Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa:…………………
Numele și prenumele: …………………………………. Profesor:
Data…………………………
Tatăl meu a fost un om aparte. A venit Hai mai bine despre copilărie să povestim,
vârsta ca părinții mei să mă dea la grădiniță. Și căci ea este singura veselă și nevinovată...
la grădiniță nu mi-a plăcut... Ce-i pasă copilului, când mama și tata se
Tata a primit un ied de la un țăran, că gândesc la neajunsurile vieții... Copilul gândește
acolo era un schimb natural. Făcea bine domnul că se află călare pe un cal, pe care aleargă cu
doctor, primea în schimb:o găină, țuică, niște voie bună...
ouă. Dar, la un moment dat, a primit un ied. Eu Așa eram eu la vârsta cea fericită, și așa
m-am împrietenit fundamental cu iedul, pe care cred că au fost toți copiii, de când îi lumea asta
l-am botezat Berciul. Atât de tare m-am și pământul, măcar să zică cine ce-a zice.
împrietenit, că mă culcam cu el în pat, punea Când mama nu mai putea de obosită... noi,
lăbuța pe mine, mă pupa pe bot, așa de o băieții, tocmai atunci ridicam casa în slavă.
candoare... Când venea tata noaptea de la pădure din
Am fost o zi la grădiniță și a doua zi tata Dumesnicu, înghețat de frig și plin de
m-a găsit la o margine de gard, stând cu ieduțul promoroacă, noi îl spăriam sărindu-i în spate pe
lângă mine, culcat pe un petec de iarbă și cu întuneric. Și el, cât de ostenit era, ne prindea
fundița mea roșie, de la grădiniță, pusă la gâtul câte pe unul ca la baba-oarba, ne rădica în
lui Berciu. Tata m-a privit senin și m-a întrebat: grindă, zicând: „’ Tâta mare”și ne săruta mereu
- Ce faci aici? pe fiecare...
- Ce să fac, nu mă mai duc la - Încă te uiți la ei, bărbate-zicea mama-
grădiniță. așa-i ?
- De ce? - Ia lasă-i și tu, măi nevastă, lasă-i, că
- Nu-mi place. se bucură de venirea mea, zicea tata dându-ne
- Dar cu cine-ți place? huța. Și-apoi nu știi că este o vorbă: „Dacă-i
- Cu iedul. copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă, dacă-i
- Păi, rămâi cu iedul. popă, să cetească...”
S-a certat tata cu mama și m-au lăsat un - Ție, omule -zise mama- așa ți-i a zice,
an cu iedul. Am avut un tata extraordinar, cam că nu șezi cu dânșii în casă toată ziulica, să-ți
cum era românul de altădată. I-a zis mamei și scoată peri albi, mânca-i-ar pământul să-i
bunică-mii, care au sărit ca niște cloști la el- mănânce, Doamne, iartă-mă. De-ar mai veni
mama era cloșca totală-: vara să se mai joace și pe afară, că m-am săturat
- Așa ceva nu se poate, nu e posibil, de ei ca de mere pădurețe. Cîte drăcii le vin în
strigau ele în cor. cap, toate le fac.
- Măi, femeilor, le-a răspuns el cu glas
blând, lăsați copilul în pace! Nu se va mai (Ion Creangă, Amintiri din copilărie)
întâlni cu copilăria niciodată! Lăsați-l în pace!