AL TRI,ILEA VOLUM

DIN TRILOGIALEGENDA

MN R IE LI.J

Traducere din limba englezd

dE INES HRISTEA

i:ltl- Bookletl
)tJficfion,2or;
s/\N FR/\NtrISEO, tr/\LIFORNI/\
REPUBLICA AMERICII

***

POPULATIA:24 646 320

 DI NTRE TOATE DEGH IZANI LE PE CNRE LE-AM AVUT VREODATA"

s-ar putea ca asta si fie preferata mea.

pirul de un rotu intunecat, suficient de diferit de nuan,ta mea
obignuiti de btond strilucitor, retezatta nivetul umerilor 9i strins [a
spate, intr-o coadi. Lentite de contact verzi, care arati natural puse
peste ochii mei albagtri. O cimagi cu guter,
jifonati, pe iumitate
viriti in nidragi, cu nasturii mici 9i argintii strilucind in intuneric, o
haini mititari sub,tire, pantatoni negri, bocanci cu virfuI de o1e[ 9i
infigurati in jurut gitutui ;i trasi Peste guri.
o egarfi cenugie, groasi,

Pe frunte am indesati o gapci de sotdat inchisi [a cu[oare,

in vreme

ce, pe jumitatea stange a fe1ei, am Pictat un tatuai purpuriu'

care mi

face de nerecunoscut.in afari de toate astea, mai am 9i netipsitul

set

atcituit din casci gi microfon. Republica insisti si-t port'

in aproape oricare a[t ora;, probabiI ci at atrage mai multe priviri
decit de obicei. Asta din cauza tatuaiu[ui uria9, absotut sinistru, pe
care mi [-am fhcut - trebuie si recunosc ci nu e un simbo[ care si
treaci ugor neobservat. insi aici, in San Francisco, mi integrez Per-
fect in peisai. Acum opt [uni, cind eu 9i Eden ne-am mutat aici'
primu[ lucru pe care [-am observat a fost moda tocati: tineri pictali
pe fa,ti cu modete in negru 9i rogu, unete mici 9i discrete, Precum
sigitiut Repubticii apticat pe tampte sau attceva de genul ista, attele
am
enorme, ca harta gigantici a teritoriutui Repubticii. ln seara asta,
a[es un tatuaj destul de generic, fiindci nu sunt indeaiuns de
loia[

Republ.icii incit si-mi gtampitez credinla direct pe fa,ti. Las asta in

 trN MPIONUL

seama lui June. M-am decis, in schimb, si-mi aptic nigte fliciri
stitizate. E suficient.
Nici azi nu-mi di pace insomnia, a9a ci, in [oc si dorm, mi pLimb
de unul singur printr-un sector care se numerte Marina
;i care, din
cite pot s5-mi dau seama, e echivatentuImai deluros din Frisco
a[
sectorutui Lake din LA. Noaptea e ricoroasi;i destuI
de r.ini;titi. o
ptoaie mirunti bate dinspre portuI oragutui. strizite inguste sctipesc
de ta umezeali;i sunt ptine de gropi. ctrdirite care
se ridici de-o
parte gi de atta - majoritatea suficient de inalte
ca si se piardi in
ptafonul de noriiogi din seara asta sunt eclectice,
- vopsite in nuanre
ofilite de rogu, auriu gi negru giintirite cu traverse gigantice
de o!e[,
menite si contracareze efectete cutremuretor care
zguduie pimintuI
o dati [a doui [uni- JumboTron-uriinatte cit cinci,;ase
etaie sunt
pozilionate din dou5 in doui strizi, transmilind
cu sonorul dat [a
maximum pachetuI obignuit de gtiri din Repubr.ici.
AeruI are o aromi
sirati gi amari - un amestec de fum degeuri industriale cu
;i api
de
mare' lar pe undeva, printre toate miasmele astea,
disting gi un damf
abia ghicit de pegte priiit. Uneori, [a cite un co[g
de stradi, mi
trezesc atit de aproape de marginea apei, incit mi
se udi bocancii.
Aici, terenul coboari direct in gor.f, iar pe [inia orizontutui
se ?n9iri
sute de ctidiri pe jumitate scufundate in api. De
fiecare dati cind
vid gotfu[, vid 9i ruinete podutui Cotden Cate, rimigigele con_
torsionate ate unei structuri strivechi ?nghesuite
de-a [ungul ce-
luilalt mat. Din cind in cind, pe lingi mine trec inghiontindu-se
ni;te indivizi, dar,in mare parte, oragul e cufundat in
somn. Focuri
riztele lumineazi aleite, indicind locurite unde se
aduni oamenii
strizii. TabtouI nu e foarte diferit de cetdin Lake.
Mi rog, presupun ci unete diferenge existi, totugi. in primul
rind,
e vorba despre stadionu[ din san Francisco,
care acum zace undeva,

