Evaluare Sub I

EVALUARE NAȚIONALĂ
SUBIECTUL I
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

Lumina lunii albe vărui
Pereții casei cu plăpândă nea,
Ca-n capătul aleelor* pustii
Și-n mine așa albă să mai stea.
Și-odată nucii îi umbriră mult

Pridvorul ’nalt străjuitor de lunci,
Ca răzemat* de stâlpi să mai ascult
Prin frunza de-azi șoptirile de-atunci.
Și-n vremuri florile de liliac

Nespus o îndrăgiră, ca și-acum
Să mă oprească tainic în iatac*
Trecutul ei închis într-un parfum.
Și stele altădată nopți în șir

Brumând lumini în casă au intrat,
Ca-n geamul clar ca piatra de zamfir*,
Să mă-nfior de raze săgetat.
Ion Pillat, Casa cu liliac
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: plăpândă și tainic.
2. Menţionează un rol al cratimei în structura „Și-n vremuri.”
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din versurile: „Trecutul ei închis într-un parfum; Și
stele altădată nopți în șir.”
4. Transcrie cele două cuvinte care conţin diftong din ultima strofă.
5. Precizează rima poeziei și măsura primului vers.
6. Transcrie două figuri de stil diferite din poezie, precizând felul lor.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: recreaţie,
nemaipomenită. („de câte ori dădea semnalul de recreaţie,..)/ („îţi anticipa viitorul în faţa lor cu o
siguranţă nemaipomenită)
2. Menţionează rolul virgulei din secvența „plină de pomi, de copaci uriaşi cu scorburi înfricoşătoare,
de tufişuri, de tot felul de clădiri şi ziduri.”
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: „iar primăvara, hulubii sau ciorile sau
alte zburătoare, în zbenguiala lor, grăbeau mersul vreunui minutar.”
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: „chiar dacă ar fi trebuit să trudească apoi
ore întregi pentru a rândui lucrurile ca mai înainte.”
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.
6. Precizează, într-un enunţ, motivul pentru care orologiul nu funcționa uneori în timpul iernii.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: faima, trist
(se dusese faima peste nouă țări și nouă mări) / (sunt trist și plâng, c-am ajuns neputincios).
2. Menţionează rolul virgulei din enunţul: „ - Știi ce, tată?.
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența „ porunci slujitorilor s-aducă-n
grajd o copaie plină cu cărbuni aprinși și pe fiece cal să-l treacă pe lângă dânșii”.
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: „A doua zi, se duse-n herghelie și
se uită la toți caii.”
5. Ilustrează, cu câte un exemplu din text, două trăsături ale genului epic.
6. Precizează, într-un enunţ, un motiv pentru care craiul este trist și plânge.
1
Stai și-asculți sub ramuri albe
Cum departe geme vântul
Și privești la cer prin ceața
Care-nvăluie pământul.
Vezi și crânguri, vezi și câmpuri
Triste și pustii, departe:
Iarnă-n suflet, iarnă-n fire,
Iarnă afli-n orice parte...
Însă crengile se scutur’
Fără veste. – Abătut,
Crezi că valuri de zăpadă
Peste tine-au fost căzut.
Ah, nu-s valuri de zăpadă!
Tresărind din vis, te sperii:
Plouă flori mirositoare,
Joacă razele puzderii*.
Farmec fioros de dulce!
Iarna se preschimbă-n vară,
Fulgii se preschimbă-n floare, –
Inima iubește iară...
Șt. O. Iosif, Stai și-asculți sub ramuri…
1. Precizează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: pustii,
se preschimbă.
2. Menționează rolul virgulei din versul: Ah, nu-s valuri de zăpadă!.
3. Notează patru cuvinte din familia lexicală a cuvântului suflet.
4. Desparte în silabe cuvintele următoare: asculți, mirositoare, fioros și iubește.
5. Transcrie două cuvinte utilizate cu sens figurat din strofa a patra.
6. Explică, în 30 – 50 de cuvinte, utilizarea adverbului iară din ultimul vers al poeziei.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la textul dat.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: văzând,
nădejdea.
(citeste „dar, după ce se gândi și se răzgândi, văzând că n-are încotro...” / „Se hotărî dar să dea
sfară-n țară, să se cerceteze pretutindeni, cu nădejdea că doar o da peste locul unde-ar fi ascunsă.
2. Menţionează rolul virgulei în secvența: — Bună ziua, bătrâno!.
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: Părul său era cu totul și
cu totul de aur și Dar abia făcuseră câțiva pași pe marginea pârâiașului.
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: Tot p-atunci s-afla în partea
locului un crai cu doi feciori frumoși.
5. Formulează, în câte un enunț, două idei principale/secundare din textul dat.
6. Precizează, într-un enunț, un motiv pentru care bătrâna îi îndeamnă pe cei doi feciori să se
întoarcă din drum.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: „era un pic
ciudat”, „fugeam tot timpul”.
2. Menţionează rolul cratimei din secvenţa „şi-n loc să spună”.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin derivare şi a cuvântului obţinut prin
compunere din secvenţa „ochii străluceau de luminiţe cum rareori am văzut.”
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: „Alteori ne dădea bomboane cu
stafide trase în ciocolată, o minunăţie, dar ca să le primim trebuia să rezolvăm probleme de
logică.”

