NADA

F L O R IL O R
OTlihail Sad
Aminiirile unui pescar cu undi|a
EcJiJia a Il-a

EDITURA !ON CREANGA - BUCURE$T1

1988
 CUPRINS

C uvint tnainte 5
Capitolul I Ma cheam a in tre c u t am in tirile . 9
Capitolul II U nche?ul H aralam bie coboara din m un^i ?i
din cintece batrine?ti . 13
Capitolul III B unicul m eu, ro ta ru l . . 21
Capitolul IV Cum am scapat de la m oarte pe C oltun . 27
Capitolul V Povestea lui Mo? Pricop Litavoi . . . 34
Capitolul VI R aiul de la N ada Florilor . . . . . 40
Capitolul VII Lelea Ileana isi aduce am inte de tre c u t . 50
Capitolul VIII N acazurile b r e s l e i ......................................... > 58
Capitolul IX In care am insem nat ?i povestea lui D um i-
trach e H au . . . . . . . . . 65
Capitolul X Evenim ente n easteptate si ap a ritia lui
Alecut, tinichigiul de la Pascani . 75
Capitolul XI Cum am trim es rava? unchesului H aralam bie SB
Capitolul XII T ulburari, am araciuni si prim ejdii . 96
Capitolul XIII Eu dau o teza faimoasci la aritm etica, ia r
Culai devine cam pion in lu p ta libera . 105
Capitolul XIV Dom nu inginer descopere pe vinovat . 112
Capitolul XV Ve?ti de la r a i .................................................... 120
Capitolul XVI In care create adm iratia me a1p e n tru unchesul
H aralam bie i p e n tru p rie tin u l A lecut . 124
Capitolul XVII O data cu aceste A m intiri, intre hirtiile
ramase de la vechiul tovards luptator, ingi~
nerul Hie D um itras, an jo st gasite urm d-
toarele trei docum ents : poezia lui Solom on
Cornea, o scrisoare de dem ult de la tatal
sau i celebra teza . < * < . 139
 CUVINT XNAINTE

E xcursia e fa ra indoiala, u n a din m arile bucurii ale noastre, la

toate virstele. U nii se indreapta, m ai cu sam a spre ^arm ul M arii,
a tr a p de schim batOarele tala zu ri ale apei, sclipirea nisipurilor de
a u r p stra lu c ire a de-o p u rita te prim ordiala a soarelui. A ltii o iau
pe d ru m u ri de m unte, unde ta in a n e sfirp te lo r p ad u ri p in alp m ea
piscurilor ce ating cerul ofera privelisti de n eu itat la fiecare pas.
D upa cum sint si oam eni care p refe ra regiunea colinelor dulci,
acoperite de livezi p covorase de lanuri, ori chiar intin su l esu-
rilor afundindu-se in picla viorie a departarilor, am indoua odih-
nito are p reco n fo rtan te p e n tru suflet.
Dar, in afa ra de aceste excursii p e n tru care treb u ie sa te de-
plasezi si sa depui un efort fizic, m ai sint p cele in care prinzi
sa colinzi filele unei c arp , colindare c e -p scoate in ain te peisagii,
oam eni p in tim p lari inedite, ori altele in care o pornesti pe firu l
tainic al am intirilor, dezgropind ca un arheolog prepoase relieve
ale unor lum i cufundate in adincurile noastre.
De to ate aceste soiuri de excursii a avut nevoie M ihail Sado-
veanu p e n tru a scrie Nada Florilor. M ai intii, inca de la tre isp re -
zece ani, in d ata ce-a venit de la Pa$cani ca sa urm eze la gim na-
ziul N icu G an e din Folticeni, im boldit de p atim a pescuitului cu
undi+a, m ostenita de la bunicul lui, ro ta ru l din V erseni, a po rn it
im preuna cu Culai in acea v e stita expedipe spre stu fu rile Solda-
n e p ilo r, descoperind m in u n ata n ad a a florilor, tainic tarim in care
unii sarm ani ca M o$-Hau ori M o-Spinu dom neau aidom a ca Im -
paratu -V erd e ori Im paratu-R os din ind ep artatele im p a rap i ale
basm elor. E x p ed ip a nu cerea p re a m are p reg atire : doar o v a r-
g u ta de alun, un ghem u^or de a |a de in i citeva cirlige noi. Cit
despre calea de parcurs, nici ea nu era de fapt p rea lunga : ieseai
din tirg u l Folticenilor p -o porneai spre B alta S oldanepilor, ocolind
m oara din T arna-M are, m ergind pe-o cararu?a, pe linga stuh,
pina in tr-u n loc ; din acel loc treceai p rin apa p suiai pe-o plavie.
A tita doar ca tre b u ia sa te scoli cu noaptea-n cap p sa m ergi
orbacaind pe intuneric, ca sa ajungi in ain te de ivirea zorilor

5
 Dar, in a fa ra de aceasta e x p e d ite re p e ta ta care a avut loc p rin
an u l 1893, M ihail Sadoveanu a avut nevoie, ca sa scric Nada Flo-
rilor, si de-o excursie in paginile cartii lui, lm paru\ia apclor, apa-
r u ta in 1929 la C artea Rom ancasca. A sta s-a in tim plat prin 1951
abia, adica cincizeci i opt de ani dupa expedi^ia sus-am intita. Slu-
jin d u -se de acest m aterial agonisit din cartea-i veche, scriitorul
se p reg taeste sa plasm uiasca o carte noua, pe care o visa de ani de
zile in noptile-i de insom nie, ori stincl pe m alul unei ape, cu un-
d ifa in m ina.
$ i aici a avut nevoie pescarul nostru de cel de-al treilea fcl de
excursie : a pernit. sa-i exploreze adincurilc, scofind la suprai'ata
a m in tiri in leg atu ra cu badita-V asile, fratele m am ii sale, care avea
sa se num easca in viitoarea carte m o^-H aralam bie ; apoi obiceiuri,
vorbe .si idei ale tata lu i sau, cuconu-Alecu, devenit in N ada Florilor
inginerui Manole D um itra? c a rtu ra r lum inat i convins socia
list al acelor vrem uri de restri$te ; de asem eni, pescuie^te din tre-
c u t num&le i caracterul cucoanei-Leona, cea dintai sotie a lui
cuconu Alecu, precum i m ofturi i fum u ri ale unor surori ale ta
ta lu i sau in trezarite o clipa in copilarie, ca sa faureasca din ele pe
acel faim os si unic zg rip to r din rom anul de care vorbim ; $i sa
nu uitam nici pe apriga si inim oasa bunicufa de la Ver$eni, in
p rea jm a careia se sim tea a tit de bine in estivalele-i p etreceri pe
m alul Moldovei, pe cind era de-o chioapa si care, dupa ce im pru-
m utase din firea ei, rind pe rind, Dadacei, din Zodia Cancerului,
Ju p an esei-Ilisafta din Fratii Jderi si m ultor altor lelite, matui-ji
$i nane din felurite povestiri $i rom ane, urraa acum sa ap a ra in -
tre g ita , in noua opera, sub num ele de m am a-A nghelina.
In afara de aceste figuri facind oarecum p arte in te g ra n ts din
fiin^a lui, scriitorul se slujeste $i de-o serie de imag'ini infap?ind
Folticeniul $i im prejurim ile lui, precum i unele fap te $i am a-
m m te autentice ce dorm eau in adincu-i $i care aveau sa-i slujeasca
p e n tru a da fila istoriei p rin 1907, anul acelei crincene rascoale
taraneti, in viitoarea careia avea sa se prapadeasca in chip tra
gic mo-Spinu.
A ltfel, dupa toate aceste tre i m ari $i anevoioase excursii, M ihail
Sadoveanu a izbutit sa faureasca Nada Florilor, uim itoarea si pal-

6
p ita n ta poveste p etrecu ta doar la aoi pa$i de tirg u l Folticenilor.
P o v rste pe care va sfatuim , iubifi lectori, s-o p arcurgefi cu ochii,
caci cealalta excursie in raiu l de pe plavia de la Soldane?ti, e cu
totul im probabil s-o m ai pu teti face vreodata, deoarece N ada Flo
rilor a d isp aru t desigur dem ult de pe h a rta lurnii, ram inind insa
in treag a ?i vie in paginilc car^ii lui Sadoveanu.

PROFIRA SADOVEANU

7 noiem brie 1972, B ucurefti,

 CAPITQLUL I

Ma clieama in trecut
amintirile

IN TR -U N RlND , aducindu-m i nu stiu din ce pricina am inte

de petrecerile m ele la bunicul de la P astraveni, am ro stit o vorba
care im i placea i pe care o in tre b u in tam f a |a de rubedeniile de
la $ara. Am pom enit ceva despre ,,leli^a Anica.
T ata m a asculta d istra t i obosit ; abia se intorsese de la tre -
b u rile lui inginere$ti. Sta cu cotul sp rijin it pe bra|:ul jiltului, cu
tim p la in palm a. F ru n zarise o gazeta i o aruncase. A stepta cina.
Tit;aca!: Leona, sora dum nisale m ai m are, care era stapina
ohavnica 1 a gospodariei, se mica incolo i incoace p rin cam era,
dereticind i asezind. D eretica sm ucind i aeza trin tin d .
A ?tepta de la ta ta un cuvint, fie despre opera^iile ei agresive,
fie despre in tirzierea m esei ca sa izbucneasca. T itaca noastra
Leona avea nevoie sa se m inie, sa tu n e i sa detu n e in fiecare zi.
D upa ce adaogea racn etelo r lacrim i si suspinuri, se dom olea si m ai
avea nadejde sa aju n g a p in a a doua-zi in aceasta lum e pe care
n-o p u tea suferi.
Probabil ca vorba m ea le lita nu era stirn ita num ai de am in-
tire a petrecerilor m ele de la apa Moldovei, ci era i un atac incon-
tient fa ta de m atu?a m ea de la tirg. T itaca e dim inutiv, adica
a lin ta re a vorbei fata. Eticheta, ca si fiin^a pe care se a^eza, era
a d u h u lu i m eu de groaza. Leiitele m ele de la P astraveni, balai
$i cu ochii ca cicoarea, sam anau m am ei, al carei zim bet blind im i
m ai ram asese in inim a. M aica-m ea m urise de tin ara, pe cind eu
eram num ai de-o schioapa. C iteodata m i-o pom enea m am a A nghe-
lina, dadaca cea b a trin a care m a crescuse. l$i deschidea clontul
de bufnifa la u rechea m ea i-mi spunea unele lu cru ri de dem ult...
pe cind e ra m ai u?or de tra it pe pam in t ; iar de cind rnam uca ta
s-a dus ca o gizulice pe o raza de soare, patim im in osinda, care
n u se m ai afla pe lum ea asta asem enea osinda.
T itaca Leona, duhul de groaza, se infap'^a m are $i ciolanoasa,
c-uri pu f fu m u riu sub nasul lung, c-o g u ra pungita din care nu
lipsea inca nici o m asea. U nchesul H aralam bie, fra tele m ai m are
al m am ei, care venea la tirg din cind in cind, ca sa m a cerceteze
cum ii cerceta barb acu tii de la tu rm a lui de oi, im i spusese :
D uduca Leuna a re din^i de cri^a 12 nu de ciolan, ca ceilal^i oam eni11.
1 O havnica pe viafa. (N.R.)
2 C rifa otel. (N.R.)

9
 G eaba xncerca tata. citeodata, s-o im buneze. D um nealui era
p u tin te l gxngav : ,,T -taca in sus, ^-taca in jo s, cu nim ica n-o pu-
tc a aderneni. M orm airile ei erau tunete, invectivele trasnete. Ne
v e n e a uneori sa ne luam lum ea in cap. L-am auzit pe ta ta optind
cu am araciune i privindu-m a cu m ila : A$a a prigonit-o $i pe
b ia ta m aic a-ta .
M -am dus sa vad m oara p riponita la m alul M oldovei ; ?i
eram cu lelita Anica.
Tifaca Leona s-a holbat asupra m ca :
Ce-m i aud urechile ? Ce vorba-i asta lelita ?
Lasa baietul, t~taca Leona, a inginat tata.
Cum sa-1 las, M anole ? Se poate u n a ca asta ? Sa auda u re
c h ile mele, in casa m ea, taraniile pe care m usiu fiul tau le-a xn-
vafat la P astraveni ? D upa asem enea vorbe vin i n arav u rile de
acolo. Nu pot suferi lum ea necioplita. Imi sxnt uni,i m ojicii, m ai
ales de cind au prins a se obraznici $i a pierde orice respect fapa
d e persoane. In vrem ea ju n etii mele, tilranii nici nu cutezau sa-^i
ridice ochii la stapini.
E cam m ult de-atunci, f-faca Leona.
De cind ? Vad, Manole, ca are cc invafa i de la tin e fiu l tau,
nepotul rotarului, a ro stit aprig duduca Leona, aratindu-$i coli,ii.
Se strica lum ea, fra te M anole, se strica lumea, de aceea nu m ai am
ce cauta eu in aceasta viata. Curxnd avefi sa m l plinge^i ; in van
ave^i sa m a chem afi ; de unde m -oi duce nu rna m ai xntorc.
Din rai, txtaca Leona ? am xnclraznit eu cu ju m a ta te de glas.
Il auzi, M anole ? a am eninfat cu degetul duhul m eu de
groaza. Ai sa regrefi am ar ca fiul tau ram ine cu educafia lui P in-
tilie rotarul, bunicu-sau. Nu l-am cunoscut i 11-am tin u t sa am
dc-a face cu el : d ar xl aud prin g u ra fiului tau, cind roste$te vorbe
necuviincioase.
M -am xnro$it i am ridicat fruntea. Titxca Leona u ita p rea des
ca im plinisem cincisprezece ani i nu m ai eram 1;xncur de alta-
data.
Txfaca Leona, am replicat eu, vorba leli+:a e cuviincioasa
la xioi la Pastraveni.
Nu cuteza sa m a in frunfi ! s-a holbat la m ine fxtaea Leona
cu ochii ei de capra, cu cercurele de aur. $i tu, i ta tu -ta u xmi da-
toxaj;i respect ?i recuno$tinta ; ori de cite ori m a jig n iti in acest
chip, m i se im putineaza noua zile din viata. Aa xmi ara ta semn
$i cartile ; le xntind citeodata, cind gasesc i eu un ceas de ragaz.
R iga de vei'de si valetul de vexde m a prigoxiesc si alaturea, noua
de trefla. N u-m i raspunde nimica, M anole ; nu m a priv i cu vi-
clenie, nu m a im punge cu vorbe blajine. Taci si asculta, $i tin e
m in te ce-$i spune Leona, sora dum nitale m ai m are. De treizeci i
tre i de ani sxnt vaduva ; sotul m eu m i-a cheltuit zestrea i pe urm a
s -a dus in lume. Am auzit ca ar fi poposit tocm ai la A rgentina.

10
A re sa-i plateasca Dum nezeu dupa fapta. N -ai sa insinuiezi, cum
ai incercat clndva, ca escrocul acela de Jo rj R obcea ar fi fu g it
tocm ai in A m erica p e n tru ca sa scape de m ine. N u te u ita ca un
m otan blind, ca te cunosc eu cite parale faci. Aa ca m ai bine r a -
m ineam la m anastire decit sa m a induplec a ven i aici ca sa iau
frinele gospodariei tale. F a ra m ine ar fi fost greu de voi, M anole ;
ce se pricepea biata cum nata Polixenia ?
Lasa asta, t-faca Leona, a incercat tata, m oale, ca s-o do-
m oleasca. Mi se pare ca te-ai a b a tu t de la subiect.
Spun adevarul pe care-1 cuno$ti, M anole. Uj>i nu m -am aba
tu t de la nici u n subiect. Am spus ca nu-m i plac tara n iile i |a -
ran ii ; asta e deosebirea d in tre noi. $i afirm ca e ra m ai bine a lta -
d a ta cind ii stringeau boierii in chingi pe m ojici i-i b ateau la
scara p e n tru p rete n tiile $i obrazniciile lor.
fj>i-i puneau, t-ta c a Leona, cu m iinile i picioarele in b u -
tuc, ori le v ira u capetele p rin g ard u ri de nuiele, ori ii puneau la.
v rem ea g eru rilo r Bobotezei sa stea desculti in scocul m orii. Boierii
cei batrini, bunicii noijtri, 1,-taca Leona, erau de a ltfe l m ilostivi, a
u rm a t sarcastic tata, i n u -i lasau pe acei miei, cum se spunea
atunci, sa le inghe^e m aduva in oase ; ci-i v irau apoi in bordeie $i.
porunceau sa li se deie fum de ardei, ca sa tu^easca pina ce i-or
v arsa ma^ele. li scoteau i de-acolo in tr-u n tirziu si le scriau la te r -
fe lo g u l1 logofefiei atitea c a ra tu ri de la padure, a tite a zile de claca,
a tite a mier^e 12 de papusoi, incit d rep t m ul^am ire p e n tru m ilosirdia
b atrin ilo r no$tri, acei m isei se p u stiau in codri, ori peste gramma
la alte neam uri.
Vai, cum vorbesti tu, M anole, de acele tim p u ri, s-a tin g u it
cu jale lita c a Leona. O rice ai spune tu, draga fra te , pedepsele de
care vorbesti nu se dadeau decit pe dreptate. C e a lt leac putea fi
p e n tru lene i obraznicie ?
Da, f-faca Leona, p e n tru lene $i obraznicie neneaca m atale
im pungea roabele cu acul cind se scula bosum flata din a$ternut
se lasa p iep ta n ata si im bracata.
Nu infeleg, M anole, cum poti fi atit de d e n a tu ra t in sen ti-
m entele dum nitale de p ieta te fa ta de persoanele nobile care yi-au
a a t fiin^a. P rim a datorie pe care am invatat-o e u a fost sa respect
pe babaca $i p e neneaca. Vai, M anole, scum pul m eu, a u rm a t ea
cu o tra v ita m ihnire, s-a r p u tea oare sa fie a d e v a ra ta povestea de
la noi de la C iurlani, unde robii de zestre a i neneacai voiau sa
acrediteze o legenda necuviincioasa, cum ca rasb u n ic a noastra Iza-
bela Borco?, sotia logofatului Tom a D um itras, a r fi p acatu it c-un
tigan de laie, la u ta r vestit, $i a r fi dat dum neaei semin^iei boie-
re$ti u n b a ia t sm ead i cu ochii intunecosi ?
1 T erfelog ca ta stif vechi. (N.R.)
2 M ierta veche m asu ra de capacitate. (N.E.)

11
; In tr-ad ev ar, {-taca Leona, a ris fa ra su p arare ta ta ; i eu
pint d in tre cei cu ochii intuneco$i i fa ta smeada.
Vai i ia r vai, M anole. Cum po^i vorbi in acest chip despre
stram oaa noastra ?
Vorbesc, \-\aca Leona, ca despre o av en tu ra ce a p u tu t-o
face fericita.
T itaca Leona a p rin s a plinge. A plins $i $i-a ters indesat la-
crim ile c-o b atista parfum ata, pina ce i s-a facut nasul vi^iniu.
Sa-fi fie ruine, Manole, a rostit ea cu dem nitate.
N u m i-i ru?ine, m i-i foame, t>t-aca Leona, a raspuns ta ta
blind, zim bindu-m i m ie pe furi$.
Ba m ie nu m i-i foam e, a h o tarit cu in d irjire 'li^aca Leona,
ca ?i cum foam ea a r fi fost una d intre cele m ai ru^inoase insuiri
ale pam intenilor.
T ata a tacut, increindu-$i fruntea. In asem enea clipe, cind ii
increfea fru n te a ca de-o m irare $i apoi in d ata i$i in cru n ta sprin-
cenele, se aduna in el m inia. La ce se p reg atea in la u n tru l sau, a
rasp u n s de afara au stru l de prim avara, cu m odulatii in alte ; au
su n at cercevelele ferestrelo r ca zguduite de o m ina nevazuta.
A u rm a t o tacere, dupa ce a in tra t m am a A nghelina, dadaca
m ea. Ochii rotunzi, pe obrazul p alit de v in t si scare, au facu t oare-
cum ocolul cam erei ; sub nasul coroiat i s-a micat clon|;ul gurii.
D a dom nu inginer a nostru nu pofte^te la m asa ? s-a m irat
ea cu glas subfirel.
De cind im i fusese m aica, ani $i ani, ii ram asese as a tim b ru l
vocii, ca p e n tru un copil.
T ata i-a v en it in d ata in fire :
Ba da, m atua A nghelina.
$ tiu ca u nii n u m ininca, a u rm a t ea cu u n zim bet sub^ire,
d a r al1fii au nevoie, nefiind de m eseria lor cuvioi schivnici. Pe
linga a sta va instiintez, dom nu inginer a nostru, ca chiar acu, la
inserat, a picat oaspete cuscru H aralam bie de la P astraveni.
C hiar acum a, fra te draga ? a strig at jalnic titac a Leona,
pocnindu-?i palm ele uscate.
C hiar acum a, duducu^a, nu-fi fie m atale cu suparare. $i fi-a
adus m atale un b urduf de brinza p rim a intai, care nu se m ai afla
pe lum e asem enea brinza cum o face cuscrul H aralam bie ; $i-un
m iel. I a r lu i dom nu inginer a nostru o plosca cu rachiu de afine.
Cunoa^te dom nu inginer a nostru asem enea bunatate.
A tuncea sa trecem num aidecit in sufragerie... s-a b u cu rat
tata. A i pus i p e n tru cum natu-m eu H aralam bie tacim , m atua
A nghelina ?
D -apoi nu tiu eu rinduiala, dom nu inginer a nostru ? Se
p u tea sa n u pun ?
Eu m -am repezit catra u?a :

12
 M ie nu m i-a adus nim ic ?
Ba n u te tem e, ca uncheul nu~$i u ita nepotul. I$i spune el
singur, a ris dadaca in u rm a m ea.

CAPITOLUL II

Unchefjul Haralambie coboara din munji

i din cintece batrine^ti

FRATELE M AMEI e ra u n b a rb a t m are i spatos, cu chim ir lat

i cu b u n d a 1. In chim ir se am estecau, pe linga baierile pungii, lan -
tu g u l briceagului cu stricnele 12, u n e a lta indispensabila ciobanilor,
$i {.ar^amurile 3 scaparatorilor i a be^icei cu tu tu n . Sariea, baltagul
:i gluga i le lepadase in tr-u n colb aproape de soba. N e-a p riv it
p e to |i drept, cu ochii lu i ageri stre$ini^i de sprincene castanii. Lu-
m in a acelor ochi v erzi ca p iatra de chiclaz 4 p lu tea ca in tr-o picla ;
pletele, unse cu u n t, incepeau a c a ru n ti la tim ple.
Chim ! a inceput el tu$ind uor ; m a inchin cu sanatate, du-
d u c a Leund.
T itaca Leona i-a raspuns inclinindu-^i fru n tea, v a d it emofio-
nata.
T a ta i-a strin s ciobanului m in a si 1-a b a tu t cu dragoste pe um ar.
M -am apropiat ; uncheul H aralam bie s-a plecat de sus i m -a
s a ru ta t pe fru n te. N e-am u ita t u n u l la altul, eu, ta ta si uncheul ;
ne-am sim tit bucuroi ca ne aflam im p reu n a in acea sara de a p ri-
lie, cind a u stru l ingina a fa ra u n cintec de prim avara.
U nche$ul H aralam bie avea pe el straie albe ca helgea 5. A dia
d e la el u n m iros uor de u rd a ; d a r eu am sim tit in n a ri i m i-
reasm a de busuioc, acea m ireasm a care im i placea s-o resp ir din
p a ru l balai $i de la iia lelitei Anica, pe cind m a aflam in petrecere
l a P astrav en i.
Uncheule H aralam bie, am in tre b a t eu fa ra de nici u n gind
.ascuns, spune-m i, ce m ai face lelila A nica ?
El m -a ap ucat de ciuf i m i-a ridicat spre el fru n tea, ca sa mS
priveasca in ochi.
Face bine, m i-a rasp u n s el du p a ce a inteles ca in tre b are a
m ea fusese nevinovata ; cu ale sale m ih n iri i bucurii. T i-i dor de
dinsa ?
Da, unche^ule.

1 B unda b la n a m are, facu ta d in piei de oaie ; p iep tar. (N.R.)

2 S tricn ele cu{ita$e folosite de ciobani sau v ac ari p e n tru lu a t sin-
,gele. (N.R.)
3 f a r ta m u r i ciucuri. (N.R.)
4 Chiclaz p ia tra verde, o trav ito are. (N.R.)
B H elge n ev a stu ica alba (N.R.)

13
 Poate ti-i draga, a ris el pe cind eu im i plecam rupnafc
nasul. Sa $tii, cum nate, s-a intors el c a tra tata, ca acest feciora?
ai dum nitale e cu adevarat nazdravan. Roste$te vorbe tainice
va sa savireasca unele fap te d e m irare.
Til^aea Leona a adaos num aideclt cu oarecare d isp ret :
V a sa savirseasca toate blastam atiile cite sin t pe lumea,
asta !
T ata a ris cu b u n a ta te :
Si m ata, t~taca Leona, prigoneti baietul...
T itaca Leona n-a catadixit sa-i raspunda : s-a intors catra,
cioban :
Eu am sa-i mul^amesc lui cum natu H aralam bie, a zis ea
cu alta intonare de glas, p e n tru mielul; si b u rd u fu l de brinza. D um -
neata, fra te draga, nu u ita sa faci acelai lucru p e n tru rachiul de-
afine.
N-ave^i de ce-m i m ultam i, s-a a p arat unchesul m eu ; adu--
- cem i noi cu draga inim a din p u tin u l ce-avem . Afla, nepoate, ca-
; {i-am adus ?i tie u n dar care cred c-are sa~ti placa.

14
 Eu am tre sa rit de bucu rie ; el m -a stapinit p u n in d u -m i m ina
pe um ar.
T i-am adus, a u rm a t el, un catelandru, pe care 1-am ales
d in tre puii de a s t-toam na ai Vidrei, cateaua m ea de vin ato are
care m ina la m istre^i. E sprincenat cu negru $i are laba dinainte,
d in stinga, alba. De aceea 1-am poreclit Coltun.
M a due sa-1 vad ! am strig at eu.
Ai sa-1 vezi m ine ; acum a lasa-1 sa se hodineasca in cuhne 1
d e tru d a drum ului. L-am adus de d ep arte in tr-o desaga a tarn itei-;
am calatorit cu el calare, i to t scheuna din cind in cind scotind
capul i rugindu-m a cu ochii sa-1 ie rt de pedeapsa la care 1-am
supus.
A tuncea sa ne a?ezam la m asa, a h o tarit tata.
Bucuros, cum nate, num aicit se cuvine sa se a^eze m ai in tai
i m ai intai cum nata Leuna.
Ma asez, a raspuns cu supunere fitaca Leona.
Dadaca A nghelina a adus borsul de gaina.
Toata vrem ea cit ne-am indeletnicit cu bucatele, eu am bagat
de sama, cu uim ire, ca sora tatei, de$i nu p u tea suferi pe tarani,
avea fata de unchesul o p u rta re d in tre cele m ai ciudate. A r fi dorit
poate in sinea ei sa intepe cu vorbe, sa scoata cum va gheare, dar
ochii ii erau blinzi si vo rb irea potolita. Acei ochi cu cercurele aurii
n u paraseau o clipa pe cioban ; il observau cum m inca a te n t si
cuviincios, servindu-se num ai de lingura, cu o indem inare pe care
Si eu o adm iram . T itaca Leona sta a tirn a ta de fiin ta lui puternica,
d e vorbele pu tin e pe care le rostea, de gesturile lu i potolite. Era
ca o leoaica pe care o stapineste c-un gest, c-un cuvint, c-o priv ire
im blinzitorul. In acelasi tim p suferea de p riv irea lui mos H ara-
lam bie ca d e-u n venin care o paraliza.
Plosca de lem n de tei e ra adusa pe m asa. U nchesul H aralam -
bie um pluse o cupa m ica de sticla albastra cu rachiul lui de afine
Si poftise in tai pe titaca Leona sa cinsteasca cu el. Spre spaim a
m ea se si ridicase in picioare in ain te de-a avea eu tim p sa-1 pre-
vin, se infatisase cu cupa albastra dinaintea titacai Leona si se
inclinase in fa ta ei ca un cavaler din vechi tim puri. Ea intinsese
m ina. El a sorbit o picatu ra dupa rin d u iala oam enilor de dem ult ai
acestui pam int, adica a lu at c re d in ta , si a tre c u t apoi cu delica-
te ta cupa in tre degetele ei. Mi s-a p a ru t m ie poate, acele degete
trem u rau . C oboritoarea nobililor ei stram osi a dat de du$ca licoa-
rea de foe, s-a scu tu rat in in tre ag a -i fap tu ra de un cu trem u r si a
inchis ochii ca si cum a r fi poftit sa m oara.
In tru pom enirea Polixeniei noastre preaiubite... a rostit cu
g las de in trista re unchesul meu. 12

1 C uhne b ucatarie. (N.R.)

2 T arn ifa a ta ra n ea sca de lem n. (N.R.'
 Apoi s-a in te rs ca tra ta ta ; a tu rn a t d in plosca a tit cit treb u ia
ca sa nu se verse nici o p ica tu ra din cupa, ?i, cu acel-a?i cerem onial,
i-a infati^at ?i dum nisale b autura.
S i-a tu rn a t in cele din u rm a ?i lui insu?i si m -a indem nat si pe
m in e sa sorb num ai o picatura.
In tr u pom enirea b a trin u lu i nostru Hie?, caruia ii po rti nu -
m ele, a suspinat el.
A m sorbit p icatu ra sim tind in m ine focul am intirii, fa ra a pier-
de din ochi pe \i\aca Leona. A b au t ?i el i num aidecit a um plut
lar cupa albastra, aruncindu-si-o ca pe-o apa oarecare in fu n d u l
gitlejului. A facu t ch im , tu?ind u?or, m i-a m ingiiat cu palm a
p aru l zbirlit ?i s-a asezat la locul sau. In clipa u rm ato are s-a in -
fatisa t m am a A nghelina. C iobanul i-a tu rn a t si ei, silind-o sa le-
pede cit m ai de sirg tab la u a cu m ere pe m asa ; a g u stat ?i i-a intins,
rachiul.
M atusa A nghelina s-a ?ters la gura, ?i-a zvintat cu palm a la-
crim ile ochilor si, in ain te de a bea cu o cum plita strim b a tu ra a
obrazului, a inginat cuvintele p o trivite in asem enea im prejurari::
N eu itata fie p rea iu b ita noastra, careia i-am crescut cu d r a -
goste puiul.
D upa ce a sm irciit de citeva ori, s-a inseninat ?i a v en it la mine,,
de m -a s a ru ta t pe tim pla.
M atu?a A nghelina, i-a zis tata, sa faci foe in odaia cea m a re
gi sa gateti a?tern u t p e n tru cum natul nostru.
N um aidecit, dom nu inginer a nostru, a raspuns b atrin a.
Ba s-avem iertare, cum nate Manole, s-a am estecat unche?ul
H aralam bie ; eu n-oi p u tea dorm i la dum neavoastra.
Se poate u n a ca asta ? a in treb at ta tk cu m irare.
Se poate : caci eu am lasat la o gazda in tirg m arfa noas
tr a in tr-o carufa cu doi cai ; si la dum neavoastra m -am a b a tu t n u
m a i cu a rg u l1 pe care-1 incalec ; 1-am v irit in grajd, 1-am despo-
v a ra t de tarni^a, am inchingat pe el o poclada 12 ?i i-am tre c u t pe-
dupa urechi saculetul cu ovaz. Cit hodine?te si se hrane?te el, e u
stau aicea la m asa la care a ti binevoit a m a pofti ; dupa aceea,
cind or cinta cuco?ii m iezul nopijii, il incalec, tre e pe la h a n ?i-m i
iau sotii ?i ne ducem cu c a ru ta la Boto?ani, unde a?teapta n e g u -
ta to rii cu care m -am alcatuit.
Trfaca Leona a p a ru t bu cu rata de asem enea vorbe ale u n u i b a r-
b at vrednic si neostenit cum e ra im blinzitorul ei.
D um neata, cum nate H aralam bie, a ro stit dum neaei a ^ a t a
de b a u tu ra de afine, ai avut noroc in viaa dum nitale ?i ti-a u m ers
b in e treburile. Dupa cit infeleg esti frunta? in P astrav en i si oame-.
nii de acolo te pre^uiesc dupa averea pe care ai agonisit-o.
1 $ arg cal cu p a r galben-spalacit. (N.R.)
2 P oclada p atu ra. (N.R.)

16
 Of, of-of ! duduca Leuna, s-a tin g u it unche^ul m eu scarpi-
nin d u -se dupa urcche ; acum a, m ultam esc lu i D um nezeu, am de
to a te ; d ar in tin e rete le m ele am p atim it si eu ca m u lti de-ai nostri.
In acea vrem e eram pagin si blastam am . A fost vai de zilele m ele
cu stapinitorii boieri de pe acele m eleaguri, pina ce-am ieit din
locurile n oastre $i m i-am lu a t lum ea in cap. De a sta pina la m oartea
p rea iubitei n oastre surori P olixenia $i zece ani dupa aceea eu n-am
m ai tra it in v a tra parin^ilor mei. M -am dus la ciobanie i am slu jit
la nite baci de ceea p a rte a m untelui. Si acolo m i-am agonis.lt
sta re a de care m a b u cu r acum a. O ricit as avea, n u poate p lati zilele
am arite pe care le-am tra it m ai-nainte.
N -am tiut asta... a suspinat t-i^aca Leona, cu ochii a tin tip
asupra unchesului meu.
Apoi de un d e sa stUp, ca eu m -am fost p rap ad it in lum e si in
strain atati. A m ara tinere^e am avut, a isp rav it el cu sprincenele
in cruntate.
A sta t u n tim p ascultind a u stru l de-afara.
Este u n cintec, a u rm a t el, pe care 1-am auzit p rin paryile
pe unde am ratacit. Ingadui^i-m i dum neavoastra ca sa m ai beau o
cupa, sa-m i intaresc p u te re a ; i p in a ce-or da glas cucoii, am
vrem e sa vi-1 cint, ca sa afla^i cum era v ia ta n oastra p e atunci.
N u m i-am inchipuit ca vei fi fiind $i cintaret.
Ba cin taret nu sint cum intelegeti dum neavoastra, duduca
L euna. Cu m orm aitul m eu num ai cu ur$ii m -a^ p u tea lu a la in tre-
cere. Eu zic din caval : da-mi-1, nepoate Iliu ta ; cauta-1 in gluga
de linga soba.
M -am dus, am cau tat in gluga si am adus cavalul. L-am c u m -
p a n it in m ina : era lung i lu stru it. I 1-am dat.
Eu spun din caval, a u rm a t uncheul, apoi si din gura,
ca sa in teleg eti cele ce au fost. A cesta e cintecul un u ia lorgu
Irim ia H otul. N um ai ingaduiti sa m ai iau o tira de p u tere dm
plosca.
N u se poate spune in ce stare de a tita re se afla tit:aca Leona,
li scinteiau p riv irile i nu-?i m ai gasea astim par in scaun. T ata
zim bea, in tr-o usoara am eteala. M am a A nghelina se rezem ase de
soba, cu m ina la gura. N um ai la acele pu tin e vorbe ale unche^ului
eu am sim tit in gitlej lacrim i.
Am tresarit.
Unche$ul H aralam bie si-a u m flat pieptul i a slobozit viers
m orm ait din caval, tin in d u -1 in tr-o la tu ra i pipaindu-i cu dege-
te le groase gaurile. D upa in g in area de m elodie veche, sunet de
caval am estecat cu voce nearticu lata, mos H aralam bie a ferit in
s tru m e n ta l si a recitat tara g an a t cuvinte ca din d u reri si m orm in te
neuitate.

17
 - Apoi, oam eni buni, dragi oam eni buni...
Eu in Iorgu Irim ia.
Im i 1uau sim b ria
C it cu voia, pic cu pic,
C it cu siretlic :
P recep tu cu darile,
Popa cu cintarile,
M indre cu gatelile,
Ciocoi cu-nvoielile.
P e n tr-u n an i ju m atate,
M i-au p la tit slu jb a pe spate,
D e-am ziicut o sa p tam in a
Bolnav, in tr-o rina.

Ia r a zis din caval, inginindu-se cu au stru l de-afara, a iit c it

li tre b u ia ca sa-si aduca am in te urm area.
Apoi, oam eni buni, dragi oam eni buni...
Casa n-am , nici ce-m i a?terne,
P ietre le m i-s p ern e ;
N -am prietini, nici p arin ti,
Nici ce tra g e -n dinti.
Mil to t b a te -u n gind ?i-un dor,
!m i v ine sa m or.
D ortori m i-s dum bravile.
E le-m i scot otravile.

T itacai Leona i se um brisera ochii.

Apoi, oam eni buni, dragi oam eni buni...
Cind d a cod ru -n p rim av ara,
L elifa V arvara,
P e sub cetini rna to t due
D upa cintecul de cue,
Sa m a fac haiduc.

I Ciobanul a o ftat ?i a ascultat a u stru l in cercevelele ferestrelo r.

G reiere, ce cinti in luna
Cind p ad u re a suna,
De ce frin g i in im a-n m ine,
G reiere stra in e ?
Caci .si eu in u n pribeag,
G reier drag.

19
 $ i-am la sat la noi la C ring
O chi care m a pling.

Oam eni buni, dragi oam eni buni...

M -oi intoarce in tr-o sara,
L elita V arvara.
Cu so^ii in calarate,
L a o po arta-o m bate ;
P e ciocoi la noi l-om scoate
Sa-1 crestam pe spate.
L -om cresta in tre i soroace
$-om d a focul la conace,
S a se-nalfe fu m i para,
L elifa V arvara,

Uncheul H aralam bie s-a oprit cu ochii adincifi in sine ?i in-

tre c u t ; o clipa, noi cei de fa ta am fost absent! p e n tru el $i p ta c a
Leona p aru ca v rea sa tre sa ra cu sageata unei lim bi de vipera. In
acea clipa a absenfei ciobanului, se de^teptase in ea m inia. D ar
priv irea unche$ului H aralam bie o regasi iara^i i dum neaei se po-
toli zim bind cu supunere.
Uncheul m i-a intins cavalul. Eu 1-am p rim it cu respect i 1-am
depus linga gluga.
T ata s-a rasucit ca in tr-u n a b u r care-i facea m i$carile nehota-
rite : \
A cum a a r fi binevenita o cafea.
Se poate, a raspuns num aidecit m am a A nghelina i s-a in-
d re p ta t spre bucatarie.
C iobanul s-a scarpinat dupa ureche :
A sem enea b a u tu ra v a fi fiind bu n a p e n tru d um neavoastra.
Eu n -am gustat-o de cind sint.
A tuncea lasa, m am a A nghelina ! a strig at ta ta ; n u -m i tre -
buie nici mie.
T itaca Leona a ris.
De ce rizi dum neata, duduca L euna ? Caci is de sub codru
i din salbataeie ?
fifaca. Leona n-a raspuns, dar i-a p ierit pe data risul i i-a fu l-
g erat in ochi du$m ania.
T aran u l s-a ridicat in to a ta inaltim ea sa :
S -aud cucosii de m iezul nopfii, a declarat el ; va las cu risul
dum neavoastra si eu m a due cu m ihnirea m ea. R am ineti cu b in e
$i cu sanatate. Si pe acest nepot il saru t cu dragoste ?-oi veni sa-1
m ai vad.
A strin s m ina t a t e i ; s-a inchinat c a tra lifaca Leona. B arbia
dum neaei trem ura. Am fost in clipa i eu afara pe urm ele unche-

20
$u!ui, a ju n tin d u -i sa-i po arte t a r h a t u l 1. Si-a scos calul, dupa ce
i-a inchingat ta rn ip i ; i-a rln d u it to ate im prejur. M am a A nghe
lina a$ezase lam pa in fere a stra bucatariei, ca sa dea lum ina cala-
torului.
Trim bi^area cuco?ilor se in tetea in to ata acea m argine de tirg ;
v in tu l suna in livezile inm ugurite. S ilueta m areaja a unche$ului
m eu H aralam bie calare s-a to p it in intuneric.
M -am op rit o cMpa ca sa privesc no rii invalm asiti sub stele ;
iar cind am in tra t in odaia unde ram asesera ai m ei, am v azu t p a
t a c a Leona crispata de m inie, in tr-o declaratie tin g u it re p e ta ta :
Orice-a$ face, draga M anole, n u pot sa-1 sufar.
Cu to ate acestea ai sta t i dum neata, $-^aca Leona, sub pur
tere a lui.
F iin ta cu singe nobil i$i fringea m inile.
,N-a p u tea sa-L spun de ce, M anole. E de pe alt a lum e, ca
i povetile lui. C ine-i acea leli^a V a rv a ra ?
A m raspuns eu : . . ,
Aceea e m am a lelitei Anica. M i-a spus m am a A nghelina,
care cunoa?te to a ta povestea asta de dem ult.
Basm e $i grosolariii... D aca m -ai in ju n g h ia acum a, draga.
frate, n -a r curge din m ine o p ica tu ra de singe, i
T ata a m u rm u ra t p rivind cadiul intunecos al fere stre i :
E Un b a rb a t cum sint pu^ini... O for^a a trecu tu lu i.
E u n poet ! am strig at eu cu entuziasm , sim findu-m a al
uncheului m eu ciobanul.
T u sa taci ! a zbierat, ridicind spre m ine cangi, ^ a c a Leona ;
sa taci si sa te duci la culcare.
M a due in ta i sa-m i vad catelandrul... am raspuns eu cu o
in drazneala neateptata.
M am a A nghelina m -a auzit. Tocm ai in tra cu b ratele incarcate
de farfu rii. S -a op rit in prag i a scuipat u:jor in tr-o p a rte ca sa nu
m a deochi.

CAPITOLUL III

Bimicul meu, rotarul

1NAINTE DE A MA CULCA, am in tra t pe urm ele m am ei An

ghelina, in b u c a ta ria curatau
A p u tea spune ca titaca Leona niciodata nu catadixea sa intre-
in acest loca$ in ch in at pintecelui. D um neai a ra ta totd eau n a ca
dispretuie?te m incarea ; dupa cit in^elesesem, isi potolea foam ea
la care sintem o rinduiti noi m uritorii, in sin g u ratatea cam erii sale,

1 T a rh a t b ag aj, povara. (N.R.)

21
ca sa n-o vada absolut nim eni cum rinete cu m aselele celc negre
de of el. Mai in|elesesem de la m am a A nghelina ca, in dulapul cu
cheie, ?i cu cheia in buzu n aru l adinc de la rochia tifacai, s-ar fi
aflind felu rite b u n a la tu ri solide $i lichidc pe care i le adm inistra
dum ncaei singura, leac la a tite a su ferin ti ale bietei sale fiinti.
Cum am in tra t in bucatarioara, am flu ie ra t uurel. De pe-o pa-
tu ra veche, in tinsa jos, in p reajm a cuptorului, a ridieat botul i a
ciulit urechile puiul Vidrei. S-a scarpinat la ureche cu laba alba si
a scheunat subtire, cascind i alungind p rin tre din^ii albi o lim ba
tran d afirie.
C oltun ! 1-am chem at eu, soptit.
El a m iscat din ciotui de coada si m i-a lins palm a cu care il
m ingiiam . Ma privea cu ochii puncta^i cu lum ina si se bucura, ca
si cum $tia de la unche$ul H aralam bie cai'e vo r fi rap o rtu rile noas-
tre viitoare.
D eodata s-a ascufit ca un fie rastra u m u strarc a f;itacai Leona
de pe coridoi'. P oruncea de-acolo, nevazuta :
A nghelina, stinge lam pa si te culca. D estul ai s ta t treaza
cit n e-a b a tu t capul cu povestile acel cioban de la P astraveni.
Ba-i de la Cling, duduea Leona, precum sc spune i in cin-
tecul lui.
Fie ori?ideunde o fi ; n u m a intereseaza ; iar nepotu-m cu
sa nu carecum va sa faca popas aici. Sa nu-si prapadeasca vrem ea
cu cotarla l.
B -ai un cafelandru m indru, duduea Leona.
Poate fi, insa facefi cum poruncesc eu.
I s-au auzit pa$ii pornind. In d ata s-au oprit.
< Ai stins, A nghelina ?
Sting, sting num aidecit, duduea. Of, Doam ne *
Pa^ii s-au deparat. Am m ai sta t o clipa cu Coltun, apoi i-am
sc u tu ra t laba alba, i-am spus bun a-sara si m -am retras. B ucuria
rnea era strapunsa dc tem eri ; m a gindcam sa cer tatei protectie
p e n tru catei im potriva du^m aniei titacai noastre.
M -am strecu rat in odaita la m ine ; am lepadat straiele p rin
Sntuneric. N -aveam lam pa, niei lum inare ; lectiile mi le faceam
in cam era tate i la o m asufa aipezata linga biroul sau de inginer.
Cum am pus tim pla pe perina, am adorm it. N u tirziu insa
m -am trezit, in tr-o ati1;are extraordinary. Avusesem un vis tu lb u re
in care im i aparusera peisagiile de la P astraveni.
Cum stam intins pe spate, am sim tit ca-m i b a te inim a cu gra-
bire. In ureehi im i cintau m odulatiile a u s tr u lu i*2 de prim avara,
* C otarla ja v ra, potaie. (N.R.)
2 A ustro v in t din sud, sau sud-vest, v ara secetos, ia rn a ed u cato r d e
ploaie si zapada. (N.R.)

22
care, la acel ceas tirziu, intovara$eau i pe unchosul m eu H aralam -
bie, calare( ta c u t pe drum singuratic.
M a gindeam ca acel vint, care m -a tu lb u ra t in to td eau n a i m -a
tin u t treaz nop|ile, vine din nesfir$ite dep artari, din pe$teri tai-
nice i de pe ape in ve^nica micare. T ipetele lui p a r cind tinguiri
um ane, cind schiaunele unor fiare fantastiee pe care pam intenii
inca nu le-au cunoscut.
Din cind in cind aveam im presia ca tree paseri strain e prin
cerul negru, spre sin g u ra ta |ile de la pol.
De pe cind eram u n copil si aveam infelegerea nu cu m ult mai
p resu s decit aceea a lui Coltpun, v in tu l acesta de zbucium , o ftari 51
plingeri m -a tin u t treaz cum m a lin e a acum , cu ochii halucinati
spre d epartari, ori spre trecut. Pare^ii de intu n eric din ju ru -m i
disp ar si vedenii populeaza m arginile zarii ; ori o am intire, ca un
reflex din a lta viata, se contureaza in ainte-m i cu form e nedeslu-
sjite de vis. Basm ele cele blind ^optite de b a trin ii m ei dragi care de
m ult au m urit, inginarile de cintec de m ult u ita te se trezesc i
tre m u ra in fiin ta m ea. Un tablou ?ters, o adiere de bucium , o la-
crim a si u n gest al m am ei fantom a de m ult tre c u ta dincolo de
orizont to ate se trezesc la m iscarea m elodica a acestui prietin
nelinistitor din noptile copilariei. Si iata din nou, in aceasta noapte,
in care unche$ul a tre c u t calare p rin cim pul sufletului meu, ca un
ef al sem intiilor vechi, ciipeste in m ine u n coll; al trecutului,
undeva, pe m alul Moldovei, cu o casuta lin istita linga o prisaca.
c-un oprul acoperit cu sovar1234, unde un b a trin cu piete ca nagara-5
lucreaza cu tesla la c o b i l a i intocm este ro^i p e n tru caru^e ta-
raneti.
P rin tr-u n vazduh posom orit s-alunga nouri spulbera^i si ru p ti
d e fu rtu n a i eu m a cuibaresc fericit in tr-u n un g h er subt o to-
hoarca 5 m iloasa de berbece.
E ra un coll fericit al lum ii ; fu rtu n a tre b u ia sa treaca ; in soare
u rm a u sa iasa roind albinele ; $i in pacea satului avea sa cinte o
pupaza in tr-u n nuc b a trin i sa b a ta tesla bunicului la cobila rit-
m ul unei v ieli tihnite.
Recunoteam in m ine, dupa b ataia inim ii, senzatia fericita pe
care am incercat-o totd eau n a la m alul acelei ape de m unte cu
num ele M oldova $i in peisagiul ei asa de caracteristic, pe p ru n d u ri
i in zavoaie.
M unlii erau aproape, subt u^oara picla, ?i aerul avea o lim -
pezim e de izvor. Pe $esul larg, in tre buchete de salcii, infloreau
fina{urile i sfiiiau cosacii neostoit sub v ib rarea lum inii fierbinli.
1 $o p ru ?opron, adapost. (N.R.)
2 $ ovar p la n ts de nutref, din fam ilia gram ineelor. (N.R.)
3 N agara colilie, p la n ts de stepa, cu fulgi albi. (N.R.)
4 Cobila dispozitivul pe care lucreaza ro taru l. (N.R.)
8 T ohoarca cojoc ciobanese lung p in a la glezne. (N.R.)