El
 tr,/\Y

in depirtare, pustiu;i netuminat.in sectoarele sirace sunt mai Pulini

potigigti. Mi gindesc apoi [agraffiti-urite din orag.intotdeauna po,ti
si-,ti faci o idee despre starea de spirit a oamenitor privind cete mai
recente gra{fiti-uri. Mutte dintre mesaiete Pe care [e-am vizut in
uttima vreme chiar il sus.tin pe noul Elector a[ Republicii' ,,E[ e
speranla noastri", dectari unul dintre mesaiete mizgitite Pe Partea
laterati a unei ctidiri. Un attul, pictat pe stradi, anunli:,,Etectorut ne
va citiuzi afari din intuneric". Un mesai Pufin cam Prea oPtimist,
dupi pirerea mea,insi presupun ci semnete sunt bune.inseamni ci
Anden face totugi ceva ca lumea.insi din timp in timp, mai descopir
;i mesaie care spun ci,,Etectorul e un impostor" sau un,,Spi[at pe
creier" sau ci,,Day pe care i[ gtiam noi e mort".
Nu ;tiusi zic. Uneori, increderea asta noui care s-a instatat
ce
intre Anden gi popor mi se pare ci e ca un fir de a,ti... iar firul sunt eu.
$i-apoi poate ci graffiti-uri[e sunt fatse, poate ci sunt
pictate de
agenlii de proPagandi. De ce nu?
Cu Repubtica, nu Pori si gtii niciodati.
Desigur, eu gi Eden avem un aPartament intr-un sector bogat,
numit Pacifica. Locuim acoto cu ingriiitoarea noastri, Lucy. Ci doar
Republica trebuie ingriieasci de pugtiuI de gaisprezece ani,
si se

cet-mai-ciutat-infractor-devenit-erou-na!ionaf nu-i aga? imi aduc

aminte cu citi neincredere am privit-o pe Lucy - o doamni de
cincizeci gi doi de ani, severi 9i zdravini trup,imbricatiin cutori[e
[a

ctasice ale Repubticii - cind gi-a flcut prima dati aparilia [a u9a
noastri, in Denver.
Republ.ica m-a ?nsircinat si am griii de voi, m-a anunlat ea,
-
dind buzna in apartament.
fi-a oprit privirite imediat asuPra lui Eden.
Mai ales de cel mic.
-
trN MPIONUL

Da. Chestia asta nu mi-a picat de[oc bine. in primul rind, mi-au
trebuit doui [uni de zite ca si nu-mi maifie frici si-[ pierd din ochi
pe Eden fie gi pentru o secundi. Mincam unul lingi ce[itatt; dor-
meam unul lingi celitatq fratele meu nu era niciodatd singur. Am
aiuns atit de departe, incit imi ficusem un obicei din a sta de pazi
la uga de [a baie, ca ;i cum sotdalii repubticani ar fi putut si-[ aspire
prin vreo guri de aerisire, si-[ duci intr-un taborator gi si-t co-
necteze iar [a aparate.

