MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI

LICEUL DE ARTĂ „ŞTEFAN LUCHIAN” BOTOŞANI

B-dul. Mihai Eminescu, Nr. 69,
Cod 710171, Tel.: 0231/512891,
Fax : 0231/515181
E-mail : licart_bt@[Link]

Test de evaluare iniţială

- clasa a VIII-a –

I. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Când Tudor intră în satul strămoşilor lui, la Şoimăreşti, parcă i se luă un văl de pe frunte. [...] Acum vântul
dimineţii îl deştepta încet, încet. Îl deşteptau şi amintirile vechi
- Fraţilor, zise el cuprinzând mâinile tovarăşilor lui, acesta-i satul meu!
- E un sat ca oricare altul... îi râspunse Cantemir.
- Se poate, dar acesta-i al meu şi nu l-am văzut de douăzeci de ani. [...]
Satul cu casele mari acoperite cu stuh, case curate, răzăşeşti, se întindea într-o vâlcică, sub poală de pădure. Apa
Răutului curgea pe vale, subţire şi limpede, scăzută de secetele verii. Nuci mari se ridicau din vii şi un grangure cânta în
pacea satului, în lumina dimineţii. Era o zi de duminică şi toaca începu să sune în clopotniţa bisericii albe c-o duruire
melodioasă.
Şoimaru se opri, îşi descoperi capăul cu plete scurte, creţe, şi-şi făcu încet cruce.
- De învăţătura aceasta veche a bunicului, uitasem... zise el încet.
Apoi descălecă, şi prietenii, punând şi ei piciorul pe pământ, porniră tustrei pe cărarea din marginea drumului,
lăsând slujitorilor frâiele. [...]
Când apucară pe poteca bisericii, unul dintre răzeşi, om cărunt, cu obrazul brăzdat, se abătu spre ei şi le pofti ziua-
bună. Apoi grăi:
- Domnilor, să nu vă fie cu bănat. Eu sunt vataman în sat aicea. V-aş întreba pe cine căutaţi...
Şoimaru stătu în loc zâmbind. Apoi zise către vataman:
- Ai să înţelegi îndată ce caut în sat la dumneavoastră, când ţi-oi spune cum mă cheamă... Dumnealor sunt numai
prieteni ai mei...
- Dar dumneata cine eşti?
- Pe mine mă cheamă Tudor Şoimaru! zise oşteanul privind în juru-i.
Îndată se stârni zarvă între răzeşi; oamenii se apropiară cu murmur. [...]
- Sunt Tudor, feciorul lui Ionaşcu... răspunse mişcat Şoimaru; dintre toţi pribegii, eu singur mă întorc înapoi.
[...]
Deodată glasurile răzeşilor, a tuturor neamurilor lui, se ridicară şi braţe multe se întinseră spre el ca să-l
îmbrăţişeze. Deodată oşteanul îşi simţi pieptul înfierbântat de o căldură necunoscută.”

Mihail Sadoveanu – „Neamul Şoimăreştilor” (fragment)

A. Limba română:

4p 1. Desparte în silabe cuvintele: strămoşilor, Cantemir, duminică, clopotniţa.

4p 2. Identifică primele patru cuvinte, din text, care conţin diftong.
5p 3. Formează familia lexicală a cuvântului „frate” (5 derivate).
10p 4. Precizează modul de formare al cuvintelor: de pe, (case) acoperite, douăzeci, căldură, (satul) meu.
5. Găseşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: a deştepta, oştean, a zâmbi, zarvă.
4p 6. Construieşte două enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „a uita”.
4p 7. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
10p 8. Construieşte enunţuri în care subst. „sat” să fie: CI (Ac), CD (Ac), CI (D), NP (G).
8p 9. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.
10p 10. Identifică două PN din text.
8p
B. Înţelegerea textului:

4p 11. Precizează cărui gen literar îi aparţine textul citat.

4p 12. Găseşte două argumente în favoarea răspunsului de la ex. 11.
4p 13. Precizează două moduri de expunere prezente în fragmentul citat.
4p 14. Identifică o imagine vizuală şi o imagine auditivă din text.
7p. 15. Precizează rolul virgulei în structura: „Domnilor, să nu vă fie cu bănat.”

Se acordă 10 puncte din oficiu

Test de evaluare
- clasa a VIII-a -

I. Citeşte cu aternţie textul următor:

„Par casele palate sub vraja înserării
Şi norii le mângâie cu palme de şofran.
Şi nu-i mai larg şi paşnic nici însuşi cerul mării
Decât acest cer veşted şi-adânc, de Bărăgan.

Îşi saltă roşii tuiuri în vânturi păpuşoii,

Mişcând sub adiere aripe de strujeni;
Trăgând la care pline merg lung pe drumuri boii
Pe lângă negre garduri mâncate de licheni.

Cresc focuri mari de frunze cu scânteieri uşoare

Spre luna încruntată, lipsită de un sfert,
Iar vântul poartă-n trâmbe miresme-mbietoare
De lapte proaspăt muls şi proaspăt fiert.

Albastrul cer de seară se despleteşte-n vară

Şi bumbi de stele roşii la geamuri se aprind,
Ogrăzile arată cu toate în afară
Belşugul lor tăcut ce îl cuprind.”
Nicolae Labiş – „Toamna”

A. Limba română:

4p. 1. Desparte în silabe cuvintele: înserării, veşted, garduri, albastrul.

4p. 2. Identifică, în text, primele patru cuvinte care conţin diftong.
4p. 3. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: vrajă, scânteieri.
4p. 4. Formează familia lexicală a cuvântului „lung”. (4 derivate)
4p. 5. Precizează modul de formare al cuvintelor: acest (cer), (merg) lung, (garduri) mâncate, pe lângă.
4p. 6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
4p. 7. Construieşte enunţuri în care substantivul „gard” să fie: CCL (Ac), CCL (G).
4p. 8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.
10p. 9. Construieşte o frază după schema: SB+PP+PR

B. Înţelegerea textului:

2p. 10. Precizează cărei specii literare îi aparţine textul citat.

2p. 11. Transcrie o imagine vizuală şi o imagine olfactivă din text.
2p. 12. Precizează care este rima poeziei citate şi măsura primului vers.
2p. 13. Transcrie, din text, un epitet al unui substantiv şi un epitet al unui verb.
10p. 14. Interpretează, în două-trei rânduri, primele două versuri.

32p. III. Redactează o compunere de una-două pagini în care să argumentezi că textul citat la punctul I este o
operă lirică.
Test de evaluare
- clasa a VIII-a -

I. Citeşte cu atenţie textul următor:

1. Prin ceasul verde-al pădurii 2. Cântecul vechi înc-odată

Otrăvuri uitate învie, Vrea şipotul să şi-l înveţe.
Cresc lângă ochiuri ciudate În jilavul muşchi mi se-mbie
Brânduşi cu viaţa târzie. Păreri şterse de tinereţe.

3. Mari turme cu clopote vin 4. Înalt unicorn fără glas

Prin amurgul gorunilor sferici S-a oprit spre-asfinţit să asculte.
În codru stârnind ca un zvon Sub bolţile-adânci mă omoară
De trecute pierdute biserici. Pădurea cu tulnice multe.”

Lucian Blaga – „Septemvrie”

A. Limba română:

4p. 1. Desparte în silabe cuvintele: ceasul, tinereţe, bolţile, tulnice.

4p. 2. Identifică, în text, primele patru cuvinte care conţin diftong.
4p. 3. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: jilav, asfinţit.
4p. 4. Formează familia lexicală a cuvântului „vechi”. (4 derivate)
4p. 5. Precizează modul de formare al cuvintelor: uitate, tinereţe, şterse, pierdute.
4p. 6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
4p. 7. Construieşte enunţuri în care substantivul „pădure” să fie: CCL (Ac), CCL (G).
4p. 8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.
4p. 9. Rescrie prima strofă, delimitează în propoziţii şi precizează felul acestora şi raporturile care se
stabilesc.

B. Înţelegerea textului:

2p. 10. Precizează cărei specii literare îi aparţine textul citat.

2p. 11. Transcrie o imagine vizuală şi o imagine auditivă din text.
2p. 12. Precizează care este rima poeziei citate şi măsura primului vers.
2p. 13. Transcrie, din text, o metaforă.
4p. 14. Interpretează, în două-trei rânduri, ultimele două versuri din prima strofă.

10p. II. Te numeşti George/ Georgia Luca, locuieşti pe Bulevardul Ion Creangă, la numărul 7, în Iaşi, şi eşti
elev / ă în clasa a VIII-a A la Scoala Generală nr. 7. Redactează, pe o pagină distinctă, o cerere adresată
directorului Clubului copiilor, Iaşi, prin care să soliciţi eliberareaunei adeverinţe din care să reiasă
participarea ta la Concursul Naţional de şah, pentru perioada 10 -15 octombrie 2007, adeverinţă
necesară la şcoală, în vederea motivării absenţelor .
Data redactării cererii este: 25.10.2007.

32p. III. Redactează o compunere de una-două pagini în care să argumentezi că textul citat la punctul I
aparţine genului liric.
 Lucrare scrisă semestrială
Semestrul I
Clasa a VIII-a C

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Visează plopul, nemişcat în soare,

Şi umbra din el, neagră, îi curge la picioare...

Un melc îşi taie drumul prin grădină

De-a dreptul, ca un tanc de gelatină,
Ameninţând albine şi furnici
Cu patru tunuri mici.

Tăcerea îşi adună trupul sferic

Într-un boboc de nalbă.
O muscă trece prin lumina albă,
Ca o scânteie de-ntuneric.

Un fluture, cu aripi de umbră şi mătasă

Stropite-n două locuri cu carmin,
Din zboru-i frânt şi plutitor se lasă
Pe vârful unui spin.

Şi florile se-nalţă-ntr-un picior

Să-l poată contempla mai bine.
Cum doarme-n pragul clipei care vine,
Cu aripile desfăcute-n viitor.”

George Topârceanu – „Lumină”

A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează modul de formare al cuvintelor: tăcerea, frânt, (se)-nalţă. 6 puncte

2. Identifică o personificare, o enumeraţie şi o comparaţie din textul citat. 6 puncte
3. Scrie câte un sinonim pentru cuvintele: de-a dreptul, se-nalţă, clipei. 6 puncte
4. Identifică, din text, trei imagini vizuale. 6 puncte
5. Motivează două roluri ale cratimei din structura „desfăcute-n”. 6 puncte

B.
Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să argumentezi că textul citat este o operă lirică.
În compunerea ta trebuie:
- să defineşti opera lirică, precizând caracteristicile acesteia;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este construit textul;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea
Citeşte cu atenţie textul următor:
„Primii care s-au stabilit aici au fost tracii, întemeind aşezarea cunoscută sub numele de Acervatis sau Cerbatis.
Pe locul fostei aşezări trace, grecii acostaţi aici vor construi cetatea care avea să rămână în istorie sub numele de
Callatis, faimoasă pentru prosperitatea sa materială şi spirituală, dar şi pentru faimoşii cărturari pe care i-a adăpostit
între zidurile ei.
Înteimeiată la sfârşitul secolului IV î.e.n., de către locuitorii Heracleei Pontice, localizată pe malul asiatic al
Mării Negre, cetatea a fost botezată în amintirea pârâului Cales, care scălda pământurile metropolei Heracleea.
Previziunea unui oracol a fost cea care s-a aflat la baza construirii Callatisului, cetate care avea să devina într-un timp
scurt, una dintre cele mai puternice din zonă, dar în acelaşi timp, şi una dintre cele mai bogate.
Poziţia geografică avantajoasă i-a convins imediat pe greci de oportunitatea construirii aşezării în acest loc:
ieşirea la mare şi accesul la un lac de apă dulce (actualul lac Mangalia), terenurile fertile, o poziţie militară avantajoasă,
toate acestea confirmau viziunea oracolului, care i-a indrumat pe greci către acest pământ. Spre deosebire de celelalte
două cetăţi, Tomis şi Histria, colonii milesiene, preponderent comerciale şi democratice, Callatis a fost singura colonie
doriană, practicând agricultura şi un sistem de conducere mai degrabă oligarhic, decât democratic, unde puterea părea să
fie deţinută doar de câteva familii. Chiar şi aşa, Callatis-ul a cunoscut într-un timp foarte scurt succesul. Cultura
cerealelor şi comerţul maritim au fost două dintre sursele care au asigurat cetăţii un izvor nesecat de bogăţie.”