23
T receau in zboruri joase, din cind in cind, dum bravenci si tu rtu -
rele, i g ru p u ri m ici de ra je salbatice vislind g rabit ca in tr-o fu r-
tu n a a inaltim ilor.
Se facuse pace i ie.$isem din tohoarca. Tesla b a trin u lu i scinteia
in tr-o lum ina um eda.
Acu putern lasa ro ata singura, glum i el zim bindu-m i. N -are
sa fuga, caci se u ita casa la dinsa i~o pazete. la r noi luam
c ris n ic u l1 si, cit fum ez o lulea, ajungem la balta.
Ia ! S -aude pupaza ! am observat eu ridicind un deget linga
fru n te.
Da, da, a incuviin|:at b a trin u l ; ne da de $tire ca vintoasa
a tre c u t in p u stiu ri i lum ea n o astra a in tra t in rin d u iala ei. Aa ca
putem m erge.
B atrin u l a coborit crisnicul de pe opru, a lu at cofaielul cel
vechi i-am iesit am indoi pe poarta.
In d ata daduram in prund, p rin tre tu fe de laptele-cinelui. Am
apucat c ararea p rin tre fin atu ri, pe la fin tin a lui Cosma, si am ie-
it la h u c e a g u l12 cel m are. Acolo se afla u n vad vechi. Am tre c u t
p rin vad batrinul, eu, crisnicul i cofaielul. N um ai b a trin u l sim -
lea p u tere a apei care-i b atea in glezne. Eu, crisnicul i cofaielul
eram pe um erii 1 in bra^ele lui si ne bucuram de soare $i de m i-
reasm a de cim bri^or care n e venea din p a rte a cealalta a bal^ii.
Acolo, in p a rte a cealalta, p rin tre desi$uri m aru n te si intortochiate
de salcii, b a trin u l eunostea cotloane de girle i albii parasite. Apa
v erd e dorm ea lin, cu u m b ra tu fisu rilo r in fund. La apropierea
noastra zburau becatine 3 i parechi de en h an ce4.
M ai dep arte erau im a^uri si sate, spre m unte. Le stiam insa
n u le m ai vedeam ; um blam num ai pe sub cer, in locuri singura-
tice ; si la m alul girlelor si b altilor ni se a ra ta cerul celalalt, din-
colo in fund, unde se coboara citeodata F at-F rum os din pove'hi.
La balta lui Iftode, am tre c u t pe linga brazde de iarba cosila
in ajun. B razda din m argine, bogata i plina, cotea in lungul bal^ii,
chiar pe linga apa.
B atrin u l se opri, m irindu-se.
Dincoace de brazda, in iarb a tunsa, sta feapan intinsa o tiuca
lunga de u n cot. Se zvirlise din apa peste brazda i nu se m ai pu-
tu se intoarce indarat. M acar ca era cea m ai m are tiuca din balta
lui Iftode, pierise. A r fi fost bine sa m a fi n im erit eu la vrem e,
chiar fa ra bunic, s-o a ju t sa treaca in dom niile ei i ea sa-m i
lepede la m ai un solz i sa-m i spuie din plisc vorbele din basm .
1 C risnic plasa m ica de p rin s pe?te. (N.R.)
2 H uceag p ad u re tin a ra si deasa. (N.R.)
3 R ecatina p asare cu plisc lung. (N.R.)
4 C rihance soi de ra te salbatice. (N.R.)

24

A cum a e p rea tirziu, bunicule : ce putem face cu dinsa?
N u m ai putem face nim ica, raspunse nep&sator batrinul,
im pingind-o cu piciorul la o parte.
Pe.stele m o rt $tiam ca n u -i bun de m incat. Pe$tele e b u n n u
m ai viu, p rin s de m ina om ului. P e linga asta, tiuca aceea poate nici
nu era u n pete ca to^i pe$tii. Am lasat-o linga apa i m a gindeam
dupa a sta pe cale ca, in u rm a noastra, a cascat botul de tre i ori
i i-au venit in tr-a ju to r to ti pe^tii marun1;i din stap in irea ei. B a-
nuiam ca n-am s-o m ai gasesc la in to arcere ; i n-am gasit-o : do-
vada ca se intim plase ceea ce socotisem eu.
B unicul facuse o fap ta buna, eram si eu parta? la ea i tre b u ia
sa ne vie n e a p ara t rasplata.
I-am m a rtu risit bunicului p a re re a m ea.
Se-n$elege, m i-a raspuns rizind b atrin u l.
M a m iram de d intii lui albi i tari.
Se-n^elege ; nici nu se p o ate in tim pla altfel decit ca in
tr-o poveste ; asta-i legea v irstei tale. D ar eu m a gindesc, ne-
poate Iliu^a, la altele, cind um blu a$a p rin aceste locuri. Noi, in
via^a noastra, n -am tra it din naluciri. Ci am av u t grele am ara-
ciuni i asupriri. Moia asta, cit se vede departe, de o p a rte $i da
alta, a fost a b atrin ilo r notri, p in a ce s-a incuibat in tre noi o riia
boiereasca. $i a$a dupa aceea am m ers in scadere ?i in saracie,
p in a ce ne-am d at robi un u ia C alistrat vel-vornic. N e-a ucis i ne-a
u stu ra t acesta ; ne-au ucis si n e-au u s tu ra t a l|ii dupa dinsul, pina
ce-am cazut sub calciiul lui M ihalache Sturza-voievod. A tuncea am
ram as pe uscat ca $tiuca pe care ai vazut-o; am clam panit de tre i
ori i ne-am stins. U n pic de v ia ta m i-a ram as, m ie, cu me$te-
ugul pe care il am. P am in t n-am decit gradina casei. Si aceea au
v ru t sa m i-o ieie logofetii sturzesti. Ca daca nu ies la p rasit, la coasa
iji la secere, im i iau gradina. A m av u t noroc atuncea de fecioru-
m eu H aralam bie, care a am en in tat asu p ra lor cu baltagul. S-au
dus si n -au m ai cutezat ; m ai ales ca m o^u-tau H aralam bie ieise
din sat, iar infricoarea lu i priveghea asu p ra ciocoilor.
Am sta t u n tim p la hodina sub salcii, i bunicul m eu P intilie
m i-a m ai spus o in tim plare de dem ult,* cind au purees la bejenie-
unele sate ale n o astre de la apa Moldovei. I-au u rm a rit calara.?ii
lu i voda, ca sa-i aduca inapoi la erbia lor ; d ar acei calara^i nu
s-au m ai intors si au ram as i bejenarii, pina in ziua de azi, p ra-
padi^i de v a tra parinteasca.
B unicul a o ftat dupa aceasta si si-a rasucit o ^igara groasii in
tr-o b u cata de panu$a 1 de porum b D uns ce-a b a u t acea U"
gara, m -a in d em n at sa ne ducem la treaba noastra
1 P an u?a fiec are d in foile care in faso a ra ?tiuletele. (N.R.)

25
 Sa $tii tu, Iliuta, ca din balta lui Iftode se tra g e spre Mol
dova un cot nu tocm ai adinc. Acolo, in tre tufe, am eu ascuns un
val de m laja l. Cu valul acela ?i cu crisnicul, in tru in apa i nu -
dajduiesc sa facem buna isprava. Tu im i dai a ju to r i porli cofaielul.
P e sub salcii vechi, in tr-o apa curata cu prundi.? la fund, p e
sub m aluri nalte unde ondulau fire subfiri de radacini, bunicul a
in tra t cu crisnicul lui i cu valul de m laja. M ergea in curgerea apei
tulb u rin d -o cu valul pe care il p u rta cu un picior saltindu -1 si
cufundindu-1. Din cind in cind, din tulbureala, scotea la lumina.
re!;eaua, in care se zbateau pcstisorii argintii. Eu m a a fin cam cu
cofaielul, ?i nu p rea eram m ira t de norocul nostru, in^elegind ca
se datorete fap tei noastre bune cu tiuca.
De la o vrem e ne-am oprit. Bunicul a cum panit $i a petrecu t
p rin tre degete dobinda noastra, dindu-m i invafam inte.
Se gasese, nepoate Iliuta, in cotul acesta imi spunea el
felu rite felu ri de pesti, fiecare cu gustul $i b u n atatea lui. Tu invafa
a le cunoaste in f a ^ a r c a $i a le deprinde num ele. la ta boiteni,
zvirlugi $i porcusori, buni de un bor din carele si im p aratu l Mos-
cului maninc-a pina ce nu m ai poate si treb u ie sa-si sloboada cata-
ram ile chim irului. la ta alesi deoparte, in crisnic, cleni si scobai si
doua m ren e frum oase. Pe acestia n frigem in u n t proaspat, si se
cere la ei mam aligu^a, si p en tru unul ca mine, un vinisor din r| 1ara-
de-Jos, care sfiriie in p ahar. Tu, Iliuta, inca nu poti xntclege bine
unele ca acestea, caei esti la v irsta cind pestele ti se p are cu gust
p u tin si oase m ulte. Ai sa pricepi m ai tirziu. cind vei fi pescar ade-
v arat, ca nu se afla pe lum e pesti ca cei din apa M oldovei si a Bis-
tritei, lum inosi si iu ti ca arg in tu l viu, iar gustul lor e altu l decit
al petiIor din balti. Caci aici apa e curata si verde ca si cerul si
solzii pestilor sint scrisi cu soare. Pe cei m ai m aru n tei care or ra -
m inea, ii aburesc cu sare I-i usuc in cuptor. A sta iti place tie m ai
m ult si dupa asta cunosc ca ai sa fii in v ista ta pescar.
In tr-ad ev ar, bunicule, am raspuns eu, acum a m i-am adus
am inte care-i lucrul cel m ai bun pc lume.
De aceea ai sa-t-i aduci am inte, cind vei pescui, un d e ti-a
fi rinduiala sa traiesti, si eu n-oi m ai fi in valea vietii. C rontaind
peti?ori uscafi, cugeta la b a trin u l tau care te-a in v atat cu dragoste
acest m este?ug. m ai ales, ajungind a fi om invafat dupa iscusinfa
pe care o ai, dupa cit am aflat, sa nu fi asu p rito r al sarm anilor,
cum sint a titia care au iesit d in tre noi si ne-au u ita t du p a ce s-au
h ra n it cu pine alba. Sa nu ui^i, Iliuta, ca esti odrasla noastra. fecio-
ru l Polixeniei.

1 M laja raehitS din care se fac co?uri. (N.R.)

26
 CAPITOLUL IV

Cum am sea pal tie la m oarte pe C oltun

ClT STATEAM EU LA GIM NAZIU, Coltun d orm ita in buca-

tarie, in p reajm a m am ei A nghelina. Invutase u$or ca, in a fa ra de
p ricten ia m ca, nu m ai avea altceva pe lum e decit ocrotii'ea dadacei
mele. Ea il chem a cu glas blind i ii punea in tr-u n blid m incare.
V in colea si m aninca, il indem na ea. Acui sose?te i Iliu ta
$i, dupa aceea, lum ea-i a voastra.
Cind auzea num ele m eu, cafelandrul xi ciulea in anum it chip
urechile. M inca $i a$tepta cum inte.
M am a A nghelina ii spunea $i alte vorbe, pe care el le asculta
cu rabdare.
Sa nu te duci singur p e-afara, ca sa nu te-ntilncti cum va
cu dim onul.
E ra vorba de Chirica, m otanul cel n egru al titacai Leona.
Aicea sa nu ram ii singur, sa nu vie a su p ra ta zgripsorul.
Zripsorul : adica v u ltu ru l cel m are cu doua capete, cu gheare
de fie r $i cu aripile desfacute ca ni$te speteze, despre care se vor-
bca in povestile ei. Im aginea zgripsorului se afla $i pe u n tale r
m a re de a rg in t din g h io rd a n u l1 de bani vechi pe care dadaca si-1
potrivea la g it in zile de sarbatoare. In telesu l tainic al acestui cu-
v in t il descoperisem eu singur in fiin ta apriga $i nem ilostiva a tita
cai m ele Leona.
A cum h ai sa aducem o cofa de apa de la fintina...
Il lu a cu dinsa, ocrotindu-1 linga genunchiul sau sting.
Sa stii tu , Coltun, ca la acest ceas stap in a n o astra se piap-
ta n a la oglinda, ia r dim onul s ta ghem uit in tr-u n colt, linga gher-
ghef, $i se u ita a tin tit la dum neaei. D upa ce se piap tan a duduca
noastra, apoi i$i sm ulge cu c im b is tra 12 perii de sub barbie. N -ai
vazut tu de cind eti, m ai catelule, o treab a ca asta.
V orbele acestea m i le spusese m am a A nghelina cindva si mie.
C oltun scheuna u?or, cascind botul i desfa$urindu-?i lim ba. V re-
m ea era stra lu c ita $i in livada cin ta cucul.
C atra am iaza, m a intorceam de la gim naziu m orm aind o decli-
n a re elina ce n e invatase dom nul profesor G herm an. C um auzeara
cucul din livada noastra, declinarea zbura in albul am iezii ca un
flu tu re ; in tra m in fuga pe p o a rta $i o repezeam in urm a-m i ca
sa sune in clarnpa : fluicram o data haiduce$te dadaca sc u ita
rizin d la catelan d ru l ciobanesc cum se avinta naprasnic in tru in-
tim p in area m ca.
1 G hiordan colier. (N.R.)
2 C im b istra cle$te cu care se sm ulg perii de pe obraz. (N.R.)

27
 D intre jocurile pe care le-a inva^at cu m ine Col^un, s-a dovedit
ca s a ritu ra in inal^im e era me$teugul lui principal. Saream i eu
peste u n gardu$ de o strete 1, in la u n tru l caruia m am a A nghelina isi
rasadise legum ele. El sarea odata cu m ine, pe deasupra m ea. Ce
s-a ales din rasadurile dadacei m ele nu m ai spun. Am gasit-o in -
tr- u n rin d contem plindu'-le neclintita, cu m ina la gura.
M -am m ihnit ;i eu num aidecit.
- Noi nici n-am bagat de sama, m am a A nghelina. A cum a ce-i
de f a e u t ?
Sa vedem, dragul m am ei ; s-aduc alte rasad u ri de la Voicu
bulgarul, num ai sa va schim bati locul de joaca.
D esigur ca-1 schim bam ; ne ducem la capi^ele din fundul
livezii.
Dadaca m ea s-a invoit ; dar aflase de isprava noastra i ^itaca
Leona, i m -a descintat in tr-o joi dupa-am iaza, cind n-aveam
^coala, eu atite a vorbe de dojana, pina ce m i s-au incrucisat ochii
i m i-a ven it greata.
Te rog, iarta-m a, ^itaca Leona : n-o sa ne m ai jucam
pe-aeasa.
Ce-m i foloseijte m ie reg re tu l dum nitale, m usiu, dupa ce-a1,i
savir$it o paguba ca asta? De cind slnt n-am v azu t asem enea bias-
tam a^ie ! M i-ati am estecat cu p am intul tom atele m ele,1 pe care
m i le-a adus special Savitchi, g rad in aru l prefectului. A r tre b u i sa
ai m ai m u lta judecata, caci vad ca te pricepi la studii si dezlegi
singur problem ele de m atem atica ! Abia a^tept sa vad ce are sa
spuie i tatu -ta u .
T ata n u se intoarce acasa pina ccalal^ta dum inica i aveam
vrem e sa aducem alte rasaduri, am m u rm u ra t eu.
Of, aa m i-a fost m ie soarta sa traiesc xntr-un tirg nenorocit
ca acesta, unde n-am nici o distractie $i nici o prietina, i unde u n
. fra te al raeu si un fiu al sau fac. to t ce trebuie ca sa-m i am arasca
viata. Ce i-a venit, m a rog, lui m osu-tau H aralam bie, sa aduca la
casa n oastra asem enea dulau care o sa se faca cit un hararn ; acum a v
?i m ininca m ai m ult decit m ine, d-apoi m ai incolo ? P e urm a nu
titi oare ca Chirica al m eu nu poate suferi cinii ? Of i iar of, o
sa-m i im p u tin a |i am aritele zile ce m ai am de tra it. O sa m a re -
greta^i, d ar p rea tirziu, m usiu nepoate.
Coltun disparuse dus de m am a A nghelina in cotlonul lui. Cit
statu se ti^aca Leona cu m ine ca sa m a descinte, m otanui cel negru
C hirica se plictisise singur. ll vad deodata aparind cu ochii scinteie-
tori, arcuindu-se la picioarele ^ a c a i .?i frecindu-se de rochia dum -
nisale de tafta. Eram atent, ca sa vad tre sa rire a scinteilor electrice.
Coada lui Chirica se um fla din tr-o data ca u n matUroi. La doi pai
de ele aparuse am enintator Coltun.

1 O strete ?ipci. (N.R.)

28
 V ai ! a $ipat in ju n g h iata ^i^aca Leona.
Ca^elandrul m eu ciobanesc s-a repezit ; insa g h eara terib ila a
d im onului il opri. P e botul gros al lui Col^un a p a ru ra picatu ri m ari
de singe.
'P ta c a Leona s-a veselit.

Aa, m am a ! M ai d a-i una, m am a !
C hirica, m iorlai profu n d si m ai in alta o data laba in c u n u n a ta
cu gheare. Col|:un i$i descoperi coltii in tr-u n rin je t am en in tato r
i in ochii lui sclipi o m inie in g h e p ta . M u$chii p iep tu lu i i picioare-
lo r i se um flara. C hirica nu m ai atepta sa se descarce asu p ra lui
p u terea dulaului. D in tr-u n salt sari in craca u n u i m a r c-un m iaun
zugru m at ; Col^un i$i a ra ta i el m aiestria de saltim banc, guca
lu i enorm a clam pani apucind n u m ai un smoc din spinarea dim o
nului. Z gripsorul !i agita aripele cu disperare ; m otanul se zvirlise
in v irfu l pom ului i acolo se ghem uise pe o creanga subtire, cu
m orm airi sinistre de groaza.
P e n tru num ele lui D um nezeu ! fliflira, spre noi aripile zgrip-
sorului ; d u c e |i de-aici fia ra ! U itali-v a cum se zvirle ! M ai si-1
aju n g a pe scum pul m eu pui! Si deschide o g u ra sa-1 in g h ita in treg !
D u ce|i-1, ori. m a prapadesc $i aveti sa d ati sam a de m oartea m ea !
in cep u tu l acesta de d ram a era m en it sa se schim be in tra g e -
die $i sa curm e b u n a m ea p rieten ie cu c a telan d ru l ciobanesc. V i-
n e ri catra am iaza, cind m -am in te rs de la gim naziu, m atu sa A nghe
lina m i-a povestit cu nem aipem enita uim ire cum duduca Leona, n e-
m aiavind rab d a re sa-$i faca la oglinda cxrliontii, a ie$it dis-de-di-
m inea^a in ograda c-o b u cata de pine m u ia ta in zam a de brin d u ?a
i a chem at cu dragoste p refacu ta pe Coltun. P rie te n u l m eu sta in
tins la soare ca u n cojocel castaniu lepadat pe pam in tu l gol.
Cind 1-a strig at duduca Leona, im i explica dadaca m ea, Col-
|u n s-a pus pe picioare i-a adulm ecat spre dum neaei. D uduca
n oastra Leona are obicei de strxnge, toam na, cepe de. brindua,
care la noi se cheam a flo area-b ru m ei. Cit m ustu l acelor cepe e
in putere, dum neaei il stringe xi pastreaza in g arafioare bine as-
tupate, in dulapaul care-i sp itaria dum nisale. Tot in asem enea
g arafioare strxnge dum neaei $i zam a de m atraguna, ce se cheam a
la noi D oam na-M are. D oftoiiile acestea ii fac dum nisale tre -
b u in ta p e n tru su.ferint;i pe care le are. Puxie xxi v in ro zece ori
einsprezece p icatu ri i-i face bine. A ltfel nu se afla venin m ai ta re
decit cel de floarea-brum ei i de cireaa de D oam na-M are, caci
fru c tu l m atrag u n ei e xntocmai ca o cireaa neagra am ara. D ar
dum neaei n u cu.noa$te ca toate anim alele i fiarele nu se ating de
b rin d u sa de toamxia, to ate cunoscind-o ca-i otravita. Asa ca dupa
ce s-a sculat catelandrul din b a ta tu ra a m irosit. spre pinea clu-
ducai Leona, nu.maidecit a fe rit in tr-o parte. Il indem na dum
neaei prefacxndu-se : Na, m ininca, frum osule ! C nbun n u m ai

29
c it i-a d ai ocol sm irciind, $i cind dum neaei a zvirlit spre el bucata
de pine, el a ru p t-o la fuga spre fundul gradinii, si din fundul
gradinii pe cimp. De departe, de doua ori a la tra t a su p ra duducai
Leona, incit dum neaei foarte s-a scirbit de asem enea obraznicie a
catelandrului. C e-ti p are dum nitale, b aiatu l m am ei, num ai iaca
iese d in odaia duducai $i m otanul. Cind 1-a v azu t dum neaei ca inalta
capul $i pase^te spre bucata de pine, num ai cit s-a facu t verde. A
tip at : N u lua, ju v aicru l m am ei. A$a fipa de cum plit, incit dimo-
nul a stu p it spre dum neaei. Dupa asta a ocolit cu lu are-am in te
pinca $i a apucat-o i el spre fundul livezii.
Nu te duce acolo, scum pule, ca acolo e du^m anul tau, -fipa
dum neaei, fringindu-?i m inile.
A d at fuga dupa Chirica. Dim onul socotea ca vine asupra lui
cu m inie i fugea m ai tare. I-am ascultat glasul cum se departeaza.
Am in fip t o crengufa in pinea otravita, am dus-o in bu catarie i-am
dat-o pe foe.
D upa ce-am ascultat cu rab d arc $i am araciune d area de seam a
a dadacei mele, am in tre b a t :
A cum a ce facem noi, m am a A nghelina ?
tiu eu ^ baiatul m am ei ? a suspinat dadaca. Daca a r fi acasa
domnu inginer a nostru, el poate n e-ar da sfat bun, caci e m ai in-
telep t decit noi. Eu n u -s decit o b a trin a neputincioasa nu rna
pricep.
Am sta t i m -am gindit, pe cind dadaca isi to t tergea ochii
umezi.
U nde-i ca^elandrul, m am a A nghelin^ ?
N u $tiu, nu l-am m ai vazut.
Am m ai sta t un tim p as a de in tristat, incit in m ine inirna tre -
ibuie sa fi fost neagra ca tin a : pina ce m i-am adus am inte ca am
un p rietin bun, coleg cu m ine in clasa a treia. Acel prietin, cu nu -
m eie G rigore Oanea, era de loc din sa t de la Rada.seni venea
la $coa!a in tirg in fiecare zi pe jos, de la tre i kilom etri d epartare.
Era u n b a ia t bun, cu ochii negri ca m ura, .si invat-a ta re bine la
toate m ateriile, num ai la frantuzete i elineste se pricepea m ai
pLtlin i i se incurca lim ba. S tateam am indoi in tr-o banca si, in ain te
dc ceasurile dom nului G herm an i a dom nului Rainu, il povatuiam
?i m a tru d eam cu cl ara tin d u -i cum sa rosteasca vorbele cele sucite
straine, cu care el nu se putea im paca. Din p rietinia asta a noastra
ne legasem fra ti de cruce, dupa rin d u iala tiuta. N e-am im puns
fiecare v irfu l degetului a ra ta to r cu un bold eu i-am su p t pica-
tu ra lui de singe, pe cind el, in aceea$i clipa, m i-o sugea p e-a m ea.
Ne-am ju ra t dupa aceea sa ne ocrotim unul pe altul in to a ta viaja
noastra, fiind am indoi orfan i de m a m a ..
Dadaca A nghelina, am h o tarit eu, sa tii ca due pe C oltun
l a R adaseni i-l dau in sam a lui G rigore Oanea, sa mi-1 creasca el.

30
M -oi duce cind i cind sa-1 vad. N um ai aa il putem seapa de urgia.
ca re -i asupra lui.
Da, dragul m am ei, fa cum socop ca-i bine.
Insa ti^aca Leona sa nu $tie nim ica.
Vai de m ine ! Doar nu-s nebuna sa-i spun.
Sa nu afle nici ca in dupa-am iaza asta nu m a due la.
coala.
Da lasa la p u stia a tita carte, dragul m am ei. M ai bine |i-c r
p rii luncile cu florile. la -ti ea^elul si d u -te cit e a^ipit zgripsorul
nostru, c-un ochi inchis i cu celalalt treaz.
M -am dus pin a in fundul gradinii ; am strig at o d a ta : Coltam
s-a infat-i^at in ain tea m ea dind din coada cu bucurie. M i-am facut
v in t peste g ardul gradinii, ca sa nu m ai inconjur ; ca|elan d ru l a
fost.$i el in clipa de ceea parte. S-a sp rijin it cu labele de dinainte
in pieptul m eu $i to t intindea botul spre urechea m ea, voind parca
sa-m i spuie ceva ; d a r eu povestea lui o sdiam.
M ergem la G rigore Oanea, i-am zis eu.
S-a luat dupa m ine. Vazind ca um blu g rabit prin p reajm a Bu-
cium enilor si Oprienilor, socotea ca v rea u sa m a iau la intrecere
cu dinsul, $i a pornit-o la goana pin a in tr-o culm e de deal. L-arn
gasit acolo stin d neclintit i p rivind d e p a rtare a Sucevei, spre m ia-
za-noapte. M ai incoace de acea d epartare, lucea u n lac. $tiam de
la G rigore Oancea ca acea in tin d ere de apa se chiam a Iazul Calu-
garului. U nduiau ni$te vaiugi intr-acolo ; se vedeau p lu guri cu
boi plavani arind, inso^ite de ^arani in straie albe.
In tr-a c e le locuri num ai Rada$enii, neam urile lui Oanea, ram a-
sesera liberi si nesupusi boierilor, dupa ce m osia lor din b atrini,
intinzindu-se de la Moldova, peste h o taru l tirgului, pina la jim -
b a tu ra apei $om uzului , dupa cum spuneau uricele 1 lor vechi,
fusese im presurata si Inca leal a de vornicii i spatarii voievozilor.
Saraci1fi isi cu pam in tu l im p u tin at num ai in v a tra satului, neam u-
riie lui G rigore, fratele m eu de cruce. se indeletniceau cu negofui
de m ere, iar unii dintro ei aveau si purine oi la m unte.
Am purees chiuind in a lta intrecere, pina ce am vazut valea
satului sub ponoare. Toti m erii gradinilor erau infloriji i adia din-
tr-acolo pe un v in t caldut o m ireasm a dulce.
Aici ai sa -ti petreci tu veacul, m a Col1fun, am zis eu ; iar
ca^elandrul a p rin s a sari in ju ru l m eu latrin d cu bucurie.
Cind am aju n s pe vale la casa parinteasca a lui G rigore, am
gasit p o a rta deschisa 5! linga ura tre i calu1;i roibi cu tarn ite le pe ci.
Doi feciori cu saricile pe um eri p o triveau la ciochine desagi i tar-
h atu ri. O anea b atrin u l, b a rb a t n a lt cu fru n te a ple$uva, priveghc-a
to ate i da s fa tu ri ciobanilor. M a tih a 12 lui G rigore, fem eie Inca
1 U rice hrisoave, acte. (N.R.
2 Ma.?tiha m a m a vitrega. (N.R.)

31
 tin ara, m -a vazut cea dintai cind am in tra t cu ca^elandrul in
batatu ra.
Grigori^a ! a strig at ea cu glas cin tat ; fa inoace, fi-a sosit
oaspete feciorul inginerului, prietin u l tau.
G rigore a ieait num aidecit d in tr-u n cotlon. O data cu el au d a t
navala doi dulai su ri cu capatinile negre. In tr-o clipa au fost asu-
p ra lui Coltun. C a^alandrul a scheunat scurt, fa ra sa se infrico-
?eze. A v en it linga picioarele m ele ?i s-a tu p ilat cu b otul pe labe.
D ulaii s-au op rit din av in tu l lor ; b a trin u l O anea a ris cu placere
?i m -a in tre b at venind spre m ine :
Cum il cheam a ?
Col^un, mo? Oanea.
Vad ca ?tie rin d u iala ciobaniei. E nepot de-al b atrin ilo r
acestora. Cine ti 1-a d aru it ?
U nche?ul m eu H aralam bie de la P astraveni.
Cunoa?tem , cunoa?tem , ,s-a b u cu rat batrinul. N aim im 1 am in-
doi pa$uni p e n tru oile n oastre in aceeasi p a rte de (ara, in tre m a-
n a stire a Ri?ca si m u n tele Deleleu. Pas, Grigori'pi, de-^i prim egte
p rie tin u l ?i-l cinste?te cu niste m ere m urate.
G rigore O anea m -a dus in casa cu to t cu cafelandrul m eu ?i
acolo, pe cind m u?cam am indoi din m erele cu gust acri?or, i-am
povestit nacazul ce m a ardea.
A ?teapta putinel, Iliuta, m i-a intors cuvint Oanea, sa spun
?i tatu c ai chestia. Eu socot ca, de aicea, C oltun se intoarce cu u?u-
rin ta inapoi acasa, unde spui tu ca-i prim ejdie.
Nu m ult dupa asta au in tra t la sfat fyatrinul si m am a v itrega
a lui G rigori ta. Au m ingiiat ochii sprincena^i ai cat^elandrului .si
s-au asezat pe laia in fata m ea. G rigore O anea a v en it linga m ine
cuprinzindu-m a cu d reap ta de dupa um ar.
G rigorrfa are d rep ta te ?i s-a gindit bine, a inceput cuvint as-
cu tit gospodina. T are m i-i de-a m irare ca se afla pe lum ea asta
fiin ta cu a tita ra u ta te a su p ra u n u i ca^el, cum aflu ca ar fi m atu?a
dum nitale.
Eu am o ftat ; C oltun a venit linga m ine, rezem indu-?i capul
pe genunchii mei.
Apoi iata cum om face, a g rait ?i b a trin u l Oanea. Noi tri-
m etem tocm ai acum a la m u n te pe acesti doi ciobani ai no?tri, ca
sa duca celorlal^i de acolo fa in a ?i slanina ?i altele cite le m ai fac
lor treb u in ta. L -or lu a pe C oltun cu dinsii in tr-o desaga ?i i-or p u rta
d e grija. L -or inva^a slujba oilor, la tim p u l sau i-or pune ra g ila 12
la git ; ?i cind a doborit lupul, ti-om da instiintare. N e-om folosi
noi de el, d ar stapinul lui ram ii to t dum neata. E bine asa ?
Bine, am inginat eu emofionat.
1 A naim i a inchiria. (N.R.)
2 R agila zgarda cu tepi de fier. (N.R.)

32
 iniiwi iimiii aiBwin

A lta $coala m ai buna n-are, a com pletat prietin u l m eu G ri
gorita. Noi cu m atem atica ?i elina ; el cu ciobania.
A stfel 1-am asezat cu m inile m ele pe Coltun in tr-o desaga ?i
1-am dat in sam a lui P au n scutarul, u n u l d in tre cei doi ciobani slu-
jito ri la stin a baciului G avril cel M are, pe Deleleu. L-am petrecut
u n tim p la pas pe linga cai, ca sa nu se inrico?eze singur ; 1-am
s a ru ta t pe sprincene ; 1-a m ingiiat pe capa^ina i P a u n ; ?i s-au
dus catra zarea m untilor. Eu am ram as plin de m are m ihnire, ca
de o otrava a ti^acei m ele Leona.
D upa ce-am m u ltam it b atrin u lu i Oanea, am po rn it spre tirg
?i G rigories m -a intovara?it o vrem e. Ca sa-m i m ai treaca supa-
rarea, m -a dus pe la ni?te casu^e albe ?i curate din acea p a rte de
sat, unde am gasit citeva m atu?i tin e re ale lui, care num aidecit
m i-au um plut buzunarele cu m ere trotu?e i m i-au zim bit ca sa m a
m ingiie. In tr-u n sfert de ceas se aflase in tre toti vecinii despre
pa^ania m ea cu Coltun.
D upa asta G rigorita O anea m i-a a ra ta t cel m ai im portant mo
num ent al satului : o bisericuta veche de lem n, m ai scunda ?i m ai
in tu n ecata decit toate casele. Gospodarii, indeletnicindu-se cu ne-
gustoria de m ere si gospodinele cu ale gospodariei, n-au cind se
ab ate pe la acea cladire de scinduri vechi. N um ai o d a ta pe an, la
hram , in ziua a p a tra dupa Pa?ti, la sfin tu M ercorie, cum spun ei,
organizeaza in ograda bisericu^ei cel m ai im biel?ugat praznic din
lin u t, cu sarm ale de o litra, legate cu a$a, ?i cu m am aligi m ai m ari
decit ro ata m orii, de se sa tu ra to a ta calicim ea din cuprins. Se ridi-
case in acel an, la ospa^ul de la bisericuta, u n mo? m ai vechi din
tre neam uri si a inch in at strain ilo r de fa ta un p ah ar de bau tu ra, cu
aceste cuvinte :
Cum inghit fa ra sa^ sarm anii ghii;omancele 1 de la praznicul
nostru, asa ne-au irighitit pe noi ciocoii ?i lingaii dom ne?ti. B lasta-
m afi sa fie pina in tr-a l nouazeci i noualea neam . M incati ?i be$i
dum neavoastra in tru pom enirea acelora care s-au p rap ad it p en tru
d rep tatea n o a stra .
la r sfin tu l M ercorie al lor e aidom a M ercur, zeul pagin, zugra-
v it in icoana cu aripi la chivara si la incaltari.
O ricit m i s-a p a ru t de in te resa n ta descoperirea acestui m onu
m ent religios, unic in tre ram asi^ele trecu tu lu i, nu m a puteam m in-
giia de pierd erea lui Coltun, ?i G rigore O anea m -a intovara?it pina
la culm ea de unde se vedea scinteind Iazu'l C alugarului.
Cind capat o nota proasta la dom nul G herm an, m i-a zis el,
apoi m a due acolo ?i stau cu undita. Ci?tig dobinda cite u n crap,
dar m ai cu sam a lepad in apa spurcaciunile nacazului.
Am lu a t am inte la acele vorbe tainice ale lui G rigorita Oanea.
1 G hitom ance porecla p en tru sarm alele m ari. (N.R.)

3 N ad a F lo rilo r 33
 CAPITOLUL V

Povestea lui mos Pricop Litavoi

TATA A VENIT de la inspecfdile ?i hotarniciile sale in tr-o vi-

n eri dupa-am iaza. Cum era obiceiul, i-a ie?it in ain te dadaca A n-
ghelina ; tra s u ra cu doi cai ?i cu vizitiul s-a dus la serviciul ju -
de{ean.
B ine-ai venit, dom nu inginer a nostru... 1-a salu tat batrin a
pe ta ta l m eu.
Bine te-am gasit, m am a A nghelina. B une to ate ?
Bune, dom nu inginer a nostru. Iliu^a e la scoala ; se in-
toarce la p a tru ju m atate. E sanatos ?i are sa se bucure. N um ai du-
duca Leona se cam tin g u ie de unele ?i de altele.
A re ?i dum neaei ale sale, a incuviin^at dom nu inginer.
A tuncea s-a a ra ta t ?i titaca Leona.
M a bucur ca te-a i intors, fra te M anole. Ce ai ? Te vad cam
su p arat !
N -am nimic, ^-^aca Leona ; de unde vezi d um neata c-a? fi
su p arat !
Eu nu m a inel niciodata, Manole. Ce rava$ ti-a trim is ne-
potu-m eu ?
Nu m i-a trim es nici un rava$. T rebuia sa-m i scrie ? De ce?
Eu nu spun ca treb u ia sa-ti scrie.
A tunci a fost vreo pricina, v reu n nacaz ?
Sa lasam asta. In tra in casa si-ti schim ba straiele.
Am vrem e p e n tru asta, $-|;aca Leona. Spune-m i in tai ce-a
fost.
Ce-a? putea sa-ti spun eu, M anole ? C rede-m a ca n-am a-ti
spune nimic.
T ata s-a trin tit in tr-u n scaun de m laja, cu ochii tu lb u ra |i de-
odata.
N u-i chip oare, sora draga, sa am u n ceas tih n it cind m a in-
torc la m ine acasa de la tre b u ri ?
T itaca Leona si-a zb atu t genele deasupra ochilor sai m'.rafi.
Nu cum va, M anole, vrei sa insinuezi ca eu a? fi pricina
starii dum nitale de tu lb u ra re ? S a-ti aduca dadaca o d u lceata si
o cafea ?i te linistesti.
T ata a p riv it in ju ru -i tru d n ic ?i a oftat, p astrin d citeva clipe
o tacere am arita.
M am a A nghelina i-a prezen tat pe o tab la dulceata si cafeaua.
A tunci am in tra t ?i eu pe p o rtita ; am vazut pe dom nu inginer a
nostru in cerdac, ?i am pornit in fuga pe car area de sub tei.
Manole, a zis incet titac a Leona, te rog sa-1 in tre b i pe fiul
dum nitale ce tre b i im p o rtan te a avut la iaz

34
 Ai spus ceva, | - 1,aca ? a intors ta ta fru n tea, pe cind m a cu-
prin d ea de dupa u m eri ?i. m a strin g ea la piept.
Am spus, d a r dum neata, M anole, n-asculti ce sp u n eu.
T ata a ia c u t sem n de leham ite cu m ina libera i m -a p riv it
blind. Eram nelinitit ca va tre b u i sa-i tainuiesc in tim p larea m ea
cu ca^elandrul ciobanesc.
In tr-ad ev ar, ta ta m -a in tre b at zim bind, aa cum m a asteptam :
Ce face C oltun ?
Am strin s din um eri, am sim tit ca m a fac palid, cu singele gra-
m adit la inim a.
T ata m -a p riv it lung :
S -a in tim p lat ceva catelului ? U nde e ?
Nu i s-a in tim p lat nim ica rau, am rasp u n s eu cu indoiala.
M anole, a in te rv en it titaca, te-a m ru g at sa-1 in tre b i pe fiul
dum nitale ce-a c a u ta t la iaz, nu-m i m ai aduc bine am inte in care
dupa-am iaza. In sam a cui ?i-a d at fia ra ?
T ata a tre s a rit :
Ce vorba-i asta, t-ta c a Leona ?
E v o rb a potrivita, Manole. E ra sa-1 sfi?ie pe scum pul m eu
Chirico.
Am observat pe fa ta tate i u n zfm bet uor $i fugarnic, pe care
nu se p u tea sa n u -1 observe si titaca, caci in d ata i-a sa rit tifn a :
Vad ca te bucuri, M anole, de ce era sa se intim ple.
Inca n -am inteles bine despre ce-i vorba, t-ta ca Leona.
Daca n -ai inteles, atunci in tre ab a pe fiul dum nitale ; i m ai
intai sa-fi explice de ce se duce la b a lta sa p rin d a pete, ala tu re a
cu figanii ?i derbedeii.
De asta sin t vinovat eu, t~taca Leona, a zim bit ta ta ; eu
insum i i-am fu rn iz a t cirligele de ochiana i de crap si 1-am in-
dem nat- sa-?i faca o varga de alun. Cum e tre a b a breslei, Iliu ta ?
s-a intors ta ta ca tra m ine. A incep u t a tra g e pestele ?
Nu $tiu, dom nu inginer a nostru, am raspuns eu rizind.
N -am fost la iaz.
Daca n -a i fost la Iazul Botosanilor, si-a relu a t atacul m atusa
m ea, atuncea ai fost in T arn a M are.
N -am fost nici in T arna M are.
A tuncea la Iazul C alugarului.
N -am fost la nici u n iaz d in aceasta p a rte septentrionala a
farii, d a r m -a? duce cu placere, tita c a Leona.
M atu?a m ea m -a a ra ta t triu m fa to a re tatei, c-un gest dram atic:
P oftim !
T ata m -a p riv it ca un bun cam arad :
Ce este, t-faca Leona ? M a u it i n u -i vad b a ia tu lu i nici un
cusur.
Cum asa, M anole ? N u m artu riseste chiar fiu l dum nitale
ca s~ar in to v arasi cu placere la to ate iazurile, cu to ti golanii ? Ce

35
 distractie poate fi asta p e n tru u n baiat de fam ilie ? Ai vazut dum -
neata, nepoate, oam eni seriosi ducindu-se la iaz cu nigte nuiele
pe um ar ?
Ba eu, inginerul M anole Dum itrag, m arturisesc ca nu-m i
displace breasla, a zis tata.
S-Jtiu, insa asta nu schim ba p arerea m ea, s-a in d irjit titaca
Leona. D um neata te-a i lu at dupa nigte fra n tu zi ori engleji pripagiti
pe la noi. Aceia igi p u n straie anum e gi palarioara v erd e gi due cu
ei la balta u nditi fabricate in strain atati, cu care nu prind nimic.
Aga este, t-ta ca Leona, s-a veselit tata, aprinzindu~gi o ti-
gara. Si ca sa nu fie de to t risul, acei pescari cu u n elte scumpe
cum para pegte de la derbedeii nogtri care 1-au prins c-o u n d ita de
doua parale. Insa e adevarat ca strainii acegtia se due sa petreaca
gi sa se odihneasca la aer, dupa m unca.
M a rog, m a rog, 1-a in d ep artat litac a Leona pe ta ta din
cim pul biruin^ii sale, agitindu-$i spre el dosul palm ei ; m i-ai spus
dum neata singur, M anole, ca pescuitul cu un d ita e o sfoara cu un
dobitoc la u n capat i cu altul la celalalt.
Vorbele astea, t-ta c a Leona, le-au spus al^ii care n-au fost
pescari. N u vad ce leg atu ra au cu chestia care m a intereseaza pe
m ine acum. V reau sa aflu ce i s-a in tim plat lui Coltun.
Nu stiu ; in treab a pe fiu l dum nitale.
N u tiu nici eu ! m i-am dat raspunsul. A disparut.
L -ati cau tat ? De ce-a fugit ?
A v ru t sa-1 m inince pe Chirica, a strigat cu sum bra indig-
nare m atusa mea. Nu-1 m ai pot sufei-i aici.
Am strins u$urel pe ta ta de b ra t :
P e Coltun al m eu, tata, am inginat eu cu m ihnire, 1-am tri-
mes inapoi la m unte ca sa-i scap viata.
T ata m -a m ingiiat pe cap, s-a ridicat din scaun cu fru n te a in-
cretita i a in tra t in casa.
Z gripsorul a fost num aidecit pe urm ele lui i din cerdac am
auzit m u strarile-i invalm agite, aceleasi si iar aceleagi.
Aceeasi si iar aceeasi atm osfera m a copiesea de in trista re in
casa noastra. Yroiam sa plec, sa nu m ai aud nimic. M -a oprit din-
tr-o data glasul m inios al tate i :
Vad, t-taca Leona, ca n-o sa ne intelegem in vecii vecilor.
T i-am m ai spus ca dum neata n-ai sentim entul dreptatii. La golanii
de care vorbesti, dum neata nu vezi decit riie si paduchi ; u ili ca
lum ea asta sarm ana da societatii din care faci p a rte dum neata
pinea cea de toate zilele si to t seul p am intului cu care se ghiftuiesc
bancherii dum nitale politici pe care-i adm iri.
Ai m ai spus, M anole, gi la Iagi asem enea vorbe neintelepte,
a replicat am ar titaca Leona, gi p e n tru ele ai fost exilat in pustia
asta oribila. P e n tru asta oare te-ai nascut dum neata capabil gi
te-a i distins in gcoli ?

36
 A devarul, t-taca, n u -i decit unul, d ar dum neata nu-1 p ri-
cepi, cum nu-1 pricepe Vaca-M are.
De ce schimonosegti, M anole, num ele u n u i b a ia t de fam ilie,
politcos gi bine crescut ? N um ai im p re ju ra ri n efericite 1-au facut
pe dom nul V acam ar sa accepte postul de subcom isar in Folticenii
dum nitale.
$tiu, t-ta ca , V aca-M are e boier get-beget, stran ep o t al Ti-
fescului, bolborosegte tre i vorbe frantuzegti, nu gtie carte, abia
poate iscali gi b ra tu l lui tin e girbaciul stap in irii a su p ra prosti-
m ii. Si dum nealui pune d re p ta te a gi n ed rep tatea in tr-o lingura
gi le soarbe cu indiferenta.
Ca m ine, M anole ?
Ca dum neata, t-ta c a Leona.
La aceste vorbe h o ta rite ale tatei, zgripsorul a cascat de tre i
ori clontul gi. a slobozit u n croncanit sinistru. Apoi gi-a zb atu t ari-
pile gi-a tre c u t filfiind spre cuibul sau fa ra a m a baga in sama.
N iciodata n u in trase ta ta in asem enea m inie alba gi agera ca o
lam a de brici.
M -am re tra s din cerdac ; im i p a re a ra u ca-1 las neguros si obo-
sit in biroul sau. Am v azu t in tr-u n tirziu ca m am a A nghelin? 5i
ducea cafea gi apa rece din fu n d u l fintinii. Iegind de la tata , m i-a
facu t sem n sa-1 las pe dom nu inginer lin istit p in a ce s-or potoli
m iniile gi intristarile.
M i-am c a u ta t un vechi loc al m eu in tre m erii in flo riti gi am
sta t gindindu-m a la vrajm agia m atugii m ele im potriva um ilitei
noastre bresle pesearegti. T ata im i era totd eau n a aparato r gi
m i-am am in tit in acel rastim p de tih n a a sufletului gradinii de
unele aforism e 1 ale lui in leg a tu ra cu ucenicia m ea de unditar.
Pescuitul, zicea dom nia-sa, e o indeletnicire libera gi placuta
chiar cind nu p rinzi nimic, degi pegtele de un d ita gi m am aliga de
rignita nu tin sat. Dar > adaugea dom nia-sa :
C-un ch itic in cirlig,
Iti trece de foam e i frig.

M -am gindit gi la G rigorita O anca care imi m arturisise ca isi

leapada spurcaciunea nacazurilor in Iazul C alugarului ; gi pe vre-
m ea lina a acelei dupa-am iezi, m i-am cau tat varg a de alun, am
sarit zaplazul din fundul livezii gi m -am dus de-a d rep tu l pe hudi-
tile 12 gi p rin gradinile satului Folticenii-V echi, la $omuz, catra
o p u s tu l3 Iazului Botoganilor. E ra al doilea zagaz m are al Som u-
zului. Se auzea stins v ijiitul neostoit al m orii de apa.

1 A forism m axim a, sentinta, cugetare. (N.R.)

2 H u diti ulicioare. (N.R.)
3 Opust locul pe unde se scurge apele zagazuite. (N.R.)
 M i-am ales un cotlon singuratic, foarte d ep arte de lum e gi m ai
ales de $itaca Leona, in apropierea u n u i pescar trist, barbos si sa-
racacios im bracat. P u rta la goldul sting o to rba veche de piele.
Salciile si trestiile ne im presurau. Doi sori luceau : u n u l in
vazduhul asfinfitului, altu l in b a lta lim pede.
A gteptam neclintiti linga adincul iazului, fa ra sa schim bam
vorbe, caci n-aveam onoarea de-a ne cunoagte. Din cind in cind
om ul cel tris t gi barbos intorcea fru n te a ca sa priveasca o ligi^a
care iegise din papurig, ori u n bitlan increm enit in fundul cotlo-
nului, su b t arcul unei rachi^i. P lutele tresareau cind gi cind pe
luciu. T rageam cite-o ocheana, care se zbatea scinteind in ploaia
de raze. Incet-incet apa incre^ita se alina, pina ce-m i vedeam pro
pria im agine la picioarele mele, fixindu-m a atent.
In tr-u n tim p am tresarit. Linga im aginea m ea neelintita, p rin -
tre guvifele fine ale p lantelor de apa, la adinc, a a p a ru t un pegte
m are, cu m ladieri line. A fulgerat lum ina in lim pezim ea fundului
$i-i luceau zalele solzilor. E ra u n crap ru ginit v en it in plim bare
spre m al din bulboanele cele afunde ale iezerului.
Am auzit linga m ine o p u fn itu ra de uim ire gi de spaim a. Am
ridicat privirile. Barbosul se holba cu m are tu lb u ra re spre adinc.
Am soptit :
Ce-i ?
El im i facu semn de taeere cu degetul la g u ra gi igi pleca mai
ta re fru n tea. M -am rasucit gi eu, ca sa privesc iar. C rapul cel ba-
trin disparuse.
B arbosul a bilbiit :
A i vazut ? A m ai re p e ta t de doua ori : A i bazut ? A i ba
ll dzut ?
Ce s-a in tim p lat ? De ce gifii ? 1-am in tre b at eu m irat.
El m i-a lepadat un raspuns abia inginat :
De m ult astep t sa-1 vad gi eu, m ai baiete...
Ce sa vezi ?
Apoi tu n-ai bagat de sam a ? li straluceau solzii. Daca-s de
aur, atunci e im p aratu l pestilor. D espre el gtia gi-mi povestea un
uncheg al m eu batrin. Cica graiegte ca om ul gi n u se cuvine sa-i
dai undita. Daca 1-ai atins, te afli in prim ejdie de m oarte ; te trage
in fundul bal^ii ; nim eni nu~^i m ai gtie de u rm a si te m aninca
ginganiile peste care are el stapinire. D ar daca te u iti la el cu sfi-
ala gi m enesti in gind un descintec, atunci nu se intim pla niciodata
sa vii la balta fara a te intoarce cu dobinda.
Ce descintec ?
Ei, este un descintec. U nii oam eni de dem ult il gtiau.
A ram as pe ginduri.
Eu socot ca a fost el, a goptit tovarasul m eu atin tin d adincul
tainic al baltii. Fiecare iaz igi are im p aratu l l.ui. O m ului ra u gi fara
credinta nu i se a ra ta niciodata. L -ai vazut ?

