t t
28 -FEMINISMUL §1 EVOLUTIA SA TSTORICA,
>) Feminismul academic are o dazk de alienare fafa do problemele
reale, plmintesti ale femeilor, fag de migearea femetlor,
fafa de foministele angrenate in actiuni practice profemel,
Nueste corelat cu migenrea feminist si se interosouet prea
Putin de femeile din grapuri marginale.
Ambolo eritct sunt adesoa foario Indreptite. Dar acsleag
eritici pot sfc adzesate-maltor orientari care devin academiee.
Deexemplo, liberalism studit lovoic van dotrinarente festa
complica pentru public din afara,adevoa 9: pontra yalticen
liberali., ms aoe
‘Acessta nu inseamnd ct medial unversitar poao si fe scueat
de sindromal sturnului de fldey. tn consesing, in mod sparal
feminisml academic gi studile do gen tnceared ei sonerasict
paradigma conoasteri vezoterieo” In context nastru rominese
aceasta insearand stadieren conditil fmeilor gi relailor do
fon iclsi nstanur cre denen sunt norte de etter oce
feademica: factncil, femelle tome, mame singure, rosttan:
tele, precum gi a unor problematist pe care celelalto Uipurt do
studio tree sub tdceres puteron in viafa privatd, duble al do
rune, poltiele reproductive. In afara contextulul pomenit mat
sus, o alt particularitate a mediului romfnese eate acaea ct
feminismal academic precede gi adesea inopird cxistenta tel
migcari de femei“. : ‘ "
2, Semnificatia teoriilor politice feministe
uo se ocupA, fm general, teoria pllich? Exist efepunsuti
multiple Ia aceasth problem: Leo Straus, un imporeane tees
tician al toriei politic, conaderd cd sazcina Leone police aa
Slosfei peltce esto acooa doa conduce la creyerea gradual de
Infelepelune in privinga flail de a Bal oanenilr i palitite
el dct desu
cept in period intebeles, de
‘eels omni rent = in grand omar
[NHVOIA THORETIZARN PELINISTE A POLITICULCT a
inseamné 24 distingem net intro eoen eo este simple opinie si
csangagterea autentiel Tooria polite’ Insoamnd un discurs reflexiy
supra sensurilor politicii¢i a eehimbirilor potrecuto in politics,
reflectie atupra conceptelor politice de beat: libortate, ogalitate,
democratie, dreptate, sutoritate, putere, gavernaro (vezi Losoo
Williams, 2002), Teoria polities este per seo abordaro pluralist’ gi
critica, Perspectivele principale sunt angumentate 3icrtieato. Niel
tuna dintre orientari nu este luata drept reper dogmatic gi absolut,
‘John Nelson (1983) rezuma scopurile teoriei politica in trei ter
meni, @ Snjelege, a pAstra gi a critica, Teoria politiet oxploroazt
fonomenele politi intr-un anumit context al experientel umane,
pistreazd cova ce face parte din mogtenirea eulturala in privinta
“andiri gi practicii politice, evalueazs eritic manierele de ahordare
fonomenelor politice.
‘In perspectiva clasica, teorile police s-av eoncentrat asupra
aspectelor normative ale guvernarii qi statulul: cum este posibili
¢-guvernare buna? Politica reprezints putorea gi practien guver-
ni, iar teoria politics este studiul acestora. A guverna ,politic”
fara a zecurge Ia violenf inseamns a guvorna prin intermediul
institutiilor ji aranjamentalor publice. O astfel de injelegere a
{guvernérit eate speciiol pontru regimurile democratice. In regimu-
Fle autaritare, nici politcile feministe nu au eadre de desfagurare,
‘Teoria politica poate Imbrica doud agpecte:
) Teoria polities proscriptiva: se oeupa de abordarea norma
tie, coa do tipul scum ar trebui 4” fie configurata politic
sociotatea, astfel inet ea fie drespta, si asigure egalitate de
tratament, cum poate si feo putere legitims, ce drepturi gi
libertafi ar trebui #8 aiba oamenii, care este forma ideald
sau micar cea mai pufin rea formé de gavernare.
1b) Teorie politick descriptiva: vizeazt urmitoarele aspecte:
cum se legitimeard guvernarea, cum se exercith puterea,
legea, autoritatea, decizia; se concentreaai asupra felului
fn care fancyioneavh institufile legislative, executive, judo-
catoresti, partidele, fachiunile, grapurile 60 intaroso: po cot
fe guvemeard san sunt in competitie pentra guvernare (voi
i Bacchi, 1999).
‘BY Leo Sienues, What i Political Phlovophy, Fra Proe,
Gleneos HL, 1858. Fy FEMINIGMUL Sf EVOLUTIA Sa ISTORICS.
