RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

CONSUMUL DE FAST-FOOD
ÎN RÂNDUL ADOLESCENȚILOR

Istoria produselor de tip fast-food este strâns legată de industrializarea puternică

declanșată în Statele Unite ale Americii. Industrializarea reprezintă o parte dintr-un îndelungat
proces de modernizare a societăților agrare, proces care a presupus o succesiune de schimbări
sociale și economice. Revoluția Industrială a debutat în secolul al XVIII - lea, în Regatul Unit,
de unde s-a extins, ulterior, pe teritoriul altor țări europene și al altor continente.
Industrializarea a însemnat trecerea la o producție mecanizată și găsirea unor noi metode de
prelucrare a resurselor naturale, prin intermediul progreselor tehnologice. Fenomenul s-a
manifestat în toate domeniile de producție, inclusiv în cadrul celui agro-alimentar.
Primii vânzători de fast-food au fost „comercianții ambulanți de mâncare care își parcau
cărucioarele cu delicatese la intrarea în fabrici pentru a hrăni muncitorii”(Ungureanu, 2015). Apariția

restaurantelor de tip fast food s-a produs, după cum menționează aceeași sursă, în jurul anului 1950,

moment în care s-a lansat, totodată, noua tendință de a comanda mâncare la fereastră, stând în interiorul

mașinii.

Unul dintre pionierii mâncărurilor de tip fast food a fost Carl Karcher, care în anul 1944 deținea patru

cărucioare cu ajutorul cărora transporta tartine cu crenvurști (hot-dogs). Mai târziu, Karcher a cumpărat un

restaurant pe care l-a renovat și l-a transformat într-un Drive-in Barbeque. După cel de-Al Doilea Război

Mondial, economia Californiei de Sud a înflorit și a urmat o perioadă de mare prosperitate pentru Carl

Karcher și afacerea sa. Karcher era convis că viitorul său era asigurat, până când a aflat de existența unui

restaurant situat în apropiere de Los Angeles, la care se formau, zi de zi, cozi imense de oameni care

așteptau nerăbdători să guste din faimoșii burgeri ai lui Richard și Maurice McDonald (Schloesser, 2001).

Fenomenul fast food a devenit cunoscut în România abea în anii '90, când a început să influențeze

puternic comportamentul de consum al oamenilor. Politica de extindere a restaurantelor de tip fast food se

continuă, cele mai favorabile locații pentru amplasarea lor fiind centrele comerciale, precum mall-urile,

care „reprezintă deja un mod de viață în România”. Un pericol mult mai mare care amenință sănătatea

indivizilor îl constituie fast food-urile amplasate la colțurile străzii, acestea fiind denumite fast food-uri

fantomă, deoarece nu sunt atât de populare, iar cele mai multe nu sunt individualizate printr-o denumire

specifică.
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

Un studiu realizat de Euromonitor International a demonstrat că România a cunoscut cea mai mare

creștere medie anuală a industriei food-service, atât din punctul de vedere al valorii vânzărilor, cât și al

numărului de locații disponibile. În România există 17 lanțuri de restaurante fast food, piața de profil fiind

cucerită de McDonald's și KFC. Numeroși indivizi optează pentru cel din urmă, considerând că puiul prăjit

este mult mai sănătos decât carnea de vită gătită pe grătar. Un dezavantaj al restaurantelor KFC este acela

că ele nu oferă clienților o diversitate atât de mare a produselor, așa cum se întâmplă în cazul restaurantelor

McDonald's. Alte exemple de fast food-uri sunt Burger King, Gregory's și Snack Attack.

Oamenii societății contemporane au un stil de viață dinamic, iar „fast food-ul este modul de

alimentaţie sinonim cu societatea actuală. Trăim într-o epocă a dezvoltării, a vitezei, care are nevoie de

acelaşi tip de alimentaţie.” Factorii principali care au determinat creșterea cererii de produse de tip fast food

au fost schimbarea ritmului de viață a locuitorilor din marile orașe ale țării, criza permanentă de timp care a

devenit o caracteristică a existenței cotidiene, creșterea puterii de cumpărare, dezvoltarea comerțului

modern, marketingul profesionist și apariția unei clase de mijloc (Cercetare de marketing privind

atitudinea consumatorilor față de produsele fast food, 2008).