Georgiana Fefea – “Callatis- povestea unei cetăţi”, revista Descoperă, mai, 2008

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: 4p.
- autorul textului citat;
- două colinii milesiene al căror nume apare în text.
2. Selectează un fragment care dezvăluie ce anume i-a convins pe greci să construiască aşezarea 4p.
Callatis.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „„Primii care s-au stabilit aici au fost 4p.
tracii, întemeind aşezarea cunoscută sub numele de Acervatis sau Cerbatis.”
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Pe locul fostei aşezări trace, 4p.
grecii acostaţi aici vor construi cetatea care avea să rămână în istorie sub numele de Callatis,
faimoasă pentru prosperitatea sa materială şi spirituală, dar şi pentru faimoşii cărturari pe care i-
a adăpostit între zidurile ei.”
5. Identifică din ultimul paragraf al textului o propoziţie subordonată predicativă. 4p.
6. Construieşte o frază în care propoziţia subiectivă să aibă ca element regent o expresie 4p.
verbală impersonală.

B. Redactează o scurtă compunere descriptivă , de 15-25 rânduri, în care să conturezi tabloul unui monument istoric.
În compunerea ta trebuie:
- să utilizezi modul de expunere adecvat;
- să evidenţiezi anumite aspecte prin folosirea imaginilor artistice şi a figurilor de stil;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare

I. Citeşte cu atenţie textul următor:

Actul I. Scena III.

„Leonida: (sculându-se din pat înspăimântat): Ai! Ce e?

Eftimiţa: Leonido! Scoal’ că-i foc, Leonido!
Leonida: (speriat): Unde-i foc?
Eftimiţa: Scoal’ că-i revuluţie, bătălie mare afară!
Leonida: Aş! Vorbă să fie! Ce te pomeneşti vorbind, domnule?
Eftimiţa: Bătălie la toartă, soro: pistoale, puşti, tunuri, Leonido; ţipete, chiote, lucru mare, de am sărit din
somn!
Leonida: (luând-o cu binişorul): Miţule, nu-i nimica; ştii cum eşti dumneata nevricoasă, unde am vorbit toată
seara de politică, te-i fi culcat şi cu faşa-n sus şi ai visat cine ştie ce.
Eftimiţa: (impacientată): Leonido, deşteaptă sunt eu acuma?
Leonida: Apoi de! Miţule, asta dumneata ştii.
Eftimiţa: (atinsă): Bravos, bobocule! Nu m-aşteptam ca tocmai dumneata să te pronunţi cu aşa iluzii în
contra mea; te credeam mai altfel...îmi pare rău! ... Cucoane Leonido, sunt deşteaptă; am auzit cum
te-auz şi m-auzi... revuluţie, bătălie mare!
Leonida: Bine, Miţule, stăi, nu te importa degeaba. De când m-ai deşteptat pe mine, ai mai auzit ceva?
Eftimiţa: Nu.
Leonida: Apoi de! Cum vine treaba asta? Spune matale...
Eftimiţa: (cam în nedormire): De, soro, ştiu şi eu?
Leonida: Apoi, vezi? Dar... s-o luăm şi pe partea ailaltă, să vedem ce-ai să mai zici. Bine, chiar revuluţie să
fi fost, să zicem... nu ştii dumneata că n-are nimini voie să descarce focuri în oraş? E ordin de la
poliţie...
Eftimiţa: ( aproape răsconvinsă): De! Bobocule, să zic şi eu cum zici, că după cum le spui dumneata, una şi
cu una fac două, n-are de unde să te mai apuce omul... (stând la gânduri şi iar îndoindu-se) Da bine,
soro, am auzit, am a-u-zit; cum s-auz ce nu era? Ce-am auzit dacă nu era nimica?
Leonida: Ei! Domnule, câte de-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! Glumeşti cu omul! Se-ntâmplă... (cu
tonul unei teorii sigure) Că fiindcă de ce? O să mă-ntrebi. Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-
un nu ştiu ce ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia e
gata; ei, şi după aia, din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica mişcă.
Eftimiţa: Comedie, soro! (minunându-se) Aşa o fi!
Leonida: Bunioară şi la dumneata acuma, o ipohondrie trecătoare; nu-i nimica... Hai să ne culcăm: noapte
bună, Miţule.
Eftimiţa: Noapte bună. (încă nedomirită oarecum, stinge lampa şi se vâră în pat).
Leonida: (după o pauză): Nu te mai culca cu faţa-n sus, Miţule, că iar visezi.

(Cocoana s-aşează pe-o ureche; în odaie întunerec, [ ... ] d-odată se aud în depărtare chiote, strigăte şi detunături).

( I. L. Caragiale – „Conul Leonida faţă cu reacţiunea”)

 A. Limba română:

4p. 1. Desparte în silabe cuvintele: domnule, dumneata, nedomirită, detunături.

4p. 2. Identifică, în text, primele patru cuvinte care conţin diftong.
4p. 3. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: deşteaptă, fireşte.
4p. 4. Precizează modul de formare al cuvintelor: spăimântat, toată (seara).
4p. 5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
4p. 6. Construieşte enunţuri în care substantivul „Leonida” să fie: CD (Ac) şi CI (D).
4p. 7. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.
4p. 8. Identifică o propoziţie subordonată CI din text.
4p. 9. Construieşte o frază în care verbul „a însemna” să fie regent pentru o SB şi pentru o PR, în acelaşi timp.

B. Înţelegerea textului:

2p. 10. Precizează cărui gen literar îi aparţine textul citat.

2p. 11. Transcrie o imagine auditivă din text.
2p. 12. Identifică patru cuvinte care nu respectă normele limbii literare.
2p. 13. Transcrie, din text,o repetiţie.

14p. C. Exprimă-ţi opinia, în trei-cinci rânduri, despre ceea ce spune Leonida în replica următoare: „Ei!
Domnule, câte de-astea n-am citit eu, n-am păr în cap! Glumeşti cu omul! Se-ntâmplă... (cu tonul unei
teorii sigure) Că fiindcă de ce? O să mă-ntrebi. Omul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu ştiu ce ori
ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee; a intrat la o idee? Fandacsia e gata; ei, şi după aia,
din fandacsie cade în ipohondrie. Pe urmă, fireşte, şi nimica mişcă.”

II. 32 puncte.

III. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare

I. Subliniază predicatele, încercuieşte elementele de relaţie şi delimitează textele în propoziţii, arătând felul
acestora:

1. „După ce se zvârcolise în pat vreo două ceasuri, cu ochii în tavan, ieşise pe uliţă să se

plimbe, stătuse de vorbă cu un bătrân, care începuse să-i spună o poveste lungă despre doi băieţi

care s-au dus în noaptea Paştilor să fure aur, apoi intrase în casă şi se uitase vreme îndelungată

cum încondeiază surorile lui ouăle roşii.”

2. „Acum, reluă el suav, ca şi când Scarlett nu-i declarase că discuţia e încheiată, dacă vrei să

ştii de ce n-am profitat de situaţie, trebuie să-ţi spun că am aşteptat să mai creşti puţin.”

3. „Mă gândii să-i spun, că treaba nu-i cum spune el şi că trebuie să mă asculte.”

4. „Mă tem că s-ar putea interpreta drept un gest de mare cutezanţă faptul că mi-am permis să

privesc o pânză pe care pictorul a întors-o cu faţa la perete.”

5. „După câte cred eu, dacă lucrurile ar fi orânduite aşa cum se cuvine, n-ar trebui ca ei să se

afle în situaţia să aibă nevoie de acel sprijin umilitor...”

6. „Ar trebui ca oamenii să îşi ajute mereu aproapele.”

7. „Când răsfoieşti corespondenţa unui scriitor este ca şi cum ai intra în camera lui de lucru.”

8. „Ca să-i alunge apăsătoarele ei gânduri, punea la loc ochelarii şi povestea toate întâmplările

din vecini, pe care le cunoştea ca dintr-o uimitor de amănunţită cronică, fiindcă în două luni

învăţase necazurile fiecăruia.”

9. „Mănăstirea nu fusese prădată, dar oştenii lui Iancu Sasu căutaseră peste tot ca să-l găsească

şi pe celălalt cocon, pe Mihail Movilă, care se făcuse nevăzut, fără să ştie nimeni unde şi cum.”

Se acordă 10p din oficiu.

 Test de evaluare
Clasa a VIII-a C

I. Citeşte cu atenţie textul următor:

„Spânzurat de aer printre ramuri
se frământă în mătasa-i
un păianjen.
Raza lunii
l-a trezit din somn.
Ce se zbate? A visat că
raza lunii-i fir de-al lui şi
cearc-acum să se urce
până-n ceruri, sus, pe o rază.
Se tot zbate îndrăzneţul
şi s-azvârle.
Şi mi-e teamă
c-o să cadă, visătorul.”

Lucian Blaga – „Visătorul”

Subiectul I. 50 puncte

A. Înţelegerea textului:

2p. 1. Desparte în silabe cuvintele: printre, frământă, îndrăzneţ, acum.

2p. 2. Identifică, din text, primele patru cuvinte care conţin diftong.
6p. 3. Explică modul de formare al cuvintelor: până-n, îndrăzneţul, visătorul.
3p. 4. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: ramuri, a urca, teamă şi câte un antonim pentru cuvintele:
a urca, sus, visător.
2p. 5. Construieşte două enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „a trezi”.
5p. 6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
4p. 7. Construieşte enunţuri în care subst. „lună” să fie: CD (Ac), CI (Ac), CCL (Ac), CCL (G).
2p. 8. Identifică un PN din text.
4p. 9. Construieşte enunţuri în care adverbul de timp „acum” să aibă două funcţii sintactice diferite.
Precizează-le.
2p. 10. Identifică două ATR substantivale din text.
5p. 11. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.
3p. 12. Construieşte enunţuri în care verbul a încerca să fie folosit la cele trei diateze studiate..

B. Înţelegerea textului:

2p. 13. Precizează cărui gen literar aparţine textul citat

4p. 14. Precizează rolul virgulei din ultimul vers al poeziei..
4p. 15. Identifică o personificare şi o inversiune din text.

Subiectul II: 40 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare

I. Citeşte cu atenţie textul:

1. „Apune soarele-n văpăi 2. Coboară-ncovoiat spre pod

Şi înserarea, ca un val, Un biet pescar de pe Siret,
Pe sub răchiţile din deal Şi-n umbra sură pier încet
Se lasă-n linişte pe văi. Pescar, şi apă, şi năvod.

3. Din jos, din ceaţa de pe prund, 4. Închid pleoapele şi-ascult...

Doi pescăruşi au apărut De pacea largă legănat,
Şi-n zbor îngemănat şi mut Mi-adoarme sufletu-mpăcat,
Se duc spre bălţile din fund. Ca un copil ce-a plâns prea mult.

Otilia Cazimir – „Vara”

A. Limba română:

4p. 1. Identifică primele patru cuvinte din text care conţin diftong.
4p. 2. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: apune, pod, pier, pace.
4p. 3. Construieşte două enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „a se duce”.
4p. 4. Formează familia lexicală a cuvântului „suflet” (4 derivate).
4p. 5. Explică modul de formare al cuvintelor: înserare, de pe, încovoiat, încet.
4p. 5. Construieşte câte un enunţ cu paronimele: a însera – a insera.
4p. 6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
3p. 7. Construieşte enunţuri în care să foloseşti verbul „a coborî” la toate cele trei diateze studiate.
4p. 8. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.

B. Înţelegerea textului:

4p. 9. Precizează rima poeziei.