- Eden n-are nevoie de tine, m-am ristit [a Lucy. Mi are pe mine.

Eu am griii de et.
insi dupi prime[e doui [uni, starea mea de sinitate a inceput si
fluctueze.in unele zite mi simgeam bine; in a[te[e, rimineam in pat,
coptegit de durerea aia de cap teribiti. in astfel de zite, Lucy prelua
comanda; dupi citeva certuri cu urlete, noi doi am stabitit, fhri
tragere de inimi, un soi de program. $i trebuie si recunosc ci,
intr-adevir, Lucy face nigte plicinte cu carne grozave. Cind ne-am
mutat in Frisco, a venit gi ea cu noi. Se ocupa de Eden gi de
medicamentete me[e.
Am obosit si mi tot ptimb gi abia acum imi dau seama ci am ie;it
din Marina gi-am.pitruns intr-un district vecin, mai bogat. Mi opresc
in fala unui ctub. Deasupra ugii atirni o plicu1i metatici, pe care
scrie THE OBSIDIAN LOUNGE. Mi agez in fund, cu spatele lipit de
zid gi cu bra,te[e spriiinite pe genunchi. Simt prin perete vibra,tiite
muzicii. Prin ,tesitura pantatonilorimi simt picioruI de meta[ rece ca
ghea,ta. Pe zidul din faga mea sti scris cu titere rogii:,,Day = Triditor".
Oftez, scot din buzunar o cutiula argintie 9i din ea iau o ligari lungi.
imi ptimb degetuI peste textuI imprimat de-a lungul ei: SPITALUL
CENTRAL SAN FRANCISCO. Sunt gigiri luate pe relete. La ordinul
doctorutui, da? Bag gigara in 5furi 9i, cu degete tremurinde, o aprind.

10
 E./\Y

inchid ochii. Trag un fum.incetuI cuincetut, mi pierd in norii de fum

albistrui, agteptind ca dutce[e efect hatucinogen si puni stipinire
pe mine.
in seara asta, efectul se instaleazi rapid. Curind, durerea de cap
constanti gi mocniti dispare, iar tumea dimpreiur capiti o strilucire
ince,togati, care gtiu ci nu vine doar de [a ptoaie. o fati sti tingi
mine. E Tess.
Prietena mea imi zimbegte cu zimbetul care-mi era atat de
famitiar cind locuiam pe strizite din Lal<e.
Vreo veste de [a ]umboTron-uri? mi intreabi'ea, aritind cu
-
mina ecranul de peste drum.
Suflu fumul atbastru gi ctatin tene; din cap.
Nu. Adici am vizut citeva titluri despre Patrioli, dar e ca;i cum
-
a1i fi dispirut de Pe fala pimintutui. Unde sunte{i? Unde vi duceli?

- Ti-e dor de mine? mi intreabi Tess, in [oc si-mi rispundi'

Mi uit fix ta imaginea stritr.rcitoare. E aga cum mi-o aduc aminte
de pe strizi de un taten rotcat prins intr-o coadi rivi;iti,
- pirul
ochii mari gi luminogi, buni gi btinzi. Micu,ta mea fetili, Tess. care au
fost ultimele cuvinte pe care i [e-am sPus... atunci cind am deiucat
tentativa Patriolilor de a-[ asasina pe Anden?,,Te rog, Tess, nu pot
si te las aici". Dar exact asta am ficut.
intorc capul 9i mai trag o dati din ligari. Daci mi-e dor de ea?
fiecare zi, ii risPund.
-in
M-ai ciutat, imi sPune ea, trigindu-se mai aProaPe'
-
Jur ci aproape ii simt umirul tipit de a[ meu.
Te-am vazut cum urmiregti JumboTron-urite 9i transmisiuni[e
-
radio in atteptarea unei 9tiri, cum tragi cu urechea pe strizi. Dar acum
Patriolii stau ascungi.
Sigur ci stau ascunti. De ce ar mai ataca acum, cind Anden e [a

