o conturează pregnant şi
realist, demonstrând că autorul lor e capabil să simtă pulsul societăţii în care îşi duce
existenţa şi pe care o supune unei atente, coerente şi concrete analize, oferind chiar
soluţii, când consideră el că este cazul.

11
Concluzii
Mircea Nedelciu a privit cu detaşare tumultul social, politic şi cultural al vremii, a
acţionat când a fost necesar, fără a îngroşa rândurile profitorilor – despre care crede că ar
trebui scoşi în afara legii – şi-a păstrat nealterate demnitatea, generozitatea şi curăţenia
interioară, devenind, din păcate, de aproape zece ani (12 iulie 1999), istorie.
Mircea Nedelciu e un scriitor notabil şi îşi merită pe deplin renumele de „lider
incontestabil al generaţiei optzeci”.

Bibliografie

MIRCEA NEDELCIU – OPERA


BELETRISTICĂ
NEDELCIU, Mircea, Aventuri într-o curte interioară, Editura Cartea Românească,
Bucureşti, 1979
NEDELCIU, Mircea, Efectul de ecou controlat, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1981
NEDELCIU, Mircea, Amendament la instinctul proprietăţii, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1983
NEDELCIU, Mircea, Zmeura de câmpie – roman împotriva memoriei, Editura Militară,
Bucureşti, 1984, ediţia a II-a cu Prefaţă de Sanda Cordoş, „Cine sunt fiii acelor taţi?”
Editura Compania, Bucureşti, 2005
NEDELCIU, Mircea, Tratament fabulatoriu – roman cu o prefaţă a autorului, Editura
Cartea Românească, Bucureşti, 1986, ediţia a II-a, Editura ALL, Bucureşti, 1996, ediţia a
III-a, Cuvânt înainte de Sanda Cordoş, „Un obiect util”, Editura Compania, Bucureşti,
2006
NEDELCIU, Mircea, Şi ieri va fi o zi, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1989
NEDELCIU, Mircea, BABEŢI, Adriana, MIHĂIEŞ, Mircea, Femeia în roşu, roman,
Editura Cartea Românească, 1990, ediţia a II-a, Editura ALL, Bucureşti, 1997, ediţia a

12
III-a, Prefaţă de Mircea Cărtărescu, „Un origami postmodern”, Postfaţă de Martin Adams
Mooreville, „Cucerirea estului sălbatic”, Editura Polirom, 2003
NEDELCIU, Mircea, Aventuri într-o curte interioară, integrala prozei scurte, Prefaţă de
Ion Bogdan Lefter, „Prefaţă cu şi despre Mircea Nedelciu”, postfaţă de Sorin
Alexandrescu, „Ecoul şi rezonanţa”, Colecţia 80, seria Antologii, Editura Paralela 45,
Piteşti, 1999
NEDELCIU, Mircea, Povestea poveştilor generaţiei ’80, CREANGĂ, Ion, Povestea
Poveştilor, ediţie bilingvă, română-franceză, traducere în franceză de Mariana Goujon şi
Jean-Paul Goujon, Prefaţă de Luca Piţu, „Două rostiri sotadice foarte alerte (prefaţă
cinegetică)”, Editura Nemira,1998, 1999, 2005
NEDELCIU, Mircea, Zodia scafandrului – roman inedit, Editura Compania, Bucureşti,
2000
NEDELCIU, Mircea, Proză scurtă, Aventuri într-o curte interioară, Efectul de ecou
controlat, Amendament la instinctul proprietăţii, Şi ieri va fi o zi, Prefaţă de Sanda
Cordoş, „Mircea Nedelciu şi proba clasicismului”, Editura Compania, Bucureşti, 2003
NEDELCIU, Mircea, La danse du coq de bruyère suivi de Problèmes d’identité, tradus
de Alain Paruit, Editura Est, Bucureşti, 1999, Samuel Tastet Editeur, Paris, 2000
NEDELCIU, Mircea, CRĂCIUN, Gheorghe DUMITRIU, Ion, Images & texts. Images et
textes, Prefaţă de Ion Bogdan Lefter, „A High Class Trio. Un trio de grande classe”,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2000.
NEDELCIU, Mircea, Jurnal de adolescenţă. Jurnal de bord, în „Observator cultural”, nr.
143, noiembrie, 2002

INTERVIURI ÎN PERIODICE
NEDELCIU, Mircea, Dacă vorbim strict de ştiinţa de a scrie, interviu de Petru
Cimpoeşu, în „Ateneu” Bacău, Nr. 2 (171), februarie 1984, p. 8-9
NEDELCIU, Mircea, Cu prozatorul Mircea Nedelciu, interviu de Mircea Mihăieş, în
„Orizont”, Timişoara, Nr. 39 (1023), 26 septembrie 1986, p. 7
NEDELCIU, Mircea, Cinci minute cu scriitorul Mircea Nedelciu, interviu de Liviu
Papadima, în „Tribuna României”, Nr. 290, 15 aprilie 1985, p. 15

