Sunteți pe pagina 1din 10

Inv.

LUcilcaBUZENCHI

LECTT,IRILE
COPILARIEI
rDllrr nrvrzulrA ql iiunuNarAllrA
' coNFoRM PROGRAMEI $COLARE
- : iw vrGoARE
:
intreb[ri:
a) Care este povestea celor trei purceluqi?
b)De ce lupul cel lacom nu a reuqit s[-l
prindi pe cel de-al treilea purceluq?

3 Completafi propozifiile:
Primul purceluq qi-a construit clsula din

Al doilea purceluq qi-a construit clsula


din ............
Al treilea purcelug qi-a construit cisula
din
CDa[i exemple de animale sllbatice de
care s[ ne ferim:

-444- -M5-
Hilnsel gi Gretel .....262
Prichindel..............:.........:...........:................"... ............"...2rT
Povestea pescarului qi a morunaqului ...................
".Zgt ...

HANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1805 -LS7 5)....".e0A


Fetifa cu chibriturile............. ......................308

Ghiocelul -fragment ...............824

Prinfesa qi bobul de mazfue ...360


CARLO COLLODT (1826-1890)............. ..................364
Pinocchio -fragmente-.............. ...............864
IEANNE-MARTE LE PRTNCE DE BEAUMONT....409
Frumoasa qi Bestia ...................40g

Cei trei purceluqi ...499

-446. -447-
roN CREANGA (1837-1889)
Povestitorul Ion Creangi s-a niscut in
Humul.eqti, in afropiere de TArgu-Neamf.
Creafiile cele mai cunoscute sunt,,Amintiri
din copilirie'l poveqtile (,,Capra cu trei iezi",
,,Pungu{a cu doi bani'l ,,Povestea porcului'l
,,Fata babei qi fata mo$neagului") qi povestirile
(,,Povestea unui om lene$'l ,,Inul qi cAnepa'i
,,Acul qi barosul").