38
 Da.
A tunci e$ti de-ai notri... a m u rm u ra t el.
A ta c u t u n rastim p, apoi a o ftat i a desfacut bc?ica de tu tu n .
Sa stii tu , m ai baiete...
N u m i se p a re a ciudat ca m a tutuiete. Avea o voce blinda si
moale.
Sa stii ca eu is Pricop Litavoi... P oate ai m ai auzit de m ine.
Daca n-ai m ai auzit, n u -i nim ica ; afli acum a. Eu is cel care m -am
tra s in degete cu u n boier, Alecu Forascu, si 1-am in fru n ta t cind
ne spurca i ne batjocorea ca ce ne tre b u ie noua tara n ilo r u n ire i
dom n u n u l de-ai nostri pe care il chem a Cuza-Voda... D upa aceea
m -am tra s in degete in vrem ea m ai dincoace i c-un fecior al Fo-
rascului aceluia, cu num ele Coculet. Ciocoii lui de la F ora?ti ne
rod, ne m ulg $i ne belesc, de-am aju n s la sapa. de lem n. Cind
n-am m ai p u tu t rabda, 1-am su d u it pe acest Coculet Forascu. El
nu era de fa ta ; ca el ii duce veacul num ai in stra in a tati, pe la
Viana i pe la Pariz. B ate acolo c a rti si petrece cu m uierile. Ei.
?i d u p a ce 1-am suduit, m -a d at in judecata vechilul cum ca 1-am
ofansat pe stapinu-sau. Iar jud ecato ru l care m -a judecat, am u itat
cum ii zice, m -a condem nat la cinci fran ci amanda. Acu m a urm a-
resc cei de la com una Forati p e n tru soma asta. De unde sa am eu
cinci franci ? Ca to ate boarfele d in bordeiul m eu nu pretuiesc
a tita ! Am ie?it atunci din sat si m -am dus p rin strain i ca sa ago-
nisesc acele parale. $i am strin s eu pin a acum a tre i franci ?i opt-
zeci de bani. Im i m ai trebuiesc doisprezece gologani pina la cinci
franci. Cum si un d e sa-i gasesc ? De aceea m -am b u c u ra t cind am
vazut pe im p aratu l crapilor. P rin d o tra istu ta de peste, o vind si-m i
fac banii pe care m i-i cere stap in irea p e n tru ca am suduit pe Co
culet Forascu. D ar eu nu 1-am su d u it decit din pierderea m intii
dupa a tita am araciune .si prigoana si jacuiri care nu s-au m ai aflat
pe lum e a$a jacuiri, de-am ram as num ai cu sufletul si nu m ai
putem ...
Mos Pricop L itavoi sufla pripit. $ i-a intors ochii de peste m ort
spre m ine.
Eu ti-o i m ai spune una. Daca acel crap m -a inselat si nu-i
el im paratul, atu n ci il sudui si pe dinsul. Daca n-oi p rinde atita
cit tre b u ie ca sa-m i agonisesc doisprezece gologani, il sudui de ase-
m enea, ch iar daca a r fi im parat. N u-m i m ai pasa nici de D um ne-
zeu, nici de nim ica. M -oi duce in tr-o noapte la Forasti, la stan-
doale 1 unde tin ciocoii griul si dau foe. Zvirl in acel foe tre i franci
optzeci, cit am p u tu t stringe ; si m a due pe lum e ca sa nu se m ai
stie de m ine.
1 Standoala ham bar. (N.R.)

39
 Cind m -a priv it fa ra sa m a vada i a ris strim b, am in^eles ca
treb u ie sa-m i tra g u n d ita din balta si sa-m i schim b locul de linga
bietul nebun. Plecind, 1-am auzit m orm aind :
D um nezeul i pogribania ta de im p arat i de boier !

CAPITOLUL VI

R aiul de la N ada Florilor

IN CE PPJV E$TE PESCUITUL, ta ta era un am ator caldut pe

cit intelegeam , pe cind eu m a trezisem deodata un ahotnic 1 aprig.
Practicase i dum nealui, la virsta potrivita, aceasta indeletnicire,
la Iazul lui Beldim an, linga Iai, im preuna cu tovarasi care nu erau
din protipendada capitalei Moldovei. D rum ul care ducea la acea
balta celebra avea u n num e simbolic : Soseaua Trei-Calici. In cea-
surile noastre de conversatie intim a, il rugasem sa m a initieze in
iscusinta $i in|;elepciunea breslei. Ca cetitor pasionat ce se afla,
in opozijde cu m ine care nu eram decit un calduj; am ator, dum nea
lu i im i servise, pe linga dictoanele populare, diferite aforism e care
m a am uzau, d ar nu prea erau in leg'atura cu pe^tele i cu pescarii.
O data insa im i com unicase $i unele arnintiri placute ale sale de
la Tulcea, unde se dusese in tr-o expeditie de pescuit, insa nu cu
undita, ci cu instru m en te serioase. Acolo, in u n a din asezarile pri
m itive ale Deltei, cunoscuse un sim patic medic rus, fu g ar din Si
beria, care se oplo$ise in tre sectantii lipoverli, pribegi si ei cu doua
veacuri in urm a din im periul ^arilor. D octorul Pavel Ilici Z oltuhin
ii vorbise despre d e p o rta |ii politic!, incit dom nu inginer a nostru,
$inind sam a i de tem peram entul dum nisale de buntusnic12, ram a-
sese prins in u n d ita acelui revolutionar si se socotea cu placere
adept al lui. Se afla in corespondenfa cu Pavel Ilici i acum, in
izolarea sa disciplinary de la Folticeni, i m i-a descris infatiarea
lu i : n alt i barbos, cu ochi alba^tri, bun tovaras cu pescarii i lu~
crind cu ei fie la vislit, fie la a^ezat setcile 3 ?i vir^ele 4. Cu m ine-
cile suflecate pina la cot si incal];at cu cizme nalte de iuft, sta in
rin d cu pescarii si cinta in cor cu dinsii cintece de libertate.
Acolo a? v rea sa m a due i eu, am m artu risit tatei.
Sa te trim e t sa te faci invajacelul lui Pavel Ilici, a ris tata ;
insa num ai dupa ce t-i-a veni tim pul. P in a atunci te sfatuiesc sa
te ocupi m ai m ult de carte decit de pescuit.

1 Ahotnic pasionat. (N.E.)

2 Buntu$nic razvratit. (N.K.)
3 Setci plase pentru pescuit. (N.E.)
4 Vir$e curse din nuieluge sau im pletituri de sio ara in care p e jtii
intra $i nu m ai pot ie?i. (N.R.)

48
 Desigur, dom nule inginer a nostru, i-am rasp u n s eu.
Insa in acea p rim av ara m a aflam vinovat fa ta de ta ta . Luasem
naravul, pe care nu m i-1 puteam birui, de a m a refu g ia la balta
i in zile cind s-a r fi cuvenit sa fiu la gim naziu.
Oam enii tim p u lu i m eu, cu rinduielile anum ite ale unei socie
t a l pe care ta ta l m eu o socotea pe cale de scufundare naprasnica,
se aflau cu to tul d c p a rtati de n a tu ra prim itiva. In ochii lor de fii
v itregi nu se m ai oglindeau apele i codrii veacurilor dintai.
Instinctul vie^ii neguroase de la inceputul anilor, cind pam in-
ten ii nascoceau arm e de a p arare i atac, capcani i adaposturi, il
sim team insa in fiin ta m ea. Ceea ce visau cei din coplaria lum ii,
cind ochii lor ageri luceau in vilvoarea prim elor focuri, eram in-
cred in tat ca se pastrase in m ine. O poveste ori o priveli^te inde-
plinea a su p ra m ea fu n ctia u n ei sonde, care p a tru n d e a pina la
epoca eroica ?i obscura, cind toate cite au dobindit m ai tirziu oa
m enii erau num ai in ten tii in m in tea si in bra^ul prim ilor lu p ta -
tori. Cele din u rm a fiare enorm e i stupide isi lasau scheletele in
m lastini i sihle 1 n ep atru n se ; altele, vioaie i sprintene, se in-
m u l|a u i a^ineau om ului calea in vaile apelor noua : m u n ti si
paduri, suvoaie ?i lacuri, proaspete si virgine, luceau cu ra t i in -
cepeau a tra i p e n tru ca in tra u in contiinta celor din tai vin ato ri
si pescari. De acolo im i venea fiorul pe care 1-am av u t aruncind
in ta ia oara u n d ita in apa Som uzului.
Acum inteleg ca to t ce spun eu e m ai m ult o scuza rom antica
p e n tru viclenia m ea fa ta de dom nu inginer a nostru. T otusi entu-
ziasm ul m eu era in tr-a d e v a r n eb iru it fa ta de luciurile i stufariile
acelor lacuri, tin u t n e a tirn a t al salbataciunilor aripate, al petilor i
racilor, al v idrelor i vulpilor. $i al pescarilor, la tagm a carora
m -am alipit dupa cea din tai izbinda.
M a aflam in tr-o dupa-am iaza la opust si visam o pescuire m i-
n unata, stind cu ochii a tin titi a su p ra plu tei de stru jan .
Am auzit deasupra m ea u n glas cu intonatii d ispretuitoare :
Aici p rinzi opt ori zece ochenite 12*.
M -am rasucit. Im i adresase acele vorbe u n baiecanas care m a
priv ea de citva tim p din m arginea dru m u lu i iezaturii. E ra descult
Si cu pantalonii suflecati cu g rija pina la genunchi. M asura aceasta
era in tru c itv a de neinteles si zadarnica, deoarece restu l straiului
era m ai m u lt flen d u ri si gauri. D easupra pantalonilor, baietanasul
p u rta o cam asa cam in aceeasi stare si, poate p e n tru aceleasi mo
tive, cu m inicile suflecate pina la coate. A fara de im bracam intea
asta sum ara, p a re a ca nu m ai sim te nevoie de nimic : nici de surtuc,
nici de palarie. U n p ar ars de soare, des, aspru si t eP0S ii facea
1 S ihle p a d u re deasa de copaci tin e ri. (N.R.)
2 O chenite ochiana specie de pe?te. I se zice si halos, in M un-
ten ia. (N.R.)

41
m$ii i ochilor. Ochii aceia m ititei i verzi m a priveau
idraznet, de deasupra unui nas palit in sus. G ura cu
in];i $i p uternici zim bea fa ra rau tate, im p resu rata de un
pe care nu-1 atinsese inca briciul.
ntreb at cu nepasare :
ai spus ?
sem fo arte bine vorbele, dar voiam sa-m i pastrez fat-a
restigiu care nu p u tea fi m otivat decit de prejudeeatile
na.
t prinzi opt ori zece ochenite... reincepu el rizind, si Isi in-
ul, ca sa-si dea im portant;!. Eu, aici, nici nu arunc un-
n d am de prins pe$te, m a due aiurea.
'.e ?
due tocm ai la Iazu C alugarului, ori in tr-u n loc i m ai
i a Florilor.
; din u rm a m -a lovit arm onios si placut. Am intors
apinire de sine, spre p lu ta un d itei mele.
a Florilor... a rep e tat baietanasui.
nos num e, m -am crezut eu dator sa-i raspund.
1 ca lui ii era in d iferen ta aprecierea mea.
o peste... a declarat el cu hotarire.
arte de-aici ?
depaide ; in balta fpoldanestilor. Ocole^ti pe dupa
arn a M are i um bli as a pe o carare pe iinga stub, pina-
Din acel loc tree! p rin apa $i sdi pe-o plavie 1. Si apoi
e pe plavie, zvirli unditile la adinc $i prinzi ochene
p e $i platica, ori lin costrap Si la $tiuca dai, cu un-
le, i prinzi cite u n a de te sp arii de dinsa. Saptamxna
am prins acolo p a tru crapi de cite-o oca. I-am vindut
P anainte. Este unul cu num ele ista ; a fost profesor
xensie. li due ?i raci, $i scoici. Racii ii prin d cu m ina pe
;2. La scoici m a due m ot pina la locurile lor, m a cufund,
n mil.
5a zica dum neata vinzi pestele i racii ?
ioi cum ? Ca sa cum par tiutiun... Eu, fa ra tig ara la
pot. D ar due p -ac a sa m am ucai pepte i gologani.
im nedum erit.
ranim din asta am indoi, eu si cu m am uca, a u rm a t el.
e m ult barbatul, p nu m a a re decit pe m ine. M a inteleg
n n u l Panainte. A van ii place pestele !
crengi si rad acin i am estecate cu nam ol. fnrminH r. c , i a
 Si acum a dum neata vii de la N ada Florilor ?
Ih i !
$ i-ai prins ?
Am prins.
Am clatin at din cap ; socoteam ca 1-am pus in incurcatura.
1 .'A 1 (*V -1 - - - -1 - -------------- ' ~
rach ita linga care sta ?i ridica in lum ina un saculet um ed, greu
plin. Il desfaeu, scotoci in el i sticli ochilor m ei uimi^i un crapu?-
tean inca viu.
M ai am i al|;ii, zise el cu voie buna. Am si niste platici pen-
tru m uteriul m eu : ii plac frip te pe carbuni si cu salam ura de
usturoi. i apoi trim ite de-i aduce o garafa de vin vechi de la
Vadana.
A tuncea unde p -s un d i|ile ? 1-am intrebat eu iara$i cercind
sa-i pun alta piedica.
El rin ji batjocoritor :
U nditile m ele is ascunse in stuh, m ai baiete, in tr-u n loc
un d e nu le poate gasi nici paserea m aiastra.
Eu eram incalfat i cu palarie $i el imi spusese m ai baiete.
M i-am intors nasul catra balta. D ar sus, pe mai, in d aratu l meu,
sta unul care cunotea tainele iazurilor si stia calea la u n cotlon pe
care m i-1 inchipuiam m inunat num ai dupa num e.
N ada Florilor.
Aa-i zice, incuviinta din spatele m eu flacaoa^ul, rizind ca
u n M efisto care n -a tre c u t inca pe la croitor.
M i-am in to rs iar spre el privirile, fa ra suparare.
Daca n u -i prea departe, m -as duce si eu acolo intr-o zi.
Bine ; hai cind vrei. D ar treb u ie sa te scoli dim ineata tare,
cind se ingina ziua cu noaptea ; $i sa fii acolo pe m ai cind se lu-
m ineaza fap tu l zilei. T reci cu m ine pe plavie, i apoi acolo te Invat
eu m estesugul nostru. S-aduci un pac de tu tu n si h irtie de tigara.
A m nar $i iasca am eu.
D intr-o data, cu aprindere, m -am sim tit tovara? i ucenic al
flacaoaului aceluia inca fa ra num e, care ieea din stu f i din
salbatacie i era gata sa-m i ara te drum ul singuratatii la ostroave
cu num e frum os, ca si cum a r fi sunat in d epartarea lor din clo-
pote de argint.
N e-am Intel es ?
N e-am inljeles, am raspuns ; cite undiyi sa-m i pregatesc ?
Ada num ai cixiige $i sfoara de in ; vergi i plute avem pe
loc. N um ai sa nu ne dai de sm inteala si sa nu uifi tutu n u l.
Sint om de cuvint, am raspuns cu dem nitate. M ini dimi
n e a ta ne intilnirn.
El i~a ridicat de linga scorbura saculetul cu peijte $i a purees
in fuga spre tirg, fa ra sa-$i ia de la m ine ram as-bun.
- To-a.stept; m ine in zori ! a rac n it el de departe, de pe ui
dimb.
M i-aduc am inte : e ra spre 23 aprilie 1888. A doua zi n-avean
coala.

44
 4c

M a aflam , in aju n u l u n u i m are evenim ent. A vea sa m a duca

la pescuit la N ada Florilor u n flacaoa? fa ra num e inca i cu extrem
de p u tin e stra ie pe el. Totui, din p u n ctu l de vedere ce m a interesa
atunci, il invidiam cu respect.
M i-am p reg atit cu g rija cirlige noua i ata subi-ire de in, dupa
recom andarile ce m i se facusera. N -am u ita t tu tu n u l si foi^a, vam a
p e n tru trecerea m ea in alta zodie a vietii. M i-am ca ra t aternu-
tu l afa ra in cerdac, m -am culcat $i am incercat sa adorm .
N econtenit sim feam in pleoape boldurile stelelor si m a rasuceam
ca pe g ratar. De la o vrem e am in tra t in acea sta re care n u -i nici
somn, nici trezie : e o feb ra speciala pe care o cunosc u n ii v inatori
?i pescari. M a vedeam in locuri necalcate de picior omenesc, poate
locuri ca acele pe care le-au contem plat in ta i stram osii la incepu-
tu l m igratiilor ; in tre ape line, stu fu ri si cer, se im bulzeau spre
unditile m ele pe?ti m ari, de specii necunoscute. Tovarasul m eu,
flacaoa?ul cu chica zbirlita, i:?i lepadase pe plavie pufinele straie
nefolositoare i rid ea c-o g u ra enorm a ori de cite ori trag eam din
adinc u n pe^te m onstruos, care m a privea blind si fix c-un ochi
ro tu n d de sticla colorata. N u m a m iram de goliciunea tovaraului
m eu, caci i eu eram ca el, i p arca nu -m i aduceam am inte sa fi
p u rta t vreodata straiele oam enilor din m eschine v eacu ri tirzii.
Am deschis ochii d intr-o d a ta si am vazut u n sfe rt de luna in
cerul negru p este livezi pustii in care susura vintul. Am sta t tu l-
b u ra t ?i nedum erit, pina ce-am s tra b a tu t tim purile si m -am rega-
sit. A tunci am tra s un chibrit i, la lum ini^a lui, am p riv it ceasorni-
cul : labutele de ginganie a ra tau ora doua jum atate. E ra tim pul pe
care il hotarisem expeditiei mele. M i-am clad.it grabnic pe m ine
hainele ; abia mi-ram stropit fru n te a cu apa de la fin tin a ; m i-am
tre c u t pe dupa um ar gentusca de pinza cu a^ele de in $i cirligele
i m -am av intat, cu team a ca voi ajunge prea tirziu la intilnire.
In tr-u n rastim p, m i-am auzit pa$ii sunind pe drum ul singuratic
?i gol.
In ra sa rit se zidise o culm e de nouri posom oriti. Sim team in
urechi si-un biziit su b tire de vint. M -am infio rat la gindul ca s-ar
p u tea stirn i un vifor de ploaie ; ar fi fost o catastrofa irem edia-
bila ; m a sim team in sta re sa m u rm u r o rugaciune ca dadaca An-
ghelina ; m a oprea num ai gindul la zim betul ironic al ta te i care
e ra V o ltairian 1 i nu adm itea asem enea coborire a dem nitatii
omenesjti.
Am in tra t p rip it pe drum ul iezaturii, $i, inca pe intuneric, am
cotit pe dupa m oara cu rotile o prite i vuietul cufundat in apa.
1 V oltairian discipol al lu i V oltaire, scriitor i filozof progresist fra n -
ez din veacul X V III. (N.R.)

45
Am apucat pe cararea de care im i vorbise m entorul m eu i m -am
to t dus spre m iazazi pe linga peretele n a lt al stufului.
Am ajuns in locuri necunoscute. L e-am b a n u it ca sin t locu-
rile mele.
Poate am ajuns p rea tirziu m a gxndeam poate pescarii
vechi au tre c u t in taini^a lor, in ostrov la N ada Floriior, $i astcapia
cea dintai lucire de zori ca s-arunce unditile.
Am stat u n tim p ascultind. E ra o lini^te ca de crem ene ; con-
tenise adierea de vint. M -am h o tarit sa tre e m ai departe. Cautarn
sa observ daca nu se afla in m arginea cararii v reu n sem n. In tu -
nericul p aru deodata in ju ru -m i ceaja stravezie. Am inceput a
desluiji cararile din trestii. Apoi m i s-a deschis luciu larg, ru m en it
de cea dintai lucoare a zorilor.
Am p riv it vazduhul : nourii se scufundasera, stele nu m ai cli-
peau ; un tip a t ragusit de b itlan a sp a rt tacerea.
F ara indoiala m a gindeam iar am tre c u t dincolo de ostro-
vul pescarilor. Ziua se apropie i ram in singur pe mai. T rebuie
sa m a intorc indarat, la cararile pe care le lasasem.
N u m a m ai interesa nim ic din m inunile ce se petrec in faptul
zilei. Am facut calea intoarsa pina la trecatorile in trestii. Am ales
u n a ce m i s-a p a ru t m ai larga. A uzeam uoare soapte si fluiera-
turi. Acum a $tiu ca erau rate le cele m ici salbatice, care fulgerau
la linia stufurilor. In m ine, insa, sunetele lor aduceau a lta inte-
legere. Ca in tr-o aiurire, m -am ho tarit brusc sa in tru in cararea
lichida din papuri, spre locul unde pescarii opteau desfaurindu-i
undijele $i pregatind nazile.
M i-am lepadat ghetele ; m i-am suflecat pina la genunchi pan-
talonii. A pa nu p area m ai afunda decit pina la glezne. Cu ghetele
in tr-o m ina, am stra b a tu t cu indrazneala cinci ori ase p a ? i ; apa
m i s-a suit la coapse. D orinta de a trece i pasiunea m -au im pins
inainte ; in acele clipe c u ra ju l m eu n-avea nevoie de rationam ent.
M -am cufundat pina la briu. Fie ! Cel care s-a u d a t p in a la briu
nu se m ai tem e de apa. D upa a lti p a tru pa^i am sim tit luciul iazu-
lui sub barbie. Judecata nu m a m ai putea a ju ta : instin ctu l a fa-
cut cu m ult m ai m ult, m ai bine $i m ai rapid. M -am regasit pe
mai, fu lg e n n d cu coada ochiului spre locul prim ejdiei i gifiind ;
eram biruitor, insa in tr-o sta re jalnica, cu straiele siroind si lipite
pe trup.
T resari deodata linga m ine un strig at :
Ce este i ce s-a intim plat ?
M -am rasucit ca pe teluri. P e rum eneala zorilor se proiecta
silueta baietanasului m eu cel descult i cu capul zbirlit.
M -am bucurat ca de-o b a u tu ra buna. Am raspuns cu prefa-
euta liniste eroica :
N u-i nim ic ; am v ru t sa tree la plavie, la N ada Floriior.

46
 D-apci, m ai baiete, aici n u-i N ada Floriior ; aicea ai in tra t
ca sa te ineci.
S -a intors spre um brele unor tovarai care soseau tocm ai
atu n ci :
A in tra t in B ulboana M inzului.
V ai de m ine i de m ine ! a strig at un glas ragu?it de fe-
m eie : Ce facem noi acum a ?
N u facem nimica, m atua Ileana : dum neata d u -te cu mos-
negii la ostrov. Eu il pun pe baiet in rin d u iala si-1 aduc num aidecit.
M omiiele fem eii i monegilor au tre c u t m orm aind dupa fol-
tan ele 1 de stuf.
L eapada de pe tin e straiele, a poruncit inva|;atorul meu,
tra g in d de pe m ine surtucul. A$a, leapada to t ; stoarcem . P e urm a
te IncalU i-p p u i p alaria in cap i m ergem unde se cuvine, ca sa
nu intirziem . M ai avem o bucata de drum .
Doream in acele clipe sa m ai am o de$teptare fericita in cer-
dac, la lum ina lunii. M i-am pipait ceasornicul i 1-am tra s din bu-
zunaraul vestei. Se inecase. F ara a m a opri m ult asupra acestei
je rtfe noua, am apucat straiele a d u n ate i le-am inut d e-un eapat.
T ovara^ul m eu a rasucit cu pu tere din cealalta parte, uurindu-le
de apa. A tuncea mi~a ven it m ie sa-1 in tre b cum il chiam a.
M a chiam a Culai, m i-a raspuns el, uitindu-se piezi? la m ine.
Acu, h ai sa m ergem .
Pe m ine m a chiam a D um itras.
A ista v a fi fiind num ele ta u de fam elie, cu care te chiam a
la $coala.
Da. Din botez im i zice Iliuta.
A sa m ai vii de-acasa. Stai oleaca sa vad cit de frum os
z^i ede.
E ram in pielea goala, incaltat i cu palaria in cap.
C ulai a ris scutuhindu-^i chica :
M are m inune, m ai Iliu ta ! H aidem rapejor.
El. poate i?i facea socoteala ca aveam din im bracam inte toc
m ai ceea ce ii lipsea lui p a rti cu to tu l de prisos, fa ra indoiala.
M i-a lu at saculetul cu cirligele ?i sforile ; m i-a a$ezat ceasornicul
cu lantisorul pe dupa git ca pe-o am uleta. M -am luat cu pa?i m ari
du p a dinsul.
N -am u ita t tutunul.
B un a rasp u n s el fa ra a intoaree c a p u l; il uscam la soare
o data cu straiele. N um ai cit im i p a re ra u de prostia ce ai facut.
Daca te duceai la fund, nu tia nim eni te m incau racii.
A tunci, cu spaim a acestei in^elegeri, m i-a b a tu t in ochi si cea
d in ta i stralu cire a zorilor. Am ram as uim it i de ce era sa m i se
intim ple i am cugetat la m ihnirea ta te i i la satisfactia ti|:acai

1 F oltane desi^uri izolate de stuf. (N.R.)

47
 Leona, nu ca m-am prapadit, dar ca i-a ie$it dreptatea aforisme-
lor dumneaei cu derbedeii.
Astfel, gol i cu idolul la git, am trecut pe linga luciul ne-
clintit pe care il vazusem, i Culai m -a dus tot inainte. Se de$tep~
tasera pe pam atufurile inalte si privighetorile de balta cu fluiera-
turi i larma. Cind ne-am oprit, lumina alunga aburii peste oglin-
zile luminiurilor.
Aici avem noi o trecatoare, m i-a zis tovara$ul raeu. Ca sa
nu scapatam in mil, tragem dintr-un loc tiut numai de noi o scin-
dura lunga de trei stinjeni i groasii de patru toli, pe care am im~
prum utat-o de la moara...
Dupa accentul indescriptibil al lui Culai, am priceput ca im-
prum utul era un eufemism, un fel delicat de vorbire, ceea ce
dezmin^ea, intr-o oarecare masura, parerea zgipsorului despre
derbedei.
Acea scindura o punem punte peste papurisuri ; nici mai la
dreapta, nici mai la stinga, ci tam an la locul potrivit, ca la ingi-
nerie... A?a trecem pe-un colti?or de co$cova, $i iarai printr-un
colt ingineresc, unde ocrotim noi vergile. Dupa ce-ajungem, us-
cam tu tu n u l; pe cit am vazut, foita ai ascuns-o in captu^eala pa-
lariei. Bern tigari ?i prindem pe$te.
Dupa cit mai observasem, amanuntele tehnice ale lui Culai
erau facute sa bucure pe domnu inginer a nostru.
Am savir?it trecerea noastra intocmai dupa descrierea lui Cu
lai. $i de pe punte pe co?cova, printre linti^i i nuferi, am trecut
in ostrov, in fata unui luciu adinc ?i limpede. Ajunsesem departe
i in singuratate $i rasaritul se inflacara humai pentru noi. De
parte, pe oglinzi, se scaldau rate. Nu s-au tulburat din petrecerea
lor. Pe deasupra-ne treceau, filfiind rar, pescaru$i de coloare ce-
tei, ?i, ridicind capul cu plisc ro$u, ne priveau numai c-un ochi.
Pe cind inaintam spre malul luciului printre salcii marunte, o
parte din buruieni $i papuri ale insulei plutitoare se agitara ,?i se
raseolira, prefacindu-se in infati?eri omene^ti. Erau tovarasii no?-
tri i doream sa-i cunosc.
Mai intii am vazut doua chipuri de barbati, unul spinatec $i
uscat, altul c-o barba de arici carunt. De mai la o parte inalta frun-
tea imbrobodita o femeie. In prima clipa n-am avut constiinta starii
in care ma inf&ti^am. Sexul frumos al ostrovului avea negei cu
tufe de par in jurul buzelor i o voce deosebit de grava. Nu ridea
de mine ; miia ochilor ei m-a invaluit aa fel, incit mi s-a incalzit
inima aducindu-mi aminte de primejdia prin care trecusem.
Ai rinduit toate, mai Culai ?
Rinduit, matua Ileana.
Daca ai stors straiele, intinde-le la soare. In coltul tau, ga-
te$te baiatului undicioarele i da-i invatatura.

48
 Barbatii au m onnait ?i ei ceva mi s-a parut cu simpatie
dupa care i-au intors nasurile spre balta. Cel cu barba de arici
s-a aplecat grabnic, i-a incordat varga, i a adus la fa^a apei,
in lumina, o platica argintie. M-am simfit infiorat i fericit i 1-am
urm at cu supunere in cotlonul lui pe Culai.
Sa-p aleg trei vergi bune de trestie roie, m i-a ?optit el, sa
punem la ele a|a, cirlige $i plute ?i sa te a$ezi colea, aMturea de
mine. Sa ?tii, m ai Iliuia, ca acei mo?negi sint oameni blinzi ?i ai
sa te impaci cu dinii.
Desigur, am incuviintat eu nerabdator.
El m i-a aruncat o privire dintr-o parte.
Am socotit eu ca, la un loc amindoi, au o suta treizeci de
ani. Mai ales mo? Hau, cel barbos, a avut atitea de patimit, incit,
daca i s-ar preface zilele lui negre in bancute de argint, apoi ar
fi mai bogat decit cneazul fu g u i de la Bal1pate?ti; i, zice el, ca

49
 Leona, nu ca m -am prapadit, d ar ca i-a ie^i.t drep tatea aforism e-
lor dum neaei cu derbedeii.
Astfel, gol $i cu idolul la git, am tre c u t pe linga luciul ne-
clintit pe care il vazusem , i Culai m -a dus to t inainte. Se de$tep~
tasera pe p am atu fu rile in alte si privighetorile de balta cu flu iera-
tu ri i larm a. Cind ne-am oprit, lum ina alunga aburii peste oglin-
zile lum iniurilor.
Aici avem noi o trecatoare, m i-a zis tovara$ul m eu. Ca sa
nu scapatam in mil, tragem d in tr-u n loc tiut num ai de noi o scin-
dura lunga de tre i stin jen i i groasa de p a tru toli, pe care am im -
p ru m u tat-o de la m oara...
Dupa accentul indescriptibil al lui Culai, am priceput ca im~
p r nm iif.nl era un eufem ism , un fel delicat de vorbire, ceea ce
dezm infea, in tr-o oarecare m asura, p arerea zgipsorului despre
derbedei.
Acea scindura o punem pu n te peste pap u risu ri ; nici m ai la
dreapta, nici m ai la stinga, ci tam an la locul potrivit, ca la ingi-
nerie... Asa trecem pe-un c o l^ o r de coscova, i iara$i p rin tr-u n
colt ingineresc, unde ocrotim noi vergile. D upa ce-ajungem , us-
cam tu tu n u l ; pe cit am vazut, foiia ai ascuns-o in captueala pa-
lariei. Bern tig ari i prindem peste.
D upa cit m ai observasem, am anuntele tehnice ale lui Culai
erau facute sa bucure pe dom nu inginer a nostru.
Am saviigdt trecerea noastra intocm ai dupa descrierea lui Cu
lai. $i de pe pu n te pe co$cova, p rin tre linti^i i nuferi, am trecut
in ostrov, in fa^a u n u i luciu adinc i lim pede. A junsesem departe
?i in singuratate i rasa ritu l se inflacara num ai p e n tru noi. De
parte, pe oglinzi, se scaldau rate. Nu s-au tu lb u rat din petrecerea
lor. P e deasupra-ne treceau, filfiind rar, pescaru?i de coloare ce-
\ei, $i, ridicind capul cu plisc ro$u, ne priveau num ai c-un ochi.
Pe cind inaintam spre m alul luciului p rin tre salcii m arunte, o
parte din b uruieni si p ap u ri ale insulei plutitoare se agitara i se
rascolira, prefacindu-se in infai$eri omenesti. Erau tovarasii nos-
tri i doream sa-i cunosc.
M ai intii am vazut doua chipuri de barba|;i, unul spinatec i
uscat, altu l c-o barba de arici carunt. De m ai la o p a rte in alta fru n -
te a im brobodita o fem eie. In prim a clipa n-am avut constiinta starii
in care m a infatisam . Sexul frum os al ostrovului avea negei cu
tu fe de p a r in ju ru l buzelor i o voce deosebit de grava. N u ridea
de m ine ; m ila ochilor ei m -a invaluit a?a fel, incit m i s-a incalzit
inim a aducindu-m i am inte de prim ejdia prin care trecusem .
Ai rin d u it toate, m ai Culai ?
R induit, m atua Ileana.
Daca ai stors straiele, intinde-le la soare. In coltul tau, ga-
te$te baiatului undicioarele i d a-i invatatura.

48
 B arbafii au m orm ait i ei ceva m i s-a p a ru t cu sim patie
dupa care $i-au intors nasurile sp re balta. Cel cu barb a de arici
s-a aplecat grabnic, i-a incordat varga, i a adus la fa$a apei,
in lum ina, o platica argintie. M -am sim fit infio rat i fericit i 1-am
u rm a t cu su p u n ere in cotlonul lu i pe Culai.
Sa-fi aleg tre i vergi bune de tre stie roie, m i-a optit el, sa
punem la ele a^a, cirlige ?i p lu te si sa te a$ezi colea, aM turea de
m ine. Sa ?tii, m ai Iliula, ca acei mo$negi sin t oam eni blinzi i ai
sa te im paci cu dinii.
Desigur, am incu v iin tat eu nerabdator.
El m i-a a ru n c a t o p riv ire din tr-o parte.
Am socotit eu ca, la u n loc am indoi, au o su ta treizeci de
ani. M ai ales mo Hau, cel barbos, a av u t a tite a de patim it, incit,
daca i s -a r preface zilele lui n eg re in bancufe de argint, apoi ar
fi m ai bogat decit cneazul T ugui de la B a lfa te ^ ti; i, zice el, ca

49
s-ar dace la acel cneaz, i-a r sm ulge cuma din cap si-ar trin ti-o
de pam int.
Eu nu pricepeam nimic. Culai m i-a p rezentat rizind undi^ele
alcatuite de el.
A sta-i o poveste ; are sa ti-o spuie poate m atu?a Ileana,
cind a fi soarele in p u tere ?i ne-om tra g e in buruieni.
A?a m i-am facut in tra re a in ostrov, m i-am a ru n c a t undi^ile
ca rim a in balta adinca ?i m -am c in c h it1 a te n t linga ele, ca stra -
m o?ul cel de dem ult, care nu era m ai im bracat decit m ine.

CAPITOLUL VII
Lelea Ileana
ii aduce am inte de trecut
ClT STAU IN BALTA, linga tovaraii mei, sin t fericit ca salcia
ori ca p ap u ra si parca nu m a gindesc la nimic, d a r tiu ca in tra
in m ine nesim tit to t ce suna i to t ce se vede, ca soarele care lu~
creaza in m izga pam intului i in ape. M a gram adisem deci cu ge-
nunchii la gura, in tr-o pozitie p o trivita ca sa-m i pot suprave-
ghea plutele celor tre i unditi. Stam neclintit ?i a^intit, concentrat
in ochi. Ca i m ine, in stinga m ea aproape, edea lelea Ileana. Din-
colo de ea mos H au i mo? Spinu. P areau m om ii de lu t. D in cind
in cind num ai, tresareau si se p u n eau in m iscare. La d rea p ta mea,
Culai, dupa ce-m i rostise num ele ca tra ceilalti tre i in desavirsita
s

50
lo r nepasare, ca ?i cum a r fi fost vorba de dealu ri ori de vai, se
indeletnicise o vrem e cu straiele m ele, intinzindu-le la o p arte, pe
co?cana.
Co?cana, raspunse Culai nedum eririi din ochii m ei, se chea-
m a stu fu l ars ori taia t la fafa bal^ii ori pe plavie. In co?cana, m ai
Iliuta, cata sa um bli ?i sa calci cu bagare de sam a, ca in tre cufite.
M -a p indit cind m i-am a ru n cat priv irile spre barbosul cSrunt,
care trag ea inca o platica m are, argintie, din fu n d u l luciului.
- Afla, m ai Iliuya, ca mo? H au ingina din g u ra toate iighioile
b aljii ?i ostroavelor.
Im i dadea aceste inform atii in tr-o ?oapta lina, ca sa nu tu l-
b u re pacea locului.
Mo? Spinu, m ai Iliuta, e m ai m u lt m u t : spune num ai o
vorba in tr-o zi. D ar lelea Ileana g raieste ?i p e n tru dinsul. Lele
Ileana, sa-i spui lui Iliu ta in tim p larea dum nitale adevarata, ca sa
se m inuneze.
Ih i ! a inginat lelea Ileana fa ra sa-si intoarca obrazul ?i tra -
gind adinc din tigara.
Ia r in p a rte a cealalta de balta, a u rm a t a sopti Culai, unde
se vad ostroavele cu salcii, au clocit in iasta-p rim av ara p a tru pa-
rechi de gi?te salbatice i acum a ies cu p a tru cirduri de boboci de
se in trunesc pe luciu, dupa cum po^i vedea, daca m ai ai vrem e
sa -ti ridici ochii de la plu te $i sa p riv e sti intr-acolo. D easupra, in
rachiti, i?i fac acum a cuibare tu rtu re le le ?i, din vrem e in vrem e
s-aude cintind cucul.
Ispravindu-?i treab a cu straiele, Culai ?i-a contenit si vorba.
T ragind d in tr-u n cotlon, din stuh, cinci undrfi, unele m ai lungi,
altele m ai scurte, le-a desfa?urat, le-a pus nada m am aliga ori
rim a ?i le-a aru n cat u n a dupa alta pe luciu, tacut, grabit, atent,
si a increm enit i el, lasat pe vine, ca u n idol, cu u m b ra ra s tu r-
n a ta in balta.
Bobocii, in u rm a gi?telor batrine, evoluau gra^ios in p a rte a cea
lalta a lacului, spre rate, p rin cele din tai fu lg e rari ale rasaritului.
Mo? Hau, barbosul cel carunt, apuca iar varga : sfoara ii vibra
lung ?i pe fa ta undei, ie?i zbatindu-se platica cea m ai m are din
acea dim ineafa. Spinu ?i C ulai c irn ira u?or nasurile spre p artea
lui. Lelea Ileana scuipa m ucul de tig a ra ?i, apucind c-o delicateta
su rp rin zato are v argufa ei cea m ai subtire, incepu spectacolul unei
lu p te cu un autohton al iezerului.
C rapu ! m i-a ?optit din d rea p ta Culai. Apoi a adaogat nu -
m aidecit : Baga de sam a !
M i-a zvicnit in piept inim a. U na din plu tele m ele pleease ?i se
ducea la fund. M -am zvirlit naprasnic spre varga ?i am tras-o m ai
repede decit s-a r fi cuvenit d u p a stilul elegant de la N ada Florilor.

4* 51
 . __ A______ i..*ux xxxu.1. t: l u o u cl*) IU S G S G Cl cl I
a vedea pina in acea zi m em orabila, am inchis ochii fericit.
Acuma, gindeam eu, se poate spune ca sint pescar. P ot sa fu-
m ez la nevoie i o ^igara. i pot privi cu dispre^ la cei care prind
opt chitici m aru n ti la iezatura, in m arginea tirguiui.
Tigara a ram as num ai o dorin^a fugarnica, fara urm ari, ca ?i
fulgerul albastru al unei libelule.
In cel dintai ceas dupa rasa ritu l soarelui, am av u t im presia
ca ne-am aezat acolo, la m arginea plaviei, p en tru o intrecere. Pe-
tele trag ea necontenit la cirlige i adunam in saculte^e buna do-
binda.
Poposisem deci in locuri incintate unde tiinpul n -av ea noima
?i fiinta.
Abia tirziu am bagat de sam a neclintirea plutelor m ele. Soa-
rele se ridicase deasupra p am atufurilor de stuf si sageta cu inver-
sunare. Tovaraul m eu Culai si-a p arasit locul, a tre c u t la hainele
m ele expuse ca o je rtfa zeului lum inii $i m i-a adus camasa.
Trage-o pe tine, Iliuta, m -a sfa tu it el, ca sa nu fi se co-
jeasca la noapte spatele. Soarele paleste ; se poate sa ne vie ploaie.
M -am sim tit dezolat.
Daca ploua, ce facem ?
N u facem nim ica ; stam aicea pe ostrovul nostru. Uneori,
pe ploaie, trage pegtele m ai ta re decit pe vrem e frum oasa. Ia r daca
ne razbeste, avem oleaca de coliba de stuh, la m arginea plaviei.
M i-am intors p riv irea spre locul pe care mi-1 a ra ta el im pun-
gind in tr-o p a rte cu fru n tea. Am vazut u n fel de covru, din alte
vrem uri.
F oarte bu n a coliba, m -am bucu rat eu.
Se-ntelege ca-i buna, a h o tarit cu tarie Culai, cu to ate ca
nu e tocm ai coliba. Avem si u n ceaun de fie rt m am aliga.
Deci in acel ostrov de la N ada Florilor se gaseau unele unelte
?i se nascocise i focul. De haine, pe cit se vedea, n-aveam nu -
m aidecit nevoie dar foam ea o sim^isem chiar in clipa aceea mu-
cindu-m a.
Culai a inteles i a ris :
Mai ingaduie o tira... m -a sfa tu it el.
A m ris si eu p u tin ru$inat ca tovaraul m eu m a pricepuse.
P riv elistea vie a luciului se ispravise ; ra te , giste, lii|e, $i bodirlai 1
se retrase se ra in culise. Se strinise pe iezer deodata o pinza de
cre^uri m aru n te de coloarea otelului. La m arginea plaviei, insa,
limnGzimpa ?mi onomo 4-^+ ^
 Lele Ileana, a vo rb it el apoi cu oarecare taina, acu, pin a
ce fierbe apa $i curalim petele, cit sintem num ai noi tre i i mo?-
negii atipesc la um bra, ar fi p o triv it sa spui baietului istu ia al
nostru Iliuta in tim p larea aceea de la B altatesti.
Apoi ce tre b u in ta ii face unuia ca dinsul pove^tile m ele ?
a raspuns fem eia, ridicind spre noi m ila ochilor ei castanii. Las
ca nici nu-s pove$ti ; is d u reri ale v ietii m ele. Ce sa faea el cu
dinsele ? El vine aici din zburdaciune ; pe u rm a se duce la ale
sale i uita.
Lele Ileana, Iliu ta aista pe care-1 vezi n u -i ca ceilalti pui
de tirgovab L-am cintar.it eu, si nu-1 am de vinzare. P e ext am
bagat de sama, e ?i c a rtu ra r si, poate, cindva, i-a aduce am inte
i-a scrie, ca sa se afle de cite patim e$te lum ea sarm ana. Mai
Iliuta, s-a intors el spre m ine, ta re -i grea $i am arita viata noastra !
Cum spune biata m am uca : Noi m incam in tr-u n genunchi i, cit
ne-am sters o data la gura, am i m intuit, ne-am sculat i ne-am
intors la nacazuri. P e cit de goi sintem , p e -a tita de flam inzi. Ne
arde soarele vara, zice to t m am uca, ne spulbera v ifo rn ita iarn a i
nu ne gasim culcu bun niciodata !
Apoi m a-ta e u n fel de firoscoasa, a incuviintat lelea Ileana.
D ar tu nu sta degeaba. Cit spun eu, tu da zagneata 1 focului, c-o
leaca de stuh.
Culai a aru n cat citeva g ru n zu ri de sare in apa ceaunului i a
p resa rat fain a de porum b ; dupa asta a ru p t un m anunchi de stuf
uscat, zadarind flacarile aeocam data lenee.
De ce-ai p re sa ra t asupra apei m alai ? am in tre b a t eu cu
interes.
Ca sa fiarb a apa m ai degraba, m i-a raspuns privindu-m a
lung lelea Ileana. N u spun eu, m ai Culai, ca baietul ista e cu gin-
dul la ale sale, nu la pataniile m ele ? C hiar nu tiu ce-i pot spune.
Spune-i de pe cind erai...
Ehei ! De pe cind e ra lupu catel eu nev asta tin a ra, a
o ftat lelea Ileana, fa ra a-i incetini treb u rile ei. C u rata de solzi
platicile c-o custura i le despica de la pintece. Cit trebaluiesc i
spun, tu nu u ita de lapu$a, m ai Culai, a adaos ea.
...Si traiam c-un p a d u ra r in nite p aduri ca tra m unte, spre
Patru-V oda...
Curafa bine m e le ste u l2. Culai, vdd ca prinde a se infiora apa
177, rem m !T)n ainn nJintn* - - 7- ~ A
 ...Stapin al nostru, u n u l cneazul Tugui, aa-i e ra porecla. Vine
cu alti vin ato ri in tr-o toam na, i cu haitasi din G hindaoani, sa
hata ni?te pripoane cu m istrefi, c h ia r in p reajm a p a d u ra rie i unde
tra iam eu cu sotul m eu G avrila? M acavei. Locul se cheam a La
C um pana. Au fac u t ei vin ato area cum au $tiut ; eu, cu treb u rile
mele, nici n-am d at ochii cu acei boieri. A u pucat ei nigte m istreti,
s-au intors cu ei in parln g a la p adurarie. Au facu t foe in poiana
i au benchetuit. Au trim es pe G avrilas cu h aitasii la orinda la
G hindaoani, ca sa le deie orindarul 1 cite-un gologan ori cite-un
p ah arel de bau tu ra.
N u lasa, m ai Culai, sd stupeasca prea tare ceaunul in foe.
...Am p rim it porunca de la c a m a rd in e ru l2 lui f u g u i Cneazul sa
astern p a tu rile in cele doua odai de oaspeti : cinci boieri vinatori
in odaia cea m are i Tugui, sta p in u l nostru, in tr-o cam aruta.
L-am vazut venind dinspre focul din poiana. Nu-1 cunoscusem
pe acel f u g u i ping, atunci. E ra greoi, pu h av i spin. Cum m a vede,
rid e la m ine. A m ris $i eu dupa cuviinta. Bag de sam a ca-i cu chef.
M -a chem at ia a$a cu degetul, ca pe-o c&telusa.
Pune m ina pe m elesteu, m ai Culai.
...Zice : V ina incoace, nevasta. Cum te cheam a ? Zice : D a-te
m ai aproape. Zic : Argent de aici porunca m ariei tale.
El ride : U ite ce-i. Sa-m i aduci la a$ternut u n ciubara de apa
fierbinte, p e n tru picioare.
Zic : La tre a b a asta m ai bine sa te slujeasca cam ardinerul m a
riei tale.
Ei rid e : D ar tu n-ai p u tea ? i m -apuca de barbie, deasupra
zgarditei de hurm uz.
Eu il palesc p este laba i-l feresc.
El se jim beaza 8 : Eu poftesc sa te vad pe tin e aducindu-m i
ce-m i trebuie.
Il feresc iar : N u cum va ti s-au aprins calciiele ?
Zice : N u ; am un c a p rit !
P tfu ! zic, d u -te la cap rita m ariei tale si lasa in pace nevestele
cre^ti'nilor. Ai in v a ta t m aria ta la P a ris asem enea mi^alii. Ai u ita t
^i-a g rai m oldoveneste.
El se strica de ris i m a ia in p iep t sa m a im pinga in cam aruta.
Cind m -a cuprins m ai strins, n-am tip a t, ca sa n -au d a cei de la
 A u d at navala ceilalti boieri cu cam ardinerii, bolborosind
zvonind in lim ba lor. L -au ridicat. li pocnise m ina d reap ta de sus,
din spata... A u v en it a su p ra m ea i m -au lovit ; m -am a p a ra t cit
am p u tu t ; m -au legat i m -au dus pe loc la xnchisoare la P iatra.
L-au apucat i pe G avrila? M acavei, cum ca m -a r fi pus la cale
sa saviresc asem enea fapta.
M ai Culai, n u sta cu gura cdscald si m estecd bine m am aliguta.
Eu grijesc de pldtici i de m ujdei.
Pe u rm a ce s-a m ai intim plat, lele Ileana ? am in tre b a t eu
cu nerabdare.
D-apoi ce p u tea sa se intim ple, a raspuns cu grea^a sta-
p in a ostrovului. L -au prap ad it in b a ta i pe p a d u ra r i l-au je rtfit
fa ra vina ; nici n -a m ai apucat sa se xnfato^eze la c u rtea de
judecata.
Lelea Ileana a p riv it cu u ra in negura tre c u tu lu i :
la r pe m ine, p e n tru ca am rap u s pe acel Cneaz, Tugui,
m -au osindit la opt ani. L-am blestem at chiar atunci : a i p ierit
p rin strain atati, dupa cit am auzit.
S p in u si Barbosu sa se tnfdpipeze la ospap ! a poruncit ea local-
nicilor ostrovului de la N ada Florilor.
P e n tru in ta ia oara am mxncat cele m ai m in u n ate bucate cu
putin^a, sexvindu-m a cu mxnile ca in p reistorie ?i u itind cu desa-
virire uneltele m oderne din casa lui dom nu inginer a nostru.
D upa aceea ne-am in tin s pe spate la um bra, ateptind cu nepasare
ploaia. N um ai lelea Ileana a m ai ram as o vrem e singura, descxntxxxd
cioveiele 1 ?i stupind focul, facxnd sem ne i xnchixixndu-se cxnd spre
soare, cind spx-e b a lta mistexioasa.
Pefytele a fost cam p rea spuzit de sare, m i-a 50pt.it Culai ;
socot ca e?ti xnsetat ca i mine.
M ai pot rabda, am raspuns cu lene.
S etea xmi era cum plita ; m i se uscase lim ba in gura. A pa din ju -
ru l ostrovului era p lin a de gxnganii m ari i m arunte, pe care le
vedeam cu ochii ; i de altele i m ai m aru n te p e n tru care, ca sa le
deosebesc, as fi avut nevoie de instrum entele din laboratoriul gim-
naziului nostru. E ra m ai bine poate sa n u fi aju n s la cuno$tin|a
acelor in stru m en te si a elem entelor de higiena. Via^a m i-a r fi fost
m ai sim pla i apa din p rea jm a p lau ru lu i m ai acceptabila.
A tuncea cit rabzi tu, m i-a zis Culai cu u n ris nesuferit,
u ita -te cum scot eu apa din adxnc, m ai bu n a decxt la cofetarie.
Noi avem aici o cism ea pe care txrgovetii n-o tiu 5L 0 pivni^a
m ai buna decit la voi acasa. Vezi tu ulciorul ista pe care-1 tra g din
ta in ita n oastra de sub plavie ? A re frxnghioara cu care xl cobor i
g reu tatea de crem ene care xl atxrna. ll trim e t la fund gol i astu -
p at cu pluta. Cind ajunge la izvoarele de acolo, scot p lu ta tragxnd

1 Cioveie obiecte casnice vechi, de lepadat. (N.R.)

56
de a^a ei i ulciorul se um ple de forfoteala sipotului de la adinc.
Cui nu i-i sete n -are decit sa n u beie !
E xplicindu-m i acel com plicat m.eteug al oam enilor prim itivi
din locuintele lacustre, Culai savirsea scoaterea apei reei din piv-
n i|a iezerului.
Nu nacaji baietul ! 1-a am en in tat de d ep arte lelea Ileana.
Ca bun tovara$, flacaoaul cu p ar zbirlit m i-a p rezen tat intai
m ie ulciorul.
Am sorbit din el, descoperind abia atunci in via^a m ea placerea
apei. Am d e p a rtat o clipa ulciorul de la gura i am rasu fla t adinc
ca dupa un inceput de asfixie.
Am b a u t iar prelung. B una apa, rece apa, ca p e n tru o sete
sa ra ta ca a m ea r?i p e n tru o a rsita ca aceea care m a apasa.
M ai bei o g u ra ? m -a in tre b at b iru ito r Culai.
Pe urm a.
A$a-i ca-i b u n a ?
Grozava.
Im i place ca vorbesti cu d reptate, m ai baiete. A cum a scoala
si sa m ergem sa potrivim undeva, subt o p erd ea de stuf, straiele
tale. S-au uscat, d a r n -ai nevoie sa te im braci cu ele. Acui ploua.
In tr-ad ev ar, v azduhul n eclin tit al am iezii ne cocea ca in cuptor.
Din m iazazi cresteau nouri, dezvoltindu-se spre cupola cerului. Un
vinti?or filfii in pam atu fu rile tre stiilo r ; luciul s-a u m b rit si s-a
zim fuit. In lini^tea m are a cuprinsurilor, s-a auzit in d ep artare
sunind ploaia.
V enea im p otriva n o astra ca u n painjenis. C urind sticli in m ar-
gele oblice. Foltanele de stuf tre sa rira , fram intindu-se. B alta sca-
p ara de bulbuci. $ i painjeni.'jul de stropi ne in v alu i brusc, apoi
se lini$ti a su p ra n o astra o ploaie caldu^a i totu$i racoritoare.
Sexul frum os al insulei se retrasese sub coliba ubreda. In-
tr- u n colt mo H au, in celalalt mo$ Spinu, ca nite ihtiosauri, se
tra se se ra dom ol in um bra, a?a incit sa n-o supere cum va pe lelea
Ileana.
Eu ca si Culai, prim eam ploaia, care im i iroia de pe par, ca
pe-o desfatare, a$a cum o prim ea in tre ag a im p reju rim e de la
N ada Florilor. Salcii, liane, p a p u ra si tre stii sticleau de u n ris
real pe care li sim team i in mine.
S tind cinchit la m arginea ostrovului, am observat deodata
foirea form idabila a baltii. Toate lighioanele ei de la adincuri suiau
in zigzaguri spre acele de fulger ale ploii. E rau m ii de crustacee
neclasate inca de naturalist!, de to ate dim ensiunile mici, de colo-
rile i desenurile cele m ai surprinzatoare. Coloane de a le v in i1 care
abia atunci in tra u in v iata lacului, abia avind form a speciei, cu
pu n ctu l enorm al ochiului in m ica lo r tra n sp a re n ta . Puzderie de
1 A levin pui de pete. (N.R.)

