ANEXA 1

FIŞA DE LUCRU NR. 1

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Un boier intenţiona să-şi bată joc de Nastratin şi, ca să-şi împlinească gândul,
cumpărase mulţi pepeni galbeni, invitând pe Nastratin şi pe mulţi alţi musafiri. În
timp ce mâncau pepeni, boierul puse pe furiş toate cojile în faţa lui Nastratin. Când
terminară de mâncat, strigă prefăcându-se uluit:
_ Prieteni, uitaţi-vă ce multe coji sunt în faţa lui Nastratin! El a mâncat mai
mult decât noi. Ce mare mâncăcios este!
_ Ha!... ha!... râseră cu toţii.
_ Ha!... ha!... râse şi Nastratin. Să vedem cine este cel mai mâncăcios! Deci eu
am mâncat numai miezul pepenelui şi am lăsat cojile. Boierul se vede că a mâncat
pepenii cu coji cu tot. Uitaţi-vă! N-a lăsat nicio bucăţică de coajă de pepene!”
(*** - „Snoave”)

Înţelegerea textului
1.Precizează personajele care participă la acţiune.
2.Menţionează modurile de expunere utilizate în text.
3.Indică două trăsături ale boierului şi precizează mijlocul de caracterizare al personajului.
4.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.

Limba română
5.Menţionează patru termeni din familia lexicală a cuvântului „a mânca”.
6.Scrie două enunţuri prin care să ilustrezi omonimia cuvântului „mai”.
7.Transcrie, din text, patru cuvinte care conţin diftongi.
8.Menţionează folosirea cratimei în structura: „N-a lăsat nicio bucăţică de coajă de pepene!”.
9.Precizează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: „galbeni”, „de mâncat”, „se”
(vede), „nicio” (bucăţică).
10.Indică funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul următor: „În timp ce mâncau
pepeni, boierul puse pe furiş toate cojile în faţa lui Nastratin.”.
11.Transcrie substantivul în caz vocativ şi construieşte câte un enunţ în care să fie, pe rând, în
cazurile: acuzativ şi dativ
12.Identifică propoziţia subordonată completivă directă din primul alineat al textului.
14.Transcrie propoziţia subordonată subiectivă din text .
15.Construieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată atributivă, având ca termen
regent substantivul „coajă”.

1
ANEXA 2

FIŞA DE LUCRU NR. 1

PERECHEA I

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Azi dimineaţă m-am trezit,
Căci mi-a bătut nerăbdător la geam,
Cu degetele sale fragede de ram,
Caisul, care peste noapte-a înflorit.

Şi nu-l recunoscui de la-nceput...

Atâta alb şi roz îşi răsfăţa risipa,
Că m-am gândit un înger c-a trecut
Şi-n ramurile lui şi-a frânt aripa.” (Magda Isanos – „Caisul”)

Înţelegerea textului
1.Indică o structură / un grup de cuvinte care conţine un epitet.
2.Precizează felul rimei versurilor din prima strofă.
3.Identifică, din prima strofă, un vers care sugerează imaginea primăverii.
4.Menţionează două mărci lexico-gramaticale ale eului liric prezente în text.

Elemente de limba română

5.Desparte în silabe următoarele cuvinte: nerăbdător, noapte, recunoscui, înger.
6.Menţionează folosirea cratimei în structura: „Şi nu-l recunoscui...”.
7.Precizează cazul substantivelor din a doua strofă: „risipa”, „un înger”, „(-n) ramurile”, „aripa”.
8.Construieşte două enunţuri în care substantivul „cais” să aibă funcţiile sintactice de: atribut
substantival prepoziţional şi atribut substantival genitival.
9.Transcrie, din prima strofă, propoziţia subordonată atributivă şi realizează contragerea ei în
parte de propoziţie corespunzătoare.
Temă pentru acasă:
Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului „Caisul”
prin raportare la conţinutul poeziei.
În compunerea ta, trebuie:
-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric;
-să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

2
ANEXA 2

FIŞA DE LUCRU NR. 2

GRUPA a II-a

Citeşte cu atenţie textul următor:

„E soarele biruitor. Cireşii
Au ridicat, învinşi, steag alb în vânt.
Livezile îşi numără plăieşii.
Un cuc dictează pacea pe pământ.

