ADRIANA BABETI DANDYSMUL.

O ISORIE

Eseist si critic literar. De asemenea, traducatoare si prozatoare. S-a nascut la 12 noiembrie 1949
in Oradea.
Este fiica lui Alexandru Simlovici si a Mariei Simlovici.
Dupa absolvirea Liceului nr. 7 (sectia real) din Timisoara, urmeaza cursurile Facultatii de
Filologie (sectia romana - franceza) a Universitatii din Timisoara, in perioada 1966 - 1989
frecventeaza cenaclul "Pavel Dan" al Casei de cultura a studentilor din Timisoara. Din 1969
participa la sedintele cenaclului Asociatiei Scriitorilor din Timisoara.
Dupa 1990 coordoneaza, impreuna cu Comei Ungureanu, grupul de studii comparate central-
europene "A treia Europa" din Timisoara.
Debuteaza publicistic in 1969 in revista "Amfiteatru" cu proza scurta.
Debutul editorial are loc in 1990 cu romanul Femeia in rosu (scris in colaborare cu Mircea
Mihaies si Mircea Nedelciu) (Ed. Cartea Romaneasca). Colaboreaza la revistele "Romania
literara", "Secolul 20", "Caiete critice", "Viata Romaneasca", "Familia", "Cuvintul", "22",
"Contrapunct", "Vatra". 'Agora" (SUA), "Meridian" (SUA), "Opinia studenteasca", "Echinox",
"Dialog", "Forum studentesc" si altele.
Dupa volumul de debut, a publicat urmatoarele carti: Bataliile pierdute. Strategii de lectura -
D. Cantemir (Ed. Amarcord, 1998); Dilemele Europei Centrale (Ed. Mirton, 1998); Despre arme
si litere (Ed. Polirom, 1999). A alcatuit si a tradus urmatoarele volume: Pentru o teorie a textului.
Antologie "Tel Quel" (in colaborare cu Delia Sepetcan Vasiliu, Ed. Univers. 1981); Romanul
scriiturii. Antologie Roland Barthes (in colaborare cu Delia Sepetcan Vasiliu, Ed. Univers, 1986);
Barbey d'Aurevilly. Dandysmul (Ed. Polirom, 1995). In colaborare cu Cornel Ungureanu a
alcatuit antologiile: Europa Centrala. Nevroze, dileme, utopii (Ed. Polirom, 1997) si Europa
Centrala. Memorie, paradis, apocalipsa (Ed. Polirom, 1998). In colaborare cu Mircea Mihaies a
tradus volumul Scrisori din inchisoare (Ed. Polirom, 1997) de Adam Michnik.
Este detinatoarea urmatoarelor premii: premiul pentru proza al Uniunii Scriitorilor din
Romania (1990); premiul revistei "Sfera politicii" (1997); premiul tirgului international de carte
Timisoara (1998); premiul pentru critica si istorie literara al Uniunii Scriitorilor (1998).
A beneficiat de urmatoarele burse: bursa "Fondation pour une Entreaidc Intellectuelle
Europeenne" (Paris, 1981 - 1982); bursa UNESCO (Paris, 1990); bursa International Visitor
Program USIA (SUA, 1992); bursa de studii a Universitatii din Udine (Italia, 1997, 1998).
A participat la reuniuni culturale organizate de Centrul cultural roman din Viena (1996);
Centrul cultural roman din Venetia si Academia di Romania din Roma (1997, 1998).
In prezent, autoarea este lector de literatura comparata la Facultatea de Litere, Filosofie si
Istorie a Universitatii de Vest din Timisoara si secretar general de redactie al revistei "Orizont"
din Timisoara. Este membra a Uniunii Scriitorilor din Romania, a Asociatiei de Literatura
Comparata din Romania si a PEN-Clubului roman.
Asupra cartilor autoarei au formulat opinii critice: Nicolae Manolescu -Fragmente dintr-un
discurs critic ("Cronica", nr. 16/1981); Livius Ciocarlie - Antologia Tel Quel ("Orizont", nr.