4p. 10. Precizează măsura primului vers.
4p. 11. Identifică o comparaţie şi un epitet al verbului, din textul citat.
4p. 12. Transcrie, din text, două mărci diferite ale eu-lui liric.
4p. 13. Transcrie o imagine vizuală din text.
5p. 14. Interpretează semnificaţia titlului, în 5 rânduri, referindu-te şi la tema poeziei.
Test de evaluare

1. Următoarea pereche de sinonime este corectă: 10. Următoarea frază conţine o SB:
a. acuitate = lovitură a. Ceea ce ştiu am învăţat de la tine.
b. analog = similar b. Ceea ce fac îmi place.
c. anost = elegant c. Ceea ce a scris, am corectat ieri.

2. În enunţul: „Mi-am scris temele”, cuvântul 11. Următoarea frază conţine o CZ:
subliniat este: a. Cum treci strada, dai de teatru.
a. CI b. Cum îţi aşterni, aşa vei dormi.
b. ATR pronominal c. Cum nu ştia lecţia, a luat notă mică.
c. Nu are funcţie sintactică

3. În următorul enunţ sunt trei ATR diferite: 12. Următoarea frază conţine o CŢ:
a. Trei elevi aveau acelaşi subiect greu. a. L-am întrebat dacă vine la teatru.
b. Trei elevi aveau pe foaia de teză aceeaşi notă. b. Dacă el vine la teatru, vin şi eu.
c. Elevii de aici aveau pe foaia de teză aceeaşi notă. c. Nu se ştie dacă el vine la teatru.

4. În următorul enunţ sunt trei ATR adjectivale: 13. În fraza: „Trebuie să ştie ce vrea.”, avem:
a. Niciun invitat le acest spectacol nu ştie rolul lui. a. SB + PP + CD
b. Niciun invitat la spectacolul acestuia nu ştie rolul b. PP + SB + CD
lui. c. PP + CD + CD
c. Niciun invitat la acest spectacol nu ştie rolul
meu.

5. În următorul enunţ verbul „a fi” este verb 14. În fraza: „Să coseşti fânul, să prăşeşti şi să sapi,
auxiliar: nu-ţi trebuie multă carte.” , avem:
a. Am fost la teatru cu prietenii mei. a. PP + PP + PP + SB
b. Ei sunt obosiţi. b. CS + CS + CS + PP
c. Nu am fost certat de nimeni. c. SB + SB + SB + PP

6. În următorul enunţ sunt trei NP: 15. Următoarea frază conţine o CM:
a. E vai de capul lui dacă nu-i cuminte şi rămâne a. Sunt mulţumit de modul cum răspunzi.
repetent. b. Cum ai scris îmi vei spune mâine.
b. El a fost certat de noi fiindcă e rău şi a rămas c. Nu am scris cum mi-ai spus.
repetent.
c. El pare bun, dar când este acasă e rău şi face
pozne.

7. În următorul enunţ este un CCZ: 16. În fraza: „Să fi spus adevărul ar fi însemnat să te
a. I-am dat de scris. jignesc.” Avem:
b. Nu ştiu de ce plânge. a. SB + PP + CD
c. Nu ascultă de nimeni. b. Sb + PP + PR
c. CD + PP + PR

8. În următorul enunţ este un C. de Agent: 17. În fraza: „Îmi vine să plâng, ca să te conving.”
a. Strada este plină de praf. Avem:
b. De cine a fost scrisă cartea? a. PP + CD + CS
c. El a fost prins de mână. b. PP + SB + CS
c. PP +CD + CZ

9. În următorul enunţ sunt trei CCT: 18. În fraza: „Şi, fiindcă nu ştia, l-a rugat să-i
a. Ieri a plecat înainte de a ne oferi cadoul spună.”, avem:
de Crăciun. a. PP + CZ + CD
b. Ieri a plecat înainte de a spune ce s-a b. PP + CZ + CI
întâmplat de Crăciun. c. Cz + PP + CD
c. De Crăciun a plecat înainte de a spune
ce s-a întâmplat.
 Test de evaluare
Clasa a VIII-a A

II. Citeşte cu atenţie textul următor:

1. „Apune soarele-n văpăi 2. Coboară-ncovoiat spre pod

Şi înserarea, ca un val, Un biet pescar de pe Siret,
Pe sub răchiţile din deal Şi-n umbra sură pier încet
Se lasă-n linişte pe văi. Pescar, şi apă, şi năvod.

3. Din jos, din ceaţa de pe prund, 4. Închid pleoapele şi-ascult...

Doi pescăruşi au apărut De pacea largă legănat,
Şi-n zbor îngemănat şi mut Mi-adoarme sufletu-mpăcat,
Se duc spre bălţile din fund. Ca un copil ce-a plâns prea mult.

Otilia Cazimir – „Vara”

Subiectul I. 50 puncte

A.

2p. 1. Desparte în silabe cuvintele: pescăruşi, îngemănat, umbra, împăcat.

2p. 2. Identifică, din text, primele patru cuvinte care conţin diftong.
6p. 3. Explică modul de formare al cuvintelor: pe sub, îngemănat, încet.
3p. 4. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: a apune, val, îngemănat şi câte un antonim pentru
cuvintele:a apune, a coborî, a închide.
2p. 5. Construieşte două enunţuri în care să demonstrezi polisemia cuvântului „a asculta”.
5p. 6. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate.
4p. 7. Construieşte enunţuri în care subst. „apă” să fie: CD (Ac), CI (Ac), CCL (Ac), CCL (G).
2p. 8. Identifică un CCL din text.
4p. 9. Construieşte enunţuri în care adverbul de loc „jos” să aibă două funcţii sintactice diferite. Precizează-
le.
2p. 10. Identifică două ATR substantivale din text.
5p. 11. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor încercuite.
3p. 12. Construieşte enunţuri în care verbul a închide să fie folosit la cele trei diateze studiate.

B.

2p. 13. Precizează cărui gen literar aparţine textul citat

4p. 14. Identifică o enumeraţie şi o personificare din text.
4p. 15. Precizează rima poeziei şi măsura ultimului vers.

Subiectul II: 40 puncte

Se acordă 10 puncte din oficiu.

1. 5p. Desparte în silabe următoarele cuvinte:

chiflă:................................
patru:..................................
inegal:................................
vârstnic:.............................
biosferă:.............................

2. 8p. Identifică cinci cuvinte care conţin diftong, un cuvânt care conţine triftong şi două cuvinte care
conţin vocale în hiat din textul următor:

„În pajiştea ce mărginea drumul, câţiva rari cosaşi sau greieri ţârâiau a arşiţă. Tot încotro mergeam
eu, curgea şi Sabasa cu unde repezi şi clare; privind-o numai cum se strecoară iute şi murmurătoare pe
sub umbra deasă şi tăinuită a pădurilor, îmi pricinuia o simţire de dulce răcoare sub arşiţa caniculară a
verii.”

Diftong:.......................................... Triftong:.................................................
........................................................
........................................................
........................................................
........................................................

Hiat:.................................................
.........................................................

3. 10p. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele:

ceai:................................................................
pix:.................................................................
chemare:.........................................................
gheaţă:.............................................................
examen:..........................................................

4. 7,50p. Formează familiile lexicale ale următoarelor cuvinte (cinci derivate pentru fiecare):

simplu tânăr verde

..................................... ..................................
.................................. ..................................... ..................................
.................................. ...................................... ..................................
.................................. ....................................... ..................................
.................................. ........................................ ..................................
..................................

5. 16p. Redactează un text în care să foloseşti trei termeni din familia lexicală a cuvântului „floare” şi un
cuvânt compus care să conţină cuvântul „floare”.

..................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................................
6. 10p. Precizează modul de formare a cuvintelor subliniate în textul următor:

„Miezul nopţii sosise tăcut, aprinzând alte smocuri de stele pe cerul inundat. Parcă întreaga lume
se înfăşurase în giulgiul somnului. Oraşul dormea liniştit sub bolta înţesată de paznici de jar. Poate că
mai şopteau uneori frunzele, împotrivindu-se adierilor uitate, poate că se mai speriau puii în cuiburi
calde, poate că se mai auzea fâlfâitul unor aripi nevăzute, dar toate erau ale nopţii, toate sporeau
atotputernicia liniştii. Era numai noapte şi linişte: noapte – linişte... Era noaptea dinaintea marilor
plecări...
Niciun cireşar nu adormise. Degete calde şi degete reci, străine, înfiorau coardele subţiri
ascunse în sufletul lor. Emoţia îi asemăna pe toţi, ca pe nişte picături de apă, dar cât de felurit o trăiau!”

tăcut:...........................................................................................................................
....................................................................................................................................
uitate:........................................................................................................................
.....................................................................................................................................
numai:.........................................................................................................................
....................................................................................................................................
cireşar:.......................................................................................................................
....................................................................................................................................
înfiorau:......................................................................................................................
...................................................................................................................................

7. 10p. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele:

clădire = .......................... a zâmbi = ........................

pod = ........................... apus = ........................
bătrân = ...........................

8. 10p. Găseşte, prin derivare cu prefix, câte un antonim pentru următoarele cuvinte:

eficient = .................................. a califica = ................................

a monta = ........................................ favorabil = ................................
normal = ...................................

9. 7,50p. Construieşte trei enunţuri prin care să demonstrezi polisemia cuvântului „a trece” şi două enunţuri
prin care să demonstrezi polisemia cuvântului „carte”:

a trece:.......................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................

carte:..........................................................................................................................
....................................................................................................................................

10. 6p. Construieşte câte un enunţ cu următoarele paronime:

a însera:....................................................................................................................
a insera:.....................................................................................................................

glaciar:.....................................................................................................................
glacial:......................................................................................................................

eminent:.........................................................................................................................
iminent:..........................................................................................................................

Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Test de evaluare
Clasa a VIII-a A nr.2

1. 5p. Desparte în silabe următoarele cuvinte:

treflă:................................
cadru:..................................
inexact:................................
vârstnic:.............................
stratosferă:.............................

2. 8p. Identifică cinci cuvinte care conţin diftong, un cuvânt care conţine triftong şi două cuvinte care
conţin vocale în hiat din textul următor:

„Toamnă! Pădurea fumegă. Negurile se lasă perdeluind zările. Păsările se rotesc în înalt, se
deşiră, iar se strâng şi iar se răresc, apoi îşi aleg călăuzele, le pun în frunte, şi-n vârf de săgeată
călătoresc. Se ridică stolul sus-sus, pe apa albastră a cerului, şi lin, ca împinse de un dor tainic,
vâslesc, se şterg din zarea plaiurilor noastre. Mi-au lăsat sufletul pustiu...”

Diftong:.......................................... Triftong:.................................................
........................................................
........................................................
........................................................
........................................................

Hiat:.................................................
.........................................................

3. 10p. Precizează câte litere şi câte sunete sunt în cuvintele:

ceas:................................................................
taxă:.................................................................
chenar:.........................................................
gheată:.............................................................
lux:..........................................................

4. 7,50p. Formează familiile lexicale ale următoarelor cuvinte (cinci derivate pentru fiecare):

verde greu lemn

.................................. ..................................... ..................................

.................................. ..................................... ..................................
.................................. ...................................... ..................................
.................................. ....................................... ..................................
.................................. ........................................ ..................................

5. 15p. Redactează un text de minim şapte rânduri în care să foloseşti cinci termeni din familia lexicală a
cuvântului „lemn” şi un cuvânt compus care să conţină cuvântul „lemn”.

........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
 ........................................................................................................................................
........................................................................................................................................

6. 21p. Precizează modul de formare a cuvintelor subliniate în textul următor:

„În partea de miazăzi a Franţei, într-un orăşel neînsemnat, se afla un birt sărăcăcios. Acolo se
adunau, la vremea mesei, muncitorii de la o fabrică vecină. Erau lucrători săraci şi nu le dădea mâna să
se înfrupte din multe feluri. Aşa că ştergeau cu miez de pâine sosul farfuriilor până ce nu mai rămânea
nimic pe urma lor.
În preajma birtului se oploşise un câine slab şi flămând ca vai de el. Dădea târcoale meselor,
dar nu se alegea cu mare lucru. Abia înfuleca, pe ici-colo câteva firimituri căzute pe sub scaune. Să
capete vreun os ori o bucată muiată în sos gros, nici vorbă de aşa ceva! Câinele se lingea şi tare îşi
strâmbase gâtul, tot aşteptând să se milostivească vreun muşteriu.”

miazăzi:...........................................................................................................................
....................................................................................................................................
neînsemnat:.......................................................................................................................
.....................................................................................................................................
sărăcăcios:........................................................................................................................
.....................................................................................................................................
de la:.........................................................................................................................
....................................................................................................................................
ici-colo:.......................................................................................................................
....................................................................................................................................
căzute:......................................................................................................................
...................................................................................................................................
tare:.........................................................................................................................
.....................................................................................................................................