2
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: amurg,
veştedele.
„Din mesteacănul de-afară
Foi îngălbenite curg,
Când cernindu-şi pânza rară
Cade vânătul amurg.”
Frate bun mi-a fost copacul
Cu podoaba lui de ieri,
El mi-a adumbrit* săracul
Un noroc de două veri.
Zgribulind din trup se-ndoaie
Peste geamul meu deschis –
S-a mai dezlipit o foaie,
Mi s-a mai fărmat* un vis ...
„Mâna ta să le culeagă
Şi să ni le-mpartă-n doi.
E povestea noastră-ntreagă
Scrisă-n veştedele foi ...”)
2. Menţionează rolul cratimei din secvenţa „povestea noastră-ntreagă”.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a cuvântului obţinut
prin derivare din versurile: „Peste geamul meu deschis – / S-a mai dezlipit o foaie.”
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din versurile: „Frate bun mi-a fost copacul / Cu
podoaba lui de ieri.”
5. Numeşte rima poeziei şi măsura ultimului vers al textului dat.
6. Transcrie două figuri de stil diferite din textul dat, precizând felul lor.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: „îi mai dau o
poruncă”, „a asfințit soarele”.
2. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut
prin derivare din primul alineat al textului dat. („Dimineața, se prezentă moșu’, cu pâine caldă
ca o lună plină de vară și cu struguri dulci și strălucitori ca razele soarelui, la împărăție. Când
se uită la ele, împăratu’ a pus mâna la ochi că nu se putea uita la tavă.”)
3. Transcrie diftongii din cuvintele: alaiurile, munții.