Capra cu trei iezi


ra odati o caprl care avea treirezi.Iedul
cel mare qi cu cel mijlociu dau prin bif
de obraznici ce erau; iari cel mai mic
era harnic qi cuminte. Vorba ceea: ,,Sunt cinci
degete la o min[ gi nu sam[nl toate unul cu
altu['i
intr-o zi, capracheaml iezii de pe-afarl qi
le zice:
- Dragii mamei copilagi! Eu mi duc in
padure, ca sa mai aduc ceva de-ale mAnc5.rii.
Dar voi incuiefi uqa dupi mine, ascultaqi unul
de altul, gi nu cumva s[ deschidefi pinl ce
nu-!i auzi glasul meu. CAnd voi veni eu, am s5.
-7-
v[ dau de qtire, ca si mi. cunoaqtefi, $-am s[ vI vorbaveche: ,,Plrefii au urechi qi feregtile ochi'l
spun a$a: Trei iezi cucuie{i, Un duqman de l,rp - q-apoi qtifi care? - chiar
Mamei uSa des cuie{i, cumltrul caprei - care de mult pindea vreme
Cd mama v-aduce voud.: cu prilej, ca s[ pape iezii, trlgea cu.urechea la
Frunze-n buze, piretele din dosul casei, cAnd vorbea capra cu
Lapte-n {d.{e, dAnqii.
Drob de sare ,,Bun! zise el in gindul s[u. Ia, acu'
iy spinare, mi-e timpul... De i-ar impinge p[catul s[-mi
Mdtdie; deschid[ uqa, halal s[-mi fie!$tiu c[ i-ag cArnogi
in cdlcdieS, qi i-aq jumuli!'l
Smoc deJlori Cum zice, qi vine Ia uqi; gi cum vine, qi
Pe subsuori. incepe: Trei iezi cucuie{i,
Mamei uSa descuiefi,
- Auzit-afi ce-am spus eu? Cd mama v-aduce voud,:
- Da, mimuc[! ziserl iezii. Frunze-n buze,
- Pot s[ am n[dejde in voi? Lapte-n fd,fe,
- Se n-ai nicio griji, m[muc[! apucari cu Drob de sare
gura inainte cei mai mari. Noi suntem o datl
b[ie[i, qi ce-am vorbit o dati, vorbit rlmAne. in spinare,
Mdldies
Dacl-i o$o, apoi venifi s[ vi s[rute
in cd.lcd.ieS,
mama! Dumnezeu s[ v[ apere de cele r[le qi
Smoci, deJlori
mai r[minefi cu bine!
Pe subsuori.
- Mergi sinatoasi., m[muci! zise cel mic, - Hai! deschidefi cu fuga, dragii mamei!
cu lacrimi in ochi. $i Dumnezeu s[-fi ajute, ca
cu fuga!
s[ te intoarne cu bine qi si ne-aduci demincare.
Apoi capra iese qi se duse in treaba ei. Iar -- Ia! B[ieqi, zise cel mai mare, s[rifi gi
deschidefi uqa c[ vine mama cu demAncare!
ieziiinchid uga dup[ dAnsa gi trag zlvorul. Dag
-8-
- S[r[cuful de mine! zise cel mic. S[ nu
-9-
cumva s[ facefi pozna si deschidefi, ci-i vai Atunci, mezinul sevAri iutein horn qi, sprij init
de voi!'Asta nu-i mflmuca. Eu o cunosc d" pe cu picioarele de prichici qi cu nasul de funingine,
glas; glasul ei nu-i aga de gros qi riguqit, ci-l tace ca peqtele qi tremur[ ca varga de frici. Dar
mai subgire qi mai frumos! frica-i din rai, sS.rmana! Asemenea cel mijlociu,
Auzind aceste, lupul se duse la un ferar fuqti! iute sub un cherqin; se-nghemuieqte acolo
qi puse si-i ascuti limba gi dinfii pentru a-qi cum poate, tace ca pimAntul, $i-i tremurl
subqia glasul, q-apoi, intorcindu-se, incepu carnea pe dinsul de fric5.: ,,Fuga-i ruqinoasl,
iar: da-i slnltoasi!..]'
. Trei iezi cucuie{i, ...insi cel mare se di dup[ uqi qi - s6
Mamei uSa descuiefi!... tragi, si nu trag[? - in sfArqit, trage zlvorul...
daci
Ei, vedefi? zise iar[Ei cel mai mare, CAnd, iaca, ce s[ vad[? $-apoi mai are cind
m[ potrivesc eu vou[? - Nu-i m[muca; nu-i vedea?... C[ci lupului ii scip[rau ochii qi-i
mimuca! D-apoi cine-i, daci nu-i ea? Ci doar
