Sunteți pe pagina 1din 84

N 11V- GR it+1-164NSIXteNtteNTeNte

PREMATA DE. CARTEA ROMÄNEASCA"


EDVTURA,(ARTEA rumitleascAus-A.BUCURE.511
www.digibuc.ro
MOTTO:
Este o umbra de fericire in viatd
pe ears o troecteara amintirea irecuf
tutui copildriei. N. M. N.

ZMEUL DE

N. MIH A ESCU-NIGRIM

BUCURESTI

ED1TURA CARTEA ROMANEASCA". SOC. ANON.


18.067.-925

www.digibuc.ro
4
-
Nu cunWeam in o alta distractie
mai atragatoare ca zmea e doua saptämâni din
vacanta P4te1ui, atunci _and vântal prialaverii e
prielnic,.le treceam ,aproape numai cu zmeul. Afaral
de -zilele de ploae, in celehlte eram vemic afara in
cautarea de scânduri subtiri de brad, din care fa.
.ceam speteze. Apoi pentru lipitul lor ma. furi5am
in camara umpleam buzunarul cu faina: Pen-_
tru sfoard, mai ales din acea nurnita de Sibiu, care
era subtire dar tare, ma rugam de mama sa'mi dea
bani sà cumpar. Mai era chestia cealaltd, a cozii
zmeului.' Banii ce'i aveam ca c3pil nu'mi ajungeau
sa cumpar totdeauna pânzeturi pentru coada zmeu-
lui. Si atunci, faceam ce2a-ce faceam cu fain,a:
luam azi una, mâine alta, cârpele atârnate in cuele
de prin bucatarie;
Mama bag-a de seama cal lipesc otrepele. Pe
nedrept invinoväteà pe servitoare sau pe bu.cata-
reasA." de pierderea lor. Eu când auzeam, taceam
ma gândeam cum le sa§iasem in fäii lungi, pe
cari le inodam ca sd nu le rupa yântui pe sus, ca.

www.digibuc.ro
de acolo din inaltime, de se intAmpla una ca asta,
zmeul, ramas betc, incepea deodata sa se invár-
teasch. i se invârteh, se invârteá zbárnâind, eu
trágeam ae sfoarä mereu, dar nu puteam birul cd-
derea lui ametitoare. Pâra mà trezeam cu buna-
tate de zmeu agatat in vârful vre-unui salcâm in-
ori in vr'un stâlp de telegraf. Adio! Trebuià
sa fac- a.ltul. i iarasi munca.
*
Odata lucram la un zmeu, ciopleam
spetezele. Finu Iancu, un baiat de táran
de vArsta mea, se casnea sà scoata birli-
cul dintr'o scândurica aschiata subtire.
Dar nu'i prea taià briceagul. Bizuit pe
un briceag nou ce aveam, Ii zic:
Ia, dá'ncoa la -tnine, cà eu's usor
la mâna.
Am intins scândurica n mâna stâ.nga
peste degetul aratator si cu briceagul in
dreapta am tras odatá strasnic. 0 fá-
sAietura... si vad Ange pe speteazá. Imi
Pias táiasem buricul degetului aratator.
Da' finu' de colo:
Ei, vezi? Asa'ti trebue, ch zici cà esti usor
de mând!"
Vreo douá, trei zile, pina vindic rana, mä
uitam cu jind la el currr ciopleà. speteze.
* *
Dupa ce gkeatn zmeul, totdeauna cu trei capete
cu doua vâjâitori, facut din hartie albastrá cu

www.digibuc.ro
5

,chenare frumoase, albe, pe la colturi, Ii asezam cu


mestesug gura", cd aici era toatd dibácia lui, Ii
fdceam cloud cozi, dintre care una mai scurtd,
Hai, fine, sd-1- indltdm acusical...
El 11 luh de gurd, se duceh pând, la poartd; eu
desfäsuram ghemul de Sibiu si apoi asteptam sà in-.
ceapd vântul a bate.
Bate, fine?
Nu, nksiculel
Mare nerdbdare aveam. Deodatdi auzeam pe finu:
Gata 1... Trage 1..,
Trägeam de câteva ori,
znieul se ridich,
incepeau sà zbârnie, spre
multumirea mea, cozile fâl-
fâiau in aer, noi, albe, ori
pestrite din fel de fel de
arpe. Mai dam at A.",
smeul se lásh in depärtare,
trdgeam dip nou, se inhità
iar. i ash pând se desirà
tot gherfaul, iar smeul se
indltà in vdzduh, unde
cu putere de rdsunà
tot satul.
Deacum eram incântat. Finu' da fuga la mine
md intrebh:
Trage?
Trage grozav, finule-:
E tare vântul pe sus. 0 fi ajuns acum la
vântu' turbat?

www.digibuc.ro
A ajuns, fine! De-aia urlä asa tare.
Afarä cäldicel, soarele bäteh pe cer calea lui de aur
arunch pe pdmântul umed razele lui calde. Ieseaa
ici colo aburi din tärana -desteptatä iardsi la viatl_
V-ântul ne aduceh miros de.piersic si de cires inflorit._
Legam zmeul de nasturele hainii si m miscara
cu el prin curte.
Uneori má opream:
Sä-1 joc nitel, fine?
Sä mà lai i pe mine sd-1 tiu, nasule.
Te las, da' nu mult, cA pe tine nu te cunoaste.
Pài. nu 1-am fäcut arnândoi?
Ce-are afacel
Când il jucarn, se opre). Cate un om la poartä
cu ochii sus la zmeu, II auzeam:
Mare drác:ef
La tarä nu prea se jolcA copi.i cu zmeul.
deä drumul s'ar duce in nori, urmä omul..
Eu eram mândru. i as)., bondoc cum cram, par'cg.
Mai cresteam de-o palmä.
.1\46." opream joc. Trägeam repede de _câteva
ori, zmeul se ridc in sus.
Apoi cu sfoaTa in mâna dreaptä de voiam sä-I
dau la dreapta, trägeam odatä scurt la dreaptä si
odatä lung la stânga, repele una du0. alta. Zmeut
se da, dupd miscärile mele, cam in cap tot la dreapta,
pânä nu se mai pute'l._ Atunci mA opream. Zmeul
singur la loc in fata vântului, se _asezà in
vene l.
dreptul niei. si se Rome\ pe vájâialä neintreruptä.
Uneori sth clIpe intregi inteo desivArs:tai remiscare._
ID oar ccz le fAlfLau usor. Atunci scotearn batista din

www.digibuc.ro
buzunar, ceream din casá un Mel, legam batistal de el,
treceam sfoara prin Mel, punearn pe finu' S4. meargsd
cu sfOara prin mând tinând de Mel pâná mai incolo
in curte. Apoi and Ii da drumul, batista erá ridi-
catá de sfoarä su's. i acolo vântul o imPingeh pe
sfoará. Se duceá batista fAlfAind piná la gura zmeului.
Alteori ne hotáram sá'i trimitem o scrisore".
Limn): o hârtie1 o gáuream la mijloc, treceam sfoara
prin ea_ i fáceam tot ca
cu batista. -I-Iârtia se
duceá mai repede f4âind
pe sfoará pâná la zmeu.
Când zmeul erà fácut
din Coalá de hârtie albastrà
Scrisoarea" se vedek bine,
albd, rotundá, drept in mij-
locul zmeului.
Treceau pe sus páserele.
Când sburà axe una pe
aproape de zmeu, fácearn
o smuciturà din sfoar5..
Zmeul se azvkleh spre pasáre cu o vAjlietur5. sàl-
baticà. Paskea se spera, fáceà un cerc de zbor in
ciripituri sperioase si zburâ departe.

Cuncqteam toate meteugurile zmeului. Il darn in


cap pânä veneh jos aproape de vreun porn i cu o smu-
cittirá s cured din sfoard, iar ti f_dicam. Tot aà când
ceam sá se invâxteascá. Par'cá erà o sfarleazd, cereascd.
Se invâxteâ scurt de mai multe ori, repede, repede, cu
viAjAituri intrerupte, iar coada se rásuceh in aer.

www.digibuc.ro
8

Asta era mândria mea.


La incurcare nu prea aveam cu cine sä ma ian
ea' nu emu baieti de seama 'yea la Ora s faca zmeu.
Astfel ma jucam singur, sau cu Iancu.
*
Intr'o duma amiazd, senind, din sarbatorile Pa§-
telui, am fácut un zmeu mare dirlteo coala albastrá.
Alte cozi mai lungi, mai groase, alta sfoara din gheme
mari, alte speteze din scânduri mai late §i zmeul
ia5it bun i bine lipit.
Uam inaltat abia pe sub seara.
In sat se facuse linite. Amurgul i§i lásá taina
aurie paste câmpiile departate. N4te nori u§ori, lungi,
subtiri, se aureau la apus deasupra coastelor dealului,
se indesau in 5iruri lungi tot mai departe. Apusa
soarele. Pe dedesubt norii Rareau da aur. Curând
si luceafárul de seard se arata in zarea albastrd in-
tunecatd, senin, mare, luminator i par'ca vestitoruI
altei lumi necunoscute. Noaptea cadea mnaltà, adânca.
Printre primele frunze date de curând se auza ueruI
u§or al vântului
Zmeul meu erà sus, ca o path' neagra pe cer..
VkjAitura lui umplea vazduhul, când mai tare, cand
mai incet, ca urletul udei garle mari, departate. Stelele
aparuserá ici una, colo alta. Noapte
Trebuià sá intru in casä la masa, apoi la culcare.
Nu ma induram sà dau jos zrneul, prea eià bine
inaltat §i prea vâjâià puterdic in tarie. L'am legat
de un stâlp de fier dela treptele scárii i Lni'am -dus
in casá. La masa mâncam ce tuancam, dându' la mutt',
www.digibuc.ro
9

I-auzi, mama', cum mai


Ei, da' acum, i vezi-ti de mâncare!....
Abià am ispravit masa si, glont, afara. Zmeul meu
zbârnia grozav in puterea noptii. $i ca sd-1 pot
vedea, ti miscam din sfoar5.
In dreptul lui, sus pe cer, piereau si se áratau
stelele. Lam läsat legat si am intrat in casà. M'am
Clesbrácat repede cu gândul sà má. sui inpat in liniste
ca sal aud cürn vâjâià.
Peste eâteva clipe m'am asezat in pat pe spate, am
dat plaparna la o parte de pe la urechi, am inchis
ochii i ascultam. Vâjâià mereu, prelung, neintrerupt.
In casa s'a-u culcat toti, s'a stins lumink s'a fäcut
liniste deplina. Eu, cu ochii inchisi, ascultam zmeul
cum vâjaiá, tot mai incet, tot mai deparfe sus in tarie.
Noaptea inaltd se läsase si cuprinsese pamântul.
adormit cu gândul la zmeu.
Fericita noapte a tcopildriei! A doua zi prima grije
irni fu zmeul. Statuse vântul, iar zmeul, cu sfoara
intinsa intr' o livadá vecina, cazuse inteun porn.

www.digibuc.ro
PORUMBEII
Mare dragoste am avut in copiläria mea pentrut
porumbei
Când s'a zidit casele in care tràlesc acum,
eram de vre-o zece ani, m'am rugat de tatä-meu
sä pue un lemnar sh-mi fach un cotet mare de po-
rumbei, c. pânä atunci ti tineam in podul ufior case
vechi, phräsite.
Lemnarul, D-zeu ierte, ch mai tárziu s'a
spânzurat, a ales din curte patru lemne lungi,.
groase de stejar, a fhcut gropi in phmánt, le-a in-
tepenit bine, bhtând pámánt i piaträ cu maiul_
imprejur, §i pe urmä cu o scarä lungh a 'nceput sä
construiasch sus, ca la vre-o cinci metri cotetul.
Parch 1 vád pe Stefan PápIlici 1 Ina It, slab, thcut,
luCrh, ciopleh, bhteh sOnduri §i fumh tigarh,
din ni§te tutun negru, tare. Rupeh dintr'un jurnal
o buchtichi de hârtie ct trebuih pentru o tigare,
Tuneh tutun in ea, rhsuceh i lipeh cu limba. Aprin-

www.digibuc.ro
11

;cleh, trAgeh odath de douä ori, hârtia de ziar cam


-sfArâl, se deslipeh, fumul usturh, Stefan se nechjeh,
,flo mai lipeh odath si ask panä rdmâneh un chiostec
moscolit in gurh de-i ardeh mustata lui castanie,
asprä. Apoi Il svârleh cu buzele lui pârlite pentru
ca peste câtevh clipe sh fach alta. Dar din mánh nu
..sth de loc, lucrá cu- zor ch eu stam lângA el si-1
zoream mereu sh isprà-
veasch mai curând.
Uite asa sh faci
cuibaree, Stefane. Sh le
desparti cu câte-o scAn-
Zurh mich intre ele, ch
altminteri când o sth
pe ouh se ciupesc unii
altii.
Bine, las c tiu
eu ch am mai fAcut eu
.de astea.
Mi-acluc aminte de un
Jucru de rusine, cä i
.azi imi vine sh râd, mai
mult de mutra lui Stefan
4lecât de fapta in sine.
Cum stAteh el ash pe vine si ciopleh CU ,o bardh
Ja un stâlp in care trebuih sä propteasch temelia
podinii, se vede ch Ii cam phsh sh stek ash. El can't
in vâxsth, de, nu stiu ce sh zic, ch aud un zgo-
mod rusinos ce veneh cam din jos de spatele lui,
ava ca o pâraiall ciudatá, sturtA, intrerupth.
MA pufni râsul i mh uitai drept in ochii lui:
www.digibuc.ro
12