1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate:
pretutindenea („se lasă), au deschis („Şi pe ceruri liniştite şi în suflet şi-au deschis/Unghiul
dorului de ducă stolurile de cucoare..”)
2. Menționează rolul cratimei din secvenţa „carele-ncărcate”.
3. Explică modul de formare a unui cuvânt obținut prin conversiune și a unui cuvânt obținut
prin compunere din versul: „Umbra mea de altădată umblă-n miezul umbrei mele.”
4. Precizează cuvintele care conţin diftong din versul: „Unghiul dorului de ducă stolurile de
cucoare.”
5. Numeşte tipul de rimă şi măsura primelor două versuri din text. (vezi mai jos versurile)
6. Transcrie două figuri de stil diferite din primele şapte versuri ale textului dat, precizând felul
lor.
(„Peste dealuri, peste ape, pretutindenea se lasă
O lumină învelită în marame de mătasă.
Vin iar carele-ncărcate şi cu spice şi cu vis ...
Şi pe ceruri liniştite şi în suflet şi-au deschis
Unghiul dorului de ducă stolurile de cucoare.
Mori de vânt nostalgic nalţă aripile călătoare
Şi se lasă în durere să zdrobească grâul nou.”)
3
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: melodia,
apărea. („Ploi verzi de vară sufletu-mi vrăjiră
şi-n melodia caldă, rămuroasă,
eu auzeam pământul cum respiră”)
(„Jumătate din fiinţa ei luminoasă,
apărea în pajişte sau lângă bălţi”)
2. Explică modul de formare a unui cuvânt obţinut prin conversiune şi a unui cuvânt obţinut
prin derivare din ultimele trei strofe. („Cerul pierdut în ceţuri îl uitam./ Nu mai eram decât
ram,/ decât rădăcină şi pace/ de ierburi opace./ Însă irizata*, subtila apă voioasă,/ avea
licurici, clopoţei, în plete./ Jumătate din fiinţa ei luminoasă/ lăsând să cadă văluri încete”)
4. Precizează două cuvinte din prima strofă a poeziei care conţin diftong. („Ploi verzi de vară
sufletu-mi vrăjiră/ şi-n melodia caldă, rămuroasă,/ eu auzeam pământul cum respiră,/ iarba
cum creşte, noaptea cum se lasă.”)
5. Numeşte tipul de rimă din ultima strofă a poeziei şi măsura ultimului vers.
„apărea în pajişte sau lângă bălţi,
(o zână pe care-o văzusem şi-n alte dăţi),
numai picături de apă, văpăi,
era frumuseţea-i dintăi.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: ciudată,
taina. („cu toate acestea, o sfială ciudată ne cuprindea în fața strămoșului.”, „Și multă vreme
n-am pătruns taina care-i acoperea trecutul.”)
2. Menţionează rolul liniei de dialog în secvența: „- Era odată… începu bătrânul.”
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: „plimbările singuratice în
luncile Siretului / Ce vă spun eu e poveste ca toate poveștile.”
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: „Glasul lui ne pătrundea ca un
fior. Seara veni.”

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: crengi, întotdeauna
(„țâșnea dintre crengi”,„ne temeam întotdeauna”).
2. Menţionează rolul cratimei din structura „de-acolo”.
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: „Aerul era auriu, câte un sticlete cu
căpșor roșu țâșnea dintre crengi, ciripind scurt și des.”
4. Transcrie două cuvinte care conţin vocale în hiat din secvenţa: „Am continuat excursia fără să ne
grăbim, până la Pichetul Roșu, mergând pe o potecă mai blândă, de coastă. De aici, în alte zile, mai
lungi, o luam spre Mălăiești, spre cabană, pe drumul numit „Take Ionescu”.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: faimă, teribil
(„acum era unul dintre oamenii de mare faimă ai ţării”, „moş Timofte se încrunta şi ameninţa
teribil cu degetul”).
2. Menţionează rolul virgulei în secvenţa: „Elevii cei mici râdeau de se prăpădeau, moş
Timofte se încrunta şi ameninţa.”
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvenţa: „o portocală învelită frumos
în hârtie roşie, mătăsoasă?”
4. Transcrie două cuvinte care conţin diftong din secvenţa: „În ciuda acestor aparenţe, Tic
ţinea la moş Timofte, ba în adâncul sufletului îl iubea chiar foarte mult.”