7/1981); Doina Uricariu - O impecabila frenezie ("Romania literara", nr. 8/1988); Vasile
Popovici -Barthes - blinda scriitura ("Orizont", nr. 39/1988); Ovid S. Crohmal-niceanu - Un
roman popular rafinat ("Contrapunct", nr. 4/1991): Florin Manolescu - Ann from Loonga
("Luceafarul", nr. 14/1991); Tania Radu -Sentimentul de a scrie ("Contemporanul", nr. 18/1991);
Virgil Nemoianu -The Real Romanian Revolution ("The World", 1991); Dan-Silviu Boerescu -
Am pierdut o batistuta, ma bate mamica? (in volum La noapte, pe strada Toamnei. Fictiuni
critice, Ed. Phoenix, 1993); Cornel Unsureanu - Babeti si Barbey ("Orizont", nr. 1/1996); Radu
G. Teposu - Intre sceptru si biblioteca ("Cuvintul", nr. 9/1998); Mircea Cartarescu (in volum
Postmodernismul romanesc, Ed. Humanitas, 1999); Monica Spiridon - Modelul Cantemir
("Romania literara", nr. 1/1999).

Structura cartii : 6 capitole

Etimologia cuvantului dandy parerile sunt impartite :
-origine scotiana, sec. XVII XVIII, diminutiv al numelui propriu Andrew
- sec. XVIII adus din America de catre soldatii gen. Braddock cantecul Yankee, doodle,
dandy : Yankee doodle keep it up,/ Yankee doodle dandy,/ Mind the music on the step/ And
with the girls be handy
- cf. marelui poligraf si moralist Samuel Johnson, cuvntul ar veni de la dandelion, numele
englezesc al unei plante banale, ppdia (sunnd, pentru francezi, de-a dreptul crunt, ca un dinte
de leu dent de lion) sau de la o moned de argint, btut sub Henric al VII-lea, dandiprat, sau
suprem fantezie, din franuzescul dandin, sugernd un mers legnat si nu de puine ori cam
tmp
- cuvantul a avut o cariera fulminanta in Anglia incepand cu sec. XIX (1815 1817) cand intr
n scen primul dandy autentic al lumii, George Brummell
Dandysmul - cei mai muli susin c dandysmul e un fenomen strict istoric, ale crui rdcini
sunt reperabile ntr-un timp i spaiu anume (Anglia sfritului de veac XVIII). Dar stilul numit
nc de pe vremea lui Brummell dandysm are rdcini mult mai adnci. Dandysmul ar fi, dup
Barbey dAurevilly i Baudelaire, o instituie vag, etern, un stil atemporal, un fel de
genotip occidental, un ideal de umanitate. O utopie, decreteaz dandylogia contemporan. Iar
dandy-i nii nu preget s i gseasc rdcini mitice, genealogii ilustre, certificate de
noblee.
- Cu totul alta este evoluia cuvntului si a fenomenului n Frana, deoarece, pornind de la
eseurile lui Baudelaire i Barbey dAurevilly, dandysmul a devenit o valoare estetic serioas, iar
Brummell paradigma sa.
- Lady Morgan (Sydney Owenson) Frana n 1816, Harriette Wilson, si Catherine
Gore consemneaza primele in scris cuvantul dandy
- cuvntul apare rzle si la Byron, n 1818, ntr-o pagin din Beppo (poem scos ns n public
abia un an mai trziu), unde le nfieaz cititorilor un soi de personaj fr nume, un dandy
fr vlag.
- in 1817, cuvntul dandy intr, poate pentru prima oar, ntr-o pagin tiprit. Din acel moment
ncepe tumultuoasa lui aventur.
- pe la 1850 el invadeaz zeci de volume sub semnturi celebre, de la Byron, Bulwer-Lytton sau
Benjamin Disrali la Thomas Carlyle i Thackeray, de la Eugne Sue sau Balzac la Stendhal i
Thophile Gautier. - Asediul dandystic culmineaz n 1845 cu micul volum al lui Barbey
dAurevilly, dedicat celui mai important dandy al tuturor timpurilor. Prin Despre dandysm i
despre George Brummell, dAurevilly inaugureaz o a doua mare etap n istoria cuvntului.
Abia atunci substantivul dandy este ridicat la rang de concept i ncepe s fie desfurat pe larg ;
el devine dandysm.
- transpunerea romneasc a lui dandy din 1840 pn azi. Foarte puini dintre autorii romni las
cuvntul n original. De cele mai multe ori ei, dar mai ales traductorii l nlocuiesc invariabil cu
filfizon. DEX-ul i d un singur sens i i subliniaz corect nuana peiorativ : tnr cu
pretenii de elegan i cu preocupri neserioase, la care se mai adaug i o surpriz
etimologic : probabil alterare din fr. vive le son [du canon], refrenul unui cntec revoluionar
francez.
- Dar primul care i dedic fenomenului pagini ntinse este orict de ciudat ar prea Balzac
nsui, la 1830, n mai puin circulatul Tratat de via elegant.