Ce faci, tefane?
Se inrosi bietul orn si se cam incurcá in rdspuns:
Trásneste podina cu mine, sânt greu.
Ei, batä-te sá te batd; ei, batá-te sá te batá,
o scápasi...
Del acu, ce sá mai zic, ráspunse el, prins a-
supra faptului. Intoarse capul inteo parte si ciopll
inainte.
A doua zi cotetul erà gata, invelit, cu usa pritsá
in balamale, cu scara asezatá drept la usä.
Mi-am pus porumbeii ináuntru, le-am adus gráunte
apá inteun sahan de ara-md cositorit, sterpelit din
bucátárie fard stirea mamii, si m'am asezat inteun
colt sá vád ce-or face ei in noua br locuintá.
Frumoasá i de-steaptá. pasáre!
Gáurile rotunde, peste care bátusem in cruci niste
scândurele sá nu iasá porumbeii, lásau sä strábatá
ináuntru destulá luminä. Ei lungeau gâturile spre
gduri, cá.utau sà vadá. afara. Albi, negri, califari, co-
dalbi, unii inotati, altii incáltati, avean:1 si misirlii,
cu ciocul scurt numai cât un várf de creion neas-
cutit, cu floare 'n piept, toti frumosi, toti curati.
Dupà ce se domirirá, porumbeii, mai indrá.sneti,
incepurá sá turue dupá porumbite. Câte una, mai
cochetá, se rash jos pe podiná, cu ochii dupä ate
un porumb, care, pica pricepeál, se lásá 5i el jos.
acola s'e umflà in gusá, îi lásà aripele in jos tepene
pe podiná, isi aduceà coada in spre el ca o máturá
se repezeá spre porumbitá turuind din gusä:
Aa-aal turrr!... turrL.
Când inteo parte and intealta. Porumbita, man-
www.digibuc.ro
13

drä, cálch cu falà, incântatd. El atunci se opreh pe


lângä aduceh ciocul spre spate dupa aripá,
le câteva ori: Asta erh semnul sdrutului. Porumbita
intindeá, ciocul, el i-1 prindeh 1u i à se
sarutau lung, lung, scuturând din guä i din aripi.
Ei, Cate ceasuri pläcute nu mi-am petrecut acolo
intr'un colt al cotetului lor, uitându-ma la ei cum
se imperechiau, cum se drágosteau!
* *
Venise primavara.
Toata iarna 1i tinu-
sem inchi0. De va.
canta Cräciunului mai
adusesem din Ploeti
dela un.,coleg, baiatul
unui ci escator de po-
rumbei," douä perechi
de califari. Siretul de
coleg ma asigurase cà
erau pereaii, adicri doi porumbei i doua porum-
bite. Mare 'mi fu mirarea când peste o sapta-
rnana, aceste doua perechi facurd, fiecare pereche,
câte patru ouà n câte un cuib. Eralt toate porum-
Scopul viclean al vânzatorului ram inteles mai
târziu, când am dat drumul afara tuturor porum-
beilor i am vazut cum cele patru porumbite cali-
fare, dupa ce s'au suit in vazduh, facând cercuri.
mari,, tot mai sus, au luat drumul spre Ploe§ti i 13,u
i-am mai vázut nici azi. Se intorseserä la, cuibul lor
vdchiu §i porumbeii bor. Aà mi-a spus chiar co

www.digibuc.ro
1 4.

legul meu Pascu, care mi-i vânduse. Da' indhrht n'a


vrut sa' mi-i mai deh, si nici ba'nii, ch eice). el: po-
rumbei intorsi acash nu se mai dau de at dach Ii
pläte§ti a doua oarh".
Cu at interes urmhream zborul si jocurile lor in
aerl Aveam si porumbei juchtori. Se suiau sus 41
v5zduh in grupuri si de acolo puneau coada evan-
lai in sus si Incepeau sh se deh peste ,cap pânh
credeai ch au sh cacla pe pämânt. Se invârteau in
chderea lor ca o sfirleazh. Si deodath la ativa metri
de phmint se intorceau, fhceau o volta mare de au-
zeal cum vâjâih aerul thiat de aripile lor si iar se
inhlta'u sus.
Eu prin curte fluerarn si bäteam din palme, ei se
inältab. iaräsi. Cerul senin. Se duceau sus, aripile
abih mai lichreau, 'Ana nu-i mai zäream.
Târziu se intorceau, se asezau atunci pe vârful
porumbarului de aláturi si se ciuguleau prin pene.
Când intrau in cotet, pe coperisul porumbarului rh-
tnineh. ici colo cite un fulg alb, negru sau rosu.

Doi dusmani mari de moarte, au porumbeii: pi-


sica'. si eretele. De pisich scapi usor, sau ucizind-o,
sau construind cotetul In ash fel in at sh nu poath
intrh la ei. Dar de erete e foarte- anevoe. Impusti
unul, vine altul. E mult ping o prinde un porumbel,
ch de aci invathsi vine nu nurnai cel ce prins
unul odath, ci i altli, si la anul vin §i puii bor.
Cât tine vara eretii se mai hränesc pe amp cu
cu propelite si alte phshri de camp. Dach

www.digibuc.ro
15

vine toamna §i iarna ei se trag prin crânguri prin


.apropierea satelor i sting puii de gAinh näscuti mai
târziu i porumbeii.
Un erete durnan, pripA§it prin crângul din spa-
tele viilor de pe coastA, imi furh adesea câte curt
porumbel. Ce sA fat? Azi aà, mâine aà, piereau
pAsdrile mele scumpe de vedeam cu ochii.
Intr'o searA am dat poruncd sA nu deschidä u§a
cotetului lor pânä n'oiu e§1 eu in curte.
A doua zi am luat puKa, câtevh cartu§e in bu-
zuna i am spus s. le dea. drumul. Au e§it vre-o
câtiva', s'au a§ezat pe coama acoperisului dela po-
rumba- §i se ciuguleau prin pene.
Deodath, vAd pe bietii porumbei speriati dânil
buzna sA intre rar in cotet. Cand mA uit spre
coasta viilor, veneh in zbor cu aripile strânse ca o
sAgeatA, ocolind nucii bAtrâni, un erete. VA.j.âlea
aerul când trecu pe deasupra mea. Vre-o doi po-
rumbei rAmaserA rafarà §i au luat-o in zbor in
sus. FAceau cercuri mari ridicându-se in vAzduh.
DedesubtuI lor eretele se inhlth dupA ei. Dar mai
repede se ridicau porumbeii. SA trag cu pwca, ere-
tele erh prea sus. .Ateptam, chci §tieam_ cA odatA ce
pasArea rApitoare ti va ajunge ti va luh de acoIo,
de sus la goanh cercând sA prindA unul.
A§h, se §i intAmplä.
CAnd ajunse la ei bietele pAsAri ingrozite se im-
prä5tiarA. El se luA duph. unuL Se repezl in el cu
furie, gata-gata sh-I. ajungl, porumbelul scAph., cu
un zbor arcuit in sus IAA. eretele sub el. Duvrianul
lui iar se ridicA ping la el, iar se Tepezl. Po-

www.digibuc.ro
16

rumbul, cu bátai scurte din aripi, táind aerul, o


pornea atunci in. jos in spirale. Eretele se nápusteà
spre el. Când era aproape isbeasca cu osul lui
ucigas din piept, eretele iar ramânea dedesubt. Mare
luptá pe viatá, si Pe moarte data', in câmpul larg al
vázduhului!
Mä uitam cum se nápustea asupra bietului po-
rumb si nu puteam face nimic. Se apropiaserá de
pámânt. Când am socotit cá-1 pot ajunge cu un
foc, am intins pusca la ochi i asa-1 urmáream
prin aer. Bang! Eretele speriat se ridicá in aer,
Dar nu se rasa. Se repezi din nou spre porumb.
Bang.1, a doua oará. larási nimic. Ace las joc.
In cele din urmá porumbelul se repezi náuc prin
aer cu aripile strânse pe lângá el, cu coada
sue, drept spre cotet. Când trecù pe deasupra mea
vajaia aerul. Se opri scurt la o gaurä a cotetului
repede intrá induntru.
Eretele rámase in aer. Fâ. Hal de câteva ori din
aripi si se indreptá spre deal.
Mai träsei un foc dupa el in zadar.
De mare necaz ce'mi era nu nimeream niciodatá.
Tremuram de furie, nici nu ochiam. bine si trá.-
geam. Uneori in curtea noastra pocneau focurile
puscá unul dupa afttil ca la fázboi.
Porumbeii mei piereau mereu, eu nu impu§casem
nici un erete.
* *
Intr'o zi de toamnä hotarit sá fiu calm, steteam
fa, panda. in'`tiiite..`Poruin15éiii, toti. 'pc- yárful acope-

www.digibuc.ro
17

risului dela porumbar, unii turuiau, altii îi ciugu-


leau penele.
. FArà sA bag de seamd pe partea de din dos a po-
rumbarului apArù un erete, glont la porumbei. Cum
trecù coama -acoperisului., in invAlmäseala porum-
beilor cari'l vAzuserd si cari, speriati, zburau care
In cotro nimerek efetele se lash' drept p spatele
unui puiandru, nestiutor inch de Ausmanul acesta
neimpAcat. Eretele Il strânse in ghiare si se lAsá cu
el intre porumbar si cotet in zbor spre valea din
fata ulucilor. Träsei un
foc. Zadarnic. Eretele
scoase un tipht ascutit
cu porumbelul in
ghiare se näpusti in
vale. 404.g; i
1.1411.40.44p
Repede iesii la drum.
Mà apropiai Kle mal cu o
ochii in valea adâncA,
la pândä. Cum stam ash
Il vdd zburând in liniste pe de-asupra prundului secat,
tinând porumbelul in ghiare. Ochesc si trag. Bang!
Mare'rni fù necazul când vAzui porumbelul cum
cade pe prund din ghiarele eretelui, iar acesta zbu-
rând linistit mai departe.
Strig un servitor. Ii spun istoria.
Nu se poate sh nu fi lovit eretele, altfel nu
lAsh -din ghiare porumbelul, zise el.
Se cobori in gâriä, luh porumbelul i mi-1
aduse.
Biata pasáre abih mai suflh. Sângele rosu, cald,
NiMeseu-Nrgrim Zrbeui.

www.digibuc.ro
18

curge4 din ránile fäcute- de ghiatele ascutite ale


eretelui.
L'a' dus la buckdrie. Când l'au jumulit, erä plia
de gloante.
De atunci n toatä copildria mea n'am avut altä
urá- mai adâncä deck contra eretilor, i nici altä.
dragoste mai mare deck pentru poru,mbei.

www.digibuc.ro
BABA HAMA
A fost oddth o babd bátrânä. i säracl. Ea ugh
inteo edsutä veche i ddräpänath din marginea
unei pdduri. Aveà cu eal o fetith de suflet ca s'o
creased.
Fetita se invârteh prin cash, se suceh, niai ieeh
afarä, peste tot .sdräcie goalh.
dete in gaud fetitei sä. facd ceva in lume ca
s. poatä trdi mai bine. Ash linteo dimineath spuse
babei cä se duce in pádure s'aducd vreascuri pentru
foe.
Du-te, ti zise baba; dar nu intârzih: mult pe
acolo, cà esti singurd.
Pleed fetita i curn intrd in pádure sie puse pe
adunat márgäritar, care inflorise de curând. Fddt
un buchet frurnos, puse pe mdrginea lui, de jur in
prejur, foi verzi late tot de mdrgäritar, Il stropl cu
apa rece dela izvor si se duse drept spre curtea
boeredsed din sat. Cum ajunse acolo se a§ez5, pe o
www.digibuc.ro
20

piatra la poartk erá. frica de câini sa intre in


curte §i a§tepta...
Iata ca venea dela plimbare baiatul boerului, un
flacau frumos §i bine imbracat:
Ce faci acolo, fetito?
Uite, domni5orule, am adunat nite margaritar
daca vreti sa-1 luati d-v.
Cum nu, fetito, multumesc, zise tánárul, care
baga mAna in Vuzunar i slcoase. un franc de-I dete
copilei.
Cum lua banii se duse
fugg la cârciumä i cum-
pará malai 5i nitel pete,
CA p'atunci viata era ef-
tina nu ca acurn.
le duse acasa.
Baba Hârca cum
vázù se minund.
Da' de unde ai tu
I: lucrurilè astea o
.1. -4///umwo in-
treba ea.
De unde sa le am? Iaca m'am intâlnit cu.
D-zeu si el mi le-a' dat.
A doua zi fetita iar o poml spre crâng. Iar facii
un buchet 5i mai frumos i iar se duse la pparta
boereascd.
De astá data tocmai se intorceà de la plimbare
fata boerului, ö fatá mare,' foarte frurnoasa i bogat
imbracata:'
Co stai'acolo,- fetito ? '0 intrebd ea ci..1 blândete.
bite; 'Conita '-frumoask am nite -margaaritar.
www.digibuc.ro
21

L'arn adunat pentru d-ta si astePtam sá te zárese


prin curte sà ti-1 dau.
Iti rnultumesc, fetito Micá, sä trdesti, zise ea
si scoase din pungá doi lei, pe cari fi dete fetitii._
Fetita se uitä cu pläcere la mâna albá a domni-
soarei, luä banii cu mânuta ei tremurátoare de bu-
curie si plecä.
Se duse iar la cârciumä si cumpárá de astádatà
pâMe, säpun i chibrituri si le duse babei acas5._
Curn o väzir baba se minunä mai tare.
Mäi, minune si asta, zise ea. Cine'ti dá tie-
lucrurile astea?
T)-zeu, mäicutd, rds-
punse fetita.
A douar zi, baba, invidioasá,
se luà dupà fetitá sä vadä
cum si ce fäceä. ea de cá-
path atâtea lucruri. Se as- RI
cunse in marginea pádurii
inteun huceag de márácini,
ghemuindu-se ca vai de ea
ca sá pândeascd pe fetitä.
In adevár ea váza cum
copilita se intorceä din pa-
dure cu un buchet de márgäritar se luä dupg. ea._
Fetita se asezä far la poartá si asteptà. .

Tocmai se Mt circeä din sat cocoana cea bátrân5,...


Cum valzù pe fetitá o intrebk cu glas ,mamá:
Ce faci tu, fetito, acolo?
Ce s. fac, särut, mâna, cocoanä Mare, aim
aciuS iriste flori pentrU. D-voasträ, rrargäritar.
A, ttu esti fetita 'care ai adus m2ärgäritar Co-
piilor mei ... www.digibuc.ro
2 2-

Eu sânt.
SA trdeti, fetito I Tine! Zise cucoana bAtrin5.
,klând cinci lei copilei.
Baba Hirca, ascunsA, vdzù §i îi fAcù planul sà
-vie ea cu flori. Se duse inaintea fetii acasà i-o a§--
-feptA. Fetita, veselA, dete ei cei cinci lei- in pAstrare.
Baba, morocAnoasA, Ii luA §i-i ascunse.
A doua zi ea spuse fetiii sà vadA de foc, sA pue
.apá de mAmdligA, cA ea are treabA in sat.
Se duse onticiontâc,
in pAdure, L cum erà
slabA de vedere adunA
§i flori §i burueui, care
mai de care mai urâte,
cu gindul lacoln
ea mai multe, sA faci
buchetul mai mare, ca
sa ia parale mai din biu.
*i se zgiriè pe mâini
nnP,C.
prin urzici §i prin mArA-
se patA pe degete de singe, apoi pe obrazi, tot
§tergandu-se de sudoare, ;i o poml spre curtea boe-
reascA, sontâc,-§ontic, idin piept: cohul cohul de
ti-era mai mare mila sk) vezi. Jar in inâ.inj tineà
go2-ogeamite pala§da de burueni, amestecate ici
colo cu cite o floricicd spAlacitA; care de-abia se
deosebea din ierburi.
Se a,ezA la poartA suflând din greu de oboseald,
a§teptA.
Tocmai se intorcea dela treburi boerul tare necAjit.
Cum o vAzit a0, plinà de singe §i urâtA, o intrebA:
www.digibuc.ro
23

Ce stai acolo, babo, ca o cersetoare?