7. 5p. Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele:

sincer = ..........................
folositor = ...........................
întâiul = ........................
talaz = ........................
ciudat = ...........................

8. 5p. Găseşte, prin derivare cu prefix, câte un antonim pentru următoarele cuvinte:

legal = ..................................
succes = ........................................
a bloca = ................................
drept = ................................
normal = ...................................

9. 7,50p. Construieşte trei enunţuri prin care să demonstrezi polisemia cuvântului „a asculta” şi două enunţuri
prin care să demonstrezi polisemia cuvântului „mină”:

a asculta:.......................................................................................................................
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................

mină:..........................................................................................................................
....................................................................................................................................

10. 6p. Construieşte câte un enunţ cu următoarele paronime:

 lacună:....................................................................................................................
lagună:.....................................................................................................................

numeral:.....................................................................................................................
numerar:......................................................................................................................

companie:.........................................................................................................................
campanie:.........................................................................................................................

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare
Clasa aVIII-a B

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I. (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

“Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,

Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmîntaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nchină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,

Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
Împrăştie în aer, danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,

Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele
Zvârlite de danţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefacut gradina mea.

Pe gura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt,

Şi-nvoalte mâneci horbotate se-ntind uşoare să salute
Preludiul acestei stinse şi dulci orchestre nevăzute,
Şi-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat pân’ la pamînt.

Ghirlănzi de flori îi leagă-n treacăt şi-un arc sub fiecare ram

Bolteşte-albastre perspective, sub care alte cete ninse
Coboară pe pământ din ceruri, venind cu candele aprinse
Să facă şi mai albă noaptea acestui alb epitalam.

Aşa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,

Despodobiţi de-atâtea graţii, ce le-mprumută luciul lunii,
Vor deveni ce-au fost de-a pururi: caişii, zarzării si prunii,
Banalii pomi din faţa casei, ce-i ştiu de-atîtea primăveri.”
Dimitrie Anghel – “Balul pomilor”

Epitalam - cântec de nuntă sau o poezie (un mic poem) care se recită în cinstea mirilor /fr epithalame/.
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează modul de formare al cuvintelor: astfel, nevăzute, ninse. 6 puncte

2. Identifică o enumeraţie, o repetiţie şi un epitet din text. 6 puncte
3. Găseşte câte un sinonim contextual pentru cuvintele: ram, coboară, banal. 6 puncte
4. Identifică, din text, o imagine auditivă şi două imagini vizuale. 6 puncte
5. Motivează folosirea cratimei din structura „şi-un”. 6 puncte

B.
Redactează o compunere de 15-25 de rânduri, în care să argumentezi apartenenţa textului citat la genul liric.
În compunerea ta trebuie:
- să defineşti genul liric/opera lirică;
- să identifici caracteristicile acestui gen literar;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

“În diverse momente, au fost explicate drept drumuri incaşe, planuri de irigaţii, imagini menite să fie admirate
din aerostate primitive cu aer cald şi, cea mai demnă de luat în râs, piste de aterizare pentru navele extratereştrilor. După
Al Doilea Război Mondial, o profesoară de origine germană, Maria Reiche, a făcut primele studii oficiale despre liniile
şi siluetele, numite geoglife, aflate lângă Nasca şi oraşul învecinat, Palpa. Jumătate de secol, până la moartea ei, în
1998, Reiche a jucat un rol extrem de important în conservarea geoglifelor.
Dar şi teoria ei preferată – că liniile ar reprezenta datele unui calendar astronomic – a fost discreditată.
Străşnicia cu care a protejat ea liniile împotriva oricărui intrus a fost adoptată de cei care le au în grijă astăzi, astfel încât
chiar şi oamenii de ştiinţă au acces cu dificultate la cele mai celebre figuri de animale de pe această câmpie, sau
pampas, situată chiar la nord-vest de Nasca. Din 1997 însă un amplu efort de cercetare, cu colaborarea peruanilor şi a
germanilor, se derulează în apropierea oraşului Palpa, ceva mai departe, spre nord. “

Stephen Hall – articolul „Spirite în nisip” – „National geographic”, martie 2010

A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: 4p.
- autorul;
- ce reprezintă geoglifele.
2. Menţionează care este teoria Mariei Reiche despre geoglife. 4p.
3. Notează litera corespunzătoare răspunsului corect: În fraza: “Străşnicia cu care a protejat ea 4p.
liniile împotriva oricărui intrus a fost adoptată de cei care le au în grijă astăzi” sunt:
a. două propoziţii
b. trei propoziţii
c. patru propoziţii
4. Construieşte o frază în care o propoziţie predicativă să aibă ca element regent verbul copulativ 4p
„a părea”.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Străşnicia cu care a 4p
protejat ea liniile împotriva oricărui intrus a fost adoptată de cei care le au în grijă astăzi...”
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Maria Reiche, a făcut 4p.
primele studii oficiale despre liniile şi siluetele, numite geoglife, aflate lângă Nasca şi oraşul
învecinat, Palpa.”

B.
Redactează un text narativ de 15-25 de rânduri, în care să relatezi o întâmplare petrecută în timpul unor săpături
arheologice, la care ai asistat.
În compunerea ta trebuie:
- să fixezi cadrul acţiunii;
- să valorifici secvenţele de text care ilustrează importanţa cunoaşterii istoriei;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).
 VARIANTA 2

Test de evaluare

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I. (42 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul de mai jos:

„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar povesti.

A fost un împărat mare şi puternic, şi el avea trei feciori. Făcându-se mari, împăratul se gândi în fel şi chip cum
să-şi însoare copiii ca să fie fericiţi. Într-o noapte, nu ştiu ce visă împăratul, că a doua zi, de mânecate, îşi chemă copiii
şi se urcă cu dânşii în pălimarul unui turn ce avea în grădină. Porunci să-şi ia fiecare arcul şi câte o săgeată.
- Trageţi, copii, cu arcul, le zise împăratul, şi unde va cădea săgeata fiecăruia, acolo îi va fi norocul.
Copiii se supuseră fără a cârti câtuşi de puţin, căci ei erau încredinţaţi că tatăl lor ştia ce spune. Traseră, deci, şi
săgeata celui mai mare din fii se înfipse în casa unui împărat vecin; a celui de-al doilea se înfipse în casa unui boier
mare de-al împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după
dânsa, şi pe-aci, pe-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându-se şi se înfipse într-un copaci nalt dintr-o
pădure mare.
Şi se duse fiul cel mare, îşi luă soţie pe fata împăratului vecin, şi se întoarse cu dânsa la tatăl său.
Se duse şi cel mijlociu şi se întoarse şi el cu o soţioară mândră şi frumoasă.
Se duse şi cel mic. Cutreieră lumea până ce ajunse la pădurea cea mare unde se lăsase săgeata lui. Acest
copaci era nalt şi gros şi bătrân, de când urzise Dumnezeu pământul. Se încovrigă el de dânsul şi se urcă până ce ajunse
de se agăţă de o ramură. Şi din ramură în ramură, când atârnat cu mâinile, când cu picioarele încrucişate şi încleştate,
ajunse până în vârf. Acolo puse mâna şi îşi luă săgeata. Se dete jos cu sufletul plin de obidă şi de mâhnire, socotind că
este sec de noroc, căci, se gândea el, ce era să găsească în acel copaci?”

Petre Ispirescu – „Zâna Zânelor”

de mânecate = în zorii zilei

A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Precizează modul de formare al cuvintelor: niciodată, înaltul, a povesti . 6 puncte

2. Identifică, în text, două enumeraţii şi o repetiţie. 6 puncte
3. Găseşte câte un sinonim contextul pentru cuvintele: a povesti, a se urca, mâhnire. 6 puncte
4. Identifică, în text, un indice temporal şi doi indici spaţiali. 6 puncte
5. Motivează folosirea virgulei în enunţul: „Trageţi, copii, cu arcul ...” 6 puncte

B.
Redactează o compunere de 15-25 rânduri, în care să argumentezi apartenenţa la specia literară a fragmentului citat.
În compunerea ta trebuie:
- să identifici trăsăturile speciei literare, prezente în fragmentul citat;
- să argumentezi existenţa trăsăturilor identificate;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea (36 de puncte)

Citeşte cu atenţie textul următor:

“O problemă acută a omenirii este că gheaţa din Oceanul Arctic scade cu fiecare vară.
Însă topirea de anul trecut a fost incredibilă: în septembrie, stratul de gheaţă scăzuse, faţă de nivelul din 2005,
cu o suprafaţă de peste 5 ori mai mare decât a României, deschizând căi maritime accesibile de obicei doar
spărgătoarelor de gheaţă.
În 1979, gheaţa din septembrie se întindea pe 7,2 milioane de kilometri pătraţi; anul trecut, ea a fost de 4,3
milioane. Cercetătorii au prevăzut că încălzirea globală va însemna dispariţia calotei polare, dar nu se aşteptau la asta
înainte de sfârşitul secolului al XXI-lea. Cercetări publicate în 2007 spun însă că regiunea polară s-ar putea dezgheţa
până în 2030. Sau mai devreme. Un oceanograf care a folosit un alt model spune că 2013 ar putea fi sfârşitul Arcticii
aşa cum o ştim.”

Chris Carroll – “Pierderea gheţurilor arctice” – revista “National geographic”, octombrie, 2010
A.
Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: 4p.
- autorul;
- ce au prevăzut cercetătorii în ceea ce priveşte efectele încălzirii globale.
2. Menţionează care este teoria unui oceanograf, în ceea ce priveşte efectul încălzirii globale. 4p.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţul: 4p.
„Un oceanograf care a folosit un alt model spune că 2013 ar putea fi sfârşitul Arcticii aşa cum
o ştim.”
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul: 4p.
“Cercetări publicate în 2007 spun însă că regiunea polară s-ar putea dezgheţa până în 2030.”
5. Identifică şi transcrie o propoziţie predicativă din textul dat. 4p.
6. Construieşte o frază în care propoziţia subiectivă să aibă ca element regent o expresie verbală 4p.
impersonală.

B.
Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre efectele încălzirii globale.
În compunerea ta trebuie:
- să îţi prezinţi opinia despre motivele care au dus la încălzirea globală;
- să îţi exprimi opinia despre efectele încălzirii globale;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).
Lucrare scrisă semestrială
Semestrul I
Clasa a VIII-a B

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Murmur lung de streşini, risipite şoapte

Cresc de pretutindeni şi se pierd în noapte.
Rareori prin storuri o lumină scapă
De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă
Şi-mi trimite-n faţă raza ei răsfrântă...

Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă.

Dar treptat, cu larmă potolită scade
Cântecul acestui tremur de cascade.
Tot mai des în preajmă umbre vii răsar,
Ploaia peste case pică tot mai rar

Şi-n grămezi de neguri apele se strâng...

Lumea-ntreagă doarme, streşinile plâng.

Până când o rază de argint în zare,
Lămurind pe boltă straturi de ninsoare,
Lin desface umbra şi de crengi anină

Scânteieri albastre, boabe de lumină.

Iar acum din taina cerului deschis,
Peste firea mută cad lumini de vis
Şi-n troiene albe norii se desfac...

Dar când iese luna, streşinile tac.”

George Topîrceanu – “Noapte de toamnă”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: se pierd, geamuri, iese. 6p.
2. Explică rolul cratimei din versul: “Ploaia bate-n geamuri, streşinile cântă.” 6p.
3. Identifică şi transcrie, din textul citat, două imagini vizuale şi o imagine auditivă. 6p.
4. Transcrie trei versuri distincte, care conţin personificări. 6p.
5. Interpretează, în 3-5 rânduri, semnificaţia versurilor “Iar acum din taina cerului deschis/Peste firea 6p.
mută cad lumini de vis.”