13
NEDELCIU, Mircea, Importantă e adecvarea, răspuns la ancheta intitulată Proza scurtă
- un gen în derivă?, în „Scânteia tineretului”, Bucureşti, 12 septembrie 1981, p. 4
NEDELCIU, Mircea, Răspuns la ancheta intitulată Din nou în actualitate, proza scurtă,
în „Amfiteatru”, Nr. 3 (207), martie 1983, p. 4
NEDELCIU, Mircea, Răspuns la ancheta intitulată Romanul românesc - azi, în „Caiete
critice”, supliment al revistei „Viaţa Românească”, Nr. 1-2, 1983, p. 46
NEDELCIU, Mircea, Dialog cu prozatorul Mircea Nedelciu, interviu de Valeriu Bârgău,
în „Tribuna”, nr. 5, ianuarie, 1987, p. 5
NEDELCIU, Mircea, Sunt atât de orgolios încât consider că nici n-am avut modele şi
nici nu m-am lăsat influenţat , interviu de Andrei Bodiu, în „Interval”, nr. 4, 1988
NEDELCIU, Mircea, Scrisoare către Gheorghe Crăciun, în „Observator cultural”, nr.
432, iulie, 2008
NEDELCIU, Mircea, Jurnal de bord, în „Observator cultural”, nr. 143, 19 nov. 2002
NEDELCIU, Mircea, Nu cred în solitudinea absolută a celui care scrie, interviu de
Gabriela Hurezeanu, în „Suplimentul literar şi artistic al Scânteii tineretului”, nr. 14,
aprilie, 1988
ILIESCU, Nic., Literatura, ştiinţele umane şi politica nu se mai pot ignora reciproc,
interviu cu Mircea Nedelciu, în „Suplimentul Literar şi Artistic al Tineretului Liber”, nr.
38, septembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Era un fel de privire suverană faţă de literatura care se publica
oficial, interviu de Bogdan Rădulescu, în „Observator cultural”, nr.20, iulie 2000
NEDELCIU, Mircea, Crohul – libertate şi luciditate, în „Observator cultural”, nr. 11, mai
2000
NEDELCIU, Mircea, A fost un moment dificil în care am avut de ales între viaţă
personală şi viaţă pur şi simplu – interviu de Viorica Rusu, în „Adevărul literar şi
artistic”, nr. 303, ianuarie, 1996

MIRCEA NEDELCIU – PUBLICISTICA


NEDELCIU, Mircea, Un nou personaj principal, în „România literară”, nr.14, aprilie,
1987

14
NEDELCIU, Mircea, Din nou în actualitate, proza scurtă, în „Amfiteatru”, nr.3, martie,
1983
NEDELCIU, Mircea, Dialogul în proza scurtă – Autenticitate, autor, personaj – în
„Echinox”, nr. 8-9-10, 1980
NEDELCIU, Mircea, MUŞINA, Alexandru, O convorbire duplex, „Echinox”, nr. 3-4,
1987
NEDELCIU, Mircea, Participând, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului liber”,
nr.1, 30.12.1989
NEDELCIU, Mircea, Profesionalismul, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 1, 30.12.1989
NEDELCIU, Mircea, În capcana limbii de lemn, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 3, ianuarie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Gura păcătosului, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
liber”, nr. 4, ianuarie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Haita funebră, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 5, februarie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Efectul secundar sau riscul previziunii pe termen scurt, în
„Suplimentul literar şi artistic al Tineretului liber”, nr. 6, februarie,1990
NEDELCIU, Mircea, Din infernul debutului în purgatoriul consacrării. Istoria grupului
„Noii” , în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului Liber”, nr. 7, februarie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Şi soarele-i „dalmaţian”, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 8, februarie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Ironie şi textualism la C.P.U.N., în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 9, martie,1990
NEDELCIU, Mircea, Provizoriu, dom’ Mitică, provizoriu, în „Suplimentul literar şi
artistic al Tineretului Liber”, nr. 10, martie,1990
NEDELCIU, Mircea, Informaţie-colaps, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 11, martie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Capitale de imperii, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 12, aprilie, 1990

15
NEDELCIU, Mircea, Politica de cafenea, industrie şi catedrală, în „Suplimentul literar
şi artistic al Tineretului Liber”, nr. 15, aprilie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Paternalismul dezinvolt, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 16, aprilie,1990
NEDELCIU, Mircea, Scriitorul-saltimbanc, în„ Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 17, aprilie,1990
NEDELCIU, Mircea, Cele două avanposturi. Fantezie europeană, în „Suplimentul literar
şi artistic al Tineretului Liber”, nr. 18, mai, 1990
NEDELCIU, Mircea, Timpul ţăranului, răbdare şi nerăbdare, în „Suplimentul literar şi
artistic al Tineretului Liber”, nr. 19, mai, 1990
NEDELCIU, Mircea, Dragoste cu sila, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 21, mai, 1990, p. 5
NEDELCIU, Mircea, Parizianul liniştit, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 22, iunie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Tentaţia planului M-asudă, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului liber”, nr. 23, iunie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Policraţia, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului Liber”,
nr. 24, iunie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Un scriitor salvat: Llosa, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 25, iunie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Prizonierii limbajului, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 26, iunie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Probleme noi, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 27, iulie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Sângele, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului Liber”, nr.
28, iulie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Tot mai cred şi e tot mai absurd, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 30, iulie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Inamicii publici. 1.Corupţia, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 31, august, 1990

16
NEDELCIU, Mircea, Inamicii publici. 2. Ignoranţa, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 32, august, 1990
NEDELCIU, Mircea, Inamicii publici. 3. Demagogia, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 33, august, 1990
NEDELCIU, Mircea, Inamicii publici. 4. I vitelloni, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 34, august, 1990
NEDELCIU, Mircea, Inamicii publici. 5. Prietenii (Ajutoarele), în „Suplimentul literar şi
artistic al Tineretului Liber”, nr. 35, septembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Inamicii publici. 6. Anomia, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 36, septembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Fără nuanţe, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului Liber”,
nr. 37, septembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Criza de lideri, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 38, septembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Versete estetice, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 39, septembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Statul-spectacol, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 40, octombrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Până când veţi ambala mizeria voastră morală în cutele steagului
sfânt al Ardealului?, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului Liber”, nr. 41,
octombrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, BucarEST - OUEST, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 42, octombrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Ştirea şi anunţul, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 43, octombrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, În loc de cronica receptării. Mircea Nedelciu, în „Suplimentul
literar şi artistic al Tineretului Liber”, nr. 44, noiembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Libertăţi negarantate, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 45, noiembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Lovitura sub centură, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului Liber”, nr. 46, noiembrie, 1990