George Ritzer este un sociolog american preocupat de studiul globalizării și al
consumului. Principala sa contribuție este introducerea conceptului mcdonaldizare, care
desemnează procesul prin care principiile restaurantelor fast food își continuă dominația
asupra societăților. Mcdonaldizarea are ca origine ideea de birocrație rațională, propusă de
sociologul german Max Weber.
În cartea sa intitulată „Explorations in the Sociology of Consumption: Fast Food, Credit
Cards and Casinos”, Ritzer apreciază că restaurantele de tip fast food funcționează pe baza a
câtorva criterii. Unul dintre cele mai importante este eficiența, la care se ajunge prin
simplificarea produselor și a serviciilor. Un altul este previzibilitatea, care prin sistematizare
și uniformizare declanșează o serie de acte rutiniere. Controlul, un alt factor esențial, se
realizează prin înlocuirea omului cu tehnologia, cu scopul de a reduce costurile și de a crește
productivitatea.
Sociologul este de părere că eficiența și prețurile mici sunt doar o iluzie și că ceea ce
mcdonaldizarea le oferă oamenilor în cea mai mare măsură este divertismentul. Adeseori,
oamenii optează pentru un decor neobișnuit, atrăgător, capabil să le creeze impresia că
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

activitatea pe care o desfășoară la momentul respectiv nu este una de rutină. Acesta este
motivul pentru care proprietarii restaurantelor de tip fast food fac apel la culori stridente, la
ornamente și simboluri care atrag rapid atenția consumatorilor. De asemenea, restaurantele
fast food crează un mediu favorabil nu numai pentru adulți, ci și pentru copiii lor, cărora le
sunt puse la dispoziție diferite programe de amuzament, spectacole și locuri de joacă.
În continuare, Ritzer vorbește despre falsitatea cu care operează restaurantele de tip fast
food. Personalul care se ocupă de servirea clienților este obligat să zâmbească în permanență.
Politețea constituie un element indispensabil, contribuind la menținerea fidelității
consumatorilor. Dezumanirea angajaților și a clienților se produce inevitabil prin procesul de
mecanizare a muncii, prin interacțiuni scriptate și uniforme. Un alt efect al dezumanizării este
declinul diversității între culturi, omogenizarea tradițiilor.
Un alt proiect de cercetare, cel al Leliei Voinea, prezintă alimentația de tip fast food drept
o formă de imperialism cultural, procesul prin care o cultură impune practicile și instituțiile
sale unei alte culturi. Culturile care se confruntă cu problema imperialismului resimt dispariția
valorilor tradiționale ca pe o pierdere a caracterului lor distinctiv. Ca mișcare împotriva
acestui fenomen, s-a înființat organizația SlowFood, fondată de Carlo Petrini, în Italia, iar
ideile propuse de inițiatori s-au răspândit, ulterior, la nivel mondial.
Fast food-ul apare în ipostaza de simbol al independenței în rândul tinerilor. Adolescența
reprezintă o perioadă de tranziție de la controlul părinților exercitat asupra obiceiurilor lor
culinare, la libertatea de alegere a tipului de alimente consumate. Tinerii asociază ideea de fast
food cu o activitate de recreere, o ieșire cu prietenii în timpul liber, departe de monitorizarea
continuă la care sunt supuși zilnic.
Tinerii desconsideră profilul nutrițional și au tendința de a hiperboliza rolul proprietăților
senzoriale, în procesul de alegere și evaluare a produselor incluse în dieta cotidiană. Produsele
de tip fast food au în componența lor o cantitate foarte mare de grăsimi, la care se adaugă
multe alte substanțe cu potențial cancerigen dovedit, precum coloranți, aromatizanți,
îndulcitori sintetici și conservanți. Aceste produse nu aduc aportul necesar de vitamine și
proteine de care organismul uman are nevoie pentru o bună funcționare. Mai mult decât atât,
ele provoacă senzația de sațietate la momentul consumului, însă nu pot susține efortul depus
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

pe parcursul unei zile obișnuite.