- i urmeaz Thomas Carlyle, cu Sartor resartus (1833-1834), apoi William Jesse, autorul unei
Viei a lui George Brummell, cruia i e dator pentru mulimea de informaii despre marele
dandy englez Barbey dAurevilly. Cu Despre dandysm... al acestuia din urm si cu fragmentul
dedicat dandy-ului de ctre Baudelaire (n Pictorul vieii moderne, 1863) sunt puse temeliile
dandylogiei si se construieste esafodajul etic si estetic al dandysmului
- Ce este dandysmul ? : abstracie vie, angelism, aristocraie (un nou fel de), art, artificiu,
ascez, asociaie, atitudine, cast, ceremonial, cod, corporaie, cult de sine nsui, demonism,
doctrin, eroism, estetic, etic, experien, fenomen istoric, figur de stil, form, frivolitate,
ideal, idee, instituie, joc, legislaie, manier, martiriu, mistic, mit, mod de via, mod,
mondenitate, moral, narcisism, nihilism, ordin monahal, paradox, practic social, principiu,
profesie, proiecie imaginar, reacie, religie, revolt, revoluie, satanism, scenariu, sect,
seducie, sistem de aprare, stare, stoicism, spiritualitate, stil, strategie, arlatanie, univers,
utopie, vanitate, vocaie.
Alcibiade sau coada taiata
- istoria dandysmului incepe cu Alcibiade, frumosul discipol al lui Socrates. Alcibiade e frumos,
bogat, de familie bun, inteligent, fr a se ridica ns vreodat nici la mreia tutorelui su
(Pericle) i nici la cea a mentorului spiritual (Socrate). Mult prea risipitor cu darurile oferite de
zei, extravagant, egocentric, de o ambiie nesbuit, Alcibiade rmne n amintirea atenienilor
drept brbatul cel mai nenfrnat i arogant, mbtat de putere, ngmfat de laudele ce i le
aduceau nu puini dintre cei puternici
- el imprumuta intotdeauna ca pe o masca stilul celui din fata lui : pentru a le intra pe sub piele
spartanilor renunta la podoabe, parfumuri ; in Tracia se imbata mereu iar in Asia Mica traieste in
fast si lux.
- acesta taie coada cainelui cumparat cu 7000 de drahme pentru soca si a sfida
- alti mari dandy : Cezar, Catilina, Patroniu, Lauzun si Pascal
- printre primii care definesc dandysmul se afla Baudelaire Pictorul vietii moderne
- Charles Genevive Louise Auguste Andre Thimothe de Beaumont intra in saloanele vremii
cand barbat, cand femeie, dupa cum o cer imprejurarile jocului politic starnind dispute asupra
sexului sau (primul travesti)
- dandysmul a aparut dupa 1770 din cele mai diverse categorii sociale
- pt. Beaudelaire dandysmul e ultima zvacnire de eroism in vremuri de decadenta
- dandysmul a aparut in dandyland Anglia si Franta, raspandindu-se apoi in intreaga lume
Predandysmul
Anglia
- Macaroni-I englezi sunt tineri care calatoresc cu precadere in Italia pt. ca e la moda
- Corinteni tineri londonezi fashionables care viziteaza Grecia si pronunta cuvintele
sarind unele silabe
- The Beaux. Frumosii barbati aflati mereu in prima linia a modei
- The Bucks. Masculii

Franta
-Muscadinii (de la muscada=nucsoara) contra revolutionari
- the Lions les lions
Dandyland
Catherine Gore (1799-1881), prozatoare celebr n epoca despre care vorbim, ntrupare a
viselor frumoase pentru orice tnr din Londra sau Paris. Fiica unui negustor de vinuri
ajunge la nici 30 de ani n piscul notorietii pe dou ci, una mai neted dect alta : o
cstorie reuit cu locotenentul Charles Gore (viitor diplomat n Frana, care o propulseaz
n high life) i scrisul pe nersuflate. n fiecare an, cte un volum (roman, eseuri, memorii)
aruncat pe pia, pentru un public lacom s triasc fie i aa, prin intermediar, n culisele sau
avanscena lumii bune
- Dandy-i sunt adeptii celibatului placerea carnala nu trebuie impartasita cu femeile decat
ca negot. Mai bine amorul cu baietii .
- Homosexualitate este un cuvant care apare abia in 1891
- Dandy-i sunt marea majoritate homosexuali si spernogini
 - Autori ai dandysmului legati de Banatul istoric : Szilagiy Geza, Revitzky Gyula, Marai
Sandor
n 1876, la 26 de ani, Eminescu scrie patru strofe care ar putea fi considerate manifestul
antidandysmului romnesc din secolul al XIX-lea :
Ai notri tineri la Paris nva
La gt cravatei cum se leag nodul
-apoi ne vin de fericesc norodul
Cu chipul lor iste de oaie crea.