17
NEDELCIU, Mircea, Litere şi Nouăzeci, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 47, noiembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Până când, în sfârşit, Scânteia, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului liber”, nr. 48, decembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, „Incitare” şi „liniştire” în Balkani, în Suplimentul literar şi artistic
al Tineretului Liber”, nr. 49, decembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Cu mici concesiuni şi subtile ameninţări, în „Suplimentul literar şi
artistic al Tineretului Liber”, nr. 50, decembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Extragerea frumuseţii din uriaşul ei context, în Suplimentul literar
şi artistic al Tineretului liber, nr.1, ianuarie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Roman cu cheie, în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 2, ianuarie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scopuri şi mijloace în contradicţie temporară (Poveste), în
„Suplimentul literar şi artistic al Tineretului Liber”, nr. 3, ianuarie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Paşi în Gol(f), în „Suplimentul literar şi artistic al Tineretului
Liber”, nr. 4, ianuarie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Alte scrisori provensale, în „Suplimentul literar şi artistic al
Tineretului liber”, nr. 3, februarie, 1993
NEDELCIU, Mircea, Se teme scriitorul de politică?, în „Contrapunct”, nr. 2, ianuarie,
1990
NEDELCIU, Mircea, Platforme şi programe, în „Contrapunct”, nr. 5, februarie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Parantezele primului consens, în „Contrapunct”, nr. 6, februarie,
1990
NEDELCIU, Mircea, Curat şi/sau murdar de le origini până în prezent, în
„Contrapunct”, nr. 11, martie, 1990
NEDELCIU, Mircea, „Urmăriţi-mă pă text” sau cum se redactează un text în comun, în
„Contrapunct”, nr. 12, martie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Atacul veleitarilor, în „Contrapunct”, nr. 13, martie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Scriitorii când devin politicieni..., în „Contrapunct”, nr. 14, aprilie,
1990
NEDELCIU, Mircea, Fără iluzii, în „Contrapunct”, nr. 15, aprilie, 1990

18
NEDELCIU, Mircea, Să ne luăm soarta în propriile mâini, în „Contrapunct”, nr. 16,
aprilie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Confuzia puterilor în stat, în „Contrapunct”, nr. 17, aprilie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Platforma din faţa Teatrului Naţional (I. L. Caragiale, fireşte!), în
„Contrapunct”, nr. 18, mai, 1990
NEDELCIU, Mircea, Valori politice ale procedeelor literare, în „Contrapunct”, nr. 19,
mai, 1990
NEDELCIU, Mircea, În loc de concluzii, în „Contrapunct”, nr. 20, mai, 1990
CĂRTĂRESCU, Mircea, Drept cine mă luaţi?, în „Contrapunct”, nr. 31, august, 1990
NEDELCIU, Mircea, Mircione, fă-mă să înţeleg!, în „Contrapunct”, nr. 32, august, 1990
IARU, Florin, Pentru cine baţi clopotele, Mircică?, în „Contrapunct”, nr. 33, august,
1990
NEDELCIU, Mircea, M-ai învins, Floriane!, în „Contrapunct”, nr. 35, august 1990
NEDELCIU, Mircea, E mult de atunci, în „Contrapunct”, nr. 52, decembrie, 1990
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale (I), în „Contrapunct”, nr. 17, aprilie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale (II), în „Contrapunct”, nr. 18, mai, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale (III), în „Contrapunct”, nr. 19, mai, 1991
ILIESCU, Nicolae, Scrisori provensale (III), în „Contrapunct”, nr. 19, mai, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale (IV), în „Contrapunct”, nr. 20, mai, 1991
PREDA, Sorin, Răspunsuri tardive, în „Contrapunct”, nr. 21, mai, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 22, mai, 1991
CRĂCIUN, George, Răspunsuri tardive, în „Contrapunct”, nr. 24, iunie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 25, iunie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 26, iunie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 27, iulie, 1991
STĂNCIULESCU, Hanibal, Răspunsuri tardive, în „Contrapunct”, nr. 29, iulie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 33, august, 1991
CRĂCIUN, Gheorghe, Răspunsuri tardive, în „Contrapunct”, nr. 34, august, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 35, august, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 36, septembrie, 1991
NEDELCIU, Mircea, Scrisori provensale, în „Contrapunct”, nr. 46, noiembrie, 1991