Câțiva cercetători, în cadrul unui studiu, au asociat consumul de produse fast food cu
simptomele de stres și depresie. Rezultatele au dovedit că aceste două variabile pot fi asociate
numai în cazul femeilor, nu și al bărbaților. Cercetătorii au descoperit faptul că anumite
evenimente dificile din viața oamenilor determină o pierdere a controlului de sine si o
slăbiciune în fața mâncărurilor nesănătoase. În perioadele în care experimentează simptome
de stres și depresie, femeile tind să consume din ce în ce mai puține legume și fructe și să
mărească, în mod semnificativ, consumul de produse fast food (Maxwell et al, 2009).
Un alt studiu efectuat pe baza acestui domeniu de cercetare pune în relație amplasarea
geografică a fast food-urilor cu etnia și veniturile lunare mici. Cercetătorii au descoperit că
locațiile din care poți cumpăra produse de tip fast food sunt mai numeroase în cartierele de
negrii, decât în cartierele locuite de albi. Rata obezității este mult mai ridicată în cazul
negrilor și în cazul oamenilor cu venituri scăzute, deoarece ei au un mai mare acces la o
alimentație nesănătoasă și mult prea bogată în calorii (Block et al, 2004). Dietele sănătoase
includ costuri ridicate. Există discrepanțe uriașe între produsele recomandate pentru consum
și cele nesănătoase. Din nefericire, condiția materială a oamenilor cu venituri lunare mici îi
limitează puternic în ceea ce privește alegerea alimentelor.
În studiul său, Emily Brindal colectează informație din mai multe surse academice și
prezintă câteva dintre motivele pentru care indivizii recurg la consumul de fast food.
Numeroși oameni sunt de părere că mirosul îmbietor, gustul autentic, diversitatea și
comoditatea sunt unii dintre factorii care îi determină să se limiteze la un astfel de restaurant.
Mai mult decât atât, un procent semnificativ de indivizi acordă o importanță deosebită
factorului social, întrucât restaurantele fast food constituie medii propice pentru socializare.
Un mecanism interesant de a capta atenția consumatorilor este modalitatea de vânzare la care
fac apel restaurantele fast food. Mâncarea este vândută sub forma unor meniuri, fapt care
oferă impresia că este mai mult decât convenabilă ca preț, însă, de cele mai multe ori,
cantitatea produselor lasă de dorit.
Studiul este, totodată, centrat și pe influența socială care determină consumul de fast
food. Teoria modelării sociale demonstrează că oamenii își dezvoltă anumite deprinderi
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

observându-i pe alții. Oamenii sunt expuși consumului de fast food, învățând acest
comportamet de la prieteni, colegi, sau chiar părinți.
Aceeași sursă arată că oamenii au creat stereotipuri cu privire la consumatorii înrăiți de
produse fast food. Aceștia sunt supuși unor sancțiuni informale, referitoare la reacția
dezaprobatoare a celorlalți. Pe lângă faptul că sunt mai puțini activi și mult mai expuși
surplusului de kilograme, se crede, de asemenea, că acești indivizi prezintă un grad scăzut de
intelectualitate. Femeile care dezvoltă acest obicei sunt considerate mai puțin feminine,
deoarece conform normelor sociale, femeia trebuie să mănânce puțin și să probeze o anumită
cultură culinară.
Motivul pentru care am optat pentru acest domeniu de cercetare este acela că industria fast food a

devenit cauza principală a unor probleme majore cu care se confruntă populațiile americane și europene.

Produsele fast food constituie o cauză a surplusului de kilograme, a bolilor metabolice și a afecțiunilor

cardiovasculare. Din nefericire, printre consumatorii acestor mâncăruri se întâlnesc numeroși adolescenți

care, deși conștientizează efectele negative ale consumului produselor fast food, se dovedesc a fi indiferenți

în fața riscurilor de îmbolnăvire.

Scopul acestui proiect de cercetare este estimarea numărului de adolescenți români care consumă

produse fast food și frecvența cu care practică acest obicei. Un alt obiectiv îl reprezintă identificarea

gradului de conștientizare a riscurilor la care se supun, atitudinea lor față de aceste produse și factorii care îi

influențează în alegerea de a consuma acest tip de mâncăruri. Mai mult decât atât, rezultatele proiectului de

cercetare vor facilita găsirea unor soluții care să îi determine pe adolescenți să reducă frecvența consumului

de produse fast food.

Un pas fundamental în cadrul unui proiect de cercetare este delimitarea populației pe care se aplică

studiul. Populația statistică apare ca o mulțime de entități de aceeași natură care au un set de caracteristici

comune. Numărul de entități ale unei populații reprezintă volumul, efectivul, dimensiunea sau talia

populației respective. Unele studii nu se pot aplica pe o populație întreagă, motiv pentru care populația

statistică trebuie să fie redusă la o submulțime de elemente, care poartă denumirea de eșantion. Pentru ca

eșantionul să fie reprezentativ, numărul elementelor care îl alcătuiesc trebuie să fie suficient de mare, iar

extragerea lor trebuie facută în mod aleator (umfcv.ro).