Ja, ti-am adus niste fiori, zise ea' bodogánoasä,.
sà." le cumperi i sâ le plItesti bine, cA mi-am
rupt oasele pAng le-am adunat.
Când sâ. se uite boerul ele, ce sä vezil Urate,
foc.
Fugi de-aici cu ele, harcgi ce sä" fac eu cu
asemenea buruenit Hai, cará-te de-aicit
Plecâ baba. bombänind, azvArli buruenile cât
se duse acasâ,
Da' unde fusei, maicâ? 0 intrebâ fetita.
Baba, bosumflatà, rAspunse:
m'am dus si eu cu niste flori la curte
m'a izgonit
Apoi, del mdicutä dacâ 'ti-a_ fost necaz pe
mine si ai vrut sà-mi iei mnainte... Nu ti-a ajutat
D-zeu

www.digibuc.ro
PISTOLUL
Erh iarnä, la tarä. Afard zhpadá mare si ger. Cerul
-senin in spre seath scânteià in albAstrimea lui rece.
Amurgul impodobeh bolta cu ramuri revärsate
spre apus, ramuri din norii aurii, a chi-or scoborâre
liuitità duph soare intindeh in urma lor peste câmpie
o lumind tdcuth care se stingeh departe. Nici o adiere
-de vânt.
Noaptea ex-à sä fie senind geroash.
Steteam induntru la chldurä i má jucam prinIcas4
cu niste mototoale de hirtie. Eram mic, sh tot fi
avut cinci ani.
Mama lucrh in pat, coseh la lumina ferestrei. Din
-and in and u un servet stergeh geamurile de
florile de ghiath pe cari le zugräveh gerul. Lucrà
de zor, -seam se apropià si mama se ingrijeh poate
ch nu'si isprhvise lucrul, Tata aveà sh soseasch de
undevh si masa trebuià sh fie gata. Tot jucându-
mh imi scdpi un mototol de hârtie sub pat. Dau
duph el sh-1 ghsesc. Chutându-1 nimeresc cu mina
,niste pistoale. In curiositatea mea de copil iau

www.digibuc.ro
25

unul, 'Il scot afarä 5i ma uit la el. Il am. ii -astazi


ca §i. pe perechea lui. Sunt ni5te pistoale turce5ti cm
otelele de argint. La capetele paturilor au cite cr.
bra.tara rotunda tot de argint. Pistoale Jungi, cu teava
lafga, de pe vremea pandurilor 5í a haiducilor.
Fuseserg aseunse sub pat inadins. Cum mg uitam
a54 la cel. cel luasem in mâna 5i bombaineam sin-
gur, jos pe scoarte: buu!.... buu I... mama ma
observä 5i'n dragostea ei adânca imi zise sa mä
urc in pat cu el.
Vino ici sa-ti arat eu cum face buu". Ma suii
pe brânci, 5i foarte curios ma a5ezai lânga mama_
Asta e pistol, zise dânsa. Uite vezi, pe aici se
incatcd cu iarbd 5i cu gloante. Asta e tragaciul §i
ästa e coco5u1. I'al ash de mánä 5i pune-1 la ochi.
Da' stai sa ridic intâi coco5u1...
Ridica coco5u1, vazù tilindra fara capsa, apoi imi
dete pistol-al in mina dreapta. Dar cum eram prea
mic 5i nu-1 puteam tine inteo mAna, mama imi lua
mina stânga si mi-o a5eza sub teavä.
Acu, zise dânsa, tine degetul ici pe trágaci,,
pune la ochi 5i trager
Ciand di trage sa zici: buu".
Bang! o träsniturd ingrozitoare. Gloantele au
ie5it prin geam facân4u-1 tandari. Se rIspindi in
casa un fum negru cu miros puternic de iarba de
pu5Ca, pe geamt inäväll aerul rece inghetat.
Mie imi cazuse pistolul din mina in pat. Tremu-
ram de frica, iar iMma imi bateh de credeam ca'mi
sparge pieptul. Cind ma uit la mama era gal-
bena ca ceara. Trecuserd câtevh clipe flea sa scoata

www.digibuc.ro
26

o vorbg. Desmeticitä, mg lug in brate, sigurg cg


,iocul iesisepe geam fár s. mä fi atins, i inceph
sä m. ,incurajeze,
nimica, manal Sg nu te sperii, s'a in-
dmplat! Ti-a fost fricg?

.scäpat din rnâng .


Nu, maing, dar m'a, smucit prea tare de mi--a

A fost incgrcat
Ce tare a fácut buul", marnä!
i eu n'arn stint. Erg sg
impusti pe ingicuta
Ce te fAceaf tu
singur pe lume!
, Vai de mine, Doam-
ne, ce nenorocire
erg sg se inample L..
Dar nu te-ai spe-
riat!
Nu, mamg!
Hai sg-ti dea
mama apä cu za-
hár
Mà läsg din brate. Se däda jos, lug pistolul din
pat, II OA sub saltea, i mg lug de mâng trecând
cu mine in cgmarg.
Când ne intoarserAm, odgita erà zvântatä de fum,
dar aerul rece pgtrunsese inguntru.
Cu ochii speriati mama rgmase câ,tevg cEpe pri-
vind pe fereasträ, un ochi de geam aproape in-
treg fusese zburat afarg.
In pat nici mgcar tandlrg de ge,am -spart: totul

Seara se lgsase sening, inaltà. Amurgul depgrtat

www.digibuc.ro
2.7

estomph lumina lui rosie in marginile zarii. Pe-


cer, deasupra, rdsärise lucior,Jinitit,în toa,th splen-
doarea lui, luceafärul de searh.
Mama se uith spre el. Cine stie ce gAnduri triste
se strecurau prin ,suflet !... semnul crucii si
se intoarse spre mine. Trezitl la viaa reali. simti
cä incepuse sh. se facA frig in cast
Unde erà sà dormim in noaptea aceea? In camera
'de araituri dormeh tata s:ngur. Fumh mult, socotek
se culch târziu iarna. Noi copiii3 aclicá o sorhi mai
mare si ci mine ne culcam cu mama.
Se gândl, se rhsgândi, sperantä s. poath pun&
geamul in noaptea ,aceea nu aveh. Atunci 1u. o
perná moaIe, se sul in pat, o ghemui n ochiul,
spart 5i se date jos.
iMà uitam cum pp re trei ochiuri dela s'Anga celui
spart se vedeh cerul albastru cu luceitfárul de noar.e._
0 clipà ucigase fllaise din aripi pe la fercastral
trecuse. Ea läsase in suflelele noastre o zgudui-
turil adâned. Moartea bátuse La u, dar nu i-se
deschLese. Totu5i, duhul ei infiorátòr apAsh aanos-
fera si 15.'sas e,. in urmá o tdcere de mormânt . ; .

www.digibuc.ro
PITICUL
A fost ociata un pitic. Era scurt, gros si bondoc.
Se pripasise in sat la un orn, de catva timp. Toatá
lumea tadea de el. Femeile maritate, când il-vedau,
-se infiorau, intorceau capul inteo parte i ziceau:
Ptiu1 uciga-1 cruceal S. fie la el acolo cä tare-i
pocit"! Cele batrâne isi fdceau cruce
Asta-i aratarel Fete le când Il Intâlne,au, se nec`a-
jiau una pe alta P'asta sa-r iei tu de
bdrbat, Marito"! Iar rdspundea: Ba, tu, Sma-
rando"1 Iar Smatanda: Ba l'o luà. dracul, ca eu
nu roi lua"1 Barbatii in vArstä se opreau din drum,
se uitau la el si ziceau: Ma ce sa fie asta? Om
sa fie sau alta dihame"1 Copiii insa Il necaji,au mai
rau. Ba atuncau cu pietre in el; ba clnd Il prindeau
lintre ei se faceau cerc in jurul lui intrebau:
Când Ii cresc mustatile? De ce nu poarta pinteni
la incaltaminte ca e ma mare?" si-1 ciupeau, si-1

www.digibuc.ro
-2 9

inabriânceau, 1°4115.1 fáceau schpat. Se dusese buhu


aespre el.
De zile erh mare, putere avek dar erh prost. Si
thcek 5i rhibdà, bietul pitic, de i-se urfse au viata.
N'apucà sh iash in sat pe drum ch parch intrà ursul.
Se strangeau copiii i puneau la cale cum sä.'5i bath
joc de el, apoi Il luau In rhs, tipAnd de credeaâ cra
aprins satul. Incepeau dela o vreme 5i dinii
sh." urle, Se opreau femeile cu cofele goale in mânh
sie intorceau indärät, ch ziceh, ch are sh le meargh
rhu in ziva aceea. C,hte un junc mai sperios, care
treceh la addpat, se oprek in cale, se uità lung la
ca la alth aia, punek coada pe spinare 5i o luà
-la fugg.
Si nu faceà nici un eau la nimeni bietul (pitic!
Vreh. 5i el sh träiasch pe pämânt ca orice fiinth 5i
nu puteh de räutatea lumii. Ce vinovat erh el .ch
se nhscuse pitic? íi erh. grozav de necaz ch nu
cre5teh 5i el Mare, inalt sh--5i bath jac el pe urmh
de copiii cari rhseserh de dânsul.
* *
Intr'o zi.11 liä tatä-sdu vitreg la balth sà tae stuf.
CAnd dejugh boii la marginea bhltii, tath-shu ii ipuse
sh smulgh ni5te iarbh sä dea la boi. El se duse cht
cob:), uncle i se phrù iarba mai mare, si se intoarse
repede. Vhzuse un bhiat cu ni5te picioroan& täind
stuf, intrebh pe tath-sh`u ce-s alea. El Ii spuse ch
sunt ni5te lemne subtiri i 1ungi pe la jumhtatea
lor având ni5te thilpice. Se ridich omul pe ele, se
tine de capetele bur 5i merge ca ,5j. cum ar fi pe,

www.digibuc.ro
30 .

picioare, ca sa poata strabate mla5tini i balti. Pi-


ticul prinse la cap. El zise:
Mare mai e omul cu picioroangel
Mare, cat sta pe ele, îi rAspunse ta4,sau vi-
treg razând.
Dupa ce au taiat stuf 5i au incarcat cdruta au
plecat acasa, au descarcat stuful, au mancat 5i eau
culcat. Piticul n'a dormit toata noaptea.
Cum se scull,.
cauta douà lemne
potrivite 5i se duse
dui:a casa de le
1--- ciopll pe sub as-
cuns. In cAteva cea-
suri pic*o_oangele
fura ga`a.
Pándl pe tat-sau
pang, inträ in casa,
se sui pe ele 5i o lud razna prin sat. Parea un dovleac
in virful unei prajini. Trecù pe lângä o- curte, tni
cepura ratele s. macaie 5i fugirl in sbor speriate.
El pa;-e. mandru. Trecù pe lángi o ogradI unde stà
o vaca legatà la o iesle 5i manca 1ini5tit. Cum II
vazù incepù s. muge, eu ochii la vitel, smuci din
cap, rupse franghià din coarne 5i dete fuga spre
puiul ei. Se infilnl cu o cdrutä trasa de doi cai:
manati de un baetandru. Caii se inspaimântara, sarirä
in cloud picioare, rupse oitea, smucira inapoi 5i a
rasturnard 5ant, iar caii csalzura. gramada.
El pa5ea inainte fälos. Il vazurá ni5te oameni
dimeo gradina unde sapau. Incepurä sà dea chiote.

www.digibuc.ro
31

Ie5irg copiii la drum in calea lui, ieirä femeile cu


§orturile prinse. in brâu, dela treabh, ie5irh unchie.5ii
la pArlCaz cu lulele stinse, .incepurd cAinii unii sh
latre, altii sh urle. In tot satul phreh o rhzmirith. El
p5.5eh inainte tanto5, dârz, nici nu se uith la ei.
Copiii incepurá sá arunce cu bulgdri de phmant
dupä eL femeile îi fAceau cruce. El trecuse pe
'clrumul.cel mare 5i se intorceh acash pe alt drum.
CAnd Il vázh tat-shu se crud.
Dar -tu, mä? Il intrebh el.
Iac' a5h, rhspunse el, Le-arn veMt de hac acum.
Sä nu mai spunh ch sunt pitic.
Bath-te norocu sh te bath de potchl
*
A treia zi, Duminich, erh nuna in, sat la un vecin.
El îi puse picioroangele 5i se duse la nunth. Când
sà intre in curte, lutnea imbrhcath, ca de särbAtoare,
incepù sh fach haz. Se uitau la el ca c1o5ca! la uliu.
El stAteh, intepenit in picioroange, sprijinit de un
bät_lung 5i se uith la lume.
Lhutarii se oprirà din viori. Unul din ei se aproprie
de el 5i-i zise:
DA-te jos, rra pocitanie i joach i tu_ colea
cu fláchii!
Da' el de colo de sus:
Taci, baragladind, ch te iau in zbor acu5If
parch se umflà in pene. Nimeni nu puteh sa
ajungh pânh la el sus.. Când fuse sh lege mireasa
la cap, lumea dete buznh in cash ca sà vadd. El
auph lume. Dar nu puteh sh se plece pe u55., se in-

www.digibuc.ro
32

pedicg de prggus si dete peste cap. Sdrird atunci


copiii si Ii luarg picioroangele. El o lug la fugä acasä._
* *
Peste vre-o doug zile erà un botez la un alt vecin.
El se strecurä din vreme in curte pe nebägate de
seamd, fgrá piciaroange, pc cari le pierduse La nuntà,
se sul in podul casei si astepth. Sosi preotul cu das-

cdlul care aduceh crestelnita. Aduserg apg de puserg


in ea si preotul inceph slujba botezului. Nasul tineh
copilul in brate. Cind preotul desertg dinteo sticlutg
stAntul mir peste apg, deodatà se poment b5.1abâcl
cu piticul care cgzü in cristenlnitg Toti se speriarg
si a trebuit ca preotul sä.' facg mai Int.i o tslujbl
ca sg scoatg. sperietUra din inima femeior i apoi
sg boteze copilul. Pe pitic l'au scos din apg ud leoarcá.