19
NEDELCIU, Mircea, Dragă Darius Camil Sabou, în„ Formula As”, nr. 326, august,
1998
NEDELCIU, Mircea, Din nou despre şcoală, în „Formula As”, nr. 327, 1998
NEDELCIU, Mircea, Gluma lui Dăianu cu 11% TVA la ziare şi cărţi, în „Formula AS”,
nr. 328, 1998
NEDELCIU, Mircea, Bă, Ghermane!, în Formula As”, nr. 329, 1998
NEDELCIU, Mircea, Ceremonialul prieteniei, în „Formula As”, nr. 330, 1998
NEDELCIU, Mircea, Ce relaxări fiscale ne aşteaptă?, în „Formula As”, nr. 331, 1998
NEDELCIU, Mircea, Va cumpăra senatorul Prisăcaru un DEX?, în „Formula As”, nr.
332, 1998
NEDELCIU, Mircea, TVR se rupe de realitate împreună cu puterea, în „Formula As”, nr.
333, 1998
NEDELCIU, Mircea, Cercul literar de la Academia de Poliţie, în „Formula As”, nr. 334,
1998
NEDELCIU, Mircea, Cinci Călăraşi, în „Formula As”, nr. 335, 1998
NEDELCIU, Mircea, Trasul pe sfoară ca metodă de guvernare, în „Formula As”, nr.
336, 1998
NEDELCIU, Mircea, Moţăială, moţăţei, ptiu, voiam să zic Moţiune, în „Formula As”, nr.
337, 1998
NEDELCIU, Mircea, Ţoapa la bal, în „Formula As”, nr. 338, 1998
NEDELCIU, Mircea, De acum să te ţii de festivism!, în „Formula As”, nr. 339, 1998
NEDELCIU, Mircea, Adunaţi-vă gândul!, în „Formula As”, nr. 340, 1998
NEDELCIU, Mircea, Declaraţia-i Universală, drepturile nu-s, în „Formula As”, nr. 341,
1998
NEDELCIU, Mircea, Să iertăm, în „Formula As”, nr. 342, 1998
NEDELCIU, Mircea, Impozitaxaccize, în „Formula As”, nr. 344, 1999
NEDELCIU, Mircea, Preţul formularului, în „Formula As”, nr. 345, 1999
NEDELCIU, Mircea, Disperarea e, totuşi, un păcat, în „Formula As”, nr. 346, 1999
NEDELCIU, Mircea, După cutremur, în „Formula As”, nr. 347, 1999
NEDELCIU, Mircea, Un visător aproape realist, în „Formula As”, nr. 348, 1999
NEDELCIU, Mircea, Solidaritate şi sărăcie, în „Formula AS”, nr. 349, 1999

20
NEDELCIU, Mircea, Foarfeca de vie, în „Formula As”, nr. 351, 1999
NEDELCIU, Mircea, Odă urzicii, în „Formula As”, nr. 352, 1999
NEDELCIU, Mircea, Fluiditate, în „Formula As”, nr. 353, 1999
NEDELCIU, Mircea, Glume proaste şi sinistre, în „Formula As”, nr. 356, 1998
NEDELCIU, Mircea, Ne plouă în ceas, în „Formula As”, nr. 357, 1999
NEDELCIU, Mircea, S-a mai închis o librărie, în „Formula As”, nr. 358, 1999
NEDELCIU, Mircea, Să nu disperăm, în „Formula As”, nr. 359, 1999
NEDELCIU, Mircea, Ce caută neamţu’ în Bulgaria?, în „Formula As”, nr. 360, 1999
NEDELCIU, Mircea, Ceva în aer – început de mai, în „Formula As”, nr. 361, 1999
NEDELCIU, Mircea, Din nou despre cărţi, în „Formula As”, nr. 362, 1999
NEDELCIU, Mircea, Jocuri şi concursuri, în „Formula As”, nr. 363, 1999
NEDELCIU, Mircea, Sărbătoarea din mijlocul anului (I), în „Formula As”, nr. 364, 1999
NEDELCIU, Mircea, Sărbătoarea din mijlocul anului (II), în „Formula As”, nr. 365,
1999
NEDELCIU, Mircea, Speranţe de pace, în „Formula As”, nr. 366, 1999
NEDELCIU, Mircea, Lumea chimică, în „Formula As”, nr. 367, 1999
NEDELCIU, Mircea, Aceste nopţi, în „Formula As”, nr. 368, 1999
NEDELCIU, Mircea, Internet şi legume, în „Formula As”, nr. 369, 1999
NEDELCIU, Mircea, Bucureşti – noua scenă de balet diplomatic, în „Formula As”, nr.
370, 1999
NEDELCIU, Mircea, Omul orizontal, în „Formula As”, nr. 371, 1999

BIBLIOGRAFIE DE REFERINŢĂ
ALEXANDRESCU, Sorin, Privind înapoi modernitatea, Editura Univers, Bucureşti,
1999
ANGELESCU, Silviu, Portretul literar, Editura Univers, Bucureşti, 1985
ANTOFI, Simona, (Meta)discurs postmodern şi literatură: ficţiune, autenticitate şi joc în
proza lui Mircea Nedelciu, în „Revista de istorie şi teorie literară”, nr. 3-4, 2008
ARON, Paul, SAINT-JAQUES, Denis, VIALA, Alain, Le dictionnaire du Littéraire,
Presses Universitaires de France, Paris, 2002

