Inv.

LUcilcaBUZENCHI

LECTT,IRILE
COPILARIEI
rDllrr nrvrzulrA ql iiunuNarAllrA
' coNFoRM PROGRAMEI $COLARE
- : iw vrGoARE
:
 intreb[ri:
a) Care este povestea celor trei purceluqi?
b)De ce lupul cel lacom nu a reuqit s[-l
prindi pe cel de-al treilea purceluq?

3 Completafi propozifiile:
Primul purceluq qi-a construit clsula din

Al doilea purceluq qi-a construit clsula

din ............
Al treilea purcelug qi-a construit cisula
din
CDa[i exemple de animale sllbatice de
care s[ ne ferim:

-444- -M5-
 Hilnsel gi Gretel .....262
Prichindel..............:.........:...........:................"... ............"...2rT
Povestea pescarului qi a morunaqului ...................
".Zgt ...

HANS CHRTSTTAN ANDERSEN (1805 -LS7 5)....".e0A

Fetifa cu chibriturile............. ......................308

Ghiocelul -fragment ...............824

Prinfesa qi bobul de mazfue ...360

CARLO COLLODT (1826-1890)............. ..................364
Pinocchio -fragmente-.............. ...............864
IEANNE-MARTE LE PRTNCE DE BEAUMONT....409
Frumoasa qi Bestia ...................40g

Cei trei purceluqi ...499

-446. -447-
 roN CREANGA (1837-1889)
Povestitorul Ion Creangi s-a niscut in
Humul.eqti, in afropiere de TArgu-Neamf.
Creafiile cele mai cunoscute sunt,,Amintiri
din copilirie'l poveqtile (,,Capra cu trei iezi",
,,Pungu{a cu doi bani'l ,,Povestea porcului'l
,,Fata babei qi fata mo$neagului") qi povestirile
(,,Povestea unui om lene$'l ,,Inul qi cAnepa'i
,,Acul qi barosul").