sfArA.ia gAtlejul, de fllmind ce era. $i, nici
qi eu am urechi! Mn duc s[-i deschid.
una, nici dou[, ha!! pe ied de git, ii rltez[
Bidici! bldica! zise iarlgi cel mic. capul pe Ioc, qi-l mAnc[ aga de iute qi cu aga
Ascultagi-mi $i pe minel Poate mai de-apoi a
pirft[, de-fi plrea ci nici pe-o m[sea n-are ce
veni cineva qi-a zice:
pune. Apoi se linge frumuqel pe bot gi incepe
Deschideli uSa,
a se invArti prin casi cu neastAmpir, zicAnd:
Cd vine md,tuSa!
q-atunci voi trebuie numaidecAt si deschidefi? - Nu Etiu, p[rerba m-a amlgit, ori am
D-apoi nu qtili c[ mltuqa-i moart[, de c&nd auzit mai multe glasuri? Dar ce Dumn ezeu?
lupii albi, qi s-a ficut oale qi ulcioare, slrrnana? Parc-au intrat in plmint. Unde s[ fie, unde si
fie? Se ifeqte el pe colo, se ifegte pe dincolo,
- Apoi, di! nu spun eu bine? zise cel mare.
Ia, de-atunci e rdu in lume, de cAnd a ajuns dar pace bunil leziinu-s nic[ieri!
coada si fie cap... Dac[ te-i potrivi acestora, ii - Me!... Ce mare minune-i qi asta... dar
finea'mult qi bine pe mflmuca afaril. Eu, unul, nici acasl n-am de coas[... ia s[ mai odihnesc
m[ duc s[ deschid... oleac[ iaste bitrAnege!
-ro_ -LL-
Apoi se indoaie de qele cam cu greu, Ei se bine. Apoi incepe a se sc5lm[na de cap qi a
pqle pe chergin.$i cAnd s-a pus pe cherqin, nu plinge cu amar dupl fr[fiorii s[i.
qtiu cum s-au ficut, ci ori cherqinul a crlpat, Dr[gugii mei frlfiori! De nu s-ar fi
ori cumatrul a strinutat... induplecat, lupul nu i-ar fi mAncat! $i biata
Atunci iedul de sub cherqin, si nu tac[? il maml nu qtie de ast[ mare urgie ce i-a venit
plgtea picatul qi-l mAnca spinarea, slr[cuful! pe cap!!
-
- Se-U fie de bine, n[naqule! Siboceqte el, qi boceqte, pini il apuc[ leqin!
- A!... ghidil ghidil ghiduqi ce eqti! Aici Dar ce era s[ le fac[? Vina nu era a lui; qi ce-au
mi-ai fost! Ia vinl-ncoace la niniqelul s[ te clutat p€ nas le-a dat.
pupe CAnd jilea el aqa, iaci qi capra venea, cAt
^ el!
^Apoi putea, inclrcatl cu de-a mincflrii gi gifuind. $i
ridici cherqinul biniqoa inqf[cl iedul
de urechi qi-l flociieqte qi-l jumulegte qi pe cum venea, cAt de colo vede cele dou5, capete
acela, de-i merg peticile! Vorba ceea: ,,Toat[ cu dinlii rAnjili in fereqti.
paserea pe limba ei piere'i - Dragii mlmucufei, dragi! Cum aqteaptl
Pe urml se mai invArte cAt se mai invArte ei cu bucurie qi-mi rAd inainte cind m[ v[d!
prin cas6, doar a mai gisi ceva, dar nu mai Bdie{ii mamei, b,ditrr,
glseqte nimic, clci iedul cel cuminte ticea Frumusei Si cucuiefi...
molcum in horn, cum tace peqtele in borq la Bucuria caprei nu era proastl. Dar cAnd
foc. Daci vede lupul qi vede c[ nu mai g[seqte s-apropie bine, ce s[ vadil? Un fior rece ca
gheafa ii trece prin vine, picioarele i se taie,
nimic, igi pune in gAnd una: aqazl cele doui
un tremur o cuprinde in tot trupul qi ochii i se
capete cu dinfii rflnjili in fereqti, de fi se p[rea
p[injinesc. $i ce era, nu era a bine!... Ea ins[
c[ rAdeau; pe urmi unge tofi plrelii cu sAnge,
tot merge pAn'la uq5., cum poate, crezAnd ch
ca s[ faci qi mai mult in ciuda caprei, q-apoi
p[rerea o inqall... qi, cum ajunge, gi incepe:
caut[ de drum
iese $i-si
Trei iezi cucuiefi,