Pe lâng-un lac odată un stejar creștea.
4
O trestie îi zice: — Te plâng, pre legea mea!
Ce boală ai, vecine? De șase ani trăiești
Și nici măcar o palmă pe an nu poți să crești.
În trei luni de viață, cum vezi, eu m-am făcut
Mai naltă decât tine; cu mult te-am întrecut.
Stejarul îi răspunde: — Nemernică ce ești!
Cunoaște-te mai bine, și-apoi să te mândrești.
Tu crești, ce-i dreptul, iute, dar cel mai ușor vânt
Te face de-ți pleci capul și fruntea la pământ.
Sub arșița de vară, ca mâine te usuci,
Cu secera te taie, și ca șovar* te duci.
Eu cresc încet, dar scoarța în care mă-nvelesc
Mă pune într-o stare să pot mereu să cresc.
Călduri și vânturi rele nu pot a m-apleca;
Chiar trăsnete din ceruri sunt gata a-nfrunta.
Nu-i totul s-ajungi mare spre-a fi curând pe jos;
A te nălța cu-ncetul e mult mai sănătos.
Gheorghe Sion, Stejarul și trestia
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: să te mândrești, iute
(„Stejarul îi răspunde: — Nemernică ce ești! / Cunoaște-te mai bine, și-apoi să te mândrești. / Tu
crești, ce-i dreptul, iute, dar cel mai ușor vânt / Te face de-ți pleci capul și fruntea la pământ”).
2. Menţionează rolul virgulei în secvenţa: „Ce boală ai, vecine?”.
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvențele: „-Te plâng, pre legea mea!” şi „Eu
cresc încet.”
4. Precizează numărul de litere și numărul de sunete pentru fiecare dintre cuvintele: „pleci” și „încet”.
6. Prezintă, într-un enunţ, motivul pentru care stejarul afirmă: Chiar trăsnete din ceruri sunt gata a-
nfrunta.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: s-a isprăvit („Nu mai
am ce spune; s-a isprăvit.”), desigur. („Trebuie să am număr de ochelari? Desigur.”)
2. Menționează rolul virgulei în secvența: „Domnule optician, am venit să-mi dai o păreche de
ochelari.”
3. Explică modul de formare a cuvintelor subliniate din secvența: „CLIENTUL (gânditor): Esti bun
dumneata să-mi spui ce este un ochelar cu arc? Nu pot să mi-l închipui. Îl pui si sare de Ia ochi?.”
4. Transcrie două cuvinte care conțin diftong din secvența: „OPTICIANUL: E o chestiune veche, mult
prea veche, stimate domnule. Întâi, au fost ochelari fără margini [...].”
5. Formulează două idei principale/secundare din textul dat.
6. Precizează, într-un enunț, motivul pentru care clientul cere „ochelari fără număr”.
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (nimic) special, (așa
era) învoiala, (îl) așază (pe măsuță). 6 p
2. Explică rolul virgulei din secvența „Oprește, Jeff.” 6 p
3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acțiunii. 6 p
4. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 6 p
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația secvenței: 6 p
„ȘTEFAN: Eu zic să vii. Am citit undeva că între muzică și matematică există legături foarte strânse.
Or, dumneata, Jeff, care ești cel mai eminent corigent la matematici pe care l-am cunoscut vreodată”
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (grădină foarte)
frumoasă, (nu mai putea de) bucurie, (Oarecine) venea. 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvența „încât p-aci era.” 6 p
3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acțiunii.
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (câinele) trist, (m-a)
silit, (e rău a fi) supus. 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvența „d-atât”. 6 p
5
3. Transcrie, din textul dat, două secvențe în care sunt evidențiate trăsături ale câinelui. 6 p
4. Menționează două moduri de expunere prezente în text. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței:
„La împăratul Leu în slujbă m-am aflat:/Însă purtarea lui,/De e slobod s-o spui,/M-a silit în sfârșit să
fug, să-l părăsesc,/Acum cat alt stăpân; bun, unde să-l găsesc?” 6 p
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Notează câte un antonim potrivit pentru sensul din text al fiecăruia dintre următoarele cuvinte: uşor,
seara, să umblu. 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvenţa „n-are”. 6 p
3. Transcrie o comparaţie şi un epitet din textul dat. 6 p
4. Menţionează rima şi măsura primelor trei versuri ale textului dat. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia versurilor:
„Cine n-are dor pe lume/ Să vină seara la mine./ Să vie să-l împrumut/ Că la mine e dor mult”. 6 p
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:
1. Precizează câte un sinonim pentru cuvintele: odaie, grea (temă!), (continua) alene. 6 p
2. Explică rolul utilizării cratimei în structura: „și-n odaie.” 6 p
3. Identifică, în primul paragraf al textului, două cuvinte ce conțin diftongi și un cuvânt cu vocalele în
hiat. 6 p
4. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte care se referă la timpul acțiunii. 6 p
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte, următoarea secvenţă:
„-Ehei, vara e ușor! Iarna să te văd! Ce poți să faci iarna? Să intri cu sania în prun?Să prinzi un
pițigoi? Să cazi pe gheață? 6 p

