Olimpiada de limbă, comunicare şi literatură română „George Călinescu”

2009-2010
Propunere de subiect pentru clasa a VII-a

Citeşte cu atenţie următoarele poezii: (30 de minute)

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet, Pomii cei tineri, în dimineaţa de marte,
Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii, unii lângă alţii au stat să se roage –
Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii, frunţile lor stăluceau inspirate deasupra
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet. pământului încă-n zăpezi.

Se cată ram cu ram, se-nchină, şi-n urmă iarăşi vin la loc, Şi-n aerul în care nu erau zboruri,
Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome, pomii, ale căror umbre nu se născuseră,
Împrăştie în aer, danţul acesta ritmic de fantome, cântau un imn pentru viaţă,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc. ca niste oameni goi şi frumoşi ei cântau:

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea, "Soare de-aramă, zeu popular printre plante,
Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele priveşte oastea noastră-ndrăzneaţă;
Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele, ici-colo aerul e rumen de tot printre ramuri,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea. că viitoarele fructe acolo vor sta...

Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt, Noi nu ne-nchinăm de fel şi nu plângem
Şi-nvoalte mâneci horbotate se-ntind uşoare să salute ci pregătim un loc cât mai înalt pentru cuiburi
Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute, şi pregătim o orgă de brazi pentru vânturi,
Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pămînt. soare de-aramă, zeu totdeauna rotund...

Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt şi-un arc sub fiecare
ram
Bolteşte-albastre perspective, sub care alte cete ninse
Coboară pe pământ din ceruri, venind cu candele aprinse
Să facă şi mai albă noaptea acestui alb epitalam.
Aşa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,
Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării şi prunii,
Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atâtea primăveri.
Ni s-a povestit despre tine-n pământ,
când nu cunoşteam dimensiunile cerului;
ni s-a povestit despre tine-n leagănul cald.
Seminţele-n somn visau că există colori,
roşu, albastru şi gri, minunate colori.
Tu, peste frunţile noastre, soare, cobori.
Şi noi vom da fructe, şi noi vom fi hore de flori.
Gloria noastră toată-n vârf se presimte..."
Şi-un curcubeu pe deasupra tulpinilor strimte
cade vestind: nu moarte, desigur, nu moarte,
pomilor tineri în dimineata de marte...

(Dimitrie Anghel, Balul pomilor) (Magda Isanos, Pomii cei tineri)

VARIANTA I
a. Lectura – 80 de puncte
I. Înţelegerea textului (16 puncte)
1. Identifică două trăsături ale descrierii artistice prezente în ambele fragmente.
2. Extrage din fiecare fragment câte un exemplu pentru următoarele figuri de stil:
personificare, enumeraţie, metaforă.
II. Scriere despre textul literar (25 de puncte)
Valorificând comparativ cele două poezii, redactează o compunere de 20-25 de rânduri, în
care să-ţi exprimi opinia despre maniera în care Dimitrie Anghel şi Magda Isanos conturează
imaginea pomilor.
 Vei avea în vedere: evidenţierea ideilor poetice; interpretarea sermnificaţiei a cel puţin
patru figuri de stil diferite din fiecare text; evidenţierea rolului imaginilor artistice vizuale şi
auditive în conturarea cadrului natural; explicarea semnificaţiei titlurilor celor două poezii.
III. Scriere imaginativă (25 de puncte)
Valorificând mesajul fiecăruia dintre cele două texte, alcătuieşte o compunere descriptivă cu
titlul Cântecul pomilor, de cel puţin 25 de rânduri, în care să utilizezi următoarele secvenţe
din textele propuse: graţii albe, candele aprinse, albii cavaleri, soare de-aramă, leagănul
cald, hore de flori. Pentru obţinerea punctajului maxim, vei avea în vedere următoarele
repere:
- respectarea relaţiei dintre titlu şi conţinutul compunerii;
- utilizarea descrierii ca mod de expunere;
- introducerea în compunere a tuturor structurilor indicate;
- utilizarea a cel puţin patru figuri de stil diferite.
Redactare (pentru ambele compuneri – II şi III: 14 puncte) – respectarea regulilor
de ortografie şi de punctuaţie, aşezarea în pagină a textului, utilizarea unui stil adecvat.
b. Practica raţională şi funcţională a limbii (10 puncte)
1. Extrage din fiecare text câte două cuvinte utilizate cu sens figurat.
2. Identifică, în ambele texte, câte un cuvânt compus şi un cuvânt format prin conversiune.
3. Construieşte patru enunţuri în care cuvintele subliniate să aibă alte valori morfologice:
„Aşa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,”; „frunţile lor stăluceau inspirate
deasupra pământului”
c. Elemente de construcţia comunicării (20 de puncte)
1. Transcrie, din ambele texte, câte un exemplu dintre următoarele părţi de vorbire: adjectiv
pronominal posesiv, conjuncţie coordonatoare, adverb.
2. Selectează din fiecare text propus câte două verbe la moduri personale.
3. Identifică, în fiecare fragment, câte o propoziţie dezvoltată.
Se acordă 10 puncte din oficiu.