I

.Lteratura fernnn", un caz particular al margnaltt literare

LI, Margine, margnal, margnaltate,

margnalzare

analz comparativa a ntrrlor acestor termeni in The Oxford English Dictionary (1989). Le Grand Robert de la Lanque Franaise (1989) s Dictionarui limbii romane (1965-2009) scoate in evdenta

'iteva amanunte relevante (s) din perspectiva unui studiu de menI Itt. Dferenta dintre tratarea termenilor cu pricina in primele dou mari Iucrr lexcografce amintite s maniera in care sint definite I eleas notun in dctonarul rornnesc este, fara exagerare, zdrohttoare - fnd. evident, direct legata de o dferent de anvergura vulturala asupra carea nu cred ca e cazul sa mai nsstam. Pe scurt, Ir i snt elementele care atrag cu deosebire atenta de-a Iungul acestui t xcurs cornparatv. in primul rind. in dctonarul Oxford s in Le Grand l? bert termenii sint inregstrat cu toata bogata lor semantc, mulI plele acceptun derivate dn sensul de baz se succed pedant, cu lurg exemplftcr, acuratetea defntilor mergnd pin la nuantr de uu te; mai mult char, e urrnrt aiei inclusiv evoluta semnatca a Iermenlor. se specifica, de pld, in ce epoca a aparut cutare sau l'Idare acceptune a cuvintulu. Prin contrast, in Dictionarui limbii ,IIlIlane lucrurile sint mult mai smplu transate, ne Intmpn ac o t al ut toare parcimonie; defntle sint lapidare, iar sensurile lnregs1'.11 nu smt att de numeroase cum ar fi fost de asteptat. in al doilea , " I(l, daca in cele dou mari dctonare se insista asupra acceptunlor 111'1 Iogce, politice s axologce ale conceptelor de "margine" st .mar111 uil", in Dictionarul imbii romane aceste sensuri snt, ca sa spunem 1 n, rnargnalzate : nu sint explicitate, ci doar vag insinuate: pentru ,IIIHr~ln ", e indicat ca sinonim cuvintul "periferie", iar .rnargnal" 111 ('Il. ul r ne ntereseaza - e echivalat cu "secundar". ,.A mar1llIlIlIza" in. arnna ; ( ) situa la margnea unui obiect, a unui Il 1HIIII 'Il ( le," , I r( H/W UV.a dtrnnua. redu e (pe nedrept) valoarea, 1 1P 11I I 11l(I 11111'1 1)('1, o uu-, Il 1111 " 11I('ru,, un I id 1prin n gliJar in Il
Il!11c1

voli,

p.llIlI\

11111\'111

('1111.

l'('(ko

1111

,IH'(.I(lt'fllIl(1t

ucl ud

pn

,I<

Itlt'OIO/'

('

. Al'

'\

111 t IIIJlI'I

1I11I1I11\I,lrll

o p

r-r

nrrrrn Y lon

.nrrrn
au

bllll. al', 111 cn r pmdt dll!>. I (..p r oana ar trai te n margtn It (11,11111:1111111 In rrnel ": N.B. : in Dictionarui limbii romne cuvintu] nu apru I ('H ubstantv, ci doar ca adjectiv) st exemplifica prin dou tat le murtoare din Roland Barthes s din Michlle Perrein. Sa mai adaugam, in sfrst, ca din dctonarul romnesc Itpseste termenul de .margtnalttate". (il gsm doar in Marele Dictionar de Neologisme s, desgur, in dctonarele de socologe.] Asemenea lacune "lingvistice" relev (inc] slabul interes in cultura romana pentru o problema delcata, controversabil, dar totodata ofertanta intelectual, ce antreneaza reflecta asupra crtertlor s mecanismelor excluderii, asupra legttmtti arrumtor erarh sau, pur s simplu, asupra rolulu sau a furicte "minorilor", a .margtnaltlor" in ansamblul unu sistem de valori. A discuta despre acesta din urrn nu implica poztonarea mantheca fie in tabra conservatoare, fie sub stindardul Resentimentului - char dac, asa cum ne avertzeaza Barthes, orice enunt presupune o articulare ideologica. O dscute fructuoasa despre .rnargnaltr' st/aau .mnor" literaturii romane nu ar trebu sa vizeze, cred, contestar canonce radicale s cu atit mai putn contestarea legtmtt esteticului ca prncpal crtertu de valorizare a literaturii s de constituire a canonului. Adecvat ar f mai degraba o largire a interesului pentru fenomenul literar autohton, dinspre "centru" s valorile de virf (mai greu atacabile) catre zonele liminale, fara vreo intenti e de "discriminare poztva" s mai ales fara pretenta de a renunta la ideea de erarhe. Este important sa le acordrn atente s scrttorlor "marginali" pentru c acesta nu sin t doar prezente ptorest, ci contribuie la configurarea unu cadru: far e nu exsta .vata ltterar" - creeaza ernulate, intrettn un climat propce create, consttue fundalul pe care se profleaza ndvduattatte importante, dar un fundal mobil ce contne intotdeauna un poterital inovativ. (Cc, sa nu utm, Iteratura nu este doar un act individuaI, e s un fenomen social.) Rmne de discutat, desgur, ce raport se stableste intre marginalitate s valoare s in ce masur noti une a de .scrttor margnal" si aceea de .scntor minor" interfereaz ori se suprapun. Pentru ca, e cert, exst marginali "minori" s marginali conjuncturali - care (numai) intr-un arrurnt context de receptare au fost .cotat' mai jos decit ar f meritat, dar pe care relecturi ulterioare li redescopera s li revalorzeaz. Recuperarea rnargnallor unei epoci dn Isteria unei literaturi comporta lns s riscul supravaonzarn. Ar putea f Iegtrn, de exemplu, revalorizarea unor prozatori interbelici precum M. Blecher, H. Bonciu, C. Fntneru, O. Sulutu - dup cum, nepropusa pin acum, ar putea f legtm reevaluarea unor prozatoare ca Ticu Archip, Ansoara Odeanu ori Sorana Gurian -, dar consider c ar f excesiv s- asezam
6