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (cu timpul) să
clădească, (de) frică (sa nu..), (trup de palmier) veritabil. 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvența „n-a renunțat la cămașa albă.” 6 p
3. Transcrie două cuvinte/grupuri de cuvinte din text care se referă la timpul acțiunii. 6 p
4. Precizează două moduri de expunere prezente în textul dat. 6 p
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația secvenței:
„Faptul acesta îl neliniștește și pe el, și pe mine, și pe Mihăiță chiar. Singur Cotan nu duce nicio grijă.
Profesorii cei vechi ne știau pe dinafară, cunoșteau aptitudinile fiecăruia dintre noi […]. Ce avea să fie
de acum înainte? … Profesorii cei noi nu par deloc încântați de noi.” 6 p

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (nu am cultura
necesara pentru) a înțelege, (acesta e) sfârșitul, (credinta) veșnică. 6 p
2. Explică rolul cratimei din secvența „Ce-ai spus?” 6 p
3. Transcrie, din textul dat, un epitet și o comparație. 6 p
4. Formulează două idei principale/secundare din textul dat. 6 p
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificația secvenței:
„GENOVEVA: Nu te mai iubesc. Sunt fericită și eu, la rândul meu. Mă simt liberă ca pasărea cerului.
MAXIMILIAN: Ura! Ura! Am scăpat de iubire. Ura! Ura! Am scăpat de iubire!” 6 p
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor următoare: (parul) nins, căta (la
noi, bland), sfiala (ce ma cuprindea). 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvența „până-n seară”. 6 p
3. Selectează o inversiune și un epitet din textul dat. 6 p
4. Numește modul de expunere utilizat în text 6 p
5. Prezintă, în 3-5 rânduri (30-50 de cuvinte), semnificația versurilor:
”Asemuind-o-n mintea mea / Duminicii preasfinte…”. 6 p
A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (eram nespus de)
agitat, (micile insecte) piereau, (sa te culci) numaidecât. 6 p
2. Explică rolul cratimei în secventa „n-auz”i. 6 p
6
3. Selectează un epitet si o comparatie din fragmentul dat. 6 p
4. Mentionează două trăsături ale genului epic prezente în textul dat. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificatia secventei:
„Mai ales în miazănoapte îmi pusesem toată nădejdea; de acolo avea să vină mult asteptatul nor de
zăpadă. Mi-l închipuiam enorm si alburiu, cu chip de om; un Mos Crăciun plutind greoi sub povara
darurilor pe căile văzduhului.” 6 p
A.Scrie pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: (totu-i) alb (în jur) ,
(satele-)adorrmite, (nasuri) hazlii. 6p
2.Explică rolul cratimei în secvența „la ușă-un câine.” 6p
3.Selectează un epitet și o personificare din textul dat. 6p
4. Menționează două trăsături ale genului liric prezente în textul dat. 6p
5. Prezintă în 30-50 de cuvinte, semnificația secvenței:
„Iar bunicul desfășoară/Basme pline de urgie, /Basme care te-nfioară.” 6p
1. Notează câte un sinonim contextual pentru cuvintele subliniate: baci (bătrân), (Nevasta) înţelegea
ceva, dar era bănuitoare ca orice femeie şi deprinsă să răsară la orice înţepătură. [...] 6 p
2. Explică rolul virgulei în secvenţa „Nevasta înţelegea ceva, dar era bănuitoare.” 6 p
3. Selectează trei figuri de stil diferite din fragmentul dat. 6p
4. Transcrie, din text, două grupuri de cuvinte care se referă la timpul acţiunii. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri), semnificaţia secvenţei:
„ – Nimene nu poate sări peste umbra lui.” 6p
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: Ca să câștig
comoda-mi viață!, Eu, mândră, fără s-arăt plânsu-mi, Tu îți furi hrana de la alți. 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvența „frunza-naltului copac”. 6 p
3. Transcrie, din textul dat, două secvențe în care sunt surprinse trăsături ale furnicii. 6 p
4. Menționează două moduri de expunere utilizate în textul dat. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația versurilor: „— Eu te privesc de sus, furnică,/Și-mi pari
atât de mică!/Te văd cum jos muncești/Din greu,/Ca să trăiești.” 6 p
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: fiindcă(-mi intri-n
casă-ntâia oară), (Ai auzit ce-ți) cer?, (Desfășură-te-ncet de pe mosor* …incet si) liniștit.
2. Explică rolul virgulei în secvența: „Bine-ai venit, An nou! …” 6 p
3. Precizează măsura primelor două versuri ale poeziei. 6 p
4. Menționează două trăsături ale genului liric, prezente în textul dat. 6 p
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, semnificația titlului poeziei.(Rânduri pentru Anul Nou) 6 p
1. Notează câte un antonim contextual pentru cuvintele subliniate: (striga foarte) nervoasă, suie (in
trasura), (mai) iute (zice birjarul). 6 p
2. Explică rolul cratimei în secvenţa „suflă-n el”. 6 p
3. Selectează din fragmentul dat trei cuvinte care conţin diftongi. 6 p
4. Numeşte modurile de expunere prezente în text. 6 p
5. Comentează, în 30-50 de cuvinte (3-5 rânduri) următoarea secvenţă: „Eşti nebună, soro! ţipă
madam Piscopesco, ce dracu! chioară eşti?... m-ai fript!”. 6 p
7
SUBIECTUL al II-lea