Politica a fost in mare mAsuri un dameniv-monope] masealin
(o treabit barbiteased) la care femelle mici nu au participat ca
ssubiecti si nici nu au formulat politic’ (au au determinat agenda
[politiii, nici senstrile ei, nel aldearen resursclor publieo). Implicit
sau explicit, manii teoreticien! ai politieii au produs si teorii ale
genulu Accate teorli au consucrat distinetia intre polis gi gospo-
‘rie, tntre lumea publied gi politics, pe de-o parte, cea privat,
domestics, pe de alta parte (distinctia a fost consacrati de Aristotal
ji urmatié de modernitate (Hegel si Rousseau), ea perpetuandu-se
Gi la ganditori care au sustinut drepturile femeilor, cam ar 0)
Condorest gi J. Stuart Mill. Indiferent eat au dopigit bariercle
‘timpului Jor, teoreticienii poiticului ax rimas, in majoritatea lor,
‘contervatori in privine gonului, of sau fnrolat n simjul comun,
in prejudeedtile elasice despre relapile do gen (bsrbajii sunt dela
natura” mai rafionali gi mai autonomi, deci ei pot fi actor ai sfevei
Publiee, femelle au autonomie Kmitati, sunt mai emofionale gi
nai legate de natura, familie, de sfera privati)®. Chiar gi tn caaul
mazilor teoreticieni actuali ai politicului, problema dreptatii, de
pildd, ramane ca preeidere una a sferei publice fir si fie transfe-
rath $i la cea privata (vosi Rawls, 1971). Teoriile politice feministe
fan debutat Inch Ia sfirgitul secelului al XVIlI-les, prin Iucrarea
Ini Mary Wollstonecraft: A Vindication of the Rights of Woman,
att ca o crilicd la limitarea universelizdeit drepturilor gi cets-
{oniei la barbagi, edt gi ca o modalitate de proiectare a unoi sovio-
afi democratice in privinga gemului. Acest tip do abordare sa
Geevoltat, in sesolul al XIX-lea, prin intermediul lui J.St. Mill gi
Harriet Taylor.
‘Dupé 1960, perspectiva tooretied clasie-micogin’ a fost modi
‘eat eubstanfial, tp consens cu aparitia provocdrilor teoretice
fale noii sting’ gi ale ferminismului valului al doilea. Politiea, Ia fel
fa gi tooria ei, capata aspecte multicentrice. La ora actualé, nici
tun teoretician al pobticului din spagii democratice mu isi permite
‘8 ignore problema democratiziril de gen a politic, precam si
toorin politied feminists, Lozinea introdusd de elitre feminismul
anilor "60: Ceea ce este personal este politic a produs mutatii
“.Verltm acest eons gi analizclefdeute gonulul ta ganda polities roms.
eased democratied de sstre Raloea Pops, Andee Miriu, Maria Bucur,
Gabriel Gheresim fp Bucus, Miola, 2002,
MEVOIA TEORPTIARI FEMINISTE A POLITICULUI 2
semnificative care au condus spre dexvoltarea teoriei politice
Feministe
Teoria politicd feminist s-a dezvoltat in logitura eu misearea
{fominist, argumentnd tn favoarea revondicirilorsolicitate de etre
femei, teoria fiind adescori chiar avangarda acestor revendicari
(pentru 0 trataro dezvoltati a migeirit Feministe, veri Popesex,
2004):
‘) Primele migedri feministe au vizat achimbir legislative prin
‘campanii pontra: dreptal la vot, la a fi parto contractant’
Aeplina, la proprictato, legalizeroa avorturilor, logislahia,
entra egalitatea de gange in angajare gin acces la protectie
Ssociald, Politologii eanoniei au ignorat ta genere aceste mis-
cari, jar dstorieli nu lo-au eonsomnat. De aceea, drepturile
pe caro lo-au edgtigat femelle tree drept ,achizifii naturale”
ale evolufiei democrafii, gi nu drept rezultat al migcarilor
feministe,
bb) Campanii pentra schimbart sociale gi politioeintrarea fornei-
Jor in Parlament, Govern, in administrajie, admiterea In
toate formele de educatie gi tn profesti socotite ytabu”, salar
gale pentru muncé egal, locuri eligibile pe listele electo-
rale ale partidelor.
©) Organivatii gi schimbéri informale: rofugii pentru femet
victime ale violenfei, retelo de sprijin, edituri, produetie de
‘Alm, cluburi, crearea organizatillor internationale do tip rofoa
mai ales tondinjele femniniamului valului IU,
Frazer, 1998)
Putem vorbi despre o teorie specific feminist’ atunci cind are
Joe tronsifia do la argumentarea pentru drepturi egale intre femei
si blzbati spre o problematica specifica = reconfigurarea si resemni+
flearoa unor distinejii de tipul : dependenta-autonomie, patriarhat-
-partoneriat, public privat, grijé-dreptate, produce gi reproducere'.
‘Teorile politice feministe au avut $i au ca seop infelegerea
ridicinilor ideologice ale relasiilor de gen, precum ji relevarea
faptalui ef prin politici care omit de pe agenda problemele cu eare
se confrunté de obicei femelle (cresterea copiilor, munca domestics,
tematia n torllo ple feminist, veai volume
(in), 2001, Toderoaa (od), 2003. « ‘POMINISMUL $1 BVOLUTIA SA ESTORICA,
dubla #i de moned, inegalitatea de ganse, explostarea sexual,
Wiolenja tn familie diserimindsi de gen tn profit gi politict).