www.digibuc.ro
33

L-au dat af,arä in bätai. El pleca trist acasä i 0:Anse


toata noaptea. Ar fi vrut si el sä fie ca toatä lumea,
sä creascá si el cum cresteau copiii ceilalti, dar parcä
se indesà carnea in trupul lui si el nu mai sälth de loc.
* *
Se intimpld in vara acee,a un mare cutremur de
pámânt, se därâmarä biserici, case, cosare, pimnite
de erh o mare jale. lume pierise sub &aria-
mdturi, multe vite.
In apropiere erà o vie mare cu pimnitä boltitä
veche, iar deasupra o cramh. subredä. Aláturi o casä
in care locuià stäpAnul cu nevasta si un copil. Cu
o clipà inaintea cutremurului copilul apuoase de
intrase in pimnita care erh goalä, caci stdpanul vân
duse vinul si stäteh la räcoare ferit de arsita soarelui_
Cutremurul clArAmase pimnita si crani st fäcuse o
grámadä de pietre i de lemne, cat muntele.
Pe copil Il apucase induntru sub därámäturi, dar
nu-1 ornorAse. Se auzeh plângInd. Phrintii lui, in-
groziti, Il intrebau de afará dacl e ränit, iar el, de
sub därâmaturi, rdspundeh ch.' nu e lovit, dar ch.' nu
puteh iesi, ch.ci in fata lui erh un bolovan mare pe
care nu erà chip s1-1 deh la o parte. Cercetarä in
toate pártile sä gaseasca o intrare sä swath, copilul
si detexà peste o deschizäturä printre bArne i bo-
lovani, dar prea mica pentru ca sä poatd intrh un
orn.. Se hotärirä atunci sà cherne lume multa ca sä
inceapä s. ridice lemn cu lemn, piatrà cu piaträ,
piAnä or da de copil.
Trecii un .mos pe acolo, îi dete seama de I'm-
Miheiescn

www.digibuc.ro
34

prejurare i fu de pärere ch dach ar incepe sh miste


lemnele i bolovanii, se dhiâmä mai rdu i omoarà
copilul. Muma copilului plângeh de ti se rupeh inima,
0 desnädejde mare cuprinse pe toti. Ce erh de fäcut?
Se apropià seara i când se gândeh sh lase copilul
noaptea sub därâmdturi, pärintii lui doar ch. nu ine-
buneau. osul se uith la intrarea micà pe unde
se puteà scoate .copilul, se giândl, se räsgândi, intrebá
de afard pe copil cum sth, i deodath zise:
Aici nu-i treabh de noi. Numai piticul poate
sh-1 scape.
Toti se bucurarà de gândul Asta si se hothrirh
sh-1 aduch. Piticul, cu capul gol, cu rnâinile in bu-
zunar, se uith la un perete al casei lui tath-shu, care
se ddiâmase, i fluerà.
Sosì un orn zise sh vie sh. scape copilul 1de
sub dhiâmhturi. El se fäceh ch n'aude. Incepù sh-1
roage. Lui ii cresteh inima.
Nu merg, zise el. Toti Neati bdtut joc de
mine i acum venitì sh và scap copiii? Nu merge
.Sä 'vh invhtati minte sh mai 'rddeti de mine, ch.. si
cu sunt orn.
Se hothrârà ia 'pe sus. De geabal Dach
vreh sà intre sub ddramhturi, la ce folos? Sosith
alti oameni §i spuse lui tath.--shu vitreg sh-1 in-
demne sà meargh. Nimic.
Ce-i de fácutl se intrebau oamenii.
Atunci el se duse in mijlocul lor i zise:
map batjocorit, m'ati bdtut... Eu nu \earn
fdcut nimic. Ati fpst niste câini cu mine. Am räb-
dat. Acum a puteh sh mh, rdzbun, dar mi-e milà

www.digibuc.ro
35

de copilasul Ala care piere sub dAr5mAturi. Merg.


Isi luA pálAria i poml.
Cum ajunse acolo se si \rid sub zidurile dAra-
mate, se auzeà de afarA cum se opinteh din rAs-
puteri sä deh piatra la o parte. Lumea stateh de nu
rásufla. i astepth.
Peste câteva. clipe Piticul ieseà inAdusit arând
dupA el pe copilul galben-mort de spaimA. PArinPi,
cu lacrimi de bucurie in ochi, intre_au pe Copil daca
e lovit, apoi luarA in brate pe Pitfc. Llau sArutat,
l'au binecuvantat si 1-au dAruit cu h,aine i cu bani.
Iar el a plecat multumit, andindu-se ca. de-acum
inainte nimeni nu-si va mai bate joc de el cAd s'o
duce vestea de isprava ce fAcuse.

www.digibuc.ro
GRIV !...
Sunt ani deatunci....
Eram 1a institutul Antonini din Ploesti in clas,a I
de liceu. Die vacanta Caciunului, dota sapa-
mAni, am venit la tarà, unde pärintii mei aveau
vii, mo5ie, gospodArie.
Iama in toiul ei. npada azuse mare, mai mult
de o jumàtate metru.
CAnd m'am dat, jos din tren in garà, tatd-meu,
voinic, rou de ger la fatà, imbrá'cat intr'd §u1bà
mare, m'a§tepth. M'a sgrutat; Ii simteam pe olirazul
meu cald din tren, must.ätile lui aspre i frigul de
pe obrajii lui roiti de cmind.
Nra .intreVat dacA sunt säratos §i m',a urcat lgngá"
el in sanie.
0 plesaiturà de -bici, o sumutare, vizitiul, un
muntean tânk inabrá'cat Inteo manta neagrk cu
cáciula albä mare in cap, cu rranui albe lan.à
www.digibuc.ro
87

strânse häturile. Caii pornirä. la drum. In


jurul lor se inaltau aburi calzi.
Sania alunech pe piârtie f5.5Aind. Clopoteii zArigg-
neau in dreapta 5i in stânga, atârnati dealungul
-coamei
Infd5urat la gât cu un, baliut de lânä; in cap, cu
-aciurä frumoask neagrk de ied; cu palton gros;
pe picioare cu valtrap; in picioare 5o5oni calzi, stam
vesel al'aturi de tata. Aerul rece imi taiä. obrajii.
Zdpada scânteià in razele reci ale soarelui pe cam-
pia larga *I'd la poalele dealului spre care mergeam.
Eu ma gatideam cu dor la mama 5i la fraSii
surorile -care ma a5teptau acag. CI in fámihia mea
au fost odata mai multi copii. Toti ,au murit: unii
mai mici, altii mai maxi, 5i am. ramas singur. Nu
degeaba m'am näscut cu semnul unu tnas pe frunte
5i intirun an 5i intfo zi 5i inteun c as din rare
-tifra unu nu lipse5te. Si azi1) din doirtovard5i de
viaa cum eram pina mai eri, am rämas singur
doi copii mi-a ramas numai unul. Cine 5tie
piânä la sar5itul vietii cite lucruri nu mä, va duce
numbirul unu, fatal in bine sau in eau pentru mine
*
Cind am sosit acask bucurie mare pe toti. Inkm-
tru cald. 0 pisicà albäl culcatä in pat,_ cu care ma
jucasem eu cu trei luni mai inainte, ridicà cOul
cu boti5orul ro5u spre mine, ciuli urechile, pareá
sä inteleagä.' ceva din zarvura sosirii mele i, recu-
nosandu-mà, Ii zisei: Mito, ce mai faci?" Imi
1) Aceasta In 1915.
www.digibuc.ro
38

raspunse cu un miau"! duios, prietenos i sari


jos lAngh mine, invârtindu-se cu coada in sus, pe
langa picioarele mele de care se atingea. mlddioash.
Mama imi ajuid sa-mi scot paltonul, baliutul §i
simtii -qurat. Mama ma intrebd, luAndu-mä
de mâini:
Ti-a fost frig?
Nu, mama"!
Dach fast, treci la sobá i te inchlzete.
Cam ail voe trecui in fata
sobei. U§a deschish a sobei
lash sa se vadh -un jar mare,
dogoritor. Intinsei mâinile. Cald,
dar imi plaiceh mai mult licá-
argintie a spuzei uware
ce tremurh deasupra cArbnni-
bor. i patch se fAceh tacere
in ca'sà. Eu cazul pe ginduri:
§coala, oolegii, fhghduielile de
a le scrl in vacanth, apoi te-
mele de fhcut, lectiile ce trebuia.
Not
sh pregatesc in douh sapta,
mâni... Toate läsau in sufletul meu o adânca in-
grijorare i mare thcere. Cum stam a§h, aud In
odaia de aläturi canarul ciripind. Il uitasem. Pum
'de bucurie mh intorsei spre mama §i-i zisei!
Canarul!
Da, e dincolo. Te-a§teapth.
dusei, Il niângAiai cu vorbe blaride. El tm
xlspunse garind vesel depe o trestie pe alta in coli-
www.digibuc.ro
39

via lui verde. Când sh" trec iar in camera de unde


esiam; aud pe tata din balcon strigänd:
Ene!
Auz, boerulel
Mai are mult chldarea pkiä sä ias5."1
Cáldarea erh cazanul in care fabrich tescovina.
Destept, simpatic, dar tare pisicher, Ene aveh insä
näravul bäuturii. De acela a si murit când a murit.
Eu and am auzit, bucuria mea. Aveam sä stau
seara tkziu in apropierea cazanului, la cotlon cit
el de vorbd. $i ce de snoave stih!
* *
Mà scobor la cotlon, cazanul, asezat in cuptorul
lui de piaträ_lipit cu pkuant, deasupra cu capacul
in värful chiruia clocoteh apa, cu tevile trecând
printr'o rdcitoare cu aph." din care eseau aburi cu
miros greoi, fierbeh in liniste. Fumurile astupate.
La ush o piatrà mare latä, plinä de funingine pe
margini, astuph dogoarea de sub' cazan.
Dincolo, prin piscusurile tevilor turtura mirositoare
tescovina chldicicä inteo butelcd aproape plinä.
Ce mai faci, Ene?
Shru'mâna, bine. Esti sänätos?
Dal Dar tu?
Cam ash! Da' cAt niai stai pe lanoi, mä
'Mtrebá. el.
Vreo douh shpfän-ani.
AäL.. Destulä vreme ! sä mai stäm seara de
vorbh" la cotlon, ca mi se ullste singur toata
noaptea.

www.digibuc.ro
40

Mai atipegc eu uneorl, dar nite afurisiti de aini


straini, de vre'o doua ori au venit noaptea
§terpelit mamaliga cu care lipesc capacul dela
cazan.
Cat p'aci inteo noapte sà n'arn cu ce lipl. Era
prea târziu §i venea sä scol pe conita, mama
sa-mi dea alta. Ei, daca a aveà o pu§ca §i
m'ar rash boerul, m'a5 cotoro5i lesne de el'. C daca
yin, ei sax peste uluci
au simtft mamiliga pe-
aici, d-v. ti simt
se ian ch totii 4 gal-
ceava 5i fac o läläialä
de mama focului.
Cum sa mai dai geana
de geana? I-am tot go-
nit pe intuneric, ilar par-
ca-i un facut, nu pot sA
yin scap de ei.
Mie atata mi-a trebuit. Gándul tini i zburase La
pu§ca mea cu o teavá., uwara, lunga, cu cartu5e
centrale.
Daca-i a5à, li zic eu, sà tii c. via disearä sA
stám de vorba. Iau §i pu5ca i de-a venl vre-unul,
am sa'i stric pielea.
Ei6 taci ca scap i eu de necazul lor. Da',.
numa', vii?
Viu.
Apoi, boeru`?
Ce-tipasa?*

www.digibuc.ro
41

Duph ce am stat cu totii la mash, am eit la


codon cu pucal §i cu vre-o 'douh cartue. Cand
m'a! vhzut Ene, bucuria lui.
Parch te-aduse D-zeu. Sä mai mh hodinesc
eu, cà zing nu pot. Mai tai lemne, mai aduc aph
In tevier, ziva mich, trece vremea. Mh trezesc cà
vine noaptea. Duph ce pornesc chldarea dau i eu
inchid nitel ochii, Indus colea in cojoc lângh
cazan. Dar unde pot dormi cà blestematii de chini
incep sh narhe unii la! altii. ZvArl cu câte un
lemn dupá. ei, §i iar vin.
a.à mh chinuesc toath noaptea, zise el cu chi-
pul necäjit.
Las'ch te. scap eu de javrele de chini. Numai
de-o,r venl §i a'stä searh.
Trebue sh vie, nu se poate.
Dete sh se aeze pe o piatrh. Ochii ii alunecarà
peste zhpada din curte. Erh noapte. Dax phmIntul
acoperit cu zhpadh da o luminh albh, rece, de se
vedeh bini5or prin curte. Asta aduse aminte lui Ene
o phtanie. Se intoarse spre mine i inceph:
Stii ce-am phtit inteo noapte?
Datä mi-ei spunel
Erh tot aà zhpadä mare. Intr'o searh, trechnd
pe drum spre cash, zhresc intr'o curte pe nite gu-
noi, din care eià abur cald, o ghsch. Stetek cul-
cath. 0 gihsch mare, albd, grash. Pash-mi-te Ii plh-
cea chldura gunoiului. Nite uluci mhrunte, cam
1.1.13rede mi-au dat de gandit. Sar, imi zic eu, pui
mAna pe gâsch binior, o bag in traisth i pe ici
ti-e drumull Ce bunh air fi potroace 1...

www.digibuc.ro
42

Cum ajunsei acasA, mâncai niste fasolé; cu


la ciorba de potroace, Inghiteam In sec. BAIA
nilicà apA cam in silA, si mg, stehei la gurA cu
gandul la gâscA.
Innoptase de-a binelea. Ies afarA, ascult inpoace,
ascult incolo, mai mA uit pe cer, linite. Acu-i, acu
zisei eu.
FA nevastA, miä cluc nitel pAnA. la un rumAn.
SA nu stingi lampa cA acu viu indärAt.

Noaptea si-ai gAsit i tu sä te duci? Lasa


mlne, zise ea.
Nu cA am o vorbl. cu el, ti zisei eu.
Numai sA nu dai de vreo belea. Tar te duci
sà. §terpeleti cevA, o sä te prinzA.
Taci, femee, cA nu inA duc dupg pozne... Am
o treabA...
FA cum stii! Eu mä culc.
Eii binisoT, strânsei cojocul la piept, indesai cA-
ciula' pe ochi si cum eram cu opinci, abia se sim-
lìà unde cAlcam pA zApada moale.

www.digibuc.ro
41

M'apropiai de ulucile cu pricina 5i mi-arunc ochii.