1111 111 IIlov\ \1\11,1101 1111I l'd '. 'Il.

111

ll'1I

In Pnp,Hlnl li

'111 l

vu. Llvu

'br

'Un

I I I al u lntat, IO I i Ump, a un di curs asupra scrttortlor Il l'Inali nu pr upun obltgatoru o ontestare canonica. A scre ~ 1III!'i',,- d i tori lite rara (sau o storte - partala ori globala - a unei IIt I I \I uri) in care sa fie inglobati s autorii de plan secund ori tert nu IlIlpll' in mod necesaro supraevaluare a acestora. Termenul de .Jstorte
I

tur" si termenul de "cano n" se suprapun doar n parte: canonul k. prtn deftnitie, restrctiv, limitat la valorile mari, avind s o dimen11111 ddactc, selectivitatea sa e eltst ; in timp ce istoria Iteraturt I Il' teaza si valorile de al doilea s al treilea plan s nu se defneste 111 mai ca sum de Indvtdualtt (de opere individuale de excepte), ci Il I n d esential ca naratiune care da seama despre fenomene, contexte, l. ctonc, relat. Cano~ul este mpersonal, rezultatul unui consens Il \11 individual, transgeneratontst, se constituie in tmp : istoria lite, \ t urii, cind nu e o istorie ddactc. are o component subectiv, .1111 010 de rgorle oblgator ale genului: far a f totus fctune. e un I t nariu plauzibil, desfasurat in logica "adevrului-coerenta". Afiruurule de mai nante vn Intr-un conflict asumat cu anumite presuIHli',lt,ii formulate de G. Clinescu in prefata la Istoria ... sa:
I 11('r

.Jstorta Iterara este o istorie de valori (...). Multi istorici literari st inchipuie c operele de mina a doua snt mai importante, in~ucit ~Ie zugrvesc o epoca s c prn urmare istoricul se cade sa studeze once fenomeno (...) Se confund deci istoria sptrtulu public cu istoria operelor de arta ca rezultate aie efortului artistico (...) Eminescianismul este un produs al lui Eminescu. (...) Nu exist in storta literara lteratura medocr dar reprezentatv dac n-arn definit Int valorile estetice absolute. O istorie Iterar fara scar de valori este un nonsens, o istorie social arbtrar" .
I spectul pentru o "scara de valori" estetica nu ntr in sa in conIradcte cu examinarea componentei sociale pe care o include

liierarui.

in cartea de fata propunerile de reevaluare a unor autoare nu se tueaz sub zodia mult-invocatelor (s la noi, dup 1989) contestr . au btlt canonce. Sint propuneri ce au in vedere, mai degraba, o altfel de abordare a prozei autoarelor interbelice iritr-o (deocamdat Ipotetica) noua istorie a literaturii rom~e. ~ fi vorb,:' mai pr.e~is, de abordare nediscriminatorie, netendentoas, care sa nu mal zoleze sa-numita .Jteratur fernnn" in expeditive captole-ghetou destinate exclusiv autoarelor - ca in Istoria lui G. Clnescu, dar s ca in sintezele istoricilor de dup el (Ov. S. Crohrnlnceanu, 1. Negotescu sau Dumitru Micu), ci s le (rejntegreze firesc pe autoare - in functe de formula adoptat, de Weltanschauung, de afmtt Ivrest etc. intr-urr flux al istoriei (~i al vet literare) la care, de altminteri, au partcpat nu separat, ci aliuri de confrat lor scriitori.
7