Legislativul si executivul se adreseaza donr par(ial realititilar
din viaga oamenilor. Demersul cite fad de nesasth situate 3c
completeuzt in teorilepoitce feministe ca soluit pentru form.
Jared i promovarea acclor polit care {in cont de earsctersl
interdependent al domeniilorvietit sociale. Asifl, teoria politica
feminist cercoteazd empiri gi modeleazd teoreti legdturite ttre
guvernaren Ia nivel de stat (ex, polite) 9i reap wi inatitatile
Sociale, felul cum ea afectenza viata de acasé, de pe stead, co
Injelosuri poitice au cultura popular gi practice cotidione. De
‘exempl, faptul c& eu voi ig la pensie mai repade decat coogi
‘mei bazbafi din mediul universitar pare s8 feo problem® perso-
hold. Darin realitate nu este. Tos mai ropedo cu cine! ani la pensio
fiinded aga ma obligh legea, care este consecinja unei deca pol
tice. Aceast deciie politicd ma afecteazi,O parte din potentlalul
sou intelectual se va ieos, 41 veniturile mele vor fi mai micl fats
de colegtbfcbagi, doer pentra ef sunt femeie. Pot privi si altel
colegti mei bisbaji se vor bueura de mai puting Ihertate st rela-
xare doer pentra ea sunt hirbafi. In plus, in medie, harhatttriese
‘mai polin decat Tomelle gi se pot bueura mai patina vreme de
Tihertatea pensionari, dar sf meriata wai putin de neajunsurile
acesteia. In ambele situai, probleme, cag solufia rama polite
in tore poitce clabce,socotatea ideale” a font concepu
antifomei i antifominit. Pe scurt, n astel de ters, femelle sunt
tameni de rangol doi gi nonestifene, na sunt subiectt ai dreptu-
lor politice sive, Tentativele apre osoeictate ideals, mai ales
Cele cotraettlists, au ignorat mere lipsa de putoreeontractuold
‘yall a femelle. Contractualismul fn varianta ea modern oxclus
fomoie, defininducle altel deett ca pe subiechitcontractului: bar-
bait ~ capi de familie. fp teoria politica clasica, barbagi sunt
tratati ea ratfonall, antonomi, actori publict. Femelle. apar ca
vind rationalitate limitatd, ca neautonome, ea actor! privat.
Contract social oste un contract , featern’,intre eaten barbati
care subminoaza autoritates statu” (paiar sau monarh gi fun
damenteazd democratia modern. Ins, tainte de a devent par}
fale contractului social, hicbafit incheie un ,cantract sexual” prin
care dovin stapéni asupra uneifemei (vezi Carole Pateman, The
‘Sexual Contrect, 1988).
NRVOIA THORETIZARI PEMINISTS A POLITICULUT a
Incd de la inceputurile sale, teoria feminista a argumentat in
favonrea dei ch subiectal cao constrit, far subieetl femcie™
tuto construt politic caaltertate (vent. de Beauvoir iG. Rubin)
‘Tatifionsl,atupeefemellor s-aactonaé din punct de vedere p
tie, fra ca ‘cle of aiba posblitaten dow doveni ageni ei polit
Catogorile de feminitate i masculinitate au fst eoncepate pat
Sha ior feminiemal igi prope ai Teconfigureze postpateiarhal.
{In canonel gandiit police do tradi europeand, trupal
reproducerea, ingrijiren copilor mi alte responsabilitai pentra
fama sunt pereepute ca feminine, Consecinfa acestai tip de
gindiro este ct femeile pot devent actor politic dear in masara in
Gre reugene si teanseen lacoste ola: De exemple, in Republice
Tut Plan, femeie frimenn un rol polite activ dack se desfinta
familias Abia atanc ele avens aces I spaal public al bert
Dour cei co se pet ridien densupra nevollor directe ale fail
pat doveni eetéfeni (de exompla, Rousseas, in Bile seu Despre
tducosie
‘Sozuaitateafemeiascl a devonit ea ineigien argument pontra
screen ferellor in contextal fesse, pomograel gi prosti
inet
"MToreticiencle ‘care apartin ,feminismuhui diferenjelor” (valul IL),
procum i cle aparfinind esl de-al tile val el al autonome,
Soanalzat
i"elevanga conceptolai de moternitate gi practiile materme
entra teria pote (ex, de exemple, Carol Gilgen 1982,
Poon Tronto, 1992, tien gris argumente politice pentra
$date de eid, opin fad de etica Grepturlor gi deta,
sctica matarni qi poifsmal).
~ Bomnifien{ia concaptalai do deeptate din punctul de vedere
al exporionjelorfemeilor. Zate amin tm model de socia-
Tan pentru doptate (vei d exempla, Susan Moller Olin,
1980), esto oporiie inte drepato gt gra? Susan Moller
Ohin, 3989, Iris Marian Young, 1990).
“iri glndizea de eaifie european mi raportr in acest context, conte
Said cnt d laanramte iat eared eal
‘Soatosentreh Ba Inglbeazd prependertnt teva police fesnisteanglo-
TMnoticane, Aes un apefis tetent celollte, ial les contributor
‘etauropene In padizen polit 2 PEMINISMUL §1 EVOLUTIA Sa ISTORICA
— Cum arati utopiile daci sunt produse do cttre fomel ~ 0
langajare in politicle posibilului? (vozi, de oxemplu, Sheila
Benhabib, 1996).