Toate acestea fiind spuse, studiul de față se va referi la populația de tineri bucureșteni cu vârste

cuprinse între 14 și 18 ani. Prin intermediul unui proces de eșantionizare randomizată, vor fi selectați 1200
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

de indivizi, atât de sex feminin, cât și de sex masculin, din toate categoriile de licee din București. Am

optat pentru studiul consumului de fast food în rândul adolescenților deoarece acești tineri au
nevoie de o educație mai bună, în ceea ce privește obiceiurile lor culinare, pentru a se
dezvolta frumos și pentru a le deschide și altora, pe viitor, noi orizonturi către o alimentație
echilibrată și sănătoasă.
Orice cercetare are ca punct de plecare o bună teorie. În cazul de față, punctul de plecare al proiectului

de cercetare a fost teoria comportamentului planificat. Această teorie are la bază ideea conform căreia

„oamenii sunt raționali și că informațiile și atitudinile ghidează comportamentul” (Chelcea). Credințele față

de comportamentul gândit, împreună cu normele subiective și controlul perceput asupra comportamentului

influențează intenția comportamentală, care determină, în cele din urmă, comportamentul final. În misiunea

de a-i convinge pe adolescenți să renunțe la fumat, nu avem acces la schimbarea directă a

comportamentului. Ceea ce putem schimba este intenția comportamentală, prin identificarea credințelor, a

normelor și a eficacității de sine.

Cercetarea de față este una cantitativă, care are la bază utilizarea tehnicilor de eșantionare,

lucrul cu numere, tabele și grafice. Spre deosebire de cea calitativă, acest tip de cercetare se
aplică unui număr mare de subiecți și se realizează într-o perioadă scurtă de timp. Cercetarea
cantitativă este dependentă de realitatea obiectivă, orientată către explicație și predicție.
Cercetătorul trebuie să se detașeze de propriile principii morale și să studieze fenomele
respective dintr-o perspectivă neutră (Chelcea, 2001).
Această cercetare este una explicativă, întrucât are drept scop valorificarea relațiilor
dintre fenomene. Explicarea face posibilă predicția, întrucât cunoașterea relațiilor cauzale
dintre variabile permite previzualizarea evoluției fenomenelor respective. Cercetarea este, de
asemenea, una aplicativă, căci pe baza unei teorii adecvate este posibilă soluționarea unui caz
concret (Chelcea, 2001).
Metoda utilizată este cea a sondajului de opinie, o metodă interogativă ce permite
colectarea de date care nu pot fi observate în mod direct. Sondajul de opinie are ca obiectiv
principal cunoașterea opiniei publice, cu privire la anumite aspecte ale realității sociale.
Tehnica spcifică este chestionarul, care constituie o succesiune de întrebări sau imagini,
ordonate logic sau psihologic. Procedeul la care se face apel este autoadministrarea colectivă,
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

adică înregistrarea răspunsurilor de către persoanele incluse în eșantionul investigat. Acest

procedeu prezintă câteva avantaje, precum eliminarea influenței operatorului, probabilitatea
mai mare de răspuns la întrebările care au un caracter confidențial, creșterea nivelului de
concentrare asupra răspunsurilor și aplicarea chestionarului unui număr mare de subiecți
simultan (Chelcea, 2001). Instrumentul de investigare este grila de întrebări, formulate în
urma operaționalizării variabilelor.
Ipoteza constituie o relație dintre două fenomene. O ipoteză trebuie să aibă coerență
externă, adică să fie plauzibilă, dar și coerență internă, adică să nu prezinte în structura sa
elemente contradictorii. Din punct de vedere logic, ipoteza este o implicație care poate avea
două formulări: „dacă x, atunci y”, sau „cu cât x, cu atât y” (Chelcea, 2001).
În cadrul acestui proiect de cercetare, mai întâi am pus credințele față de comportament,
norma subiectivă și eficacitatea de sine, în relație cu intenția comportamentală:
a. Cu cât o credință este mai valorizată, cu atât intenția comportamentală a adolescentului
de a reduce consumul produselor de tip fast food este mai scăzută.
b. Dacă o normă subiectivă este puternic valorizată, atunci aceasta va influența într-o foarte
mare măsură intenția comportamentală.
c. Dacă eficacitatea de sine a adolescentului este scăzută, atunci intenția comportamentală
de a reduce consumul produselor de tip fast food este la fel de scăzută.
Ulterior, am pus în relație frecvența consumului de produse fast food cu venitul lunar al
familiei, stările de stres și depresie, practicarea activităților fizice și am obținut următoarele
ipoteze:
a. Adolescenții ai căror familii au un venit lunar scăzut consumă produse de tip fast food
mult mai frecvent decât cei care provin din familii înstărite.
b. Adolescenții care experimentează stări de stres și depresie tind să consume produse de tip
fast food într-o mai mare măsură decât cei care nu prezintă astfel de simptome.
c. Adolescenții care nu practică activități fizice consumă produse de tip fast food cu o
frecvență mai mare față de cei care obișnuiesc să facă sport.
În continuare, am pus intenția comportamentală în relație cu proximitatea față de aceste
produse și cu gradul de conștientizare a riscurilor:
a. Dacă adolescenții au în anturajul lor persoane care consumă produse de tip fast food,
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