11
 trN MPIONUL

putere, iar tratatul de pace dintre Repubtici

gi cotonii e ca 9i
semnat? ce cauzi noui ar putea si suslini?
N-am nici cea mai vagi
idee. Poate ci patriolii nici nu au o cauzi. poate
ci nici nu maiexisti.
- A; vrea si te intorci ta mine, ii murmur lui ress. M-ag bucura
si
te vid din nou.

- $icu June cum rimine?

Cind mi intreabi asta, imaginea prietenei me[e
se risipegte. E
?ntocuiti de aceea a lui June, cu pirul ei
lung prins intr-o coadi de
ca[, cu ochii negri in care sclipesc punctigoare
aurii, ochii ei seriogi,
te anaLizeazi, care intotdeauna anatizeazi. imi las
care
capul pe
genunchi 9i inchid ochii. Doar o imagine
ituzorie a lui June, gi e
de-aiuns ca si simt in piept o durere crinceni.
Fir-ar a[ dracutui... Mi_e
a;a de dor de ea...
imi aduc aminte cum mi-am luat rimas-bun
de [a ea in Denver,
inainte ca eu gi Eden si ne mutim ?n Frisco.

- Sunt convins c-o si ne intoarcem, i_am spus [a microfon,

incercind si umplu ticerea stinienitoare dintre
noi. Dupi ce se
termini tratamentut [ui Eden.
Era, bineinletes,
o minciuni. Mergeam in Frisco pentru trata_
mentutmeu, nu a[ [ui Eden. Dar June nu
;tia asta, ata ci n-a zis decit:
intoarce-te repede.
-
Asta s-a intimptat acum aproape opt [uni.
De atunci nu mai gtiu
nimic de ea. Habar n-am de ce: ne e prea frici
si nu_[ deranjim pe
cetilalt, ne temem prea tare ci poate cetitaLt
nu vrea si mai
vorbeasci sau poate ci amindoi suntem
prea mindri ca si ne
asumim rotu[ cetui atit de disperat incit
si sune primut. $ti1i cum e!
Trece o siptimini in care niciunul nu
di niciun semn, apoi o luni gi
dupi aceea, te trezegti ci a trecut deja prea
mutt timp, iar s_o suni ar
pirea ciudat. A9a ci n-o sun. in ptus,
ce i-a9 putea zice?,,Nu_ti face

la
 trI/\Y

griii, doctorii se [upti si-mi salveze via;a.",,Nu-1i face griii, incearci

si micgoreze zona din creier unde e localizati probtema cu un munte
de pastite gi abia apoi o si mi opereze.",,Nu-,ti face griii, e posibil
ca Antarctica si-mi permiti si mi tratez [a ei, in spitalete tor, care
sunt mai bune.",,Nu-1iface griii, n-o si mi se intimpte nimic."
Ce sens are si gii legitura cu fata de care egti indrigostit Pane
peste cap, cind tu egti pe moarte?
Reamintindu-mi asta, simt o durere pulsatitiin ceafl-,,E mai bine
aga", imi spun pentru a mia oari. !i chiar e mai bine a9a. Pentru ci a
trecut aga de mult timp de cind am vezut-o u[tima oari, amintirea
felutuiin care ne-am cunoscut adevenit mai nectari ;i mi gindesc
mai rar [a legitura dintre June gi moartea famitiei mete.
Nu gtiu din ce motiv, spre deosebire de imaginea lui Tess, cea a
[ui June nu rostette niciodati niciun cuvint. incerc si ignor miraiu[
stritucitor, dar iluzia refuzlsi se risipeasci. E a9a de incipilinati!
in cele din urmi, mi ridic in picioare, strivesc ,tigara de pavai
9i trec pragul [ocalului The Obsidian Lounge. Poate ci
muzica 9i
luminite o si mi aiute si mi-o scot pe June din minte.
Prel de o ctipi, nu vid nimic.in club e intuneric bezni ;i zgomotul
oprit de o pereche de sotda,ti mitihitogi.
e asurzitor. lmediat sunt
Unut dintre eiimi pune mina pe umir cu fermitate.