57
al$ii m ai m ari?ori evoluau cu instinctul prim ejdiei, invxrtejindu-se
in tr-o la tu ra si fugind de u m bra ghim poasa a bibanilor sau de
g u ra de b a la u r a tiucii. Spre lim pezim ea fundului, carasi cu re-
flexe de au r vechi, crapi batrxni cu solzi ruginiti. Scoici, melei,
lipitori si erpi, in treag a fau n a fa ra num ar, fiica m ilului prim or
dial, se fram in ta in tr-o m onstruoasa bucurie sub tre m u ru l ploii
de prim avara.
E ra bucuria v ietii i a m ortii, ?i a tran sfo rm arii necontenite.
Cind ploaia conteni i se asezara iarai stralu ciri pe lac, lelea
Ileana parasi coliba si veni linga noi.
Nu e chip de s ta t acolo, zim bi ea ; m a doare capul de hor-
caitul mo^negilor ; p a rc -a r fi balauri...
Privisem a te n t la acel zim bet, care era m ai m ult o crispare.
S tap in a ostrovului s-a aezat cu coatele pe genunchi i palm ele
cuprinzindu-i obrajii, linga o tu fa de m ar paduret, crescuta pe
p lau r din tr-o sem incioara adusa de vxnt.
Lele Ileana, am in tre b at eu, facu t-ai acei opt ani de in-
chisoare ?
Fa<cut, Iliuta. Nu m i-au iertat nici o zi.
Sticlisera in ochii ei lacrim i.
Si i-a intors c a tra picla albastra a m untilor, departe, acolo unde
avusese tin e reta i bucurie. Am cunoscut in infati^area ei cea m ai
cum plita m ihnire a deznadejdii.

CAPITOLUL VIII

N acazurile breslei

IN PRIM A CLIP A, via^a acelui trib de pe ostrovul de la Nad a

Florilor imi paruse fericitS i uoara. In inim a m ea faceam supu-
n ere ?i ju ra m in t legii lui ; im i placea ?i soarele p e balta, stu fu -
rile i salciile unde cinta cucul i alte neam uri de paseri, i ploaia
ce-m i dezvaluise un spectacol rar, i m ai ales apa cu pe$tii, din
care m incasem o frip tu ra aa de buna cam sarata. In sa vazu-
sem obrazul lelei Ileana si-m i a p a ru ra apoi m um iile de argila ale
batrxnilor. Entuziasm ul m eu s-a domolit.
Ehei ! m ai baiete, m i-a raspuns Culai la o in tre b are a m ea ;
d im a m m ti-a m m a i srm s -irio+o - 1 - -
ni se cuvine sa facem asem enea cheituiala. A far a de asta, inva-
t-at-ai sa aprinzi foe pe v in t i pe ploaie ? Cu ch ibriturile tale nu
faci nnnic.
Ba asta inca n-am in v atat.
Apoi sa tii tu ca aista-i cel m ai greu m etesug al nostru.
Noi facem foe cu ostrom enturi m ai vechi decit cele de la tirg.
Da : cu am nar, crem ene i iasca.
Vad ca eti invatat. C rem enea scoate scintei : caut-o p rin
niste prundiuri la Moldova. F a u ru l sa me?te$ugeasca o cri^a moale.
Iasca, d u -te i~o gase?te la o p&dure veche ; fierbe-o ca s-o moi i
usuc-o. Acu, dupa asta, alege crengu^e, m uschi i stu b uscat ; fa
un sumoiog ; bate in crem ene cu am narul, aprinde un firi$or de
iasc9 ; potriveate carbunasul in sumoiog, in v irteste bra^ul de tre i
ori ca sa-i dai v in t si flacaruia aseaz-o in cladirea de vrescurele
de m ai inainte pregatita. Am sa te in v at eu pe tin e meteugul
acesta $i n-ai sa m a urfci to ata viata.
Apoi, mo Hau, s-a am estecat lelea Ileana, Iliu ta nu tra -
iete in salbaticie si n -a r nevoie de in v a ta tu ra asta.
Cine stie, cuscra Ileana ! In v iata lui cade in tr-u n nacaz ;
ajunge fugar $i pribeag la vrem e de noapte ?i frig...
P tiu ! il m enesc sa fie fe rit in v ia ta lui, saracutul, de ce
patim im noi obijduitii...
Ba eu, cuscra Ileana, i-oi alcatui in tr-o p u n g u ta de piele
m aiestriile acestea ?i le-a p u rta cu sine : sa n u -i trebuiasca. Daca
m i-a m ai aduce cite-o leaca de tu tu n si-o leaca de rachiu, 1-oi
m ai in v ata i celelalte. Ca sa poti fierbe la acel foe o m am aliga iti
face trebuinjA ceaun ?i c u ll e r 1. $i m ai inainte de acestea, fainS.
C ata sita, s-o cerni. D ar m ai in ta i si m ai intai sa ai papuoi, sa-i
desghioci $i sa-i m acini la o m oara ca asta ce se aflii nu departe
de aici. D ar m ai in ain te de toate sa ai o bucata de loc, sa-1 ari,
sa-1 sameni, sa pra$e?ti $i sa aduni papu$oiul...
Lelea Ileana si-a su b tiat g u ra a zim bet :
Insa, dupa ce a ad unat si a savirijit toate, nu uita ca-i mai
treb u ie cujba 12...
Sa zicem, a u rm a t mo H au barbosul, ca in loc de cujba
face o v a tra din tre i pietre, ori tre i brazde, $i potrive$te ceaunul
deasupra. Apoi to t m ai are nevoie de m elesteu, de sare, caci nu-i
nim ic m ai n esu ferit decit m am aliga nesarata. Nici fund nu-i tre
buie num aidecit ; rasto a rn a m am aliga pe o frunza de lipan, daca
n -are cu sine in tra ista un ?tergar de cinepa. Apoi la m am aliga
ii m ai treb u ie adaos. Daca e o vrem e potrivnica, de nu poate
p rinde peste, atunci scoate din tra ista o ceapa. Daca n -are ceapa,
cau ta in preajm a m alului acestei balti nite usturoi salbatic : leorda
ori pir.
Da ce-ti inchipui dum neata, mo Hau, ca tocm ai asta are
sa faca baietu l acesta in viata lui ?
O rice-ar face, chiar daca fi-v a inginer, in v atatu rile mele or
sa-i prinda bine. E m ai greu sa-1 invat, cuscra Ileana, ce face unul
ca noi cind in gheata balta, si aici, la v a tra noastra din vrem ea
v erii se suie lupii, fac c is la 3 si urla. A tuncea noi, m ai baiete,
n-avem ce cata acolea, deoarece apa-i inchisa sub gheat;a ca sub-
stinca si va sa ne cistigam pinea in tre ceilalti oameni.
De$i mo H au p a re a ca ride, eu am sim jit in glasul lui o dezo-
lare rece si p rofunda care m -a infiorat.
A tuncea cum faceti ? am in tre b at eu cu sfiala.
M i-a raspuns lelea Ileana :
Of, Iliuta, atuncea incepe robia n oastra ; i tine acea ro-
bie a n oastra pina ce se-ntoarce iar soarele de prim avara si ne
cheam a la N ada Florilor cucul. larn a, ne plecam fru n tea in slujba
tirgovetilor i roadem pine useata dac-o avem i pe aceea
gindindu-ne cu lacrim i la ospat-ul nostru de m ai-nainte. In tre ne-
cazurile m ele, eu am dobindit cunoaterea descintecelor i doc-
toriilor. Am in bordeiul m eu strinse b u ru ien i de leac. Mai eunose
rin d u iala lehuzelor si a pruncilor celor m arun^ei ; pun in scal-
datoarea lor floare de fin, ii trag si-i ung cu untdelem n, chem
p e n tru ei som nul de la casele unde ard lum ini sara.
1 Caliber facalet, m estecau. (N.R.)
2 C u jb a
bucata de lemn, fix a ta in pam int sau zid, de care se leaga
sau atirna, cu un lant, ceaunul. (N.R.)
3 Cisla grup, haita. (N.R.)

60
 S-a am estecat in sfat i Culai.
Lelea Ileana face de dragoste si de scirba...
Piei, drace ! A sem enea lu cru ri n u se cade sa le afle b a r-
batii, ?i tu, Iliuta, nici nu crede. D upa cum vezi, n u -i u?or drum ul
nostru spre m oarte, cum spune M aria firoscoasa, m am a lu i Culai.
De asem enea o duce greu iarn a i n acajitu l acesta, care m acaie^te
ca ra^a ori cinta ca u n cue fa r a grija. El, aicea pe ostrov, u ita de
G henar ?i de F a u r cind ii sufla v in tu l din crivat in sp artu rile su-
m anului. A tuncea in tra ca o c irtita p rin unele case ?i cearca a
sluji. Daca nu se im paca a$a, se da pe linga m aririle de la prim a-
rie ; taie lem ne pe la cantelarie, cara apa, aprinde fin arele pe
uli];i. Daca-i d a stap in irea cojoc, fac de straja. A sta iarn a a lost
stra je r in ulifa noastra, zisa a P ietrarilo r, i-apoi m ai in tra la
m ine in bordei de se incalzete la v atra. M ai vorbim de una, de
alta, povestim cite au fost, ateptind sa ne petrecem ?i noi din asta
am ara de viafa. N u cunosc ce-a ii facind in asem enea tim p mo$
Spinu. In tra pesem ne undeva in tr-o ghizunie i-$i suge labele ca
ursul.
A u rm a t u n rastim p de tacere. Cei p a tru insulari m a priveau
tinta, cu ochii lor de tristeta.
Am cerut alte inform afii :
Spuneafi m ai in ain te ca cel m ai greu m e?teug e al m a-
maligii. Cum faceti ?
Avem noi u n secret... a zis grav mo$ Hau, chiorindu-se iar
cu m irare la ceasornicul m en.
N -avem pam int, Iliuta, ?i luam in p arte, a u rm a t lelea
Ileana. L uam cite-u n ogoras, ba in coada iazului B otojanilor, ba
in T ara M are. P u tin lucrarn, dupa ale noastre pu teri, r?i dintr-acel
p u tin ne ia tre i p a rti $i ne lasa una. Cind chiaburul a ra ?i sa-
m ana, ne da sape la pra^it i seceri la ta ia t strujenii, iar cind in-
cepe a se coace papusoiul, um bla oam eni de-ai lui si ru p tiuletii
cei m ai frumoi.
F a ra stirea dum neavoastra...
D -apoi cum ? F ara tirea noastra.
M 09 H au a prins a ride, foindu-se :
S a-ti spun drept, inginerule ; secretul nostru este ca ne
ducem i noi pe ogoraele noastre i fu ram cit putem noaptea.
M acinam dupa aceea la m oara, dind m orarului d rep tu l sau. F ara
d rep tate si cinste num ai cei bogati pot haladui. Aa ca, a sfirit
barbosul, eu am sa-fi fac tie p u n g u ta cu sculele focului. Si cind ii
veni iar la noi, am sa te invaf cum sa prinzi racii fa ra sa viri m ina
in cotloane.
A sta m i-ar placea, m -am bucu rat eu.

61
i-au sculat din locurile lor i s-au dus sa-i caute un-
ica nu e ra vrem ea, soarele se afla sus deasu p ra asfin-
2a in ju ra l nostru u n a b u r cald.
reme, i-a facut socoteala Culai, sa tree la coscova de
aut nite scoici, p en tru dom nul P an ain te al meu.
ujtepte nici un indem n de la noi, cu m iscari scurte a
ie pe el straielor sum are care m ai m ult il dezgoleau
:reau, si luneca fa ra nici un zgomot in apa, linga pla-
imal in elem entu-i obinuit. T rase dupa el o tra ista de
nd in picioare, i-o trecu pe dupa git. Se lasa pe-o
icari sprintene. Cind ajunse la o bataie b u n a de sa-
cocova din fata, se ra stu rn a d in tr-o data cu fru n -
,, o clipa, i se zari pe luciu num ai fu rca picioarelor.
ioici in m in a si in gura ; le strecu ra in tra ista a tir-
iar se eufunda. Il priveam cu jind cum se mica fa ra
zgomot, cum panindu-se cu m ladieri sigure. Ca m ine
m bitlana cinepiu de pe tav a verde a unei fru n ze
-i strica nim ic din linitea lui posom orita ?i din pei-
ir. P lu ti ca pe deasupra u n u i tovara$ i un pescaru.?
p at vesel. C ulai ii saviri n e in tre ru p t operatia de
se intoarse la ostrovul nostru cu aceleasi ondulari
e acvatica.
sta de scoici, vorbi el depunind tra ista la adapost
-$i o p a rte din goliciune, su ta a sta de scoici o due
leu. Am cu dinsul contract. Si-apoi el le fierbe, le
sare i piper, undelem n si legum e, um ple iar gao-
:u a^a si le fierbe razbit. Zice ca ta re -i plac.
adaosuri poate face si m incare de surcele, a ris lelea
a, Iliuta, s-a intors ea spre m ine, dupa ce i-a facut
lui C ulai sa se departeze ; acu, daca te duci acasa
a unde-ai prins pcstele, sa n u cum va sa le spui ca
a Nada Florilor cu cutare i cu tare oameni. Sa le
ns in iezatura.
5 pricina, lele Ileana ?
:ina asta ca esti coler i tirgovet, iar noi sintem cei
itre sarm anii lum ii, i nu se cade sa stai in rin d cu
lustre ; iar pe noi sa lie prigoneasca cei de la politie,
'emenim.
im cugetat, pina ce m -am dum erit.
lele Ileana ; as a am sa fac.
pentru ca esti de$tept.
u ca-m i place ta re aici i vreau sa m ai vin.

62

Dar nu se su p ara profesorii ori ta tu c a -tu ?
Cu ta ta sint p rietin ; scoala o m ai leg de gard ; nu m ai apuc
eu aa prim avara, ca la N ada Florilor.
Ruga-m -a sa-m i spui daca esti b aietu l in ginerului de la
prefecture.
Da, m atua Ileana.
M indru b a rb a t i serios. Nu te a su p re jte ? Im i place daca
spui ca tra iti bine. D ar m aicu ta ta ce face ?
Eu am plecat fru n te a pina ce m i-a aju n s b a rb ia de ceasornic.
L-am auzit deodata batind. Inviase ! M-a$ fi b u c u ra t m ai m ult
daca nu m i-ar fi fost ochii in lacrim i la am in tirea m am ei.
Nu m ai tra ieste m aicuta ta ?
N u m ai traieste.
M amu^ii tale ii zicea Polixenia ?
Da, lele Ileana.
Vai, Iliu^a, lasa-m a sa pling i sa bocesc, caci eu pe m aica
ta am cunoscut-o cind era pe lume, iar acum ii ulcior. Cind va
bea cineva apa din acel ulcior, iar cind va bea cineva apa din acel
ulcior rep eta tinguindu-se cu m inile la tim ple lelea Ilean a are
sa bea lacrim ile ei, sarm ana, care n -a aju n s sa te vada m are ,:i
m indru. Eu te $tiu de mic, cind iti descintam de plinsori ; i pe
dadaca ta A nghelina o vad citeodata.
Lelea Ileana i?i culegea cu a ra tato ru l d rep t lacrim ile din ga~
vanele ochilor i le lepada, cind la dreapta, cind la stinga.
L asa-m a singura, puiule, a soptit ea stins. la -ti unditile i
d u -te la celalalt baiet. Tu eti m ai sarac decit dinsul, caci el are
m am a...
La bocetul ei, deodata, in acel ostrov al p rim averii m -am sim tit
in tris ta t cum n u fusesem niciodata.
Lelea Ileana desigur ii daduse in.stiintarile, cit am sta t eu tacut
?i singur in coitul m eu cu cele tre i u n d i ti ; caci in tr-u n rastim p
au sosit pasind cu fereala in p rea jm a m ea Culai i monegii.
A m o b lic it1 ca a r fi in v iat dihania, s-a m ira t mos H au
apropiindu-se.
S-a u ita t la ceasornicul m eu si mo? Spinu, mirosindu-1, apoi
tu stre i au prins a rid e si a se veseli, ca sa m i se p ara p rim avara
m ai placuta in acel ostrov.
lac a ce m -am sfatu it eu cu lelea Ileana, a zis mos blau ase-
zindu-se linga u n ditile mele. M ine, sapam un col^isor de gradina

1 A oblici a afla, a descoperi. (N.R.)

63
care il are ea im p re ju ru i Doraeiuiui, ca sa punem fasoie ?i alte
um uri ; a? a ca m ini noi nu venim aici. D ar poim ini venim ,
cu aceea?i rin d u iala ca azi. D im inea(a prindem pe?te, iar
ta-amiaza te invaf socoteala racilor. Cu p a tru v arg u te de ra
ti ?i cu ce m ai treb u ie pe linga ele, ai sa deprinzi un m e?te?ug
3 duci cu el ?i la Pariz, sa te fudule?ti. Bun cuvint ?
Da, mo? Hau, am incuviin|:at eu.
A tuncea da pe obraz c-o leaca de apa din balta, ca sa-^i
inezi ochii. i m ini, dupa ce te hodine?ti, te duci la tirg la o
pie ?i cum peri de-un gologan o leaca de carne ! poate ne
ne ?i noua ceva d in tr-in sa ; d ar m ai in ta i ?i m ai in tai alegem
?u raci.
Nu u ita ?i de altele... a adaos Culai.
uno^tinvele m ele pescare?ti dobindeau perspective. Am recon-
it int-elegerea ?i, trag in d pe m ine straiele uscate, m ai faceam
eala ca, plna la p a rtid a m ea de raci, m ai aveam patruzeci ?i
de ceasuri. M -am spalat cu apa din balta ?i viaa m i s-a p aru t
frum oasa.
Mieii u ita repede, mo? Hau, a m u rm u ra t lelea Ileana pe
le pregateam de plecare.
uncea n-am in^eles despre ce e vorba.
lai a ram as la urm a, ca sa ru p a pu n tea spre rai. In intor-
ile acelor co?cove ?i liane nu se p u tea razbi nici dinspre
cu barca, a?a ca ascunzi?ul nostru era fe rit ?i de pescarii
?e. T aina trecerii de la m ai n-o m ai cuno?tea nici un alt
tean. \
Ba m ai este unul care o cunoaste, ?i-a adus am inte la
atia m ea lelea Ileana, d ar acela nu m ai traie?te prin partea
. S-a in strain a t ?i am auzit ca a r fi acum a m e?ter la o
... Petreceam bine ?i cu acela, Iliuta.
Dupa ce s-a dus, a rin jit mos Hau, nu ne-a trim is nici scri-
21 telegrabnice... N e-a uitat.
NT-a? crede, mo? Hau, am zis eu cu avint.
\ r e drep tate Iliuta, a incuviintat lelea Ileana.
tfumaidecit el e pe ceea lume, a observat Culai ; tocmai
ani. Vine cind ?i cind cu trenul, s-o vada pe ma-sa.
u, G heorghe De?ca, a m urit. S-aude ca Aleeu^ vrea s-o
m aica-sa acolo unde se afla el.
etreceam bine ?i cu acel flacaoa?, a suspinat femeia, dar
?elarile vietii, cum spune m am a lui Culai. Traie?te bine
ni, are vreo fa ta care i-i draga...
 CAPITOLUL IX

In care am insem nat ?i povestea

lui D um itrache H au

ACASA, N-AM GASIT PE DOMNU INGINER a nostru. Plecase

la Boroaia, ca sa ia m asuri p rivitoare la podul Moldovei, ru p t de
viitu rile 1 din u rm a ale acelei prim averi. M am a A nghelina s-a
b u cu rat de dobinda m ea ; m -a in cred in tat ca pe?te m ai frum os
decit acela pe care i-1 adusesem , rare o ri a vazut in viata ei. Nu
i-am spus nim ic de locurile u n d e haladuisem . Am ram as in tru citv a
m ira t ca nu m a infreaba ?i nu-m i cere am anunte despre asta. Am
in teles m ai tirziu, ca pescar ?i vinator, ca in teresul profanilor e
cu to tu l slab fa ta de ispravile noastre. N iciodata laudele ?i uim i-
rile celor de-acasa nu sin t in proportie cu entuziasm ul nostru.
M am a A nghelina se socotea p latita c-o lauda conventional;* ; m a-
m ei A nghelina ii placea pestele ?i-i facea socoteala cum sa-1 ga-
teasea a doua zi ; avea tre b i de nu-?i vedea capul ; o strig a in-
tr-u n a , p e n tru ale sale treb u in ti, fifaca Leona din cam era ei ;
n -a r fi ie?it dum neaei, sa puie singura m ina pe ceva, Doamne
fere?te ! Asa ca am ram as singur cu visurile mele.
In tr-u n tirziu, cind a venit in cam aruta m ea sa-m i faca a?-
tern u tu l, dadaca s-a a?ezat intai citeva clipe la m arginea patului
?i a o ftat tru d ita.
Im i asfinte.se ochii de somn, dragu m am ei Iliuta, a suspinat
ea. Am u ita t sa-^i spun ca a tre c u t la am iaza pe la noi cuscrul
H aralam bie, intorcindu-se de la tirg u l Boto?anilor, unde a re dum -
nealui afaceri cu negustorii.
In ta i m -am b u cu rat : d ar in d ata m i-am adus am inte de paja
m a m ea cu c a |ela n d ru l ?i m -am ofilit.
M i-a spus ca 1-a vazut pe C oltun la m unte, dincolo de Ri?ca,
la ciobanii lui Oanea.
Iara?i am inflorit.
S-a m ira t dum nealui ?i i-a p a ru t bine ca ai avut a tita iscu-
sin ta sa-1 aperi pe Coltun de pieire. In ta i voia sa faca o m u strare
duducai noastre, d ar pe urm a a lasat-o in pace, nu ?i-a m ai b a tu t
capul cu asta. Vazind ca dom nu inginer a nostru lipse?te, n-a
sta t pe loc decit p u tin a vrem e ; a incalicat, si eu 1-am petrecu t pe
jos pina la poarta.
C uscra A nghelina, zise, am poftit sa-1 vad pe baiet. Daca
a ti anum e la ce balta ii insenineaza ochii, m -a? abate calare,
 cum a alcatuit el legam int cu Oanea ?i cu feciorul lui Oanea $i cu
ciobanii. A? pofti sa-m i scrie un rava.
Dupa ce dadaca m i-a facut asternutul, m -am culcat indata si
am adorm it dus, un somn.
M -am trezit din tr-o data in tr-o ar$ita m are. Nu puteam ti cit
e ceasul. Dupa porunca titacai Leona, lam pa 1 lum ina lipseau din
cam arufa mea, ,,ca sa nu cetesc p rostli cum spunea dum neaei.
Am auzit eintind cucosii, cu strasnici.e in vecinatate, iar in depar-
tare, stins. Dupa inva^atura. uncheului m en H aralam bie, am ba-
n u it ca ar fi m iezul nop|ii.
Ma m inca i m a intepa in acelasi tim p pielea spatelui. M i-am
pipait pe sub camasa de noapte grum azul. Parca a? fi atins o ran a.
M -am inspaim intat. M -am gindit ca m i se umfJa $i m i se cojeste
pielea de pe spate. N -ar fi nimic, daca a sta nu rn-ar im piedica sa
m a intorc la N ada Flcrilor.
S-a facut oarecare lum ina in intelegerea m ea. De aceea ziua
de m ini m i-i oprita ; tovarasii m ei im i cbservasera snatele i cum
luerase asupra m ea arsita soarelui. P ina ce nu m i-oi lepada pielea
ca sarpele, greu sa m a intorc in gradina de pe ostrov. Toate fu r-
nieile prim averii se afl.au in spatele m eu, in^epindu-m a i m in-
cm du-m a de viu. Cind m -am rasucit in a^ternut, am slobozit un
scilicet de durere. Am sarit in picioare, m -am izbit in u?6 des-
chizind-o i am b atu t cu am indoi pum nii la cam ara dadacei meie.
Eu suit, m am a A nghelina ; deschide.
Ce s-a intim plat, U inta ?
Vino cu lum ina, sa vezi ce am ; nu m ai pot !
Dadaca A nghelina a fost in clipa in odaita la m ine c-o facli-
oara de ceara. I-am spus despre ce-i vorba ; m i-a scos cam asa de
noapte, m i-a privit spatele i s-a speriat i ea ; dar in d ata m i-a
adresat vorbe de m ingiiere.
Nu te feme, Iliuta, asta-i pu terea soarelui ; stai o Ipra pina
ce-aduc undelem nul de p o jarn ita 1. Cum te-oi unge cu acel unde-
lem n, arsu ra ?i m incarim ea se potolesc.
D upa ce m -a doftorit, am ram as un tim p poponef in m arginea
patului... Cind inchideam o secunda pleoapele, vedeam to ate s d n -
teierile zilei insorite. Am cercetat ceasornicul de pe m asufa. Zece.
Eu socoteam ca-i m iezul noptii', dadaca.
Ba cuco$ii au cintat abia stra ta intaia, Iliuta ; eu num ai m a
lasasem pe pat, nici nu atipisem .
'Tine m ult, m am a A nghelina ?
Tine pina ce se ia de pe tine pielcica.
D ureaza pina m ine sara ?
De ce ?
A rxs, intelegind.

1 P o jarn ifa p la n ts erbacee cu flori g alb en e-au rii. (N.R.)

68
 Daca eti rabdator $i viteaz, poinuine te pofi duce iar la
baits. Cind vei sim^i ca te alini ?.i \i-i somn, te m ai ungi o data
singur pe unde sim testi u sturim ea ; i dupa aceea ai sa dorm i bine.
Cind am ram as singur, m -am in tin s cu luare-axninte ca pe-o
saltelutS de ghim pi. Am stat neclintit, fara sa pot adorm i m ulta
vrem e. Am stins faclia de ceara, potrivindu-m i la indam ina chi-
b rituriie. M i-au ap a ru t in vedenie priveli?tile zilei. La u n ceas
tirziu, in ceafa halucinatS, am vazut pe unchesul H aralam bie ca-
lare. M i-a pus m ina lui grea in erestet.
Cine-i voinic viteaz, a inginat el...

C ine-i voinic si viteaz,

S ta calare pe necaz.

8*
 N acazul m eu p area a fi o mir^oaga m urga...
Am deschis pleoapele. Se zarea de ziua.
A cum a tovara$ii m ei tree la N ada Florilor", m i-am facut so-
coteala in gind.
M ult m ai tirziu, dupa ani i ani, am in^eles ca p en tru toate
placerile noastre m ari platim eu suferin^a. A tunci nu m -am gindit
la asta ?i am adorm it iarasi, profund.
In zorii zilei pe care o hotarisem , m -am in tiln it iar cu insularii
mei, avind cu m ine cele de trebuinta.
Se cuvine sa m arturisesc ca, in tre toate sistem ele de prins raci,
fie vazute la special!,stii cu care m -am in tiln it in peregrinarile
mele, fie aflate in enciclopedii, meteugul lui mo$ H au m i se
p are cel m ai iscusit $i m ai vrednic de lu at in sama.
Iata -1, cu toate finetele $i com plicative lui.
T u tu n este, precit vad, zice batrinul.
D epusesem unditile de peste i trecusem in alta parte, la in-
va^atura racaritului.
Sint de asem enea si celelalte, urm eaza mo H au ; racilor
rachiu nu le trebuie ; carne da. Am g a tit vargutele ieri...
V ra sa zica a |i fost ieri aicea, am ris eu.
Fost. Tu nu puteai veni cu spatele urzicat. Asa a fost poli-
tica noastra, ca sa stai acasa si sa te doftoreti. Acu, dupa ce te-ai
doftorit, s a -|i dau invatiitura. D ar m ai in ta i sa-m i sucesc o ^igara ;
tu n~ai nevoie, racii ii prinzi i fa ra asta. Am tra s u n fum bun ?i
m i-am incalzit nasul i barba. Baga de sam a ca intind pe plavie
cele p a tru undicioare cu aele lor ; leg la capetele a^elor cite o
bucaticii de carne ?i cite un plum b ; zvirl undi^ile, ?i carnea se
duce la fund. Tu ai adus carne buna, ca sa ne in fru p tam i noi :
n-am g u stat carne din toam na cealalta ; d ar racilor sa tii ca le
place carnea aceea pe care casapii n-o m ai pot vinde ; racilor le
place m ai ales carnea cu am iros tare. A$a ca racii, m acar ca n-au
nas ca noi, o adulm eca i se tra g spre dinsa cu bucurie. N u se
afla alta dihanie pe lume, in vazduh, in apa i in pam int, care sa
caute hoit cu m ai m are harnicie precum este racul. B in pricina
asta, cind s-a inecat G heorghita Ta^omir in Bulboana M inzului
acu doi ani, nu 1-au m ai p u tu t gasi pescarii nici cu cangile, nici cu
voloacele, caci 1-au m incat racii de n -a m ai ram as din el nici cit
un fir de mac.
D upa ce-am trim es la fund bucalgle de carne, a$teptam un
rastim p pina sim tesc racii $i prin d a veni la ele, pipaindu-le cu
m ustalile. P regatim m eredeul ; cum vezi, e o cupa de sirm a im -
pletita, in ta rita in capatul u n u i bat, ca sa ajungem cu ea m ai
departi^or. Cind aduci racul spre f a |a apei, ii pui pe dedesubt m e
redeul, cu care il culegi, cind el ii da d rum ul de la carne. ll iai
din m eredeu cu doua degete, a$a ca sa nu te-apuce cu cletele,
i-l zvirli in traista. Baga de sam a, inginerule, lucreaza cum ^i-am
spus. Eu m ai sucesc o $igara. B un tu tu n i-$i mul^amesc. Sa-m i
spui daca-^i plac racii.
Im i plac, mo Hau.
A tunci cata sa stii a-i gati ; asta-i a doua datorie a raca-
rului. In tai sa-i prinzi ; ai doilea sa-i gate$ti. Ii speli in tre i ape...
N um aidecit in tre i ?
Num aidecit, asta-i lege. D upa aceea, le sm ulgi aripioara
din m ijloc de la coada. Ii asezi in oala, to rn i peste ei u n p ah ar-
doua de apa am estecata cu vin, sarezi $i-i pui la foe, neuitind
u stu ro i ?i alte legum e. Acoperi oala ca sa fiarb a in abur. Cu pu tin a
zam a de la ei, pregateti m ujdei ; iar m am aliga sa fie fia rta in-
delungat, aa cum o fac taranii. Sa nu curga pe fund : aceea-i
nascocire a tirgove^ilor. Sa nu carecum va sa le pui oua si unde-
lem n, nici sa-i im pungi cu furcu^a i sa le scofi carnea cu lingu-
ri^a, cum am auzit ca facea M avru Codatu.
Cine-i acela ?
Las ca-fi spun eu, ca doar de ce ti-s profesar ? Baga de
sam a ; tra g e uor ; pui lin m eredeul. B rava ! A ista-i de cei batrxni.
S -a r p area ca-s vrednic ucenic. Mo H au e m ulfam it de m ine.
In sin g u ratatea stu h u rilo r neclintite $i solemne, soarele curgea
ca aurul. E ra la al cincilea ceas al am iezii ; tovara$ii ceilalvi x^i
potriveau undrjile p e n tru alta toana de pescuit. Eu $i mo Hau
ne aflam singuri in coltul de m iazanoapte al ostrovului. Profe-
sorul m eu a tra s pe furi$ din sin garafioara verde ce-i adusesem
^i a g u stat din ea.
Acel M avru Codatu era stap in la Corne?ti, m -a inform at
el ; acel care m inca racii cu fu rc u ta i cu linguxita. Pe atuncea
nu eram u n d ifar ; m a faleam ca am pam intul m eu care m i se Im-
par|:ise la 64, $i cinfam $i u n cxntec :
TXe-acu stiu c-am sa traiesc,
C -am scap at de boieresc.

Ce vorbe-s acestea, b re D um itrache H au ? m a intreba Ne-

delcu, vechilul lui Codatu. Ce v rei tu sa faca boieru cu pam intul
daca nu 1-a lu cra cu oam eni ca tin e si ca altii ?
Dom nu Nedelcu, zic, noi ne lucram pam intul nostru ; el
sa i-l lucreze pe-al lui.
Cu ce ?
Cu palm ele, ca noi.
M ai D um itrache Hau, boieru-i boier ; cum s-ar p u tea sa
faca ce spui tu ?
A tuncea zic dum neata v ra i sa in tram iar la ixxbxe ?
Vad de-o vrem e pe atxtia care au lu a t bani pe m unca de la dum -

69
 neavoastra. P ufini bani toam na ; m ulta m unca v ara ; ca le pu n eti
asem enea n a r t *, de nu se m ai pot descurca. Vad pe Neculai Ca-
lapod, ps Ghi^a U ngureanu, ca au in tra t iar ia robie. Pe linga
ace$tia, mulpi al^ii...
M ai D um itraehe H au, im i intoarce cuvlnt acel Nedelcu ;
vad ca e?ti clan^au i te ii cu nasul pe sus. Ai sa ai i tu orJaia o
nevoie, si atuncea n -ai sa te duci la b ancherul D aniel de la Iasi ;
ai sa vii la curte. Ia r eu am sa-fg spun : nu te tiu, nu te cunosc ;
tu esti din lima, nu e?ti de pe pam int.
A$a sa fie, m -am in d irjit eu, sa nu-m i da$i ; m ie nu-m i tre -
buie bani de la ciocoi.
Inginerule, fii cu urechea la m ine, dar cu ochii la undicioard t
Pe vrem ea aceea, Ilinca, nevasta-m ea, cladea zestre fetei si
um bla s-o m arite. Nu ne invrednicisem a avea decit o fata ? '
chem a Aglaia. Am vin d u t ovasul la tirg ; am m ai d at citeva oi,
am facu t ce-am facut, i o m atu?3 a rasa, C asandra lui Filip CUnu,
a prins a cerca ici-colo sa negu$eze un m ire potrivit. Nici n-apuca
M anaila i gospodina lui s-aduca la vedere ps feciorul lor, num a;
iaca se bolnave$te A glaia n oastra de tifos. Au venit babe dofto-
roaie din sat, ce sa se priceapa ele ? M oare fata. N unta ei '
ingropaciune.
La noi la ta ra ingropaciunile is m ai scum pe dccit nunfile. POP1*
pom eniri, praznice...
M a gindesc eu ca am un cum atru, care-m i botezase fa ta : unm
G avril Baba, crimar. Orn b a trin i cum inte.
Ma due la el :
C um atre Gavrile, iaca a?a si a.?a, fa-m i bine c-o su ta do le -
Bucuros, zice cum atru-m eu ; num ai sa-m i spui cind ia-
intorci datoria.
Apoi la toam na, cind string papu$oiul.
B un ; eu n-am nevoie de bani ; im i carl in sisiia c 2 zeC'2
mierf;e de cucuruz.
Zic :
Fie cum spui ; iti aduc la toam na zeca m ierte, caci am
m anat cu. indestulare cucuruz, cum ii spui dum neata. In loc sa---
duc la tirg, Ji-1 pun in sisiiac, cu.m ii zici dum neata.
Bun, ne-am inteles, facem inscris la nriniSrie. Cu sting"*
pui degetul pe cruce unde ti-i scris num ele, si cu d reap ta iei banv*.
Ti-as da $i num ai pe cuvint, caci te stiu orn de treaba, d ar stnu'in
trecatori, D um iire ; m ini pot sa m or ; ram ine neyestei i copid01
in saltar hirtia.
1 N art norma. (N.R.)
5 Sisiiac un fel de p a tu l p en tru porum b. (N.R.)
 Pu?chaa pe liinba-ti, cum atre G avrile. N -avea g rija dinspre
p a rte a asta. Bern vin nou la toam na, cind i|i aduc cucuruzul, cum
ii spui dum neata.
Zis si facu t ; dau inscris in prim arie, im i nu m ara banii, imi
Ingrop copila. G ata. N evasta o fcocea in toate zilele, de-m i venea
sa iau cimpii.
Nu trece m u lt si, cu cinci zile inainte de Sintilie a acelui an
1367, bate p ia tra la noi la Corne$ti i-mi face papu^oiul una cu
pam intul. In ain te de acaa cum pana m are, alesesem ceva orz. D ar
lui cum atru-m eu G avril ii facea trebuin|;a cucuruz.
N u-i nim ica, m a m ingiie el ; n-ai anul acesta ; vei avea la
anu ce vine. N um aidecit sa prefacem inscrisul.
Sa-1 prefacem , cum atre G avrile.
Ba eu as} zice, D um itre, sa facem noi doi in ta i o socoteala
i pe u rm a ne-am duce la prim arie. Cele zece m ierte de cucuruz
cum xi zic eu, he-he ! cele zece m ierte de cucuruz care imi
face m ie treb u in ta, eu le cum par de la tirg cu a lt pret,. A nu-acesta,
cucuruzu-i scum p. S-a vedea pe urma. pre^ul adevarat. P unem in
h irtie : Cu pre^ul care va fi in tirg la 15 septem vrie v iito r.
E bine asa, cum atre G avrile, zic. Iti sint m ul^am itor ca te
por|:i cu m ine ca u n cre?tin.
Apoi ce sa-ti spun ? La o nevoie s-au adaos altele ; n-am ras-
puns datoria nici anul al cloilea. D intr-o suta. s-au facut trei, dupa
aceea a tre c u t mia.
La judecata, cum atru-m eu G avril Baba, pe linga h irtia de in-
voiala la care ajunsesem la urm a, a infat;oat i pe celelalte pe care
le strinsese an cu an in saltar. M -a dovedit cu avoca^ii. Ca sa-m i
ieie p am intul in fo'losinta pina ce s-a despagubi.
F iind eu barfaat fudul, am strig at atuncea. cu indrazneala :
D a m a rog dum neavoastra, ce fel de ju decata e asta ? Cum
sa m a lasaji pe d ru m u ri ? Ce fel de judecator, care tin e legea in
m ina i nu m a apara de leorbaiala 1 avocatilor ? D upa cit a ra ta ei,
eu as fi cel m ai pacatos om, cel m ai m are tilh ar ! Incaltea trim e-
teti-m a la. ocna !
Te-om trim ete la ocna, au rxs ei, daca n u -ti viri m intile
in cap.
Vai de m ine $i de m ine ! Cum sa ram in eu orfan de pa-
m in tu l m eu ? O singura datorie am, nu p atru . Puneti-m.i dobinda
3a zece m ierte de cucuruz si m -oi rascum para eu. N u-s clator pe
toate hirtiile, ci num ai pe una. N u m a lasati sa m a cufund, oa-
rneni b u n i !
E beat, dom nule judecator, nu stie ce spune, au leorbait
a vo cat ii.
1 L eorbaiala flecareala. (N.R.)

71
 N -am m incat i n-am b au t de ieri, oam eni b uni : is am ept
de scirba.
Ie.p afara, om ule ! poruncete judecatorul. E ra unu Criva$ :
in cru n tat nem ilostiv.
Cind sa m -apuce aprozii, eu strig iar cu m inie :
Dap-md m acar o barda ! U nde-oi gasi un cum atru, sa-i dau
u n a in fru n te. Sa dau in avocati i judecatori. Sa dau in D um -
nezeu !
Pe cit se vcde, zice dom nul judecator, nu v rai s-asculp sfa-
tu l nostru, sa fii cum inte...
Cum sa fiu cum inte, cind imi lua1;i vial;a ! D ap-m i b ard a i
Ba p-om da zece luni de inchisoare ca sa te potoleti.
M -au dus la inchisoare. N evasta-m ea Ilinca a cazut bolnava la
pat. D upa ce s-a sculat, s-a dus la m anastirea G afton, la o m atusa
a ei m onahie, i s-a calugarit n -a v ru t sa m ai stie de m ine, i nici
eu n u cunosc daca se m ai afla in via^a. G avril Baba, cum atru-m eu,
a pus stapinire pe tot ce-aveam .
Cind m -am intors la Corneti de la inchisoare, om ul care m -a
vazut m ai intai i m ai intai a fost Ncdelcu, vechilul lui M avru
Codatu. Eu intram in sat, el ieea cu trasu rica la arie.
Zice :
Acu p a tru ani, m ai D um itrache Hau, n u -p ajungeam cu
p rajin a la nas.
Apoi m -am suparat. L-am tra s jos din trasurica si 1-am lovit.
M -am dus si la cum atru-m eu G avril Baba, am in tra t in crima,
1-am apucat de dupa ceafa si 1-am b a tu t cu fru n te a de tejghea
pina ce 1-am lepadat leinat la o parte.
M -au inchis, m -au asuprit, m -au judecat si m -au condem nat
iar. Inca acel judecator Crival^ ridea la m ine i spunea cum ca i-s
m uteriu. N-am indraznit sa-1 stupesc, ca sa nu m i trim eata la
ocna.
Dupa ce s-a ispravit $i osinda asta, am iesit din sat si am pribe-
git zece ani, pina ce s-a in ta rta t rezbelul $i m -au lu at ?i pe m ine
N e-au In^eiat c-au sa ne deie pam int. Nu m i-au d at nici m acar
pe-al m eu. Am facut o ialba la domnie. Cum n-ai nrimit. tn ra?nm is
 T rebuie sa fi agonosit cincizeci ori saizeci. Ma declar m uljam it
in sine-m i. N u-m i m ai fac tre b u in ta povetile posom orite. Se vede
ca i in ra i isi due cu sine oam enii otrava vietii lor de pe pam int.
Cite ceasuri sa fie ?
Im i due m ina la buzunara^ul din stinga al vestei. Nu simj'esc
nim ic sub degete ; a tirn a lan^ugul. In buzunarasul din dreapta, la
celalalt capat al lanfusorului, cheita. Ceasornicul m eu e o scula
veche de argint, cu cheita ; il aveam de la tata. C e-are sa spuie
dom nu inginer a nostru cind va afla ca 1-am pierdut, i m ai cu
sam a in ce im p re ju rari 1-am pierdut, pescuind cu insulari p rim itivi
la N ada Florilor...
D upa cite imi am intesc, 1-am lu a t de-acasa. L-am p riv it cind
am plecat, la tre i si un sfert. Sa-1 fi p ierd u t oare venind spre balta ?
ori trecind la ostrov ? Cum s-a p u tu t desface din carabina 1 lan -
|u g u lu i ? Nu se poate nici asta. _
Cind m -am intors in lum ca celorlalti oameni, parasindu-m i
prietenii, i am in tra t in casa unde, probabil, m ai tra ia ?i m ai
dadea porunci titaca Leona, nu m i-am adus im ediat am inte de
paguba m ea. In ta i am tre c u t m am ei A nghelina, o data cu racii,
re^etele b atrin u lu i cu barba de ax-ici si dupa aceea m -am intins
pe divanul din odaita mea, ca sa gu st o odihna b ine-m eritata.
Dom nu inginer a nostru inca nu sosise si-m i era dor de dum nea-
lui. Pe cit im i spusese dadaca, trim esese raspuns ca va in tra la
dum nealui acasa la un ceas dupa aprinsul lum inarilor. In tr-o clipa
anum ita s-a deteptat in ju ru -m i chestia ceasornicuiui ca un lin -
ta r suparator. M -am intors si am pipait pe masu]:a de linga p at ;
n-am dat de el. M -am ridicat repede cercetind pe prichiciul fe-
restrei. In ocnita sobei, iarasi nimic. Pentxu ochiul ager al ta te i
Jan^ugul p u tea sa m ai dea aparen^a ca lucxurile sxnt in rinduiala
lor buna de m ai inainte.
A tunci cum ? O analiza sim pla imi dovedea ca nici ipoteza ca
l-a$ fi p ierd u t pe cale ori trecind in ostrov nu e intem eiata, deoa-
rece lantugul ram asese la m ine i carabina lan^ugului i$i pastrase
resortul.
Ce solutii puteam sa dau problem ei ? Ca sa am cea m ai uoara
 P rin urm are, chid, dupa doua zile de vint si ploaie, am revazut
pe prietinii m ei in ostrov. la locurile noastre, am a v u t g rija sa in -
chid in m ine cu capac de plum b paguba ceasornicului.
M i-am cau tat undifile ?i num ai pe furi? si in tre a ca t am a ru n -
cat o c au tatu ra spre locul unde prinsesem racii dupa m etoda fa ra
gre a batrinului. Am venit grabnic la locul h o tarit m ie in ziua
dintai. Am pus nada i am aruncat undifile cu un m ete?ug care
a stirn it adm irafia tovarilor mei.
Fost-au. buna racii ? m -a in tre b at mo? D um itrache, prim in-
du-$i tutu n u l.
C are nu se m ai alia, am ris eu ; grozav i-au plaeut tatei.
Cu m ujdei, n u-i aa, i cu m am aliga m ai m ult virtoasa
dSeit m oale ?
Nici nu se p u tea altfel. mo$ D um itrache, i domain inginer
a nostru m~a laudat p e n tru quinta mea.
Iaca asta-i bun, a incuviinfat profesorul m eu, p riv in d u -p a
cu ochii lui tiisti. Acuma, dupa ce ne-am a?ezat la locurile noas
tre de m ai-nainte, si m i-ani aprins figara, poftesc sa te intreb ceva.
Intreaba, mo D um itre.
El a taeu t o clipa privindu-m a piezi si pufaind grabit.
U ite ce-i, inginerule. A$ v rea sa tiu daca ceasornicile mor,
ca s'i gm ganiile...
M arturisesc ca lovitura a fost tare i m -a ajuns d rep t in inim a.
Mi s-a ridicat singele in obraz si in ochi. fm i era ru jin e sa privesc
la profesorul m eu. El insa zim bet nevinovat. D orea sa afle raspuns
la in tre b are a?a, in general, o Intrebare, despre ceasornice.
Culai, din d reap ta m ea, a intors capu-i zjjirlit, rh ijin d c-o gura
pina la urechi. M i?cate pa'rca de resorturi, ,se sucira capetele
lelei Ileana i m osului Spinu.
Asculta, mo? Hau, a g rait Culai, series. D a-i-1; si daca 1-a
cunoa?te de stapin, ai sa vezi ca in d ata se bucura si prin'de a facani.
M oneagul incerca sa se apere, m orm aind :
Ce spui tu, bre C ulai ?
N u te cunoate, mos Hau, asta-i, a u rm a t baietanul. A de-
v a ra t ca s-a rata cit la dum neata, dar lui, in sum an nu-i place.
Iaca a sta t i nu m ai v rea sa um ble.
Oare, bre omule ?
A sa-i cum iti spun eu.
Mos Hau ram asese cu g u ra cascata de m irare poate de m i-
ra re prefacuta, ca un insular prim itiv i viciean. Apoi a scos din
sin ceasornicul m eu i m i 1-a intins.
Iaca, nu m ai v rea sa um ble.
Se pregatea, curios, sa vada ce are sa se m ai intim ple.
A ateptat sa mxngii gingania, sa-i vir u n bold, sa-1 intorc $i
sa-1 potrivesc ; dupa asta s-a aplecat sa-1 asculte cu m irare, cum
ii eiocane$te inima.