= Politicile reprezentarli gi felul in eare interesele femoilor pot
‘sé apard pe agende politice (vezi, de exemplu, Ann Phillips,
1897).
= Care sunt particularititile experienjai posteomuniste ale
relatilor de gen gi ctm a8 nagta patriarhatal modern in estul
Buropel (veri, de exemplu, Mihaela Miroiu, 1999, Susan Gal
i Geil Kligman, 2008, Vladimir Pasti, 2003)
Abordizile politologice feministe sunt supuse att eritiilor
cexterne, cit gi celor intorne.
(© critica frecventa consti fn accea cl profesile gi pozfiile
publice ew grad mare de rispundere, cole despre care feministele
431 feminist sustin eh sunt monopel masculin, sunt considerate
over, mu privilegii. Dar, dupa cum remarea Nancy Frazer (1998),
teste bizard o aeamenca replied. Daca astfel de pozitii sunt poveri
nu gi privilegit (bunuri), cum se face cH sunt pizite cu strignicie
de catre barbafi? Idea ed femelle sunt mai degrab yscutite” de
‘cloaca mardari a politic gi ldsote si rimani mai sproape de
zona ;pura” a vietit private este mai degraba 0 forma de rea-cre-
dina deci o abordare romantic-eticista in privinga femeilor®. Ba
0 Inserie in vasta categorie a teoriilor vulnerabilititii gi pro-
tecjiei: vulnerabile fiind, femeile trebuie protajate de ,mizeria
viefit publice” gi de stresul prefestilor concurontiale, tn conditiile
in care cea mai mare violen{i este fnregistratd In viata privat,
iar lipsa de acces la viaja publict faco imposibil ca problemele tale
58 spark ca probleme politice (de exemply, femeile easnice, spre
Geosebire de gomeri, nu sunt subiecti politic).
Formula-cadra a teoriei si migedrilor feriniste ale valului
al [l-loa ~ Coca oe este personal este politic, ca mumeroasele sale
‘semnifieati: diviziunea muneti easnice afecteazh participarea poli
tied actole de guvernare afeeteaZ4 viata privat; dropturile omu
Tui so oprese la uga casei ~ are, la réndul atu, numerogi criti
‘Acestia din urm se referd le faptnl ed viaga privati este un drept
4B. eat lip de sbordare a dominatperepestva romantic agupes sx-olu-
flor vent Vogel, 1995)
NBVOIA THORRNWARU PRANIETE & POLITCULET 8
fn sine gi nimeni nu {91 doregte ,inspestori guvernamon
propriul su dormiton Feministele nu neagt viafa privatA a veloere,
ci faptal cin numele acestof valori se pet camufla nedroptiilo,
abururile gi violentele din familie. $i viaja publi, gi cea privat
sunt valoroase, trebuie menjinute, dar operarea’cu dreptul Ja
existen(& privaiti nu trebuie sit inaemno abolires dropturilor por-
soanei in interiorl familie, O femele DAvaia si insultaté na are
fuanso Ia dozvoltare, Kste greu de infeles de co toleranta fafa de
Yiolenga intre strdini gi in afara casei este mult mai mic& decat
‘rolenfa in familie. Tdeea feministelor este ef aceasta a depins de
‘empatia fata de wietime, Exist ineomparabil mai potini birbati
Datuti in familie deeatfemes si copii, astfl incat problema a putut
si apard ea una de naturh politic doar cfind femoilo au putut
‘yorbi despre experientele lor in spatial public
In fominiswul romanese al valului I oxisté numeroase idet
sritico asupra politic gi politiilor care au afeetat viata femeilor.
{in regimal comunist, 0 astfel de reflectie asupra relatilor politice
de gen nu a putut fi formulata pubic, nicidecum politic. In prezent,
{m tranzitia posteomunistf est-curopeand in general, romAneasc
‘m particular, teoria politiek asupra relatilor de gen este fn eurs
do configurare ai viscaad: reintoarcorea modelelor patriarhale ale
puterii publice si private, conservatorismul de stinga (ogalita-
smu, obstacolele in calea parteneriatului de gen in sfera public&
fi privetd, pelitiile care prod decalaje de venitar’ i participare,
feminizarea atriciei, marginalizarea femeilor a aetori politi’,
bsenga de pe agenda polities a problemelar care aferteazs femeile
Uno dintro eale mai importante direetii de eorcotare o reprezintt
configurarea bazelor patriarhatului modern (cresterea deponden-
{ei economice gi de status) in perioada tranzitiei posteomuniste
8. Problemele specifice teoriilor feministe
Ca ories alte teori politico, cole Feministe vizeaz’ gi ole proble-
matic egate de libertate,egalitate, drepturi,legitimitate, autoritate,
ptere. Dar ele nu pot doar repeta acclagi mod de interpretare si
nick aceeagi tematica in sens canonic, pe principiul ineorporacii
femeilor in zonele din care teoriile clasice Te-aa exclu. Cu alte
cavinte, refeta: ,adduugati femeile si amesteeati” nu poate avea a PRMINIEMIUL $1 2VOL.7F1A 84 \9TORICA
deck orlovantl pasa. Torte pobtice feminist scot ka supra
fata cunongter, ca find politic relevante, un tip de experienfe po
care teenie elaice nefeministe le maryinalizeasi, le negioasa
su, pur gi simpla, le considers nonpolitice, deci nedemne de
astfel de abordare. $i acest lucra nu este de mirare. Gandirea
politch a fort aproape exclosiy masculina gi, inevtaba inapirata
Ain xperenfle gancitonlor In momenta near femeilem. devenit
‘bie a toretnar politi, precum gi politic ines ele a
‘dus tn atongia soretirr,p ora feminists, pure de expericate
‘ere mnrehsath preponderent feria. Am conederat necceara 8
Lipologeme a experionjlorfomtgt i feminine tocmal pentra >
Injelegere mai adecvatdarhapunsurlor Ia inrebarea:cerelovangt
are, penta teoria polite, la flea 9 pent politica in, ape
{cate vorba despre ferme i na despre oameni in general. Aga
um relova mule abordel eritio, desea coe oo a treent drept
Sseneraliman a fosto simple universalizae a masclinals, D
£8 vem mule experlonje i nevol comune, stat de natur’ intl.