Capra cu trei iezi

ra odati o caprl care avea treirezi.Iedul
cel mare qi cu cel mijlociu dau prin bif
de obraznici ce erau; iari cel mai mic
era harnic qi cuminte. Vorba ceea: ,,Sunt cinci
degete la o min[ gi nu sam[nl toate unul cu
altu['i
intr-o zi, capracheaml iezii de pe-afarl qi
le zice:
- Dragii mamei copilagi! Eu mi duc in
padure, ca sa mai aduc ceva de-ale mAnc5.rii.
Dar voi incuiefi uqa dupi mine, ascultaqi unul
de altul, gi nu cumva s[ deschidefi pinl ce
nu-!i auzi glasul meu. CAnd voi veni eu, am s5.
-7-
v[ dau de qtire, ca si mi. cunoaqtefi, $-am s[ vI vorbaveche: ,,Plrefii au urechi qi feregtile ochi'l
spun a$a: Trei iezi cucuie{i, Un duqman de l,rp - q-apoi qtifi care? - chiar
Mamei uSa des cuie{i, cumltrul caprei - care de mult pindea vreme
Cd mama v-aduce voud.: cu prilej, ca s[ pape iezii, trlgea cu.urechea la
Frunze-n buze, piretele din dosul casei, cAnd vorbea capra cu
Lapte-n {d.{e, dAnqii.
Drob de sare ,,Bun! zise el in gindul s[u. Ia, acu'
iy spinare, mi-e timpul... De i-ar impinge p[catul s[-mi
Mdtdie; deschid[ uqa, halal s[-mi fie!$tiu c[ i-ag cArnogi
in cdlcdieS, qi i-aq jumuli!'l
Smoc deJlori Cum zice, qi vine Ia uqi; gi cum vine, qi
Pe subsuori. incepe: Trei iezi cucuie{i,
Mamei uSa descuiefi,
- Auzit-afi ce-am spus eu? Cd mama v-aduce voud,:
- Da, mimuc[! ziserl iezii. Frunze-n buze,
- Pot s[ am n[dejde in voi? Lapte-n fd,fe,
- Se n-ai nicio griji, m[muc[! apucari cu Drob de sare
gura inainte cei mai mari. Noi suntem o datl
b[ie[i, qi ce-am vorbit o dati, vorbit rlmAne. in spinare,
Mdldies
Dacl-i o$o, apoi venifi s[ vi s[rute
in cd.lcd.ieS,
mama! Dumnezeu s[ v[ apere de cele r[le qi
Smoci, deJlori
mai r[minefi cu bine!
Pe subsuori.
- Mergi sinatoasi., m[muci! zise cel mic, - Hai! deschidefi cu fuga, dragii mamei!
cu lacrimi in ochi. $i Dumnezeu s[-fi ajute, ca
cu fuga!
s[ te intoarne cu bine qi si ne-aduci demincare.
Apoi capra iese qi se duse in treaba ei. Iar -- Ia! B[ieqi, zise cel mai mare, s[rifi gi
deschidefi uqa c[ vine mama cu demAncare!
ieziiinchid uga dup[ dAnsa gi trag zlvorul. Dag
-8-
- S[r[cuful de mine! zise cel mic. S[ nu
-9-
cumva s[ facefi pozna si deschidefi, ci-i vai
de voi!'Asta nu-i mflmuca. Eu o cunosc d" pe
glas; glasul ei nu-i aga de gros qi riguqit, ci-l
mai subgire qi mai frumos!
Auzind aceste, lupul se duse la un ferar
qi puse si-i ascuti limba gi dinfii pentru a-qi
subqia glasul, q-apoi, intorcindu-se, incepu
iar:
. Trei iezi cucuie{i,
Mamei uSa descuiefi!...
daci
Ei, vedefi? zise iar[Ei cel mai mare,
m[ potrivesc eu vou[? - Nu-i m[muca; nu-i
mimuca! D-apoi cine-i, daci nu-i ea? Ci doar
qi eu am urechi! Mn duc s[-i deschid.
Bidici! bldica! zise iarlgi cel mic.
Ascultagi-mi $i pe minel Poate mai de-apoi a
veni cineva qi-a zice:
Deschideli uSa,
Cd vine md,tuSa!
q-atunci voi trebuie numaidecAt si deschidefi?
D-apoi nu qtili c[ mltuqa-i moart[, de c&nd
lupii albi, qi s-a ficut oale qi ulcioare, slrrnana?
- Apoi, di! nu spun eu bine? zise cel mare.
Ia, de-atunci e rdu in lume, de cAnd a ajuns
coada si fie cap... Dac[ te-i potrivi acestora, ii
finea'mult qi bine pe mflmuca afaril. Eu, unul,
m[ duc s[ deschid...
