Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Dar domnul Grigore Dănuţ, şeful staţiei Bobeni, nu vedea şi nu auzea nimic din toate astea. Numai din când în când
i se părea că de departe de tot, acolo de unde venea vântul, un glas sfârşit şi neomenesc cerea îndurerat ajutor. Şi ochiul
stâng, care dis-de-dimineaţă nu-l mai slăbise din bătut, se pornea atunci să se zbată şi mai nervos în orbită, parcă ar fi
vrut să sară din strâmta-i închisoare. Niciodată lui Grigore Dănuţ nu i se făcuseră semne atât de amarnice ca-n ziua
aceasta. Şi niciodată semnele nu-l înşelaseră.” (Gib Mihăescu –„Semnele lui Dănuţ”)
B. Înţelegerea textului
6.Menţionează cuvintele care permit datarea şi localizarea acţiunii.
7.Indică personajele din textul citat.
8.Precizează un mod de expunere folosit în textul citat.
9.Menţionează trăsăturile morale ale doctorului Rim.
10.Precizează două trăsături care să justifice faptul că textul aparţine unei opere epice.
II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Prin vişini vântul în grădină, Eu cred c-a obosit pădurea
Cătând culcuş mai bate-abia Căci ziua-ntreag-a tot cântat
Din aripi, şi-n curând s-alină, Şi tace-acum gândind aiurea.
Iar roşul mac închide floarea, Sub dealuri amurgeşte zarea,
Din ochi clipeşte-ncet cicoarea Se-ntunecă prin văi cărarea
Şi-adoarme-apoi şi ea. Şi-i umbră peste sat.”
(George Coşbuc – „Pastel”)
A. Limba română
1.Precizează cazul şi funcţia sintactică a substantivelor din prima strofă.
2.Identifică verbele din text precizând felul, modul şi funcţia sintactică.
3.Identifică adverbele şi precizează funcţia sintactică.
4.Transcrie un verb copulativ, un substantiv, un pronume, o conjuncţie subordonatoare, o prepoziţie, un adverb din
strofa a doua.
5.Menţionează folosirea cratimei în structura „Căci ziua-ntreag-a tot cântat”.
B. Înţelegerea textului
6.Transcrie din text o structură care conţine o imagine vizuală.
7.Menţionează o structură care conţine o personificare.
8.Precizează măsura ultimului vers din fiecare strofă.
9.Transcrie două structuri care conţin momentul zilei descris.
10.Menţionează două trăsături care să justifice faptul că textul citat este un pastel.
Fişa nr. III - Fişă de lucru (Recapitulare pentru teză) – Clasa a VI-a - ____ 05.2011
B. Înţelegerea textului
6.Indică personajul textului citat.
7.Menţionează două caracteristici ale operei populare.
8.Transcrie din text două versuri prin care autorul anonim prezintă misiunea haiducului Iancu Jianul.
9.Indică un mod de expunere folosit în textul citat.
10.Explică semnificaţia versului „Nu ca mine,-n cărnuri vii!”.
II. Citeşte cu atenţie textul dat. Scrie răspunsul pentru fiecare cerinţă.
„Poate să fi avut vreo douăzeci şi opt de ani, dar părea mult mai bătrână. Avea nişte ochi mici şi arşi, scufundaţi în
orbite şi ascunşi sub o broboană de lacrămi, şi o gură mare cu buzele supte şi învineţite, cari totdeauna tremurau, gata
parcă ori să râdă ori să plângă.
Trăia aşa de pe o zi pe alta, robotind pe unde putea, adăpostindu-se pe unde apuca. Era lucrătoare harnică para
focului şi zorea cât şapte pentru nimica toată, dar nu putea sta într-un loc cum nu stă apa. Cutreiera, cu paşi scurţi şi
grăbiţi, toate satele de prin prejur şi nu se oprea nicăieri mai mult decât de o săptămână. Venea la anume răstimpuri, ca
şi cum vin posturile sau sărbătorile cele mari, ş-apoi iar se depărta repede, fără veste, ca o nălucă posomorâtă.