:Gasca dormeh, o vedearn, bine, tot pe gunoi, cu
ciocul sub aripa.
Imi facul planul. S'o iau cu amândoua mâinile
in brate. Si de-o gigâ1 s'o string nitel de cioc pana
oi Sarì in drum. Pa urma, a mea a fost gâsca ta-
tii! Maine in oala cu zeama de varza... Imi veneh
.apa in gural. Sarii bini5or. Nu s'auzeh nimic. Nu-
mai stelele- de pa' cer licareau. Pa brânci, pa brânci,
prina aproape de gisca.
$i ma gandeam singur: Mai, al dracului mai e
omul! S'a" fur eu acu gâsca rumânului, cä nu-
mai p'aia o are, n'o fi pacat? Ce pacat, ziceam
tot eu, o ciorba buna, ia nimica toata? Da' ddica
de ce lasa el gâsca la indemina altuia? De ce n'o
pune in cotet? Cine-i 5mecher, Ala sä traiasca!"
Si a5a, m'apropiasem. Ma las incet in genunchi,
inting, tiptil, bratele, 5i o i apuc in brate. Când s'o
strâng, aud in bratele mele: Chielalau, chielalau!..."
Ptiu, uciga-te crucea! Fusese un cline balan
locul gâtii. Ii clan *drumu'... Bine ca nu m'a
mu5dat! Si sa te paze5ti peste uluci. Iaca, asta n'arn
patit-o de când sânt! Am s'o spui 5i mortilorl Da
necazu' meu ca m'am Radeana 5i-mi ve-
nea, sa-mi dan palme peste obraz de ciuda... Cind
am ajuns acasd, auzeam de departe lätraturile cii-
nelui: ma petreceh cu alai.
I-am spus nevesti-mii. Ric Ieà de se tineh cu- mâi-
nile de pántece:
D'atunci mi s'a cam taiat pofta sa fur gá5tele
oarnenilor.

www.digibuc.ro
44

Batà-te, Ene, asta fuse una bundl


Ei, da ate n'am pätit eu!...
Imi rkideä tot sufletul de hazul intamplärii lui
parcä a fi vrut s'o mai spunä odatä. and numai
ce auzirdm mftrAituri de aini dupä magazie.
St...IA sosit, zise Ene. Iapu5ca i hai dupà mine.
Luai pusca i ne strecurarAm dup5. magazie.
Stai ad, zise Ene, trebue
MA a5ezai la pAndä cu pu5ca intinsä. Nici n'apu-
cal stä mä proptesc bine pe genuchi, cI i auzii pe
Ene din spatele meu ziCand cu indernanare:

EMAIL.
grip! Erà sigur cä nu e vre-un
caine de-al nostru. In adevär arise prin intuneric
venind pe apadä printre uluci si magazie un aine
mate. Intind pusca: Bang!
Ochisem bine, cä" bietul came a cheläläit de
vre-o dou5. ori 5i a täcut.
L-a luat dracu', zise Ene.
Se duse spre el. Eu rärnAsei i Ii zisei. sd-1 ia
zvArIe in &la ce trece pe la poarta noastr.L
Si mà dusei iar la cotlon strAngând In mânä pu5ca
cu care fIcusem isprava.

www.digibuc.ro
45

Ciând sá sosesc la cazan, aud pe dupA magazie


Ene al meu vorbind singur i jelindu-se:
Aoleo, sArac de mine! Cdteaua meal
Ce spui tu, mA Ene?
Ce sA spuit Mi-ai impmscat cAteaual.,. Ce s'or
face cAteii ei,- cä are cAtei, sAraca.
Má, esti copil?
zAu, nu glumesc de loc. E ateaua mea...
MA dusei sä rnd incredintez. In a'devAr erà o cà-
tea mare, intinsa pe zApada rositA de sange. Se cu-
nosteh cà aveA cätei, tele mosdolite proaspdt.
Ce rAu îmi pare, Enel Del Ce sunt eu de vinA?
Nu! Nu! Eu sunt cu pAcatu'? eu am zis:
cd-i griv!
De atunci simt adesea o adancd pArere de rAu.
Eram copil si nu mai impuscasem caine vreodatA.
5i parcA si azi mA giandesc 6." nu trebuiA sà mA
iau dupA nAzdrAvanul Ala si sA împusc un cline
nevinovat, care indrAsnise sä vita In curtea noa-
strd, poate nu atat ca sä strice, cAt pentru cA stiA
cA acolo e stApanul lui pe care de sigur Il iubeh,
si de care nu se puteh despArtl vreme mai indo-
lungatA.

www.digibuc.ro
ISVORUL
A fost odatá un mos batran-bátrân. El tráià intt'un
bordei in matginea unei páduri. Intr'o dimineatá, pe
ailed scoborá pe potecà in vale la izvor, cu O cofà
goalá in matià, se intâlnì cu un báetandru care aveh
o traisea atar-
natà" pe umár,
Bura di-
mineata, mo-
sule, zise báia-
tul.
Bunä sá-ti
fie inima, co-
pilul mosului.
Da' 'de unde
vii i incotro
te 'duci?
Din lume v-iu lume rn5J 'duc ráspunse el.

www.digibuc.ro
247

Ce vorbh-i asta?
Apoi, ce sh fie, mosule. Am o marnh vitregh
care mh bate in toate zilele, si dac'am vhzut si-am
vhzut, mi-am luat lumea 'n cap. MAI due i eu unde-
oi vedeh cu ochii.
Dach-i ash, hai la mine, bhiatu' tatii. Sa traim
amandoi, cum ne-o ajuth D-zeu. Mi-aduci aph dela
izvor, cà eu-s bhtran, nu mai pot ,umblh, aduci
vreascuri din phdure... Mai
prinzi cu protapu' phshri.
Cand fei face mare t'ei
duce si vanat, si ash
ne-om inghdul amandoi,
pa'nal m'o luh D-zeu, iar tu
ti-ei face vre-un rost in
lume.
erg, mosule, zise
copilandrul bucuros.
Si pornird amandoi de
vale la izvor, de luarh aph
in cofh.
* *-
A doua zi de dimineath se sculh bhiattil, se spälä
si a porni la treabl Se invarti pe ici pe colea prin
padure i dura sarcini-sarcini de vreascuri. Apoi
le chrä pe toate la bordei. Se duse de aduse aph
proasphth, se mai odihnl putin, i plech dupà ph-
shri cu un protap.
V`hzù o mierlh. Cum o vhzii se ascunse in tuffs,
intinse protapul, lud o frurizh si IncepÙ sä fluere ca

www.digibuc.ro
48

mierloii. Irk lath se adunarh mierlele din toate pár-


tile. In zálphceala lor trei se prinserh in protap. El
le luä, le legh cu un vrej de iederä de piciohre
plech spre bordei. Acolo, le thie, le fripse si le
mânch impreunh cu mosul.
A douh zi plech iar.
'Cum inergeà ash pe potech, th.stl shri de lângh
el aintfun tufis un iepure. El îi fdc platul sh
prindh. iepurele. Fäcii un 14 din sfoara cu care erh
"incins peste chmash intinse In tufis. i plech.
.Piânh sehra rnai prinse câteva pashri 5i le duse la
bordei de le ranch. cu mosul. Unchiavl nu mai pu-
teh de bucurie.
A "douh zi dete fuga la tufis sh vadh dach s'a
prins iepurele.

C,ând colo, ce sl vezi? In ochiul 14ului se prin-


sese un lup, chre aveh in gur4 o vulpe vie, iar vul-
pea' tineh in clinti Un iepure viu.
Vulpeh se gandeh cu fricá, ash: Dach mánânc
iepurele, m.ä nahnânch lupul pe mine".
Ihr lupul ziceh ash: Dach nahnânc vulpea imi
scaph iepurele din gura vulpii, i rhinai numai cu ea".
Si ash nu se hothrh nici unul sà fach cevh. Nu-

www.digibuc.ro
49

mai bietul iepure tremurh de spaitn5, si se rugh in


gAndut lui D-zeu ca lupul sa m5nânce pe vulpe,
c a sa scape de el.
Cum vlzura pe baiat incepurä sh% se roage ash
,de el:.
Iepurele zise:
Baetele, bdetele, omoara vulpea i scapa-mi
viata!
Iar vulpea zise:
Copilandre, copilandre, ucide lupul ca s'a scap
din gura luil
Dar lupul tot mai lacom, zise:
Flacaiandre, fläcgiandre, tine tu iepurele 'Ana
mankic vulpea, si da-mi drurnul din lat, c. te-oi
multumi cu o ureche de iepure.
Dar gAndul lupului 'erà sà. sfAsie i pe vulpe si
pe iepure i pe baiat.
El pricepu siretenia dihaniei, dar ce erà s fadd?
Sä ia iepurele din gura vulpii, lupul manch vulpea.
Sä omoare vulpea, scaph iepurele. Sa omoare lupul,
scaph vulpea care mânch pe iepure.
Ce sa faca? Pentruca el vrea pe Gâte
trei: iepurele ii -trebuih mai mult pentru catnea lui;
pielea vulpii sa-5i fa'ca o scurteicuta de iarna din
ea; iar blana lupului s'o deh mosului sa se inve-
leasca cu ea in noptile geroase.
atunci fädi ash: smulse iepurele din gura vulpii,
5tiind lupul, care erh prins Ii lat, o sa sfasie pe
vulpe, i repede cu sfoara din jurul brAului, ii pe-
trecù pe dupa gâtul iepurelui un ochi, i l atârna
ae brâu. Iar când vazii ca lupul trosneh in dinti pe
Mihasseu-Ngrim. Zmeul.

www.digibuc.ro
50

vulpe, luá o buturugä i pocni a5à de tare dihaiiia


de lup in cap, in 'cat o dobori pàmânt.
Se puse atunci de jupui vulpea de blanä, apoi
lupul, luä blänile In spinare i plecä 5i du iepurele._
CAnd Il vAzU mo5u faimase mirat.
Dar tu, mä? Il intrebä el.
Iac'a5h ti rIspunse bdiatul. $i po-
vesti toaa indmplarea.
Mo 5ul fácù haz, se minunä de istetimea bdiatului
5i'l ssärutä pe
amândoi obra,-
jii.

***
Peste noapfe-
Miatul visá pe
Maim D omnu-
lui, care 'i zise
B Aet e,
mAine sä pleci,
sä cauti h-
vorul cu apti de viatei ,side putere,§i. sä bei de trei ori
din apa lui la Ziva Crudi, ca sä cre5ti mare-.5i puter-
nic. Pe marginea izvorului o srá vezi mii 5i, sute de
flori care mai de care mai frumoase. Poti mirosi
orice floare, numai una neagrä sä n'o miro5i.
Se trezi balatul din somn in puterea noptii. De5-
teptä pe mo5 spuse visa
Se minunä mult de toate mo5ul, dar mai ales se
intrebh de ce sä nu miroasä floarea cea neaged.
A doua zi in zori fläcäia5ul ti luä un toegel 5i o

www.digibuc.ro
51

pra§tie, o trastá cu merinde, o sticla goalá, zise ra-


mas bun mo§ului i o luá la drum. Dar incotro
sá gaseasca el Izvorul cu apti de viae4 ci de pu-
iere?
Väzii un coco_sar care sarea din cracl 'n cracá
tipands si vaitându-se de'ti lua urechile. Il intreba:
Cocoprule, spune-mi unde-i Izvorul cu apci
viata" si de putere?
Iti spui, dar fie-0 milá de cuibu,sorul meul

Uite colo 5arpe1e cum se sue s5.-mi sugg ouäle. U

El intinse pra.5tia'i o invârti de trei ori §i când li


Clete drumul, piatra izbi drept in cap pe arpe. Si
atunci coco5arul fi spuse:
S'apuci pe poteca din dreapta i sà intrebi pe
cumnatá-mea mierla.
PlecA el, §i merse i merse... I se pära cá nu
mai da de lzvor. Dar pierdu curajul.
Pe cind mergea aà,, auzl o mierlá rperand 5i
nräitându-se. El .o intrebá:

www.digibuc.ro
59

Mier la, mierlitä, spune-mi unde-i Izvortti.' err


aptl de viafd ci de putere?
Tioi spune, räspiunse mierla. Dar fie-ti milá
de puisorii mei, cä uite colo pisica salbatica cum
se sue la ei. Ucide-o!
El intinse prastia', pocni pisica drePt in coaste
o präväli la pämânt. Atunci mierla Ii spuse:
Mergi pe poteca asta pâra la capät, pe urinä
scobori pe poteca din dreapta.
Merse ce merse pftna când in sarsit dete de h-
vor. Acolo, raiul lui D-zeu: numai flori pe margi-
nea Izvorului. i tocmai mai sus, pe un täpsan.
erà o floare neagra.
Tare-i erà sete, dal- se sttapani. i. ca sä-si mai
potoleasca sufletul, se puse de aclunä fel de fel de-
flori, pe cari le miroseâ cu pläcere, rdcorindu-se.
Facti un buchet mare sd-1 duca' mosului. \TAD).
Tloarea neagrä. 0 rupse, dar n'o mirosi, i o puse
in mijlocul buchetului. Apoi luä apä in sticlä si
pled, la drum inapoi, rupt de oboseala si de sete
Se intalni cu mierla care, cuml Il väzù, se duse
de zbura din cracd In craca inaintea lui pânä ti duse
la o fântânä unde bäu bäiatul apä, de se saturä.
iar o porni la drum. Haide-haide, haide-haide,
iar osteni baiatul j iar i se fäci). sete.
Se inalni cu cocosarul. Acesta cum 11 väzù adz
la fel si astfel Il duse la o fantAna de se facori bä-
iatul, care porni iar la drum. In sfârsit târziu de
tot, in amurg, sosi acasá la bordei.
Mosul se minunä de tot ce-i povesti el si luä
buchetul de flori din mâna

www.digibuc.ro
53

Ce floare sä fie asta? îi zise el, pe -and bä-


iatul se intinsese pe o lavitä sä se odihneascä. De
ce sä nu miroasä omul orce floare a läsat D-zeu
pe pámArit? 0 scoase din mijlocul buchetului, o
puse la nas 5i deodatà simti cà un somn greu i se

15.sä in vine 5i pe gene. Se läs5 pe spate, ,inchise-


ochii i muri.
Pasà-mi-te aia erá Floarea
* *
A doua zi bàiatul 1-a plans, i-a fäcut a groapä
Krigl izvora5, ingropat, i-a pus o cruce la cä-
p4tAi, i s'a pus pe muna de 5i-a márit bordeiul
pi:Aug a venit Ziva Crucii.
, Atunci a bäut apá de viatá
5i de putere, 5i deodatä s'a
fäcut mare 5i voinic, frumos,
cu pfete crete 5i cu mustä-
cioara pe buzá.
Se auzi atunci din väzduh
o voce care ti zise:
Acum e5ti Fül Frumos.
Du-te in fume, cá, ai ,sä faci
minunkii mari!