-ro_
Atunci, mezinul sevAri iutein horn qi, sprij init
cu picioarele de prichici qi cu nasul de funingine,
tace ca peqtele qi tremur[ ca varga de frici. Dar
frica-i din rai, sS.rmana! Asemenea cel mijlociu,
fuqti! iute sub un cherqin; se-nghemuieqte acolo
cum poate, tace ca pimAntul, $i-i tremurl
carnea pe dinsul de fric5.: ,,Fuga-i ruqinoasl,
da-i slnltoasi!..]'
...insi cel mare se di dup[ uqi qi - s6
tragi, si nu trag[? - in sfArqit, trage zlvorul...
CAnd, iaca, ce s[ vad[? $-apoi mai are cind
vedea?... C[ci lupului ii scip[rau ochii qi-i
sfArA.ia gAtlejul, de fllmind ce era. $i, nici
una, nici dou[, ha!! pe ied de git, ii rltez[
capul pe Ioc, qi-l mAnc[ aga de iute qi cu aga
pirft[, de-fi plrea ci nici pe-o m[sea n-are ce
pune. Apoi se linge frumuqel pe bot gi incepe
a se invArti prin casi cu neastAmpir, zicAnd:
- Nu Etiu, p[rerba m-a amlgit, ori am
auzit mai multe glasuri? Dar ce Dumn ezeu?
Parc-au intrat in plmint. Unde s[ fie, unde si
fie? Se ifeqte el pe colo, se ifegte pe dincolo,
dar pace bunil leziinu-s nic[ieri!
- Me!... Ce mare minune-i qi asta... dar
nici acasl n-am de coas[... ia s[ mai odihnesc
oleac[ iaste bitrAnege!
-LL-
 Apoi se indoaie de qele cam cu greu, Ei se
pqle pe chergin.$i cAnd s-a pus pe cherqin, nu
qtiu cum s-au ficut, ci ori cherqinul a crlpat,
ori cumatrul a strinutat...
Atunci iedul de sub cherqin, si nu tac[? il
plgtea picatul qi-l mAnca spinarea, slr[cuful!
- Se-U fie de bine, n[naqule!
- A!... ghidil ghidil ghiduqi ce eqti! Aici
mi-ai fost! Ia vinl-ncoace la niniqelul s[ te
pupe
^ el!
^Apoi
ridici cherqinul biniqoa inqf[cl iedul
de urechi qi-l flociieqte qi-l jumulegte qi pe
acela, de-i merg peticile! Vorba ceea: ,,Toat[
paserea pe limba ei piere'i
Pe urml se mai invArte cAt se mai invArte
prin cas6, doar a mai gisi ceva, dar nu mai
glseqte nimic, clci iedul cel cuminte ticea
molcum in horn, cum tace peqtele in borq la
foc. Daci vede lupul qi vede c[ nu mai g[seqte
nimic, igi pune in gAnd una: aqazl cele doui
capete cu dinfii rflnjili in fereqti, de fi se p[rea
c[ rAdeau; pe urmi unge tofi plrelii cu sAnge,
ca s[ faci qi mai mult in ciuda caprei, q-apoi
caut[ de drum
iese $i-si
Cum a ieqit duqmanul din cas5., iedul cel
mic se d[du iute jos din horn qi incuie uqa
_12_
bine. Apoi incepe a se sc5lm[na de cap qi a
plinge cu amar dupl fr[fiorii s[i.
Dr[gugii mei frlfiori! De nu s-ar fi
induplecat, lupul nu i-ar fi mAncat! $i biata
maml nu qtie de ast[ mare urgie ce i-a venit
pe cap!!
-
Siboceqte el, qi boceqte, pini il apuc[ leqin!
Dar ce era s[ le fac[? Vina nu era a lui; qi ce-au
clutat p€ nas le-a dat.
CAnd jilea el aqa, iaci qi capra venea, cAt
putea, inclrcatl cu de-a mincflrii gi gifuind. $i
cum venea, cAt de colo vede cele dou5, capete
cu dinlii rAnjili in fereqti.
- Dragii mlmucufei, dragi! Cum aqteaptl
ei cu bucurie qi-mi rAd inainte cind m[ v[d!
Bdie{ii mamei, b,ditrr,
Frumusei Si cucuiefi...
Bucuria caprei nu era proastl. Dar cAnd
s-apropie bine, ce s[ vadil? Un fior rece ca
gheafa ii trece prin vine, picioarele i se taie,
un tremur o cuprinde in tot trupul qi ochii i se
p[injinesc. $i ce era, nu era a bine!... Ea ins[
