PRONUMELE

1. După model, scrie care sunt ființele și lucrurile ale căror nume sunt înlocuite

prin cuvintele subliniate:

a) ”Nicu și Maria vin la masă.

- Eu așez farfuriile, iar tu aduci pâinea, îi spune băiatul surorii lui.
- Voi ați cumpărat și fructe pentru bunica? îi întreabă mama. Ea are nevoie de

multe vitamine!

- Și noi, copii, trebuie să consumăm multe fructe?”

Model: Nicu eu

b) ” Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băț.

Baiazid, privind la dânsu, îl întreabă cu dispreț:
- Ce vrei tu?
- Noi? Bună pace! Și de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.
La un semn deschisă-i calea și s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
- Tu ești Mircea?
- Da-mpărate!
- Am venit să mi-tenchini (...)
O, tu nici visezi, bătrâne, câți în cale mi s-au pus! ( ... )
Și de crunta-mi vijelie, tu te aperi cu-n toiag?
Și, purtat de biruință, să mă-mpiedic de-un moșneag?
- De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce priveștii.
Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești.
Eu nu ți-aș dori vreodată să ajungi să ne cunoști (... )
Eu ? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul...
Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul,
Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este ( ... )
2. Înlocuiește substantivele subliniate cu pronumele personale orespunătoare:
a) Puiul scâncea. Pe pui îl chinuia întâmplarea neînțeleasă... Eschimoșii nu țin seama
de așa ceva. Urșii albi sunt pentru eschimoși vânatul cel mai râvnit. Femeile și copiii au sărit
din colibele de gheață și zăpadă... Femeile și copiii se bucurau toți de vânat... Puiul de urs fu
trântit în ungherul unei colibe. Acolo a văzut puiul întâia oară focul.... În jurul puiului s-au
adunat puii de oameni.”

b) ” Odată într-o vară, o vulpe și un țap s-au învoit să pornească împreună la drum.
Tot mergând vulpea și țapul așa, au început să simtă o sete strașnică. În cale ăau

văzut o fântână.

- Să intrăm în fântână și să ne potolim setea! Zise vulpea, sărind în fântână.

Țapul o urmă îndată.

După ce își potoli setea, țapul zise îngrijorat:

- Să vedem cum ieșim de aici.

- Iată cum: tu te ridici, proptindu-te cu picioarele în fântână, eu mă voi urca pe

umerii tăi și voi ieși afară. Mai departe vei vedea.

Țapul făcu întocmai. Vulpea ieși și începu să râdă de țap.

- Cum să ies de aici ? se tânguia țapul.

- Trebuia să te gândești ls acest lucru înainte de a sări în fântână! Zise vulpea și

plecă mai departe.

Adeseori facem și oamenii întocmai ca și țapul.”

c) ” Odată, vara, un cioban păzea o turmă de oi, pe o pășune. Alături de cioban era

câinele ciobanului. Haiduc. Deodată apăru un vultur. Vulturul se repezi spre turmă. Înșfăcă
cu ghearele un miel și zbură cu mielul.

O cioară, care văzu întreaga întâmplare, își zise:

- Nu-i mare scofală. Ba chiar am să mă reped la berbecul cel mare.

Cioara își luă zborul spre turmă și își înfipse ghearele în blana berbecului.
Dădu să ridice, de unde?
Nici ghearele nu și le mai putea scoate din blana cea mițoasă.
Ciobanul a prins-o și a aruncat-o cât colo.
- Cine face ca mine să pățească! Își zise cioara.”
3. Subliniați pronumele din textele următoare:
a) Două capre se întâlniră pe o punte. Ele se luuară la ceartă:
- Fă-mi loc să trec! Zise una.
- Nu-ți fac, fă-mi tu mie! Răspunse a doua.
- Lasă-mă, că eu am pășit prima pe punte!
- Dă-te la o parte, că eu sunt mai bătrână ca tine!”
b) ” Bătrânica stătea pe afară și tot întreba pe oamenii care ieșeau:
- Și ție ți-au dat?
- Și mie.
- Ș ție, Petre?
- Și mie, lele Măriucă.
Bătrâna înghițea noduri, că-i tot veneau noduri în gât.”
c) ” – Bună seara, spune el. Îmi dați voie să mă odihnesc și eu puțin lângă foc?
Mie îmi plac foarte mult poveștile.”
4. Subliniați pronumele personale din versurile următoare:
” O șterg de-acasă frumușel:
Grivei cu mine, eu cu el,
Și statu-n colb se-neacă.
Intrăm în codru, și Grivei
A-nebunit de vesel ce-i.
Mă mușcă, sare, joacă,
Dă spaima-n vrăbii, latră-n vânt,
Își face mendrele- eu cânt,
Și codrul lin răsună.
Pe sus trec leneș, nouri grei-
Noi nici nu ne gândim la ei.”
5. Subliniați pronumele din textele următoare:
a) ” Bătrâna dădu să-l sărute.
- Încet, mamă, încet, că mă strivești, zis e Neghiniță.
- Să te sărut, că-mi umplu casa de dragoste când îmi ziseși << mamă >>.
- Încet, să nu mă sorbi.
Îl sărută.
- Cum mănânci tu, Neghiniță al maichii?
- Eu? Eu mă satur din fum.”
b) ” Mă tem că, după ce ți-au făcut pepenii cu ochiul, are să-ți joace și gârbaciul
lui nea Pandele pe spinare.Știi că nu e de glumit cu dânsul.”