www.digibuc.ro
TIGAREA
Printre multele pAcate ale copila'riei este, de sigur,
fumatul. Ur'át obicei pentru copii, dàunator
foarte anevoe de ph'räsit. Cel ce a fumat in copi-
-arie e probabil cà fumeazà si la vArsta matutá nurnai
pentru c'd a ea'pàtat de mic acest obicei.
5i e greu de supraveghiat un bálat, el care trà-
este mai mult afark in curte, in stradà,. in gràdink
in co1i, etc. 5i cgnd pe lângä acesteg báiatul mai
e i iret, obiceiul de a fumià e ascuns cu nare di-
bàcie. El ràmâne, se inràdácineazk i copilul de azi.
maine devine om, nu se mai poate seapà: de el.
5i eu fumez de mic copil si irni pare r.a.u. Pe
rAul ce-mi face, insomnii, melancolii si idei
negre, mai ales cind abuzez, dar tutunul mai e
o cheltuialà mare. Nici dai seamA cum fumul
acela trage banul din buzunar, muncit cu greutate,
pe care dacà 1-ai pune deoparte, in ativa ani ai

www.digibuc.ro
55

stnânge o mich avere. Dar toath viata? i nu e de-


oât fum, bath,-1 de tutun !
Totusi pe vremuri s'au fAcut averi dna acest ti-
chlos de film, iar azi, in thrile in care el e mono-
polizat, tutunul este un capitol mare in buget.
, Nu mai vorbesc de suferinta ce-o indurh fumh-
torul and nu mai ate tutun si nu poate sä i-1
procure.
Cunosc un scriitor, care pe vremea and îi fhceh
studiile la Paris, mi-a povestit urmkoarea istorie-
Lucrarn la tezh. Intr'o
noapte pe la trei sau patru
rah trezesc färä o tigara.
Caut prin buzunare, caut
prin cutii, caut peste tot,
nici fir de tutun. La ora
aceea toate debiturile erau
inchise. Asi fi putut gäsi
in Montmartre, la vreo
cafenea nocturnd. Dar eu
locuiam in Beaux-Arts,
Lingh Louvre, si panh acolo imi trebuià si timp,
trAsurd pe care nu o putealn, ghsi cleat la
Louvre. Ce sh mh fac? Mh ardeh, pe piept setea
unei tigäri.
ash obosit, cum eram de scris, mh einervasem,
adt de tare ch-mi veneh sä turbez de necaz. Cum
de nu observam imputinarea tighrilor mele de cu
seara! Althdata, am sh cumphr trei-patru pachete sä
fiu sigur ch nu le isprávesc clouä zile in sir, de
s'th sä fumez una dupg alta.

www.digibuc.ro
Eram rihnit dupa o Plescáiarn din limb:N.,
sorbeam aerul din toata putexea plánanilor... Mai
räul Incep din nou sá má caut. Zadarnicl uitam.
pe jos: nici un muc, mdcart Pe scrumiell, de a-
semenea. 'Incepui sä ma plirnb prin camera.", cu
nile in buzunar; uitam la lampa cum ardeá
imi inchipuiam curn a aduce in fata ochilor flacka
ei dela care adesea imi aprindeam tigara and ispra-.-
yearn chibriturile.
Dadui sä recitesc ce scrisesem, a sa uit de ti-
gara. A I mai rául G'andul ,fugeh la o tigarä.
Ce bunä ar fi acuml Mai, de unde sá iau o
tigara? Imi veneh sá scol din somn pe patronul ca-
selor unde locuiam. Dar ma gandii ce ar zice des-
pre mine dmul acela de§teptat din somh la ora a-
ceea pentru o tigara.
De odatá imi räsdri in suflet o speranta.
tii Ica' la Parisi in loc de sobe sunt cáminuri, che-
minées, pe limba lor. Drept price uä este o tablá
de fier negru care se la's n jos §i inchide gura
larga a' cáminului in care sta grátarul. 0 idee. Sà
-caut in cámin. Nu se poate sa nu gäsesc un chio-
stec aruncat acolo de fostul chiria dinaintea mea.
Scormonesc printre cárbunii stin§i, prin cenu§a,
gäsesc vre-o patru capete de tigári vechi, cu v4r-
ful aurit, cum §i un capát gros' de rigarà de foi.
Le adusei la' nas. Miroseau a tigari vechi, arse de
,mult, nu miroseau tare. i m.ä gandii numai decât
la cel ce fumat acele
Airá cuprinse sarba. Datä erà un ofticos? Daca

www.digibuc.ro
57

erà vreun suferind de cine tie ce boalh, ur5.th?


ptm eu in gura meal asemenea rhmh5ite murdare/
cutremurai de dezgust i imi veni sh scuip,
erh gatal sh le arunc. Cand irni venl o idee kor-
monith de adânca sete ce aveam de tigard. Chutai
foith. Gäsii. Thiai capetele tighailor arse, le desphrtii
de scrum, i din cele chteva, atlunai tutun pentru
o tigarh, p rhsucii i Ii dhdui foc. Cam tare la gust,
dar o sorbearn cu poftâ, ca un 5arve".
Mud am anzit po-
vestea asta desgusth-
toare am inteles de ce
eu nu mh pot lhsh
'de fumat. i am mai
inteles de ce pe and
eram copil, and n'a-
yearn bani de tutun,
ori furam tutun dela
tatai din cutia lui, ori
fumam tighri fäcute
din foi de salam uscate. De ce in vacantd, când ve-
neam In familie la tarà, ca sh nu miros a tutun mâncanr
usturoi, de imPutisem casay sib' pretext ch aa ne-a
spus profesorul la §coalh, sä mAnchm usturoi mult
ca sh fim feriti de anghinh". De ce mama ghsindu-
rnä fumAnd duph wpron, mi-a tra's o sfântä de bAtaie-
sorà cu moartea'. De ce, mai appi, mâ fhcusem
prieten eu .vizitiul care imi phsttrà tutunul din care
fumh el pe jumhtate. De ce mai tirziu pe la §ai-
sprezece ani n'a! vrut sh mâ shrute o fata, fiindch
miroseam rhu a tutun. De ce profesbrii stimau mai

www.digibuc.ro
58

-mu lt pe elevii cari nu furnialu 5i de ce, in sar5it,


acest obicei ticalos face pe c opil sä devie min6nos
_5i 5iret, cum mi s'a intAmplat mie in urmatoarele

..clou'a imprejurari.
*
* *
Se ispravise vacanta Craciunului, pe care o pe-
trecusem la tara in familie. Eram in cla.sa I de
liceu. Imbràcat tu palton gros, ghenruit in sania
trasa de doi cai cu clopotei la gat, ma duceam la
gara sa ian trenul pentru Ploe5ti, unde mi-am pe-
trecut patru ani de invatatura, la Institutul Antonini
la liceul Sf. Petru 5i Pavel.
Cand sa trecem garla prin pârtia de zapadä .5i
peste ghiata' Orlei, caii mergând la pas la vale 5i
la pas la deal, avusei vreme 5i lini5te sa fac o
tigarA.
Curând 5i ajunsei la gara.,. furnând. De ger mare,
cu tigara in mana, intrai in sala de a5teptare.
Acolo vazui pe un domn batrân, bun prieten cu
tata. A5teptà trenul. In fata lui n'a5 fi fumat pentru
nimic in lume. .1\far fi spus lui tata-meu.
Bagai in gra'ba tigara in buzunar, fará ca el sa
ma fi vazut 5i pe din afara apasai cu mAna peste
buzunarul paltonului ca s'o sting.
Domnul hatan, cum nia vaza, imi intinse mAna.
Eu, nici una, nici alta ii intinsei repede Mana dreapta
in care tinusem tigara.
Unde te dud? ma intrebä el.
La Ploe5ti, la pension.
Cum mi-erà ftig, ma dadui lAn.ga sob& Cald 5i

www.digibuc.ro
0,10TE:c4
)- ?! t 'NVtpTur u/ _

..',, _ -.¡A ,
bine. De tigara uitasètia.cd.iiilot-tfl.
- Batrânul ma in-
trebá de multe de ale 5coalei.
Peste câteva clipe un fum gros ie5ea de undeva
de langd mine fara. sa" vad.
IlAtrânul vazit 5i speriat imi zise:
Micule, ai luat foc!...
Vai de mine, tipai eu.
Când ma uit imi arsese paltonul. L'arn stins_
Arsura tinuse
cAt buzunarul.
M'am dus la
Ploe5ti. De-a-
,
("
,
colo a doua zi
am scris o scri-
soare tatii:
Uite-a5a 5 i
asa mi s'a in-
tamplat, draga tata. In gard in sala de a5teptare, mi-ia
ars paltonul la soba. A vazut 5i domnul cutare, care-
a5teptà 5i el trenul".
Mi-erà rusine de mine insumi cd minteam, dar
n'aveam ce face. Peste clteva zile mi-a trimes bani
5i mi-am cumparat altul.
A doua istorie.
Dela tard 5i pânà la Ploe5ti era de facut ca
trasura vre-o 4-5 ore pe vreme bunA. Intr'o zi de-
primävara tatà-meu impreund cu mama se hotd-
rArä sà vinA cu träsura la mine.
Seara m'au luat la hotel.
Dupà ce m'am culcat, mama mi-a luat hainele-
sä vada dacá nu le lipse5te vre-un nasture. Când_
www.digibuc.ro
60

colo a dat pette un pacliet de tutun de un leu, ju-


mátátit, articicá si chibrituri.
Vezi, tu frate, ce are bálatul táu in buzunar?
zise tati-meu.
Ei, ce sá fie? Tutunl
Ia-auzi d-ta Lasá-1 sá doarmá si sà.-1
intrebi Maine când s'o sculá.
A doua zi m'ain imbrIcat, am luat cafeaua
má cam pipá-
iam prin buzu-
nare. Ai fi eit
afarasa fumez.
Mama, sirea-
ta, se uitä la
mine.
Ce cauti.?
imi zise ea. Tutunul? Uite-1 la minel
MA ingálbenii.
Vasäzicá fumezi, hai? mg, intrebá taa-meu:
Aci deodátá devenii cairn i foarte increzkor ht
ideia sireatá ce-mi rásárise In. minte.. Si räspunsei
cu toatá convingerea:
Uite ce e, tatd. Pd mine nriá stie directorul c'd
nu fumez. Si de aceea nici nu ma cauta prin ibu-
zunare. Bàelii cei mari din pension Imi dau mie
tutunul lor ca sa-1 pástrez. Asta e pachetul lui
Popescu Dumitru.
dar mare pisicher ai mai fostl imi zise
bietul tata rizând. Si cu ochii la mama:
Ia, uite-te la degetele lui (At sunt de galbene
pe la vArfuril..
www.digibuc.ro
61

Am sfeclit-o.
Ei, acum, 1a's5.-1 i crede-1 §i tu pe cuvAnt, zise
mama.
Si de atunci fumez i aseazi.

www.digibuc.ro
UltaiWitirsairaignigt%VTaff*AVatiEtArtiniarreerr424
itito

TIPOIA,5
Eram copil.
Intr'o zi de pritnavard, pe o vreme umedA
plouase de curând vAzul intrând in curte un
täran. In brate tineà un icd mic, roscovan. Se duse-
cu el spre 17ticAarie. Eu rná luai dupra... dânsul si
intrarAm impreunA In bucAtärie, uitându-mA" cu drag-
la i ed.
Cum vAzui pe mama strigai:
Uite, marnA, ce ied frumos si mid
SAru' mâna, conitd, zise omul.
Multumirn]
V'am adus un ied, clacA' vreti sA-I .cumpArati.._
Sosi i tata.
Gât ceri pe el zise tata.
Trei lei! E blând cl e crescut mai mult
casà. Se joatA copiii cu el.

www.digibuc.ro
63

Cam scump. Nu-1 ia'u.


Pe vremea aceea era scump. Dar eu incepui, gata
sä plâng:
Ia-1, tata, te rog. Uite ce mic si frinnos el
Ei, hai, de hatarul tau.
Il präti. Eu mä casnii sa-1 iau in brate. Il luai
dusei in casa. Cand se vazù pe locuri straine"
inceph sa sbiere: be-he! 15e-lie!
Mare imi fu miratea and il auzii. Imi et-à asa
de drag! Ii dadui drumul. El se scutura din tot
<corpul si top! deodata sarl in pat. Eu Clupa el. El sari_
jos. Säriii si eu.
De aci In colo, am dus-o intfun joc. Vera 5i
mama. Ii spusei. Facia. haz de noi i iesi. Seara
Ii aduse lapte de vaca proaspat. Cam greu 'Ana
sa.-1 faca sa, bea lapte. Il dete cu botisorul in far-
furie. El stranuta, dar se linse pe bot. Il mai dete
odata. Acum nu mai stranuth, ci linse mai mult
-din farfurie. Curând i laptele disparuse.
De acum e aLI meu, imi ziceam in gand. Nu-1
mai las". Seara la culcare ii asternui o petica in
<coltul odaii culcai. Din pat ma uitam la el
cum motaih, pana adorml A doual zi m trezii cu
<el, top! in pat peste mine si cu un be-he subtire,
de ma speriai.
L'arn luat sub asternut, dar n'a vrut sa stea. A
sarit jos. Sarir i eu numai în calnaisl i descult.
El sburda in läturi, pornit cu cornu" cam chionj
dorh. spre mine. RAI:Team de ma prapadeam de
mazbatiile lui. Facui si mai mate haz, tns, când
vazui c. cutura marunt din codita lui scurta.

www.digibuc.ro
64-

Intl% mama.
Hai, imbra'ch-te do te joach' cu el in curte,
a ie5it soarele azi. frumbs 5i cald. arna se uith
la el. Erh 5i frurnu5el, bath-1 de ied! Coada lui
mich 5i-o 011eà in sus. Deodath dete uñ tipAt pe
limba lui: behe-he!
Tipoi, Ii zise mama.
Tipoia5, mamh, cA e mic.
Tipoia5, fie!
a5a 1-am botezat. I-a adus lapte, a tins cu boti-
5orul lui din farfurie, a mai strhnutat, s'a mai Ens-
pe buze cu limba lui mich, ro5ie 0 a inceput
sarh, parch ar fi vrut sh' zich: acum putem sh ne
jucAm._ MA intreb i azicum) poate pricepe
animal cà are de a face cu un copil, cAnd in Aade-
vAr e un copil cel ce e in tovAr5,5ia lui I
AstAzi mh incerc In zadar s m joc cu pisoitd
din cash, nu reu5esc: fuge de mine. Pe cath vreme
and aude glasul fetitei mele, incepe sA miorlAe
5iii iese in cale.
A5h 5i cu Tipoia5. Numai de o zi Il aveam 5i nu
se mai desphrteh de mine. Prin curte darn fuga, eI
veneh in shrituri lAngA mine. Imi plhceau ochii lui
blajini, boti5orul lui mic cu buze subtiri, negre..
blana lui ro5cath pe care rangAiam cu plAcere.
MA ascundeam pe duphbutoae, prin curte strigam:
TiPoia51
El nu-5i intelegeh ntmele dar imi atizeh glasul 5i
mh chuth peste tot. CAnd m vedeà, eu li strigam:
beea! El imi rAspundeh cu atunchturA cAt colo in.
lhturi 5i cif un strAnutat. PAna inteo zi, când Il vhd.

www.digibuc.ro
65

ch. sare pe un butoi. Se uita la mine pared ar fi


vrut sá zicA: SAcl c tu nu poti sárI ca mine.
Brau in curte vre-o zece butoae puse cu vrana in
jos, sd se scurgá, cá le spalase de curând.
Tipoias le luá la' ránd i ski dupd unul pe altul
panä la capát. Apoi se intoarse iar. Eu dupá el, \pe
lkingd butoae. Dacá vázui ca' sare regulat, incepui
eu sd sar strigAnd: hop! hop! hop! cu fie-care
sáriturd a lui si tot in calea lui.
A doua -zi se invátase.