tot merge pAn'la uq5., cum poate, crezAnd ch
p[rerea o inqall... qi, cum ajunge, gi incepe:
Trei iezi cucuiefi,
Mamei uSa descuie{i,
Cd mama v-aduce voud.:
-13-
 frunze-n buze, - $i atunci?
Lapte-n fdfe, - Atunci eu m-am vArAt iute in horn qi
Drob de sare frate-meu cel mijlociu sub cherqin, iar cel mare
in spinare, dupi cum ifi spun, s[ di cu nepisare dup[ uqi
MdldieS qi trage zivorul!...
in cdlcdieS,
Smoc deJlori
- $-atunci?
Pe subsuori.
- Atunci, grozivie mare! NinaEul nostru
qi prietenul dumitale, cumitrul lup, se qi arati
Atunci, iedul mezin - care acum era qi cel in prag.
dintAi gi cel de pe urm[ - sare iute gi-i deschide El, care s-a jurat pe
uga. Apoi s-arunc[ in brafele mAne-sa, gi cu
- Cine? Cumitru-meu?
p[rul siu ci nu mi-a sp[rie copilaqii niciodatl?
lacrimi de singe incepe a-i spune:
* M[muc5,, m[muc[, uite ce-am p[[it noi! .- Apoi, d[, mami! Cum vezi, i-a umplut
de splriefi!!
Mare foc ai potop a c[zut pe capul nostru!
Capra atunci, holbAnd ochii lung prin cas[, - Ialas' cll-oiinvlfaeu! Dac[ mlvede c[-s o
viduvi slrmanl qi c-o casl de copii, apoi trebuie
o cuprinde spaima qi rlmine incremenit6!...
si-qi bati joc de casa mea? $i pe voi s[ vi puie
Dar mai pe urm[, imb[rb[tdndu-se, qi-a venit
pufin in fire qi-a intrebat: la pastraml? Nicio faptl fir[ platfl...Ticllosul
qi mangositul! inc[ se rinjea la mine cAteodatl
- Da'ce-a fost aici, copile? qi-mi f[cea cu miseaua... Apoi doar eu nu-i
- Ce si fie, m[muc[? Ia, cum te-ai dus de-acelea de care crede el; n-am sirit peste
dumneata de-acas[, n-a trecut tocmai mult qi
iacl s-aude cineva betend la uq[ qi spunAnd: garduri niciodati, de' cAnd sunt. Ei, taci,
Trei iezi cucuie{i, cumitre, ci te-oi dobzila eu! Cu mine !i-ai
Mamei uSa descuie{i... pus boii in plug? Apoi, fine minte c[ ai s[-i
- $i?... scofi firi coarne!
- Of, m[muc[, of! Mai bine taci qi lasl-lin
- $i frate-meu cel mare, nltAng qi neastAm-
parat cum il qtii, fuge la uq[ si deschid[. plata lui Dumnezeu! $tii c[ este o vorbi: ,,Nici
-14- -t5-
pe dracul s[-l vezi, da'nici cruce s[-!i faci!".
- Banu, dragulmamei! C[, pAn[laDumn ezert,
sfinfii ifi ieu sufletul. $-apoi line tu minte,
copile, ce-!i spun eu: c[ de i-a mai da lui nasul
s[ mai miroase p-aici, apoi las'!... Numai tu s[
nu cumva s[ te r[sufli cuiva, ca si prind[ el
de veste.
$i de-atunci c[uta qi ea vreme cu prilej, ca
si faci pe obraz cum[tru-s[u. Se pune ea pe
g6.nduri qi stl in cumpene: cum s[ dreag[ qi ce
si fac[?
,,Aha! ia acu' i,am glsit leacul, zise ea in-
gAndul s[u. Taci! c[ i-oi face eu cumltrului
una, de qi-a mu$ca labele..."
Aproape de casa ei era o groapl adAncl;
tocmai acolo-i n[dejdea caprei.
,La cada cu dubala, cum[tre lup, c[ nu,i
de chipl... Ia, de-acu' se-ncepe fapta. Hai la
treabl, cum[tri![, c[ lupul fi-a dat de lucru!']
$i a$a zicAnd, pune poalele-n brAu, iqi
suflec[ minicile, a!A![ focul gi s-apuci de
tlcut bucate. Face ea sarmale, face plachie,
face alivenci, face pascl cu smAntAni qi cu
ou5., qi fel de fel de bucate. Apoi umple groapa
cu jlratic qi cu lemne putreglioase, ca s[ ard[
focul mocnit. Dup[ o leaql de nuiele
":::-1u"r[