Bianca Burta-Cerriat Nu in cele din urrn, e necesar sa preczm c o dscute despre marginali s margnaltate in literatura romana trebuie sa tna seama de partcularttatle contextului mai mult decit de teoriile decanonizante (sgur, nici ele de gnorat) importate de peste Oceano Pentru c, e ltmpede, margnal nostri au cu totul alt profil dect margnal loroS motvele excluder. atunci cind e vorba despre o excludere, sint sensibil diferite. De pld, dscutle purtate la noi in ultimul deceniu cu privire la postcolonialism si literaturile postcoloniale. in afar de faptul c nu fac decit sa gloseze in jurul unor presupozt, teze s teorii .de rnport", sint sterile s rsc sa alunece ntr-un (chiar daca oportun) conformism academic. Ocupindu-ne de margnal altora, I gnoram cu superbie pe ai nostri. nante de a aborda teoretic "conceptul de negntudne" (vezi Lopold Sdar Senghor) sau "scriitura lesban" (veziMonique Witting). s-ar cuveni poate sa dscutam despre tpurle /cazurtle de margnaltate specifice spatulu cultural romnesc.

Fotografie de grup eu seriitoare uitate

1.2. Margnalttatea/rnargnalzarea

.Jteraturt femnne"

Un caz particular al margtnaltat literare - ce ne prveste indeaproape este reprezentat. tndubtabl, de literatura scrsa de femei. Ar fi fost de asteptat ca dup prabusrea regmulu comunist s cu atit mai mult dup 2000. cind apele s-au asezat in mediul literar rornnesc s, totodat, cnd se produce un nou "desant" (dup cel interbelic) al scriitoarelor - manifestat in poeze, in proz, in teatru, in eseu s mai timid in critica -. sa apar in sfrst crt care sa analzeze, nu doar din perspectiva studiilor de gen, ci ai (poate mai ales) dntr-o perspectv a istoriei s a criticii Iterare. suficient de consistenta dar insuficient cunoscuta .Jiteratur femnn" publcat la noi (deja) de-a lungul unui veac. ntr-un incitant st bine documentat articol din revsta Apostrof(an. IV. nr. 6. 1993. p. 3). "Care e prima autoare din literatura romana?". prozatoarea s eseista Dora Pavel schta premisele unei abordri sistematice - istorice st, in egala msur, nterogatv-crtce - a literaturii noastre femnne, fara ca. din pacate. sa revn ulterior mai pe larg asupra provocri lansate. Cercetrlor de socologe fernnst (Laura Grunberg, Valentina Marneasa, Vladimir Pasti) s abordr istorice a emancpr femeii romane (Stefania Mhlescu, Constanta Vintl Ghtulescu, Maria Bucur, Alin Ciupal] nu li s-au adaugat, in cercul lteratlor, prea numeroase tnvestgat (istorice si critice) ale .Jtteratunt feminine" sau analize ale cmpulu literar romnesc - in diferite epoci - din punctul de vedere al particpr femeilor la vata lterara l.
l. :-llll f\ll '1(' ('()lItdbu\1I pc 11'(' I I tl'rul\ (con r ,tlz dI' 111 I \I, 111 1111 I 111l 'la t l''h'\ "I Il Il'101 11111'11(11Il"1l11(' I tl<'!') Il \' ti Itell Il, 1111111 I ti I ,I '~I<-III'I