Cum a ieqit duqmanul din cas5., iedul cel
Mamei uSa descuie{i,
mic se d[du iute jos din horn qi incuie uqa
Cd mama v-aduce voud.:
_12_ -13-
frunze-n buze, - $i atunci?
Lapte-n fdfe, - Atunci eu m-am vArAt iute in horn qi
Drob de sare frate-meu cel mijlociu sub cherqin, iar cel mare
in spinare, dupi cum ifi spun, s[ di cu nepisare dup[ uqi
MdldieS qi trage zivorul!...
in cdlcdieS,
Smoc deJlori
- $-atunci?
Pe subsuori.
- Atunci, grozivie mare! NinaEul nostru
qi prietenul dumitale, cumitrul lup, se qi arati
Atunci, iedul mezin - care acum era qi cel in prag.
dintAi gi cel de pe urm[ - sare iute gi-i deschide El, care s-a jurat pe
uga. Apoi s-arunc[ in brafele mAne-sa, gi cu
- Cine? Cumitru-meu?
p[rul siu ci nu mi-a sp[rie copilaqii niciodatl?
lacrimi de singe incepe a-i spune:
* M[muc5,, m[muc[, uite ce-am p[[it noi! .- Apoi, d[, mami! Cum vezi, i-a umplut
de splriefi!!
Mare foc ai potop a c[zut pe capul nostru!
Capra atunci, holbAnd ochii lung prin cas[, - Ialas' cll-oiinvlfaeu! Dac[ mlvede c[-s o
viduvi slrmanl qi c-o casl de copii, apoi trebuie
o cuprinde spaima qi rlmine incremenit6!...
si-qi bati joc de casa mea? $i pe voi s[ vi puie
Dar mai pe urm[, imb[rb[tdndu-se, qi-a venit
pufin in fire qi-a intrebat: la pastraml? Nicio faptl fir[ platfl...Ticllosul
qi mangositul! inc[ se rinjea la mine cAteodatl
- Da'ce-a fost aici, copile? qi-mi f[cea cu miseaua... Apoi doar eu nu-i
- Ce si fie, m[muc[? Ia, cum te-ai dus de-acelea de care crede el; n-am sirit peste
dumneata de-acas[, n-a trecut tocmai mult qi
iacl s-aude cineva betend la uq[ qi spunAnd: garduri niciodati, de' cAnd sunt. Ei, taci,
Trei iezi cucuie{i, cumitre, ci te-oi dobzila eu! Cu mine !i-ai
Mamei uSa descuie{i... pus boii in plug? Apoi, fine minte c[ ai s[-i
- $i?... scofi firi coarne!
- Of, m[muc[, of! Mai bine taci qi lasl-lin
- $i frate-meu cel mare, nltAng qi neastAm-
parat cum il qtii, fuge la uq[ si deschid[. plata lui Dumnezeu! $tii c[ este o vorbi: ,,Nici
-14- -t5-
pe dracul s[-l vezi, da'nici cruce s[-!i faci!". numai infinati, qi niqte frunzlri peste dAnsa;
- Banu, dragulmamei! C[, pAn[laDumn ezert, peste frunz[ri toarnd (drAn[ qi peste [irAni
sfinfii ifi ieu sufletul. $-apoi line tu minte, aqterne o rogojin[. Apoi face un sc[uieq de
copile, ce-!i spun eu: c[ de i-a mai da lui nasul cearl anulne pentru lup. Pe urm[ las[ bucatele
s[ mai miroase p-aici, apoi las'!... Numai tu s[ la foc sd fearbl qi se duce prin pldure s[ caute
nu cumva s[ te r[sufli cuiva, ca si prind[ el pe cgm[tru-s[u qi si-t pofteascl la praznic.
de veste. Merge ea cit merge prin codru, pin[ ce dl
$i de-atunci c[uta qi ea vreme cu prilej, ca pe-o pr[pastie grozavd. qi intunecoasl qi pe-o
si faci pe obraz cum[tru-s[u. Se pune ea pe tih[raie d[ peste lup.
g6.nduri qi stl in cumpene: cum s[ dreag[ qi ce - Bun[ vreme, gum[tro! Da' ce vAnt te-a
si fac[? ab[tut pe-aici?
,,Aha! ia acu' i,am glsit leacul, zise ea in- - Bun[ s[-!i fie inima, cum5.tre, cum !i-i
gAndul s[u. Taci! c[ i-oi face eu cumltrului c[ut[tura... apoi, de, nu gtii dumneata, .c5.
una, de qi-a mu$ca labele..." nevoia te duce pe unde nu !i-i voia? Ia, nu gtiu