21
BAHTIN, M., Probleme de literatură şi estetică, traducere de Nicolae Iliescu, Univers,
Bucureşti, 1982
BAHTIN, M., Problemele poeticii lui Dostoievski, traducere de S. Recevschi, Univers,
Bucureşti, 1970
BALOTĂ, Nicolae, Romanul românesc în secolul XX, Editura Viitorul românesc,
Bucureşti, 1997
BARTHES, Roland, BAUDRY ,Jean-Louis, DERRIDA, Jacques, GOUX, Jean-Joseph,
HOUDEBINE, Jean-Louis, KRISTEVA, Julia, PLEYNET, Marcelin, RICARDOU, Jean,
RISSET, Jacqueline, SOLLERS, Philippe, TODOROV, Tzvetan , Pentru o teorie a
textului, introducere, antologie şi traducere, Adriana Babeţi şi Delia Şepeţean-Vasiliu,
Editura Univers, Bucureşti, 1980
BARTHES, Roland, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfaţă de Ion
Pop, Editura Echinox, Cluj, 1994
BARTHES, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecţie şi traducere de Adriana Babeţi
şi Delia Sepeţean-Vasiliu, Univers, Bucureşti, 1987
BATTAILLE, Georges, Literatura şi rãul, traducere de Vasile Zincenco, Univers,
Bucureşti, 2000
BATTAGLIA, Salvadore, Mitografia personajului, traducere de Al. George, Univers,
Bucureşti, 1976
BEUCHOT PUENTE, Mauricio, Hermeneutica analogică – spre un nou model de
interpretare, traducere, Irina Emilia Strat, Editura Paideia, Bucureşti, 2007
BLANCHOT, Maurice, Spaţiul literar, trad. şi prefaţã de Irina Mavrodin ,Editura
Univers, Bucureşti, 1980
BOURDIEU, Pierre: Regulile artei. Geneza şi structura câmpului literar, trad. de
Bogdan Ghiu şi Toader Saulea, Univers, Bucureşti, 1998.
BREMOND, Claude: Logica povestirii, trad. de Micaela Slãvescu, prefaţã de Ioan
Pânzaru, Humanitas, Bucureşti, 1991.
BUTOR, Michel, Essais sur le roman, Ed. Gallimard, Paris, 1972.
BRAGA, Corin, Concepte şi metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma,
Editura Polirom, Iaşi, 2007
BRAGA, Corin, De la arhetip la anarhetip, Editura Polirom, Iaşi, 2006

22
CĂLINESCU, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Editura Univers, Bucureşti, 1995
CĂLINESCU, Matei, Cinci feţe ale modernităţii, Editura Polirom, Iaşi, 2005
CĂLINESCU, Matei, A citi, a reciti, către o poetică a (re)lecturii, Editura Polirom, Iaşi,
2003
CÂRNECI, Magda, Arta anilor ’80. Texte despre postmodernism, Editura Litera,
Bucureşti, 1996
CEAUŞU, George, Spaţiul literar românesc şi „postmodernismul fără postmodernitate”,
Editura Princeps Edit, Iaşi, 2005
CERNAT, Paul, Avangarda românească şi complexul periferiei, Editura Cartea
Românească, Bucureşti, 2007
CIOCÂRLIE, Corina, Pragmatica personajului, Editura Minerva, Bucureşti, 1992
CIORAN, Emil, La chute dans le temps, Gallimard, 1985
CIORĂNESCU, Alexandru, Ion Barbu. Monografie, Editura Fundaţiei Culturale
Române, Bucureşti, 1996
COMPAGNION, Antoine, Cele cinci paradoxuri ale modernităţii, traducere de Rodica
Baconsky, Editura Echinox, Cluj-Napoca, 1998
CORBU, Daniel, Postmodernism şi postmodernitate în România de azi, Editura Princeps
Edit, Iaşi, 2008
CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, Editura Polirom, Iaşi, 1998
CORNEA, Paul, Aproapele şi departele, Cartea Româneascã, Bucureşti, 1990
CRĂCIUN, Gheorghe, În căutarea referinţei, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
DERRIDA, Jacques, Dissemination, traducere de Cornel Mihai Ionescu, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 1997
DUFAYS, J. L., Stéroétype et lecture, Editura Mardaga, Liège, 1994
DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, Editura Univers,
Bucureşti, 1977
FOKKEMA, Douwe, BERTENS, Hans, Approaching Postmodernism, Amsterdam and
Philadelphia, 1986
FORSTER, E. M., Aspecte ale romanului, traducere şi prefaţã de Petru Popescu, EPLU,
Bucureşti, 1968
FORSTER, Hal, Postmodern Culture, Pluto Press, 1985

23
FOUCAULT, Michel, Cuvintele şi lucrurile, traducere Bogdan Ghiu şi Mircea Vasilescu,
Editura Univers, Bucureşti, 1996
FREUD, Sigmund, Eseuri de psihanaliză aplicată, Editura Trei, Bucureşti, 1999
FRYE, Northrop, Anatomia criticii, traducere de Domnica Sterian şi M. Spăriosu,
Univers, Bucureşti, 1972
GENETTE, Gérard, Figures III, Seuil , Paris, 1978
GENETTE, Gérard, Introducere în arhitext, Editura Univers, Bucureşti, 1994
GRIGOR, Andrei, Marin Preda – Incomodul, Editura Porto-Franco, Galaţi, 1996
HARVEY, David, Condiţia postmodernităţii. O cercetare asupra originilor schimbării
culturale, Editura Amarcord, Timişoara, 2002
HUIZINGA, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, Bucureşti, 2003
HUTCHEON, Linda, Poetica postmodernismului, Editura Univers, Bucureşti, 2002
IOVA, Gheorghe, Acţiunea textuală. Bunul simţ vizionar, Editura Paralela 45, Piteşti,
1999
IRIMIA, Dumitru, Introducere în stilistică, Editura Polirom, Iaşi, 1999
LINTVELT, Jaap, Punctul de vedere. Încercare de tipologie narativă. Teorie şi analiză,
traducere de Angela Martin, Univers, Bucureşti, 1991
LODGE, David, Limbajul romanului, traducere, Radu Paraschivescu, Editura Univers,
Bucureşti, 1998
LUKÁCS, Georg, Teoria romanului, Editura Univers, Bucureşti, 1977
LYOTARD, Jean-François, Postmodernismul pe înţelesul copiilor. Corespondenţă:
1982-1985, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1997
MICU, Dumitru, În căutarea autenticităţii, vol. II, Editura Minerva, Bucureşti, 1992
MARINO, Adrian, Hermeneutica ideii de literatură, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987
MILEA, Doiniţa, Forme ale ficţiunii narative, Editura Alma, Galaţi, 2002
MUNTEANU, Romul, Noul roman francez, Editura Univers, Bucureşti, 1973
NEGOIŢESCU, Ion, Scriitori români contemporani, ediţia a II-a, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2000
NEGRICI, Eugen, Iluziile literaturii române, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
2008
NEŢ, Mariana, O poetică a atmosferei, Editura Univers, Bucureşti, 1989