Pornind de la evderrta (decoricertant) ca nu exsta deocarndat o sntez (fie s partal) cu privire la aparta s evolutia femeii-scriito~e in spatul romnesc, cartea de fata ncearca sa conture~e o ~.harta ~ prozei autoarelor din prima jumtate a secolului ~ in~~~tindmd~osebl asupra epocii interbelice (cu prelungirile sale dm anu 40. d~ pin l~ instaurarea comunismului). Pe aceasta hart formele de relef vor f, pe ct posbtl. clar marcate. tnindu-se seama cu consecventa de realele diferente de altitudine ce le plaseaz pe prozatoarele noastre lnterbelice pe o treapta sau alta a ierarhii estetice. Tema "afirmarii Scriitoarei in literatura romana" nu va fi abordat, ca atare, de pe versantul unor teorii fernmste ostile noturn de erarhe ; cele ~iteva propuneri de reconsiderare a unor autoare vor fi intem.eiat~ - H~tr-o maniera asumat "conservatoare" dar nicidecum obedent fata de presupozitiile patriarhalismului! - pe argumentele crit~culu~ lite~a~. In prm-planul cart se afl opt ndvdualtt aIe scrsulu femm~n Interbelic - Ticu Archp, Sand a Movl, Henriette Yvonne Stahl. LUCia t)emetrius. Ansoara Odeanu, Cella Sergh, Ioana Postelnicu s So~ana Gurtan - privite ca "personaje" intr-un scenariu.~miCromo~ograf~~) al frrnrt" in Iteratura. Am numit cele opt stud de caz "blOgrafll ale ~ mor esecur exemplare", pentru c in sttuatle de fata unei afir~~ plne de promisiuni nu i-a urmat s consolidarea pe te~m~n ~edlU st lung a unei pozt cvas-centrale (in orice caz, nepenfence) .mtr-un vnnon exttns al literaturii romane. Cauzele acestor "e~ecun exe~pl re" s mplct ale margnalzrn autoarelor, in dscute - margl~ unlzare ce merge uneori pin la evasi -cornpleta Ignorare - stau numai I) rrtal in functonarea unor "diabolice" mecani~me de e~cludere (pe .-rtert de gen) ale cmpulu literar interbelic - inc dommat, e _adev. rat, de regulile patriarhatului. "Ratarea" (dac nu cumva cuvmtul I le prea dur) scriitoarelor micromonografiate in acea~t~ l,:crare are: .It Iapt, dou surse mai importante. M~i gre,: ~~ d~f~mt m t~rmem \Il ' ts. cu rdcn in imponderabilul pshologe (mdIVldu_ale ~o.lecsr Ilv deopotrval st, mtr-adevr. ntr-o pre_a.i~d~lu~g~ta tradte a t. ier" fernrune, cea dnt sursa este de gaslt m msasi structura de ;H r onalitate a autoarelor pe care le-am examinat, in insuficienta lo: dI ( rrnnare, in insuficienta lor consecventa. in ~nsuficient~ 10rJo~a dI a depas nste nertt st nste bariere care. pin la urma, snt m \11111 msur (si) interioare. Cele mai sernnfcatve dintre prozatoarele uonstre interb~lice sint, in felullor. nste revoltate -literatura lor este. 111fili ran, una a revoltei fata de arbitrariul unor leg st regul ce "W d sc libertatea (nclusv pe cea nteroara a) femeii. Numai ca,
Z rhurtu Ftltpa . V zt : Ltana Coz a, Prozatoare aIe literaturii romane ~ode.rne. Ilthlloll;e , Ikvl \('1 ..I1\1011lu", l'ad a, 1994 sau Confesiuni aIe eulUlfemtntn, l' 111111I I \I ,Ilt'! I ,l 11(" ti, 2 (dnr I monografltle consacrate Hortenslel 1',1' 111 lkllftl' ti ('Il I J) 1111'11)1111111,") '1 ''..kll,1 Zuhurtu Flllpn, tlldli de /li
Ifllllll'f

1/'111111111,l' 1111\11 I l'llch

l (. lllu'llI'