B. Redactează o compunere de 15-25 rânduri, în care să argumentezi că textul citat este o operă lirică.
În compunerea ta trebuie:
- să defineşti opera lirică, precizând caracteristicile acesteia;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este construit textul;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru redactare,
compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Cunoscuta actriţă Maia Morgenstern revine la Iaşi cu piesa de teatru Tangou final, o dramă aparţinând
autorului argentinian Mario Diament, montată de Moshe Yassur, regizor născut la Iaşi în 1934, dar care în 1970 s-a
stabilit în SUA, unde a pus în scenă nenumărate spectacole. Scenografia îi aparţine lui Constantin Ciubotariu, iar
muzica lui Mircea Kiraly.
Piesa are la baza povestea unei mari actriţe care se confruntă, într-un moment de adevăr, cu umbrele şi luminile
propriei existenţe. Maia Morgenstern joacă rolul unei foste stele de cinema, Valeria Duran, care s-a retras subit, în plină
glorie, şi s-a închis inexplicabil într-o cameră de hotel. Problema era că timp de 20 de ani nu a scos vreo vorbă,
învăluindu-şi viaţa în mister.
Tudor Istodor este Diego Goldstein, un reporter care o convinge pe actriţă să-i acorde un interviu. Este, mai
întâi, intimidat de personalitatea puternică a divei; treptat, pe măsură ce îşi declară admiraţia faţă de rolurile ei, care l-au
făcut să viseze, jurnalistul îi câştiga încrederea şi reuşeşte să pătrundă, cu reportofonul deschis, dincolo de zidurile care
protejează amintirile traumatizante ale actriţei.”
Nicoleta Scutaru – [Link]

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: 4p.
- titlul piesei de teatru despre care este vorba în articol;
- povestea care stă la baza piesei de teatru.
2. Selectează un fragment care dezvăluie modul prin care reporterul câştigă încrederea actriţei. 4p.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Piesa are la baza povestea unei mari 4p.
actriţe care se confruntă, într-un moment de adevăr, cu umbrele şi luminile propriei existenţe.”
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate: „Maia Morgenstern joacă rolul unei foste 4p.
stele de cinema, Valeria Duran, care s-a retras subit, în plină glorie, şi s-a închis inexplicabil
într-o cameră de hotel.”
5. Delimitează următoarea frază, precizând felul propoziţiilor: „Problema era că timp de 20 de ani 4p.
nu a scos vreo vorbă, învăluindu-şi viaţa în mister.”
6. Construieşte o frază în care propoziţia subordonată subiectivă să aibă ca element regent un verb 4p.
reflexiv impersonal.

B. Redactează o scurtă compunere, de 15-25 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre importanţa frecventării
teatrului.
În compunerea ta trebuie:
- să îţi prezinţi opinia despre importanţa frecventării teatrului;
- să îţi exprimi opinia despre efectele pozitive ale vizionării pieselor de teatru;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare
Clasa a VIII-a B

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

1. „Apune soarele-n văpăi 2. Coboară-ncovoiat spre pod

Şi înserarea, ca un val, Un biet pescar de pe Siret,
Pe sub răchiţile din deal Şi-n umbra sură pier încet
Se lasă-n linişte pe văi. Pescar, şi apă, şi năvod.

3. Din jos, din ceaţa de pe prund, 4. Închid pleoapele şi-ascult...

Doi pescăruşi au apărut De pacea largă legănat,
Şi-n zbor îngemănat şi mut Mi-adoarme sufletu-mpăcat,
Se duc spre bălţile din fund. Ca un copil ce-a plâns prea mult.

Otilia Cazimir – „Vara”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: a apune, pod, pace. 6p.
2. Explică rolul virgulei din versul: “Pescar, şi apă, şi năvod.” 6p.
3. Identifică şi transcrie, din textul citat, trei imagini vizuale. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizează rima poeziei şi măsura primului vers. 6p.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului, prin raportare la conţinutul
textului citat.
În compunerea ta trebuie:
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului citat;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Poluarea luminoasă este denumirea strălucirii cerului, cauzată de iluminatul artificial, care este risipit în aer în
particule mici, ca picăturile de apă sau praf. Poluarea luminoasă implică şi lumina care intră în casele noastre, ca de
exemplu lumina puternică stradală care bate în geamul unui dormitor.
Cele mai importante surse de lumină artificială includ iluminatul stradal, reclamele ecranizate în aer liber,
excesele de lumină în evenimentele sportive şi iluminatul clădirilor. Obiectele de iluminat greşit montate permit luminii
artificiale să strălucească în afară şi în sus, spre cer, în loc să se concentreze în jos.
Iluminatul exterior s-a extins considerabil în ultimii 30 de ani. Noaptea, cerul de deasupra Angliei este mult
mai „aprins” decât oricare altul din ţările Europei, cu excepţia Olandei. Acest tip de poluare a redus posibilitatea omului
de a vedea stelele şi are un impact negativ asupra vieţii în sălbăticie. Aceasta se realizează în mai multe feluri. Câteva
exemple ar fi următoarele: poluarea luminoasă poate cauza ciocnirea păsărilor migratoare cu clădiri iluminate, poate
crea zori de zi falşi, care induc în eroare şi afectează comportamentul păsărilor, perturbă activităţile copacilor şi
plantelor care sunt coordonate de lumina de zi (căderea frunzelor sau înflorirea) în oraşe. Lumina inutilă şi greşit
direcţionată este şi un consum de energie în van.
Putem însă reduce cantitatea de lumină răspândită, prin măsuri simple: proiectarea în jos a razelor de lumină
emise de obiectele de iluminat public; eliminarea iluminatului inutil. [...]
Lăsaţi noaptea să fie noapte!”
Anca Iordăchescu – „Salvaţi cerul nopţii de poluarea luminoasă”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- autorul articolului;
- tema articolului;
- două efecte negative produse de poluarea luminoasă. 6p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care conţine un îndemn. 6p
3. Numărul propoziţiilor din enunţul următor: „...poate crea zori de zi falşi, care induc în
eroare şi afectează comportamentul păsărilor, perturbă activităţile copacilor şi
plantelor care sunt coordonate de lumina de zi” este:
a. cinci
b. trei
c. patru
6p
4. Precizează funcţia sintactică şi valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: 6p
„care este risipit în aer în particule mici, ca picăturile de apă sau praf”

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre necesitatea protejării cerului
nopţii de poluarea luminoasă.
În compunerea ta trebuie:
- să îţi prezinţi opinia despre efectele nocive ale poluării luminoase;
- să îţi exprimi opinia despre reducerea efectelor negative ale poluării luminoase;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare
Clasa a VIII-a B

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Cântecul ce-ades ţi-l cânt

Când te-adorm în fapt de seară,
Puiule, e-un cântec sfânt,
Vechi şi simplu de la ţară.

Mama mi-l cânta şi ea,

Şi, la versul lui cel dulce,
Puiul ei se potolea
Şi-o lăsa frumos să-l culce.

Azi te-adorm cu dânsul eu,

Ieri — el m-adormea pe mine,
Şi-adormi pe tatăl meu
Când era copil ca tine...

Mâine, când voi fi pământ,

Nu uita nici tu — şi zi-le,
Zi-le doina, cântec sfânt,
La copiii tăi, copile!”

Ştefan Octavian Iosif – „Cântec sfânt”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: sfânt, a se potoli, dulce. 6p.
2. Explică rolul virgulei din versul: “Puiule, e-un cântec sfânt.” 6p.
3. Precizează cărui gen literar aparţine textul citat şi argumentează-ţi răspunsul. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizează rima poeziei şi măsura primului vers. 6p.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului, prin raportare la conţinutul
textului citat.
În compunerea ta trebuie:
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului citat;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Lasă-i pe mână unui cârpaci cea mai fină mătase şi va face un veşmânt şui. Dar dă-i talentatei Cenuşărese o
bucată de stambă şi va scoate din ea straie împărăteşti. La fel stau lucrurile cu florile de piatră subpământene. Acolo,
peştera este atelierul Cenuşăresei, iar carbonatul de calciu pânza cea ieftină. Este ştiut că majoritatea peşterilor se
formează în roci calcaroase, în care principalul component, peste 90%, este calcitul. Adică un mineral în care intră trei
elemente foarte comune: oxigenul şi carbonul – pe care îl respirăm sau îl ardem – şi calciul, atât de răspândit în univers,
încât cosmologul Jacques Merleau-Ponty spunea despre el că „înrudeşte modestele noastre oase cu stelele cele mai
îndepărtate.“. Meşteşugarul face din carbonat de calciu betoane şi tencuieli. Dar natura produce capodopere originale şi
irepetabile.
În pădurea întunecoasă de brazi, intrarea Peşterii Altarului e ascunsă printre urzici şi buruieni. Dincolo de ea,
trecem prin pasaje noroioase şi câteva strâmtori în care pieptul se strecoară numai golit de aer. Nu-i ceva pentru
claustrofobi.”
Cristian Lascu – “Cristale subpământene”, revista “National geographic”, ianuarie , 2011

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- tema articolului;
- modul de formare a peşterilor. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care se referă, metaforic, la calciu. 4p
3. Identifică o propoziţie subordonată subiectivă. 4p
4. Construieşte o frază în care propoziţia subordonată CI să fie introdusă prin adverbul relativ 4p
„cum”.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
„înrudeşte modestele noastre oase cu stelele cele mai îndepărtate.“
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
„Lasă-i pe mână unui cârpaci cea mai fină mătase şi va face un veşmânt şui.”

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre rolul pe care îl are talentul în
realizarea unor opere de artă din orice domeniu.
În compunerea ta trebuie:
- să dai o definiţie proprie talentului;
- să îţi exprimi opinia despre rolul talentului în realizarea operelor de artă;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

 VARIANTA 2

Examen de corigenţă
Sesiunea august 2014

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământul se zbicise şi-n dumbrăvioara de la marginea
satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben cornii. Băiatul cel mai mititel al lui Dumitru Onişor ieşise cu
şase oi la mugurul proaspăt al primăverii.
Era un copilaş palid şi mărunţel şi târa pe pământul reavăn nişte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridică
spre mine ochi trişti, învăluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie şi-şi scoase cu anevoie din cap pălărioara veche pleoştită ca o
ciupercă. Îmi dădu bună-ziua c-un glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie; apoi, acoperindu-se, ridică
deasupra oilor toiegelul alb, îndemnându-le spre crâng.
- Ce mai faci tu, măi flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieşit cu oile la păscut?
- M-a trimis tătuca să le mai port, îmi răspunse el serios, cu glasu-i subţirel şi peltic; şi se opri.
Oile se opriră şi ele şi întoarseră capetele spre călăuzul lor.
- Dar eşti tu vrednic, bre Niculăieş, să porţi un cârd de oi?
- He, sunt eu vrednic; da’ acuma n-am ce purta, sunt supărat…
- Cum se poate? Şi de ce, mă rog?
- De ce? mă întrebă el ridicând spre mine fruntea pe care sta zimţuit în neregulă păru-I buhos, pentru că în
primăvara asta tot ne-au căzut din oi; ş-acum am rămas numai cu acestea şase…
Deşi flăcăul cu care vorbeam era numai de-o şchioapă, deşi intrase în a opta primăvară a vieţii lui, năcazul lui
era adânc şi serios; zâmbetul meu pieri pe dată.
- Şi v-au pierit multe, bre Niculăieş?
- Multe … răspunse el grav, rezemându-se înaintea mea în băţ, ca ciobanii. Tătuca întruna blastămă şi suduie
[…] dar parcă eu ce-s vinovat? Acu, azi, mi s-a întâmplat alta. Când ieşeam din sat, a trecut unul cu căruţa şi mi-a pălit
o oaie. A dat-o jos. Acum abia mai umblă şi abia mai suflă. Ară să se ducă şi asta. Era a mămucăi şi mi-o lăsase mie…
Glasul lui dintr-o dată scăzuse într-un tremur de lacrimi. […]”

Mihail Sadoveanu – „Un om năcăjit”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: a se zbici, supărat, zâmbet. 6p.
2. Explică rolul primei virgule din enunţul: “M-a trimis tătuca să le mai port, îmi răspunse el serios, 6p.
cu glasu-i subţirel şi peltic”.
3. Precizează cărui moment al subiectului aparţine textul citat şi argumentează-ţi răspunsul. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Interpretează, în 3-5 rânduri, semnificaţia fragmentului: „Deşi flăcăul cu care vorbeam era numai 6p.
de-o şchioapă, deşi intrase în a opta primăvară a vieţii lui, năcazul lui era adânc şi serios;
zâmbetul meu pieri pe dată.”