La ei i casc ochii si nerodul
C-i vede-n birje rsucind musta,
Ducnd n dini igara lungrea...
Ei toat ziua bat de-a lungul Podul.
Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strmb :
Stlpi de bordel, de crme, cafenele i viaa lor nu i-o muncesc i-o plimb.
-aceste mrfuri fade, uurele,
Ce au uitat pn i a noastr limb,
Pretind a fi pe cerul rii : stele1.
- Semi-dandy roman, Alexandru Odobescu, Alexandru Macedonski,
- Mateiu Caragiale (cel mai mare si mai important dandy roman)
- elegantului colonel Lesescu, dandy-ul absolut al Iesilor la 1844
- Misu Vacarescu Claymoor - fiul lui Iancu Vcrescu. Cu o genealogie ilustr, bunic
Alecu Vcrescu, unchi Enchi Vcrescu, nrudit cu marile familii Ghica, Bibescu,
Brncoveanu, Cantacuzino, uu, ba chiar, dup mam, legat direct de Maria-Theresa.
Claymoor a fost Vocea Elitei romneti din preajma anilor nebuni, cronicarul monden
en titre
Patronimele celor mai importani dandy ai lumii ncep cu litera B : Brummel, Byron, Barbey,
Baudelaire.
George Bryan Brummell (1778-1831). Adevrata poveste a dandysmului ncepe n Anglia o
dat cu intrarea n viaa monden a unui tnr cu totul neobinuit. Brbat de trei ori valoros,
ntruct era vanitos, englez i dandy, cel mai mare dandy al vremii sale i al tuturor
timpurilor, dandysmul nsui, tipul desvrit al frivolitii elegante, o individualitate
dintre cele mai rare scrie sufocndu-se cu superlativele Barbey dAurevilly. Nu e singurul.
Lui Brummell i cade n mreje o lume ntreag, ncepnd cu viitorul rege, prinul de Wales, i
cu lordul poet, George Byron.
George Gordon Byron (1788-1824). Al aselea lord Byron, cltorete mult, studiaz, scrie,
public, se ndrgostete n repetate rnduri, ine la doar 24 de ani primul discurs n Camera
Lorzilor, are succes cu tot ceea ce face.
Cteva detalii din felul de a fi al lui Byron, printre care si grij aproape patologic pentru
buna form a corpului su, poart ns inconfundabila amprent a unui stil dandy. nti,
admiraia pentru mai vrstnicul cu zece ani Brummell.
Jules Amde Barbey dAurevilly (1808-1889) e, cum s-a vzut deja, primul dandylog de
serviciu. Nobil, descendent pe linie matern, se pare, dintr-un bastard al lui Ludovic al XV-
lea, e crescut auster, cu un cult al grandorii ntreinut permanent. Apoi, fascinat de valul
revoluionar, are fervori republicane, i detest familia, pentru ca, revenit la Paris (dup
experiena de la Caen), s-i redescopere brusc rdcinile nobiliare, s-i anexeze acel
dAurevilly n coada numelui i s se precipite cu o voluptate diabolic, sinuciga aproape,
ntr-o via tipic dandy.
El facea senzaie cu o simpl ieire n public. i alege cu grij cravatele, manetele de
dantel, mnuile, dedicaiile scrise cu cerneluri de culori diferite. Silueta lui e
inconfundabil : redingota umflat printr-un fel de corset se evazeaz ca o tunic militar
ieind de sub centironul strns. Pantalonii sunt gri cu dungi galbene. Pe piept i flutur un
jabou de dantel. Minile i sunt acoperite de mnui cu manet. Ar putea prea un costum
de carnaval, dar privirea imperioas i inuta mndr a capului nghea zmbetul pe buzele
zeflemitilor.
A scris - Despre dandysm i despre George Brummell
Charles-Pierre Baudelaire (1821-1867) intra pe scena pariziana ca dandy al boemei animat
fiind de dorina de a sfida. O face cu gesturi violente, vopsindu-i, de pild, prul n albastru-
verzui.