Lumină pretutindeni! Primăvară

Şi verde proaspăt ca un suflet nou,
Şi mieii albi ca merii albi de ţară,
Şi pace-n gânduri vechi şi-n grâul nou.” (Ion Pillat – „Primăvara”)

Înţelegerea textului
1.Indică un vers prin care se concretizează o imagine auditivă.
2.Precizează felul rimei din fragmentul dat.
3.Indică o figură de stil din versul: „Şi mieii albi ca merii albi de ţară” şi numeşte-o.
4.Menţionează modul de expunere folosit în text.

Elemente de limba română

5.Stabileşte două sinonime potrivite pentru adjectivul „biruitor” (E soarele biruitor).
6.Transcrie, din text, două cuvinte care conţin diftongi.
7.Menţionează valoarea morfologică a următoarelor cuvinte din text: „e”, „cireşii”,
„un” (cuc), „pretutindeni”.
8.Precizează funcţia sintactică a cuvintelor din versul: „Un cuc dictează pacea pe pământ”.
9.Construieşte o frază în care verbul „a ridica” să fie regent pentru o subordonată subiectivă.

Temă pentru acasă:

Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului
„Primăvara” prin raportare la conţinutul poeziei.
În compunerea ta, trebuie:
-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric;
-să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

3
FIŞA DE LUCRU NR. 3

GRUPA a I-a

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Zori de ziuă se revarsă peste vesela natură,
Prevestind un soare dulce cu lumină şi căldură,
În curând şi el apare pe-orizontul aurit,
Sorbind roua dimineţii de pe câmpul înverzit.

El se-nalţă de trei suliţi pe cereasca mândră scară

Şi cu raze vii sărută june flori de primăvară,
Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi
Ce răzbat prin frunze-uscate şi s-arată drăgălaşi.
(Vasile Alecsandri – „Dimineaţa”)

Înţelegerea textului
1.Numeşte anotimpul şi momentul zilei descrise în text.
2.Identifică figura de stil prezentă în următorul vers: „Dediţei şi viorele, brebenei şi toporaşi”.
3.Menţionează felul rimei versurilor date.
4.Identifică o imagine vizuală în textul dat.

Elemente de limba română

5.Transcrie, din text, două cuvinte ce conţin vocale aflate în hiat.
6.Menţionează câte un antonim pentru sensul din text al cuvintelor: „lumină”, „căldură”.
7.Precizează felul şi cazul pronumelor subliniate: „În curând şi el apare pe-orizontul aurit”; „Ce
răzbat prin frunze-uscate...”.
8.Transcrie, din text, un atribut substantival genitival şi un complement circumstanţial de loc.
9.Rescrie, din ultima strofă, o propoziţie subordonată şi precizează felul ei.
10.Construieşte o frază care să conţină o propoziţie subordonată completivă directă, având ca
termen regent verbul „a prevesti”.

Temă pentru acasă:

Redactează o compunere de 10-15 rânduri în care să prezinţi semnificaţia titlului
„Dimineaţa” prin raportare la conţinutul poeziei.
În compunerea ta, trebuie:
-să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul fragmentului de text liric;
-să evidenţiezi două mijloace artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
-să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
-să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

4
ANEXA 3

TEST DE EVALUARE

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea

Cătând culcuş mai bate-abia
Din aripi, şi-n curând s-alină,
Iar roşul mac închide floarea,
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea
Şi-adoarme-apoi şi ea.
Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Şi tace-acum gândind aiurea.
Sub dealuri amurgeşte zarea,
Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-i umbră peste sat.”
(George Coşbuc – „Pastel”)

Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1.Desparte în silabe următoarele cuvinte: „închide”, „cicoarea”.

2.Precizează valoarea morfologică şi funcţia sintactică a următoarelor cuvinte:
„eu”, „gândind”.
3.Precizează timpul şi diateza verbelor ,,tace ’’ şi ,,se-ntunecă’’.
4.Menţionează imaginea artistică din versurile: „Sub dealuri amurgeşte zarea, / Se-
ntunecă prin văi cărarea / Şi-i umbră peste sat”.