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să prezinţi semnificaţia titlului, prin raportare la conţinutul
textului citat.
În compunerea ta trebuie:
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului citat;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea sugerată de titlu;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Recuperat de la traficanţi, un disc vechi de 3.600 de ani dezvăluie că europenii din epoca bronzului erau nişte
observatori surprinzător de buni ai cerului nopţii.
În cafeneaua de la subsolul unui hotel din Basel, Elveţia, îi spun traficantului şi complicelui său că sabia
splendidă de bronz pe care a aşezat-o pe masa noastră e un fals ordinar.
După ce mi-au trecut prin mînă sute de artefacte din epoca bronzului, ştiu că, de fapt, sabia datează din anul
1600 î.Hr. Însă mint, pentru că, dacă traficanţii i-ar cunoaşte adevărata origine, n-ar accepta niciodată s-o vîndă
împreună cu cel mai valoros obiect: un disc de bronz din aceeaşi perioadă, ce părea să fie cea mai veche reprezentare
cunoscută a cosmosului. Dacă e autentic, discul va fi una dintre cele mai importante descoperiri ale începutului
secolului al-XXI-lea, iar valoarea sa ar depăşi-o cu mult pe cea a sabiei.
În ciuda bravadei mele, sunt extrem de nervos. Ca arheolog, o astfel de joacă cu focul e ceva nou pentru mine
şi nu pot uita sfatul ofiţerului de poliţie elveţian, sub acoperire, care a pus la cale întîlnirea: "Cel mai important lucru -
mi-a spus el - e să supravieţuieşti. Uneori, în astfel de tranzacţii, am pierdut oameni."
Cu o săptămînă înainte, complicele traficantului m-a sunat să aranjeze întîlnirea, asigurîndu-mă că vor aduce
discul. Acum am devenit nerăbdător şi cer să-l văd. Traficantul scoate încet de sub cămaşă un obiect învelit într-un
prosop. În momentul în care-l desface, îmi stăpînesc cu greu emoţia. E într-adevăr un disc de bronz, cam de mărimea
unei farfurii. N-a fost curăţat bine şi pot să disting un soare şi o lună aurii în mijlocul unui cîmp de stele de aur
strălucitoare. Una dintre constelaţii pare a fi cea a Pleiadelor. Dacă discul are aceeaşi vîrstă cu sabia, atunci ar preceda
începuturile astronomiei greceşti cu circa o mie de ani. Şi ar depăşi cu mult vechimea monoliţilor de la Stonehenge. “

Harrald Meller – “Vânătoarea de stele”, National Geographic, ianuarie 2004

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- autorul articolului;
- vechimea discului de bronz. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care se referă la o constelaţie care apare pe discul 4p
de bronz.
3. Transcrie din text o propoziţie subordonată atributivă. 4p
4. Construieşte o frază în care propoziţia subordonată subiectivă să aibă ca element regent o 4p
locuţiune adverbială predicativă.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: “Dacă discul are 4p
aceeaşi vîrstă cu sabia, atunci ar preceda începuturile astronomiei greceşti cu circa o mie
de ani.”
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: “ În ciuda bravadei mele,
sunt extrem de nervos. Ca arheolog, o astfel de joacă cu focul e ceva nou pentru mine...”
4p

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre rolul pe care îl au
descoperirile arheologice în istoria omenirii. În compunerea ta trebuie:
- să defineşti conceptul de arheologie;
- să îţi exprimi opinia despre rolul arheologiei în istoria omenirii;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare
Clasa a VIII-a B

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

“Un bou ca toţi boii, puţin la simţire, - Ba să-ţi cauţi treaba, că mănânci trânteală;
În zilele noastre de soartă-ajutat, S-a schimbat boierul, nu e cum îl ştii;
Şi decât toţi fraţii mai cu osebire, Trebuie-nainte-i să mergi cu sfială,
Dobândi-n cireadă un post însemnat. Priimit în casă dacă vrei să fii."

- Un bou în post mare? - Drept, cam ciudat vine, La o mojicie atâta de mare
Dar asta se-ntâmplă în oricare loc: Viţelul răspunde că va aştepta;
Decât multă minte, ştiu că e mai bine Dar unchiu se scoală, pleacă la plimbare,
Să ai totdeauna un dram de noroc. Pe lângă el trece, făr-a se uita.

Aşa de-a vieţii veselă schimbare, Cu mâhnire toate băiatul le vede,

Cum şi de mândrie boul stăpânit, Însă socoteşte că unchiu-a orbit:
Se credea că este decât toţi mai mare, Căci fără-ndoială nu putea crede
Că cu dânsul nimeni nu e potrivit. Ca buna sa rudă să-l fi ocolit.

Viţelul atuncea plin de bucurie, A doua zi iarăşi prea de dimineaţă,

Auzind că unchiul s-a făcut boier, Să-i găsească vreme, la dânsul veni:
Că are clăi sumă şi livezi o mie: O slugă, ce-afară îl vedea că-ngheaţă,
"Mă duc, zise-ndată, niţel fân să-i cer." Ca să-i facă bine, de el pomeni.

Făr-a pierde vreme, viţelul porneşte, "Boierule, zise, aşteaptă afară

Ajunge la unchiu, cearcă a intra; Ruda dumitale, al doamnei vaci fiu."
Dar pe loc o slugă vine şi-l opreşte: - "Cine? a mea rudă? mergi de-l dă pe scară.
"Acum doarme, zice, nu-l pot supăra." N-am astfel de rude, şi nici voi să-l ştiu."

- "Acum doarme? ce fel! pentru-ntâia dată

După prânz să doarmă! Obiceiul lui Grigore Alexandrescu – “Boul şi viţelul”
Era să nu şază ziua niciodată;
Ăst somn nu prea-mi place, şi o să i-o spui."

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: a dobândi, mândrie, a şti. 6p.
2. Explică rolul virgulei din enunţul: "Mă duc, zise-ndată, niţel fân să-i cer." 6p.
3. Scrie câte o idee principală care să corespundă fiecărui moment al subiectului.. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizează cărui gen literar aparţine textul citat şi argumentează-ţi răspunsul. 6p.

B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri în care să argumentezi faptul că textul citat este o fabulă.
În compunerea ta trebuie:
- să ilustrezi relaţia dintre titlu şi conţinutul textului citat;
- să evidenţiezi caracteristicile speciei literare;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Cu 65 de milioane de ani în urmă, printre dinozaurii pitici transilvani trăia şi o reptilă zburătoare uriaşă,
Hatzegopteryx thambema.
Un articol publicat în anul 2002 în revista ştiinţifică germană Naturwissenschaften semnala descoperirea în
România a unui imens pterozaur, adică o reptilă zburătoare mezozoică, contemporană cu dinozaurii. Autorii, Buffetaut,
Grigorescu şi Csiki, sînt paleontologi cu îndelungată experienţă în studiul fosilelor de vertebrate, inclusiv al
dinozaurilor din Haţeg. Țara Haţegului, depresiunea de la poalele Retezatului, a devenit un sit clasic al dinozaurilor.
Aici s-au descoperit cel puţin 8 specii noi, într-o asociaţie în care se află şi cuiburi cu ouă, precum şi mici mamifere
primitive, fapt unic în Europa.
O caracteristică a dinozaurilor din Haţeg este talia lor mică, de 1-2 metri, nişte pitici în comparaţie cu lumea
monştrilor de tip Jurassic Park.
Explicaţia constă în faptul că la sfîrşitul Erei Mezozoice Transilvania era o insulă pierdută în nemărginirea
Mării Thetys. Izolaţi, dinozaurii de aici au suferit o „miniaturizare“, numită de biologi „nanism insular“, de unde li s-a
tras şi calificativul de „dinozaurii pitici din Transilvania“.
Cristian Lascu – “Zmeul din Haţeg”, revista National geographic, februarie, 2004

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- autorul articolului;
- Ţara Haţegului. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care se referă la o caracteristică a dinozaurilor din
Haţeg. 4p
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: “Țara Haţegului,
depresiunea de la poalele Retezatului, a devenit un sit clasic al dinozaurilor” 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: “Țara Haţegului,
depresiunea de la poalele Retezatului, a devenit un sit clasic al dinozaurilor” 4p
5. Transcrie fiecare propoziţie din enunţul următor şi precizează felul subordonatei:
„Explicaţia constă în faptul că la sfîrşitul Erei Mezozoice Transilvania era o insulă
pierdută în nemărginirea Mării Thetys.” 4p
6. Construieşte o frază în care subordonata completivă directă să aibă ca element de relaţie un
pronume relativ. 4p

B. Redactează o scurtă compunere descriptivă, de 10-15 rânduri, în care să descrii lumea din vremea dinozaurilor, aşa
cum ţi-o imaginezi tu. În compunerea ta trebuie:
- să foloseşti repere temporale şi spaţiale;
- să apelezi la un limbaj expresiv;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

Test de evaluare
Clasa a VIII-a A

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

Par casele palate sub vraja înserării

Şi norii le mângâie cu palme de şofran.
Şi nu-i mai larg şi paşnic nici însuşi cerul mării
Decât acest cer veşted şi-adânc, de Bărăgan.

Îşi saltă roşii tuiuri în vânturi păpuşoii,

Mişcând sub adiere aripe de strujeni;
Trăgând la care pline merg lung pe drumuri boii
Pe lângă negre garduri mâncate de licheni.

Cresc focuri mari de frunze cu scânteieri uşoare

Spre luna încruntată, lipsită de un sfert,
Iar vântul poartă-n trâmbe miresme-mbietoare
De lapte proaspăt muls şi proaspăt fiert.

Albastrul cer de seară se despleteşte-n vară

Şi bumbi de stele roşii la geamuri se aprind,
Ogrăzile arată cu toate în afară
Belşugul lor tăcut ce îl cuprind.”
Nicolae Labiş – „Toamna”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: înserare, paşnic, miresme. 6p.
2. Precizează două roluri ale cratimei din structura: „poartă-n”. 6p.
3. Interpretează, în 3-5 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizează rima poeziei şi măsura primului vers. 6p.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să argumentezi faptul că textul citat este o operă lirică.
În compunerea ta trebuie:
- să defineşti opera lirică, identificând caracteristicile acesteia;
- să evidenţiezi mijloacele artistice prin care este susţinută ideea poetică;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

“Cei mai importanţi jucători din industria de IT&C continuă să afirme că revoluţia computerelor este de-abia la
început. Aflându-mă la unul dintre cele mai aşteptate geekfesturi din acest an, am înţeles şi de ce: platforme Multi
Core, lumi virtuale fotorealiste, interacţiuni intime între corpul uman şi diverse aplicaţii software – cei mai mulţi dintre
noi nici nu-şi pot închipui cât de mult se va schimba lumea în următorii cinci ani. Eu am fost ca Toma: n-am crezut până
am atins.
În partea de nord a statului american California, începând cu a doua jumătate a secolului XX, în diverse orăşele
cu populaţii nu mai mari de 50-60.000 de locuitori, au început să fie infiinţate mai multe companii micuţe care
produceau cipuri fabricate din siliciu. Alegerea locaţiei se datora, în primul rând, politicii fiscale foarte permisive din
acea vreme în California. În plus, micii, dar vizionarii investitori nu aveau bani suficienţi pentru a-şi deschide sediile în
San Francisco; prin urmare, s-au poziţionat prin preajma oraşului, la o oră-două de mers cu maşina, în zona
metropolitană numită San Francisco Bay Area. Încet-încet, despre concentrarea din ce în ce mai densă de companii hi-
tech în nord-vestul SUA s-a dus vestea în toate statele americane, iar studenţii la cibernetică, electronică şi IT au început
să vină aici ca să-şi caute slujbe de vară, iar apoi, după terminarea studiilor, să-şi găsească un loc de muncă.”