24
OPREA, Nicolae, VLASIE, Călin, Literatura română postbelică între impostură şi
adevăr, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000
PÂNZARU, Ioana, Practici ale interpretării de text, Editura Polirom, Iaşi, 1999
POANTĂ, Petru, Cercul literar de la Sibiu, Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1997
POP, Mihai, RUXĂNDOIU, Pavel, Folclor literar românesc, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1991
RICARDOU, Jean, Noile probleme ale romanului, Editura Univers, Bucureşti, 1988
SCARLAT, Mircea, Ion Barbu, poezie şi deziderat, Editura Albatros, Colecţia
„Contemporanul nostru”, Bucureşti, 1981
SIMION, Eugen, Fragmente critice, vol. I-V, Editura Scrisul românesc, Editura Fundaţia
Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Bucureşti, 1997, 1998, 1999, 2001, 2007
SPADARO, S.J., Antonio, La ce foloseşte literatura?, traducere, Ioan Milea, Editura
Galaxia Gutenberg, Târgu Lăpuş, 2006
STĂNCIUGELU, Irina, Prefixul „post” al modernităţii noastre, Editura Trei, Bucureşti,
2002
THIBAUDET, Albert, Fiziologia criticii. Pagini de critică şi de istorie literară, studiu
introductiv, selecţie şi note de Savin Bratu, EPLU, Bucureşti, 1966.
TODOROV, Tzvetan, Littérature et signification, Librairie Larousse, Paris, 1967.
TODOROV, Tzvetan, Poétique de la prose, Edition du Seuil, 1971.
TODOROV, Tzvetan, Teorii ale simbolului, Editura Univers, Bucureşti, 1983
TOMAŞEVSKI, Boris, Teoria literaturii. Poetica, traducere, prefaţã şi comentarii de
Leonida Teodorescu, Univers, Bucureşti, 1973.
TOMUŞ, Mircea, Romanul romanului românesc (În căutarea personajului, vol.1; Despre
identitatea unui gen fără identitate: romanul ca personaj al propriului său roman, vol.
2), Editura 100+1 Gramar, Bucureşti, 1999, 2000
VALETTE, Bernard, Romanul. Introducere în metodele şi tehnicile moderne de analiză
literară, trad. de Gabriela Abăluţă, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1997
VITNER, Ion, Semnele romanului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987
WITTGENSTEIN, Ludwig, Însemnări postume (1914-1951), traducere de Mircea Flonta
şi Adrian-Paul Iliescu, Humanitas, Bucureşti, 1995
*** Post-Modernismul, în „Caiete critice”, nr. 1-2, 1986

25
RECEPTARE CRITICĂ ÎN VOLUME
ANTONESCU, Georgeta, BACONSKY, Leon, BORBÉLY, Ştefan, Dicţionar analitic de
opere literare româneşti, vol. I-III, ed. a II-a, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca,
2000-2001
CĂRTĂRESCU, Mircea, Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, Bucureşti,
1999
CRĂCIUN, Gheorghe, În căutarea referinţei, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
CRĂCIUN, Gheorghe, Competiţia continuă. Generaţia '80 în texte teoretice, Editura
Paralela 45, Piteşti, 1999
CRĂCIUN, Gheorghe, Reducerea la scară, Editura Paralela 45, Piteşti, 1999
CRĂCIUN, Gheorghe, Doi într-o carte (fără a-l mai socoti şi pe autorul ei). Fragmente
cu Radu Petrescu şi Mircea Nedelciu, Editura Grinţa, Cluj-Napoca, 2003
CRISTEA, Valeriu, Modestie şi orgoliu, Editura Eminescu, Bucureşti, 1984
CRISTEA, Valeriu, Fereastra criticului, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1987
CROHMĂLNICEANU, Ovid S., Pâinea noastră cea de toate zilele, Editura Cartea
românească, Bucureşti, 1981
DUGNEANU, Paul, Incursiuni critice, Editura România Press, Bucureşti, 2003
GEACĂR, Ioana, Dictatura auctorială. Eseu despre proza experimentală a lui Mircea
Nedelciu, Editura Libra, Bucureşti, 2008
HOLBAN, Ion, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, vol.I, Editura Princeps
Edit, Iaşi, 2003
IONESCU, Al. Th., Mircea Nedelciu. Monografie, Editura Aula, Braşov, 2001
IORGULESCU, Mircea, Critică şi angajare, Editura Eminescu, Bucureşti, 1981
LEFTER, Ion Bogdan, Scurtă istorie a romanului românesc (cu 25 de aplicaţii), Editura
Paralela 45, Piteşti, 2001
LEFTER, Ion Bogdan, Anii ’60-’90. Critica literară, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002
LEFTER, Ion Bogdan, Despre identitate. Temele postmodernităţii, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2004
MANOLESCU, Nicolae, Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură,
Editura Paralela 45, Piteşti, 2008