numai infinati, qi niqte frunzlri peste dAnsa;
peste frunz[ri toarnd (drAn[ qi peste [irAni
aqterne o rogojin[. Apoi face un sc[uieq de
cearl anulne pentru lup. Pe urm[ las[ bucatele
la foc sd fearbl qi se duce prin pldure s[ caute
pe cgm[tru-s[u qi si-t pofteascl la praznic.
Merge ea cit merge prin codru, pin[ ce dl
pe-o pr[pastie grozavd. qi intunecoasl qi pe-o
tih[raie d[ peste lup.
- Bun[ vreme, gum[tro! Da' ce vAnt te-a
ab[tut pe-aici?
- Bun[ s[-!i fie inima, cum5.tre, cum !i-i
c[ut[tura... apoi, de, nu gtii dumneata, .c5.
nevoia te duce pe unde nu !i-i voia? Ia, nu gtiu
cine a fost pela mine pe-acasi in lipsa mea, c[
qtiu c[ mi-a flcut-o bun[!
- Ca ce fel, cumitrifi drag[?
- Ia, a gisit iezii singurei, i-a ucis qi i-a
crAmpo{it, de le-am plAns de milil Numai
v[duvi si nu mai fie cineva!!
- Da'nu mai spune, cumitrl!
- Apoi de-acum, ori s[ spun, ori s[ nu
spun, c[ totuna mi-i. Ei, mititeii, s-au dui
c[tri Domnul, qi datoria ne face'sl le clutlm
de suflet. De aceea am f[cut qi eu un praznic,
dupl puterea mea, qi am glsit de cuviinll s[
-t7-
te poftesc Ei pe dumneata, cumitre, ca s[ m[
mai mAngai...
- Bucuros; drag[ cumitri, dar mai bucuros
eram cAnd m-ai fi chemat la nunt[.
Te cred, cumltre, d-apoi, de!... Nu-i cum
vrem noi, ci-i cum vre Cel-de-Sus.
Apoi capra porneqte inainte plAngind, qi
lupul dupi dAnsa, pretlcAndu-se c[ plAnge.
- Doamne, cumitre, Doamne! zise capra
suspinAnd. De ce fi-e mai drag pe lume, tocmai
de aceea n-ai parte.
- Apoi d[, cum[tr[, cAnd ar qti omul ce-ar
p[ti, dinainte s-ar p[zi. Nu-!i face qi dumneata
iniml rea, ci odati avem s[ mergem cu
tofii acolo.
A$a este, cumltre, nu-i vorbi. Dar
sirmanii gAgilici, de cruzi s-.au mai dus!
Apoi de, cum[tr[, s€ vede c[ qi lui
Dumnezeu ii plac tot puiqori de cei mai tineri.
Ap[i, dac[ i-ar fi luat Dumnezeu, ce
mi-ar fi? D-apoi aqa?
- Doamne, cumitrfl, Doamne! Oi face gi
eu ca prostul... Oare nu cumva nenea Martin
a dat raita pe la dumneata pe-acasi? Ci-mi
aduc aminte ca acu'c[ l-am intilnit odat[ prin
zmeuriq; qi mi-a spus c[ daci-i vrea dumneata
s[-i dai un bliet, si-l cojoclria.
]lJ:t"
$i din vorb[ in vorbl, din una-n alta, ajung
pAn-acas[ la cum[tr[.
Ia poftim, cumltre, zise ea luAnd
scluiequl gi punAndu-l deasupra groapei cu
pricina, qezi cole gi s[ osp[tezi oleaci din ceea
ce ne-a dat Dumnezeu!
Ristoarni apoi sarmalele in strachini qi i
le puse dinainte.
Atunci lupul nostru incepe a mAnca
hAlpavi qi gogtlf, gogAll, gogAl!, ii mergeau
sarmalele intregi pe gAt.
Dumnezeu s[ ierte pe cei rlposafi,
cumltri, bune sarmale ai mai ticut!
$i cum osp[ta el, bufl cade fir[ sine in
groapa cu j[ratic, c[ci scluiequl de cearl
s-a topit, gi leaqa de pe groapi nu era bine
sprijinitl: nici mai bine, nici mai r5.u, ca pentru
cum[tru.
- Ei,ei! Acum scoate, lupe, ce-ai mAncat! Cu
capra te-ai pus in cird? Capra !i-a venit de hac!
- Vlleu, cum[tr[, tllpele mele! M[ rog,
scoate-ml ci-mi arde inima-n mine!
- Ba nu, cum[tre; c-aSa mi-a ars qi mie
inima dupi ieziqorii mei! Lui Dumnezeu ii
plac pui de cei mai tineri; mie ins[-mi plac qi
iqti mai bltrAni, numai s[ fie bine fripfi; qtii,
cole, s[ treacl focul printr-inqii.
_r9_