74
 Hm ! a ? a - i; te-a cunoscut i s-a desteptat. B re-bre ! Toate
cite sint pe lam e le-am ?tiut, d a r dracaria asta abia acum am
aflat-o !
Cum a tre c u t dracaria din b u zu n aru l m eu in sinul lui, asta a
ram as alta ta in a pe care atu n ci n-am volt s-o m ai desluesc.
Ca sa urm ez a avea d rep t de in tra re ?i p a rte de inva'yatura pe
ostrov, a ram as oarecum statornicit ca dihania m ea e ca fi o sca-
xnuta cu la b u te , d in tre acele care em igreaza de la pescar la pes-
car si citeodata se prefac m oarte.

CAFITOLUL X

E vem m snte neastcptate

i aparifia lui A lecut, tinichigiul de la Pagcani

lN T R -0 DIMINEATA, s-a p e tre cu t pe ostrovul nostru unul din

evenim entele im portante la care viseaza breasla.
Soarele se ridicase din ceata ?i ziua p area a se vesti frum oasa.
D ar dupa larm a paserilor m aru n te ale stuhurilor, s-a facu t liniste
deodata ?i pe luciul lin s-a stirn it un fior abia vazut.
Mo H au a p u fait fu m u l tig arii i a facut inabuit, num ai din
gitlej :
Ihim !
Ce-i, mo? D um itraclie ?
B atrin u l a xnaltat b arb a-i de a r i d i nasu-i rum an, m irosind
spre d epartari. d a tin a t fru n tea. S tia el bine ce-are sa fie i
A pa s-a in cretit in valurele scurte.
M ai baiete, rnorm ai b a trin u l facind cu ochiul sem n spre
aceasta schim bare la fa^a ; m ie nu-m i place cind vad ca se jim -
beaza a?a apa.
Apoi am spus de-asara ca e in cum pana vrem ea, s-a ames-
tecat lele Ileana. Soarele se uitase inapoi de dupa nour. A sta-i
suparare ?i vint. N u ered sa facem astazi m are isprava.

T are m a tem eu de asta ! a incuvirnfat mo? Hau.
R injind, C ulai a gasit de cuviinta sa se im potriveasca :
N-a? crede, lele Ileana... Sa nu te super! dum neata, dar eu
nu te-am auzit asara graind asa ceva. D upa cit ?tiu, soarele a
asfin^it in senin.
Sexul frum os al ostrovului s-a ra stit la flacaoa? cu m inie :
M ai plodule, tu sa nu in fru n p lum ea cu vorba. Tu nu poti
?ti nimica, fiind de ieri, de alaltaieri pe lume. Tu sa taci, sa as-
culti i sa inve^i de la cei virstnici, care au patim it m ai m ulte
decit tine.
Sa flu al dracului, lele Ileana, daca te-am auzit spunind
ceva despre vrem e.
 Hfe

N -am spus eu ?
N -ai spus, lele Ileana.
I-auzi-1 cum indruga, bata-1 pustia ! Nu ti-i ruine, m ai
Niculaes, sa ca$ti asupra m ea pliscul ? Ba ti-oi spune eu ca pe
linga acel sem n am av u t i altele. Cuco^ii au incurcat ceasurile
nop|ii. Pipaind pe in tu n eric in poli^a, am dat peste sare jilava.
Toate acestea ara ta precum are sa se vada !
Ce arata, lele Ileana ?
A rata, m ai Culai, celor fara credin^a, num aidecit ploaie.
Daca nu ploua azi, ploua. m ini, cum m a vezi i te vad. De aceea
n-am facu t nici u n spor in diminea^a asta. Nu m ai spun ca astazi
se pica lum ina lunii.
R isul lui Culai se potoli. Isi intoarse nasul indrazne^ spre plu-
tele unditilor i inghi^i in sec, im presionat $i convins.
 V enea in tr-ad ev ar, la acel ceas, asupra noastra, nenorocirea
v in tu lu i ?i a nourilor. P e n tru ju decata m ea de-atunci m ai ales,
v ia |a ?i fenom enele n a tu rii n-aveau rost decit in i'unctie de os-
tro v ?i pescuit. Cim piile ?i holdele sufereau de seceta ; m ahalaua
m arginenilor plugari ai tirg u lu i ie? ise (in aju n cu icoanele spre
izvoare, cerind p rin rugaciunile preotilor ploaie ; b u raticii oraca-
la u in toate dupa-am iezile cu d isperare p entru acelasi scop ; dar
breasla noastra avea nevoie de vrem e lina, ca sa putem arunca
unditile cu folos !
Iaca n u -i bine ?i nu-i bine ! s-a tinguit m orm aind iar mo?
Hau.
S tralucirea dim inetii se stinsese ?i luciul se infio ra to t mai
prelung. L um ina coltului nostru de rai se schim base. Foltanele
de stub, se agitau ?optind : ?i p e n tru ele, ca ?i p e n tru lelea Ileana,
scaderea lu nii prevestea cum pana : b alaurii de la m arginea pa-
m in tu lu i suflau asupra tarm u lu i nostru am enintare.
N um ai mo? Spinu, ca intotdeauna, se a ra ta nepasator catra
to |i ?i toate. P a rea a nu intelege dezbaterea n oastra ?i zvonul im -
prejurim ii. Se vedea ca ?tiinta lu i despre tainele v ietii ?i ale lum ii
e ra cu to tu l m arginita. Cu m i?cari care noua ni s-au p a ru t la-
come ?i disparate, a tra s de la adinc o ocheana e ra cea dintai
ocheana pe care ochii no?tri o vedeau in dim ineata aceea ?i
s-a gram adit asupra ei scotind-o din cirlig. Tragind la el undita
cea m are, p o trivi pe?ti?orul viu in ancora de ?tiuca, dupa rindu-
iala de la N ada Florilor, ?i o arunca in tr-u n ochi m ai lini?tit, intre
tu fe de papura.
Ihi, ingina lelea Ileana, observindu-1 cu coada ochiului.
Spinu i?i potrivi la indam ina p ra jin a u nditii ?i i?i intoarse
catra fem eie nasul ascutit ?i ochii alburii.
Ai sa prinzi ?tiuca ! strig a ea, schim onosindu-?i spre el
obrazul.
Spinu nu raspunse.
Daca prinzi tu azi ?tiuca, u rm a lelea Ileana, apoi eu m a fac
ia r tin a ra cum am fost altad ata ?i m a m arit a p a tra oara !
Spinu n -a catadixit nici sa zim beasca. D eodata a tre sa rit ca
im puns de un bold ; s-a azvirlit din tot tru p u l in tr-o p a rte ?i a
cuprins p rajin a u n ditii cu g'hearele-i negre. U n rastim p ram ase
incordat ca un arc, pindind.
Ca ?i cum s-a r fi ivit in orizontul nostru diavolul, cutrem urind
ostrovul, to ti ceiialti ne-am holbat cu patim a spre ochiul m ai li-
ni?tit d in tre papuri.
P lu ta pornise p rin tre fru n ze late de crini de apa. A facut un
ocol, s-a scufundat s-a in to rs pe luciu ; dupa aceea a po rn it
iara?i, m ai grabnic, in tre doua ape.

77
 E ram incredintat, dupa ho tarirea oracolului nostru fem inih, cd
un d itarii nu pot avea izbinda pe asem enea vrem e ; pe de alta parte,
im i inchipuiam ca cinstea de a scoate o tiuea de la adinc nu se
cuvine celui m ai nem ernic d in tre toti. D ar mo? Splnu smucisc
stru n a si, incordindu-se cu o p u tere pe care nu i-o banuiam , incepu
sa lu p te cu dihania iezerului. Saltata de subt unde, $tiuca daduse
o lovitura enorm a la fa$a apei ; inm ladiase o coada lunga, apoi
aratase o gura cascata si o spin are de-un negru fumiariu.
Se aca^ase. In clipa cind am avut in?tii.n$area ca acel cistig de
loterie p u tea fi p artea lui mo? Splnu, sclipea in m ine totui nd-
dejdea ca nu va fi decit o ?tiuca oarecare, pe potriveala pesca-
ruiui, ca sa nu ram inem noi ceilalfi cu inim a Inveninata. Insa nu
era o ?tiuca nexnsem nata ; era u n m onstru care se lu p ta cu pu
tere in tre papuri ?i liane. Ca sa n-o incurce, Spinu se zvirlise in
picioare, $i bizuit in p rajin a ?i in stru n a de treizeci de fire de
coada de cal, trasese linga el pe ostrov prada, apoi se aruncase cu
pieptdl asupra ei.
In sfir$it, o Jinea strin s ; era a lui. S -a ridicat giflind, a dat
spre noi un strig at fa ra inteles, n e-a a ra ta t un obraz tran sfig u rat
?i s-a a b a tu t iar asupra stiucii.
Din eiteva saltu ri am fost cu totii in ju ru l lui, cu bucurie ?i cu
p are re de rau. tiuca e ra un exem plar foarte frum os ; avea cei
pu$in ase kilogram e ; inca se zbatea in tre m adularele incllcite
ale sarm anului pescar, cu tre sa riri ?i ondulari.
Z dravana stiuca ! a zis cu nepasare prefacuta Culai.
Ihim ! icni cu buzele strinse i c-o priv ire apriga lelea
Ileana.
Ehe ! grai mo? D um itrache Hau, s-o fi vazut pe aceea pe
care am prins-o eu anul trecu t, a doua zi de S intam arie ! E ra de
doua ori cit asta.
Ihim ! facu ia ra ji cu obida lelea Ileana.
D upa ceea ce aveam eu in m ine, o intelegeam . Cine ?tie ce se
m ai poate intim pla ! Poate, dupa ce-i scoate Spinu ciriigul cu trei
crengi, din tr-o data face un salt prin tr-o silinta suprem a ?i se
intoarce in elem entul ei, a?a cum, dupa clt am inteles pe urm a,
scapase aceea a lui mo? Hau. C apturile im p o rta n te care ne scapa
noua pescarilor iau proporfii tot m ai m ari cu anii ?i cu regretul
am intirii.
D ar ?tiuca asta era bine prinsa. G hearele S pinului o tineau
zdravan. Cu luare-am inte o viri in tra ista ; apoi, fa ra sa m ai adasle
si fara nici un cuvint, i?i strinse scuiele ?i le rindui la ascunza-
toarea lor obi?nuita. S-a in ters petrecindu-si tra ista pe dupa git.
Te duci ? a in tre b a t mo? Hau.
Spinu a incuviinj.at num ai cu capul, ca se duce.
Bine, du-te.

78
 Spinu ii zim bi palid si-i facu sem n de indem nare cu ochii.
Apoi da, zise D um itrache H an, fa ra m ine nu iai tu pre$ul
ce se cuvine p e n tru asem enea tiuca. Xji leapada careva u n leu,
doi ?i tu te invoie^ti uor ; da cu m ine nu m erge ; eu $tiu scoate
pre^ul cel rnai m are. P e n tru acea de anul tre c u t de la S intam arie
puteam lua doisprezece fran ci !
Nu m ai cred eu asta ! a bom banit posom orlta lelea Ileana.
laca, ii vezi ? A?a fac totdeauna, urm a ea dupa ce mo H au se
luase grabnic in u rm a lui Spinu ; totdeauna, cind au prins u n
crap ori o tiuca, ori nite lin i m ai marLyori, to td eau n a purced
inhama^i ca acum a ; iji apoi, dupa ce-ai nu m ara ci?tigul nas linga
nas, n-au hodina pina nu-1 beau. Sa-i ieie dracu ! N u este pe lu -
m ea asca jiv in a m ai ticaioasa dealt baxbatul.
Cum, lele Ileana, Spinu e bcyiv ?
D a n u -i bepv, vai de capul lui, sarm an u l ! Ii vede de
tre a b a cu lunile i, cit n -are gologani, e om acatarii. D ar acum a
iar ajunge la apa Siretului. Ca sa in^elegi tu, Hiuta, treb u ie sa-^i
spun m ai m ulte despre pacatosul ista... urm a stapina ostrovului
dupa in tre ru p e riie m ele nedum erite. N u tiu daca ai bagat de
sam a ca Spinu n u -i de-o nat-ie cu noi. E un venetic care s-a p ri-
pait a i c i ; 1-am in v a ja t noi m e?teugul undijei. i-acum a ian ui-
ia-te, a p rin s o tiuca care n u -i de nasul lui.
C e-are a face asta, lele Ileana ? Aa i-a fGst norocul.
Ba are a face. Stim noi ca norocul nu sta in preajm a celor
vrednici. Pe dinsul 1-a facut m a-sa, cine-a fi fost, tocm ai la f a r i -
grad, in tr-u n loc care se cheam a Anadolchioi.
A tunci e grec.
Ba arm ean, dupa cit spune el. Se lauda ca ar fi crescut in
puf $i cu dadaca.
Mie nu m i-a spus nim ica, lele Ileana ; eu 1-am socotit m ut.
Hei, spune el, nu ta terne, dupa doua p ah are de rachiu.
A tuncea sa vezi cum p rinde m u tu l lim ba, de parca i se bat calicii
la g u ra ca la pom ana. Bata-1 cucu sa-1 bata ! Cum a dat norocul
tocm ai peste dinsul ! Din ce-a boiborosit el, s-a inteles ca, fiind
in acea vara d epartata, tocm ai la T arigrad, s-ar fi sculat paginii
asupra cre?tinilor i i-au s p ir c u it1 pe ruda, pe sam inta. Au om orit
pe tof;i arm enii lui, p a rin ti i neam uri, le-au ars casele i le-au
p rad at averile. Ia r el a um blat aa in lum e fa ra capatii, cautin-
du-i stapin i sala?. A m incat batai i a b a u t venin ; a um blat
lum e arnara, a tre c u t m ulte ape, pina ce-a ajuns in {ara Moldovei,
la Galafi. Aicea se pripa^esc flam inzii. Si din loc in loc, de la apa
la apa, a to t venit intr-acoace pina la Som uz i de vreo zece ani
urnbla cu noi la N ada Florilor. D upa cite-a p atim it in pribegie,
s-a de$ertat de puteri. S -a opio.yit acolea in tre noi ; m ai urnbla la
1 A spircui a sfirteca, a ciopirti. (N.R.)

79
ingropaciuni i la praznice ; m ai cerete. Im i spunea cineva ca-1
m ai prim esc i nite gospodine de la Opri$eni, iarna, la tra s lina
in fu ^ a la i1 i la tors... La a sta se pricepe.
Inchipuie^te-ti, d ragul lelei, ca a pi'ins asem enea ?tiuca... N u-i
vorba, i s-a m ai intim plat asta ?i alta data, ii lua de sam a clati-
nind din cap lelea Ileana ; i atunci a facu t ce are sa faca si acuma.
Cum i se suie a b u ru l b a u tu rii la cap, iaca ii aduce am inte de
T arigrad $i prinde a plinge. Dupa ce plinge, ii vine u n coraj, se
scoala in picioare i racne$te ca de-acu el se-ntoarce de unde a
venit, la ITarigrad i la Anadolchioi, ca sa-i taie pe turci. Pe loc
pornete, m am a draga ; H au il lasa sa se duca ; i el m erge i
m erge pina ce-ajunge la apa Siretului. Doua po$te de-aci. Acolo
sta, ii vine in fire, se cauta in sin i nu m ai gase^te nici o para
i nu m ai trece aincolo ; se intoarce la prietin ii lui linga care ii
pripa$it $i sta aicea i are sa m ai steie pina ce i-a veni ceasul din
urm a.
Vorbind, lelea Ileana Isi pregatise din nou sculele. Z virli i la
?tiuca, in locul unde prinsese Spinu. D ar pescarii cunosc o lege,
cum ca nu se prind niciodata doua ?tiuci in aceea$i zi $i in ace-
la$i loc.
Cind era cu lu are-am in te la tiuca n ad ajduita im potriva legii,
u ndijile cele m ijlocii de la adinc, cu nada de papu$oi fiert, au d at
sem n din plutele lor de stru jan . Cu m are agerim e lelea noastra
Ileana le-a m inuit ?i a tra s unul dupa altul pe ostrov doi lini, de
care ne-am m irat grozav eu $i Culai, ca sa fie m ai m are bucuria
tovara.'jei noastre.
Azi e m ai ales ziua linilor, a h o tarit lelea Ileana. $tiuca-i
num ai una, d ar linii ii prinzi u n u l dupa altul. P e linga asta, p re-
cum am spus, sta v lntul i iese soarele.
Ca u rm are a acestor vorbe de nadejde, soarele s-a in tu n ecat
de pulberi si nouri i a venit asupra noastra o fu rtu n a iu te de
catra m unte.
A tuncea s-a petrecu t o intim plare m ai nea^teptata decit toate.
De aceea daduse balau r in undija lui Spinu, caci prevestea m are
cum pat in ta ra noastra. A cesta a fost cel din tai gind al lelei Ileana,
cind a vazut ca se intoarce ca din mor^i un ucenic vechi al sau.
Cum 1-am vazut i eu ca trece cu pas sigur puntea, cu panta-
lonii suflecati pina la genunchi, zbirlit i cu carna.sa desfacuta la
git, am inteles cine ar p u tea sa fie. N um ai o fiin ta pe lume, cum
aratase lelea Ileana, m ai cuno^tea calea in raiul de la N ada Flo-
rilor...
S tapina ostrovului a tre sa rit In picioare, lasindu-$i undijile in
balta i 5i-a pocnit palm ele cu m are uim ire.
1 Fu$alau u n ealta in fo rm a unei {esale, servind la sc arm an a t lina,
cinepa etc. (N.R.)

80
 Vai, A lecutule, a strig at ea ; ce ai $i de unde vii, de ti-s
ochii sparieti ?
Lele Ileana, a raspuns tinichigiul de la Pascani, i^i spun
num aidecit veste m are, num aidecit lasa-m a sa rasuflu.
S -a intim plat ceva ? Ce ? Cum ? U nde ?
S-a intim plat, lele Ileana.
S-a fi prap ad it biata m aica-ta, sarm ana...
Nu lele Ileana ; m aica-m ea to t cu reum atism ele ei, dar e
in viata. Inca n-arn vazut-o. Am venit de-a d rep tu l aici. M a ur-
m are$te politia.
Da de ce, draga baiete ? Ai facut vreo pozna ? Ai fu ra t ?
Ai om orit ? Spune de graba, ca m -apuca dam blaua, vai de m ine
i de m ine !
Ba n-am fu ra t i n-am lu at nim anui viata. M a urm aresc
poli^i^tii de-aici, dupa ordine ce-au p rim it de la Stguran^a din Ia?i.
P e n tru care pricina, m a rog fie...
Alecu D um itriu, tinichigiul de la Pascani, priv i in ju ru -i i~i
opri a su p ra m ea ochii.
Cine-i b aiatu l asta ?
E ucenic de-al nostru, Alecut- Nu~ti fie frica, po^i vorbi
in voie.
L ucratorul p aru a se linifti. V eni la m ine i-mi strinse mina,
spunindu-?i num ele. Mi 1-am Spus i eu pe-al meu.
E baietul inginerului, 1-a lam u rit stapina ostrovului.
El m -a p riv it atent. Mi s-a p a ru t ca m ai avea in fiin^a lui o
grija.
Mul^i d in tre lucratorii de la Pascani ne-am im pra?tiat, a zis
el. Au in tra t ieri dim ineata agen^ii lor in ateliere si au inceput a
aresta : m ai ales pe m ai?trii i lu crato rii m ai tin eri care sintem
m em bri ai clubului de lectura. Eu tocm ai m a intorceam de la
Iai, unde m a dusesem sa vad pe u n p rietin al nostru, scriitor,
care venea la Pascani uneori ca sa tie conferinte... Chem ase in
ajutor, fiind inchis. ^ i cum m a cobor din tre n pe peron, un ucenic
de la noi se a la tu ra de m ine ?i m a in$tiinteaza sa fug ; caci m a
cau ta agentii i au in tre b at in ta i si in ta i de m ine.
N u inteleg nimica... s-a tin g u it lelea Ileana, privind cu in-
doiala ochii m ari i bolnavi de tru d a ai lui Alecut.
Ai sa in^elegi indata, lele Ileana, cind ti-oi m ai spune ca
s-au rascu lat faranii.
Mi s-a z b a tu t inim a ; m -a ars fulgerul unei tu lb u ra ri inca ne-
lam urite. C apul m are, cu ochi bulbucati, al tinichigiului m i-a de-
ven it d in tr-o data sim patic. In sa lelea Ileana a p rim it vestea asta
a lui A lecut, am estecata in tre celelalte vesti, cu destula linite.
Tovaraul a l tre ile a al nostru, Culai, p area insa deosebit de micat
i n u -1 slabea din ochi pe tinichigiu.

81
S
 S-a auzit in tirg de asta acu tre i saptam ini, a g rait domol
lelea Ileana. S-au tu lb u ra t satele in preajm a Bucuretilor, dar
stapinirea le-a potolit. Spune-m i m ai bine nacazurile tale.
Cum le-a potolit, lele Ileana ? s-a im potrivit tinichigiul,
su p a ra t de lini?tea ei. S tapinirea a trim es asupra lor dorobanti $i
calara$i, care au im pu$cat pe oam eni i i-au supus la cazne. Capii
rascoalei au sa infunde ocna.
Am in^eles, a rin jit I d e a Ileana ; d ar ce te intereseaza pe
tin e asta ? Ai v reu n arnestec ?
Tinichigiul a ram as privind-o lung, cu uim ire. Lelea Ileana
s-a intors spre Culai apriga :
Da fuga, aprinde foe, p u n e ceaunul in cujba. Oaspetele
acesta a l n o stru e flam ind i tru d it ; poate i-a veni in fire dupa
aceea.
Culai s-a repezit la datoria lui.
S tapina ostrovului s-a in ters m ai im blinzita spre fugar.
Lele Ileana, a zis acesta aspru, a tita durere ai dum neata
p e n tru lum ea sarm ana din care faci p a rte ?
D urere am, a raspuns lelea Ileana, caci ?i eu is patim ita,
in tr-ad ev ar, i-mi aduc arninte de cite ?tii. D ar asta-i alta. Ma
gindesc acum a cite vaduve, c i# orfani au ram as din rdzmiri^ile
de care vorbe$ti. Jale i saracie, cum era i m ai-nainte. M orpi
tac ; cei vii au arnuyit.
Nu grai a$a, lele Ileana, a strigat deqdata cu m inie tinichi
giul. N u-i d u rere fa ra rascum parare. Va veni d n d v a vrem ea soco-
telilor. Ia r ehinurile si ucisurile de care vorbe^ti n-au astim parat
poporul. Ca pojarul ce lucreaza intr-ascuns, rascoala, dupa ce-a
p a ru t inabu^ita, s-a aprins iar. A venit m ai intr-acoace, la noi.
Au fost tu lb u ra ri la Bacau, la Vaslui, in Neam$u, in m arginea
jude^ului nostru. S tapinirea a trim es iar tru p e i ofrferi. S-a aflat
ca rezervistii $i m ilifienii n-au v ru t sa tra g a in oam eni. Mai ales
asta-i spaim a cea m are p en tru stapin ire : daca se infrate^te ar-
m ata cu norodul, atuncea m erge in spulber clasa asupritorilor.
Insa ace?tia care sint la cirm a nu tiu ca nici atunci rascoala plu-
garilor nu poate izbindi ; caci e fara plan si fara organizayie, ca
i v in tu l acesta ce vine asupra noastra de la m unte. N um ai noi,
m uncitorii, a u rm a t el invaluindu-m a deodata cu privirea, num ai
noi, m uncitorii, tim ca revolutia sociala treb u ie p reg atita sji orga-
nizata, aa cum ne in v ata fruntaii nostri. Nu num ai m uncitorii
din fa ra noastra sa se organizeze im potriva capitalism ului ; ci sa
se infra^easca m uncitorii de pretutindeni, din to ate tarile lum ii ;
si, cind va veni tim pul revolutiei sociale, atuncea faranim ea va
sta i ea alatu rea cu noi, i se v a im plini d rep tatea p e n tru cei
 Vadit, tinichigiul vorbea num ai p e n tru mine, observind inte-
resul pasionat cu care il ascultam . Cind a auzit ds o lege a istoriei,
lelea Ileana a facut un sem n de leham ite cu paim a in tr-o parte.
Alecu$ tinichigiul s-a intors catra ca :
A$a ca p artidul nostru al m uncitorilor nu sc p u tea sa nu
fie cu luare-am inte la ce se petrece. S-a spus in m anifestul nos
tru , tip a rit la Ia?i, ca pricinile rascoalei sint lipsa de h ran a i de
pam m t, nelegiuirile prim arilor i perceptorilor i, m ai presus, la-
comia posesorilor ?i proprietarilor, precurn i p u rta rea guvernului
care n-a ^inut sam a de tinguirile norodului. rfara n ii sa se alcatu-
iasca in breasla, am dat noi sfat in m anifestul nostru, sa se orga-
nizeze as a cum fac m uncitorii de la orase $i, im preuna unifi, sa
lupte im potriva exploatatorilor. C hiar de la 7 aprilie, am inceput
a im pra^tia p rin tre plugarii ds la ta ra m anifestul. Noi voiam sa-i
lini$tim pe sateni, dar ei s-au a ^ a t m ai tare. Stapinirea a inceput
prigoana asupra m uncitorim ii socotind-o instigatoare.
Avem noi, la Ia?i, un scriitor d in tre ai no^tri, de locul lui din
A rdeal. Il cheam a Solomon Cornea. A scris acest Solomon Cornea
o poezie p e n tru gazeta noastra M uncitorul. Afla stap in irea ?i
opreste tip a rirea poeziei, iar pe poet il pofte$te la p refectu ra de
police.
P e n tru strofele dum nitale revolutionare avem s a -|i pla-
tim dupa cuviinta, au zis oam enii guvernului.
Solomon C ornea in trase la p refe c tu ra de po lice pe pieioa-
rele lui. L-au scos pe targa. E ra ftizic ca m ai loti pcetii ?i var-
sase singe. L -au clus la spital la S fintu-Spiridon. $i acolo a venit
sa-1 vada un nepot al sau, zcf,ar in tipografia gazetei noastre.
A tanase, i-a zis Cornea, cu m a prapadesc, dar tu sa ai
g rija de te x tu l poeziei ; trim ite-1 u n u i p rietin al m eu cu care am
tra it ca un fra te pe cind eram tin e ri i visam am indoi prefa-
cerea lumii.
I-a d at lui A tanasie adresa, aicea la Folticeni ; ia r A tanasie
m -a chem at num aidecit la Iai in tre doua tren u ri, p e n tru linisti-
re a sufletului uncheului sau, poetul.
M -am dus p rin tre poruncile stapinirii ce se bateau la tele-
graf. Am p rim it p lic u l; pe poet nu 1-am p u tu t vedea ; m ai avea
purine ceasuri de tra it i doctorul n e-a op rit sa-1 m ai tulburam .
E ram g rab it s-apuc i trenul. Se zvonea ca agentii um bla in
to ate partile ca hingherii, vinind pe m uncitorii pe care ii ba-
n u iau ei ca au fost la ta ra $i au ag itat norodul. A jung cu bine la
Pa$cani, cum am spus ; acolo aflu ca se operau a re stari ?i la noi
in ateliere, $i ca m a cauta $i pe m ine. In tr-a d e v a r fusesem ?i eu
la j:ara in doua dum inici.
N -am m ai in tirziat nici o clipa ; a=a cum eram , am ie$it in
cim p ?i am pornit intr-acoace. Am tre c u t p rin Confetti, pe urraa
monninoa nnoi narhiH dp la T atarusi. Ma fcream de vede-
rea oam enilor, ca sa nu dau peste dum ani. Am um blat toata
noaptea i am ie$it la Spatareti. Am facut acolo popas chib-
zuind. Vad de departe tara n i care se intorceau de la Folticeni,
graind in tre ei suparali. Am m draznit a in tra in vorba cu d o i ;
am aflat ca in tra re a in tirg e oprita. A tunci am facut u n incon-
ju r pe la iazul de la Ciorsaci ; am tre c u t digul i am v en it prin
f a r n a 'Mare aici, in locul tiut, la N ada Florilor, ca sa m a intil-
nesc cu p rietini ai m ei de altadata. Am nevoie de adapost ?i
de hodina.
Lelea Ilean& 1-a in tre b at cu blindeta :
V ra sa zica, ai venit ca sa aduci acea diata a om ului vos-
tru, cum ii zice...
Da, lele Ileana, diata lui Solomon Cornea.
Bine, A lecutule ; om vedea noi ce-i de facut ; deocam data
sa m ininci si sa te hodinesti.
Cind a pasit tinichigiul spre foe, eu am fost in u rm a lui. Nu-1
slabeam din ochi ; eram p atru n s pina la lacrim i de fa p ta lui pe
care o socoteam eroica ; se aflau ingem anate in sufletul m eu raz-
v ratire a lui Pintilie R otaru, si m ihnirea m aicei m ele Polixenia,
$i m inia unche^ului m eu H aralam bie, si ghim pii lui dom nu in
gin er a nostru, i atite a am araciuni crincene ale caror istorisiri
le ascultasem .
M -am aezat linga lucrator. Culai intinsese sterg ar ; a?ezase
pe fu n d u ri de lernn de o p a rte pe^tele, de a lta felii de m am aliga
p irlite pe jar. Tinichigiul a m incat lacom un lin in treg frip t pe car-
buni, fara sa m ai rosteasca v reu n cuvint. Am g u stat i eu pu^in,
a$teptindu-l sa vorbeasca iar. El p area da nu m ai are ce spune ;
ochii lui m ari priveau in ju ru -i cu truda.
M ult m a m inunez cum |i-a dat in gind sa v ii aicea... a
$optit lelea Ileana.
Catam singuratate i prietini... a raspuns el.
Mi s-a p a ru t ca vorba din u rm a m i-a adresat-o mie. In tr-a d e -
var, m i-o adresase mie. In clipa u rm atoare m -a p riv it fin ta i
staruitor. In m ine, c-un fio r cald, a inflorit deodata acel dulce
sentim ent al tin e retii p e n tru un cam arad pe care il pre$uieti i
il adm iri. Cuno^team in acel fu g ar rom antic pe cel din tai ade-
v a ra t prietin al meu.
A alunecat in somn pe culcu^ul de stu f i papura, zim bin-
du-m i i parca luindu-m a cu sine.
Obrazul lelei Ileana d intr-o data s-a in tris ta t ; i s-a increfit
fru n te a i i s-au in n o u rat de g rija ochii. M i-a facut sem n sa ne
retragem . N e-am dus cu Neculai la undifile noastre ; le-am tras
cu graba de sub m arginea plaviei unde le rasucise i le im pin-
sese v in tu l dinspre apus. V eneau n ouri spulbera^i a su p ra noastra
i treceau la m ica inaltim e, pe sub bagdadia altor nouri, ca ar-
dezia, ce captueau intreaga bolta.

84
 E $i o vrem e du$m anoasa, m orm ai tovara$a noastra. La in-
serat ploaia e a su p ra lum ii ; am b a n u it eu a sta de cind cu tiuca.
Ce facem cu acest baiet care se afla in prim ejdie ? In tirg nu
poate intra, aici n u -1 putem iasa.
Eram placut atins ca stapina ostrovului im i cere sfatul.
D eocam data insa n u-i puteam da nici un raspus. Iar Culai
am ujise.
M ai este i alta, a u rm a t lelea Ileana, atingindu-m i um arul.
Sa nu carecum va unul din noi tre i sa scape un cuvint ca tra un
strain ori ca tra o ruda, ca Alecuj; s-ar afla in aceste locuri.
Sa m a trasneasca Sintilie ! s-a holbat cu ojjarire Culai.
Cum a putea face u n a ca asta ! am raspuns eu indignat.
$tiu, $tiu, m -a m ingiiat pe fru n te tovara^a noastra. Sa m a
iertp, Iliuta, ca te-am c e r t a t ; ta re -s bucuroasa ca eti ager i
in^elegi. Im i eti drag acum a cum im i era drag a m aicuta ta.
V orbele ei m oi m a invaluiau ca un farm ec. M i-a sa ru ta t ochii
$i m ina i a suspinat cu lacrim i ; apoi a cazut pe ginduri, lune-
cindu-i piezi ochii spre luciul ra z v ra tit al iazului.
Cu v rem ea asta mo^negii n u se m ai intorc aici astazi, a
u rm at ea a face socoteli ?i prepusuri. Poate nici m ini. D ar poi-
m ini, daca or veni ?i ne-om gasi aicea i noi, nu le spunem ni-
mica, deoarece nu putem avea credin^a intr-in?ii.
Lele Ileana, n-o sa le spun nim ic nici lor, am zim bit eu.

Aa, Iliuta. Acum a ram ine s. chibzuim unde 1-om ocroti
pe pribeag. Cit hodinete el, noi cata sa-i aflam scapare. Tu ce
zici, Culai ?
Culai a sm irciit, incre$indu-i fru n tea, ca im povarat de grea
raspundere.
Am tac u t tu stre i un tim p ; apoi d intr-o data, p arc-ar fi sca-
p a ra t o prim ejdie, lelea Ileana a ra sa rit ca o salbataciune, intor-
cindu-si fa^a spre mai. Cu to t vu ietu l vintului, sunrise ceva pe
eararea de dincolo de stufuri. Desi foltanele erau destul de dese
i ne aparau deplin de orice vedere de pe m ai, ne-am tupilat.
La pozna asta nu m -am ateptat, a m orm ait inciudata fe-
meia. Se intorc mo$negii. Sa tri ca li s-a intim plat i lor ceva.
M -a p riv it clipind des din pleoape. Culai $i-a dat p arerea :
O fi fiind jap u it tirg u l ?
Sa tii ca asta-i ! a in cu v iin jat cu pornire tovar&a noastra.
SS vedem ce spune D um itrache Hau.
U m brele um ilite ?i spulberate ale b atrinilor s-au ivit in cor-
nul ostrovului. Lelea lea n a s-a ridicat i i-a indem nat spre ea cu
m ina. Mo? H au a d at glas, d a r fem eia 1-a oprit acoperindu-?i vio
lent g u ra cu palm a. H au a tacut, pindind cu ochii in ju r. Era in -
g rijorat, p area ca aduce de capastru pe tovaragul sau. Mo? Spinu
ie?ea d intr-o prim ejdie de m o arte c-un cheag de singe in coljul

85
Inga al gurii. Am indoi au v en it pina la noi i s-au op rit
a. H au cu ochli holbati, Spinu im povarat de tru d a i stins.
S ta # jos ! a poruncit stap in a ostrovului.
rin ii s-au lasat c-un genunchi in pam int, gata sa se re
in sus la orice prim ejdie.
S tap cum se cuvine, oam eni buni, a g rait Id e a leana,
1- m i cum s-a intim plat ?
Se sa se intim ple ? a hlriifc cu spaim a m irarii mo? Hau.
3pune, D um itrache Hau, cum v-au op rit m ilitarii.
i a p riv it cu groaza la noi. $ i-a tra s din cap cu?ma ; vintul
a-i spulbera pletele rare.
3e uncle ?tii ? a in g in at el.
A tre c u t in zbor bitlan u l de la ostrovul de dincolo ?i ne-a
veste... a ris am ar lelea Ileana. A scultap ce-am sa va
j. Sa bag ap in cap ?i sa va pecetlu ip clonjurile.
inii s-au supus la pam int.
Sfu m ult dupa ce-ati plecat voi cu stiuca...
iu , c-un spasm, a dat semn ca se m ai afla in viat&.
Sfu m ult dupa acel noroc cum nu s-a m ai aflat, a urm at
lelea Ileana, iaca in tra Alecufc baietul nostru de la Fam
ine d rep t la m ine i-mi spune ca-i h a itu it de politie, c-ar
ti la rohatcile 1 tirgului, ca s-au rasculat noroadele. A ve-
i d rep tu l de la Pascani p rin p aduri i pe ca ra ri ferite i.
2- a vazut ca-i oprita in tra re a tirgului, s-a gindit ca n-are
le ap arare decit aici la N ada Florilor.
iu a dat un scheaun
)fiteri ?i soldati dincolo de iezatura, la rohatca..,
Iu v-au lasat sa intra^i in tirg ?
hi !... a gem ut Spinu, dezvaluind spre m ine un ochi ro-
alburiu de pe?te.
>aca a r fi num ai a tita ! a hiriit Hau, rin jin d in b arba-i
ra unul cu m u stata cirligata cum xi coada ratoiului r ca-

: Ce c a u ta p voi in tirg ? Zic : Ne ducem c-un pe?te la

rul nostru. O ?tiuca. Zice : Sergent Corcodel, perchi-
 Sergent Corcoclel, porunceste capitanul, da-i u n a dupa
ceafa i intoarce-1 catra m ine.
A inceput i Spinu sa-si ingine p a ta n ia :
A?a ca sergentul m -a intors c a tra stapinire. M a u i t ;
m i-aduc am inte c-am m ai vazut asa ochi. Cind cram copil. La
Anadolchioi. Cind soldatii su ltan u lu i au om orit pe ta ta si pe m am a.
Si pe f rat, Li ta tii ?i pe fra^ii m am ei. Asa s-a u ita t u n turc. Si a
tra s levorveru. Cind s-a u ita t ?i cap itan u ista to t asa la m ine, am
inteles. Mai bine sa dau tiuea decit sa-m i ieie viafa.
Me? Hau a pd?it in ain tea S p inului :
De?ea Ichirne, da-i u n a cu stra tu l pustii i a ra ta -i drum ul
inapoi, a poruncit capitanul.
Acel de?ca Ichim a venit su p a ra t im potriva n oastra si ne-a
luat in piept. A soptit ca sa auzim num ai noi :
D uceti-va, bre unchesilor, ?i m u ltam iti-va cu atit... A grait
blind ?i n -a lovit tare, d ar lu i S pinu to t i-a d at singele, fiind un
pacatos i-un nem ernic.
N e-am inchinat : Sa trai^i, dom nule capitan, zic, ca ne-a^i.
lasat viata...
El a strigat la noi :
S ictir ! ?i sa n u va m ai vad pe-aici.
Cu laba-i neagra, Spinu i-a in tin s pe obraz cheagul de singe
din coitul gurii, bolborosind :
D upa vorba aceea, am v azu t ca-i turc...
Lelea Ileana ascultase cu m u lta luare-am inte. A in tre b at :
P e urm a ce-ati facut ?
Spinu n -a m ai raspuns, u rm ind a se scrie cu singe spre tim -
pla. A g rait mo? H au privindu-si cu dispret tovarasul :
P e u rm a ne-am ascuns in tr-o rlpa am pindit sa vedern
daca nu s-au lu at dupa noi. Ain sta tu t acolo un ceas de vrem e.
Nici \igava n -am baut, ca sa nu se vada semn. Bagind de sama
ca nu trece nim eni iezatura dupa noi, am iesit din groapa de boz 1
i am in tra t in m oara. Zice A ndrei Schiopu m orarul :
Iaca se afla oaste la m arginea tirgului i-i prigonerjte
pe-ai nostri.
 Mo? H au p aru a-?i aduce am inte de ceva. A aru n cat o pri-
v ire p rip ita in ju ru -i.
U nde-i Alecu|; ?
Ai sa-1 vezi, i-a raspuns soptifc lelea Ileana.
S-a dus ? U nde ?
Ai sa-1 vezi, mo? D um itrache. D ar m ai in tai ?i m ai intai
sa va lega$i cu blastam , sa nu care cum va sa sufla^i o vorba
despre asta, catra prietin ori ca tra du?man. Cine n-a lin e legea
asta, sa aiba hodina v in tu lu i ?i lini?tea ?uvoiului, sa poposeasca
in spini, sa nu afle izvor, sa deie tircoale satelor ca lupul !
B atrinii au b a tu t m etanie m orm aind :
A m in !
Cind s-au ridicat din um ilinta lor, au fost fulgera^i de spaim a
m inunii, caci A lecut tinichigiul de la Pa?cani s ta in ain tea lor,
parca-1 depusese atunci vintul. Le zim bea ca u nor p rietin i vechi ;
dar b atrinii ?i~au fe rit de catra el privirea.
Nu ride, Culai, a zis grav lelea Ileana. N -avem vrem e ;
iaca acu?i vine sara, poate i ploaia. Mo?negii sa ram iie aici : au
ce m inca ?i unde se hodini. M i-am adus am inte ca m ai avem un
p rietin m ai vechi, care a tra it cu noi in breasla calicilor. A cu-
m a-i pad u rar la Antile?ti. M ini de dim inea|a, in ain te de a se face
ziua, ie?i^i de-aici i va ducefi la Leonte Cretu, stind oplo?iti la
pad u raria lui doua-trei zile, pina ce v a trece acest val. Noi cei-
lalti ie?im din ostrov chiar acuma.
Spinu a suspinat cu team a :
noi sa ram inem aicea ? \
Aicea pina m ini, cind s-a zari de ziua.
A?a om face, deoarece sintem sub blastam , a incuviintat
mo? D um itrache Hau.
E ra tru d it ?i flam ind. A ?i pornit spre v a tra care inca fum ega
u?or linga coliba. Spinul 1-a u rm at cu supunere.

CAPITOLUL XI

Cum am trimis rava? unchesului Haralambie

NOI CEILALTI p atru am ie?it din ostrov. N e-am strecurat

prin tr-o rip a pina in tr-u n loc caruia lelea Ileana ?i Culai ii ziceau
Bahni^a. E ra pe-o asezatura, sub culme, ?i curgea de la deal un
izvor care facea m lastina ; cre?tea acolo pipirig ce prindea a se
innoi in prim avara. Adaposti^i de sprinceana ripei ?i de tu fele
B ahnitei, am stat si am privegheat un tim p de sus. Se vedea
peste lac o m argine de tirg si m edeanul larg spre $oldane?ti, unde
in tim pul verii se intem eia iarm arocul cel m are al lu i Sintilie. In

88
cealalta p arte a tirgului, spre m iazanoapte, inverzeau gradinile
de ]a Folticenii Vechi, spre Oprieni si huciul lui Cocir^a. D ru-
m ul care ducea la tirg pe opustul ce despartea laz u l B otosanilor
de lacul din T arn a M are, venind dinspre ra sa rit si coborind de la
Pctiea, era pustiu. M oara sta ; A ndrei Schiopu inchisese zavoa-
rele apei. U m blase un rastim p pe la g rajd u l calului, pe la cotetul
purceilor, scapatind d in tr-u n picior, pe spate ; dupa aceea se
astim parase sub sandram aua m orii, in chilia lui. Pe d ru m u l ce
suia la rohatca tirg u lu i se aflau soldati, d ar noi n u -i vedeam .
O are s-a fi u itind v reun o fiter cu ocheana d in tr-u n pise ?
a facut in tre b are lelea Ileana.
N u cred, a raspuns A lecut. Acum ofiterii benchetuiesc la
m aririle tirgului.
Aa socot si eu, a in cu v iin tat tovarasa noastra, insa au
ram as m aju rii care is cini rai. N -am p u tea in tra unde avem noi
trebuin^a decit cu viclenie. S tau i m a gindesc, a adaos ea dupa
o clipa, poate ca nici n u -i cum inte sa ne virim in g u ra lupului.
T u ce zici, C ulai ? L a ce te gindesti ?
Culai i-a a tin tit staru ito r ochii asupra fem eii ; dupa ce i-a
intors inspre stu fariile Iazului Botosanilor, a rev en it iarasi cli-
pind cu indoiala.
Sa tii ca ai d rep ta te ! a h o tarit lelea Ileana.
Culai nu s-a m irat ca stapina ostrovului de la N ada Florilor
ii gicise gindul.
Vasile R usu e om m ilostiv ?i de credinta, a d at el lam urire,
lum inindu-se la fata. M atusa C asandra, sora cu m am a, de ase-
m enea. Copii n-au. La dinsii nu vine nim eni, avind casuta ferita
in tr-o valcica. Eu de la inceput m -am gindit ca s-a r p u tea afla
acolo adapost p e n tru p rietin u l nostru.
Culai, tu graiesti ca u n barb at cum inte, 1-a aprobat to
v arasa noastra. Te duci tu pina acolo, umblxnd in tai pe cararea
dealului spre P etiea ; dupa aceea cobori la Vasile R usu pescarul
de p a rte a cealalta a soselei. Ispitesti ce este acolo, le spui oam e-
nilor c-avem u n nacaz ; si daca n u -i nici o im piedicare, ne-aduci
num aidecit raspuns.
Flacaoasul si-a strins pe el straiu l peticit si a iesit cu hota-
rire din ascunzatoarea noastra. C eilalti am ram as in Bahni^a a$-
tep tin d u -1.
M -am dus pina la sipot ca sa-m i astim par arsita. De m ult
im i e ra sete i n u bagasem de samS, interesat si a^i^at de aven-
tu ra in care intrasem . M -am asezat pe-o lespede de linga izvor
Si am p riv it spre cerul zagazuit de n o u ri la asfintit. M ai aveam
u n ceas pina in sara. V rem ea se racorise putpn. Luciul din vale
de linga raiu l n o stru se tu lb u rase de valuri. Toate zburatoarele
lui aripate se tu p ilasera in ascunzisuri : lighioanele felu rite din

89
 p ap u ri $i tre stii se supuneau i ele am enintarii din m unte. Lelea
Ileana fusese un tixnp cu iu are-am in te asupra ostrovului ; dar
b a trin ii u rm asera si ei pilda lighioanelor.
N um ai noi cei iesifi din ostrov ne aflam pe caile prim ejdi i.
N u-m i era frica de nim ic ; fiin ta mea, din contra, era piina
de entuziasm .
Din citeva euvinte pe care eram Incredin^at ca A lecut tini-
chigiul de la Pacani m i le adresase mie, dei se aflau de fata
Culai ?i lelea Ileana., se vedea ca fuga lui nu e ra pricinuita de
team S penljru p rop ria lui fiinta, ci p e n tru a pune la adapost scri-
soarea unui partizan pierdut, Inva1;atorul sau, Solomon Cornea.
A ctiunea aceasta m a cxstigase dintr-o data ?i se a?ezase In sufle-
tul m en a la tu ri de xnfloririle primaverxi. Acel m om ent dram atic
a ram as puternic fix a t in am intirea m ea i din prieina ca xmpre-
ju ra rile ce au u rm a t m i-au facut cu neputinfa intoarcerea In
ostrovul pe care-1 priveam in lum ina le?ietica a acelei dupa-am iezi
am enintatoare.
Lelea Ileana statea adincita in gindul ei indaratnic de a-1 a ju ta
pe fugar. Se cinchise cu coatele pe genunchi i cu obrazul cuprins
in palm e. Ochii ei sprincenati u rm areau vedenii. Tinichigiul a venit
?i s-a a?ezat alatu rea de mine.
Acolo m i-am pe'trecut eu ceasurile fericite ale viejii...
m i-a zis el ingem anindu-i p rivirea cu a m ea asupra ostrovului.
Iti pare rau c-ai plecat ? 1-am in tre b at eu.
N u-m i pare rau, caci acolo unde rn-am dus am dobindit o
cunoastere a vietii pe care n-o aveam inainfe vrem e. In tre lucra-
torii de felu rite nafii de la Pacani, veniti din fSri m ai in ain ta te
decit a noastra, am inteles chem area la lu p ta a tu tu ro r asuprifilor
lumii. P ro letari din to ate tarile, u n iti-v a ! Dupa ce-am ascultat
conferinfele lui Solomon Cornea, s-a in ta rit si m ai m ult in m ine
sim $am intul acestei uniri, in vederea ra stu rn a rii sociale. Ai auzit
vreodata de M anifestul Com unist" ?
N -am auzit, am raspuns eu rusinat.
N-auzisem nici eu, xnainte de a-1 asculta pe Cornea. Ai sa-1
afli ; nu e secret ; a fost adus la cunostin|:a in treg ii lum i. De cind
a aparut, a tit asupritorii cit i asupritii au inteles ce au de facut :
u nii sa-si xntareasca privilegiile, ceilalji sa le darim e. P ieirea ca-
pitalism ului sta In insa?i dezvoltarea lui lacorna in dau n a m uncito-
rim ii. P rietin e Iliu$, n u-i locul aici in v irfu l dealului sa-ti spun
asem enea lucruri. Rascoala faranilor de la noi n -a fost pusa la
cale de instigatori ; e p ricinuita de suferinti i m izerie. A ra ta ca
fara sta pe rinduieli nedrepte ; din semin'te ca acestea va rodi
revolufia cea m are, cum spunea Solomon Cornea ; atunci m unci-
to rii ?i t.aranii vor sta alaturi. M ai este un poet al nostru care a
spus :

