Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la

textul de mai jos:

Cad fulgii şovăielnici în stoluri fără număr,

Din nevăzute urne ei cad pe albul umăr
Al dealurilor prinse de-o crustă argintie.
Oştiri de nori aleargă…
─ Ce surdă simpatie,
Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă?
Aţi prefăcut în domuri de argint natura moartă
Şi-aţi pus în peisagiu un nou fior de viaţă,
Voi, blocuri mohorâte, convoi de-obscură ceaţă!...

Tot plumbul meu din suflet, o, forme călătoare,

Cu voi să se topească în gânduri de ninsoare,
Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite,
Pe gând descăleca-vor zăpezi neprihănite…

Cad fulgii şovăielnici, aşa cum în poveste

Cad stropi de piatră scumpă, uşor şi leneş, peste
Un strălucit războinic, cuprins de vrajă-adâncă.
─ Asemenea câmpiei, sub cerul vânăt încă,
Ţinuturi ale minţii, lăsaţi să vă-mpresoare,
Lăsaţi să cadă-ntruna din neaua altui soare,
Ce veşnic braţul ritmic al timpului aruncă…[…]

(Ion Barbu, Fulgii)

Cerințe: 
1. Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor scumpă şi aruncă.
2. Motivează utilizarea cratimei în structura „să vă-mpresoare”.
3. Transcrie un vers care conţine o locuţiune adjectivală folosită cu efecte expresive.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul
dat.
6. Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite din prima secvenţă (versurile 1 - 9).
7. Exprimă-ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a II-a în discursul liric.
8. Comentează, în 6 – 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la
textul de mai jos:

O, desfrunzirile din urmă!

Te uită, vastele păduri
Stau veştede sub greaua turmă
De nori haotici şi obscuri.

Te uită, soli ai crustei albe

Ce-o să se-aşeze de pe-acum,
În dantelări de fine salbe,
Pe tufă umedă, pe drum.

Un cinic puf au nins scaieţii…

Şi totuşi, iată-mă venit
În faţa toamnei şi-a tristeţii
Cu gândul iarăşi ispitit,

De-avântul surd care destinde

Tot mai departe largu-i zbor
Deasupra zărilor murinde,
A sumbrei văi, a tuturor.

(Ion Barbu, Peisagiu* retrospectiv, I)

* peisagiu, s.n. - peisaj

Cerințe: 
1. Scrie câte un sinonim pentru sensul din text ale cuvintelor veşted şi sumbru.
2. Motivează rolul punctelor de suspensie în textul dat.
3. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul drum să aibă sens conotativ.
4. Menţionează două teme/ motive literare prezente în poezie.
5. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul
dat.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în prima strofă.
7. Prezintă semnificaţia titlului în legătură cu textul citat.
8. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ideea/ o idee poetică identificată în textul dat.
9. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie,
reflexivitate), prezentă în textul dat.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe, cu privire la
textul de mai jos:

Ţi-am împletit suprema cunună de tristeţe,

Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur
Iar seara să-ţi umbrească înalta frumuseţe
Şi astfel întregită să-atingi Acordul-Pur.

Dar dacă-încumetarea ta şovăie şi seara

Descinde friguroasă în inimă şi gând
Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara,*
Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând

Spre malurile unde de mult îmbrăţişarea

Aşteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmierzi,
Aşteaptă infinită şi limpede ca marea
Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi.

(Ion Barbu, Ţi-am împletit...)

* tiară, tiare, s.f. – coroană purtată de către regi, papă, formată din trei coroane suprapuse

Cerințe: 
1. Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă.
2. Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând”.
3. Scrie două expresii/ locuţiuni care să conţină cuvântul inimă.
4. Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului unde.
5. Transcrie două structuri/ fragmente de vers care conţin imagini artistice vizuale.
6. Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei.
7. Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date.
8. Menţionează două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat.
9. Ilustreazǎ una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,
sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.