Hopa, Tipoias.
Top! erá dejà pe butoi. Si apoi eu pe jos:
Hopf Hop! Hop!
El pe butoae: top! top! top! din butoi in butol-
De mä opream, din fugá pe la' al patrulea sau la
al cincilea butoi i rná intorceam! repede inapoi, se
intorceà si el. Dacá mä departard Incolo, el se
oPreà, se uitá dupá- mine, scutura din cap gata sí
sará 5i astepa pared comanda.
Hopa, Tipoiav.
Top! jos. Mare mirare pe marha 5i pe tata arid
5
Aftloescre Zmeul.

www.digibuc.ro
66

l'au vhzut cum sate pe butoae. Tot jocul meu, toath


pldcerea mea', toatá iubirea mea, erh Tipoias. MA'
sculam cu Ondul la el, má culcam cu gândul la el.
Il tineam in brate, II pupam, Ii dam lapte sà rnh-
nânce, uitasem de toate pe lume in továrhsia lui.
Zburdálnicia lui, dibhcia cu care Arch Kin curte
pe toate pietrele, mä fäcuse srfiu si eu mai zglobiu,
mai vesel, eu care am avut o opilärie tristä din
fire. Nu mai stiam ce invát.
Intr'o zi intrasem in livede cu el. Hei, plhcerea
lui sà umble in sárituri prin iarba verde, räshritä
de curând.
Obosisem de alerghturi dupá el. Si mi trântisem
jos pe iarbá, pe pântece, uitându-mh la el. Deodatá
il vhd ch.' vine Iângh mine si nici una nici alta, top:
imi sárl In spate ,si incepti Sd-mi zdämite haina din
spate. MA Odin. CU urighiile 1u märunte, dar
vArtoase.
Tipoia, dä-te jos!
As! habar n'aveh.
Tipoias, te bat! DA-te---jos ch mià gâdili!
MA intorsei cu fau in .sus. Tipoiassäri cat colo
dinteo arunchturà si se asezhl cu capul spre mine,
erh pornit sä rrià impunglh. Dar cu ce sá m im-
pungd, ca abia' iesiserä1 pe marginile fruntii douà
bulbuchturi mici, moi? Pona incet, cu capul intins
spre Mine, sh má impungh..
MA' ridicai pe vine si mä lásai de spate. cam /n;
covoiat, cn capul in jos si zisei intr'o doarä!
Hopa, Tipoiasl
Top in spatele ineu. CAnd s .dete jos arun-

www.digibuc.ro
cai ochii spre uluci cä auzearn vorbä de oameni,
väzui doi tärani cum se uitau printre scandurite
Unul zise:
MA, ce-i äla?
Tu nu vezi cA-i ied?
Ia uite, colo, cum saire pe Mare
comedie!
* *
Se fäcuse mare. Trecuserä vre'o doua luni de
and Il avearn. Crescuse, erà greu, abia Il mai
puteam tine in brate. Si ce drag mi-erà!... Si azi
mä giândesc la el si mi-i dor i de el si de copi-
aria mea dusä de mult. Singur pe lume, 'mi intorc
amintirile in trecut când eram in toväräsia sburdal-
nicä a lui Tipoia i parcä imi vin lacrämile in
ochi. Tipoias, dragul meu, uncle mai esti tu acum?
Intr'o dimineatä m'am trezit WA el. CAI am plAns
numai eu stiu. Ce ram cäurat peste tot si pe sub
pat, si prin dulap, prin curte, prin gräclinä, prin
grajd. As! Se dusese, se dusese pentru totdeauna
tovaräsul zglobiu al jocurilor mele. Nu-i mai vedeam
ochisorii lui blajini, botisorul lui rece, mic, pärul
lui roscat, sdriturile lui, nimic, nimic. De Câte ori
nu yam strigat prin curte, prin livede: Tipoias:
Nimic! Pierise._
De ate ori nu l'am visat cum säreä, pe sirul
de butoae!
Tocmai drziu, peste câtiva ani, ciând pricepeam
multe duren i cruzimi pe lume, r4-am dat seama
de disparitia lui.

www.digibuc.ro
68

Il tàiase, f5x4 sà-mi spue nimic.


Mi se sf,15ie iMma and m5. gândesc...
Inghit cu necaz un nod ce mi se urca in gât 5i
tat... Si tat mereu... pAnd ce voi taceh eacerea adânck
fAed de sfa*t.

www.digibuc.ro
GARTIT A
Cu oat mä afund mai mult in depáirtata-mi
cu atat In amintirile mele descoper fapte care
má uimesc. Fapte bune, fapte re/e, mici siretenii
Viclesuguri, mici perversiati, ambitii peste putintá.
realizat, incápátAnári fárà rost, visuri ciudate. Apoi,
mai arziu, melancolii fár4 sfArsit, intrisari la o virstá.
and altii erau veseli, zburdalnici, descurajári nevin-
decabile, cari m'au dus toate la desgust de viatá
,de lume, la singurátate si acere, la toarcerea In
liniste a firului vietii, departe de zgomot, inchis iii
Mine insumi cu sapte chei i convins cä sufletut
omului mai la' urrná trebue s5, se redua la propriile
lui izvoare din care-si soarbe hrana, precum iarna
roiul de albine se hráneste In propriul lui stup din
propriuf lui fagure.,
;- Fagure dulce, Pentru unii, amar, pentru altii.

www.digibuc.ro
70

Cum se poate ca la o vArstä -atât de mica, mi


mä däduse incä la scoalä, fiu atAt de crud?
Totui eram foarte impresionabil. Repede mà cäiarn
de or faptà rea. Ba sufeream vädit in mutisniul ineu.
Dar ' mai tArziu uitam- si fáceam alta. Uneori din
simplä curiozitate, alteori din necaz, din räzbunare,
totdeauna' cu hotärAre, färä sovdire, pornit pentru
desAvArsirea unei fapte nesocotite, cu inchipuirea
aprinsä, cu sufletul dArz.
Poate i viata tarä, träit in mica mea copilärie
in tovAr4ia doi bäeti de täran, färä crestere, dar
dibaci la strengArii, mi-a inlesnit faptele despre cari
vreau sä vorbesc ,aci, poate si din lipsa de .supra-
veghere, tatà-meu octipat cu treburile lui, mama
plinâ de grija cresterii surorilor mele, moarte mai
in urrná.
Cáci de mult nu mai semän cu aceea ce eram in
mica mea' copiarie!
Cum pi:au dat la pension .5i armme acolo uncle
ana vciit eu, la Ploesti, c.Aci intAi msg. dase
Buidu, unde, dupä clasele primare, tatâ-meu viand
sá urmez i gimnaziul, am râmas repetent in clasa
I numai din incäpät5nare, m'am scliimbat cu totuL
'Din repetent, premiant; din strengar, cel mai cu-
minte Laiat; din zglobiu încä i puternic, melancolic
-5i slab, slab de ,corp, slab' de vointà.", dar blAnd,
'blajin peste mäsurâ, induiosat de toate lucrurile,
rsuferitor 5i milos.
Dispäruserä toate nirnicurile vesele ale copiláriei,
dar i cele rele. Rämäsesera in amintire 5i de acolo,
le scot acum, unul cAte unul, pentru sà-mi usu-
www.digibuc.ro
71

rez sufletul sh vada i altii gre§eli cari nu tre-


buesc acute, pilde care nu pot fi urmate. Incet,
incet am sa, scriu astfel cate una.
Acum mi-am adus aminte cum la, o vArsth de
tot crudh, precum spusei" mai sus, am fost criminal,
caci ceeace am fa:cut erh o crinJ. Pentru cei farh
inima, se va zice, un fleac, o copilarie. Pentru cei-
lalti fapth cruda, de neiertat. astfel o soco-
tesc §i eu acum.
* *
Intr'o zi de vath vine la mine finu Iancu, un baiat
de aceia§ vArstä cu mine, botezat de tata-meu.
N4icule, imi zise el, sa vezi ce de mo§oroaie
pe Iângia uluci, de orbeti (cârtite). Hai sa ti le arat.
MA dusei cu el la! poarta §i o luará'm pe Iângh
uluci. in adevar, ici colo erau mo§oroaie de parnânt
scoase de cartite. Vázusem mkulte mai inainte, dar
nu cu atâta interes ca acurna. Mà uitam La ele §i
mä intrebam ce fel de fiinta e aceea care trAe§te
in phmânt? i pentru ce scoate tarána afara?
MA dusei in cash §i spusei mamii. Cum auzi mama
imi spuse cà aà trhe§te cârtita, care are niste ochi
riegri mici, sticlo§i, ni§te picioru§e scurte, dar tarir
cu ghiare, care-i ajutä sa râcâie pamântul §i cu bo-
ti§orul sä-1 impingh afara in sus, ca sä poata umbra
Pe sub pamânt dupa radacini §i gânda'ci.
Când eii iar afarh, mä. simtii cuprins de o mare
dorinta de a! vedeh, o oârtith.
Alergai la poarta. Finu Iancu steteh in genunchi
deasupra unui mo§oroi 0 se uith tinth la el in ne-
ini§care. Cuprins de o mare curiozitate dadui fuga

www.digibuc.ro
72

spre el. Dar fài-ä sA. se miste, el ad' semn cu


mâna sA umblu incet si sà m'apropii. Calcam acum
-numai in vArful picioarelor, misterios, cu privirea in-
'tinsa spre moson.3i. M'apropiai, ma asezai in ge-
nunchi de partea
cealalta a mow-
rolului i privii in
tacere.
): AmAndoi, cu
_A.....11611111111PVJ capetele plecate,
----4"1*Aiag*otut_r Wff'i'' ne uitam. CArtita
erà sub mosoroi. Din and in când mosoroiul spo-
rea. Mici arAmite de pAmAnt negru, umede, ieseau
din,rnijlocul vAirfuit al mosoroiului si se pravAleau
peste marginile lui. CAstita lucrà mereu, da sa iasa
la lumina, lucra din greu, mosoroiul crestea in inal-
time si se revArsa si pe dealaturi.
Deodaa un gAnd ne strAblatu prin minte la a-
mândoi:. scoatem vie de sub pamânt, s'o prin-
dem, s'o vedem cum e. Ne-am inteles din ochi.
Finu Iancu se scula biniscer i ca o vulpe se strecura
in curte la noi, gási o
casma, i, ccit ai cupi
din ochi, veni inapoi cu
casmaua in mAnA.
Incet apoi, abia pá-
ind, se apropie, si cum
era mai puternic de at
mine puse el casmaua CU vArful de, marginea mo-
§oroiului i apAga grabnic cu piciorul de rezAm5.7
toare. Cas,ltiaua cu o tAieturA care %Ai putin, intrà.

www.digibuc.ro
73

pämAnt mai mult de jum5itate. El se ap1ec5. apoi


repede pe coada castnalei, ca're ràsturnà deodatà
tot mosoroiul.
Ne repezirdm amândoi sá' vedem.
Uite-o zise el,
Fusese scoasà. Dar .vàzându-se la lumind, mica
fiintà heagrà, cu blana lucie, En* aproape fàrà ochi,
de märimea unui sobolan vá"tui, speriatà" si de
gura lui finu, incepe repede cu bo,tisorul si cu
rácâie tdrIna neagrg si umedä ptin care-si
fAceà loc siá se ascundà.
Nu rnai era de intlrziat. Instinctiv- finu, mai in-
drAsnét ca mine, se aruncà cu amândola mâinile
astupra ei i o prinse, scoand-o din mosoroi. 0 tineà
de nij1Oc. Biata oârtità se sbätek in dreapta .si in
_stânga sà scape, dar nu puteà.
Blana ei netedà, neagrä-lucie, imi destepa pofta
s'o mAngAi pe cap. Când pusei mAna pe ea, se in-
toarse cu botul spre mâna mea sà trià muste. Fui
paruns 'de un fior de frick dar i de un necaz.
Vrei musti, hai? zic ea.
Stii ce, pàsicule?
Ce?
Hai si.4 zicem cä àsta e purcelu' nostru i s'o
junghiem.
Tine-o tu bine la pämânt sà, nu scape!
0 asezá intins& jos, lit-and-43 de picioarele dina-
poi si cu dota degete de pielea de pe ceafd. Gusa
d-a apärut intinsa pânä intre picioarele dinainte.
Scosei im briceag, Il deschisei: o limbà lucie,
1ung i cu vkrf ascutit. Vârâi vârful limbii in gusà,

www.digibuc.ro
74

ta5n1 sdngele, iar biata cârtitd se- incovrigd deodaa


de durerea mortii, Scoase un chitiit sf4iitor, scurt,
deschise gura, dete de ateva ori din picioru5e1e di-
nainte 5i murl. Din boti5or se Rrelinse o dIrd micd
de Ange cald. Briceagul pätrunsese adânc, cu latul
limbii lui tdioase fdcuse o crestäturà ro5ie in gitlejul
nevinovatei fiinte. CAnd l'am scos erd plin de sdnge.
Finu Iancu luA mAinile de pe ea. Amândoi ne
iiitam la ea acuti.
Nu 5tiu ce-am simtit atunci in mine, dar in'am

trezit mut, sfâ5iat de-o adâncd perere de rdu. M'am


uitat din nou la ea, apoi la briceag, 5i pared mi se
muiarà picioarele. 0 sfAr5ealä nemai simtia md do-
bora. Ce avusesem eu cu o filing striguraticd, ne-
vinovatà, care nu-mi fácuse nici un rdu? care, dacd
'a Firrut sià md mu5te, a fdcuat-o sd se apere?
Ce pAcat, mdi fine!
De! zise -el.
Mä aplecai spre ea. 0 pipäii: era caldd i moale..
N'o fi murit, fipe!
"A51 a murit.
Numai tu m'ai fAcut s'o omor. Pdcatu au sd.
fie, . zic eu.-

www.digibuc.ro
75

Ba al matale, cA eu n',am avut briceag.