atunci intenția comportamentală a adolescentului de a reduce consumul acestor alimente

va fi mai scăzută.
b. Dacă adolescenții prezintă un grad de conștientizare a riscurilor ridicat, atunci intenția

comportamentală de a reduce consumul produselor de tip fast food este mai mare.

Procesul elaborării ipotezelor este urmat de operaționalizarea variabilelor. Mai întâi de

toate, am operaționalizat atitudinea față de comportament, care poate avea două surse. Prima
este referitoare la beneficiile pe care le oferă comportamentul respectiv, iar cea de-a doua la
evaluarea probabilității de obținere a beneficiului scontat (Chelcea, 2001). Am obținut
indicatori precum stare de bine, diminuarea stresului, prețuri convenabile, arome și mirosuri
atrăgătoare, modalitate de socializare, ieșire din rutină, rapiditate. Am grupat indicatorii sub
forma unui tabel.
Norma subiectivă este condiționată de credința că persoanele semnificative din viața
individului au anumite așteptări, dar și de posibilitatea ca respectivul individ să valorifice
opiniile celorlalți în ceea ce privește un anumit comportament (Chelcea, 2001). Am grupat
indicatorii sub forma unui tabel și am utilizat tehnica pâlniei, care prevede trecerea de la
general la particular. Individul va fi întrebat ce crede despre atitudinea oamenilor cu privire la
consumul de fast food, în general, iar apoi care crede că este atitudinea familiei și a prietenilor
lui, cu privire la același aspect. Alți indicatori obținuți în urma operaționalizării sunt interesul
față de opiniile celorlalți și influența acelor opinii asupra comportamentului de consum.
Am stabilit câțiva indicatori pentru eficacitatea de sine, prezentați tot sub forma unui
tabel, la fel ca în cazul indicatorilor stabiliți pentru credințe și norme, diferența fiind aceea că
de data aceasta se utilizează o scală ordinală intermizată, care împarte eșantionul în două
categorii, cei cu eficacitate de sine scăzută și cei cu eficacitate de sine ridicată. Indicatorii sunt
capacitatea de a depune eforturi mari pentru a realiza lucruri dificile, abilitatea de atingere a
obiectivelor propuse, capacitatea de a duce la bun sfârșit un lucru început, dorința individului
de a reduce consumul produselor de tip fast food și credința că poate reuși, sau nu, să facă
acest lucru.
Frecvența va fi măsurată printr-o întrebare referitoare la regularitatea comportamentului
de consum, fiind utilizată o scală ordinală. Venitul lunar al familiei va fi identificat printr-o
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

simplă întrebare ale cărei variante de răspuns vor constitui intervale de valori. Această
întrebare va fi plasată la sfârșitul chestionarului. Mai mult decât atât, am considerat
importante preferințele adolescentului în legătură cu restaurantele pe care le vizitează cel mai
des și opțiunile sale în ceea ce privește produsele pe care le consumă acolo. Individul va fi,
totodată, întrebat în funcție de ce criterii alege restaurantul pe care îl vizitează.
În continuare, am operaționalizat stările de stres și depresie, obținând câțiva indicatori
referitori la cauze - suprasolicitarea școlară, job part-time, odihnă insuficientă, conflicte cu
familia, părinți divorțați, traume fizice sau psihologice recente - și câțiva indicatori referitori
la simptome - tristețe, lipsă de chef și de interes față de anumite activități, autoizolarea,
comportament suicidal (gânduri și tendințe).
Frecvența practicării activităților fizice va fi măsurată prin intermediul scalei ordinale
Likert, iar ulterior, individului i se va adresa o întrebare deschisă referitoare la tipul de
activități fizice pe care le practică. Proximitatea poate fi măsurată prin intermediul a două
întrebări dihotomice, care au în vedere consumul produselor de tip fast food în rândul rudelor
și al prietenilor. Gradul de conștientizare a riscurilor poate fi măsurat prin importanța
informațiilor nutriționale, cunostințele despre valoarea nutrițională și ingredientele
alimentelor, dar și despre bolile care pot apărea ca efect.
Chestionarul următor debutează cu un preambul în care adolescentului îi sunt prezentate
câteva informații cu privire la cine realizează studiul, cum a fost ales să participe și care este
scopul cercetării. Inidividului i se asigură anonimitatea și confidențialitatea, este rugat să
răspundă cu sinceritate, iar la final, i se mulțumește. Chestionarul are 25 de întrebări, în afara
itemilor de identificare.
În ceea ce privește rezultatele finale ale proiectului de cercetare, mă aștept ca o bună parte
dintre afirmațiile exprimate în ipoteze să se adeverească. Adolescenții care vor proba o
intenție scăzută de a reduce consumul de fast food, vor fi totodată cei cu atitudini puternic
valorizate, cei cu un nivel scăzut de eficacitate de sine, cei care trec prin perioade de stres și
depresie, care nu practică activități fizice, care nu sunt înstăriți din punct de vedere material,
care au în anturajul lor persoane care consumă produse de tip fast food și totodată, cei care nu
conștientizează pe deplin riscurile la care se expun.
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