Al, eit de naora emotionalé i corporal, indiferat de socal
nostra Impctdpim nevol experiente de tpl resprafe, hrdnie
i navel da antoconaereete, de sigurnath, de flier, cemonicare
{i atactino, do autontirmare. Uncle snes aif, fie tn sens
Sxclorivitai, fle In senrul predominanjl, Dintro.acesto oxpe-
Henjo, malo as fost sunt poitzat, dar malt mai putin teoret
ate, Le oi discuta tn special in contextul rolailor patrarbale
B.L. Experienfele femeiesti
In aovastacatogore includ acolo experienf caro
sxchsiv de etre forme, gi anume: sarcing, avortul, naytred, Ia.
tia, aléptarea, ciclul menstrual, menopauza'’. Femeile sunt dotate
G6. Pentre aplicao a acoeteitipelogi manana ptriachatut comuatst gt
‘octeonunist, vee! Blrely 1096, eaptcl .O celtats faminieta”
7. Busta comusila ia care monépauza ont) poitsata Do exempla, fn
Jndocata figinancet, fomoilo sunt edmise of parilpe numa’ éupd co
Tours la meopaust Scmnifetile menopauel sone lezate de erie ale
sielulut monstroal. Monepavea, tn andteaa eu menatruagia, ete pina
fradifjonal en 9 otapt « purificar Inslapeunit 9. ca vars Ia core
‘mati Inesteand 90 mat Re atraguiasre Wentante sexu).
[NEVOIA THORETVZARII FEMINISTE A POLITICULUL «6
sa poarte gi sf dea viaiS. Acest (apt este politi relevant, chiar
dct, de exemplu, politica, In fe ea gi teoreticienit poiteului
par #8 6 dat mai mulid importan{a réaboaislor deegt nagteri, $i
{otusi,fccare societate politizat avortl, contracep{ia, nagtoro
4a goneral, acoso politic ay fost Fieuto exclusiv do hazbati sau in
principal de cétze bisbaii#, Controlul politic bixbitese asupra
facultailr reproductive femoiegt ecto o constant a istorii patria.
Datulut De exemply, in China comunista, femelle erau foriat ster
Tiaate pentru ca sin posts avea mai mult de doi cop, iar in
Tominia, in perioada 1966-1989, femelle erau supusela controle
inecologice fortate ea sa fie inrepistrate sarcinile 9 s& mu facd
Ssvorturl Contracopfia era dramatic redusd ca posbilitate legala,
avortul in fel La oF8 actual, femelle aw in fara noastra ibortaten
doa dispsme de faultile reproductive, dar scvasta ma esto geran-
fice dreptal rirmine inalienabil® fx parlamentae ele mai multe
Hiri domocratice, majoritatea adesee absolut este alefiuité din
Disbati care pot decide orietnd asupra facltatilor reproductive
Femeisti O politica de tip eonsorvator leaga acest facultai fom
jog de idvea ed ele determina gosta femeilor pe ume’. In gene
ral, despre rstul batbatilor nu se Votbeste consensual sat se
vorbeste doar in doctrine reaejionare, uleranationaliste sau in
comunism, dar nu ca ost al birbailor, eal oamenilor: 66 efirme
‘aso arian, o& conduct la vietoria Gal, sh foreased societataa
fra clase ei.
‘Aceste experienje sunt centrale pentru. inate categorile de
fominisme. Exista un consons in privinfa droptulu:fomeilor de a
dispune de facultatile lor reproductive. Dar accentele asupraimpor~
tani materntitit in autorealizarea personal variaz4foarto mule,
chi in ntarforl unein i aceleiagi orienta (vez, de exempt,
tn feminismul radical.