99
 SCarmati o rin d u ia la cea cru d a $i ned reap ta,
Ce lum ea o im p a rte in m izeri ?i bogati.

Em inescu ? am tre sa rit eu. Am cetit $i eu poezia a sta in--

tr-o revista din biblioteca tatei.
Tinichigiul m -a p riv it cu placere :
Iti plac poeziile ?
Im i plac : a$ fi v ru t sa cunosc i pe aceea pe care o duci
lui dom nu inginer a nostra.
Tinichigiul i- boljdt ochii cu m irare inspre lelea Ileana. To-
vara$a noastra s-a crucit.
Un asem enea diavol pricepe toate, Alecut-ule. Eu de-abia
acum in^eleg pe cine c a u |i tu in tirg la noi. MS gindesc ca are
cine-ti duce scrisoarea.
N u se poate, lele Ileana ! am prev en it eu cu un gest te a tra l
raspunsul noului m cu prietin.
Am rm d u iala s-o pun in m ina celuia caruia e adresata, a
confirm at series Alecut.
Dom nu inginer a nostru va avea m are placere sa te cu-
noasca, am strig at stringind m ina tinichigiului. P in a atunci eu nu
tiu i n u -i spun nimic.
C iudata Intim plare, p ristin e Iliui; ! a optit A lecut Dum i-
triu, trecindu-i palm a paste pleoape ; sa te intilnesc tppm ai pe
line in tr-u n loc pustiu. A?a ceva n u se poate petrece decit o data
in v ista.
Lelea Ileana a d ai cu nem uitam ire din cap, priv in d u -n e piezis :
LasS asta, Alecu+ule. V crba-i cum te p u tem ascunde pina ce
ti-i im plini porunca, daca n u -i chip a tfel.
__ Sper, lele Ileana, ca se va deschide curind tirg u l i eu n-oi
fi deparce.
Ba sa nu ram li a id in prim ejdie ; la asta m a tot gindesc
i nu stiu cum cm face.
T inichigiul a sta t p u tin la indoiala :
__Lele Ileana, treb u rile au sa se linisteasca oricum . Eu am
cetit gazetele si vad ce se petrcce. S tap in irea p an e p e feciorii care
rac araiata, a u rm a t e l adresindu-rpi-se mie, sa im p u r e pe p a rin tii
lor rare as i la c'oarnele plug aim. A ra-i de cumpl.it in tu n ericu l m in-
tilor, in c it g rad atii tv u p d o r trim ese in sate, deal sifit dinii t&-
.. ,p b it r sehi puic c pin a la m o arte pe fra*vii lor. N um ai in
tenea condi ii sta li pda^fe folosi de tru p e, trim etind,
ca la un a d ev arat razboi, tu stre le arrnele, infanterie, cavalerie si
-srtilerie, im p otriva raz v ra titilc r. Cu sabii, p u sti i tu n u ri doboara.
iesne pe nigte b ieti oam eni care nu tin in m ina decit uneltele m e-
s e rie ilo r. T ru p e le au lo st puse sub conducerea colonelului L aho-

91
vari, boier si p ro p rietar ; $i p en tru victoria lui im potriva poporului
are sa fie in a in ta t general.
Eu eram cu m ult m ai sim^itor decit lelea Ileana la e x p lic a b le
lui A lecut tinichigiul.
Bine, a zis tovara^a noastra, fie cum spui, sa zicem ca ai
dreptate. Bogatul pacatuie^te i saracul cere iertaciune. CInd i
cum s-or rascum para patim irile i m orfii, nu se tie. D ar m acar
sa nu te prapade?ti tu. T rebuie sa-ti gasim u n rost sa pleci m ai
departe, poate la m unte.
A tunci m -am am estecat eu. Vorba din u rm a desteptase in
m ine intim plari, nu de m ult trecute, cu care d intr-o data s-a legat
nacazul tinichigiului.
A scultati, am zis eu cu avint.
Am povestit repede $i in putine cuvinte intim plarea m ea cu
Col^un. ...Aa ca, am incheiat eu, G rigorita O anea i cu tatu -sa u
au sa-1 trim e a ta pe A lecut la m unte ca pe un om al lor i acolo
A lecut il gase$te pe uncheul H aralam bie. Dau eu rava catra
unche$ i-i spun ce si cum.
Lelea Ileana m -a p riv it lung, dupa aceea s-a sculat din locul
ei, a venit la m ine, s-a aplecat i m -a sa ru ta t pe ochi.
Nu i-ar putea face nim eni socoteala m ai buna decit acest
baiet al Polixeniei, a spus ea lacram ind. M ai bun plan nu se poate
i treb u ie sa-1 indeplinim intocm ai precum spune el. Ram ine sa
ajungem la Vasile Rusu Pescaru sa vedem ce zice, fiind i el un
om cum inte $i pat it.
M i-am u rm at vorbirea :
Cum s-a face noapte, el sa va duca cu caru1;a la Radaeni,
pe dum neata ?i pe A lecut D um itriu. D upa ce v a intelegeti cu Oa
nea, ram ine A lecut in sam a lui.
Dar ce faci tu, dragul m am ei ?
Inainte de a pleca, Vasile Pescaru m -a trece cu lu n tre a pe
celalalt m ai al Iazului Boto$anilor. P rin huditi, carari $i gradini,
ajung indata acasa.
Il iei i pe Culai ?
Il iau $i pe Culai.
A lecut tinichigiul m a privea in tacere, mi$cat de av in tu l m eu
i de p rietinia ce-i dovedeam.
De obicei nu prea eram grijuliu i prevazator in in trep rin d erile
mele, dovada escapada m ea nesabuita de la N ada Florilor ; d ar
in acea clipa extraordinary avusesem o inspiratie de geniu.
De ne aduce Culai bun raspuns, intocm ai aa facem , a
h o tarit tovaraa noastra. Pe b a trin u l Tudose O anea il cunosc de
la praznicele M ercoriilor si m -a pUanaat c.;
 c-un flacau. E ra vorba sa se faca n u n ta. D ar nim eni neeunoscind
n u m aru l zilelor om ului, vorba a ram as ca o pasere in pustie i
flacaul s-a p rap ad it in tr-o intim p lare naprasnica. N oroeul ei a fost
s-o ceara un vaduv, gospodar bun. Cum s-a aezat la casa lui Tu-
dose Oanea, cum au i inceput pirile ; ca a r fi avut un copil de
fa ta m are. A tuncea, cunoscind eu din carti toate acestea, cum i
din m artu riile ei, am in treb at-o :
T raiti bine ?
Da, leli^a draga, raspunde ea.
i Tudose O anea nu te asupre$te ?
Nu.
b nu ti-a spus nim ica despre acea intim plare veche cu
p runcul din flori ?
Nu, lelita. draga.
i-am auzit ca esti buna m am a baietului lui Oanea cu ne-
v asta cea din tai ?
Da, lelita draga, i nici nu s-ar p u tea sa fie altfel ; tin e la
m ine Grigori-ta ca la m am a lui dreapta.
Apoi, nevasta, uite cum m i se a ra ta m ie in carti gindul
om ului cu ochii negri, adica gindul lu i Tudose Oanea. Sa nu socoti
ca el n -a aflat vorbele de s-au optit. Ba le-a aflat pe toate ?i el
zice a?a : N u m i se cuvenea mie, vaduvoi batrin, sa iau fata
fecioara. M ie im i treb u ie sotie cum inte, care a cunoscut nacazul
$i pretuie.ste ocrotirea ce i-am d a t. Apoi cum i-am talm acit eu
in asem enea chip fem eii rin d u iala cartilor, num ai ce s-a inseninat
i s-a b u c u ra t care n u se m ai afla.
Aa ca in im p re ju rare a noastra, a u rm a t stapina de la Nada
Florilor, eu m a due cu nadejde si in sp rijin u l nevestei. F iind ?i
G rigorita fecioraul de partea noastra, dupa cuvintul ce-i due de
la p rie tin u l sau Iliuta, eu lui Tudose O anea ii pot pune i capas-
tru , i-l due unde vreau. D ar eu n u -i cer decit o fa p ta buna.
D upa ce stapina ostrovului $i-a expus astfel pu n ctu l sau de
vedere in fa ta m ea i a tinichigiului, au prins a ne fichiui strop!
su b tiri sp u lb erati de v in tu l de la m unte.
Nu v a tem eti, a in la tu ra t cu m ina team a n oastra lelea
Ileana, n u se a$aza ploaie a d e v ara ta pina la inserat, cind se alina
vintul. lata, se-ntorce i Culai, a adaos ea saltindu-se in sus. Acest
baiet a m otenit intelepciune de la m aica-sa firoscoasa. Ca sa nu
intirziem tre a b a ce-o avem de indeplinit, s-a z v irlit pe-un cal
pe care 1-a gasit pascind in tr-o valcica ; i-a prins b otul in cure-
Iu$a cu care se incinge, i-l sile^te cit se poate cu calcaiele. N um ai
cit chivara ii lipse^te ca sa fie A lex an d ru M achedon. N e face i
mne' <-a sS iesim sure el, caci n-avem vrem e de pierdut.
 de pe cal, a scos curelu?a cu care i?i cirm uise fugarul, incingin-
du-se cu ea pripit, ?i s-a jim b at la noi cu ochii aprinsi si parul
zbirlit. Roibul eliberat, ca un calut cum inte ce era, s-a intors in
trap spre ierbu^ca lui.
B una veste ? a strig at spre Culai lelea Ileana.
B una ; ne-asteapta. P ina ce aj ungem noi, m am aliga e pe
fund ?i scrobul in tigaie. Precum se 5tie, mo? Vasile, ca pescar
adevarat, nu m ininca pe?te.
Lasa asta, Culai. Ne duce la Rada?eni ?
Duce. A i d at ovaz iepei.
Inaintam cu ham icie. Am apucat pe eararea de sub sa tu l Pe-
tiea. Cind am aju n s catra casuta pescarului, lurnina era in scadere;
asl'intise soarele in dosul cladariei de nouri arnestecati cu piscurile
num tilor. Am tre c u t pe dupa grajd ?i soproane ; cind am b a tu t
cu picioarele in prispa, s-a deschis u?a $i n e -a dat d rum ul in
tinda m atusa lui Culai, C asandra. E ra o nevasta uscativa, sub tire
?i naltuta, cu nas ascufit ?i iscoditor. Ochii rotunzi, fa ra o culoare
hotarita, erau um b riti de casca unui tu lp an galben.
Poftiti, poftiti ! a ?optit ea tinind de sus u?a.
Ne-am stre c u ra t pe sub b ra tu l ei. In incaperea a doua am ga-
sit intem eiata vestea lui Culai. Pe v a tra hornului, m am aliguta pe
fund acoperita cu ijtergar ; i c ratija cu scrob deasupra jaru lu i
si'iriind.
B ine-ati venit la noi, a rost.it cu voce adinca de has pesca-
rul, bocanind spre noi cu tizm ele-i nalte de iuft.
Vasile Rusu era u n urias cu ochi alba^tri si p a ru l in tra t in
caruntie, ratezat scurt pe m arginea strachinii. Ivlusta^ile ?i sprin-
cenele, alburii. P utorea m inilor lui grozave se intovara?ea bine cu
zim betu-i de b u n atate si prietinie.
S tapina de la N ada Florilor a cucerit definitiv cetatuia in care
intrasem , adresind pescarului cel m ai incintator zim bet pe care-1
p u tca exprim a fata ei trista ?i neuitind, indata dupa asta, ea de-
puie doua p u n atu ri rasu n ato are pe obrajii usca^ivi ai m atu?ii lui
Culai.
Dupa cit am obscrvat, vorbirca n oastra despre ce ne interesa
nu p u tea incepe inainte de cina ; iar in vrem ea cit ospateaza, oa-
m enii cuviincidei nu indeplinesc alia lucrare. N um ai dupa ce n-a
m ai ram as nim ic pe fu n d n l de 1cmn $i-n cratifa, lelea Ileana a
crezut venit m om entul sa atrag a luarea-am inte a lui mo? Vasile
Pm.su asupra m ea ?i indcosebi asupra tinichigiului.
Daea vrei dum neata, Vasile, sa afli ce cauta feciora?ul ista
al inginerului la N ada Florilor, |.i-01 spline.
p tiu ce cauta. a rSspuns rizind gros pescarul ; 1-am mai
vazut, pe iezatura. El socoate ca prinde pe$te, insa 1-au prins
pe.y.tii pe dinsui.
 Am fost izbit de aceasta observable ; num ai a?a se p u tea ex
plica rata cirea raea din acea stralu cita prim avara.
Il cunoijti atunci ?i pe A lecut, a lt p rietin al n o stru ?
Cum nu, a ris ia r Vasile Pescaru. N e-a p a ra sit de m ult si
acum a-i m ester la fabrica de la Pa?cani. D ar tot pescar a ram as,
insa prinde oam eni.
Alecu{; a ram as serios. Ceilalti am ris de glum a lui Vasile Pes
caru nu p e n tru ca ne placea, d ar p e n tru ca voiam sa-i sporim
bunavointa fa|:a de nevoia noastra.
D ar de rascoalele din ta r a ai auzit ? a u rm a t a-1 im punge
lelea Ileana pe stapinul casei.
Am auzit $i de asta, a rasp u n s pescarul cu seriozitate ; si
de a rm a ta care-i la rohatcile tirgului. I-a strop?it pe bietpi rom ani,
a adaos el cu glas scazut.
Dupa acest schim b de vorbe, Pescaru a ram as tac u t ?i grav
un rastim p. Apoi s-a ridicat in picioare ca sa ara te ca e gata sa
indeplineasca ceea ce era de indeplinit.
Lelea Ileana 1-a apucat de b ra t :
Sa nu inham i inca iapa, cuscre Vasile, a ?optit ea. Te rog
sa treci in ta i cu lu n tre a pe acesti doi feciora?i la celalalt m ai. De
acolo ?i-or gasi ei singuri drum ul. Mai cu sam a are nevoie Iliut,
sa nu-1 apuce noaptea ?i ca sa se poata infa^isa lui tatu -sau . Dupa
aceea inham i :>i ne-i duce la Tudose Oanea. Avem de facut cu
dinsui o afacere de vinzari i c u m p arari de oi.
Se va face intocm ai, a in cu v iin tat Vasile R usu zim bind.
Cei cu b a re a sa vie dupa m ine ; cei cu oile sa a$tepte.
P escarul a ie?it ca sa ia lopetile luntrii.
In ain te de a m a desparti de cei din casa, m -am apropiat de
stapina ostrovului, ca sa-i fac cunoscute anum e socoteli ale m ele
p e n tru desavir?irea planului nostru.
Lele Ileana, i-am zis eu, dupa ce a ju n g e # acolo ?i puneft la
cale vinzarea ?i cum pararea oilor, sa-i spui lui Grigori^a Oanea,
colegul m eu, sa se repeada pina la m ine in asta-sara ori m ini dis-
de-dim ineaja, sa-i incredintez rava?ul catra uncheul m eu H ara-
lam bie.
N um aidecit s-a face i asta, in^eleptule, m -a ad m irat din
nou lelea Ileana.
Tinichigiul m i-a apucat em otionat m ina, finindu-m i-o strins
u n tim p in tr-a lui. Intelegeam ca v rea sa m a im bratieze, d a r s-a
stap in it ca u n b a rb a t ce era. Am fost o clipa h o tarit sa-i m artu -
risiesc ca ram inem prietin i pina la m oarte. Am tacu t : el a p ri-
ceput m i-a m ai strins o d a ta m ina dreapta. M i-am lu at ram as
b u n de la gospodina casei ?i am iesit in u rm a lui Culai.
A fara incepuse fum egarea arnurgului i v in tu l se domolea.
Repegior, a indem nat Vasile Rusu p e s c a ru l; ?i dupa ce
dezlegam lu n trea, priponim lim biie.

5
 Am coborit pina la m alul apei. Calauzul nostru a dezlegat
lu n tre a din pripon ; ne-am suit ; ?i el n e-a im pins o vrem e cu
g h io n d e ru l1 p rin cararea de trestii. Apoi a apucat lopetile i ne-a
dus in tacere la celalalt tarm . $i-a oprit un tim p lopetile ascul-
tind im prejurim ile. Nu s-auzea decit vintul, oftind dom olit in
foltanele de tre stii inalte.
Ram ii sanatos, mo? Vasile, am zis eu cu indrazneala bar-
bateasca. F ii fa ra g rija ; cunosc drum ul p rin gradinile oam enilor.
Cu bine, badica Vasile... a ?optit i Culai.
N e-am stre c u ra t din lu n tre p rin stufari?urile m alului ca ni?te
dihanii de apa ?i ne-am m istu it in u m b ra am urgului.
D upa ce-am aju n s acasa pe cale cotita, m -am infati$at cu pre-
facu ta nepasare ?i ca din in tim plare titacai Leona, ca sa am m ar-
tu rie de ie?irea m ea la lum e. Dom nu inginer a nostru inca nu se
intorsese de la cancelarie ; am aprins in biroul lui lam pa ?i am
com pus catra unche?ul H aralam bie un rava? cu u rm atorul c u p rin s:
D ra g a u n c h e ? u l e H a r a la m b ie ,

V i n e la d u m n e a t a c u a c e a s ta s c r is o a r e u n p r i e t i n b u n al m e u , p e c a r e
te ro g s a -l a ju f i $i s a -l o c ro te $ ti p in a c e s e v a p u t e a t n io a r c e la lo c u l sow.
D orindu-pi d in inim a sdnatate $i izbinda.

N e p o tu l d u m n it a le , lliu t d .

P .S . A v i n d $i e u u n e l e n a c a z u r i, te-a $ r u g a sa v ii p in a la n o i.

\
Am sta t in tai la indoiala daca treb u ie ori nu sa adaog acest
P.S. Tinind sam a insa de pataniile m ele cu pescuitul, care m a cam
dep artasera de coala, m i-am facut socoteala dupa pilda teo-
rem elor aritm eticei ratio n ate ca ispravile m ele vor ie?i curind
la iveala, deci am nevoie de o protectie pe care num ai un ef de
trib m aret incalarat, cum era unchesul, m i-o putea acorda.

CAPITOLUL XII

Tulburari,
amaraciuni ?i primejdii

CU SCRISOAREA CATRA UNCHESUL HARALAMBIE in

buzunar, a?teptind pe G rigorita Oanea, m -am dus sa ispitesc pe
matua Anghelina, ca sa afiu ce se m ai petrece la noi acasa de
cind m a instrainasem . De titaca Leona sfriam ca-mi noarta sim -
rile fiului sau in raiul prim averii de la N ada Florilor $i necredinta
aceluia?i fiu al sau fa ta de ?coala ? Daca dom nia sa e ra ocupat
peste sam a de diferitele in d ato riri ale serviciului tehm c judetean,
cum de nu 1-a inven in at cu banuielile ?i pirile zgripsorul nostru ?
Subt apasarea prim ejdiei ce m a am eninta, sim team ca entu-
ziasm ul m eu de p rim av ara se racore?te.
Totusi ta ta n u ar fi fost in sta re sa-m i aplice cum se spu-
nea pe vrem ea aceea o corectie b ine-m eritata, caci eram prie-
tini. D um nealui m a obi?nuise de un tim p, de cind eram candidat
la b a r b a te ?i u niversitate, sa-m i cintaresc eu insum i faptele in -
doielnice si sa-m i m arturisesc erorile. E ram incred in tat ca, dis-
cutind am indoi cazul rata cirii mele, vom gasi solutia cea b u n a ca
sa nu pierd u n an de in v ata tu ra , fie facind chiar atunci, inainte
de exarnen, o sfo rtare severa, fie convingindu-1 pe dom nu inginer
sa-m i accepte corijenta la m atem atici p e n tru toam na. P alidul m eu
profesor cu ochi de cadina, dom nul Ciolac, socotea aritm etica ra
t i o n a l d rep t cel m ai im portant obiect p e n tru tin e re tu l care riv-
nea sa se adape la izvoarele ?tiintei ; dum nealui n -a r fi p u tu t in-
gadui rasp u n su ri m ediocre u n u i elev pe care-1 socotea in tre ele-
m entele valoroase ale gim naziului folticenean. In clasa in ta ia i a
doua fusesem prem iant.
M am a A nghelina, am inceput eu a m a inform a cu vicle-
nie pe linga dadaca, spune-m i, te rog, ce se m ai petrece pe-acasa.
Eu, de vreo doua saptam ini, cum ai p u tu t vedea singura, m -am
indeletnicit m ai m u lt cu undita.
Sa fii sanatos i bucuros, Iiiuta, a o ftat dadaca m ea. Eu atita
doresc.
M a privea cu ochi in trista ti i obositi.
Ce zice titaca Leona ?
D um neaei inca nu spune nim ic ; e su p a ra ta pe dom nu in
giner a nostru. P u rta rc a dum nealor u n u l cu altu l e m ai m ult in
raspar, dar are sa vie vrem ea sa spuie dum neaei ce are de spus,
nu te fem e. Acu vreo doua zile 1-a p o ftit aici pe dom nu Vaca-
M are de la politic ?i 1-a rugat, pe cit am inteles, sa-ti descurce
urm ele.
N -are ce descurca ?i descoperi ; n-am savir?it nici o fap ta
rea.
3tiu, dragul m am ei Iiiuta. Eu de ce in a i in tirzii pe lum ea
asta ? Ca sa te a p a r de napaste ! V rai sa m a in tre b i de ce e su~
p are re in tre fra te sora in casa la noi ?
Am in cu v iin tat cu privirea. E ra in glasul dadacei m ele ac-
"ontni np pare i-1 cunosteam , de m are in g rijo rare in ain tea pri-
al m eu Iliui.a, a optit ea cu lacrim i, sa stii ea nu-i
:a tu esti ca un m inzoc buiac in tr-o prim avara ; zburzi
Dar dom nu inginer a nostru e cal virstnic. I-a trecut
ivete buiestrul.
a in tim plat m am a A nghelina ? Vorbete, te rog, la-
i sa aflu num aidecit ce este.
n a t din cap cu jale.
,e, n u-i bine, dragu m am ei Iliuta. Cum s a -|i spun eu ?
le intr-o petrecere a ju n etii ; dar lui dom nu inginer
sa um ble ratacind dupa ochi negri ; in anii in tru care
astea-i prim ejdie. Asa ca dum nealui de vreo doua sap-
!-acasa num ai cind i cind. Cind are ceas slobod dupa
jbei dum nisale, ii insenineaza ochii in alia parte,
du-m i obrazul palid, dadaca s-a oprit.
odata despre ce-i vorba ! am poruncit eu.
dragu m am ei, nu te tu lb u ra ; acum a e.sti baiet m are,
:i ce se petrece. Este doam na directoara la $eoala de
a. A p u rta t pe dru m u ri incurcate si pe alt;i barbati,
rorbe$te : duduca Leona ii num ara pe degete. In pri-
dum neaei i-a pus ochii pe dom nu inginer a nostru.
paharele si-i sprincenata... N u-m i place m ie ca ride si
0 gidila necuratul. A venit in plim bare pina aici. A
in tre si in gradina la noi tocm ai cind inflorisera cei
:iri. Dom nu inginer s-a pioconit in fa ta ei, a ru p t pe
os .si i 1-a daruit. Ea i-l potriveste in piept si ride,
lu spun ca n -a r fi frum oasa, dar ce a re ea sa tu lb u re
3arbat serios cum e dom nu inginer ? A iesit pe poarta
ii galben i 1-a chem at cu ochii dupa ea. Crezi ca 1-a
m nealui inim a sa nu se duca ? D upa aceea, in tr-a lt
ie cind asteptam cu m asa si iesisem in livada, i-am
drum , in d rep t cu casa noastra. A ris ici, a ris m ai
idu-1 dupa ea pe dom nu inginer spre Bucium eni ;
dnd iar, cind se intorceau ; i dom nu inginer n-a m ai
dum nisale.
pe m am a A nghelina $i-mi sim team inim a pu stiita si
se lam urea de ce ta ta ram asese cu to tu l stra in de
:le din acea prim avara ; insa nu ma puteam bucura
.'a fata de dum nealui se u?ura. Sentim entul care m a
dusm anie apriga im potriva acelei strain e care am e-
a d intre m ine i tata.
at cu glasul stins :
1 ta ta unde-i ?
n a te sa fie ? a clatinat din cap dadaca. Cit ai stat
scris, n-ai bagat se sam a ca pe biroul dum nisale
ie .?i u ita te ? Scrisorile si gazetele stau teanc, nici

98
 nu s-atinge de ele, n u-i m ai pasa de nimic. Ce ne facem noi, dragu
m am ei Iliu^a ?
Am lasat-o pe dadaca sa lacram eze ?i am tacut, cufundat in
ginduri am arite. A trecu t pe linga m ine jitaca Leona fa ra sa m a
vada. P rivea cu ochii atin titi in tr-u n viitor din cadrul caiuia dum -
neaei lipsea, ca si cum a r fi m urit. Slabise biata tifaca Leona.
N u-m i era insa m ila de drnsa ; aveam in m ine i un gind ra u ta -
cios, ca o ajungea blestem ul lui Col^un, catelandrul m eu pribeag
la m unte.
Am sa stau de vorba cu tata... am zis eu in tr-u n triziu,
m ai m ult catra m ine insum i.
Dadaca i-a pocnit palm ele, tinguindu-se :
Cum s-ar p u tea una ca asta ? Cum ai cuteza Iliu^a ?
Lasa-m a, dadaca ; sint doar p rietin cu tata.
Ea m -a p riv it spariata. Ii spusesem dadaca, nu m am a, cu un
ton de nem ultum ire du$manoasa.
Of i iar of ! Nu tiu la ce capat om ajunge. V ai de zilele
noastre !
Dadaca A nghelina, i-am zis eu ridicindu-m a, sint tru d it
$i m i-i somn ; m a due sa m a culc. D ar s-ar putea sa vie chiar in
sara asta G rigorita Oanea, sa ia ravaul pe care 1-am scris m ai-
nainte in biroul tatei. A tuncea m a trezesti, ca sa i-1 dau.
Bine, dragu m am ei, m i-a raspuns ea um ilita, observindu-m i
cu aten tie ochii in n eg u rati ; du-te si te hodineste fa ra grija. Dar
sa nu cum va sa te superi pe mine, dragutule, ca ti 1-am p irit pe
dom nu inginer a nostru. Eu is ca o ca^ea p u ru ri treaza, prive-
ghind. $i nu puteam sa tac si sa n u -ti spun, fiind tu in clipa asta
singur barb at in casa Polixeniei noastre. U nde a plins Polixenia,
eu nu pot suferi m uiere stra in a rizind. Im blinzeste-^i ochii asupra
m ea, Iliu|:a.
Am ram as p a tru n s de accentul tragic al cuvintelor dadacei
mele, totui nu m -am induplecat s-o privesc blind i am lasat-o
sa se tinguie. A m araciunea pirei dadacei m ele im potriva dom nu-
lui inginer a nostru s-a adlncit ?i m ai m ult in fiin ta m ea dupa
cel dintai somn trudnic de tre i ceasuri.
C atra m iezul noplii m -am tre z it avind in sufletul m eu ru p tu ra
cu ta ta ca pe niste lilieci inspaim intati care scriu in to ate sensu-
rile linii frinte. Socotindu-m a singur b a rb a t la casa bietei m ele
m am e m oarte, dadaca im i aparea oarecum comica si in v alu ita de
negura eresurilor arhaice. A scultam cucosii care im i dadeau
sem ne de profunzim ea vrem ii, ram ase m isterioase i astazi, spu-
nind precis lum ii m oderne m ecanizate sfertu rile noptii, i m a in-
torceam ca tra b a trin a m ea A nghelina cu o sim tire de m ila. T ra-
iectoria m iniei m ele se in d rep ta aeum spre tata. A tit de m ult ma
deprinsesem sa-1 adm ir si sa-1 scot deasupra lum ii obi$nuite, incit

7* 99
 coborirea lui de pe piedestal im i zdruncina echilibru su fle tu lu i
II adm iram p en tru atitudinea lui de ironie taioasa fa ta de so-
cietatea in care traiam . Ma facuse sa in^eleg ca aezarea noastra
sociala $i politica era alcatuita din sim ple firm e fa ra c o n tin u t,
cu o birocratie corupta, eu m o?ierim e feudala, cu politicieni
gala sa am aneteze oricind i oricui boga^iile |a rii i cu o m uncito-
rim e crud im pilata. Adesea dom nu inginer, prietin u l meu, imi
com unica sent into i epigram e referito are la vial^a noastra poli
tic s ; acestea m a am uzau p rin in to rsatu rile lor spirituale, d ar
trezeau in m ine o coarda dureroasa. Dispre^ul pe care il cultivase
in m ine ta ta p entru nedreptate, coruptie $i exploatare, nu era de-
cit floare i podoaba deasupra u rii pe care o m otenisem de la
neam ul indelung obijduit al Polixeniei.
Se lum ina in m ine capul m are al tinichigiului cu ochii lui ex-
presivi care m a indem nau sa raspund la chem area um ilintilor si
ofensayilor vietii. Alecuy D um itriu nu era u n diletant ca dom nu
inginer, ci un luptator. Trecerea lui de m eteor pe cerul prim a-
v erii m ele im i lasase in^elegerea ca energia avintului are pret
num ai atunci cind e folosita in tr-o acpiune ju sta ; ca acyiunea e
legata de viata, pe cind visul sterp ram ine al inertiei.
A$a ca parasind raiu l de la N ada Floriior, m a indirjeam sa in tru
in lum ea reala, spre a da caracter sens vietii mele.
In tai ?i intai se cuvenea sa gasesc o solutie pentru a-m i im -
paca profesorii i am orul propriu. Am tre c u t destul de repede
rseste aceasta problem a, pe care, desigur, nici dom nul Ciolac, pro-
fesorul de m atem atica, nu m i-ar fi propus-o p en tru teza de mai.
In dezlegarea ei era necesara in prim ui rind prezenta dom nului
inginer ; treb u ia num aidecit sa-1 vad i sa vorbesc cu el dim i-
neata, in ain te de a ne duce, eu la scoala .si dum nealui la serviciu.
Im i im aginam o intilnire viforoasa, dupa care scena luneca spre
un patetic sentim ental. M ihnirea m ea dusm anoasa se topea clipa
cu clipa ca un a b u r de la N ada Floriior $i am lunecat iarai in
somn cu ochii plini de lacrim i.
A bia rasarise soarele, cind m -am trezit iar. Cioeanise cineva
in geam. Cind am sarit din asternut, cioeanitura s-a repetat. Tre-
buie sa fie G rigorita O anea, m i-am facut eu socoteala, pe cind
trageam cu graba pe m ine halatul. Nu era Oanea. Am deslu^it
in tr-u n colt al ferestrei capul de b ufnita al dadacei m ele. Ma in-
dem na cu clontul sa ies afara.
Am lu at scrisoarea, am deschis cu luare-am inte u$a i am ie-
?it in cerdac.
Am gasit pe Culai in to ata stralucirea costum ului sau. Eram
pe punctul de a notifica fa ra inconjur tovarasuiui m eu de rai des-
 G rig o ri|a Oanea, im i zise el cu zim betu-i p u tin tel batjoco-
rito r, n -a p u tu t veni, caci n -a re chip sa se intoarea acasa ?-apoi
sa se duca iar la gim naziu. Zice ca azi ave^i teza i n u se poate sa
lipsiti. A?a ca ducindu-m a ?i eu la Rada$eni cind se zarea de ziua
ca sa vad ce $i cum s-a pus la cale cu A lecut, s-au gindit cei de-a-
colo sa m a trim e a ta pe m ine in locul lui Grigori^a O anea. Mi s-a
p a ru t b u n baiet, d ar n u -i priceput la undi^a. Deci d a r eu i^i dau
tfe rtific a t de la dinsul, si du m n eata im i incredin^ezi rava$ul.
Im i spusese d u m n e a ta la p riv irea ciudata ce-o intorsesem
e a tra el. In lum ea astalalta, in afa ra de N ada Floriior. C ulai al
m eu avea u n loc de um ilin^a in care lipsurile educatiei si im bra-
cam intei lui sareau in ochi. De aceea eu devenisem ,,d u m n ea ta'- i
el ii pleca fru n te a iniinzindu-m i cu degetele-i negre i arse de
soare ,.tfe rtific atu l.
Grigori^a O anea im i scria tre i cuvinte cu creionul pe o jum a-
ta te de foaie de caiet, incredintindu-m a ca pot da ce m i se cere.
N eculai a in^facat scrisoarea i a purees in galop pe poarta, oprin-
du-se num ai o clipa ca s-o inchida cu respect, i a cotit spre m ia-
zanoapte catra Radaseni.
Tot tim p u l cit statusem de vorba cu Neculai, dadaca m ea An-
ghelina m a pindise a^intit, ca sa cunoasca daca m i s-au imblinzit.
ochii. A fost fericita ca-i zimbesc.
Iliuta, m i-a optit ea, nu-1 pot-i vedea in dim ineata asta pe
dom nu inginer a nostru. Doarm e, si pina ce-a veni vrem ea sa te
duci la $coala, nu se trezeste. E tru d it de drum ; s-a dus ieri ca six
ia in p rim ire podul M oldovei de la Boroaia. S-a culcat tirziu, fa ra
sa min'ince.
Bine ; 1-oi vedea cind m a intorc de la $coala, i-arn raspuns
eu cu lini$te b atrin ei A nghelina.
In ain te de a m a intoarce in cam era m ea, am p riv it ca pe ceva
cu to tu l nou gradina inflorita. M erii pareau niste lam pioane roz-
albe ale zilei. P ina in acea d im ineata nu observasem nimic, orbit
de entuziasm ul m eu p e n tru fericita breasla a u n d itarilo r : fericita
m ai ales ca nu are niciodata im pasul unei teze de m ai la m ate-
m atica.
D om nul Ciolac, profesorul m eu. era un om blind, as p u tea
spune chiar sfios, insa cu totul strict in slujba sa de propagator
al celui m ai im p o rtan t ?i dificil obiect al in v atam in tu lu i gim na-
zial. Cu to tu l strict in aceasta dato rie definita a sa fa ta de viatii,
de tro n i tara. Elevii m ai vechi decit m ine, adica rep eten tii sau
babacii cum le spuneam noi, g en eratia tin ara, pretindeau ca
dom nul Ciolac, chiar de la sosirea sa la catedra de m atem atici a.
gim naziului nostru, duce tra ta tiv e de in su rato are cu o m osteni-
 Nu eram unul d in tre elevii sai em inenfi, nu m a suisem nici-
odata peste nota 7 in catalogul sau. Si cum la toate celelalte obiecte
aveam cu doua $i tre i puncte m ai m ult, dom nul Ciolac se socotea
jig n it in num ele tiintei.
Leciiile A ritm eticii rationate a lui Rou, in ultim ul trim estru ,
le frunzarisem in pripa. Cum in acest rastim p profesorul nostru
crezuse de cuviinla sa se ocupe m ai m ult cu ciurucurile i cu ba-
bacii", inca nu fusesem ascultat la tabcla ; pe linga asta, lipsisem
in ultim ele doua saptam ini. la ta ca sosise scaden{;a fatala. Mi se
trin lite a raspuns p rin tovara$ul m eu de banca, Oanea, sa nu lip-
sesc de la teza de mai, a carei nota avea im portan^a a la tu ri de
exam enul oral al sfir$itului de an. Daca un elev are m edia 4 in
cele trei trim estre ale anului, preciza aritm etic babacilor nostri
dom nul Ciolac, cu un 6 la teza de m ai $i cu un 5 la exam en, do-
binde^te m edia de tre c e re . Din aceasta pricina cei vechi, care re-
petau fiecare clasa, in lu n a m ai se puneau pe brinci ca sa capete
nota de corectare. A m bitia lor, dupa aceea, nu m ai pretin d ea decit
nota m ediocra necesara p en tru a dobindi certificatul ce le-ar fi
dat d rept sa solicite o slujba la trib u n al ori prefectura. Acea nota
m ediocra necesara o cer^eau uneori cu lacrim i in clasa ultim a a
profesorului, ca sa nu rarniie pe d rum uri, ,,sa ajunga a-i citiga
h ra n a cu undifa la iazurile de d evale.
P e n tru dobindirea notei la teza de m ai, saracele m am e de la
m ahala dadeau sarin d are la biserici. D esigur ca titac a Leona, daca
ar fi avut dragoste p e n tru m ine ?i m i-ar fi cunoscut nacazul, s-ar
fi ostenit pina la M aica D om nului de la A dorm ire i i-a r fi spus
o vorba la ureche fagaduindu-i o lum inare de ceara, rugind-o sa
se m ilostiveasca asupra m ea cu lum ina cifrelor i rafionam ente-
lor m atem atice. Dadaca nu si-ar fi ingaduit asem enea fam iliari-
tate, fiind o fiin ta m ai jos a$ezata pe scara sociala ; ea ar fi in ter-
v en it p rin popa G heorghe la m arele Sintilie, ca sa-m i m carga
bine la teza.
Ca fiu $i p rie tin a dom nului inginer a nostru, eu puneam la
indoiala capacitatea aritm etica a personagiilor sfinte. Aveam
sansa de zece la su ta sa dau o teza la lim its ; asta a r fi fost insa
pe cit de jig n ito r p e n tru dom nul Ciolac, pe a tit de um ilitor p entru
m ine. M i-a lucit in m inte versul m elancolic al lui G rigore Ale-
xandrescu :
M inuni in vrem ea noastra nu vad a se m ai face...

Nici nu m -am m ai injosit ca sa deschid zadarnic A ritm etica

ratio n ata a lui Rou. M i-am p reg a tit coala de teza, h o tarit s-o las
alba, i-am ateptat cu lini^te evenim entele, incred in tat fiind ca
se vor gasi m ijloace ca sa nu pierd anul.
Dadaca A nghelina m i-a pus d in ain te in sufragerie cafeaua cu
lapte al carui gust il uitasem de cind m a deprinsesem cu petele
frip t m am aliga virtoasa din ostrov. T itaca Leona a catadixit
sa-m i |ie tovarasie ; m i-a intins o felie de cozonac, fa ra a-i des-
crefi fru n tea, m -a lasat sa-i pretuiesc dulceata. Apoi m i-a pus
cu delicateta o in tre b are plina de am araciune :
Se zice ca unii d in tre elevii gim naziului isi fac leetiile m ai
m ult la iazurile de devale.
Cit pe ce sa m a inec cu cozonacul. Ziua proasta de dim ineafa
se cunoa$te, am reflectat eu.
Ce zici dum neata de asta ? a u rm a t ea scuturindu-i zulufii
invalatuci^i in hirtie.
Nu puteam raspunde cu g u ra plina.
A tre c u t pe la m ine dom nul Vacam ar, a continual titaca
Leona, in d ep artm d delicat fara m itu rile de pe pieptii camizolului
dum nisale alb ; a tre c u t pe la m ine dom nul V acam ar i 1-am ru -
g a t sa-m i procure nite inform atii. P arerea m ea era ca un tin a r
care pleaca noaptea de acasa s-o fi ducind la o in tru n ire de car
bonari. D ar dum nealui m i-a adus raspuns ca n u -i vorba de con-
spiratii, ci de ad u n ari de derbedei pe m alul baltilor. Acolo se
duce i nepotul dum neavoastra...

103
 Adica nepotul ro taru lu i, am in tre ru p t eu.
I'ita ca Leona m -a p riv it de sus, uim ita de cutezanta mea.'
Ba sa m a ierji m ata, obraznicule ! O fi nepotul rotarului,
d ar in prim ul rin d e fiul inginerului D um itras. Nu ?tiu ce m -a
facut sa n u -i aduc pina acum a la cuno^tinta ispravile fiului sau.
Am raspuns cu dem nitate :
f ita c a Leona, am sa i le aduc eu insum i la cunostinfa chiar
astazi.
C hiar astazi ? M ira-m -a$ ! Ca pe dum nealui de vreo luna
nu-1 m ai p rinde nim eni acasa. Nici n u -i pasa de o sora buna care
i-a sacrificat p e n tru dum nealui viata. In singuratatea in care
traiesc m i s-a r cuveni poate un cuvint, o aten(,ie... Tot a5a de am a-
rita sint ca si atunci cind ticalosul de Jo rj Ropcea s-a dus peste
m ari $i ^ari i m -a lasat pustie...
Am lasat num ai pe Chirica m otanul sa asculte din nou rom a-
nul p |a c a i Leona pe care i eu il ascultasem in atite a rinduri.
M -am g rab it spre celelalte grele incereari ale zilei.
M i-am pus in geanta cartile de cursuri ale acelei dim inefi ; pe
linga aritm etica m ai aveam franceza istoria. Am p riv it o clipa
m anualele aceste doua din urm a aezindu-le linga coala alba. Am
suspinat : eram u n as al G ram aticei franceze un erou al Isto-
riei m oderne. M arire $i decadere... am $optit eu cu sincera
ironie.
Cind sa ies pe poarta, G rigorija O anea venea grabit ca sa-m i
aduca ?tiri $i sa m a ia la teza. ,
Coborind uli$a Rada^enilor p rin tre casute albe si livezi de m eri,
O anea m i-a com unicat veste buna despre p rietinul m eu cel nou,
tinichjgiul. La inceput lelea Ileana intim pinase din p a rte a b a tri-
n u lu i oarecare im potrivire. D ar gospodina b aiatu l punindu-se
p e n tru pribeag si a ju tin d i Vasile Rusu pescarul, Tudose O anea
s-a induplecat ?i a pus la cale el singur ieirea strain u lu i catra
m anastirea Ri$ea. A vea sa um ble calare in straie ciobane^ti, ala-
tu re a de scutarul lui mo Tudose, care se afla venit in Rada$eni
pentru sim briile i m erindea feciorilor si baciului de pe Deleleu.
A purees incalecat in ta r n M cu caciula si sarica, cu gluga si baltag,
cu desagi la ciochine, i s-a inchinat inspre p rietinii sai cu
voie buna.
El socoate ca intr-o saptam ina s-ar putea intoaree la Fol-
ticeni, $i-a incheiat G rigorita istorisirea.
Nu i-am dat nici un raspuns.
U rm arirea lui se pare ca-i in legatura cu rascoala, a ur-
m at tovaraul meu.
T a c e s t e vnrhe 1-am nnucat rte hv at nn *71 r t l Q w f ^ T ?1 r e* f
 Socoteam ca pot vorbi cu tine... a inginat el cu sfiala.
Cu nim eni i nicaieri ! i-am poruncit eu ca din tr-o grea
iaina.

CAPITOLUL XIII

Eu dau o teza faimoasa la aritmelica,

iar Culai devine campion in iupta libera

GIM NAZIUL NOSTRU se afla a?ezat provizoriu ir.tr-o casa

veche boiereasca de pe u lita Sucevei, a$teptind sa se m ute in tr-u n
local m odern p e n tru care se adunau m ateriale pe u n lee v iran de
alaluri. D eocam data, elevi profesori se nacajeau in ni$te odai
scunde cu banci din m obilierul refo rm at al colilor p rim are. Co-
cova, trista i saraca, injghebarea aceasta a noului regat era in
arm onie cu toate celelalte ?andram ale, firm e fa ra con^inut, cum le
caracterizase dom nul inginer. Din ograda fara im prejm uire, co-
borau ca ra ri cable inspre nite bordeie de trogiodip. De acolo de
sus v ederea se deschidea inspre lacul din T arna M are iazul Cior-
saci. In fund, abia se deslusea un holm cu fin aju ri, sub picla ce
incepea sa se topeasca a dim ine1;ii.
In ograda gim naziului m iscare pufina, desi soarele stralucea
in azu ru l cerului, cernind pulbere de au r peste gradini inflorite.
G alagia tin e retu lu i se stinsese infrico$ata ; elevii toceau lec^iile
in clase, inghebosindu-se in banci asupra carfilor i caietelor.
P e d e lu l1 a su n at cu m ina un clopot d in tre acelea cu care um-
bla u rato rii in sa ra de A nul-nou. Clasa a tre ia avea in ora intaia
pe dom nul Ciolac ; teza de m ai din toata m ateria trim e stru lu i al
treilea. Am in tra t cu G rigorija Oanea. Eu eram cap de banca in
rin d u l al doilea ; O anea linga m ine.
Am a d u n a t de la baieti colile albe, ca sa le isealeasea dom nul
Ciolac. E ram douazeei i ?ase de elevi. Cind am tre c u t la locul
m eu, a in tra t $i profesorul, leganindu-se pe picioarele-i scurte i
lunecindu-$i asupra noastra ochii de catran, migdala^i ?i spince-
na1,i. T randafiraul de la b u to n iera ?i-l lasase in cancelarie, in
tr-u n paharel cu apa, pe prichiciul unei ferestre deschise : il za-
risem in trecere.
Elevii s-au ridicat in picioare cu m are tropot. Edecul gim na
ziului, babaca Buchan, m ai inalt cu u n cap decit profesorul, a
bolborosit rugaciunea si $i-a fac u t in pripa tre i cruel, m enindu-le
sfin tu lu i Rom an $i tezei de mai.
D espre m inunea sfintului Rom an vorbea in fiecare an parin-
tele M ovilescu la u n a din lectiile de religie. Rom an, fiind um ilita
 sluga m ire clericii de la sfin ta Sofie, i neavind stiin ta de carte,
era deseori batjocorit i in fru n ta t de psalfi i diaconi, ca, de?i
prost si nestiutor, are totu$i p a rte din d aru rile de bucate ale cre-
tin ilo r cucernici. In tr-o noapte, dupa un plins fara m ingiiere, um i-
litul Roman, adorm ind cu suspine, a av u t in vis frum oasa vede-
nie : a v en it la el Fecioara P reacu rata i i-a alinat suferinta, in-
dem nindu-1 sa m anince tre i bucatele de hirtie, dupa care 1-a in-
cred in tat ca, trezindu-se, va p u tea ceti orisice carte. Deci um ilitul
R om an s-a trezit cu b u n a nadejde $i a vazut ca poate ceti orifice
carte.
Pe cind profesorul, in tacerea clasei, ii punea iscalitura in
collul de sus din stinga al colilor depuse la catedra, babaca Buc
han, pe furl?, a v irit una dupa alta in gura tre i bucati de pagini din
m ateria pe trim e stru l ultim a A ritm eticii ratio n ate a lui Rou, le-a
m estecat, apoi le-a inghi^it, inchizind ochii cu evlavie.
P e fere a stra deschisa de linga m ine se zarea, ca un tablou in
ram a, o p a rte din luciul iezerului din T arna M are. Acolo se afla
ostrovul de la N ada Florilor sub puzderia aurie a soarelui de mai.
Acolo se afla raiu l rata cirii m ele. Acolo fusesem fericit o clipa din
trecato area via^a, filozofam eu cu m are infringere. In lum ea oa-
m enilor, m i se pregateau um ilirea .si pedeapsa.
Dom nul Ciolac a intins pachetul de coale iscalite. N -am ras-
puns apelului ochilor sai de cadina. Din acea clipa incepeau du-
rerile ispasirii si n-am gasit in m ine p u terea sa m i misc din
banca. Buchan a avut astfel prilej sa se faca placut si s-a repezit
cu hirsciitu ri de ciubote la catedra prim ind c-o inchinaciune pa
chetul. P e cind el im par^ea in tre banci foile, dom nul Ciolac a scris
pe tabela, cu creta, fo arte citet, titlu l tezei. Mi s-au inn eg u rat
ochii ; era ceva cu to tu l strain, dintr-o m aterie in erta a A ritm e
ticii rap o n ate. Nu m ai tin m inte ce, de^i fusese scris a tit de citet.
Soarta m ea era pecetluita. H otarirea m ea crincena, care m a chi-
nuise si m a indirjise in cursul noptii, purcedea spre realizare. Din
acel ceas, incepea p e n tru m ine vacanta. Pierdeam anul ; treb u ia
sa am ta ria si vrednicia de a-1 ci.stiga. Vacanf,a m ea treb u ia sa fie
inchinata studiului i p rep ararii p en tru un exam en de toam na.
Foaia m ea cu iscalitura profesorului in stinga si cu enunful
sus : Teza la A ritm etica, 26 m ai 1888, si num ele m eu im ediat de-
desubt : D um itras Hie a?tepta alba $i nevinovata. A ltadata ase-
m enea foi albe le um pleam im ediat ?i cu u$urinfa, la aritm etica i
la toate celelalte discipline. Profesorii aveau placerea i satisfac-
tia sa le orneze cu note m axim e. la ta ce p u tea insem na p en tru
m ine febra pernicioasa 1 a prim averii. E ram jignit de propria m ea
decadere ; insa nu m a sim team cu to tu l nefericit si p astram inca
in fiinta m ea dulceata u nor zile n e u ita te i a unei prieten ii care
1 Pernicioasa vatam atoare, daunatoare. (N.R.)