3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența
„Si că stâncile vârfului numit de localnici „Ucigasul”, la fel ca patul de rocă peste care se întinde Lacul
Rosu, reprezintă fantoma împietrită a unui ocean străvechi, pe care acum îl mai recunoaste doar
ochiul atent al omului de stiință. 4 p
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența
„Apoi, în vremurile care au urmat după acel accident geologic, apele râului, prăvălite volburos din
amonte, s-au adunat la un loc, acoperind un codru secular care exista pe atunci acolo”. 4 p
5. Transcrie două PS diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
„Turistii care-si petrec vacanțele pe malul Lacului Rosu habar nu au că acele locuri, de o frumusețe
stranie, ascund un mister vechi de la facerea lumii.” 4 p
6. Construieste o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată CD ,
introdusă prin adverbul relativ când. 4 p

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa
„Bluza tradiţională românească se bucură de popularitate în lumea întreagă şi a devenit un obiect
vestimentar aproape obligatoriu în garderoba româncelor.” 4 p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa
„Patru decenii mai târziu, ia românească a fost sursa de inspiraţie pentru una dintre colecţiile semnate
de Yves Saint Laurent.” 4 p
5. Transcrie PP şi PS din fraza următoare, precizând felul subordonatei: İa poate fi purtată în orice
sezon, pentru că niciodată nu va fi demodată. 4 p
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziţie subordonată CI,
introdusă prin pronumele relativ care. 4 p

3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența:
8
„Prin raritatea, frumuse!ea, ingeniozitatea si valoarea lor intrinsecă, jucăriile produse de firma
Gebrüder
Bing expuse la MNIR constituie adevărate capodopere ale acestei industrii si tehnologiei europene a
vremii.” 4 p
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența:
„unele datează de peste 100 de ani si au supraviețuit celor două războaie mondiale.” 4 p
5. Transcrie două PS diferite din fraza următoare, precizând felul fiecăreia:
„Valoarea lor este sporită de faptul că cele mai multe dintre piesele expuse sunt încă func!ionale, desi
unele datează de peste 100 de ani si au supravie!uit celor două războaie mondiale.” 4 p
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată PR,
introdusă prin conjuncția subordonatoare că. 4 p