{55 Vesiin acest sons, de exempl, polite engenice in Romania interbalicd
(Ghucar, 2003) an pollen prondtllats ld Genuesen (Kligenan, 2000)
49, Senotoral lon Moisi, Partidul Nafional Térdnese Gregtin Democrat a
‘ropas in 1899 um proect de leg de interzicere a contracepiel fl avorcue
Fevnte at donconiedeett al Tul Ceaugesea, 6 PEMINISMUL §1 BVOLUTIA 58 ISTORICA
3.2. Asocierea simbolicd a femeilor cu natura
Unii camoni sunt considerati mai aproape de natura, de imanenta,
de emojional, irafonal, La acest statut au candidat, fa timp, selavi,
sbarbari", bigtinayis din colon, dar nei uni na san comparat
Temeile ere erau astfel tratate gi de cdtresclavi, barat”. La ora
actoals,fomeite niet nu mai au competitor fn aceasta catogorie
“Experienfele oxeloaiv femaiegti att fieut en Blosofi politenla
si considere ed, din eauza acestora, femelle sunt gi trebuic 6a
FimAn mai aproape de naturs de emokional st irational” Aristotel,
‘Toma D/Aquino, Locke, Rousseau etc elo sunt mai apreape de
.corpul natural, simu de jcorpul politic”. Umanitatea gi eotajenia
Sau definit, dimpotsiva, ea rajionalitate gi cultura. Aga cum la
nivel individual minteatrebuie si conduct trupul, sila nivel politie
poseseri doplini de minte trebuie a4 {i conduc pe cel mai putin
Fafionali. Dar femeile sunt mai putin rationale decat barbagit $1
trebuie 68 ge lase condase de ei, Prin urmare, in imagine treditio-
zal, fomeile nt sunt tratate nil ea oamons doplins, nici en cats.
{eni, Modell tooretiefmsusi esto hegemonic: x conduce pe y, exit
Inlodeauna 0 jerarhie, pueren asupra puter estes inevitalil, gf
dlosirabild. Co co nu sunt considera a aparfne li y sunt tratati
sai dograbi co obiect al politic gi ca resuree. Aga cum natura
‘este o simp reruraa (modelul ecofeb al speciamala sce eare
Sunt socatfi mal ieafionali sont resurse pentro eeilalyt { earul
femeilor, ele sunt resuree de nasteri, de ngrijire, de pastrare a
legaturii barhatulsi ew natura. Dact avem dea face eu sn patria.
‘nat de stat, femelle devin resurse gi pentru statul insu, inchustv
ca spreducktoare de soldat’, fm eontextul eoncoptilor nationalist
‘leraconfietuaist.
‘Asocirea cu natura a tins sie respins fn feminism valu.
fn prevent, nelusiv fn virtuton ecoteminismolti, asoeierea ey natn
ente revloriaatd prin revalorizarea emojcnalulus gi chiar a valu
'0. Poatre a conivacaremisoginismul dane al
tori politic omastasd renubitatesfeminina contresta
onal masclin, promovand tctodatdideea ct fome
poilel, a 9 ultima re
[NEVOIA TRORETIZARU FEMINISTE A POL
3.3, Imaginea de neajutorat
Imagines neajutoririf este asociata do obicei eu copii, persoancle
cu handicapuri sovere, bolnavi, varstnicié gi se refera la persoane
la care discorniméntul este mai mult sau mai pufin redus. Daca
insd copildria este o stare tranzitorie, ca gi boala, varsta inaintata
este o seven de via, dar nu singura, ine handieapul poate s&
fie dobandit, faptul de a fi femeie to plaseaza etern-patriarhal in
rindurile minorilor si persoanelor eu handicap. Nu esto de mirare
cd, de pildd, in Constitutile sexiste, femeilor li se interzice dreptul
la Yot In contextul mai larg al articolului referitor la minori, per-
seane eu afeetiuni mentale, delinevenfi, cu alte cuvinte, al incompe-
tonjilor logali. Cum suapiciunea de delineventa este
seduti, rimino ideoa noajutorarit gi a diacern&mantul
Din punt de vedere politic, fomeile nu trebuie a8 intre in com:
petifio cu barbatii, ei si fie protejate, inclusiv de ele insele. De
exemplu, in programele partidelor plitice romanesti, cel payin
And la alegerile din 2000, problemele femeilor apar Ia eapitolele
destinate provectiei sociale pentru categorii defaverizate, minori,
persoane cu handicap, iar politcile pravalente au fost eel mult
protective (vezi Taran, Hercia, 2002) In acelagi fel sunt construifi
politic indiviati din societitile paternaliste. Fi, considera conducd-
{orii, nu tpi pot discerne nici macar nevoile. In regimurile dietato-
Fiale, conduedtori eapait idoologic statutul de eongtiinga de sine,
de unie factor congtient™, Statul esto gi furnizor de diacerndmant:
‘unoaste interesole indivisilo infantili gle poarté de gift; inceared
4 rezolve nevoile membrilor sociotafii. In acest sens, el nu este
doar stat paternalist, ei gi maternal. In opinia mea, termenul
adeevat unei astfel de situafi este cel de stat parental.