- Numele;i divizia, mi someazi et.

Nu vreau si mi se cunoasci adevirata identitate.

- Caporatut Schuster. For,tete aeriene, ii rispund rapid, cu un

nume ates [a intimptare gi folosindu-mi de prima divizie care-mi
risare in creier.
intotdeauna mi gindesc maiintii [aforlete aeriene.'lnmare Parte
din cauza [ui l(aede.
Sunt stalionat [a Baza Navati Doi.
-
13
 trN MPIONUL

Paznicut incuviinleazi din cap.

- Pugtii din forgele aeriene sunt in spate, pe stanga

lingi toatete.
Daci aflu ci te-ai luat [a bitaie cu cei din forlele terestre,
te dau
imediat afari gi miine dimineali ?[ anunl pe comandantul
9i tiu.
Ne-am inleles?
Dau din cap in semn
ci da gi sotdalii mi lasi si trec. stribat un hol
intunecat, intru pe o a doua u9i gi mi topesc in
mu[1imea de oameni
9i-n tumini[e intermitente din ctub.
Ringul de dans e cotropit de indivizi cu cimigite
scoase din
pantatoni si cu minecite suflecate; rochiile fac pereche
cu uni-
formete gifonate. cisesc separeurite pentru for,tete
aeriene in
inciperea din spate. ce bine! citeva sunt [ibere.
Atunec pe o ban-
cheti, ?mi ridic bocancii pe scaunele tapilate
9i_mi las caput pe spate.
Bine micar ci imaginea tui June a dispirut. Muzica
dati [a maximum
imi atungi gindurite.
stau in separeu de doar citeva minute cind o fati
igi croiegte
drum prin agtomeralia de pe ringul de dans gi se
indreapti spre mine,
impteticindu-se. E rogie in obraii, are ochii scinteietori
gi o privire
agilitoare. cind mi uit in spatete ei, vid un grup de fete
care rid gi
ne privesc. Mi forgez si zimbesc. De obicei,
atenria care mi se acordi
in ctuburiimi face pticrire, dar uneori nu vreau
decit si inchid ochii
gi si las haosul si mi duci departe.

Fata se apteaci peste mine gi-gi tipegte buzele

de urechea mea.
larti-mi, zice ea, incercind si acopere zgomotut, prietenete
-
mete vor si gtie daci tu egti Day.
Deia am fost recunoscut? Mi indepirtez de
ea din reflex gi clatin
din cap astfe[ incit si fiu vizut gi de celetatte fete.

- Ari gregit omut, ii rispund cu un zdmbet amuzat. Dar mut-

!umesc pentru comptiment.

14
 tr},/\Y

Chiput fetei e aproape comptet ascuns in umbre, dar, chiar 9i a9a,

imi dau seama ci a rogit groaznic. Prietenete ei izbucnesc in ris. Arati
ca gi cum niciuna dintre ete nu mi crede.