Oamenii din sat erau obişnuiţi de-a binelea cu dânsa. Îi ziceau Todosia, măcar că ea se chema Tatiana. Ştiau când
trebuie să sosească, o aşteptau c-un fel de bucurie ascunsă, nehotărâtă şi se mâhneau din suflet, dacă uneori, rar de tot,
întârzia, întocmai cum se mâhnesc când aşteaptă zadarnic sosirea unui prieten bun sau a unei rude scumpe.”
(Liviu Rebreanu – „Talerii”)
1.Identifică substantivele din al doilea alineat al textului citat şi precizează cazul şi funcţia sintactică.
2.Identifică predicatele din primul alineat al textului citat, precizând felul lor, modul şi timpul verbelor.
3.Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în textul citat.
4.Indică modurile de expunere din textul dat.
5.Extrage din text o structură care conţine o comparaţie.
6.Precizează o trăsătură morală a personajului, aşa cum reiese din text.
7.Transcrie fragmentul în care se regăsesc trăsăturile fizice ale personajului.
8.Menţionează două trăsături prin care să justifici faptul că textul aparţine genului epic.
A. 45puncte
1. Găsiţi antonimele cuvintelor : ordonat, răbdător, învăţat.
2. Alcătuiţi trei enunţuri în care verbul a roade să aibă sensuri diferite.
3. Care sunt calităţile lui Huţu din ce cauză se simte el stingher .
4. Definiţia nuvelei şi trei trăsături ale acesteia.
5. Analizaţi morfologic şi sintactic cuvintele subiniate din text.
6. Identificaţi adjectivele fără grade de comparaţie : complet, rece, superior, curios, mătăsos.
B. 45 puncte
Că dacă primăvara, cu voci de păsărele
Ne-nveselește-n cântec de paseri neînvinse,
Și toamna calmă, tristă, cu vânturile grele,
Ne liniștește-n taină cu umbrele ei stinse.(... )
............................................
Inspiră fiecare o altă nostalgie
Și-n caldele miresme ne-am vrea mereu ascunși:
Cele de primăvară - ne-îmbată: o orgie;
De cele ale toamnei suntem mereu pătrunși.(...) Iulia Haşdeu- Primăvara şi Toamna
Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti, pe scurt, subiectul unui text epic studiat în acest
semestru.
LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ SEMESTRUL AL II-LEA
CLASA A VI-A
2010-2011
Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti, pe scurt, subiectul unui text epic studiat în acest semestru.
Scrie o compunere de 10-15 rânduri, în care să povesteşti, pe scurt, subiectul unui text epic studiat în acest semestru.
SUBIECTUL I ( 48 de puncte )
Citeste cu atentie textul urmator:
,,Ca să nu mai rămâie repetent și anul acesta, mam' mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l
ducă-n București de 10 mai.
Puțin ne importă dacă aceste trei dame se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în Capitală numai de hatârul
fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu
multă nerăbdare, pe peronul din urbea X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se
hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineața. Trenul în care se vor
sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a.m. D. Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat:
– Mam' mare! de ce nu mai vine?... Eu vreau să vie!
– Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana.
Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria.
Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: le Formidable, și
sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că "așa țin bărbații biletul".
– Vezi ce bine-i șade lui - zice mam' mare - cu costumul de marinel?
– Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinel?
– Da' cum?
– Marinal...
– Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii
- marinel.
– Vezi, că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinal, nici marinel...
– Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet simpatic.
– Mariner...
– Apoi de! n-a învățat toata lumea carte ca d-ta! zice mam' mare, și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește
pălăria de mariner.
Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul - și nu stă mult.
Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, cari merg până la o stație
apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... Mam' mare își face cruce, apoi aprinde o țigară... Goe nu vrea să
intre în cupeu; vrea să șadă în coridorul vagonului cu bărbații.,,
( D-l Goe… --- I.L. Caragiale)
B. Redactează o compunere de 10 -15 rânduri în care să-ti prezinți parerea cu privire la rolul pe care familia
il are in educatie copiilor.
să definesti termenul ,,educatie,, din punctul tau de vedere 4p
să găsești exemple potrivite in textul dat privind educatia 4p
să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate; 2p
să te înscrii în limitele de spaţiu indicate. 2p
B. Redacteaza un dialog de 8-10 replici, in 10-15 randuri, in care sa-i prezinti partenerului de dialog
informatiile din textul dat.