MA uitai din nou la hriceag. Má cuprinstse groaza
de instrumentul acela ucigas. Cu mAna dreaptA ur
azvArlii departe peste malul din fata ulucilor noastre,
in
Nu-1 zvArli, se repezi spre mine finu. DA-mi-I
mie I
Ia.-1 dacA 1-ei mai gdsi.
Dete fuga in spre
Eu rAmAsti si mai trist: MA must/A cugetul i nu,
stiam ce siA fac ca sd-mi ispás.esc pAcatul. Pusei
itiâna pe casma, fAcui o adânciturA in rno;oroi, dAdui
TArAna la o. parte, luai cârtita, o intinsei ca
,groapà de mormânt si dAdui pAmânt peste ea.
Am plecat acasA trist, rnâhnit si plin de gAnduri.,_
Mi-erA fried de D-zeu.
Ce-am fAcut? mA chinuiam eu cu tot siuf1etu1.
Cum o sA-mi ierte D-zeu pAcatul Asta mare!
Când am intrat in casà, mut, trist, mama' nici n'a
bAgat de stamA CA de teamI sA nu mA vadA eu imi
.stergeam pe furis- o lacrimA.

www.digibuc.ro
BIETUL PICU
Sunt atAtia ani de-atunci In cât abia'l mai vád
:amintirea mea pe câinele bâtrAn, mops, Cdruia Ii
ziceam Picu.
Ave-à un nas cirn, despicat, prin care i se vedeau
dintii albi si cei doi colti pe laturi; niste buze negre;
doi ochi bolovánosi, rosii pe margini, de bAtranele;
cu urechile scurte,' täete de mic; un -cap rotund
mare; cu un piept care pe vremuri pAreà ca un
zid 'de lat, si care se sprijineh pe niste picioare
.scurte, puternice, si cam strâmbe In gall, La pâr
erà roscat.
Toti câinii din sat ti tiuserá de fricâ in tineretea
sí bâTbktia Iui. Acum nici nu se mai uitau la el.
Hei, mai de mult, când yre-un câine strein intrk
curte, el stà rnddtor la pândk pânâ sä se mai
apropie, i când se repezeh la el U. apuch de ceafk
11 scuturà de câtevk ori, dacâ erk mai usor, de
.vedeai n aer Picioarele dinapoi si coada celui
strâns n clWele lui Picu! Când Il làsà jos, nici nu

www.digibuc.ro
77

mai crâcnek cel apucat in gura lui. Se sculh shr-


manul umilit i ieseh tiptil, cu coada 'titre picioare,.
cu ochii indärät, din and in and. A doua oarg.
nu-1 mai vedeai prin curte. Jar and vreo vack
streinä shreh gardul subred in grhclinh, Picu se re-
pezeh ca o sonalch pe la spate, o apuch zdraviin
de-o ureche, i se tineh ash inclestat de biata
care incepa sh zbiere, scaturand din cap. $i ash,
cu Picu atkrnat de urechea ei, a luh la fugä pe-
poartá pând ieseh afarh. Atunci Picu o läsà.
Picu sttà mai mult in lant din pricina asta. tine-
ori nici noaptea nu i se
t.
da drumul, ch devenist5 N\\\*
afarä din cale de rhu \
40*M4,WAN.Ntt\;,A

periculos. 7t.

$i nu- fhceh rhu deax


and Il suphrà cineva;
dar mai ales erà un dus-
man neimph-at al câini- 6`14c-7-
lor stre-ni cal i indrásneau
sä calce pe phrnântul lui.
Orcum, Picu erà bun, bland si foarte mâng4etor,,.
destept i simpatic, cu toath uithtura lui crunth,
fruntea vesnic incretitä, vesel adesea, cu toath in-
fhtisa rea lui tristh, mohorâtä, el erh *Aria noasträ
copiilor.
Se Ash in voe sh inchlecárn pe el, dar stAtek ne-
miscat, nu voia in ruptul capului sh ne ?carte a0...
prin curte. Oricât ne-am fi incercat noi sh-1 minfun
cu vreo bucatá de carne, e'rá de prisos-r nici nu se-

www.digibuc.ro
78.

-rnisch. Sta asa teapan, pe picioarele lui scufte, tari,,


piânä ne plictiseam §i-1 läsam in pace.
Atunci, plictisit el insusi de zgândaririle noastre,.
se duceà la cusca si nu mai iesea de acolo pânä
seara, and, noi copiii, intram In casd.
Gura multd nu facea. Rar i se auzea latratul. Dar,

.când catadixeà sA latre, avea el un necaz la inimg,


-vreo .ura, 6," numai de-odatà se rdreau latraturile
câniilor vecini, pâna taceau2
Cuminte cline. Nu strica 'Mimic and era slobod.'
Uneori intra pe Lisà bucatariei, se uità lung In
ochii maMii sau ai bucataresii; ,se lingea pe hót i
astepta. Parca ar fi mi:e foame, voi
dett?'''
da ceva, rianch in liniste, se stergea cu limba
de vreo trei-patru ori pe bot, inghiteh
se uith cu recunostinta' In' 6thii .celui dase
Thancarea Si iesea
Singúra datä and° a V`rurski. fure-, a patit-o eau.
4e tot, de i sia "tras'"ifiOartea. Da' era'bAtrati tare:

www.digibuc.ro
79

Säracul, at a fost tânar n'a stricat nimic, fiindcä .


i se dà rnâncrea regulat si nu duceh grija foamei.
Dar de and imbatrânise, ca., din pa'cate, a'sa e
runanu nostru: horopseste vita batrânä si animalul
neputincios, cam rabdà de foame, bietul Picu. Si,
-de, cum e vorba batrineasta: gurd de om, gurd
-de aine, cere phine", cauth si el pe unde puteh.
Si asa devenise cam suparator. Dar in határul vred-
niciei luiT de odinioara nu se 'ndurà nimeni ucidä,
Nu mai vedeh bine, nu mai auzeh... Il strigai: Pi-
cule, na icil" As El n'aude, n'a vede, se uith in
colo. Ii aruncai bucata de mincare i n'o vedea.
Numai, tárziu, dupd Miros, ca atâta simt mai aveà
bun, se trezeh din neputinta i bàtranetea lui
porneh in cautare, mirosind in dreapta si in stânga,
cu nasul lui crapat in doua, 'Ana nimerea bucatura
data. D'apoi and mânch, ti-erk mai mare mila sa-1
vezi: mai mult moscoleh prin fAlci, cA dintii mais
toti ii picasera. Dar buza de jos tot iesita afara erà
si adusa peste cea de sus.
I se vedelu soldurile osoase, iar Pieptul lui, odata
lat, puternic, pareh doua speteze ce continuau pe
.douh oase slabe, in jos, picioarele lui .scalâmbate.
Atka viata gramädise in el ca" li- se cam urise
tuturora cu el. CIO ani o fi trait pant i s?a, intâm-
plat nenorocirea de mai jos, nu tiu.
Eu a§a 1-am apucat in curte.
* .

Bietu Picul Ce-a fost sa pata. Erh iárna, prin s


Februarie. Zapada cazüse 'de mult, se intárise pe

www.digibuc.ro
gO

párnânt de credeai cä ash e de când lumea. Ger


mare. Lumea státeh mai mult in casá, la chidurä...
Cgsele noastre cele vechi, azi dhrâmate, aveau
un pridvor, in fatá cu un perete scull de jur im-
prejur, peste care, noi copiii, nu puteam vedeà.
Sus, in dreptul peretelui, chenare groase de stejar
nevápsit. In el bátute cue in cari toamna státean
atArnate, vâsle de struguri; vara, máturele de pelin
si de pelinitd, floare de sunätoare, apoi iarna, siunci
slánini afuma*e.
Pa, lui bie-
tu Picu, cine stie
de. and flämând, Ii
gAdilase nárile sun-
cile, cg. se .porneni
cam orbeste mer-
gând cu nasu'n vânt
spre scara balconu-7
lui.
Pe afar5., prin
curte, nirneni. Ger de nu vedeai tipenie de orn.
Picu se owl la trepte, dete sä vadà de-i cineva:
nu Vázù, cáci ochii lui rosii, läcrimati, pierduserd
puterea lor luminoasá. Dete s'audd pe cineva: pace!
In urechile lui, retezate scurt, se infundaserd'ani multi,
innodati unul intealtul grámadá. Se asigurä cä nu-1 .

vede i nu-J aude nimeni. Isi lud Mima in dinti mai


bine zis in gIci, cdci dintii Ii lepädase de mult prin
case mai mari si mai tari ca dintii lui, i pomi
o- stafie pe `treptele scArii. Dupá ce ajunse la -balcon
Incredintä cii nasul cam de unde veneh mirosuL

www.digibuc.ro
81

aträgátor de sunch, se aruncä incet in patul de


acâncluri, Anvelite cu separte, merse mai depaste
se izbi cu nasul de perete. Se ridich In. douh labe,
ajunst cu cele dinainte de marginea peretelui, dar
simtl jch pânh la sunci tot mai erh. Atunci, cu toata
slaibiciunea lui, dupä oarecari socoteli si dibuiri cu
labele, se arunch cu multh dibAcie sus pe laturh.
Se potrivi bine pe picioare si stete ash cátvh. timp.
Simteh bine. pericolul. 0 miscare gresith,,aveh
arunce jos, dincolo, peste pridvor. Atunci ridicä nasul
in 7-ânt. Mai erà pânä la sunci. Cum: Sa le ajungh?
Merse 'vreo doi pasi inainte, binisor, se opri, simtl
ch suncile au rärnas mnapoaJui, dal- tot sus. Se in-
toarse incet, cam grämädindu-se in el insusi. Mirosi.
Ei, -tot sus, aunt! Atunci se ridich t?e labele dinapoi,
cum fhceh sluji 1", când erh mic, Intinse botul in
sus... Mai erh
Tare pläcut trebue sá fi fost mirosul de sunci afu-
mate, ch bietului Picu Ii pierirh' mintile, sie linse
strasnic pe bot de ateva pri. Acb., fie ce-o fi!
Inainte cu D-zeu! Se azvirli cat put4 cu gura chscath.
sus...
Din cash mama auzi doar: chiaut Si esi repede
in pridvor. Se uith, nimic. Asculth, si abia deslusi
un vaet rhgusit dincolo in icurte. Se dete joa in zh_--
padh,. cam tremuiând ¡de frig, si gäsi pe Picu grh-
mach, gemând greu.
Ce-ai fäcut, Picule?
ce s'audhl S'a intins pe picioarele dinapoi,
a chscat gura lui bhtfä de vreo dota ori, a deschis
AfilvIeseu-Nigritn. Zmeul. 6

www.digibuc.ro
82

ochii mari, holbati, ca de-o grozav6 spairnà, 5i apoi


i-a inchis pentru veoie.
Mama s'a uitat lung la el, nednmerità, apoi pri-
vMd 5uncile atImate de cuele chenarelor de 5tejar,
5i-a dat cu gndul
Bietul Picu, n'apuca5e barem sà guste din bunátate
de 5uncil... i a murit cu Mirosul lor puternic in
närile lui cfa'pate in douà...

www.digibuc.ro
CUPRINS
No.

1. Zineul I 3
2. Porurnbeii 10
3. Baba Hârca 19
4. Pistolul 24
Piticul
6-. Da-i
7, Izvorul
. . .
griv !
.
.. ....... 36
46
S. Tigarea . 54
9. Tipoias . . 62
10. Cârtita 69
11. Bietul Picu 76

www.digibuc.ro
EDIT URA CARTEA ROMÂNEASCA"

Ciirti pentru tinerime i copii.


Lei
A fost odata, Carte pentru copii . . . . . ......... .
Amicis Edmondo de, Cuore -- Ce simte Mima copiilor trad. de
75,-
Clelia Bruzzesi - ou o pref. de Odobescu. Are nume-
roase ilustratiuni 55,-
Animate domestice, ilustrata cartonatai . 50.-
Atlas Zoologic, Mare album ou 27 plans() colorate . . 200,-
Baealbasa L L., Povestea lui Stefan eel Mare . . 6,-
Basme alese, . . 35,-
Bataria N., Suflete de viteji . . 65,-
Bijenarn-Popesca I., Povestea neamului românesc . 48,
/9 Sfânta scripturd pentru popor 45,-
*) Biijenaru-Popescu. I. er., Din tara basmelor . . . . 80,-
Bicinlescu N., Carte cu chipuri, fára% vorbe pentru copii . . . 7,50
Istorioare morale cu chipuri, Mfg vorbe, pentru copii . 7,50
...... .
13

11 Vrei 0, socotesti? Aritmetica, cu chipuri fará vorbe,


pentru copii mici . . . . . . . . 10,-
Bordea L Dr., Din maretele zile ale Neamului. Unirea, in Ardeal . 5,-
Cocoveann Stefan, Fabule . . . ......
Bratescu-Toinesti Al. I. NiculAitä Minciuna
Cartea celor doi sbArliti si a mai multor alti parliti
300,--
. 22,-
40,-
Cenusereasa . . . . . . . . . .. . 35,-
Cervantes de Saavedra lifiliall, Viata si aventurile yiteazului si no-
cartonatá, eu planse colorate ......
bilului Don Quijote de la Manoha, tradueere de L. S.,
Cloranescu I. loan,- Povesti in versuri pentru copii. Premiatá de
. . . 50,-
Cartea Románeasca", ilustraa . . . . . . 80,-- .

Collodi C., Pätaniile lui Tánd'aric5.- Povestea unei pfipusi de lemn, -


traducere de Buzescu A., cu numeroase ilustratii (s. p.).
Copiii la tara, Carte ilustr. p. copii . . . 50,
Cortambert, Odlätorii extraordinare - preluorare de V. Anestin,
cartonaik cu numeroase ilustratii. . . . 15,-
Idem, brosatá . . . . . . . . . . 8,-
Costesca H. Petre, Prietenii Povestiri pentru copii - Prerniatá de
Cartea Româneasca"
Idem, cartonat5. .....
Costescn V., Corbu
. . . . . ....
amintiri din copilärie, cartonatä, cu ilustratii,
10,-
15,- .

Premiatá de Cartea Româneasc5." Ed. II 16,-


CeSbuc G., Cântece de vitejie . 20,-
91 Povestea unei Coroane de Otel . . . . 50,-
Rázboiul nostru pentru neatarnare . . . 25,- .
Creangl I., Opere compleote: Povesti, Amintiri, Poezii i Studii 50
9) Povestea lui Harap Alb 75,-

CArtile indicate pe coperte, sunt de viinzare la toate libritriile din


Ora. Se poate expedia oi dela Cartea Româneascir, 13.clul ficade.
miei 3, Bucureo i trimitandu.se costul pein mandat pootal.
1.1;.067
www.digibuc.ro )
Pretul Léi 304-