ti,

.()O

Bianca Burta-Cernat din var motive, aceast .revolta" s-a oprt la jurntate de drum. Aceasta in condtle in care prozatoarele in chestiune (si ndeosebt Ticu Archip, Ansoara Odeanu sau Sorana Gurian) prornteau nu n~~ai ni~t.e noutat tema tic e - rezultate din asumarea une (inedite pma atunc) perspective .femnne'' asupra lumii -, ci niste inovatii la nivelul discursului prozastic. Ele au ratat astfel ocaza de a infi~ma prejudecata - exprimata undeva, bunoara, de un Pompiliu Constantmes_cu- conform crea scriitoarele nu pot fi .Jruttatoare de curente", nu smt capabile de inovate tehnc, pentru c le-ar lipsi apetenta pentru ideile generale '. " A doua importanta cauza a .ratrt" acestor scriitoare tine de o conjunctura storca nefavorabla : ascensiunea cornuntstlor 'la putere (du~a alegerile falsificate din noiembrie 1946 - intmpltor primele alegen ?enerale _laca~e voteaza s femeile !...) st instaurarea unui regm totahtar (dupa abdcarea Regelu s proclamarea Republicii - in decembrie 1947 - s dup msurle represive aplicate in 1948: nationalizarea, mstttutonalzarea cenzurii etc.) au obturat, o strn prea bine, evoluta freasc a celor mai multi dintre scrttor debutatijafirmati in anii interbelici. Autoarele n-au fcut nici ele excepte, cu atit ma mult, poate, cu ct literatura lor a parut noului regim vietata din start de aspratle unui .Jndrvcuausm mc-burghez'', dac nu chiar de _ Inc mai subversv - viziunea unui decadentism dizolvant. Pentru a putea ~ubli~a in continuare, prozatoarele in dscute (cu excepta So~anel Gunan, care a ales exilul) au fost nevoite sa se inregmenteze nolor com~n?amente tdeologce, lsnd in urrn, ca intr-un exl pe termen nelrmtat, vechea lor Iteratur introspectiva, pe alocuri infuza~ de estetisr.n' individualista. Gestullor a avut doua maligne consecnte : 1) Scnsullor din anii comunsmulu a nsemnat un recul in fata novate s, in cele din urrn, blocajul intr-un conventionalism ~mp~s de curnntena generala a epoc": 2) Pe termen ~ai lung, imagmea lor a fost compromsa - cel putn in ochii judecatortlor intransigenti ai cedrilor din anii comunismului. In cuda reziduurilor unei mentaltat patriarhale, epoca nterbelc a rep:ezentat, s in spatul rornnesc, momentul fast al unui inceput de afrrnare a femeii in vata publc s, pe cale de consecnta al patrun~ere femeii-scriitoare in Cetatea Literelor. Chiar s pentru' un nostalgtc al patriarhatului precum G. Ibrleanu feminismul s, odat cu acesta, literatura femeilor au semnfcata unei necestatt a vremurilor
l. ..Arta prvtta ca problematca de curioastere este o p r pt('( Ivl\. il tntelgente barbatest. (... ) Nu este semnlflcat1v ca scrtttoarel . Il 111 fo I ntctodata Inl tatoare d curente $1 n-au subtllizal Il UPI"1 IIIVI' Il 11\11111I khnl ? Un 111 lIn!'! I~ur. dtrcct st urnan tilla bnzn 111"1101" (1'lIIlIplllli ('11I1 IIlIUIi' tu. .I.IWII IknH'1111l , -MIII('1l l'lIg ", Il VI/'"II'" 111 I 111 ti/I 1'1/' ) Ali ( " '. p, ,
1111 I IIt 11111111, 1IIIIIIIII\c' 1111 In! Il dll" "I I , 101 Il, 111 Il Il I VOiltl

Fotoqrafie de grup eu seriitoare uitate

moderne'. Dup acumulrile primelor dou decenii ale secolului XX I mai cu seama dup acumulrile .anlor nebun" ce au urmat incheer tnzboulu. .Iteratura ferninn" se contureaz tot mai vizibil caferwmen . ocial, in sensul ca femeia scrtoare nu mai este un .caz" izolat, o I xcepte de la regula scrisului ca ocupate prin excelenta masculin, t'Io prezent al cre firesc incepe sa fie acceptat - in pofida orcror uhect a ironii - chiar s de catre aceia care nu sin t neaprat adept di cursului emancipator. Nurnrul autoarelor de lteratur (fie s de 11 doilea sau al treilea raft. ..) sporeste continuu, scrisul femeilor cunos1 rnd o evolute dinspre diletantismul doamnelor din high life - carora 111 a doua jurntate a secolului al XIX-Iea statutul social le ingdua I ~azul de "a crea", Intre dou reuniuni mondene, sub imboldul tnsptrate" s al unui preaplin al inimii - catre o anume profesionaI zure, al crei simptom este in primul rind intrarea femeii nu doar in (lI sa cultural, in calitate de colaboratoare, ci s in presa cotdan, I I ztarst retribuita cu un salariu lunar. Scrisul feminin nu mai este, 1 ndar, un lux, ci o necesitate de (auto)expresie s uneori o sursa de Il,11. .. Contestata sau intrnptnat cu simpatie, curtoazie ori doar curiounte. .Jteratura femnn" - cu provocrile sale ~i cu presupusa-i IH fctate In jurul carea critica nterbelca a glosat obsesiv - devine, Iti r cele dou rzboae, nu ezt sa subliniez acest lucru, una dintre Il III le importante ale dezbaterilor din cmpul literar. Anii '30 marI 1II aza "triumful" Scriitoarei (descrs de contestatari ca o consecnta 1 1 mnzar'' Iteraturt / culturii romane a momentului) sau, pentru I IIUfolosi cuvinte mari, Iegtmarea prezente Scriitoarei (ca personaj 1Il ric) in spatul literar jcultural rornnesc. Sint anii de virf ai litI raturii feminine". Nc un alt deceniu, nici o alta epoca ulteroara dlll Istoria literaturii romane nu o va maiavea ca figura privilegiata (d, l contestata, uneori virulent) pe femeia-scriitoare. S aceasta nu pc ntru c democratizarea relatlor "de gen" in cimpul literar ar fi 11 IIIS, cu timpul, un echilibru ideal, in asa fel incit, de exernplu, Illd(' 'area unei crt sa faca abstracte de persoana autorulu /autoaIl l, In virtutea inatacabilului princpu (devenit de mult o banalitate) prefer sa citez o formulare a lui E. Lovinescu - "arta nu cunoaste I ,virsta, regune s. chiar, in ultima analz, natonaltate'P. Din l' ,at . nu acesta este motivul pentru care lpseste din dezbaterile c 11'1 d -a doua jumtat a secolului trecut o tema a femet-scrttoare. (" a intmplat. de fapt, dup .desantul" literar feminin din anii IO, li ru euforie se prelungeste, in ciuda rzboulu. st in deceniul
I