Marc Ulieiru – „Era computerelor cu foarte multe creiere”, revista „Descoperă”, iulie 2008

- „geek” este un termen de jargon, care se referă la „o persoană neobișnuită sau ciudată, în special una care pare
să fie obsedată de unul sau mai multe lucruri incluzând cele legate de intelectualitate, electronică, jocuri, etc.”
- „fest”- festival;

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- tema articolului;
- titlul articolului. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care se referă la alegerea locaţiei companiilor 4p
producătoare de cipuri fabricate din siliciu.
3. În fraza: „Cei mai importanţi jucători din industria de IT&C continuă să afirme că 4p
revoluţia computerelor este de-abia la început.” Sunt:
a. două propoziţii
[Link] propoziţii
c. patru propoziţii
4. Construieşte o frază în care propoziţia subordonată PR să aibă ca element regent verbul 4p
copulativ „a părea”.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
“Cei mai importanţi jucători din industria de IT&C continuă să afirme că revoluţia
computerelor este de-abia la început.”
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: „…iar apoi, după 4p
terminarea studiilor, să-şi găsească un loc de muncă.”

C. Redactează o scurtă compunere, de 15-25 de rânduri, în care să relatezi o întâmplare petrecută în timpul
achiziţionării unui calculator.
În compunerea ta trebuie:
- să respecţi subiectul;
- să îţi exprimi opinia despre rolul şi locul calculatorului în viaţa omului modern;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.
Test de evaluare
Clasa a VIII-a A

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:
„Atunci sosi la popă Zahei orbul.
Un om de patruzeci de ani, voinic cât un taur, cu capul mare chel şi gogonat ca un bolovan, cu pieptul şi
pântecul otova de sub grumaz şi pâna-n vintre în chipul unui boloboc sprijinit pe bulamacele coapselor. Ochii boboşati
alburii ca de piatră se clinteau. Şi în ciocanul nasului ţevile nărilor se deschideau ruginite de tutun. Sub ele nişte fire
ţepoase, mustăţile, ca la peşte.
Hamal de-a lungul tuturor schelelor până îngheţa Dunarea, salahor apoi pe la binalele oraşelor, se îmbătase în
toate cârciumile, cântase, urlase, se bătuse, pâna ce, după un chef straşnic, se trezise orb. Băuse spirt otrăvit.
De atunci alergase zadarnic de la spitale la babe, de la vraci la biserici să-şi capete vederile. Când orbul a
nimerit dus de mână la popă, slăbănogul sta afara pe prispă şi se sorea. La picioarele lui, atârnind gheaţă în vipiile
arsiţei, fu călăuzit orbul, care căzu şi se lovi cu fruntea de ţurloaile uscate.
- Ce te-aduce, Samsoane, îl agrăi preotul, privindu-i statura de uriaş.
- Mă cheama Zahei, părinte, şi sunt un orb păcătos. Am venit să-mi dai vederile. Şi îşi apăsă berbecul frunţii în
labele nesimţitoare.
- Păi ţi le-am luat eu, ca să le ceri de la mine? îl cercă popa.
- Mi le-a luat Dumnezeu, se-nvoi orbul.
- Roaga-te Lui, urmă preotul, că voia e numai la El.
- Şi harul la Sfinţia ta, stărui netulburat pătimaşul.
- Bine, se învoi popa. Îşi trecu patrafirul, luă molitvelnicul, se plecă, puse dreapta pe creştetul rătăcitorului şi
ceti plângând, o lungă rugăciune.
Plânse şi orbul. Apoi se potoliră amândoi.”

Vasile Voiculescu – „Zahei orbul”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: zadarnic, arşiţă, se 6p.
potoliră.
2. Precizează două roluri ale virgulei din structura: „Roaga-te Lui, urmă preotul, că voia e numai la 6p.
El”.
3. Interpretează, în 3-5 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizeazăcărui gen literar aparţine textul şi argumentează-ţi răspunsul în 3-5 rânduri. 6p.

B. Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să caracterizezi personajul principal din fragmentul citat..
În compunerea ta trebuie:
- să precizezi modalităţile de caracterizare;
- să evidenţiezi trăsăturile personajului;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Ghidul călătorului - Europa vă poartă prin cele mai frumoase locuri ale continentului nostru: oraşe, castele,
catedrale, munţi, lacuri, păduri, zone de coastă. Fiecare capitol prezintă o destinaţie, cu atracţiile ei speciale şi sfaturi
utile pentru călătorie.
Hărţile vă ajută să găsiţi obiectivele principale, iar fotografiile extraordinare vă vor convinge că merită vizitate.
Barcelona lui Gaudí, gheţarii Islandei, fiordurile din Norvegia, castelele din Boemia, pădurile Poloniei... toate vă
aşteaptă să le descoperiţi.
Europa nu înseamnă numai contraste sau aventură. înseamnă şi secole întregi de cultură a unor mari oraşe:
Paris, Roma, Budapesta, Atena şi Istanbul. Cartea aceasta vă invită în cincizeci de locuri pe care le consider speciale. Ar
fi putut fi cu uşurinţă cinci sute. Europa este o poveste care nu se termină niciodată.”
Sebastian S. Edouard – „Să călătorim”, în „Jurnalul Naţional”, 6 noiembrie 2009

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- tema articolului;
- titlul articolului. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care se referă la capitolele ghidului 4p
3. Identifică, în text, o propoziţie subordonată atributivă. 4p
4. Construieşte o frază în care propoziţia subordonată SB să aibă ca element regent o 4p
locuţiune adverbială predicativă.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
„Ghidul călătorului - Europa vă poartă prin cele mai frumoase locuri ale continentului
nostru: oraşe, castele, catedrale, munţi, lacuri, păduri, zone de coastă.”
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
„Cartea aceasta vă invită în cincizeci de locuri pe care le consider speciale.”

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să realizezi o descriere literară a unui oraş real sau
imaginar.
În compunerea ta trebuie:
- să descrii un oraş real sau imaginar;
- să foloseşti imagini artistice şi figuri de stil, respectând caracteristicile descrierii literare;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Lucrare scrisă semestrială
Clasa a VIII-a

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:
„Petrecuse cu chitara
toată vara.
Însă iată că-ntr-o zi
când viforniţa porni,
Greierele se trezi
fără muscă , fără râmă,
fără umbră de fărâmă.
Ce să facă?…Hai să ceară
la Furnică, pân’ la vară,
niscai boabe de secară.
-“Pe cuvânt de lighioană,
voi plăti cinstit cucoană,
cu dobânzi, cu tot ce vrei!…”
Dar Furnica, harnică,
are un ponos al ei:
nu-i din fire darnică
şi-i răspunde cam răstit:
-Astă-vară ce-ai păţit?
-Dacă nu e cu bănat.
zi şi noapte am cântat
pentru mine, pentru toţi…
-„Joacă astăzi dacă poţi!”
Jean de la Fontaine – „Greierele şi furnica”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: viforniţă, ponos, joacă. 6p.
2. Precizează două roluri ale cratimei din structura: „ce-ai”. 6p.
3. Interpretează, în 3-5 rânduri, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul citat. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, două figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizează cărui gen literar aparţine textul şi argumentează-ţi răspunsul în 3-5 rânduri. 6p.

B. Redactează o compunere de 15-20 de rânduri, în care să argumentezi că textul citat este o fabulă.
În compunerea ta trebuie:
- să defineşti fabula;
- să evidenţiezi caracteristicile speciei literare, argumentându-le pe text;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Eu aş încerca să vă spun câteva lucruri despre lectură. Gustul pentru lectură se formează în şcoală. Acolo mi-
am început şi eu prietenia adâncă, trainică, cu cea care mi-a devenit tovarăş pe viaţă – cartea.
În faţa bibliotecii înţesate cu cărţi, în faţa librăriilor, în care zilnic apar alte cărţi, pentru un moment tânărul se
poate înspăimânta şi poate exclama: «Sunt atât de multe cărţi, oare am să pot vreodată să le citesc pe toate?». E
firesc ca elevul fără experienţă să-şi pună asemenea probleme, să se înspăimânte. Şi aş spune chiar că acesta este un
semn bun, un semn că elevul doreşte să citească cât mai mult. Dar nu poate citi totul. Ar fi absurd să creadă acest
lucru. Un elev trebuie să cunoască deocamdată ce este esenţial în toate problemele asupra cărora doreşte sau trebuie
să se documenteze.”
Victor Eftimiu – „A fi elev. Gânduri despre anii de şcoală”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- tema fragmentului citat;
- autorul fragmentului citat. 4p
2. Transcrie, din textul citat, enunţul care se referă la temerile tinerilor. 4p
3. Identifică, în text, o propoziţie subordonată subiectivă. 4p
4. Construieşte o frază în care propoziţia subordonată AT să aibă ca element regent un 4p
pronume.
5. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
„Acolo mi-am început şi eu prietenia adâncă, trainică, cu cea care mi-a devenit tovarăş pe
viaţă – cartea.”
6. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: 4p
„Acolo mi-am început şi eu prietenia adâncă, trainică, cu cea care mi-a devenit tovarăş pe
viaţă – cartea.”

B. Redactează un text argumentativ de 15-20 de rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre rolul lecturii.
În compunerea ta trebuie:
- să defineşti lectura din propriul punct de vedere;
- să faci referire la importanţa lecturii la orice vârstă;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Lucrare scrisă semestrială
Semestrul II
Clasa a VIII-a B

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Ardeau ca nişte facle vii,

în vârf de firave tulpini.
Îşi înălţau râzând zglobii
obrazul roşu dintre spini.

I-am adunat cu mâini avare,

am rătăcit în seara blândă,
umplându-mi braţele de floare
învăpăiată şi plăpândă.

Şi m-am întors într-un târziu,

departe cîmpul rămânea,
atât de singur şi pustiu
în urma mea.

Dar când acasă-am încercat

să-i strâng într-un aprins buchet,
toţi macii mei s-au scuturat
ca nişte lacrimi pe parchet.”

Magda Isanos – „Macii”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: avare, plăpândă, singur. 6p.
2. Precizează trei roluri cratimei din structura „să-i (strâng)”. 6p.
3. Identifică şi transcrie, din textul citat, trei imagini vizuale. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Precizează, cu exemple din text, care sunt mărcile prin care îşi face simţită prezenţa eul liric. 6p.

B. Redactează un text argumentativ, de 15 – 20 de rânduri în care să îţi exprimi opinia cu privire la mesajul textului
citat.
În compunerea ta trebuie:
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să îţi exprimi şi să îţi argumentezi punctele de vedere;
- să identifici tema şi motivul central al textului citat;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Poluarea luminoasă este denumirea strălucirii cerului, cauzată de iluminatul artificial, care este risipit în aer în
particule mici, ca picăturile de apă sau praf. Poluarea luminoasă implică şi lumina care intră în casele noastre, ca de
exemplu lumina puternică stradală care bate în geamul unui dormitor.
Cele mai importante surse de lumină artificială includ iluminatul stradal, reclamele ecranizate în aer liber,
excesele de lumină în evenimentele sportive şi iluminatul clădirilor. Obiectele de iluminat greşit montate permit luminii
artificiale să strălucească în afară şi în sus, spre cer, în loc să se concentreze în jos.
Iluminatul exterior s-a extins considerabil în ultimii 30 de ani. Noaptea, cerul de deasupra Angliei este mult
mai „aprins” decât oricare altul din ţările Europei, cu excepţia Olandei. Acest tip de poluare a redus posibilitatea omului
de a vedea stelele şi are un impact negativ asupra vieţii în sălbăticie. Aceasta se realizează în mai multe feluri. Câteva
exemple ar fi următoarele: poluarea luminoasă poate cauza ciocnirea păsărilor migratoare cu clădiri iluminate, poate
crea zori de zi falşi, care induc în eroare şi afectează comportamentul păsărilor, perturbă activităţile copacilor şi
plantelor care sunt coordonate de lumina de zi (căderea frunzelor sau înflorirea) în oraşe. Lumina inutilă şi greşit
direcţionată este şi un consum de energie în van.
Putem însă reduce cantitatea de lumină răspândită, prin măsuri simple: proiectarea în jos a razelor de lumină
emise de obiectele de iluminat public; eliminarea iluminatului inutil. [...]
Lăsaţi noaptea să fie noapte!”
Anca Iordăchescu – „Salvaţi cerul nopţii de poluarea luminoasă”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- autorul articolului;
- două efecte negative produse de poluarea luminoasă. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care conţine un îndemn. 4p
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Poluarea luminoasă implică
şi lumina care intră în casele noastre...” 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: „Acest tip de poluare a 4p
redus posibilitatea omului de a vedea stelele şi are un impact negativ asupra vieţii în
sălbăticie.”
5. Construieşte o frază în care adverbul relativ „cum” să introducă o propoziţie subordonată 4p
completivă indirectă.
6. Transcrie propoziţiile din enunţul următor, precizând felul acestora: „Poluarea luminoasă 4p
implică şi lumina care intră în casele noastre, ca de exemplu lumina puternică stradală
care bate în geamul unui dormitor.”