„Bună dimineața / bună ziua / bună seara ! Mă numesc Ranciu Cătălina și reprezint
Institutul Național de Statistică. În prezent eu și echipa mea realizăm un studiu referitor la
consumul de produse de tip fast food în rândul adolescenților. Opinia dumneavoastră este
foarte importantă pentru noi, motiv pentru care vom fi profund recunoscători dacă veți avea
amabilitatea de a răspunde la acest chestionar, cu cea mai mare sinceritate. Menționăm că ați
fost ales în mod aleator. Vă asigurăm anonimitate și confidențialitate. Vă mulțumim.”

Q1. Cât de frecvent consumați produse de tip fast food ?

1. Zilnic
2. De câteva ori pe săptămână
3. O dată pe săptămână
4. De câteva ori pe lună
5. O dată pe lună
6. O dată la câteva luni

Q2. În ce moment al zilei consumi produse de tip fast food ?

1. Micul-dejun
2. Prânz
3. Cină
4. Între mese

Q3. Ce restaurante de tip fast food frecventați cel mai des ?

Răspuns multiplu.
□ KFC
□ McDonald’s
□ Pizza Hut
□ Gregory’s
□ Snack Attack
□ Spring Time
□ Subway
□ Altele. Specificați:___________________________

Q4. Ce produse comandați, deobicei, atunci când mâncați la un restaurant de tip fast food ?
Răspuns multiplu.
□ Burgeri
□ Sandvișuri
□ Pui prăjit
□ Pizza
□ Cartofi prăjiți
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

□ Salată
□ Desert
□ Altceva. Specificați:___________________________

Q5. Ce băuturi răcoritoare comandați, deobicei, atunci când mâncați la un restaurant de tip fast food ?
Răspuns multiplu.
□ Apă plată
□ Apă minerală
□ Băuturi carbogazoase
□ Băuturi necarbogazoase
□ Milkshake
□ Cafea
□ Ceai
□ Altceva. Specificați:___________________________

Q6. În funcție de ce criterii alegeți restaurantele de tip fast food pe care le frecventați cel mai des ? Vă rog
să evaluați importanța fiecărui aspect, utilizând o scală de la 1 la 5, unde 1= „deloc important”, iar 5=
„foarte important”.

1.Preț 1 2 3 4 5
2.Varietate 1 2 3 4 5
3.Decor 1 2 3 4 5
4.Curățenie 1 2 3 4 5
5.Prestigiu 1 2 3 4 5
6.Rapiditatea servirii 1 2 3 4 5
7.Amabilitatea personalului 1 2 3 4 5

Q7. În ce măsură vi se potrivește fiecare dintre următoarele afirmații ? Va rog să utilizați o scală de la 1 la
5, unde 1= „nu mi se potrivește deloc”, iar 5= „mi se potrivește în foarte mare măsură”.

1.Consumul produselor fast food îmi crează o stare de bine. 1 2 3 4 5

2.Consum produse fast food atunci când sunt stresat. 1 2 3 4 5
3.Consum produse fast food atunci când sunt cu prietenii. 1 2 3 4 5
4.Consum produse fast food prentru a ieși din rutină. 1 2 3 4 5
5.Consum produse fast food atunci când sunt grăbit. 1 2 3 4 5
6.Consum produse fast food atunci când nu am foarte mulți bani. 1 2 3 4 5
7.Consum produse fast food pentru că îmi place gustul lor. 1 2 3 4 5

Q8. Cât de frecvent practicați dumneavoasră activități fizice ?