1'11111'11110 I I .\1t\'1 I 1.0 vII 1('

'Vl'O 1'11,

ere al irtttculut
111 tll 'll( ,

li \1111 1'\"1111111111'" VII VIlj.\lIy

111 I MUII'I

'11;1'

d la Via~aromi.neascain prvnta femlnlsmulul fa,- . obl 'c 111 unul apttol separat. Il I~I 0/1/(10 srrl'lltl,d.femlnln In Romania (d Mrt 111\/111 , Il,laclt' ('1\).1';<1, Ihl('()vhll. 11\1\'1111' Il. l :-\ ,

1 dll

ti V VII

111111('(1 l urf \ Il 111

a- ernat
I (

Fotografie de grup eu scriiiaore uitate

t l'? I Ipoteza mea este c "patriarhatul de stat'" instaurat odat vu pul r a comunista, la sfirsttul anilor '40. a anulat - in cimpul Iil .rar, ca s la nivelul intregt socetti rornnest - orice preterrte de .rnancpare femnn s a pus capat pentru multa vreme orcre di cut despre condta femeii scriitoare, tema considerata frivola, .rnc-burgheza", in orizontul noilor obiective politice s sociale. Presupusul feminism promovat ntr-un regm comunist totalitar nu are, evident, nimic de-a face nici mcar cu femnsmul socialist s cu att mai putn cu acela pe care il teoretzeaza st incurajeaz social-democrat ~i liberalii interbelici. Sintagma .femnsm comunist" este, de fapt, o contradcte in termeni pentru c, desprins din reflecta Epocii Luminilor, fernnsmul este in esenta sa legat de o concepte individualista. In mod firesc, tema afirmdriifemeii (!?iScriitoarei) ca indiuidualitate nu-s gseste locul intre temele de reflecte ale unui mediu intelectualjliterar dependent de autoritatea unu regm politic colectivist. S. totodat, nu-st poate gasi locul nc in literatura autoarelor epocii comuniste. Surprnztor ct de putne snt prozatoarele romane de prrn-plan in anii comunismului! in afara de Gabriela Adamesteanu s de Dana Dumitriu, mai exst numai cteva cu relativa vizibilitate. Des numeroase autoarele care au scrts proza, la noi, Intre 1948 s 1989 s, in unele cazuri (cum este cel al subevaluatei Alice Botez). des remarcabile prin talent, prtntr-o acuta constnt a Iterarttt (pentru c prozatoarele postbelice, multe cu studii filoIogce, s-au profesionalizat) s chiar prntr-o anumt fort novatv, ele smt, practic, .Jnvzble". In cimpul lterar al anilor de comunism mecanismele excluderii pe crter de gen par sa functoneze cu infinit mai multa precizie decit in cimpul lterar interbelic. Dincolo de un discurs adesea declarat msogin, societatea romneasca din anii '20-'30 a perrns, ca pe o consecinta freasc a moderrnzr, emanciparea femeii - fapt dovedit, intre altele, de avintul pe care il ia literatura scris de femei. Prin contrasto in deceniile de dup 1948, faldurile somptuoase ale propagandei comuniste s. in acelas tmp, ale unui discurs ce se pretinde favorabil emanciprt nu fac decit sa ascund o realitate: ntoarcerea la cutumele s la regulile patriarhatului - dar ale unu patriarhat cu mult mai puternic (intruct mai inseltor). dentfcabl, cum excelent demonstreaz Mihaela Miroiu in Drumul cdtre autonomie (2004). cu o politica de stat dscretonara s opresva. Examinarea fenomenului de margnalzare a Scriitoarei in cirnpul literar din perioada comunista - fenomen indisolubil legat de, mai generala, discriminarea femeii in societatea comuni. l<"t- ou face, desgur, obiectul cart de fata. ci indica v nt \lHI PJ('lIltH l un i
I, V(':r.1 Mlh 1("1 I MI ()Iu, " QIII!IIII '/,'/1/1/ /101/111'1'/1'1111111 Il', 1'.(lIhll 111, po
te'OIIlIIlII l'I"