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre necesitatea protejării cerului
nopţii de poluarea luminoasă.
În compunerea ta trebuie:
- să îţi prezinţi opinia despre efectele nocive ale poluării luminoase;
- să îţi exprimi opinia despre reducerea efectelor negative ale poluării luminoase;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.

 Lucrare scrisă semestrială
Semestrul II
Clasa a VIII-a A

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Deschid cu teamă uşa cămării de-altădată

Cu cheia ruginie a raiului oprit,
Trezind în taina mare a poamelor, smerit,
Mireasma, şi răcoarea, şi umbra lor uitată.

Mă prinde amintirea în vânătul ei fum,

Prin care cresc pe poliţi şi rafturi, ca pe ruguri,
Arzând în umbră, piersici de jar, şi-albaştri struguri
Şi pere de-aur roşu cu flăcări de parfum.

Şovăitor ca robul, ce calcă o comoară

Din basmul cu o mie şi una de nopţi, mă-nchin:
Văd pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin –
Şi tămâioşii galbeni ca soarele de vară.

Se-aprind fantasmagoric caise şi gutui:

Trandafirii lampioane şi lămpi de aur verde...
Dar părăsind cămara ce minţile îmi pierde,
Tot rodul vrăjitoarei cu lacăt îl încui.”

Ion Pillat – „Cămara de fructe”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

B. Redactează un text argumentativ, de 15 – 20 de rânduri în care să îţi exprimi opinia cu privire la mesajul textului
citat.
În compunerea ta trebuie:
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să îţi exprimi şi să îţi argumentezi punctele de vedere;
- să identifici tema şi motivul central al textului citat;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

„După cum cu siguranţă aţi citit în Călătorie spre centrul Pământului, eroii ajung la o mare întindere de apă
subterană, pe care navighează, înfruntând furtuni şi monştri. O poveste fantastică, imposibilă – veţi spune pe drept
cuvânt. Pentru că în realitate, sub greutatea formaţiunilor geologice, rocile tind să se compacteze în adâncime, iar
probabilitatea existenţei unor goluri capabile să găzduiască lacuri este redusă.
Ce-i drept, volume imense de apă se află sub pământ. În ţara noastră, de pildă, rezervele exploatabile de apă
subterană sunt de peste nouă miliarde de metri cubi pe an. Dar ele sunt găzduite în porii şi fisurile rocilor.
Şi totuşi, aşa cum s-a întâmplat de multe ori, ficţiunile lui Jules Verne s-au dovedit reale. Prin 1960, Serghei,
fiul marelui fizician atomist Kapita (care era basarabean şi vorbitor de limbă română), laureat al Premiului Nobel pentru
fizică, a ajuns la concluzia incredibilă că lângă staţiunea sovietică Vostok, din Antarctica, la 4 kilometri sub gheaţă, se
află un lac uriaş.
Cu o suprafaţă de 15.000 de kilometri pătraţi şi o adâncime maxima de 800 de metri, Lacul Vostok e al cincilea
ca mărime de pe glob! Investigaţii radar făcute recent din satelit şi un foraj prin cei 4.000 de metri de calotă glaciară
arată că în imensul lac se formează curenţi şi maree şi că apa de fund e uşor termalizată.
Nici „monştrii“ nu lipsesc, dar e vorba de o comunitate biologică de bacterii, nestudiate. Savanţii acţionează cu
prudenţă maximă, pentru a nu contamina cea mai pură apă de pe Terra, sigilată sub gheaţă de sute de mii de ani. Dar o
mare surpriză au avut şi vecinii noştri bulgari: în timpul unor prospecţiuni în Munţii Rila, prăjina de foraj a plonjat în
gol.
Investigaţiile ulterioare au evidenţiat o cavitate gigantică umplută cu apă termală, cu un volum de 237 de
milioane de metri cubi, deci o dată şi jumătate cât Lacul Snagov. Un foraj s-a oprit la adâncimea de 1.300 de metri, fără
a atinge fundul cavităţii. Există şi lacuri subterane pe care vă puteţi plimba cu gondola. De obicei, ele sunt găzduite în
mari peşteri modelate prin dizolvare în masivele calcaroase. Aşa este „Marea Pierduta“ (The Lost Sea), din Tennessee,
de 2,3 hectare.”

Cristian Lascu – „Lacuri subterane”, în Revista „National geographic”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ privitor la:

- titlul articolului;
- două lacuri numite în text. 4p
2. Transcrie, din textul articolului, enunţul care conţine o referire la rezervele exploatabile de 4p
apă subterană din ţara noastră.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Şi totuşi, aşa cum s-a
întâmplat de multe ori, ficţiunile lui Jules Verne s-au dovedit reale.” 4p
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: „Savanţii acţionează cu 4p
prudenţă maximă, pentru a nu contamina cea mai pură apă de pe Terra, sigilată sub
gheaţă de sute de mii de ani.”
5. Construieşte o frază în care adverbul relativ „cum” să introducă o propoziţie subordonată 4p
completivă indirectă.
6. Transcrie propoziţiile din enunţul următor, precizând felul acestora: „După cum cu 4p
siguranţă aţi citit în Călătorie spre centrul Pământului, eroii ajung la o mare întindere
de apă subterană, pe care navighează, înfruntând furtuni şi monştri.”

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să descrii un peisaj acvatic, real sau imaginar.
În compunerea ta trebuie:
- să descrii un peisaj acvatic real sau imaginar;
- să foloseşti imagini artistice şi figuri de stil, respectând caracteristicile descrierii literare;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).
Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Lucrare scrisă semestrială
Semestrul II
Clasa a VIII-a B

Subiectul I
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Visează plopul, nemişcat în soare,

Şi umbra din el, neagră, îi curge la picioare...

Un melc îşi taie drumul prin grădină

De-a dreptul, ca un tanc de gelatină,
Ameninţând albine şi furnici
Cu patru tunuri mici.

Tăcerea îşi adună trupul sferic

Într-un boboc de nalbă.
O muscă trece prin lumina albă,
Ca o scânteie de-ntuneric.

Un fluture, cu aripi de umbră şi mătasă

Stropite-n două locuri cu carmin,
Din zboru-i frânt şi plutitor se lasă
Pe vârful unui spin.

Şi florile se-nalţă-ntr-un picior

Să-l poată contempla mai bine.
Cum doarme-n pragul clipei care vine,
Cu aripile desfăcute-n viitor.”

George Topârceanu – „Lumină”

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Notează câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte din text: nemişcat, se-nalţă, clipă. 6p.
2. Precizează trei roluri cratimei din structura „să-l (poată)”. 6p.
3. Identifică şi transcrie, din textul citat, trei imagini vizuale. 6p.
4. Transcrie, din textul citat, trei figuri de stil diferite. 6p.
5. Interpretează semnificaţia primelor două versuri, prin raportare la textul citat. 6p.

B. Redactează un text argumentativ, de 15 – 20 de rânduri în care să îţi exprimi opinia cu privire la mesajul textului
citat.
În compunerea ta trebuie:
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să îţi exprimi şi să îţi argumentezi punctele de vedere;
- să identifici tema şi motivul central al textului citat;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.
Subiectul al II-lea

Citeşte cu atenţie textul următor:

„Primii care s-au stabilit aici au fost tracii, întemeind aşezarea cunoscută sub numele de Acervatis sau Cerbatis.
Pe locul fostei aşezări trace, grecii acostaţi aici vor construi cetatea care avea să rămână în istorie sub numele de
Callatis, faimoasă pentru prosperitatea sa materială şi spirituală, dar şi pentru faimoşii cărturari pe care i-a adăpostit
între zidurile ei.
Înteimeiată la sfârşitul secolului IV î.e.n., de către locuitorii Heracleei Pontice, localizată pe malul asiatic al
Mării Negre, cetatea a fost botezată în amintirea pârâului Cales, care scălda pământurile metropolei Heracleea.
Previziunea unui oracol a fost cea care s-a aflat la baza construirii Callatisului, cetate care avea să devina într-un timp
scurt, una dintre cele mai puternice din zonă, dar în acelaşi timp, şi una dintre cele mai bogate.
Poziţia geografică avantajoasă i-a convins imediat pe greci de oportunitatea construirii aşezării în acest loc:
ieşirea la mare şi accesul la un lac de apă dulce (actualul lac Mangalia), terenurile fertile, o poziţie militară avantajoasă,
toate acestea confirmau viziunea oracolului, care i-a indrumat pe greci către acest pământ. Spre deosebire de celelalte
două cetăţi, Tomis şi Histria, colonii milesiene, preponderent comerciale şi democratice, Callatis a fost singura colonie
doriană, practicând agricultura şi un sistem de conducere mai degrabă oligarhic, decât democratic, unde puterea părea să
fie deţinută doar de câteva familii. Chiar şi aşa, Callatis-ul a cunoscut într-un timp foarte scurt succesul. Cultura
cerealelor şi comerţul maritim au fost două dintre sursele care au asigurat cetăţii un izvor nesecat de bogăţie.”

Georgiana Fefea – “Callatis- povestea unei cetăţi”, revista Descoperă, mai, 2008

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsurile pentru fiecare din cerinţele de mai jos:

1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat: 4p.
- autorul textului citat;
- două colinii milesiene al căror nume apare în text.
2. Selectează un fragment care dezvăluie ce anume i-a convins pe greci să construiască aşezarea 4p.
Callatis.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate: „Primii care s-au stabilit aici au fost 4p.
tracii, întemeind aşezarea cunoscută sub numele de Acervatis sau Cerbatis.”
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din enunţul: „Pe locul fostei aşezări trace, 4p.
grecii acostaţi aici vor construi cetatea care avea să rămână în istorie sub numele de Callatis,
faimoasă pentru prosperitatea sa materială şi spirituală, dar şi pentru faimoşii cărturari pe care i-
a adăpostit între zidurile ei.”
5. Identifică din ultimul paragraf al textului o propoziţie subordonată predicativă. 4p.
6. Construieşte o frază în care propoziţia atributivă să aibă ca element de relaţie adverbul relativ 4p.
“cum”.

B. Redactează o scurtă compunere, de 10-15 rânduri, în care să îţi exprimi opinia despre necesitatea protejării
monumentelor istorice.
În compunerea ta trebuie:
- să îţi prezinţi opinia despre efectele distrugerii monumentelor istorice;
- să îţi exprimi opinia despre importanţa protejării monumentelor istorice;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Notă! Vei primi 8 puncte pentru conţinut şi 4 puncte pentru redactare. În vederea acordării punctajului pentru
redactare, compunerea trebuie să se încadreze în limita de spaţiu cerută.

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor este obligatorie.

Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p; coerenţa textului – 2p;
registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2p; ortografia – 3p; punctuaţia – 2p; aşezarea
corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2p).

Se acordă 10 puncte din oficiu.