6. Scrieți textul și înlocuiți substantivele care se repetă cu pronumele potrivite:

Băieții au ajuns la stadion. Băieții și-au ocupat locurile și au așteptat începerea

meciului.Au apărut fotbaliștii. Fotbaliștii purtauculorile clubului. Băieții i-au salutat. În

tribune a apărut și o fată. Fata s-a așezat lângă băieți. Băieții au recunscut-o. Fata era o colegă
a bieților.”

7. Descoperiți pronumele personale din textele următoare și precizați forma, persoana

și nmărul.

” Tabloul l-au luat zânele de pe muntele Soarelui, ca model, să teasă și ele unul la

fel. Nu-i ușor să ajungi la ele. În primul rând trebuie să scoți doi dinți, să-i pui în gura calului
de piatră. Atunci el va învia ș după aceea îl vei încăleca. Cu el vei trece peste Muntele de
Foc.”

8. Subliniază pronumele personale și indică persoana și numărul acestora:

a) ” Șarpe, tu mi-ai cerut prietenia, eu ți-am dat-o. M-am luptat cu primejdia și am

ieșit la uscat cu bine. Fă-mi și tu hatârul acum și dă-te jos, ca să ne măsurăm cine e mai lung?
Apoi mă vei mânca de bunăvoie.

- Ei, haide, de, să nu zici că nu ți-am fost prieteni! ( ...)

Cum îl văzu jos, se repei cu coarnele de sfărmă capul șarpelui, și-l strivi,

călcându-l cu copitele lui cele tari.”

b) ” – Eu n-am furat-o, / mie mi-a adus-o bunica/ și eu i-am cerut/ să-mi spună o

poveste, / zise Daniela.”

c) Eu socot că treaa asta se putea face și fără noi, că, dă, noi știm a învârti sapa,

coasa și secera, dar dumneavoastră.... Dumnezeu v-a dăruit cu minte, ca să ne povățuiți și pe

noi....

Dumnezeu să mă ierte, moș Ioane, dar dumneata, cum văd, ești cam greu de cap; ia
haidem în grădină, să vă fac a înțelege și mai bine.

Mos Ioane, vezi colo, în ogradă la mine, boloovanul m cel mare?

 - Îl vedem, cucuoane.
- Ia fă bine și adă-l aci, lângă mine, zise boierul.”
d) ” Și cum i-o dau în mână, / javra dracului se face a o căuta de ou/ și-i deleagă

atunci frumușel ața de la picior;/ apoi mi-o aruncă sus...”

e) ” El s-a recomandat. Îl chema Dumitrescu Velcești. Ursuzul se opri între

Cârjele lui.

- Domnule, grăi el, îmi vei îngădiu să-ți pun și eu câteva întrebări ?
- Mă rog, întrebați-mă, se grăbi domnul Dumitrescu.
- Războiul nu l-ai făcut, căci ești tânăr, nu-i așa ?
- Nu l-am făcut, mărturisi domnul Dumitrescu.”
f) ” Mama mi-l cânta și ea Azi te-adorm cu dânsul eu,
Și la viersul lui cel dulce, Ieri, el m-adormea pe mine
Puiul ei se potolea Și-adormi pe tatăl meu
Și-o lăsa frumos să-l culce. Când era copil ca tine
Mâine când vei fi pământ,
Nu-l uita nici tu și zi-le,
Zi-le doina, cântec sfânt.”
g) ” Eu îl cunosc pe Ion Creangă, urmă el cu oarecare mândrie. L-am vâzut vara

trecută, la o adunare de învățători. Să știți voi că el are un dar de povestește așa de frumos,
parcă ne-ar spune mama povești, în seri de iarna.”