1\ /1111111111,

/"'/lIII(J/IIJ11llt"

11'1111111I'1,

l,

I '1111 1

rcetr viitoare. Dac insist totus atit de multo in acest preambul, upra ideii ca discursul comunist a exercitat. la noi. o actune inhi: l, torte asupra literaturii femeilor este pentru c, totodat, socotesc ca Invzibltatea", cvasi-ignorarea. azi, a prozatoarelor interbelice de care I1I ocup aici este cauzat ntr-o importanti msur tot de ceea ce s-a Ildimplat dup 1948 in societatea rornneasc si implic~t in cimpul litI rar rornnesc. "Recuperarea" in comunism a unora dntre aceste rutoare - prin anexarea lor ideologica - nu a fost una autentica s a I III (are) ca efect perverso pe termen medu, tocmai compromiterea \"1 "est -etca". Mai mult dect atit : Lucia Demetrius. Cella Sergh, 111 ma Postelnicu si celelalte nu au fost .recuperate" veridico ci intr-un uiod orwellian. prn vinovatajideologizata ignorare a contextului in ,Il s-a produs intrarea Scriitoarei in literaturd. In continuare "masculina" prin excelent, critica lterara din vre1111 \ comunismului a preluat din critica nterbelc doar prejudecatile. Il pcunle, rezervele de prncpu legate de literatura scrs de ferne, 1111 i - evident totusi in anii '20-'30 - spiritul comprehensiv. toleranta, 111 oztatea fata de'un fenomen sincron cu modernitea lterara. Chiar \ \t'I nu in mod prograrnatc (ci. probabl, in virtutea un or mecanisme ,h Il rcepte s de gindire induse de aerul viciat deologc ~l ti~p~~Ui): I\tt 'a perioadei 1948-1989 a lasat impresia unei perfecte invzibtlttt ttl 1\'. nu chiar tnexstente) a unei componente feminine a cimpului liti Il r interbelic. in locul unei prezenie, s-a vzut astfel o abseni. 1111111 dintre obiectivele Iucrri de fata este acela de a le reaseza pe , IItloarele interbelice in tabloul mare al epocii lor - de unde au fost 'I vr-lltan decupate. A le reaseza la locullor nseamn totodat s a le IIl Ira mtr-o formula (in nste formule), st a le (re)evalua estetic st 11111',Ticu Archp, Henriette Yvonne Stahl. Sanda Movil, Lucia l', uu-trtus. Anisoara Odeanu. Cella Sergh, Ioana Postelncu, Sorana 111 nn se plaseaz s tpologc. s valoric (cu distin::tiile s n~antaril.e h Ilg are pe care le voi face pentru fiecare caz m parte) m pro~IIllt ti, unor autentcet ca Holban. Sebastiano Blecher, Sufutu, I 111.\0 ru - pentru a nu mai spune c aceste prozatoare nu snt \11111' loferioare unor "marginali" (cu toate acestea mai .vzblt" decit \I l pr um Pericle Martnescu. 10n Biberi sau Dan Petraencu .. 111)ll nsia Papadat-Bengescu - singura scrtoare care s-a afrrnat I 111io literatura romana s al cre loc central in canonul critic 1t \I nu st in canonul didactic de unde, surprnzator, ca urmare a Il 101111 i" currtculare din ultimii ani pare sa fi fost exclusa ...) nu mai I\IHII I:, r d, n gocieri - benefctaza de o abordare "privilegiata". Il "'\Il c u btogr Ci , altminteri cunoscut, este urmart fragme~tar. 111 I ru-vn dntr pun l l ale de artculate - in dou (sublcaptole IlIlI'hIn': I butut scrtlt ar il Via(a rorndneuscd, respectv consacraI! I I 111 1'('lIl1d,,1 , '/)111 I()/Ili ,('n. \Il r p ntru an Iiz d io pirati I 111111'111 l', li Il l' Ipllol. 1)\ '1111, "Ilw 11'11.1111'111>11<1:11 IkIW(\ ('Il, romnn Il I I t,'III! 1111 ~", "l'I Il 1/ 1'111' Il pl le d\ Inlc'l PII t 11\',111 ti p\l(tl\ 111
I