Alti dandys celebri : Harold Acton, Aragon, Leopold von Andrian, Hermann Bahr, Roland
Barthes, Antoine Bibesco, ducele de Bisaccia, Paul Bourget, David Bowie, Paul Bowles,
Arthur Breisky, Truman Capote, Illan de Casa-Fuerte, Boni de Castellane, Arthur Cravan,
Chateaubriand, Csth Gza, Rubn Daro, Eugne Delacroix, Serghei Diaghilev, Charles
Dickens, Alfred de Dreux, Marcel Duchamp, Scott Fitzgerald, Brian Ferry, Serge
Gainsbourg, Jean-Paul Gaultier, Andr Gide, Marsen Hartley, Hugo von Hofmannsthal, Brian
Howard, Alfred Jarry, Ji Karsek ze Lvovic, Udo Kier, Kosztolnyi Dezs, Jean Lorrain,
Alexandru Macedonski, Vladimir Maiakovski, Marboeuf, MiloMarten, Gustav Meyrink,
Jean Moras, Charles Robert Maturin, Alfred de Musset, Alexandru Odobescu, Yves Saint-
Laurent, Stanisaw Przybyszewski, Lon Radziwill, Jacques Rigaut, Raymond Radiguet,
Richard von Schaukal, Osbert Sitwell, Stendhal, Ramn Mara del Valle-Incln, Miu
Vcrescu-Claymoore, Ungaro, Versace, Stanisaw Ignacy Witkiewicz, Tom Wolfe.
Dandysmul apare ca o etic, dup cum urmeaz : etica narcisic (i detest, ntr-adevr, taii,
aproape toi au un ataament i o dependen psihic exagerate fa de mame (sau de
fiinele n care ele sunt proiectate), aproape toi au o sexualitate deviat, a diferenei, a
singularitii/singurtii, a negativitii i a gratuitii. Dar el, dandysmul, dezvolt n egal
msur o estetic, o strategie & tactic a seduciei i o utopie.
Dandy-ul, profesand un cult de sine activ, ostentativ, crede ca diferenta trebuie dovedita si ca
in consecinta ea se creaza manifestandu-se.
Atat snobul cat si dandy-ul au nevoie pana la sfarsitul vietii lor de cate o oglinda : snobul
cauta imaginea unora carora sa le semene iar dandy-ul se descopera acolo doar pe sine.
Snobul vrea sa para printre iar dandy-ul vrea sa para altfel.
- Dandy-ul este prin definitie cineva care se afla in opozitie
- Dandysmul era vazut drept o pura chestiune ce tinea de excentricitatea vestimentara.
Dincolo de aparente insa era o nebnuit profunzime : cele cteva studii de s-i spunem
modilogie sau vestignomie sau elegantologie, ncepnd cu Tratatul de via elegant al
lui Balzac sau cu Sartor resartus al lui Carlyle. Spre a nu-l uita, n zilele noastre, pe
Roland Barthes, cu al su Sistem al modei.
- Costume clbre: haine bleu nuanta Brummell cu nasturi de aur, ducele de Beaufort care
se asorta cu gazonul si se imbraca in verde, Beaudelaire cu ale lui manusi roz, etc.
- Accesoriile ocupau un loc de cinste : cravate, manusi, palarii, pantofii cu toc rosu,
monoclul, florile purtate la butoniera, etc.
- Dandy-ul cunoaste arta mastii de la fradatul propriu-zis la coafura (Beaudelaire cu
Elogiul Machiajului in care el enumera beneficiile fardarii)
- Ideea de a fi in forma devine una dintre cele mai mari obsesii ale dandy-ilor
- Toti practicau sporturi : calarie, box, canotaj, ciclism, pilotaj, etc.
- Toti se incranceneaza sa isi conserve tinereatea si frumusetea
- Aveau oroare fata de femei si feminin
- Exista 2 tipuri de femei pe care dandy le accepta : femeia independenta, puternica,
autoritara un fel de amazoana si curtezana.
- Deoarece femeile erau excluse, intregul arsenal al dandy-ului cuceritor se indrepta spre
barbati, sau mai bine zis spre baieti.
- Majoritatea erau homosexuali si aveau doar casatorii de forma

Ultima parte a cartii intitulata Dandygrafii, cuprinde fragmente din carti, eseuri, etc. scrise de
si despre cunoscuti dandy :
- Despre dandysm si despre George Brummell si Un precursor adl dandysmului Barbey
dAurewilly
- Tratat de viata eleganta Balzac
- Corporatia filfizonilor Thomas Carlyle
- Dandy-ul de Charles Beaudelaire
- Charles Beaudelaire de Teophile Gaultier
- Beaudelaire scris de Jean Paul Sartre
- Condei, carbune si otrava Oscar Wilde
- Narcis & Co. Oscar Wilde intre oglinzi carnivore de Mircea Mihaies
- Robert de Montesquieu Marcel Proust
- Dandysmul de Albert Camus
- Despre dandism Ovidiu Cotrus
- Trei comentarii mateine Ion Varatic