1. Zilnic
2. Deseori
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

3. Rareori
4. Niciodată

Q9. Ce fel de activități fizice practicați ?

________________________________

Q10. Rudele dumneavoastră consumă produse de tip fast food ?

1. Da
2. Nu

Q11. Prietenii dumneavoastră apropiați consumă produse de tip fast food ?

1. Da
2. Nu

Q12. În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații ? Va rog să utilizați o scală de la 1 la 5, unde 1=
„dezacord total”, iar 5= „acord total”.

1.În general, oamenii au o atitudine negativă față de cei care 1 2 3 4 5

consumă produse de tip fast food.
2.Familia și prietenii mei au o atitudine dezaprobatoare în ceea ce 1 2 3 4 5
privește consumul de produse fast food.
3.Simt că familia și prietenii mei sunt dezamăgiți de mine atunci 1 2 3 4 5
când consum produse de tip fast food.
4.Îmi pasă foarte mult de ceea ce cred ceilalți despre mine. 1 2 3 4 5
5.Opinia celorlalți poate determina schimbări în comportamentul 1 2 3 4 5
meu.

Q13. Ambii părinți sunt în viață ?

1. Da
2. Nu

Q14. Cât de frecvente sunt certurile cu părinții dumneavoastră ?

1. Foarte frecvente
2. Destul de frecvente
3. Puțin frecvente
4. Foarte puțin frecvente

Q15. Părinții dumneavoastră sunt divorțați ?

1. Da
2. Nu

Q16. Ați experimentat, recent, o traumă fizică sau psihologică ?

1. Da
2. Nu
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

Q17. Pe lângă studii, aveți și un job ?

1. Da
2. Nu

Q18. În ce măsură vi se potrivesc următoarele afirmații ? Va rog să utilizați o scală de la 1 la 5, unde 1= „nu
mi se potrivește deloc”, iar 5= „mi se potrivește în foarte mare măsură”.

1.Mă simt suprasolicitat. 1 2 3 4 5 NS/NR

2.Nu mă odihnesc suficient. 1 2 3 4 5 NS/NR
3.Mi-am pierdut interesul pentru activități care îmi 1 2 3 4 5 NS/NR
plăceau.
4.Mi se pare complicat să desfășor activități care, 1 2 3 4 5 NS/NR
defapt, sunt simple.
5.Nu vorbesc cu foarte multă lume. 1 2 3 4 5 NS/NR

6.Petrec foarte mult timp în casă. 1 2 3 4 5 NS/NR

7.Petrec foarte mult timp singur. 1 2 3 4 5 NS/NR

8.Am momente în care devin trist în lipsa unui motiv 1 2 3 4 5 NS/NR

concret.
9.Mă gândesc la posibilitatea de a mă sinucide. 1 2 3 4 5 NS/NR
10.Obișnuiesc să îmi fac răni singur pe corp. 1 2 3 4 5 NS/NR

Q19. În ce măsură influențează informațiile referitoare la valoarea nutrițională, procesul de alegere a

alimentelor de tip fast food pe care le consumați ?
1. Foarte mult
2. Mult
3. Puțin
4. Foarte puțin

Q20. Dumneavoastră sunteți conștient de valoarea nutrițională și de ingredientele pe care le conțin

alimentele de tip fast food pe care le consumați ?
1. Întotdeauna
2. Câteodată
3. Niciodată

Q21. Sunteți conștient de bolile pe care alimentele de tip fast food le pot cauza ?
1. În totalitate
2. Parțial
3. Deloc

Q22. Produsele de tip fast food pot provoca următoarele afecțiuni:

RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

Răspuns multiplu.
□ Obezitate
□ Cancer
□ Diabet
□ Artrită
□ Leziuni hepatice
□ Boli de inimă

Q23. În ce măsură intenționați să reduceți consumul de alimente de tip fast food ? Utilizați o scală de la 1 la
5, unde 1= „în foarte mică măsură”, iar 5= „în foarte mare măsură”.

1 2 3 4 5

Q24. În ce măsură vi se potrivesc următoarele afirmații ? Vă rog să utilizați o scală de la 1 la 4, unde 1= „în
foarte mică măsură”, iar 5= „în foarte mare măsură”.