In compunerea ta trebuie:
- sa folosesti informatii din textul dat; 4p
- sa-ti exprimi impresiile fata de cele aflate; 4p
- sa ai un continut adecvat tipului de text cerut; 2p
- sa te incadrezi in limitele de spatiu cerute. 2p
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări ( unitatea compoziţiei- 1p, coerenţa textului -2 p, registrul de
comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului-2 p, ortografia-3 p, punctuaţia- 2 p, aşezarea corectă a textului în
pagină, lizibilitatea -2 p).
Evaluare semestrială la limba şi literatura română
„Costin şi Mircea locuiseră în acelaşi imobil şi până la bacalaureat fuseseră nedespărţiţi. Principala calitate a lui Costin
era o mamă extraordinară, Millia, care nu ezita să dea covorul la o parte şi să deseneze ditamai şotronul pe parchet. Cu
ea nu te plictiseai nicodată. Făcea prăjituri în formă de oameni, le ornau împreună – regi, papi, generali, profesori cu
ochi de bomboane şi haine glazurate. Pe urmă îi mâncau, îndemnându-se cu propoziţii păsăreşti: să-l păpăm pe papă,
roade-l, rogu-te, pe rege. Millia râdea cel mai tare, răsuna casa şi doamna Petrovici, mama lui Mircea, venea intrigată să
vadă ce se petrece acolo. Gusta şi ea un general, îşi dădea că părerea că-i mai trebuie vanilie, îl controla pe Mircea să
vadă dacă nu-i transpirat - era, cum să nu fie - şi le strica tot cheful.”
A (60 de puncte)
B (20 de puncte)
Imaginează un text narativ de 10-12 rânduri în care să prezinţi o întâmplare estraordinară pe care ai putea-o trăi
împreună cu mama lui Costin, Millia. În redactarea compunerii, trebuie:
C.Scrie o compunere de 10-15 rânduri în care să argumentezi că texul dat este un pastel. 36p
Clasa a VI-a
Numele:.......................................................
TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ
(Părţi de vorbire neflexibile şi fabula)
1punct din oficiu
1.(1p)Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi încercuieşte varianta corectă:
a) Conjuncţia,interjecţia, adverbul şi prepoziţia sunt părţi de vorbire flexibile;
b) Conjuncţia,interjecţia, adverbul şi prepoziţia sunt părţi de vorbire neflexibile;
c) Conjuncţia, interjecţia, adverbul şi prepoziţia nu au caz;
d) Conjuncţia, interjecţia, adverbul şi prepoziţia au caz.
2. (2p)Grupează cuvintele de mai jos pe două coloane: conjuncţii şi prepoziţii: şi, dacă, împotriva, să, fiindcă,vâjjj!, din,
iar, mor-mor!, datorită, pe, asemenea, conform, că, au!,cu încât,bzzz! , dar, hai!
Conjuncţii coordonatoare Conjuncţii Prepoziţii care cer cazul AC./G./D. Interjecţii
subordonatoare
2.(2p)Arată valoarea morfologică a cuvintelor subliniate din enunţurile!
a. Noi vom pleca, iar voi îi veţi aştepta pe ceilalţi.
b. Deşi a fost atent iar a greşit.
c. De-ai învăţa, ai lua note mari.
d. Faţa de masă e nouă.
e. De, ce frumos eşti!
3.(1p) Alcătuieşte,pe rând ,enunţuri cu următoarele cuvinte: altfel/alt fel, la/l-a.
..................................................................... ........................................................................
...................................................................... ........................................................................ 4.(1,4 p) Defineşte
fabula şi precizează trei trăsături ale acesteia.
5. (0,6p)Alege pentru fiecare personaj din coloana A, câte o trăsătură dominantă din coloana B.