9. După model, trece în tabel pronumele personale din textele următoare:

Pronume Persoana Numărul Genul

personal ( numai pentru persoana a III-a )
Tu a II-a Singular ............................................
a)” Baba trebuia să-i dea din cai și-apoi să-l lase să plece...

- Da cum, Doamne iartă-mă, să slujești tu degeaba? Zise baba cea vicleană, cum
să nu-ți iei tu dreptul tău ? Alege-ți unul din caii ăști frumoși.... oricare ar fi, ți-l dau.

- Nu pe acesta-l voi, zise Făt- Frumos....

- Hai, ia- ți-l, zise-n sfârșit.”

 b) ” Dar mai înainte de a-i spăla și a-i pune în oală, le rupi aripioara din mijloc din
coadă... Așa că după după ce i-a azvârlit în oală, pui peste ei numai un păhărel de vin.”

c) ” Făt- Frumos o săgetă și îi zbură un cap; când era să-i mai ia un cap, Scorpia se
rugă cu lacrimi ca să o ierte, că nu-i face nimic și ca să-l încredințeze, îi dete înscris cu
sângele ei.... iar el îi dete și dânsei înapoi capul ce i-l luase cu săgeata, care se lipi îndată, cum
îl pusese la loc.”

d) ” Spune-mi, zmeule spurcat, unde ai ascuns tu soarele și luna.... Se codea zmeul....,

dară Greuceanu îi mai zise:

- Spune-mi-vei ori nu, eu tot le voi găsi, și încă și capul reteza-ți-l voi.”

10. Citiți textele și subliniați pronumele:

a)” El zise:

- Știi ce, mamă, eu aș vrea să mă însor.

- Bine, măicuță, bine! Ai găsit tu o fată bună ?

- Ea e găsită, mamă!

- O știu și eu ?

- O știți și voi. Ea este fata din casă.”

b) ” După plecarea caprei, iată si lupul în pragul casei. El mâncă pe cei doi iezi
neascultători.

Venind acasă, capra află de cele întâmplate.

De atunci căută și ea prilej de răzbunare.

- Tu nu cumva să te răsufli cuiva! Zise ea iedului cel mic.

Capra își ținu făgăduiala.”

11.Alcătuiți propoziții cu pronumele personale: eu, tu, el, ea, noi, voi, ei, ele, mie, ție,

pe mine, ne vă, le.

12. Analizați pronumele personale din următoarele exemple:

a) ” – Ce spui tu, străine? Ștefan e departe,

Brațul său prin taberi mii de morți împarte!

Eu sunt a sa mumă; el e fiul meu;

De ești tu acela, nu-ți sunt mumă eu!”

 b)” Iarăși e concert copii,

Merg și eu, și tu să vii,

Mergem împreună.

..................................

Vom cânta și noi ce-om ști

Vântul și el va doini,

Că e dus departe. ”

13.Subliniați și analizați pronumele personale din următoarele texte:

a) ” Eu nu am vrut să-ți spun tot ce-mi spusese bătrâna. Nici ea nu știa prea multe
despre fecior. Aflase că el plecase demult din sat. Lui nu i-a mai trecut prin minte să se
întoarcă. Unii au întrebat-o pe bătrână despre el, dar ea nu știa povestea lui în întregime. Au
venit apoi niște oameni de prin alte locuri. Ei spuneau că au aflat ceva despre băiat și despre
toate peripețiile lui.Și bătrâna îi asculta și se minuna.”

b) ” – Eu sunt, Mărite Împărate.

Împăratul d țintă ochii la el.

Eu sunt cel ce ți-a făcut grădina cea frumoasă.

Împăratului parcă nu-i venea să creadă spusele lui.

Eu sunt, mai zise el, cel ce v-am scăpat în război din mâna nelegiuiților ce doreau să
te răpuie! ”

14. Subliniați pronumele personale de politețe din exemplele următoare:

Dumneavoastră nu știți toată întâmplarea.

El și ea se apropiau.

Lor le plăcea grădina cu mărul de aur.

Lui i-a dat împăratul paloșul.

Domnia ta, nu am aflat zmeul!

Noi veneam spre ei.

Să-i întrebăm și pe ei, despre zmeu.

Nu i-a aflat de urmă.

l-ar fi văzut voinic.