Bianca

Bur'ta-Cer

nat

deloc accesate in exegeza de pin a um a autoarei, propunindu-s totodat sa deconstruiasca anurnte clsee de receptare ce obtureaz Iastaz ca s ieri) lectura fara prejudecat (lterare s neliterare) a operei .mar europene". ncercind sa schteze un cirnp al receptar prozei .femnne" in perioada nterbelca, ca s un cirnp al relattlor intretnute de autoare cu lumea lterar, lucrarea de fat se ntereseaz totodat, des nu sistematic, s de identificarea unor trastur ale asa-riumte "scriituri fernntne", dar afrrn ca o asemenea scrtur e dependenta de un anurnt context istoric s cultural mai degrab decit de nste determnr bologce ori ontologce. Implicit, studiul meu Is asuma o polemica purtat cu asa-nurntul .femnsm al dferente", pledind pentru o readucere in dscutte a notun - privilegiate in vziunea unui feminism liberal- de subiect cultural neutru din punct de vedere sexual s, in consecnta, impotriva unei abordr enclavizate (excesiv de atente la "diferenele de gen") a literaturii scrise de femei.

II

Autoare, crt, tendnte, formule. O hart a prozei feminine in intervalul 1919-1948

Il, l .
111

Proza doamnelor de altdat

mul 2005, dup publicarea seductorulu su eseu despre "intiIIllt:ltea secolului 19", Ioana Prvulescu martursea intr-un interviu uneor i~i magneaz cum ar fi fost dac, nscut la 1880, ~i-trf 1III at o carte in 1906 ... Ipotez contrafactuala nctant, dar Care Idc .iltzeaz o epoca. netnnd seama de susceptbtlttle pe care l~-ar Il lr .zt, in urma cu un secol st mai bine, orice pretente a u.nei 111 unne - fie st a unei doamne din high life - de a serie lteratur. Pe I I Ilrsitul secolului al XIX-Iea, o tinr aspirant la gloria liter~lor 1111 c' m Elena Vcrescu, dornnsoar de onoare a regne ElisabHa, l''IIV aca zimbete maltoase atunci cnd ie cteste versurile in public III tunc cnd conferentaz l. S chiar s mai tirzru, in epoca IIIII I belc, o scrtoare emancipata precum prntesa Martha Bibe(Scu 1\ (tne pe un ton de badnaj (cu prlejul unei anchete tntate de l' I l Nouuelles Littraires) c
III\'

"o femeie care vrea sa-si exercite puterea de seductune se fereste c< de a marturseasca a fi o scriitoare. (... ) Iar cind o femeie vrea sa-i Iaca

IIl' pre ambttle Uterare si mondene ale .Elencute" Vcrescu relateaz I>aul 1'.11111 Mlclescu in cartea sa de memortl, Dm Bucurestu trdsuror cu cai. POVestri Il''suete. Edtura Vremea, Bucurest, 2007 [edta a Il-a). pp. 128-132. Nu 1IIIIIIai pentru domnt1 misogini. dar char si pentru doamnele dn lume a buna uvupattle scrttortcest ale unel femel irisemnau .fumur st gargaun": "M<tma C' rupaca greu cu felul et [al Elenel Vacrescu] de a avea fumurt si garg~unl ( .). de a s vedea mare poeta. ncununata cu laurt, aplaudata, ovatlonata. ttllbulnd si a, la rindu-t. dtstnctn. cunun, ramurt de palmer tlnerelor I rlentc I g rnll r itri al vtttorulu. Mama zeflemlsea :;;1parodia prtmele e 111'1"1 l' Il cl' ve I{krln', p .ar I o ot a la nlv l d ravase de placnta .... dar 1"- .I;kllc'u( \. Il !t Il1(' Il o eh' curu]n. Mut t 1"'/;h..1 IO tuona sa-si r cte odele I 1111 l(kl' C'I Il ti"hll(' I (111 '(/Iltc'\III(C' 1\ P 111, I rrlvrr Il d 1111 ti, '. ('1'11 ,1'1" 1,,,lhll "pltltlll.t elI' YVIIIIIII' Il c'c'V(. ),l't1I1I1'h' -1111 Il cle Il,,t ,Il I 1'\1 fili I 1111 111 1\1 tel I Il.,, I Ic \IO I "