Feminismul liberal, find mai legat de ideoa tratamentului egal
‘n competitie, precum si de cea a autoafirmarii, acona o impor:
tang specialé acestei problematici
51 Im Genere, in lume, inchisoile au peste 80-90% barbati
2, Un tila permanent prezent in scene de propaganda ale Partidulst
Comuniee Homin (PER), de exemple, era: sPCR,focor consent al
soci! neato” “ EMINISMUL $1 BVOLUTIA SA IsTORTGR
BA. Bxperiente feminine
Numese feminine acele experiente pe care Je au predilect femeile
‘ingrijirea Ghrinirea, curétarea copitlor, varstnicilor, bolnavilor,
solului), monoparenialitatea, vaduvia, viclenta domestics, vialul,
birtuirea sexuald, pornografia, prostitutia®™. Categoria cu care
femelle impirtigose acot tip de experiente sau eel putin eateva
dintre ele este cea a servitorilor, indiferent de numele eonjnctural
al avestora. Din experiengele naturale mai multe deeét ale barba-
fie te inferatacelaja sinboliesfemeilor eu natura tap
intra teorie a predestinarii, o data ce femeile nase trupuri, ele
trebuie si Je ingrijensca. Piinded definirea lor ca femei este propon-
erent legats de reproducere si sex, femeile pot fi tratate ca chiect
soxual in eontext patriarhal. Ingeijivea pare wn atribut natural,
ca gi cisponibilitatea sexual, In relagia parontala, femeile sunt
tratate ea pirinte privilegiat in sensul Ingrijinii. De ¢hiess, fn eazul
copiilor din afara casatoriei, ca si al divorfurilor, peste 90% dintro
copii rdmén la mame. Astfel de familii monoparentale sunt adesea
amilitstraeo*. Probabilitaton ea fereile divortate san vaduvele
4 se recdsatoreaged esto mult mai miet fn astfel de enttar
Ganditori politici nu s-au desprins in primal rand de proprile
experiente, Incepand cu aceea de afi ingrjiti de ferme, de prezonte
lor in efera privata ea sfera a ingriirit, seutimentelor, timpulut
liber. Lumea lasic eonservatoare a rezervat femeilor acest loc
ginceen!, privatal gi autoafirmarea prin ingrirea barbetilor,copiilor
{i virstnicilor. Contactal mai procminent al harbatiler eu abstracile,
spafiul public face si flo nevoie de cineva care st ii elibereze de
agnijile trupesti, incdt ei sd se poath dediea gindisii, eultarl, poli
ticii. Teams’ de feminism vine unoori gi ca teama de gtirhiren
‘BE Gu encopin prostitute, care ined nu a fot replomentaté ta spirit mat
fpropiat de concepile feminist, alla experinge sexual vslente:
Ihtguise, vital marta sila, pornogvati, woleaja demeticd wu fost
‘eglementate in Romania inulin do ai. Pentru a contracuracistle
Inge unilateral «eapior de eee fem, in 1008 a Tost promulgata
Lager Conctinini Parental, caro tas8 nu arw decit efecto minaret
cxniaxtl une eulturs dominant pairarhale derpre rolurle do gen ia
facie
54, Voi Stefan, 1999,
[NEVOIA TEORETIZARI FEMINISTE A POLITICULAT ©
Greptului unilateral al birbatilor de afirmare in sfora publici i
de a fi ingrjifi unilateral de catre femei. Conceperea in teoria
polities Iiberald clasica a sferei private ca Joc al neintruziunit
Statului 2 avut gi efecte negative, mai ales pentru fem, gi s-a
‘anifestat to cazul abuzurilor gi violenjet tn familie, O mare
problema a teoriei polities nefeministe este aesaa ef a oprit diseu-
{ia asupra drepturilor gi dreptafii In usa ease
in privinja umilieifomotlor prin caalalth eatogorio do oxperiente,
do-e Tungul timpului, ea a fost tratat& diferit, Clasie patriarhal
violul marital nu a fost considerat-un delict, ei un drept netngriiit
al sofului de a dispune de soyia sa din punet de vedere sexual,
HRirfuirea sexual8 a fost exclusd ca problema politic, viola a fost
tratat mai mult ea ofenak adus& barhatului sub a edrai protectio
se afla femeia (tatf, eof, frate), prostitutia a fost fie tolerat, dar
cu precautiuni in privinja proteetiei hirbatilor de boli cu tranemai-
sio sexual, fic interaist, dar elionjii nu au fost niciodata ineri-
rminayi®. Pornografia a avut un tratament ambiguu, intre tolerare
cu limite, intoloranga sau libertate neingradita. In toate cazurile
insd, politica joaca un rol important atat in felul in eare trateaz’
statil juridic aveste experienfe, c&t gi in privinta felului In care
este conceputa gi sprijinita familia,
Feminismal radical a jueat un rol foarte important in transfe-
area pe agenda teoreticd gi politica a acestor experiente.