3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa:
„Seara, tinerii satului, acum îmbrăcaţi în blugi şi trening şi nu în straie populare cum se întâmpla acum
50 de ani, se adună pe uliţe unde fac focuri.” 4 p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa:
„Coroniţele reflectă preferinţele şi personalitatea fiecăreia dintre doamnele care le fac, astfel încât nu
prea seamănă între ele. 4 p
5. Transcrie PP şi PS din fraza următoare, precizând felul PS:
„Baza coroniţelor este din flori de sânziene, aceasta fiind completată cu păpădii, trandafiri şi alte
plante care transformă coroniţele într-o pată de culoare. 4 p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată SB,
având ca termen regent un adverb predicativ. 4 p
„Bazil George Assan este primul român care a ajuns în Arctica și cel dintâi care a făcut înconjurul
planetei (cu vaporul, trenul, mașina și pe jos).” 4 p
„… a realizat două p de excepție pentru acele vremuri: în Arctica, în 1896 și o a doua, în jurul lumii
(1897-1898).” 4 puncte
5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare:
„Îi va veni ulterior, firesc, ideea celor două expediții care îi vor marca destinul…” 4 p
6. Construiește o frază alcătuită din trei propoziții: o principală regentă și două propoziții subordonate
aflate în raport de coordonare adversativă. 4 p

„Fie că nu ați apucat să le luați celor mici și cărți, fie că vreți să mai dați o tură pe la Bookfest sau prin
librării, sper ca lista pe care am încropit-o să vă fie de folos.” 4 p
„Am ales zece cărți pentru copii de dat în dar.” 4 p
5. Transcrie o PP și una PS din fraza următoare, precizând felul PS:
„Am fost și ieri la Bookfest și am vaga senzație că am răsfoit mai mult cărți pentru copii decât pentru
oameni mari.” 4 p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată PR,
introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 p