106
m a ridicase deodata socoteam eu la in^elegerea superioara
a vie^ii.
Cunoscusem in raiu l de la N ada F lorilor oam enii um iliti, robi
ai vietii, in dispre^ul lum ii bune de atunci. P astram p e n tru ei un
sentim ent delicat, inlelegind nevinovatia lor p e n tru pedeapsa in
care vie^uiau i osindind v in a crim in als a unei s o c ie ta l rau in -
tocm ite. S entim entul acesta luase brusc o form a avin tata. T inarul
m eu prietin, tinichigiul, im i aratase calea. Nim ic nu m i se parea
m ai m ar el decit acti unea in ch in ata binelui celor m u lp i na-
pastuiti.
Istorisirile m ih n ite ale prietin ilo r m ei din ostrov in tra se ra in
m ine cu m iresm ele i privelitile, operind in fiin ta m ea ca acele
v en in u ri asociate ce pot vindeca unele boli. C hipurile lor im i apa-
ru ra In am intire aureolate de lum ina $i de dragoste, in clipa des-
p a rtirii. S ubt o im pulsie incon$tienta si nebiruita, am inceput a-i
sehifa cu creionul pe foaia alba ce aveam dinainte, m enita tezei
de m atem atica. Am desenat g rab it ostrovul ?i figurile lor, si o
undita, em blem a a pasiunii m ele de pescar. Lui Neculai, m ento-
ru l m eu, i-am rez e rv at u n coll deosebit. Im i priveam visator
m elancolic opera.
Aud in dosul m eu glasul irita t i scandalizat al p ro fe s o ru lu i:
C e-nseam na asta, Dum itra ? Am im presia ca ai innebu-
nit. A sta li-i teza ?
R um oare in clasa. Cei m ai m u lli elevi ii ispravisera lucrarea
scrisa. T im pul trecuse peste m ine cu indiferenla, cazind in p ra-
p astia e tern italii. Am p riv it ca un strain, cu m irare, desenul pe
care il aveam dinainte. Nu stiam ce as fi p u tu t rasp u n d e lui
dom nu Ciolac. Sub stricte la m etodica a profesorului nostru dor-
m ita insa o violenla pe care noi, elevii, Inca nu i-o cunoscusem .
Ie$i a fa ra din clasa ! a zbierat el ca in delir, cu vocea deo
data raguita. P e n tru asem enea b ataie de joc vei fi elim inat din
coala. Im ediat voi supune cazul dum nitale conferinlei profe-
sorale.
A ceasta n ea^teptata izbucnire de fulgere si tra sn e te a avut
d aru l sa a$eze in m ine echilibrul stap in irii de sine.
Dom nule profesor, am rasp u n s eu ridicindu-m a in picioare;
desenul acesta n-am avut in te n lia sa vi-1 dau drept teza.
De ce nu li-a i scris teza ?
N -am raspuns.
De ce n u li-a i facu t lu crarea ? i-a aru n cat iarasi strigatul
dom nul Ciolac pe cea m ai in alta nota de tenor.
Im presia dum neavoastra de la inceput a fost aproape justa,
am raspuns eu.
Ce im presie ?
A li a v u t im presia ca a? fi innebunit.
Elevii clasei ii dadeau coate i chicoteau. U nii erau chiar ex-

107
trem de veseli, m ai cu sam a Buchan, care casca un enorm rin-
je t m ut.
A sta-i culm ea im pertinenjei ! a u rla t dom nul Ciolac. A ri-
dicat pum nul strin s spre nasul meu.
Va pot explica totul, dom nule profesor, am vorbit eu cu
aceea$i lini$te.
Ce-m i poti explica ? N u-m i poji explica nimic. Auzi dum -
neata, sa-m i explice el m ie ! Confisc acest docum ent ! a adaos el
iragind de pe banca cu un gest fulgerat de prestidigitator.
Desenul e al m eu, dom nule profesor, m -am precipitat eu
dupa a$a-zisul docum ent.
Desigur, a flu tu ra t el deasupra capului teza m ea. N -am in-
tenfia sa-1 pun in ram a si sa-1 trim et pinacotecii de la Ia$i.
Obosit de sfor^area ce facuse, s-a oprit i m -a p riv it din tr-o
data cu uim ire $i m ila :
Ce s-a intim plat, D um itra? ?
Am su ferit de o febra prim ejdioasa, dom nule profesor.
H a-h a-h a ! s-a am estecat fa ra rost Buchan, ca un font ca-
ru ia nim eni nu-i ceruse p arerea ; s-o bolnavit de frig u ri de balta.
In loc sa vie la coala, lu n a a sta s-o ^inut de pescuit la iaz.
A devarat ? s-a intors spre m ine dom nul Ciolac.
Eu am incuviinjat cu fru n tea, plecindu-m i ochii.
Se poate u n a ca asta ? s-a u im it profesorul. Ifi dai soco-
teala, Dum itra, in ce s itu a te grava te-ai pus ? E nem aiauzit ca
un elev bun, p rin tre cei dintai, sa cada in asem enea eroare. Uiie
unde ai ajuns ! '
H a-ha-ha ! s-a am estecat iar ca un im becil babaca Buc
han ; o ajuns la G roapa M inzului.
Ce-i aceea G roapa M inzului ? s-a intors plictisit dom nul
Ciolac.
Acolo se ineaca cei care nu $tiu a inota... a explicat rin jin d
babaca.
Profesorul n-a facut nici un haz de ISm urire ; s-a intors iara$i
spre m ine sever :
In orice caz, Dumitra, te anunf ca hotarirea m ea ram ine
nestram utata. Vei suporta consecin^ele incontientei sau im per-
tin en lei dum nitale.
In vrem ea asta tezele se adunasera in m ina profesorului. Buc-
an i~a prezentat-o pe-a lui cel din urm a, c-o plecaciune $i cu
gindul la P re ac u ra ta Fecioara. Clasa nu m ai era de jin u t in friu ;
ii ieise din fire. Dom nul Ciolac a inteles ca intirziase p rea m ult
in tre elevi cu intreb arile $i raspunsu rile sale ; a ie?it repede, trin -
tind ua. Colegii m ei au scos un u rlet prelung de piei-roii, cla-
dindu-se unii peste aljii in bancile din preajm a mea.

108
 O ra a doua, libera. P rofesorul de gim nastica, dom nul capitan
pensionar lonescu, fusese chem at u rg en t in tr-o comisie la P ri-
m arie.
Am ie$it in ograda gim naziului, cu to ata droaia de baieji dupa
m ine. Vroiam sa schim b citeva im presii cu p rieten u l m eu G rigo-
ri^a Oanea. L -am cau tat cu ochii ; nu 1-am gasit. D isparuse.
Am a^teptat citeva m inute, sa fiu chem at la cancelarie. P ro-
babil ca era p rea devrem e. P rofesorul de franceza la care aveam
m edia 9, i cel de istorie, la care aveam m edia 10, imi erau favora-
bili desigur si probabil incercau sa inm ladie strictelea lui dom nu
Ciolac.
Cu m inile in b u zunarile pantalonilor, pasind cracanat i rar,
Buc?an veni spre m ine, p rivindu-m a sarcastic.
M a-m ai D um itra?, im i zise el bilbiind ; acu-cu ai p atit-o !
Cum ?
Acu-cu ai d at de dracu !
M a prefaceam ca n-aud, ca sa-i anulez atacul.
Nu inteleg ce vrei sa spui.
V reau sa-ti spun ca are sa-ti tra g a ta tu -ta u o m a-m a-m a
de bataie, sa te puie pe coaste.
Cum ?
Te ba-bate, m ai, ingineru, de te om oara !
D ar pe tine, m ai babacule, te om -om orau cind ram ineai
rep e ten t ? Ai aju n s cu m u stati si flacau de in su ra t $i tot n -ai is-
p rav it gim naziul.
A -ha ! izbucni cu ferocitate babaca Buchan ; v ra sa zica
num ai te faci ca n -au zi i m a iei peste picior ! Apoi cu m ine ai
de-a face ! Eu n u -s Ciolac sa-ti caut in coarne ; eu i |i m oi num ai-
decit ciolanele. Acu nu m ai esti p rem ian t i te da afara din
coala...
A sculta babacule...
- M ai sfrijitu le, babac ii ta tu -ta u ! Eu is Buchan Ion.
A sculta, babacule, nu te u ita a$a cu g u ra cascata la m ine
i ia am inte. Daca indrazne^ti sa m a atingi, iti scot ochii cu doua
degete.
In clasa m ea, a treia, aveam p a rtiza n i pe to^i elevii m arunti.
Ace^tia au d a t glas de m are veselie la am enintarea m ea ca o sa
ram iie chior Buchan, cavaler candidat la insuratoare. Insa acest
a ju to r al cam arazilor m ei a avut d a ru l sa-1 scoata pe hojm alau 1
din to a te titin ile. Cu o sudalm a s-a ?i repezit asupra mea.
I-a pus d in tr-o data cineva o m ina in piept i 1-a brincit
inapoi.
Ho, m ai Buchan, nu te avinta, ca apoi ai de-a face cu m ine.
Ce te-am esteci, bre, i ce cauji tu aici ?
1 H ojm alau om m are la trup, dar prost. (N.R.)

109
 B abaca il privea uim it pe invatatorul m eu Culai. Din privirea
ce-m i arunease acesta, in^elesesem ca vrea sa-m i com unice o
veste. Deosebirea in tre Culai de la N ada Florilor i cel pe care il
aveam acum in fata era m ica si privea num ai im bracam intea. Ti~
n u ta de tirg a lui Culai se alcatuia d in tr-u n su rtu c curafel, pan-
taloni intregi si o cam asa albastra. Im i inchipuiam ca indrazneala
lui, in ograda gim naziului, va fi m ai m ica decit la balta. Dar m a
inselam .
Ce caut aici ? N -am sa-ti dau tie socoteala, repetentule, care
te cunoate tot tirgul de cind in v e|i la gim naziu i n-ai m ai is-
pravit.
Ha ! s-a fisticit Buchan. De cind inva^ eu la gim naziu ?
- De cind era bunica fata m are !
Buchan i-a venit in fire c-o in ju ra tu ra :
M ai golanule ! Mai paduchiosule ! Nu indrazni sa te pui
cu m ine !
Golan sint, caci is sarac, a recunoscut Culai, d ar paduchios
nu, caci m a la m am a, dum inica dim ineata, fiind dum neaei de me$-
te$ugul sau spalatoreasa i num ai atunci avind vrem e. N -am de ce
m a rusina ; i nici carte nu stiu, ca n -are cine m a tin e a la scoala;
d a r pinea m i-o citig cu dreptate. Insa tu, nam ila duglisa l, ai d e
toate i-ti petreci zilele degeaba la gim naziu ; rtu faci nim ica ?i
pute pe urm a ta lenea !
Lipseti din fat,a mea, scirnavie ! $i-a iesit din fire Buc
han, crescind in sus ca sa-$i ia tot rasuflqtul, p e n tru atac. Cind
ii-oi da, m ai pacatosule, o laba, te v ir pina la git in parnint i p e
u rm a te cufund de tot cu calcaiul.
Mai lungane, acui te vad in ^arna cu nasul in fundul
dracului !
Cind i~a repezit Buchan pum nul, Culai s-a tu p ilat si s-a des-
facut de la parnint ca din catapulta ; s-a dus cu capul inainte iz-
bind pe hojm alau in plexus, Buchan a cazut doborit im ediat cit
era de lung, cu rasu flarea pierd u ta i ochii stinsi. Culai i-a dat
ocol in goana i, cu picioarele desculte, 1-a lovit, intorcindu -1 cu.
nasul in pulbere.
H arm alaia ograzii a contenit ca la o comanda. P e u rm a a pornit.
din nou, cind babaca Bucsan a inceput a se rasuci, dind ca un
gindac urias din m ini i din picioare. Culai se grabea.
Eu am suit ripa p rin livada lui Cucu, m i-a zis el p rip it ; i
am venit sa te vad, tiind ca te afli la coala, si sa-ti spun sa nu.
carecum va sa te m ai duci la Nada Florilor, caci um bla acum a
patru le de soldafi pe m alul baltilor i pusca in tre stii si ostroave,
Te m ai caut eu ca sa-ti dau veti.
1 Duglisa trindava, lenesa. (N.R.)

110
 Dupa ce-a d isp aru t el, s-a a ra ta t din alta p a rte G rigorifa
Oanea.
U nde erai ? 1-am in treb at. T e-am cautat. A fost aici in
ograda lu p ta lui David cu Goliat.
Lasa asta, Dum itra$, m i-a raspuns cu tain a p rie tin u l Oanea.
Eu am sta t in p reajm a cancelariei ca sa aflu ce s-alege cu tine.
Vazind ca nu aud nim ica din sala, am ie.'jit sub fere a stra afara.
Dom nul Ciolac vorbea cu m are su p arare ; venea pina la fereas
tra, scotea din paharuj: tra n d a firu l ; se ducea cu el m ai incolo, se
intorcea si-1 punea iar in paharut, Se cam incontrau dum nealor,
dom nii profesori. Ciolac pretindea ca sa te excluda p e n tru to t-
d eauna din copla. D om nul R ainu striga : Nu se poate, nu se poate!
Pe un copil care a gre$it o data, d um neata vrei sa-1 pedepsim ca
p e n tru o crim a. De ce ? Ca sa dam satisfac^ie am orului propriu
al dum nitale ? Ciolac, nu i nu ! A tunci dom nu R ainu a trin tit
catalogul. D upa aceea a cerut lui Ciolac desenul i i 1-a luat, ca
sa nu se piarda, zicea dum nealui, i sa-i ram iie baietului o am in-
tsire din aceasta epoca a vietii lui, cind va ajunge cineva in ^ara
asta. Aa spunea dom nu Rainu. Se vede ca tine la tine.
G rigorita O anea a dat iar fuga spre cancelarie ca sa afle alte
vesti. E ram stin jen it de im bulzeala din ju ru l m eu ?i a celorlalte
tre i clase, ieite in recreatia a doua. D obindeam o celebritate pe
care n-o doream . C hiar .si caderea naprasnica a lui Bucsan babaca
m i se atrib u ia tot m ie p rin anum ite in terp retari. Daca n -a r fi fost
chestia tezei, nu m a luam la clan^a cu Buchan ; i in d ata ce m -am
lu at la clanta cu Buchan, am doborit nam ila p rin tr-u n interpus
al m eu, unul Culai de devale.
Il $tim noi, declara Baican, a lt babac, acesta d in tr-a patra.
C ulai acela cunoa$te toate sm echeriiie trin telo r, ca-i uctjiic in to ti
anii la circurile care vin de Sintilie, cind se deschide iarm arocul
cel m are.
Lasa ca-i a ra t eu lui ! striga Bucan, batindu-se cu pum nul
in piept. Am sa-1 pindesc dincolo de rohatca, la caram idaria cea
veche, cind se-ntoarce de la pete. li dau u n a in cap c-o lespede
de-i iau to ata p u tere a in vecii vecilor am in ; sa-1 prohodeasca
popa G heorghe de-acolo pina la tintirim .
Daca faci u n a ca asta, te duci la ocna pe via|;a ! 1-am am e-
n in ta t eu.
H a-h a-h a ! P arca m a vede si m a stie cineva ?
Apoi n u spui tu singur ce vrei sa faci ? m -am invier^unat
eu, holbindu-m a la el.
Ia lasati-m a in pace ! a m orm ait Buc$an facind bot cu bu-
zoaicele lui groase.
Copiii rideau fa ra nici o frica. P edelul a ie?it in ograda cu clo-
p otul cel m are i a prins a-1 balabani inspre cele p a tru puncte
cardinale. S-a apropiat de Buchan, scuturindu-i-1 la ureche. E ra

111
un b a trin spatos ?i m are, c-un m aturoi de b arb a pina la chim ir :
fusese vizitiu boieresc. B alabanea clopotul $i rldea c-o gura $tirba,
num ai cu citiva col|i negrl.
O grada aproape se golise, cind Grigori^a O anea veni iarai la
m ine in fuga cu ve?ti.
A sosit dom nu inginer ; 1-au chem at la cancelarie.
Asculta, G rigorita, i-am spus eu pripit. Eu plec chiar acum a
acasa. Sa-m i stringi i tu carfile i sa m i le aduci. T ata era su-
p arat ta re ?
Nu e ra suparat, d ar are vrem e sa fie, dupa ce-a afla toate,
m i-a raspuns m ihnit Oanea.

CAPITOLUL XIV

Domnul inginer descopere pe vinovat

MA A$EZASEM 1NTR-UN JlL T ?i asteptam de-un tim p pe

tata, pina ce m -am trezit cascind cu lacrim i. M a ajungea tru d a zi-
lei din ajun, plina de atite a evenim ente dram atice. In sta re a de
alifare nervoasa in care m a aflam , zadarnic a? fi incercat sa m a
odihnesc. Biziia oarecum in m ine tau n u l nelini$tii. N u-m i era
a tit de frica de m inia ta te i cit eram disperat de lo vitura ce pri-
m ea $i de m ihnirea lui.
Ca sa-m i tree m ai pu^in chinuit ceasul de a$teptare, am tras
din v rafu l de pe m asa de lucru gazetele la care ta ta era abonat :
Lupta, U niversul, M uncitorul. Benzile de e x p e d ite nici nu fusesera
desfacute. Am gasit im ediat, in coloanele de reportaj $i infoi-ma^ie,
e fe m erid ele 1 tragediei tara n ilo r rasculati, de care imi vorbise
Alecul tinichigiul i din pricina careia el insu?i se afla acum a pri-
beag. U nele num ere ale gazetelor reproduceau din M onitorul Oji-
cial com unicatele guvernului.
T ulburarile taran ilo r aveau un caracter de for (a oarba dezlan-
pjita. In satele din ju ru l Bucure^tilor, inca de la inceputul lui
aprilie, incepusera a fi devastate circium i si conace. Se vorbea de
p rim ari m altratati, de pro p rietari ?i arendasi refugiati in Capi
tals, aducind cu ei spaim a. O am enii p am intului facusera din unel-
tele de plugarie arm e ?i pretindeau m alai, deci strigau din foa-
m ete. M ai cereau pam int, d intr-o im proprietarire ce le fusese fa-
fem ei bocind si copii scheletici. S tap in irea luase m asu ri dictato-
ila le ca in tr-o stare de razboi. C eteam cu sufletul b in tu it de in-
dignare ?i rusine $tiri rela tin d brutalitatdle la care erau supusi
tarani.i a re stati ; batai cu centurile in g reu iate de cartusiere, pina
ce p edepsipi le$inau in singe. E rau stropi|;i cu apa rece ca sa se
detepte $i sa-?i prim easca restu l osindei poruncite. G azeta M unci-
torul, despre care tali' pom enise tinichigiul, rela ta u n fa p t care rni
se p a re a de necrezut. T aranii fusesera som a#, in tr-o localitate de
al carui num e nu-m i m ai am intesc, sa se opreasca i sa se intoarca
din drum . S -au supus i s-au intors. A tunci s-a com andat focul ?i
m o r# i cazu# au fost g asiti mpuca# in spate.
C ontingentele noi ale arm atei rom ane erau trim ese im potriva
v eteran ilo r care cistigasera ^arii in d e p e n d e n t. Panica B ucure?ti-
lo r dovedea du^m ania in tre doua lum i. G azetarii vorbeau fa ra
sfiala de prizonieri de, razboi. Colonelul L ahovari com unica pre-
sei ca nu s e trag ea a su p ra poporului decit dupa som atii legale".
Cu somafii ori fara som a#i nu era to t asasinat ?
G uvernul facea razboi p o p u la# ei m uncitoare a tarii. Im i am in-
team de episoadele u n o r rom ane senzationale ceva asem anator cu
ex p ed i# a lui Cortez i a altor a v e n tu rie ri im potriva populatiilor
bastinase ale A m ericii Centrale.
In sfirit, com unicatele g uvernului anunfau potolirea rascoa-
lei. I n acela$i tim p, se vestea oficial im p a rtire a de porum b sate-
nilor. Ca sa se aju n g a la asem enea m asuri, m uncitorii de pam int
care produceau porum bul fusesera m ai in ta i im pu?cati.
D ar M uncitorul denunfa alte lu p te in leg atu ra cu aceste distri-
b u iri de porum b poruncite de stapinire. f a r a n ii im bulziti cu ca-
ru$ele la m agaziile pro p rietarilo r la care m uncisera erau lu a # la
goana ?i b a tu ti cu p arii de catra a rg a ti i logofe#. A ceasta a doua
m inciuna stirnise alte sate, catra lalo m ita i Buzau, apoi m ai spre
m iazanoapte, in Bacau, V aslui si N eam t.
In inch ip u irea fierb in te a tin erefii m ele, faptele a caror do-
vezi le aveam su b t ochi scriau cu flacara $i singe, p e n tru veacul
viitor, crim a fa ra ie rta re a clasei ex p loatatoare im potriva fra ti-
lor m ei, im potriva neam ului in tre g al bietei m ele m am e, Po-
lixenia.
M i-am ra s tu rn a t capul pe speteaza jiltului, cu ochii in lacrim i,
in tre gazetele invalm a^ite. P e fere a stra larg deschisa a in tra t un
fln fiir/a rn c n r n r ,ci o in n o f fn m fii m o lo rlin rin -i or>/~v1
 ll cunosteam pe Cirloraan cel ple?uv, om ul de la cancelaria in -
gineriei. E ra u n |.aran sarac de la raze?ia Cii\Lomane?tilor din ^i-
n u tu l Tutovei, care se pripa?ise la noi in T ara-de-Sus. B atrinii
lui m ai tin u se ra in stapinire o sfoara de mo?ie. Lisandru C irlo-
m an ram asese m uncitor cu palm ele, cal de dirvala la p refectu ra
din Folticeni. Cind ii auzisem in tii num ele, cu m are m irare il
asem uisem cu urm asii lui Carol cel M are, im p aratu l de la apus
in Evul M ediu. I-am spus ; ?i mo? L isandru Cirlom an facea m are
haz de pove?tile mele.
Ce porunca, bade Cirlom ane ? a in treb at dadaca.
Apoi dum nealui m ai are o leaca de treab a la cantelarie.
A ispravit cu profesorii de la gim nazie. Poate sa m ai in tirzie o
ju m a ta te de ceas, d a de venit vine num aidecit ?i sa-1 a?tepta^i
cu masa.
Bine bade Cirlom an, 1-om a?tcpta ; da ce-a fost devale la
?coala ?
U nde ? La gim nazie ?
Da bade Cirlom an.
Ehe ! a ris cu rierul tata lu i m eu ; chiar vroiam sa-ti spun,
cum atra A nghelina, de isprava pe care a savir?it-o b aietu l lu i
dom nu inginer.
Vai de m ine, bade Cirlom ane, ce isprava ? ,
Apoi, pe cit am, o b lic it1, a in draznit sa se ieie la har^a cu
u n u l din baietanii cei m ari de la ?coala. Cel m ai m are care se c re-
dea cel m ai tare. D ar aista al nostru, fiind fecior in p u tc re ?i n e-
spurcat, 1-a bu?it ?i 1-a trin tit pe acela de nici n-a av u t ce face
cu el.
M are m inune ! s-a tinguit cu glas vesel dadaca.
C um atra A nghelina, asa eram eu fiind fecior. Daca aveam
un b at de corn in m ina, apoi m a puteam pune cu ?ase barb ati ?i
nu-m i puteau face nimic. Ia r dupa ce am dat de gustul m erelor
padurete, am slabit. A?a v a fi fiind ?i cu coblizanul - acela. S tiu
ca-i steclesc ochii p rin m ahalali i-n Folticenii-V echi. A g u stat si
el m ere. Ram ii sanatoasa, cum atra A nghelina, ?i sa nu u iti de
porunca lui dom nu inginer. Eu m a grabesc ?i dusu-m -am .
Badea Cirlom an s-a dus ; livada a ram as iar lin istita in soare ;
s-auzea, ca m urm u ru l prelung al unei strune, zvonul albinelor.
In tr-u n rastim p a po rn it a cotcodaci o gaina cu m are harnicie ?i
dadaca o m u stra de d ep arte :
D egeaba te lauzi, m otato ; treb u ia sa-ti faci oul m ai de-
vrem e.
Cind ?i cind bom banea in cerdac t itaca Leona, care se foia d in
odaie in cerdac ?i din cerdac in odaie. D um neaei se gatise, se su~12
1 A oblici a descoperi. a dibui. (N.R.)
2 Coblizanul lunganul. (N.R.)

114
 lem enise i a$tepta cu nerabdare m asa, ca sa afle ve$ti m ai pre
cise decit ale lui badea Cirlom an.
A d u ru it o tra s u ra venind grabnic la deal pe uii(;a Radiise-
nilor. E ta ta , am tre sa rit eu, de.si m esagerul lui abia plecase-
M -am ridicat i ra-am a$ezat la fereastra, ca sa pot vedea poarta
gradinii.
Din cerdac repezita, a $optit porunca ti^acai Leona :
Dadaca, spune ca n u -i nim eni acasa. A sta ne m ai trebuie
acum ?
A u rm a t retrag e rea grabita a zgripsorului.
Pe p o rtita a in tra t saltat si vioi doam na $erbanescu directoa-
re a de la scoala de fete. Isi lasase tra s u ra in strada. A fu lg e rat cu
ochii ei m ari gradina i cerdacul. S-a oprit linga un grup de tra n -
d a firi si-a ales unul ro$, care inflorise chiar in acea dim ineata.
A facut iara?i ciiva pasi : tip -tip -tip , Dadaca ii sosea in tru intim -
pinare.
C autati pe dom nu inginer a nostru ? a in treb at ea cu vocea-i
blinda.
Pe dom nu inginer D um itra? sau pe doam na Ropcea... a ras-
p u n s melodios ochioasa, cum o poreclise m am a A nghelina.
D uduca draga, n u-i nim eni acasa.
Vai ce rau im i p a re ! Mai ales de doam na Ropcea...
Se oprise in soare subt u m b r e l l a gaibena, nu cu m ult m ai
m are decit p alaria de pai. E ra inm anu$ata i elegants. l?i trecca
tra n d a firu l ro pe sub barbie i zim bea prim averii. E ra frum oasa
fem eie. Im i p area bine ca nu e ra ,,nim eni acasa. V enca desigur
sa asiste pe ta ta in nacazul ce avea cu m ine, ori sa dovedeasca $i-
ta c a i m ele Leona interesul sau i sim patia sa p e n tru fam ilia lui
dom nu inginer a$a de greu lovita. E vident ca elevii gim naziului,
ie?iti la ora unsprczece $i douazeci de m inute, im pra^tiasera in
t o t ora$ul vcstile de la coala.
S alutind c-un zim bet ferm ecator pe dadaca, doam na $erba-
neseu s-a retras. T rasu ra a h u ru it iara$i pe ulita tih n ita. Dadaca a
inchis in clanta p o rtita $i s-a intors sp re casa, pe cararea de sub
tei, domol, im povarata de in tristare. Si-a facut de tre i ori cruce,
c a si cum ii nalucise o m inune de la panarama.
Totu$i, im i ziceam eu zim bind am ar i cufundindu-m a iar
in jilh n-am riv n it asem enea celebritate !
M -am u ita t la pendula din p aretele de deasupra biroului, care
isi suna rar, delicat si abia auzit, tic-tac-ul, picurind in m ine cu
fiecare accent al tim p u lu i otrava su b tire a nerabdarii.
Cind a in tra t in cam era dadaca ? Am tresarit.
Iliufa, dragu m am ei, s-a tin g u it ea ; vad ca vin in ain tea lui
dom nu inginer ve$ti care nu -m i p ar bune. Ce sa fie ? Is a.'ja de
scirbita, de-m i vine sa m or.

115
8*
 B a sa nu m ori, m am a A nghelina. Sa traieti, ca sa ai
bucurie din pricina m ea.
Sa te v a d frum os i sanatos pe tine, dragu m am ei, asta-i
bucuria m ea. A tre c u t C irlom an $i m i-a spus de-o bataiie.
E u am tac u t i-am prxvit-o zim bind. Ochii b atrin ei mS pipaiau
gi m a vedeau in b u n a sta re : ii era destul.
5j>i a m ai tre c u t pe-aicea -ochioasa ,ji sprincenata...
Am vazut-o, m am a A nghelina. Frum oasa cucoana !
Dadaca s-a sp eriat de ultim ele m ele vorbe $i a s tu p it pe furi$.
in tr-o parte. A ie.'jit clatinind d in cap. D ar s-a intors num aidecit
potrivindu-si cu degete trem u rato are broboada cafenie :
Iliuta, ch iar acum a a in tra t pe p o a rta dom nu inginer a
nostru !
M -am ridicat cu inim a batrnd ?i am tre c u t in sufragerie. In
d ata m -a urm at, din iatacul ei, -ji^aca Leona. D um neaei s-a a?ezat
in capul mesei, eu m i-am lu a t locul in stin g a dum nisale. M -a privifc
in tre a c a t c-un zim bet ironic, apoi i-a ad m irat in oglinda coafura
m areata, desfacuta din belciugele hirtiu^elor.
M am a A nghelina, a strig at ta ta de-afara, da degraba la
m asa. N u te vad cu ochii, a$a m i-i de foam e !
T itaca Leona a a^teptat pindind, cu zim betu-i increm enit, cu
b ratele incrucisate sub sini ; p a re a o M ona-Lisa a zgripsorilor.
D om nul inginer a nav alit suflind repede, si-a a ru n c a t palaria
de pisla cu boru ri largi p e un scaun. In ain te de a trcce la d rea p ta
titacai Leona, m i-a m ingiiat p a ru l balan.
N u te-am vazut de m ult, Hie, m i-a zis dom nia sa asezin-
du-se in scaun si privindu-m a abia atunci, nu cu suparare.
T itaca Leona a inchis ochii ; apoi i-a deschis contem plind cu
jale aceasta lum e pacatoasa. Eu ieeam xncet-incet la lum ina din
fundul m lastinii mele.
Dadaca n e-a adus ciorba pe-o tabla, inti'-un castron m are din
dosul caruia observa cu lu are-am in te cum stau lucrurile i cum -
panea in m intea ei, privind ochii castanii ai dom nului inginer a
nostru, ca lucrurile n -a r sta tocm ai rau. A suspinat, uurata de
o m are povara.
T ata a sorbit de citeva ori din ciorba, su b t in v alu irea d e v ra ja a
zgripsorului. Apoi a depus lingura.
T -taca Leona, a inceput el, in sfir$it, vad ca eti n erab d a-
toare sa afli ve?ti despre dram a nepotului dum nitale.
D ram a ? s-a m ira t zgripsorul. Im i inchipui ca n u -i vorba de
ispravile atletice ale fiu lu i dum nitale, asupra carora a facut u n ele
aprecieri Cirlom an, cind a venit sa a n u n je ca in tirzii la m asa.
TVFii <cir*o n o u n io ffim o + i o co n in n o n troofo * cirri' nv,nn Alriownifo s~ i l
sant fa ra sa fiu avocat. Ilie a facut o lu cra re pe care i-a insuit-o
gresit profesorul de m atem atica. L ucrarea treb u ia p rez e n ta ta pro-
fesorului de desen.
Nu infeleg, s-a in c ru n ta t sora tatei.
Ai sa in|;elegi indata, t-ta c a Leona, cind ti-oi a ra ta despre
ce e vorba, a u rm at dom nu inginer a nostru, second din b u zu n aru l
d in la u n tru al hainei o coala p a tu rita i desfacind-o ; poftim , p ri-
ve?te !
E ra coala de teza, cu descnul meu.
T ata devenise series ; am sim tit ca m i se gram adete singele
la inim a.
Ce-i asta ? s-a in c ru n ta t iar t-t;aca Leona.
A sta-i lu cra re a de astazi a lui Ilie. Se pare ca nepotul dum
nitale are talent.
A sta-i lu cra re a la m atem atica ? a in trebat, rasfringlndu-$i
cu disp rel buzele, t it aca Leona. M ai degraba, draga M anole, e un
docum ent care arata' indeletnicirile din u ltim ul tim p ale fiu lu i
dum nitale, cit n u te-a i ocupat de dinsul. Socot ca dom nul Ciolac
a fost foarte entuziasm at.
Din contra, t - t aca Leona, dom nul Ciolac a confiscat desenul
i a ceru t conferiniei profesorilor excluderea b aietu iu i din scoala.
D om nul Cilac a avut d rep tate ! a declarat m atu$a m ea, in -
latu rin d foaia cu palm a.
Insa, t-ta ca Leona, Ilie a facu t u n desen, nu o teza.
Sint uim ita, M anole draga, de explicatiiie dum nitale !
T ata s-a in te rs c a tre m ine, aspru :
- Ilie, asta-i teza la dom nul Ciolac ?
Nu, am raspuns eu um ilit.
Ai av u t in te n tia s-o dai d rep t teza la m atem atica ?
Nu.
P rin urm are, draga ^ a c a Leona, daca baietul 11-a prezen-
ta t teza i dom nul Cilac i-a confiscat desenul, unde-i vina baie
tu iu i ca sa i se ceara excluderea din gim naziu ? A$a am p rezen tat
eu, ca sa zic a$a, problem a.
Si profesorul s-a declarat satisfacut ?
Nu f-taca Leona ; dornnul Ciolac e profesor de m atem atica,
nu de logica. Insa ceilalti profesori m -au inteles. M ai ales dom nul
R ainu m -a su stin u t cu m u lta insufletire. Si el a gasit ca desenul
e rem areabil. M ai p riv este o data, draga t-ta c a Leona, a adaogat
tata , $i spune cu m ina pe con^tiinta daca dom nul R ainu n -are
dreptate..
Manole, M anole ! a strigat in culm ea indignarii t it aca L eona;
Kcntpste-mS 1 TvTii-mi m ai v iri ia r in onhi tiPanii cn care isi netrece
 Nu vad nici o ruine, H a c a Leona, a raspuns ta ta cu naivi-
tate prefacuta.
A tuncea, draga Manole, nu m ai este nim ic de facut aici cu
dum neavoastra. Nu m ai am ce spune, daca un fu n c|io n a r al sta-
tu lu i dovcde$te un a tit de slab sim^ de raspundere ; daca a tit dc
p u tin supravcgheaza pe un fiu care-?i c au ta distracfiile in tre le-
p ad atu rile socielafii. Probabil ca acest func^ionar al sta tu lu i se
a lia in tr-o stare de ratacire necxplicabila... sau dim potriva, foartc
explicabila, draga M anole. Nu cuteza sa-m i dai inca o serie de
.lam uriri in ce te privcste, caci pe m ine nu m a po^i in cin ta cu
logica dum nitale ca pe profesor. Mai bine sa punem punct aici.
Dadaca, da h irlia asta la o parte. Ada frip tu ra.
P rinzul s-a ispravit in tr-o atm osfera de ghe^arie. M atu?a mea
Leona parea ca nu m ai are absolut r.ici un interes p e n tru in-
tiniplarile zilei ?i p e n tru actorii principali care luasera p a rte la
savir.'jirea lor ; tacea cu invier^unar.e, privind pe fere a stra din fund
tih n a lenea a gradinii, a?a fel incit sagetile ochilor ei sa nu se
abata nici catra m ine, nici catra tata. D oinnul inginer a ceru t ca-
feau a in odaia dum nisale $i m -a luat cu sine.
Vino la judecata, Ilie, m i-a poruncit el.
in d ata ce-am in tra t in birou, dum nealui s-a trin tit in jiltu l in
care statusem eu. G azetele pe care le desfacusem i le cetisem
s-au invalm asit in ju ru -i.
Ce-i asta ? s-a m irat dum nealui, privind uim it odaia.
Sa nu te superi, tata, i-am zis eu cuprinzindu-1 de dupa
um eri ?i aplecindu-m i sp re el fru n te a ; a$teptindu-te astazi, am
c a u ta t inform atiile p rivitoare la rascoala |araneasca.
T ata a tacut. M -a p riv it finta, cu team a.
Te intereseaza asta pe tine ?
Nespus, am strigat eu cu avint. D raga tata, draga dom nule
inginer a nostru, vreau sa-ti spun to ata povestea desenului pe
care il til in m ina. Ai sa in^elegi aiunci m ai bine gre?eala m ea si-ai
sa m a ierti.
Spune, baiete.
M -a tra s linga el p e b ra tu l jiltului.
Dadaca A nghelina a in tra t in cam era in acea clipa cu doua
cesti de cafea pe o tav a m ica rotunda. N e-a privit, i s-au lum inal
ochii tru d iti, a depus repede pe col^ul m esei cafelele i s-a strecu-
ra t spre tacerea de dincolo, lasindu-ne singuri.
Am povestit, toate, em otionat, de la intiln irea m ea cu inva-
ta to ru l m eu Culai, al carui chip rin jea ironic spre noi din coltui
desenului, pina la ap a ritia lui A lecu| D um itriu tinichigiul, in os-
tro v u l de la N ada Florilor.
U ita-te la tinichigiu, tata, am adaos eu, atrag in d u -i aten-
tia asupra ochilor m ari ?i frun|;ii largi a noului m eu prietin. De
la dinsul am aflat despre rascoala taranilor. N-a? p u tea spune ca

118
m i-a explicat-o ; ci m i-a streeu rat-o in to ata fiinta, aratin d u -m i
ceea ce nu sliam $i deteptindu-m i con^tiin^a datoriei pe care o am.
T ata a in ters ochii durero$i spre m ine.
Ce datorie, Ilie ?
D atoria c a tra m am a m ea si catra neam ul m am ei mele. De
la tinichigiu am aflat ca acelora care au strig at din foam e li s-au
dat gloanfe. R induiala n edreapta treb u ie rastu rn a ta. Vreau sa devin
un lu p tato r p e n tru d rep ta te !
Eram a$a de aprins incit ta ta m -a stapinit, punindu-m i m ina
pe frunte.
M i-a ceru t lam u riri despre tinichigiu i eu i-am spus ca Alecut
a ven it fu g ar la Folticeni cu o scrisoare de la Solomon Cornea.
Am infeles ca scrisoarea e p e n tru dum neata, tata. Alecuf;
n -a p u tu t in tra in tirg din pricina arm atei. A tre c u t ocolind i are
sa se intoarca in d ata ce vor fi re tra se tru p ele $i agenfii poli^iei, ca
sa inm ineze h irtia pe care o are.

119
 Dom nu inginer a n o stru m i-a pus cu a^itare alte in treb ari,
dupa care i-am d a t desluiri, istorisindu-i ?i planul pe care-1
pusesem la cale cu lelea Ileana, Culai ?i V asile R usu Fescaru, pen-
tru trecerea tinichigiului la m u n te ca tra unche$ul m eu H aralam bie.
D upa ce-a aflat toate, ta ta a stat indelungata vrem e tacut, p ri-
vind un pu n ct fix, nu din afara, ci din afu n d u l invalm ait al fiin p i
sale. A cules din ju ru -i num ere din gazeta m uncitorilor i le-a
c e tit cu atentie. A cetit i reportagiile pe care i le-am ales eu din
foile desfacute. A poi a lepadat t o t u l ; ii tre m u ra u m iinile. Si-a in-
to rs spre m ine p rivirile innegurate.
Ai savirit tu to ate cite spui ?
M -a atras la sine. M -am alipit de el imbra$i$indu-l.
Ai savir.jit tu to ate cite spui ? pe cind eu dorm itam in
scepticism ul m eu... Iti dai sam a ce se petrece in m ine ? Nu-$i dai
sam a. In acest ceas am gasit vinovatul. Nu esti tu. T rebuie sa-|;i
cer eu tie iertare, p e n tru uurinl;a m ea, p e n tru ca te-am crescut
s tra in de fra m in tarile tineret-ii mele, p e n tru ca nu m ai sint vrednic
de vrem u rile ce-au sa vie. Tinichigiul e un lu p ta to r ; eu nu m ai
sint. Am datoria ca cel pu*.in sa te calauzesc, sa-t-i ci$tigi cu ltu ra
de care ai nevoie, ca sa te salvezi din m ocirla in care traiese eu.
E ra asa de am arit dom nu inginer a nostru cum nu-1 vazusem
niciodata. I-am sa ru ta t tim pla c a ru n ta i coada increfita a pleoa-
pei ; am sim^it pe buzele m ele lacrim i.
C afeaua se racise in filigene. Am baut-o am indoi odata ; era
p rea dulce ; m am a A nghelina greise i qa, cum m i-a m artu risit
d u p a aceea :
Vai de m ine 51 de m ine, Iliu^a, ame^isem de spaim a i am
pus de doua ori zahar.

CAP3TOLUL XV
Vest! de la rai

M I-AM INCEPUT chiar de a doua zi rascum pararca. Ca ingi

n e r de osele ?i poduri, ta te i ii era fam iliara m atem atica, a$a ca
petrecea cu m ine doua ceasuri dim ineata inainte de a cohori la
serviciu, din cartieru l inalt al gradinilor unde se afla locuinfa
noastra, si dregea lipsa cunostintelor mele, um plindu-m i capul
de exercitii i teorem e, de radacini p a tra te i cubice, de problem e
cu date bizare.
T ata se am uza de complica^iile nefolositoare ale unora din
enun^uri i m a introducea in tainele sim plificarii lor. Lucrind si
exam enul m eu v a fi m arcat cu rou in analele gim naziului folti-
cenean.
Totu$i im i m ai ram asese o pricina de neliniste. D om nul Ciolac
sta ru ia fa ta de conferin^a profesorilor in atitu d in ea sa de in tra n
sig en ts si ceruse foruiui superior colar o ancheta urgenta. N um ai
dom nu inginer a nostru era in stare sa rezolve asem enea pro
blem s ; si dom nia sa im i com unicase ca are la indem ina, even
tual, solufia de a m a face sa em igrez la Ia?i, la Liceul N ational,
unde invatase si el i u n d e corpul profesoral e ra m ai select.
D upa ce ta ta m a parasea ?>i trecea la cancelaria dum nisale in-
ginereasca, unde il a^tepta rezolvarea u n o r problem e m ai dificile,
de economii b u g etare la capitole zgircit intocm ite p e n tru d ru m u ri
$i poduri, eu m a indeletniceam cu celelalte m aterii un ceas, si
eram asa de absorbit, incit nu m a p u tea trezi si scoate la straluci-
re a prim averii nici privighetoarea care b atea din cind in cind m e-
lodi.os in p reajm a m ea, in tr-u n rnacie? b a trin de pe h o taru l de catra
Fclticenii Vechi al g radinii noastre. La m asa la care lucrarn, subt
u m bra u n u i ulm uria?, m a aflarn ca in tr-o m are departu re ; zgo-
m otele gospodariei noastre $i glasul m am ei A nghelina abia aj/un-
geau pin a la m ine.
In tr-o zi, cu doua ore in ain tea amiezii, im i depusesem creionul
i stringeam in g eanta cartiie. A veam deoparte, ca o g u sta re clulce
d u p a u n plicticos p rinz didactic, Charles X I I a l lui V oltaire, in
care adm iram nu a tit incapatinarea infrico.'jata si b ru ta la a eroului
suedez, cit rab d a re a lu m in ata i fecu n d a a ta ru lu i P e tru . A jun-
sesem la istorisirea episodului de la Poltava. Rasfoiam volum ul
cau tin d pagina unde m a oprisem in a ju n si ascultam , abia acum
tre z it la realitatile inconjuratoare, o ta rc a 1 ; in fiecare zi la aceeai
ora m a vizita clcalindu-m a si certin d u -m a p e n tru p rezen ta m ea
n eplacuta in domenxul ei.
Am bagat de sam a ca doua fiin ti om enepti tree pe cararea de
sub tei, departe, de la po arta spre casa. P a re a o fem eie de la ta ra
cu feciorul ei. V or fi aducind oua, u n t sau sm intina m am ei A n
ghelina, p e n tru nevoile casei. In tr-a d e v a r cele doua fiin ti au tre c u t
in p a rte a de din dos a casei, un d e oficia dadaca m ea. N u m a in-
teresau. M~am in te rs ca tra ta rc a i i-am poruncit sa m a lese- in
pace. A poi am in cep u t a ceti paginile dezastruoasei in frin g eri a
gen eralu lu i suedez Low enhaupt. Cind i cind, m a serveam de dic-
fionar, caci c a rtea aceea agreabila e ra si obiect de studiu la dom
n u l R ainu ; atu n ci depuneam volum ul cu paginile deschise de-
d esubt si ta rta je le deasupra.
"farca im i dadu de veste galagios, in tr-u n asem nea rastim p,
ca v in e cineva asu p ra noastra. In to rc fru n te a ; ta ra n ii de m ai-na-
 I-am cunoscut indata. Nu erau |a r a n i ; erau lelea Ueana ?i In-
v a ta to ru l m eu Culai. Lelea Ileana e ra im bracata cuviincios, cu
fu sta ?i polca cernite i bariz 1 cafcniu, iar Culai p u rta costum ul
lui de ora?, pe care i-1 vazusem intai cind cu isprava lui om erica
im potriva lui babaca Buc?an.
Le-am zim bit de departe. Ei ?i-au g rabit pasul, fa ra sa-si
schim be expresia grava a fetelor. Poate se sl'iau de mine, de?i
eram ucenicul lor. D ar m a desparfisem de ei si m a intorsesem
in lum ea mea, care e ra cu to tul alta. M -au salutat m ut din cap,
fa ra cuvinte.
Ce faci m ata ? m -a in tre b at lelea Ileana oftind ?i privin-
du-m a cu m ila ; te chinuiesti cu carjdle ?
Se pregate?te de ixam en... i-a d at deslusire Culai.
A?a-i, a?a-i, s-a tin g u it stapina ostrovului de la N ada Flo-
rilor, clatinindu-?i fru n tea.
Va rog sa sta^i pe b a n d , i-am p o ftit eu. Ma bucur ca va vad.
Ei s-au a?ezat cerind, cu in fap ?ari stinjenite, sa m a a?ez ?i eu.
Sa nu te superi ca te tulburam ... N e era dor de liiufa al
nostru, a g rait cu glasul sau cel m ai dulce lelea Ileana. $i aveam
a-fi spune ?i altele...
La cuvintele din urm a, lelea Ileana i-a plecat fru n tea.
Am in tre b at cu ing rijo rare :
S-a in tim plat ceva ?
A in terv en it Culai :
Ieri s-a ridicat poprirea tirgului. Soldatii s-au re tra s ?i
s-a vestit in sate ca de-acu oam enii pot iptra.
In tr-ad ev ar, a u rm a t fara bucurie lelea Ileana, de-acu se
po ate intoarce ?i prietin u l nostru Alecuj;. M usai vine pe la dom nu
inginer, m i-a spus ; si atuncea tare te rog sa-1 in?tiin|ezi sa nu ne
uite, sa se intilneasca cu noi.
N-o sa fie nevoie, lele Ileana, are sa te caute el singur.
A fla m ata, a u rm at fem eia, ca noi avem un interes, de
aceea vrem sa vorbim cu dinsul. B aietul ista Neculai, tovara?ul
nostru, doregte sa se lepede de m e?te?ugul unditii, care-i cel m ai
um ilit meste$ug de pe lume.
M -am intors cu surp rin d ere spre baietan.
V reau sa m a las ! m i-a zis el cu hotarlre, fa ra sa se uite
la mine.
S tapina de la N ada Florilor a in terv en it cu blinde^a :
I^i spunem noi indata din care pricina. A?a ca noi vrem
sa ne sfatuim cu Alecut, sa-1 ieie cu dinsul la inva|:atura m e?te?u-
gului sau, la Pascani, ori in alta parte, u n d e va h otari sa se duca
el. Pe cit am vazut, u n m e?ter are b rafara de a u r p e care nu i-o
poate lua nim eni. Vin vrem uri grele precum au fost acestca ; na-
cazurile tree, el isi are pinea asigurata.
1 Bariz broboada subtire. (N.R.)

122
 Bine, am raspuns eu, cu oarccare tristeya, am sa-i spun sa
se intilneasca num aidecit cu dum ncavoastra.
Aa, asa, ni-a indem nat lelea Ileana ; poate s-a p u tea gasi
la dom nu inginer o pareche de ciubote m ai vechi ca sa se infatiseze
Neculai al nostru cuviincios unde s-a duce.
Se poate ?i asta, am raspuns eu cu graba $i cu o sim^ire de
rem u$care.
S tap in a de la N ada Florilor a tac u t o clipa, a suspinat ?i a ridi-
cat spre m ine p rivirile-i intristate.
Noi r.e-am dus astazi intai la dadaca m atale A nghelina.
I-am dus o gaina 5-0 garafa de vin, pom enire p c n tru mor^i, fie
p e n tru cei care s-au savlrit aicea linga noi, fie p e n tru cei rapu?i
in altc parfi. Fiind in tr-o sim bata, ne-am gindit la dato ria asta a
noastra, p en tru acel sarm an rnisel care acum a nu m ai este, tova-
ra$ul nostru Spinu, cel cu stiuca.
Lelea Ileana im i dadea to ate am anuntele ca sa nu m ai fie
p e n tru m ine nici o indoiala.
Am holbat ochii :
S-a prap ad it mo? Spinu ?
D a-da-da, afla m ata ca s-a prapadit, a Incuviintat lelea
Ileana ; s-a p rap ad it din prostia ?i in capatinarea lui,..
...Ca $i Carol, rcgele sved... voiam sa adaog eu c-o ironie jalnica
pe care prietinii m ei n -a r fi lost in sta re s-o inteleaga.
Eu le poruncisem m osnegilor, a u rm a t tovara?a noastra, sa
se trag a spre un p a d u ra r de la A ntilesti, p rie tin vechi, ?i sa steie
acolo acoperiti pina ce-a trece u rg ia ce era asupra oam enilor sar-
m ani. In tr-ad ev ar, D um itrache H au ?i Spinu s-au supus poruncii
si s-au dus unde am spus. fa r p a d u ra ru l i-a p rim it ?i i-a ospatat.
A doua zi, Spinu num ai zice c a tra Hau, ca el nu poate rabda le-
nevia in tru care se afla si ca se duce ia r la ostrovul nostru sa m ai
p rin d a o stiuca, poate ?i m ai m are decit aceea pe care i-o luase cu
anasina dom nu c ap itan de la ro h atca tirgului. Nu te duce, il sfa-
tu ieste H au ; p orunca-i sa stam aicea. El nu, ca se duce. ? i a p u r
ees eh iar in acel ceas si a in tra t la ostrov cum a stin t el si cum a
p u tu t.
V ei fi aflat m ata ca s-a dat porunca ostenilor sa im puste ostroa-
vele ?i stuhurile. Nu stiu care pacatos de la politic a spus ofite-
lilo r ca s-ar afla pescari ?i fu g ari pe iezerul din T arn a M are.
O fi V aca-M are... am m u rm u ra t eu cu groaza.
C-a fi Vaca-M are, c-a fi altul, porunca s-a dat, si s-au auzit
in ziua aceea si in noaptea u rm a to are im puscaturi. S-a nim erit
ca un glont sa-1 aju n g a pe acel nenorocit in ostrovul nostru. Ni-
m eni n-a vazut, nim eni n -a $tiut. D ar D um itrache Hau, intorcin-
du-se la locul lui dupa ce s-au tra s in d a ra t ostenii ?i s-a slobozit
tirg u l, a tre c u t p rin vadul pe care m ata il cunosti sb ajungind in
cornul plaviei, a cunoscut dupa am iros ca locul nu-i cu rat ?i 1-a

123
?i vazut pe Splnu m ort acolo, d rep t cu piep tu l linga m al, cu obrazul
in jos ?i c-o m ina cu fu n d ata in apa. N um ai dupa bulendre 1-a
cunoscut, caci fiinfa lu i e ra cioplr^ita im p u tin ata ; s-au ridieat
de deasupra lui corbi i hultani. ll ciugulese corbii ?i hultanii, iar
noaptea vin de subt ostrov asupra lui racii. R am in num ai ciolanele
sub zdrente, p in a ce-or veni niste uvoaie de ploi i 1-o r im pinge
d e la m al pravalindu-1 la fund i am esteclndu-l cu m ilul. Va create
din m ilul lui stu f si p a p u ra si flori de n u fa r i-or poposi asupra
lo r vietatile din to ate pustietalple...
D raga Iiiuta, a sfir?it cu patos sfisietor lelea Ileana bocetul
sau, eu i-am facu t pom enirea acelui biet pribeag, im preuna cu Ne-
culai si D um itrache H au, caci se afla singur pe lurne si alta po-
m enire n u -i va m ai face nim eni pina la sfirsitu l vrem ii. Ia r ace-
lora care au dat porunca sa se tra g a cu gloanfe asupra ostroa-
velor, le doresc sa alba si ei sfirsitul p e care 1-a avut Spinu ; sa
se cufunde, i am intirea lor sa se stinga.
Asa ca, Iiiu ta draga, raiu l nostru ram inind sub spui'caciunea
blastam ului, cararile ni s-au inchis. N e ram in p rap ad ite vergile
de alu n si de tre stie ro$a, precum si stru n e le de coada de cal i
cirligele m eterite de Bogonos faurul. Eu i cu H au poate ne-om
gasi un sala$ in Iazul Botosanilor, subt ocrotirea lui Vasile Rusu ;
ia r acest baiet N eculai s-a duce cu Alecu^ la un meteug, asa p re
cum se cere el singur, ingre|o$indu-se de cite rau tafi se petrec in
zilele noastre. Ca Spinu s-au prapaclit m ii de sarm ani. Am adus
dadacei A nghelina pom ana i am d at $i la altii ; ?i ti-am adus $i
m atale u n covrig de faina de griu ; ada-{;i am inte, dragu m am ei,
de cei care au a ra t $i au sam anat, si au secerat ; $i au flam inzit
neavind pine, i s-au sculat cerind pine, iar stapinirea i-a om orit.