1.Atunci când îmi pun ceva în minte, reușesc. 1 2 3 4

2.Atunci când încep ceva, nu las acel lucru neterminat. 1 2 3 4
3.Atunci când trebuie să îndeplinesc o sarcină dificilă, sunt 1 2 3 4
capabil să depun eforturi mari pentru a reuși.
4.Îmi doresc să reduc consumul de alimente fast food. 1 2 3 4
5.Consider că pot reuși să reduc consumul de fast food. 1 2 3 4

Q26. Care este venitul lunar al familiei dumneavoastră ?

1. <1000 Lei
2. 1000 Lei - 2000 Lei
3. 2100 Lei - 3000 Lei
4. 3100 Lei - 4000 Lei
5. 4100 Lei - 5000 Lei
6. 5100 Lei - 6000 Lei
7. >6000 Lei

Nume:
Prenume:
Data Nașterii:
Liceu:
Adresă:
Telefon:
Email:

„Îți mulțumim pentru timpul acordat !”

Bibliografie
RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

1. Ungureanu, R. (2015). „Istoria mâncării nesănătoase de tipul Fast-food și Junk Food și cum ne
„păcălește” aceasta creierul să o consumăm”. [Online]. Disponibil la:
http://www.cunoastelumea.ro/istoria-mancarii-nesanatoase-de-tip-fast-food-si-junk-food-si-cum-ne-
pacaleste-aceasta-creierul-sa-o-consumam/ , accesat la data de 25.05.2016

2. Schlosser, E. (2001). „Fast Food Nation: The Dark Side of the All-American Meal”. [Online]. Disponibil
la:
https://books.google.ro/books?hl=ro&lr=&id=dU13X_AM_N8C&oi=fnd&pg=PP2&dq=history+of+fast-
food&ots=DnSkOP2qCr&sig=48rSGdx_8XZXaKcxIcAj7n2gCgw&redir_esc=y#v=onepage&q=history
%20of%20fast-food&f=false , accesat la data de 25.05.2016

3. Academia de Studii Economice din București (2008). „Cercetare de marketing privind atitudinea
consumatorilor față de produsele fast food”. [Online]. Disponibil la:
http://documents.tips/documents/cercetare-de-marketing-privind-atitudinea-consumatorilor-fata-de-
produsele-fast-food.html , accesat la data de 25.05.2016

4. Ritzer, G. (2001). „Explorations in the Sociology of Consumption: Fast Food, Credit Cards and
Casinos”. [Online]. Disponibil la:
https://books.google.ro/books?
id=ioWAr0kpyYwC&pg=PR9&lpg=PR9&dq=explorations+in+the+sociology+of+consumption&source=b
l&ots=s96Xx9v0mb&sig=oHUe_3eb6wWaoTUIouw_pFYbdVE&hl=hu&sa=X&ved=0ahUKEwjqjKLE9_
7MAhUD1xQKHeHeB1kQ6AEISDAF#v=onepage&q=explorations%20in%20the%20sociology%20of
%20consumption&f=false , accesat la data de 25.05.2016

5. Voinea, L. „Paradoxul alimentației fast – food: libertate și imperialism cultural”. [Online]. Disponibil
la:
http://www.edumark.ase.ro/RePEc/rmko/53/9.pdf , accesat la data de 26.05.2016

6. Maxwell, A. Mikolajczyk, R. Ansari, W. (2009). „Food consumption frequency and perceived stress and
depressive symptoms among students in three European countries”. [Online]. Disponibil la:
https://nutritionj.biomedcentral.com/articles/10.1186/1475-2891-8-31 , accesat la data de 26.05.2016

7. Block, J. Scribner, R. DeSalvo, K. (2004). „Fast Food, Race/Ethnicity, and Income. A Geographic
Analysis”. [Online]. Disponibil la:
http://www.aahf.info/pdf/youth_articles/PIIS0749379704001394.pdf , accesat la data de 26.05.2016

8. Brindal, E. (2010). „Exploring fast food consumption behaviours and social influence.”. [Online].
Disponibil la:
https://digital.library.adelaide.edu.au/dspace/bitstream/2440/62481/8/02whole.pdf , accesat la data de
26.05.2016

9. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova. „Noțiuni introductive. Populație. Eșantioane.

RANCIU CĂTĂLINA - RESURSE UMANE - GRUPA 3 - SERIA 3

Caracteristici. Variabile”. [Online]. Disponibil la:

http://www.umfcv.ro/files/t/s/TS_01.pdf , accesat la data de 26.05.2016

10. Chelcea, S. (2008). „Psihosociologie. Teorii, cercetări, aplicații”. Polirom.