- Vrei si dansezi? mi intreabi fata, uitindu-se Peste umir,

[a

jocul de lumini albastre gi aurii, gi apoi din nou [a mine'

ProbabiI ci prietenele ei au Provocat-o si-mi lanseze invitatia
asta.
in timp ce incerc si gisesc o formuli de refuz potiticoasi, vid
pentru prima dati cum arati. in ctub e prea intuneric ca s-o studiez
cu aten_tie. Tot ce intreziresc sunt crimpeie de lumini de neon
proiectate pe pietea ei gi pe pirul lung prins intr-o coadi de ca[, pe
buzete [ucioase arcuite intr-un zimbet, pe trupuI suptu invegmintat
intr-o rochie scurti 9i incit,tat cu bocanci mititari. Refuzut
mi se
stinge pe Limbi. Ceva din fata astaimi aduce aminte de lune.in cete
opt [u,ni de cind June devenit Princeps-Elect, nu mutte fete mi-au
a

atras atenliai dar acum, avind in fali aceasti copie a ei [a indigo, o

copie cufundati in umbre, care mi cheami pe ringul de dans, imi
ingidui din nou si sper.
- Da, de ce nu? ii risPund.
Pe chiput fetei inflorette un zimbet larg. cind mi ridic 9i o iau
de mini, prietenete ei scot un icnet de surprizi, dupi care izbucnesc
intr-un cor de urate gitigioase. Fata mi citiuzegte printre ete 9i,
inainte si-mi dau seama, aiungem in mutlime, creindu-ne un sPaliu
minuscul chiar in miitocul acliunii'
Mi lipesc de ea, iar fata igi ptimbi mina pe ceafa mea. Ne tisim
in voia ritmutui asurzitor.,,E drigu1i", recunosc in sinea mea, orbit
in oceanul ista de lumini gi de trupuri. Melodia se schimbi o dati,
apoiinci o dati. N-am idee de cind stim aga, pierduli, dar, cind fata
se apropie gi-mi mingiie buzele cu buzele ei, inchid ochii 9i o [as si

15
 trN MPIENUL

me serute. Ba simt chiar gi un fior pe gira spinirii. Fata mi siruti de

doui ori. Buzete ii sunt moi 9i umede 9i au gust de votci ;i de fructe.
?
lmi pun miinite pe miitocul ei 9i o trag mai aproape, pini cind ii simt
trupul tipit de a[ meu. Sirutirite ei devin mai fliminde.,;E chiar
June", imi spun singur, [isindu-mi pradi fanteziei. Cu ochii inchigi,
cu mintea incelotate inci de [a ligara halucinogeni, reugesc si cred
asta pentru o c[ipi - reugesc si mi-o ?nchipuipe June sirutindu-mi,
sorbindu-mi pini;i uttima risuflare din ptimini. probabil. ci fata a
simlit o schimbare [a mine, mi-a ghicit foamea si dorinla, pentru ci
zimbegte cu buzete lipite de ate me[e. ,,EJune." pirul negru a[ lui
June mi mingiie pe fali, genete lungi ate lui June imi ating obrajii,
bragul lui June e incoticit in jurul gitului meu, trupul lui June se
teagini [ipit de a[ meu. Gem incetigor.
Haide, imi goptegte fata pe un ton
- aligitor. Hai si luim pulin
aer.
Cit a trecut? Nu vreau si ptec, pentru ci asta ?nseamni ci va
trebui si deschid ochii, iar June n-o si mai fie aici, va fi intocuiti de
fata asta pe care n-o cunosc.insi ea mi trage de mini gi sunt obtigat
si privesc in iur. niciieri nu se vede nici urmi de June.
Firegte,
Strifutgerarea luminitor din ctub mi orbegte pentru o ctipi. Fata mi
conduce printre grupurite de dansatori, apoi de-a [ungutui cutoarutui
intunecat gi iegim impreuni pe uta din spate, pe care nu scrie nimic.
Pigim pe o atee tituralnici, cufundati in ticere. Citeva spoturi de
[umini firave ne arate catea, imprimind intregutui decor o stritucire
verzuie, fantomatice.
Fatami impinge gi mi [ipe;te de zid, sufocindu-mi cu o noui
sirutare. Are pielea umedi gi, sub atingerea mea, o simt cum se
infioreazi. O sirut gi eu. O prind, ne risucim impreuni 9i o lipesc de
zid. Din cauza surprizei, incepe si ridi.

15