26
MICU, Dumitru, Scurtă istorie a literaturii române, Editura Iriana, Bucureşti, 1996
MIHĂILESCU, Dan C., Literatura română în postceauşism. II.Proza. Prezentul ca
dezumanizare, Editura Polirom, Iaşi, 2006
MILEA, Doiniţa, Elemente de poetică a povestirii, Editura Alma, Galaţi, 2002
MUŞAT, Carmen, Perspective asupra romanului românesc postmodern şi alte ficţiuni
teoretice, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
MUŞAT, Carmen, Strategiile subversiunii. Descriere şi naraţiune în proza postmodernă
românească, Postfaţă de Mircea Martin, Editura Paralela 45, Piteşti, 2002
NEGOIŢESCU, Ion, Scriitori contemporani, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994
NEGRICI, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza (II), Editura Fundaţiei Pro,
Bucureşti, 2003
OŢOIU, Adrian, Ochiul bifurcat, limba saşie. Proza generaţiei ’80. Strategii
transgresive, Editura Paralela 45, Piteşti, 2003
OŢOIU, Adrian, Trafic de frontieră. Proza generaţiei '80, Editura Paralela 45, Piteşti,
2000
PAPAHAGI, Marian, Cumpănă şi semn, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1990
PERIAN, Gheorghe, Scriitori români postmoderni, E.D.P., R.A., Bucureşti, 1996
PETRESCU, Liviu, Poetica postmodernismului, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
PETRESCU, Radu, Părul Berenicei, Editura Cartea Românească, Bucureşti, 1981
POPA, Marian, Dicţionar de literatură română contemporană, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2004
SASU, Aurel, Dicţionarul biografic al literaturii române, M-Z, Editura Paralela 45,
Piteşti, 2006
SIMION, Eugen, Scriitori români de azi, vol. IV, Editura Cartea Românească, Bucureşti,
1989
SIMUŢ, Ion, Arena actualităţii. Confidenţe, Editura Polirom, Iaşi, 2000
SPIRIDON, Monica, Melancolia descendenţei, Cartea Românească, Bucureşti, 1989
SPIRIDON, Monica, LEFTER, Ion Bogdan, CRĂCIUN, Gheorghe, Experimentul
literara românesc postbelic, Editura Paralela 45, Piteşti, 1998
STANCU, Valeriu P., Paratextul. Poetica discursului liminar în comunicarea artistică,
Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2006

27
ŞTEFĂNESCU, Alex, Istoria literaturii române contemporane, 1941-2000, Editura
Maşina de scris, Bucureşti, 2005
ŢEPOSU, Radu G., Istoria tragică şi grotescă a întunecatului deceniu literar nouă,
Editura Eminescu, Bucureşti, 1993
ZACIU, Mircea, PAPAHAGI, Marian, SASU, Aurel, coordonatori, Dicţionarul esenţial
al scriitorilor români, Editura Albatros, Bucureşti, 2000
ZACIU, Mircea, PAPAHAGI, Marian, SASU, Aurel, coordonatori, Dicţionarul
scriitorilor români, M-Q, Editura Albatros, Bucureşti, 2001
*** Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, vol. C-D, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004
*** Academia Română, Dicţionarul general al literaturii române, L-O, Editura Univers
Enciclopedic, Bucureşti, 2005

RECEPTARE CRITICĂ ÎN PERIODICE


CÂRNECI, Magda, Existenţa (şi) pentru ceilalţi, în „România literară”, nr. 30, iulie,
1999
CÂRSTEAN, Svetlana, Mircea Nedelciu et les avatars du textualism, în „Euresis”,
Cahiers roumains d’Études littéraires, nr.1-2: Le postmodernisme dans la coulture
roumain, Editura Univers, Bucureşti
CONSTANTINESCU, Ruxandra, Mulţumesc, Mircea Nedelciu, în Formula AS, nr. 303,
iulie 1999
CRĂCIUN, Gheorghe, Prezentul-trecut, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
CRĂCIUN, Gheorghe, Bluza de scai şi pulovărul gri de lână, în Observator cultural, nr.
277, iulie 2005
CRĂCIUN, Gheorghe, Fotografii cu Mircea, în Observator Cultural, nr. 20, iulie 2000
CRĂCIUN, Gheorghe, Meteorologie, arheologie şi presiune subacvatică, în „Observator
cultural”, nr. 51, februarie, 2001
CRĂCIUN, Gheorghe, Ochiul şi aparatul de fotografiat, în „Observator cultural”, nr.
156, februarie, 2003
CRĂCIUN, Gheorghe, Memorie răsturnată, în „Observator cultural”, nr. 229, iulie 2004