Samson.........................................naiv
Samurache.................................... fără opinie
Boul.............................................. ipocrit
6.(1p) Povesteşte, în aproximativ 6-8 rânduri, subiectul fabulei Câinele şi căţelul de Grigore Alexandrescu.
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................................
“ În sfârşit, ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câţiva voinici, spoiţi
cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneţi şi foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoţie de cai; apoi
o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele, făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui popa Iancu din
Podeni.
Popa era un om cu dare de mână; rămas văduv, deşi foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cât se
poate de bine. În timp de un an şi jumătate, cumpărase două sfori de moşie, ridicase un han şi o pereche de case de
piatră; vite multe, oi, cinci cai, şi mai avea, se zice,şi bănet. Astea băteau la ochi: toată lumea credea că lumea găsise vro
comoară. La aşa stare, trebuia, se-nţelege, să se oprească ochii tâlharilor...” ( I.L.Caragiale – În vreme de război )
“ Echipa jucătorului român Marius Nicolae, Sporting Lisabona, a câştigat în deplasare, cu scorul de 3-1, derby-ul cu
rivala Benfica, în etapa a XVI-a a campionatului portughez. Marius Nicolae nu a fost convocat pentru această partidă.”
(Gazeta Sporturilor)
! Redactare – Vei primi 12 puncte : unitatea compoziţiei -1p; coerenţa textului -2p; registrul de comunicare, stilul şi
vocabularul adecvate conţinutului -2p; ortografie -3p; punctuaţie -2p;aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea
-2p
Citeşte cu atenţie:
“ Trei zile bătuseră vânturi sunătoare de la miazăzi, pământului se zbicise, şi-n dumbrăvioara din marginea
satului, la malul Siretului, începuseră să înflorească galben cornii. Băiatul cel mare al lui Dumitru Onişor ieşise cu şase oi
la mugurul proaspăt al primăverii.
Era un copilaş palid şi mărunţel şi târa pe pămăntul ravăn nişte ciubote grele ale unui frate mai mare. Ridică
spre mine ochii trişti învăluiţi ca-ntr-o umbră cenuşie şi-şi scoase cu anevoie din cap pălărioara veche, pleoştită ca o
ciupercă. Îmi dădu bună ziua c-un glas moale în care parcă suna o suferinţă timpurie; apoi, acoperindu-se, ridică
deasupra oilor toiegelul alb, îndemnându-le spre crâng.” ( Mihail Sadoveanu – Un om necăjit)
Citeşte cu atenţie:
“ Atomul este cea mai mică particulă dintr-o substanţă care nu mai poate fi fragmentată prin procedee
chimice obişnuite. Până în prezent s-au descoperit 109 tipuri de atomi. Totalitatea atomilor de acelaşi tip formează un
element chimic.” (Manual de chimie)
I. Se da textul:
,,Îndată se făcu loc moldovenilor, carii, luăndu-şi răniţii, se întreptară cătră munţi, în vreme ce oastea se cobora încet la
vale; iar cetatea cu porţile deschise, purtând pe zidurile sale urmele boambelor duşmăneşti, rămase singură pe culmea
înverzită, ca un mare schelet de uriaş.”
Cerinte:
1. Găsiţi două cuvinte cu diftongi; 0,5 p.
2. Daţi sinonime pentru ,,oaste” şi ,, vreme”; 1 p.
3. Daţi antonime pentru ,,a coborî” şi ,,uriaş”; 1 p.
4. Conjugaţi verbul ,,a rămâne” la modul indicativ, timp viitor anterior; 1 p.
5. Daţi exemple, din text, de două cuvinte derivate; 0,5p.
6. Formaţi o propoziţie simplă şi afirmativă în care să folosiţi un predicat la modul condiţional-optativ; 1 p.
7. Alcătuiţi familia lexicală a cuvântului ,,rănit”. 1 p.
II. Prezentaţi nuvela ,,Sobieski şi românii” scrisă de Costache Negruzzi, pe momentele subiectului. 3p