8.5. Subordonarea gi diseriminarea
Jn afura fomuilor, oxperionja subordondeii i coa a discrimindrit
sunt trie gi de alle categori tralate a iaferioare: clase, grupus
stnico, rase. In condifile unui astfel de tratament, indivizit ce
fpartin unui grup de acest tip sunt diseriminai. Dar, indiferent
de aparsenenta lz un grup tratat ca inferior, femelle din grupul
respectiv sunt diseriminate gi pentru ed sunt fem. De secea, eu
considered legisafia, chiar gi cand intenfionesza nl contracareze
discriminates, epets adeses eroarea de a plasasexismul fn fnalul
155, Talogisaa actuate dln pelo seandinave fa peivinga prostitute, een
sunt gto! doopotrivd incimina. * -HOMINISMUL §1 BVOLUTIA SA ISTORICK
‘unor ingiruiri lungi de diseriminai™, Sexismul este mai vechi gi
‘mai universal decat rasismul, govinismul, clasismul. Indivizii din
grupurile subordonate sunt dependenti economic, politic sau, cel
putin, cultural, Autonomia lor este dramatic limitata.
‘ontextul teorilor politice feminist gi al politicilorfeministe,
orientarea liberal accentueaz asupra diserimindrii femeilor ca
{ndiviai, ir cea socialist, supra subordondrii si exploatirii femei-
lor ea grup. Diseriminarea ge manifest prin acces mai scl sat
lips de acces la pozifit profesionale sau poitice, la ocupatit cu
venituri mai ridicate, la funetii eu prestigiu ridicat. Subordonarea
1 exploatarea so manifest prin plasarea fomeilor tn munet mai
prost platite, prin dubla 2i de munca,
Egalitatea de tratament, ce gi egalitates de panse au devenit
politici de contracarare a subordonarii si discriminarii, via femi-
xism Liberal gi feminism socialist.
3.6. Anonimatul (invizibilitatea)
Este o exporienti pe care femeile o impirtisese cu toate cateyoriile
de exclusi sau de marginal. Aceste categorii .au au istorie”. Par
ce nu au lust parte la evolutia istoriea. Sunt lipsite de identitate
politic, par si nu aiba interese proprii, ci pe cele ale grupurilor
fchrora le gant ausilinr’. Onmenti din astfel do grupuri ie din
anonimat doar prin exeeptie. In cazul femeilor, adesea excoptia
‘nseamna ealitatea lor functional pe lang’ un barbat (mama,
sofia, fica eroului ficitor de istorie). Bxistd multe rafiuni pentru
aceasta ,stare de fapt". [storia a fost patriarhalé. Ba a conseranat
fa evenimente pe cele care s-au petrecut in sfera publica, unde,
ini in secolul XX, femelle nm au avut acces sau eu avut anal
156, Yori, de exemple, Ordonanta 197 dn 2000: ala prezenta onlonanj pia
sctiminare se faelege once decsebire, excludere, restecie sau proe
Fin{h, pe bart de rasi, nafisnalitate,wtni, limba, relat, categorie
feta, convingori ox sau orentaro otauall,apartonon{@ Lav catogaris
‘ofaveiaata sa oie alt citer ear ar ca be st efbelresteangnres
au fdturarea Feewnoastarll, local au cxerceteli tx condi de
Squat ere ola Herter unmet tn es
lar reeunascato do logy, {a domeni) polite, conemie, socal cular
fawn eres alte demerit ale sie public”
NEVOIA TRORETIZARN PEMUNISTE 4 POLIMCULAT st
foarte limita. Istorigrafia sa concentrat preponderont asupra
btdlilrfondatoare: de independents, de clas, de cucrir, bit
incare femeile in genore nau luat parte, rlul lor desemmat find
tel de mame gi soft de luptatori, demne eel mult 68H inlocuiascl
Inmunele deacaad. Cum nici de acces a edueatie nu au boncheat
fomeilein sens deplin practic pans dup 1950" niet storia stints gi
calturi na le consemneasé in numar semnificativ pana tn ulsraele
deceni, din causa acceruli foarte redus sau chiara lise! de acces
last superioare, Osourtd asemtnitoareimpdrtigees de exemple,
Gi cat-europeni, care ve rogicose eu grew ea subieci a ite iel
Univercale gi, dact se regdsese, marca osto mai ales cea a baleanioy
mulu, care a devenit o eticheté pentra sogrogare gi detoinare,
Dac nu deavolta steategii polite de emancipare din acest
satat, grupurilo marginale pot dervolta strategi obediente Sah
de grupurile condueitoare, dorind 68 fe accoptate sat incluse,
sau derveltd stratogt resontimentare (ves! nationalismal goviny
do exempla). fn aceste condi solidaritaten Intern scade sea
este una do tip adversaty
Pentru orleare dintre terile politico feministe, iepirea din
anonimat nu tmecamn doar iegizea in arena. pablict ql pact
S-ar putea să vă placă și
- Silvia Federici, Reproductia Fortei de MuncaDocument15 paginiSilvia Federici, Reproductia Fortei de Muncaf.ismÎncă nu există evaluări
- Sumar "Femeia in Istoria Europei", Gisela BockDocument2 paginiSumar "Femeia in Istoria Europei", Gisela Bockf.ism100% (1)
- Literatura Feminina InterbelicaDocument6 paginiLiteratura Feminina Interbelicaf.ismÎncă nu există evaluări
- Sorana Gurian 2Document26 paginiSorana Gurian 2f.ism100% (1)
- Sorana Gurian 1Document79 paginiSorana Gurian 1f.ism100% (1)