28
CRĂCIUN, Gheorghe, Un outsider al literarului, în „Observator cultural”, nr. 3, martie
2000
CRĂCIUN, Gheorghe, Scriitorul şi antrenorul de copii, în „Observator cultural”, nr. 125,
2002
CRĂCIUN, Gheorghe, Pactul somatografic. Mircea Nedelciu şi curtea interioară a
literaturii, în „Observator cultural”, nr. 141, 2002
CRĂCIUN, Gheorghe, Eram nişte copii răi, interviu de Adina Diniţoiu, în „Observator
cultural”, nr. 358, 2007
CRISTEA-ENACHE, Daniel, Inginerie textuală, în „România literară”, nr. 35,
septembrie, 2007
CROHMĂLNICEANU, Ovid S., Un roman popular rafinat, în „Contrapunct”, Nr. 4,
ianuarie, 1991
DOBRESCU, Caius, Un erou civilizator, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
ENE, Gheorghe, Competenţa activă şi productivă de care aveam nevoie, în „Observator
cultural”, nr. 11, mai 2000
FLORA, Ioan, Mircea, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
IONICĂ, Cristina, Reciclare, în „Observator cultural”, nr. 3, martie 2000
JEBELEANU, Tudor, Edenomedia, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
LĂCUSTĂ, Ioan, Mircea, computerul şi dorul, în „România literară”, nr. 6, februarie,
2006
LEFTER, Ion Bogdan, Doi brutari (legendă), în „Vatra”, nr. 11, 1984
LEFTER, Ion Bogdan, Frumoasa fără corp, în „Contrapunct”, Nr. 4, ianuarie, 1991
LEFTER, Ion Bogdan, Ultimele luni, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
LEFTER, Ion Bogdan, Mircea Nedelciu – după un an, în „Observator cultural”, nr. 20
iulie 2000
MARCU, Luminiţa, Nedelciu povestitorul, în „Observator cultural”, nr. 3, martie, 2000
MIHĂIEŞ, Mircea, Cu cine v-ar plăcea să vă beţi cafeaua, în „România literară”, nr. 19,
mai 2008
MOŞNEANU, Genţiana, Banalul cotidian, în „Observator cultural”, nr. 20, iulie, 2000
MUŞAT, Carmen, Autoportret în oglinzi paralele, în „Revista 22”, nr. 732, martie 2004

29
MUŞAT, Carmen, Comedia naraţiunii şi structurile romanului latent, în ”Observator
cultural”, nr. 20, iulie 2000
MUŞAT, Carmen, Există un postmodernism românesc? în „Observator Cultural”, nr. 20,
iulie 2000
MUŞAT, Carmen, Schiţă pentru un portret, în „Observator cultural”, nr. 349, noiembrie,
2006
MUŞINA, Alexandru, E loc şi de mai bine..., în „Formula As”, nr. 303, iulie, 1999
MUŞINA, Alexandru, Prieten, constructor, mare prozator, în „România literară”, nr. 30,
iulie, 1999
NEDELCIU, Mira, Ultima carte a lui Mircea Nedelciu, «Zodia scafandrului» - Exerciţii
de suferinţă, interviu de Sorin Preda, în „Observator cultural”, nr. 443, 2000
PÂRVULESCU, Ioana, Cronica optimistei. Înapoi la cenaclu, în „România literară”, nr.
10, martie, 2007
PÂRVULESCU, Ioana, Gheorghe Crăciun. Tristeţe şi seninătate în „România literară”,
nr. 5, februarie 2007
POP, Sânziana, Un prieten drag, Mircea Nedelciu, în „Formula As”, nr. 371, iulie, 1999
POPESCU, Simona, Literatura sau viaţa?, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
PREDA, Sorin, Ficţiune şi realitate în Observator cultural, nr. 20, iulie, 2000
RĂCARU, Roxana, Starea de prezenţă, în Observator cultural, nr. 20, iulie, 2000
ROGOZANU, C., Un fel de tribut, în Observator Cultural, nr. 20, iulie, 2000
SPIRIDON, Monica, O figură a discursului critic: textualismul, în „Cronica”, nr. 41,
1987
STOICIU, Liviu Ioan, Autoritate de neegalat, în „România literară”, nr. 30, iulie, 1999
TEODORESCU, Cristian, Mulţumesc, Gheorghe!, în „România literară”, nr. 5, februarie,
2007
UNGUREANU, Dumitru, Rându(i)ri despre Mircea Nedelciu, în „Observator cultural”,
nr. 38, noiembrie, 2000
VAKULOVSKI, Alexandru, Tu - personaj principal sau Realitatea între absurd şi SF, în
„Contrafort”, nr. 93-94 (7-8), iulie-august, 2002
VIGHI, Daniel, „Ce faci, bătrâne“, mă întreba Mircea din dosul tejghelei în „Observator
cultural”, nr. 20, iulie ,2000

30
VINICIUS, Paul, For ever young, „România literară”, nr. 30, iulie, 1999

Lista de publicaţii

• Coautor la Ghid de pregătire pentru Testarea Naţională, Editura Sigma,


Bucureşti, 2007, ISBN 978-973-649-343-0
Articole:
• Tipuri umane în proza lui Mircea Nedelciu, în „Comunicare interculturală şi
literatură”, vol. I, nr. 1, Galati University Press, mai-iunie-iulie, 2008, ISSN
1844-6965
• Toposuri narative în proza lui Mircea Nedelciu, în „Comunicare interculturală
şi literatură”, vol. I, nr. 1, Galati University Press, mai-iunie-iulie, 2008, ISSN
1844-6965
• Mioriţa – une «Brebis en gamme minore», în „Communication interculturelle
et littérature”, nr. 2, Editura Europlus, august, 2008, ISSN 1844-696
• Le complexe d΄un Oedipe postmoderne, în „Communication interculturelle et
littérature”, nr. 2, Editura Europlus, septembrie, 2008, ISSN 1844-696
• Mircea Nedelciu et la réécriture moderne de la ballade, în „Communication
interculturelle et littérature”, nr. 4, Editura Europlus, octombrie-noiembrie-
decembrie, 2008, ISSN 1844-6965
• Ipostaze narative ale persoanei a doua singular în proza lui Mircea Nedelciu,
„Revista de istorie şi teorie literară”, nr. 3-4, Editura Semne, Bucureşti, 2008
• De quelques personnages de ballade postmodernes dans l`oeuvre de Mircea
Nedelciu, în „Communication interculturelle et littérature”, nr. 1 (5), Editura
Europlus, ianuarie-februarie-martie, 2009, ISSN 1844-696

31