Aproape de casa ei era o groapl adAncl; cine a fost pela mine pe-acasi in lipsa mea, c[
tocmai acolo-i n[dejdea caprei. qtiu c[ mi-a flcut-o bun[!
,La cada cu dubala, cum[tre lup, c[ nu,i - Ca ce fel, cumitrifi drag[?
de chipl... Ia, de-acu' se-ncepe fapta. Hai la - Ia, a gisit iezii singurei, i-a ucis qi i-a
treabl, cum[tri![, c[ lupul fi-a dat de lucru!'] crAmpo{it, de le-am plAns de milil Numai
$i a$a zicAnd, pune poalele-n brAu, iqi v[duvi si nu mai fie cineva!!
suflec[ minicile, a!A![ focul gi s-apuci de - Da'nu mai spune, cumitrl!
tlcut bucate. Face ea sarmale, face plachie, - Apoi de-acum, ori s[ spun, ori s[ nu
face alivenci, face pascl cu smAntAni qi cu spun, c[ totuna mi-i. Ei, mititeii, s-au dui
ou5., qi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa c[tri Domnul, qi datoria ne face'sl le clutlm
cu jlratic qi cu lemne putreglioase, ca s[ ard[ de suflet. De aceea am f[cut qi eu un praznic,
focul mocnit. Dup[ o leaql de nuiele dupl puterea mea, qi am glsit de cuviinll s[
":::-1u"r[
-t7-
te poftesc Ei pe dumneata, cumitre, ca s[ m[ $i din vorb[ in vorbl, din una-n alta, ajung
mai mAngai... pAn-acas[ la cum[tr[.
- Bucuros; drag[ cumitri, dar mai bucuros Ia poftim, cumltre, zise ea luAnd
eram cAnd m-ai fi chemat la nunt[. scluiequl gi punAndu-l deasupra groapei cu
Te cred, cumltre, d-apoi, de!... Nu-i cum pricina, qezi cole gi s[ osp[tezi oleaci din ceea
vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-Sus. ce ne-a dat Dumnezeu!
Apoi capra porneqte inainte plAngind, qi Ristoarni apoi sarmalele in strachini qi i
lupul dupi dAnsa, pretlcAndu-se c[ plAnge. le puse dinainte.
- Doamne, cumitre, Doamne! zise capra Atunci lupul nostru incepe a mAnca
suspinAnd. De ce fi-e mai drag pe lume, tocmai hAlpavi qi gogtlf, gogAll, gogAl!, ii mergeau
de aceea n-ai parte. sarmalele intregi pe gAt.
- Apoi d[, cum[tr[, cAnd ar qti omul ce-ar Dumnezeu s[ ierte pe cei rlposafi,
p[ti, dinainte s-ar p[zi. Nu-!i face qi dumneata cumltri, bune sarmale ai mai ticut!
iniml rea, ci odati avem s[ mergem cu $i cum osp[ta el, bufl cade fir[ sine in
tofii acolo. groapa cu j[ratic, c[ci scluiequl de cearl
A$a este, cumltre, nu-i vorbi. Dar s-a topit, gi leaqa de pe groapi nu era bine
sirmanii gAgilici, de cruzi s-.au mai dus! sprijinitl: nici mai bine, nici mai r5.u, ca pentru
Apoi de, cum[tr[, s€ vede c[ qi lui cum[tru.
Dumnezeu ii plac tot puiqori de cei mai tineri. - Ei,ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mAncat! Cu
Ap[i, dac[ i-ar fi luat Dumnezeu, ce capra te-ai pus in cird? Capra !i-a venit de hac!
mi-ar fi? D-apoi aqa? - Vlleu, cum[tr[, tllpele mele! M[ rog,
- Doamne, cumitrfl, Doamne! Oi face gi scoate-ml ci-mi arde inima-n mine!
eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin - Ba nu, cum[tre; c-aSa mi-a ars qi mie
a dat raita pe la dumneata pe-acasi? Ci-mi inima dupi ieziqorii mei! Lui Dumnezeu ii
aduc aminte ca acu'c[ l-am intilnit odat[ prin plac pui de cei mai tineri; mie ins[-mi plac qi
zmeuriq; qi mi-a spus c[ daci-i vrea dumneata iqti mai bltrAni, numai s[ fie bine fripfi; qtii,
s[-i dai un bliet, si-l cojoclria. cole, s[ treacl focul printr-inqii.
]lJ:t" _r9_