„Una dintre cele mai spectaculoase atracții geologice ale României, „Grădina Zmeilor” din județul
Sălaj, este unul dintre puținele obiective ce merită vizitat anual.” 4 p
„Din fericire, „Grădina Zmeilor” este printre puținele atracții turistice ale României, ușor accesibile
vizitatorilor.” 4 p
5. Transcrie două PS din fraza următoare, precizând felul acestora:
„Se spune că este locul în care, odinioară, zmeii locuiau în comuniune cu oamenii obișnuiți.” 4 p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie CD, introdusă prin
pronumele relativ ce. 4 p
9
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa:
„… pentru a li se recunoaște valoarea și aportul pe care îl aduc la moștenirea culturală mondială.” 4p
„De curând, patrimoniul UNESCO s-a îmbogățit cu propriile 8 minuni naturale ale lumii, care vor fi
protejate și conservate, fiind considerate “valori excepționale ale umanității”. 4 p
5.Transcrie ultima propoziție din text și precizează felul ei. 4 p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată CD ,
introdusă prin pronumele relativ care. 4 p
A. Scrie, pe foaie de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerintele de mai jos:
3. Mentionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secventa:
„A făcut cunostintă cu limba română într-o librărie engleză pe când avea 13-14 ani, când a descoperit
întâmplător o carte de gramatică a limbii române [*]. 4 p
4. Precizează functia sintactică a cuvintelor subliniate din secventa:
„Acum, Martin Maiden, profesorul britanic de la Oxford pasionat de limbile romanice, vorbeste româna
aproape ca un nativ si i-a citit pe Sadoveanu si Rebreanu”. 4 p
5. Transcrie două propozitii subordonate diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
„Profesorul Martin Maiden, care a introdus anul trecut un curs de limba română la prestigioasa
universitate britanică, povesteste cum s-a îndrăgostit de limba nativă a lui Eminescu.” 4 p
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată PR,
introdusă prin adverbul relativ cum. 4 p
3. Menționează ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate în text.
"Copiii români sunt încărcați cu materii atât de multe și atât de diverse, încât nici profesorii, nici
şcolarii nu se pot orienta în capetele lor. Acești copii nu învata nimic, pentru că memoria nu păstrează
nimic nepriceput, nerumegat, unde interesul viu și judecata copilului n-au jucat nici un rol. Singurul
efect al încărcării memoriei cu lucruri pe care nu le poate mistui e sila şi scarba copilului de carte. La
acest rezultat au ajuns aproape toate școalele la noi. ” 4p
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate în secvența:
„Vezi tineri care au învățat latinește, grecește, istoria universală, logică şi psihologie, stiinte naturale,
geografie în toate clasele, drept administrativ, economie politică, au trecut bacalaureatul şi… cu toate
astea, nu știu a scrie o frază corectă, iar a doua zi după ce au părăsit școala au uitat tot…" 4p
5. Construiește două fraze în care să existe câte o SB și PR introdusă prin adverbul relativ când. 4p
3. Numeşte ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate în text.
,,Ceea ce face farmecul unui om este bunătatea lui”, se spune în Biblie...Domnul Alămâie deja nu mai
are tobă la maşină, aşa că se încumetă cu Dacia sa veche peste culmea Stânişoarei, dacă există
amatori pentru traseul urmat de Vitoria între Borca şi Mălini...Am avut speranţa că vom reuşi să
trecem dincolo, la Mălini, în ciuda privirilor lungi pe care ni le aruncau puţinii oameni de pe traseu.” 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: Am mers pe drumul făcut de
italieni la începutul secolului al XX-lea, acum acoperit de zăpadă [...]. 4 p
5. Transcrie SB din fraza următoare: ,,Acolo, unde se presupune că a fost găsit Nechifor Lipan, e un
pod mare, căruia îi zice «La Jovani» [...]. 4p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o AT , introdusă prin conjuncţia
subordonatoare dacă. 4p
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvența:
„Cărţile de ficţiune pe care le citim ne ajută să empatizăm cu cei din jur şi să ne adaptăm mai uşor la
diverse situaţii de viaţă, arată cele mai recente studii psihologice.” 4 p
4. Precizează funcția sintactică a cuvintelor subliniate din secvența:
„În urma unei cercetări realizate [...] pe copii cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, psihologii au observat
că aceia care au fost expuşi mai mult timp la literatura pentru copii decât la desene animate televizate
au o mai mare capacitate de empatie [...].” 4 p
10
5. Transcrie două PS diferite din fraza următoare, precizând felul acestora:
„Când sunt scrise bine, romanele constituie în sine poveşti despre viaţă, care îl încurajează pe
cititor să înţeleagă mai bine profunzimea experienţei umane.” 4 p
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
PR, introdusă prin conjuncția subordonatoare să.4 p
3. Menționează ce parte de vorbire este fiecare din cuvintele subliniate în enunțul:
„Primii care au răspuns pozitiv acestei iniţiative au fost o parte dintre angajaţii firmei, care au decis să
cumpere şi să lase în magazine câte o carte în aşteptare. 4 p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul:
„Cei care aleg să cumpere o carte şi să o lase în magazin spre a fi luată de altcineva pot lăsa un
mesaj pe prima pagină a cărţii.” 4 p
5. Transcrie două propoziții subordonate diferite din secvența următoare, precizând felul acestora:
„O cafea în așteptare este o mişcare originară din Napoli prin care clienţii pot să plătească în avans
una sau mai multe cafele […].” 4 p
6. Construiește o frază alcătuită din două propoziții în care să existe o propoziție subordonată
SB introdusă prin conjuncția subordonatoare să. 4 p
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: „Dar ce-mi
plăcea atât de mult la citit?” 4 p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: „învăţarea vânatului este partea
esenţială a «educaţiei»”. 4 p
5. Transcrie PS din fraza urmãtoare şi precizează felul primei subordonate: „Dar e corect să spun că
mi-au marcat vârstele vieţii.” 4 p
6. Construieste o frază alcătuită din două propoziţii, în care să existe o PR, introdusă printr-un adverb
relativ. 4 p
3. Menţionează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul dat. 4 p
„această impresionantă construcție din oțel a devenit o adevărată icoană a arhitecturii și a culturii din
Hexagon. „ 4p
5. Precizează felul propoziţiilor din fraza: „ulterior și-au dat seama că turnul ar putea fi extrem de
valoros pentru rețelele de comunicare, tot mai necesare în acele vremuri.” 4p
6. Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o CD , introdusă printr-un
pronume relativ. 4p
11

Evaluare Sub I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Evaluare Sub I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EVALUARE NAȚIONALĂ

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

Și-odată nucii îi umbriră mult

Și-n vremuri florile de liliac

Și stele altădată nopți în șir

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

S-ar putea să vă placă și