CAPITOLUL XVI

In care cresfe adm irafia m ea p e n tra luichesul H aralam bie

i p e n tru prielin u l Aiecuj:

UNCHE5UL MEU HARALAMBIE a sosit martp climineafa, pe

cind eu i dom nu inginer ne indeletniceam cu A ritm etica lu i Ro$u,
subt ulm ul cel m are, la m asa de brad. In d ata am lasat to ate acolo,
acoperindu-le cu lespezi de p iatra, ca sa nu le fu re v intul ori {.area,
i am iesit in tru in tim p in area dum nisale. Nu era in carcat cu m ult
ta rh a t, d a r aducea b u rd u fu ri de brinza la ciochine \ D intru to ata
m arefia caciulii sale n e-a p o ftit buna diminea|:a cum n e-a vazut in
p reajm a sa, i a descalecat. 1
1 Ciochina partea dindarat a eii de care se leaga traista sau de-
sagti. (N.R.)

124
 B ine v-am gasit sanato?i, a zis el ta te i stringindu-i m ina i
aratindu-$i d in p i alfai si puternici. D a cum nata L euna ce face ?
Daca e in b u n a sta re m a b u cu r de asem enea i i-am adus ca
nou fra m in ta t care $tiu ca-i place.
Ti^aca Leona n u s-a p u tu t stapini sa n u rasp u n d a unor asem e
nea vorbe, care sunau in to ata ograda i in to a ta livada. A scos
pe fe re a stra obrazul in cu n u n at cu cirlige de h irtie ?i in flo rit de
zim bet. A sc u tu ra t din cap in sem n de p arere de bine $i s-a restras
in d a ta ca sa-i ispraveasca gatelile.

125
 S-a a ra ta t cu pasi m aru n tei i dadaca. Im preuna cu dinsa am
facut alai uneheului, petrecindu-1 pina la grajd, unde dum nealui
Indata a scos tarn ita , a legat m u rgul i i-a p etrecu t pe dupa urechi
tra ista cu orz. Lucrind, nu inceta sa puie in treb ari ba tatei, b a
rnam ei A nghelina ; numa'i m ie nu-m i spunea nimic, dupa ce-m i
strinsese cu p u tere fru n te a in p iep taru l lui $i m a sarutase p e
frunte.
Cum at;i petrecut vrem ea cit a fost ^apuit tirgul, cuscra
A nghelina ? N -ati rab d at de foam e ?
Nu, cuscre H aralam bie ; dinspre partea m incarii n-am avut.
a ne plinge ; am avut de to ate ; ne-a lipsit linistea $i voia buna,
Da din ce pricina, m a rog ?
D -apoi ai sa afli, ca ^i-a spune toate dom nu inginer a n ostru.
Poate vei afla i de la baiet unele.
Apoi da, stau eu de vorba i cu nepotu-m eu. Socot ca tii,
cum nate M anole, cum ca Iliut, feciorul dum nitale, m i-a trim e s
ravarj. Ce scria el in acel ravas de-un om care a venit la m ine si
m i-a placut cite m i-a spus acel om, asta-i una ; dar m i-a m ai v lrit
in acel rava? un adaos cum ca ar avea nevoie de m ine. Toate le-am
Infelcs ; num ai doua slove nu pricepeam din acel rava : P i-S i !
Ce sa fie, ce sa fie ? M -am lu at ?i m -am dus la parin tele A tanasie,
m onahul nostru de la m anastirea Riscai, carele-i m are e a rtu ra r.
Ce sa fie asta ? il intreb eu. Zice nepotu-m eu in ravas : ,,Avind $i
eu unele nacazuri, te-as ruga sa vii pina la n o i. D ar sint, parinte,
doua slove pe care nu le-am dezbatut : PI $i Si. C alugarul ia. in
m ina rava?ul, se uita ; si-a fra m in tat m intea pina ce i-a venit am e-
feala. Ca sa fie a$a, ca sa fie altfel... C a-s niste Slove tainice.
P ina ce iaca ii vine o suflare de la D uhul sfin t si a infeles. A tunci
m -am d u m irit si eu si-am spus : A$a trebuie sa fie, altfel n u -i !
P.S., adica p en tru scoala. Sa $tii ca are nepotu-m eu nacaz cu
coala ! Aa este ori n u-i aa ?
Asa este, s-a veselit ta ta cu voie buna ; d ar nacazurile co-
piilor tree.
V reau sa $tiu si eu, cum nate M anole, ce este. Caci fiindu-i
unche?, cata sa am priveghere asupra lui i sa a ju t si eu dupa pu-
terile mele. Iaca, cuscra A nghelina se duce Ia ale sale $i noi ne-om
aseza la m asa de sutat ulrn. unde erafi dum neavoastra cu in v ata-
tu ra. Nu cum va ram ine baietul rep e ten t cum xi dadea p arerea
parin tele A tanasie ?
Da de unde, cum nate H aralam bie ? B aietul nostru e p rin -
tre cei dintai.
A sta-i spuneam i cu popii, ca u n a ca asta nu se poate.
Hiuta a fost prem iant in toate clasele.
Deci, a u rm a t tata, dinspre p artea asta sa n-ai nicl o grija,
cum nate H aralam bie. A fost rium ai o leaca de su p arare cu un
profesor pc care il cheam a Ciolac. -

126
 A ha ! A ha ! a indem nat mo$ul m eu H aralam bie, ca i cum
a r fi d at p inteni ; ce fel de su p a ra re ?
N-a$ p u tea spune cu d e-am anuntul, cum nate H aralam bie,
d a r s-a iscat in tre baiet ?i profesor o leaca de hart,a.
A sta nu se cuvine, a clatin at din cap capitenia sem intiei
noastre ; baietul e un pui, si acela-i om in to ata firea, ca profesor
ce se afla, altfel nu poate fi. Cum a$a sa se tra g a in degete un
ucenic cu profesorul sau ?
Cum ti-a$ p u tea spune eu m ai bine, cum nate H aralam bie ?
a zim bit tata. Ilie a um blat citeva zile in p etrecere la nite ostroave
de pe balta din fTarna M are. Acolo a i cunoscut pe acel om pe
c a re ti 1-a trim es, i a sta t cu el de vorba. i vazind ca acel om
e h a itu it de stapinire i nu poate in tra in tirg, 1-a in d ru m a t el cum
s-a priceput i fi 1-a trim es durnnitale. Lipsind de la scoala, i
nedindu-i bine probele cind s-a m fafiat, profesorul de care-fi
sp u n s-a su p a ra t si 1-a tin u t de rau.
D ar profesorul iscodit-a $i afla t-a ceva ce anum e a savirit
copilul ?
Cum s-ar p u tea u n a ca asta ? B aietul s-a tin u t ta re i n -a
su fla t nici u n cuvint despre acel p rie tin al lu i fugar.
Ei, atuncea-i bine i de asta m a b u cu r m ai m u lt decit de
orice. Fiind razm erita in tara, vietile u n o ra se afla in prim ejdie,
du p a cum s-a v azu t din cele in tim p late a caror vestire a ajuns i
pin a la noi. D upa lege, e oprit sub pedeapsa ca sa om ori ; d ar cind
ies generalii cu o$teni, cu trim b iti si pusti, si om oara om enire, atu n -
cea p e n tru dum nealor n u-i pedeapsa, ci lauda. D ar piugarii s-au
sculat nu din bine, ci din focul suferintii, iar stapinirea v rea sa
potoleasca focul cu sabia. In v rem u ri de tu lb u ra ri cum au fost
acestea, bine-ai facut, Iliuta, sa-1 trim e ti p e acel p rie tin al ta u
in tr-u n loc unde, cind strigi, raspunde num ai padurea. Nici polifai,
nici osteni. A sa ca pe p rie tin u l n o stru Alecu 1-am h ra n it cu cas
i cu m iel frip t $i 1-am cinstit cu rachiu de afine. Ia r acum v i 1-am
adus. Vad ca nepotu-m eu, de cind am descalecat, num ai asta vrea
sa m a intrebe, ca sa i se liniteasca inim a. Si asta im i place la el
i m a bucur, chiar daca n -a r fi p rem ian t la scoala. Fiind acel Alecu
b a rb a t cum inte, a socotit ca n u-i bine sa vie de-a d rep tu l aici la
inginer, cu care are o socoteala, Asa ca ne-am infeles sa-1 due
m ai in ta i la m aica-sa vaduva, in u lita P irau lu i Bucium enilor. P re-
cum am i facut. Am gasit acolo cunoscuti ai sai, care-i adusesera
de la m aica-sa straiele ce lepadase la Tudose Oanea. S cutura de
pe el ciobania i se face iar tigovaf. Si-apoi dupa asta vine aici
fa ra g rija ; nu s-or m ai holba u n ii $i altii la dinsul, cum se hol-
beaza la m ine. Eu $tiu ce sa le spun i unde sa-i trim e t ; le pot
a ra ta d rum ul i cu coada baltagului, d a r acel Alecu e m ai sfios.
O rice om in breasla lui are m ai m u lta indrazneala.

127
 Cit am poposit acolo, am sta t de vorba cu m aica-sa. Infeleapta
b a trin a ! N -a strigat, n-a lacram at. D estul strig si lacram ez, zice,
ca-s beteaga de picioare i nu ies din casa. M a veselesc ca a v e n it
p rim av ara m ea la m in e. Alecu i-a sa ru ta t m in a si s-a asezat linga
dinsa, cu m are inflorire a inim ii. Tacea .si-i placea s-o asculte.
Batrine^a, batrine'fa... se tin g u ia rizind acea m am a ; lu cra-
torii de la m oara, p u jin i ?i lenei, p riv ig h eterii p rin tre zabrele
au ostenit, au inf lor it ghioceii toam na tirziu...
Acel p rie tin A lecu v in e num aidecit astazi la u n ceas d upa-a-
miaza, a ispravit unche$ul m eu H aralam bie, punindu-i m ina grea
pe u m aru l m eu drept. M -am infio rat de m ultam ire.
U nchesul m eu s-a rasu cit aten t spre poarta :
Mi se p are mie, cum nate, ca vin la dum neata m usafiri, toc-
m ai cind sa ne incepem sfa tu l nostru P.S.
T ata i-a pus m ina stre$ina la ochi.
E profesorul Neculai Rainu, p rie tin cu noi, a zis el. A cum a-i
in su ra t i-i scoate nev asta in plim bare, ca sa vada tra n d a firii
nostri. Sa $tii ca R ainu vine tocm ai in chestia p e n tru care voiai
sa tii cu noi sfat, cum nate H aralam bie.
A$a ? A tunci e bine. P utem sta cu dum nealui ceva-cum va
de vorba ?
C um nate H aralam bie, R ainu a r2m as om care nu cunoate
rauta^ile.
De m irare lucru in tre oam enii stapinirii. Ehei, cite vam i
plate.1;,te H aralam bie la orice pas ! In lum ea a sta de la tirg, m erg e
cu tocm ala, nu cu dreptatea.
Am iesit tu stre i in tru in tim pinarea profesorului. Ochii dom -
n u lu i R ainu s-au bucu rat ca ae-o frum use$a, vazind p e unchesul
meu. I-a strin s m ina, a inceput sa-1 in treb e felu rite lu cru ri d e sp re
pauni i turm e, pe cind doam na Rainu, plinu^a, ru m en a i.insorita,
astep ta p u tin tel rusinata, in u m bra teilor, pina ce unche$ul m eu,
m ai a te n t decit profesorul la cele ce se intim pla, s-a in to rs in sp re
dum neaei, s-a inchinat i a pa$it ca sa-i sa ru te m inufa, c-o deli-
cateta surprinzatore la u n cioban din pustie. Si cind acel cioban
i-a ascufcit asupra dum neaei ochii ca leusteanul cu sclipiri de otel,
doam na R ainu i-a zirnbit cu sfiala, intocm ai ca o codana d e la
P astraveni. Totusi adia dinspre unchesul m eu u n iz de u rd a i de
barb at sanatos, pe care eu il apreciam ; insa n u indrazneam sa
a trib u i u n gust asem anator ,i unei cuconie tin e re i elegante.
A ! M adam Ropcea ! a strig at deodata c-o bucu rie nefireasca
tin a ra so|;ie a profesorului i s -a ru p t oarecum d in tre noi, grabind
spre cerdacul unde i$i astepta m usafiri, cu un suris in crem en it,
titac a Leona.
D upa ce im bratisa pe doam na Rainu, m atusa m ea ii in to a rse
p riv iiile catra unc'he? ca inspre cel m ai in a lt din adunarea n o a stra

128
 f propuse c-un gest de m are bunavointa sa venim in apropierea
dum nisale, la m asa din eerdac.
Ce$ti i flori.
P oftiii la cafea, a indem nat titac a Leona. A$i n im erit toc-
m ai la ceasul potrivit. C um nate H aralam bie, a adaos ea subtire, Sti
. cunosc gusturile dum nitale de dim ineata ; aduce in d ata da-
daca i dum nitale eele de cuviint-a.
Apoi eu, a raspuns ciobanul, cu to ata rusinea m arturisesc
ca noi, la prinzi$or, tocm ai in acest ceas, daca se intim pla sa avern
o halca de cam e p e carbuni, fo arte ne bucuram 51 ne luam de-o
g rija pina la amiaza.
<S-a facut haz de vorba unchesului m eu H aralam bie.
Du pa ce s-a isp rav it to t ritu a lu l cafelei si dadaca A nghelina a
c a ra t pe f u r is in ascunzatoarea ei tacim urile i a c u ra tit farm a-
tu rile de pe fa ta de m asa, t^ a c a Leona a indem nat pe profesor :
'Mi se pare, m u siu Rainu, ca ne aduci veti ; de aceea ai bine-
voit a te osteni pina la noi.
M -am grabit, nu m -ara ostenit, scum pa doam na, a raspuns
profesorul de franceza. Socot ca poate asculta to ata lum ea, n u -i a$a?
M ai ales eu v reau sa aflu ce si cum, a graft ciobanul cu
voeea lui cea m ai grava, ceea ce insem na aten tie 1 seriozitate. Mi
se p are mie, dom nule profesor, ca cu m natu-m eu M anole nu m i-a
spus chiar tot ca sa nu m a supere. Aflat'i dom niile voastre ca eu
is ta re de inger si nu m a infricojez de nim ic.
M a sim team to t m ai stin jen it ?i m ai rusinat. Am v ru t sa plec.
P rofesorul a ridicat palm a-i cu degete lungi in fa ta ochilor :
Dum itra Ilie e destul de m are si de serios ca sa vorbesc
fa ta de el. In fond, a u rm a t el intorcindu-se c a tra cioban, nu tre -
, buie-sa se alarm eze nim eni, n u-i nici u n pericol p e n tru bfiiet. Toti
ceilalti profesori am socotit ca se poate acorda u n u i elev em inent
t a lt term en p e n tru teza de m ai. D rept voibind, lu crarea prim a
n -a fost o teza. G rigore Scorpan, profesorul de desen, prevede lui
D um itra? Ilie un v iito r sigur in a rte le plastice. Ciolac insa se con-
1sidera ofensat personal i se incapatineaza. D um nealui a in aintat,
precum se tie, un m em oriu la a u to rita te a scolara cerind ancheta
. u rgenta. A stazi cazul e in cercetare ; cel care ancheteaza nu face
p a rte din corpul didactic, e un inspector special, in persoana unui
dom n colonel pensionar. Am av u t onoarea sa-1 gazduiesc chiar la
m ine acasa. Dom nul colonel C araim an a v azu t p e Ciolac, a ascultat
; to a te cite i-a re fe rit si a fost in tru c itv a de acoid cu profesorul ca
s disciplina a su ferit i ca nu se poate face nim ic b u n in fara asta
. din pricina lipsei de disciplina. I-am opus atunci argum entele m eie
, ale inginerului, dupa care dom nul colonel se a ra ta a fi in dubiu.
Ce facem cu disciplina ? zice. Ca sa se m ai gindeasca .i va
aviza, a sfirit profesorul Rainu.

120
 U nchesul m eu H aralam bie asculta cu fru n te a incretita, silin-
du-se din toate p uterile m intii lui sa razbeasca in totul, fa ra cea
m ai m ica scadere, vorbirea ora$aneasca a profesorului. Cind a p ri-
ceput dum nealui toate cite treb u ia sa priceapa, a de?ertat p ah a ru l
de vin $i 1-a scu tu rat ca sa nu m ai ram iie in el nici o picatura,
graind astfel :
Dom nule profesor i duduca, eu ta re m-a$ ruga sa-m i in-
gadui^i a veni la dom niile voastre num ai o lira ca sa stau de vorba
cu acel domn colonel inspector, sa aud eu cu urechile m ele ce zice
dum nealui.
Frum oasa duduca a lui dom nu profesor s-a grabit sa dea riis-
puns inaintea sotuiui sau :
Cum nu ? Pofte$te dum neata... da-m i voie sa-|;i spun ba-
dita H aralam bie"... Eu socot c-ai sa-1 indupleci pe dom nul colonel...
So^ia profesorului m eu de franceza era adm irafia m ea de ju-
nie $i prim ul m eu am or secret, cu totul nevinovat. Im i placea
sa m a uit la dum neaei cum ride cu sfiala prefacuta, schim bind
in tr-u n a direcfia privirii. Cu toate ca se aflau la doi poli opu.si ai
vieyii sociale i ai infati?arii fizice, unchesul m eu H aralam bie $i
acea fem eie tin a ra m i se p area ca au m ulte asernSnari.
A tuncea noi he clucem, a h otarit duduca ; iar dum neata, ba-
difa H aralam bie, vii la noi ca din intim plare, ca un p rietin al
nostru.
E ra vadit ca unche$ului m eu ii placea nu num ai m elodia gla-
sului doam nei Rainu. ci i alcatuirea vorbelor, care erau d rep t de
moldovanca, intocm ai ca la noi la Pastraveni.
D upa ce unchesul m eu s-a incredintat din nou pe ce u lita are
a calari i a coti ca sa ajunga unde se cuvine, profesorul $i so^ia sa
au plecat. Cum au fost o clipa singuri alaturi, m i s-a p a ru t ca solul
Lsi m u stra blind sofia. Insa poate a fost num ai o p a re re a mea.
T ata $i-a lu a t palaria dum nisale celebra de pisla $i i-a ajuns
din urm a, dupa ce ne-a vestit ca are de iscalit corespondenfa la
c a n c e l a r i e . Si dupa aceea num aidecit se intoarce ca sa atepte pe
Alecu^ tin k h ig iu l. Dom nu inginer a nostru nu mi se p a re a in-
cintat de hotarirea unchesului m eu ciobanul, d ar nu i se p u tea
p u n e im potriva. T itaca Leona, insa, aproba vadit intilnirea, si, dupa
cit ii banuiam gindul, tocm ala in tre cioban si colonel.
C um nate H aralam bie, ?i-a fuguit dum neaei glasul dupa ple-
carea m usafirilor si a tatei, nu te grabi i m ai stai ; v rea u sa-|;i
spun doua vorbe i sa-fi fac o rugam inte.
Eu m -am re tra s discret,, ca un tin a r binecrescut, foarte m irat
de capitularea totala a m atusii mele, i am avut grija sa in tru in
cam era tate i ?i sa m a aez cu o carte linga fereastra deschisa, a$a
ca sa nu pierd nimic din sfatul zgripsorului cu omul de la m unte.
$ tii ce te-a? ruga eu, cum nate H aralam bie ? $i-a deschis
sufletul titaca Leona, lasindu-se c-un fel de disperare la discretia
du$m anului sau.
130
 Oi ?ti daca m i-i spune, cum nata Leuna.
: U ite ce e, c u m n a te draga. Daca te duci la acel colonel $i-I;
poti indupleca p en tru baiet, te im plor sa pui o sta ru in ja pentru
Jini$ea: m ea i p en tru in teresu l casei fra te lu i m eu. Se afla aicea
in tirg, cum nate H aralam bie, o profesoara ta re buna, insa vicleana,
care m i-ar placea m ie sa fie m u ta ta in tr-u n loc m ai bun $i in-
tr-u n tirg m ai m are decit acest pacatos Folticeni, dupa m eri-
tele sale.
Unche$ul m eu a dat raspuns num ai doua silabe :
A -ha !
A$a ca te-a$ ruga, cum nate H aralam bie, sa-m i intelegi na~
ca'zul.
U nchesul m eu s-a gindit o vrem e $i a tu?it sonor. Sem n de oare-
c&rb indoiala.
1 Nu $tiu cum as face, cum nata Leuna.
Vei vedea dum neata, cum nate. Este cheie de in tra re la buna-
vointa oam enilor din ziua de astazi.
Crezi d um neata ?
- Ai sa vezi, cum nate. Cu lacrim i te rog. Pe acea profesoara o
cheam a A rtem iza Seib&nescu.
Scrie, cum nata L euna pe un petec de hirtie, ca eu n-oi putea
tin e m inte aa num e de botez. 9 _aPi cunoscind m arfa, oi lua
am inte.
R idicindu-se din scaun, unchesul m eu a alungat o viespe care-1
biziia $i. a coborit grabind din cerdac.
In tiln irea cu colonelul a avut loc nu m ult in urm a acestui sfat
ciudat.
Cind unchesul m eu H aralam bie a in tra t calare in ograda caseL
profesorului, se aflau in balconul deschis spre gradina num ai sta-
pina casei i m usafirul. Dom nul R ainu se repezise pina la gim na-
ziu, la rugam intea tatei, ca sa incerce a relu a tra tativ ele cu dom nul
Ciolac.
M a inchin cu san atate ca la o lunca verde, a cuvintat omul
de la m unte, apoi a descalecat cu m aretie.
Bine ai v e n it la noi, i-a raspuns de la m arginea parm aclicu-
lui duduca. Ma bucur ca nu ne ui^i, badita H aralam bie.
Pe cind ciobanul i$i rinduia la loc potrivit calul, tin a ra sotie a-
profesorului dadea citeva lam u riri g rabite dom nului colonel. In-
Spectoru! special era un om scurt .si gros cu ochii lacramo.^i bulbu-
cati pe obrazul ro tund $i cu p aru l su r tu n s ca o perie deasupra frun-
tii' I$i ispravea.paharelul de vi^inata i se uita ca p rin abur la lum ea
abta tin ara, a u rita de prim avara.
U nchesul H aralam bie a suit domol cinci tre p te ale balconului,
cu capul gol, m ingiindu-i pletele in care scinteia argint nou. S -a
inchm at catra doam na, apoi catra dom nul colonel C araim an, obser-
vindu-1 cu luare-am inte. Starea de euforie a m usafirului, ciobanul

131
0 cintari cu chibzuinta ; obrazul razaluit proaspat cu hirb de coasa
1 s-a inseninat. B atrinelul acela i se p a re a blind i cum secade
barbat.
R idicind fru n te a la Inaltim ea-i m ica, inspectorul special a in-
tre b a t brusc, insa cu voie b u n a :
Ce v in t te-aduce la tirg, ciobane ?
Apoi am v en it cu treb u ri, dom nule colonel, si am socotit c&
nu se cuvine sa-m i u it prietinii.
Bine ai facut, a incuviin^at inspectorul. A dus-ai m arfa ?
Adus.
B rinza de b u rd u f ? Cu ce p re | ? A? fi cum parat ?i eu.
Uncheul H aralam bie $i-a ridicat priv irile agere in ta i spre
duduca, apoi spre inspector.
N -avem m arfa de vinzare, dom nule colonel. Aceca o tri-
m item negustorilor, dupa contract. Am adus num ai purine d a ru ri
rudelor i prietinilor.
Inspectorul a tacu t pu^intel co n trariat i i-a p riv it p ah are-
lul gol.
T inara doam na a d at o lam urire :
B adita H aralam bie e cum nat cu inginerul D u m itra?..
T atal b aiatu lu i ? a m orm ait in tre b ato r colonel u l..
Da.
A ! A sta e ? s-a dum irit inspectorul, strecurind o priv ire cu
Infeles doam nei de gazda. Apoi a ris : Nu cum va m a c a u |i p e m ine ?
Ai venit cum va c-o rugam inte p e n tru nepot ?
Sa m a iertati, a raspuns uncheul, n-am venit cu nici o
rugam inte. T reaba asta cu nepotul, feciora^ul surorei m ele Polixe-
nia, s-a face dupa d rep tate i dupa lege. S tapinirea va h o tari cum ,
v a b in e v o i; eu nu m a amestec.
Interesant... s-a desum flat inspectorul, privind iar catrS i
gazda. A tuncea, a relu at el intorcindu-se la cioban, cum a,a face ca ,
sa clobindesc i eu ceva din m arfa dum nitale ?
'tiu eu, dom nule colonel. Cum v-am spus, eu n-am m arfa de ,
vinzare. Ia r cu chestia cealalta, daca legea hotara^te sa fie izgonit '
d in $coala nepotu-m eu...
N u poate fi vorba de asta...
Daca stapinirea hotara?te sa fie izgonit din $coala nepo- >
tu-m eu, a u rm a t neinduplecat om ul de la m unte, apoi om tii noi ce >
sa facem cu el. L-om face pastor cum au fost- i unche?ii' lui. din
veac. Acolo la m unte, noi nu cunoa?tem stapin, nici nu obijduim pe i
sem enii no$tri. T raim in fratie, dupa d atin a i dreptate. Am avea o ,
alta cerere, p en tru o profesoara, ca sa fie m u ta ta in alt tirg, d ar ,
nici p en tru aceea nu ne.punem .
Ce profesoara ? Cum ii zice ? Sa vedem..
Unche?ul s-a scobit in chim ir i a scos la lum ina o h irtiu ta pa- <
tu rita in opt.

132
 A rtem iza $erbanescu ? a in tre b a t colonelul desfacind hlrtia.
A in ain ta t cerere ?
Doam na R ainu a ris :
Cere m u ta rea $erbaneascai o alta fem eie...
A ris ?i unche?ul H aralam bie.
In tre fem ei nu m -am estec ; da socot ca a r fi o afacere de
bine p en tru am indoua si v-as fi si cu m ultam ito r ca u n u i prietin.
S-a veselit in sfh\sit i colonelul, uitindu-se cu placere la acel
m untean din salbaticie.
Va poftesc, a indem nat cu harnicie duduca de gazda, sa
gustalp cite o visinaia.
Doam na R ainu a tu rn a t licoarea p u rp u ric in paharele. M usafi-
ru l s-a inchinat g alan t ?i bine dispus, prim indu-?i par.tea. Inainte
de-a intinde ciobanului b autura, duduca de gazda a lu at credinta,
intocm ai ca nevestele noastre de la ^ara, sorbind o picatura. Mo?
H aralam bie a zim bit ?i a d at im ediat de du?ca paharelul. Acel zim -
b et gazda il cetea. Caci mo? H aralam bie ii judeca gestul ca izvorit
d in tr-o alin tare a tin e retii ei, totusi ii placea cum i-a r fi placut o
m ioara, ori un m inz, ori o creanga frageda inflorita in prim avara.
Dom nule colonel, a cu v intat el, eu m -oi duce, cu to ate ca
im i place aicea ; d a r m a grabesc. Las prieten ilo r m ei ploconul i-i
poftesc sa-1 ospateze sanato?i, neu itin d pe acel care-1 inchina. Cu
profesorul cel cu socotelile, ve^i face du p a dreptate. Se pricepe
durnnealui la ale sale, m a pricep ?i eu la ale m ele : in m ina celor
m ari e puterea, deocam data. M ini nu ,se ?tie ce va fi.
Cum nu se tie ? s-a trezit colonelul contrariat.
Apoi iaca, nu se $tie.
Doua ?i cu doua nu fac p a tru ?
Ce sa spun, dom nule colonel ? Eu, care nu-s profesor de
socoteli, v-a? p u tea a ra ta ca uneori doua ?i cu doua fac trei.
A? v rea sa vad ?i eu asta, s-a veselit oaspeteie, turnindu-?!
el singur inca u n pahaxel de viinata.
Apoi chiar alaltaieri, dom nule colonel, s-au infa|:i?at la noi
la stina doua m am e i doua fete ; ?i aveam in com arnic 1 num ai
tre i ca$i ; i-am negu1;at, i-am dat, si le-a aju n s la fiecare cite unul.
M a rog dum itale, bade H aralam bie, s-a intors scandalizat
jolonelul, cui clebitezi dum neata asem enea baiiverne ? Cu neputinta.
B a-i eu putin^a, d o m n u le colonel, caci acele doua m am e ?i
doua fete erau tre i ; m am a, fa ta ?i nepoata.
B a ta -te norocul sa te bata, am icul m eu, a hohotit inspecto
ru l ?i a ridicat palm a ca sa-1 bata p ricten este peste um ar pe om ul
de la m unte.
U nche?ul m eu H aralam bie s-a fe rit cuviincios, strecu rin d o
p riv ire spre stapina casei.
1 Comarnic poliva, scindura sau leasa de nuiele pe care se pune cagul
la uscat. (N.R.)

 B ata-te sa te bata... a m orm ait, ajuns de am eteala, dom nul
inspector apueind si scuturind cu entuziasm m iria ciobanului. Esti
bun avocat ; ai eistigat procesul. Scriu eu in condica de inspectie
cum sa se proeedeze. Am sa-m i aduc am inte cu placere ca am sta t
de vorba c-un m untean nostim.
La vrem ea mesei, unche$ul a fost acasa tptaca Leona astepta
un prilej de-o clipa, ca sa-i poata strecu ra in treb area ce-o ehinuia.
P a rea ca nu se afla pe lum ea ei alta preocupare, i in raspunsul pe
care i-1 aducea acel delegat al sau cum puneau viata $i m oartea.
Insa unche$ul H aralam bie avea $i ale sale griji $i, aijezat in tr-u n
jilj; care nu se sim tea bine, cugeta adinc la toate cite i se puneau
in cale si treb u ia sa le biruie ori sa le ocoleasca.
Se m ininea la dum neavoastra cam tirzior, a zis el lui dom nu
inginer a nostru.
Te grabesti ? a in tre b at cu interes tata, apoi indata $i dum -
ncalui a in tra t in ale sale, fa ra sa m ai atepte raspunsul ciobanului.
Ma grabese, a in ta rit unche?ul H aralam bie, caci cm a in tim -
pina deseara nite vame?i ai stapinirii ; dupa care, m ini dim ineata,
am a m a sfatui cu tovara?ii p en tru alte pa?uni m ai departatc, caci
aicea se tot strim teaza locurile i om enirea s-a inm ultit peste snrna.
Asa ea m ine la am iaza in tru in m unte. Ispravindu-ie aicea toate,
nu m ai am de ce zabovi i, cum voi astim para lupii, incalic.
Dom nu inginer a in tra t o clipa in cam era sa. A tuncea s-a g ra-
bit sa-$i pule in treb area titaca Leona ;
P e cit in^eleg, le-ai ispravit toate cu bine, cum nate H ara
lambie.
Apoi altfel insam na ca nu-s ispravite, duduca... i-a rasp u n s
surizind unebe$ul m eu.
A iesit bine atunci $i chestia profesoarei ?
Asa socot ; num ai c a nv;-i pot |in e m inte num ele de botez.
O cheam a A rterniza, cum nate.
Din p artea m ea sa fie sanatoasa ; poate s-o chem e oricum .
Dadaca m ea A nghelina ne-a poftit la m asa. Am in tra t in sufra-
gcrie i ne-am aezat. In acel rastim p ta ta si-a dus am inte de
Alecut.
Nu inteleg de ce in tirzie tinichigiul, s-a m irat dom nia-sa.
Eu 1-am apucat de b ra t :
D raga dom nule inginer, daca ar veni acurna, nu prca i-a r fi
la indem ina.
T -taca Leona, s-a veselit tata, sa stii ca fiul m eu are drep tate.
Se-ntelege ca are dreptate, s-a su m u tat titaca Leona. A
cunoscut ape i ostroave i poate prim ejdia m ortii : asta cum inte?te
i im batrineste, Manole.
Nu cum va tifaca Leona, am in treb at eu cu inim a batind, im -
piiscarea ostroavelor se datorete dom nului subcom isar V aca-M are?

134
 Ti^aca Leona a scapat din m ina furculi^a i m -a priv it cu spaim a
ca pe un demon.
Cum ti-a v cn it in m inte asta ? Ce au a face ostroavele cu
m usiu V acam ar i m ai ales cu ce-am sous eu ?
Caci in p rim av ara asta m -am cum infit i am im batrinit,
tifaca Leona.
A sta s-o creada alfii, s-a h liz it1 dum neaei privindu-m a
am abil.
V intoasa nelinitilor celor m ai grele trecuse i to$i ai m ei se
regaseau oarecum m ai potolrfi, ca dupa o truda.
In prim av ara m ea insa na^teau alte nelini^ti. cu alte sperante.
T ata m a inform ase, i. rastim p u l lipsei unche?ului ca, in diferent de
solutionarea cazului m eu, exilul la Ia$i e ra inevitabil p e n tru m ine.
T ulburatoare veste, care-m i aducea in perspective a g ita ta so
cialists ce incepuse acolo de sapte-opt ani. E ram incredin^at ca
viata m ea va lu a o in to rsatu ra noua in vechea cetate c u ltu rala a
M oldovei.
R idicind p rivirile spre cararea d in tre tei, am vazut pe acei care
fusesera pricina ciudatei m ele av en tu ri la N ada Florilor. In tra se ra
in gradina A lecut tinichigiul si invat-atorul m eu Culai.
Am v estit pe tata. D um nealui s-a ridicat num aidecit i a trecu t
in cam era sa de lucru. M i-a poruncit :
Mi-1 aduci num ai pe m esager.
D om nul inginer avea ochii fierbinfi si intunecoi ai clipelor sale
d e m iscare sufleteasca.
U nchesul H aralam bie a chibzuit in sine sa nu se urneasca din
loc. N um ai dupa ce a b a tu t palm a cu tinichigiul i 1-a in tre b at
rizind cum m ai m erg tre b u ru e in ta ra dum neavoastra, s-a cobo-
r it din cerdac si s-a dus sa-si pregateasca plecarea. TItaca Leona
n -a catadixit sa raspunda la sa lu tu l noilor vcniti ; lum ea ii deve-
nise iar n esu ferita i o privea c-u n zim bet strim b at in tr-o parte.
Am d at d rum ul prietin u lu i m eu Alecuy, in cam era tatei. Pe
C ulai 1-am oprit cu m ine si-l-am p o ftit sa se aeze pe u n scaun. In
acea clipa ti^aca s-a sculat de la m asa p riv in a u -1 din cap la picioare
fa ra a recunoatse ghetele inginerului, 51 ne-a parasit.
L-am in tre b at pe tovaraul m eu :
Te duci cu A lecut D um itriu ?
M a due, sa-m i fac $i eu u n loc in lum ea asta. M a indeam na
$i m am a. D upa ce-oi in v ata carte, iti scriu. A lecut m a sfatuie^te
sa in tru ucenic lacatu. Eu doresc sa m a fac ucenic de locomotiva.
Om vedea.
S-a auzit calul h u tan 2 al unchesului nechezind.
Plai $i noi, sa m ai stam de vorba cu unchesul, am xndemnat
eu pe Culai.
1 A se hlizi a rid e fa ra rost. (N.R.)
2 Cal h u ta n cal de la m ur.tenii h u ta n i sau hutuli. (N.R.)

135
 In vrem ea asta ta ta l m en prim ea am ical pe tinichigiul de la
Pa^cani, 11 poftea sa stea pe scaun i a jte p ta c-o g rav itate m ih n ita
scrisoarea ce-i fusese anun^ata.
D om nule inginer, a zis A lecut, ridicind fru n te a-i lum inata de
searele piczis, In sfir^it am a ju n s la destinatie. Am p rim it m isiu-
nea, de la u n tovara care n u m ai este, sa predau acest pacliet.
P oftim !
A lecut D um itriu a tra s din b u zu n aru l d in la u n tru de la piept un
plic care nu m ai e ra in sta re a dintai. ll p a tu ri cu g rija ; pece^ile
n u -i erau rupte. L -a p rezen tat tatei.
P e n tru asta, tinere, ai rata cit la b a lta 51 la m u n te ? l-a in-
trefcat dom nul inginer zlm bindu-i cu bunavoinja.
Tinichigiul l-a p riv it d rep t :
Socot ca dom nul inginer n u-si inchipuie c-anr fugit de la
Pacani num ai ca sa-m i ap ar viata.
T ata a tacut, cu acelsi zim bet binevoitor pe fata.
A veam asupra m ea u n deposit, a u rm a t lu c r a to r u l; treb u ia
sa-1 a p a r ca sa n u cada in labele agentilor. N u puteam nici sa-1
ingrop, nici sa-1 tree altcuiva. De aceea nu 1-ara d at fiului durnnea-
voastra. E ram d ator sa-1 depun cu m ina m ea in m ini proprii.
S -a facut ! a raspuns ta ta strxngindu-i m ina.
A tunci nra pot retrag e ?
Inca nu, a zis tata, p u n indu-i cealalta m ina pe u m ar $i a$e-
zindu-1 la loc in scaun ; sper ca n u te~ai su p a ra t p e n tru in tre b a-
rea mea.
Nu m -am suparat, dom nule inginer. \
Ca sa-m i dovedejti asta, a u rm a t dom nu inginer cu fa^a mai
lum inata, te rog sa lei o duleeaja. si sa bei cu m ine cafeaua pe care,
iata, ne-o aduce m am a A nghelina. Stii cine e m am a A nghelina.
L ucratorul a facut sem n cu ochli ca tie ?i a zim bit catra
batrina.
V reau sa va fiu placut i m a socotesc onorat, a raspuns el
dem nului inginer.
Ifi mul^amesc, a raspuns tata.
In rastim pul ritu alu lu i dulce$ei de tra n d a firi pe care Alecuj; l-a
indeplinit a te n t i fa ra nici o stingacie, dom nu inginer a ru p t pe-
ce^ile i a scos din plic foaia u n u i palt pe care se aflau im prim ate
ase.strofe ale unui poem. Sus in stinga, piezis, in terd iejia de a se
tip a ri a procurorului. O d a ta cu poem ul ieise la lum ina i un
bilet, m esagiul poetului m ort, cu u rm ato ru l cuprins :

D r a g u l m e n a m ic ,

In cu rind tree dincelo cu barca n u ne vom m ai vedea. U ltim a m ea

poezie o gasegti a l& tu ri; ai g rija sa -m i supravie{uiascd p e n tru tim p u rile
ce au sa vie.

13S
 AI dnm nitale care a fost, ?i care a crezut In revolufia sociald,

Solom on Cornea.

T ata a stra b a tu t grabnie cuprisul poem ului, apoi a suspinat,

intorcindu-se la cele de fata.
M i-a placut la dum neata, a zis el lui A lecut, sentim entul
onoarei si ai dem nitatii. Te rog sa-m i spui daca p rie tin u l m ea
Solomon C ornea ti-a fost profesor.
M i-a fost, dom nule inginer, in in|.elesul ca 1-am v azu t ades.
N e-a tin u t m ulte prelegeri in clubul n o stru de la Pacani. E in te-
re sa n t p o ate sa cunoai;,teti ca a telieru l cailor fe ra te de acolo e un
fel de tu rn al B abilonului in mic, unde s-au a d u n a t pribegi din
E uropa een trala i chiar din cea rasaritean a, atu n ci cind o com-
panie de fin an ciari international! a lu a t pe sam a ei construirea
liniei Suceava Iasi. A tuncea, p e n tru podul p este S iret, a u venit
multi, italieni, iar in atelier ale de la g ara Pa$cani s-au a d u n at felu -
rite neam uri din A ustria. $ i-au gasit acolo refugiul i revo lu $ o n arii
din Rusia. Eu am apucat pe doi d in tre acetia. U nui a m u r i t ; cela-
lalt a disp aru t ; dupa aceea s-a zvonit ca a r fi profesor de lim ba
latin a undeva la u n liceu, i-a schim bat num ele, tra ie ste retras.
Tofi ace.sti pribegi ne-au fost invatatori, caci sint pregatiti, v in din
f.ari industrializate. D upa pilda lor, si noi, cei m ai tin e ri de aici din
1;ara, am in tem eiat biblioteca i club. Tinem leg a tu ra cu intelectualii
ie?eni. A^i fost i dum neavoastra, dom nule inginer, in leg a tu ra cu
micarea.
Da-da, a inginat tata, deschizind pagina cenzurata i aple-
cindu-i asupra ei ochii. Actim m a sim t obosit.
Da^i-ni-l pe fiul dum neavoastra, a indraznit, aproape in
$oapta, Alecut-
N u e nevoie sa vi-1 dau ; m erge el singur. Sper ca floarea
lui va da rod.
T ata a rid ic at ochii, satisfacut de ultim ele sale cuvinte.
E vrem ea sa m a due, a s ta ru it A lecut D um itriu.
Te intorci la Pacani ?
D esigur ; iau cu m ine si pe u n n ecajit de aicea.
Crezi ca n-o sa ai acolo neplaceri ? l | i pot veni in a ju to r
cu ceva ?
N -am nevoie de nim ic i nu m a tem de nici o neplacere. Daca
sin t inca u rm a rit, apoi acum , dupa ce m i-am indeplinit m isiunea,
m a prezint eu singur ju d ecatorului de instructie.
Au sta t u n tim p privindu-se ; ta ta l-a cuprins deodata pe lu -
c ra to r de dupa urnar, scu tu rin d u -i m ina cu energie. Apoi, dupa ce
A lecut D um itriu a ie$it, dum nealui a cazut la locul sau, desfacind
inca o data foaia cenzurata, pe care abia acum o p u tea ceti cu lim -
pezime.
 Tinichigiul m -a cautat. N e-am im braliat $i ne-am facut lega-
m in te lari, pe care unche$ul H aralam bie le asculta atent.
Cind eu i unche?ul, dupa plecarea prietin ilo r mei, ne-am Intors
la cerdac, ta ta n e-a venit in tru intim pinare.
C um nate M anole, a g rait uncheul, de-acu dusu-m -am $i eu.
Ma intorc in b u ra ?i negura, cum spune cintecul din batrini.
Im i pare ra u ca ne lai, i-a zim bit dom nu inginer, d ar n-am
ce face ; dum nitale nu m a pot pune niciodata im potriva.
Omul de la m unte a in tra t in odai ca sa-$i ia ram as bun de la
tRaca Leona i de la dadaca, apoi, cind s-a intors, i-am sim^it
asuipra m ca m ina vinjoasa i pieptarul, i acestei rinduieli a fosl
silit sa se supuie si tata.
Am ram as cu dom nu inginer a nostru in cerdac. Ie$ise i
dadaca A nghelina in cornul casei, cu bra^ele incruci$ate sub sini.
Unche$ul H aralam bie s-a incalarat i a ieit cu tot ta rh a tu l sau
pe poarta, apucind drum ul spre dreapta.
Unche?ul tau, im i explica tata, apuca drum ul pe la H or-
baza, pe deasupra Rada$enilor, ca sa scurteze. Dupa ce ajunge sus,
coboara spre Baia la apa Moldovei, pe linga M ovila lui Razvan.
Trece p rin locuri istorice i rom antice, care p e n tru dinsul nu sin t
decit o cale oarecare, spre oi. In d reap ta dealului Horbaza, deasu
pra satului Rada^eni, se afla un pise : C etatuia. Acolo am gasit eu,
sapind in tr-o vara, urm e de a^ezari din preistorie ale unor pam in-
ten i care au tra it aicea cu zece ori douasprezece m ii de ani inain-
tea noastra... Stinile unehesului tau sint m ai aproape de asezarile
preistorice decit noi. la r ceilalp doi prietini, ai tai se due spre
tim p u ri noua...
Am stat a la tu ri in cerdac lunga vrem e, contem plind d e p a rtarile
ca tra picla violeta a m untilor, pina ce unche$ul m eu H aralam bie
a a p a ru t micorat de d e p a rtare pe coasta Horbazei. Se ducca repe-
jor in buiestrul calupalui ; n-aveam sa-1 m ai vad ; era u n perso-
nagiu eroic ce se in d rep ta spre am urgul sau inexorabil.
 CAPITOLUL XVII

O data, cu aceste A m intiri", in tre h lrtiile ram ase de la vechiul to -

v a ra $ lu p tato r, in g in eru l Hie D u m itra f, a u lo st gdsite f i u rm ato arele tre t
docum ents : poezia lu i Solom on C ornea, o scrisoare d e d em u lt de la fatal
sau celebra tend.

1838

In anu-o m ie opt sute optzeci-$i-opt.

A u stat pustii cim piile in soare
i ciocirlia n -a cin tat pe-ogoare,
la r griul nou s -a scuCurat necopt,

Caci a purees u n v in t am ar ce plinge

A1 ro b ilo r alean oeistovit ;
Vial, a li-i p o vara c!e granit,
p iin ea veche are iz de singe.

S tih ia u rii Inalfind p o ru n o l,

I-a n a p u stit ca-n vifor sp re sta p in i ;
S e-n alta foe $i fum i-n negre m ini
S -a g ita crud u n eltele de m unea.

Vin calara?ii ! G oarna su n a cintec.

U rlind, dau iure? i im pung cu iancea.
A u sp a rt pe P arasc h iv a lui Ivancea,
De i-a ie?it copilul viu din pinlec.

P e palizi m orti fem ei bocind ii po-arta,

Caci do ro b an tii-au tras in fra tii lo r ;
A stfel pieri m ultim e de popor
$ i hoida a p ie rit pe cim puri m oarta.

D ar brazd a u rii va da aite grine

$ i ziua izbavirilor luci-va
Cind fa iu l c ru n t al bietei P arasch iv a
V a b iru i-n razboiul p e n lru pine.

139


v-

<s>
 i vH * ? <tj ^ sv
; f i * y ^ i t v -IJ

^ 1 -S i * S ^ 1- V i | * 9" . ^
H Ti 5 S
1 M4 1s ^ i3 .~ r -' sS ' ' ^ '

ijg#$* y M J! *V f
i.w > f ?
4
4 i T?
4
| 4 4 V j $ i
4
1

! 1 1 1 i ,s I S
^y
> s, ^ 3 i / 4 ^ i ^j 1160 ^ 1 s
> s v - t ^ ,4 -f 10 6 $ 4 ^ $
s ^ -^Z ^ ' 3^=> <a $; >2> *V ^ ^ ^ V

\\
r ^- i ^ i l l
J4 ,
pi
7 ^ 1o
3
., ^ ^ '

^ i * f^ ^ I "^ 1 1 J

<* $ v ^ ^ S 1 f 1 f - .f4 .*
4 ->S> ^ 7 V> S - y | ^ 3 ^ S r^ \S
ic^'CCC. ~
c* 4/
^Ticoo Cl-^^CislAX' c tz
Co'yyi ^unicJi IiLp-lco, to. a-ct^^, f-** M^ia. **
/? V
O ti,ru :-*' XohX dh% CaAUs C-.-l'i-C r-w * ,
0~.ru -v-cp hr oLtofcu Xisyvz
5*A i'TK,'J x h h jA t-O
J
tic c th 'O rris& ftii.
(T }
fT'*"' .,L fl _.^-0
J OsCast yi/CcC fc

L ector GH. ZARAFU

T ehnoredactor AURIGA IORBACHK
B un de tip a r 24.VI.1983
A p aru t 1988
D ata editiilor an terio are 3973
Coli de tip a r 9
C am anda nr. 801X5
C om binatul P oligrafic Casa Scinteii
P ia ta Scinteii nr. 1 B ucure?ti
REPU BLICA SOCIA LISTA ROM ANIA
 $ i-am la sat la noi la Cring
O chi care m a pllng.

Oam eni buni, dragi oam eni buni...

M-oi in toarce in tr-o sara,
L elita V arvara.
Cu so{ii incalarate,
L a o poarta-o m b ate ;
P e ciocoi la noi l-om scoate
Sa-1 crestam pe spate.
L -om cresta in tre i soroace
$-om d a focul la conace,
S a se-nalfe fu m i para,
Leli(:a V arvara,

Unche$ul H aralam bie s-a oprit cu ochii adinciti in sine si in

tre c u t ; o clipa, noi cei de fa ta am fost absenfi p e n tru el fi lifaca
L eona p aru ca v rea sa tre sa ra cu sageata unei lim bi de vipera. In
acea clipa a absen^ei ciobanului, se desteptase in ea m inia. D ar
p rivirea unchef ului H aralam bie o regasi iara.fi fi dum neaei se po-
toli zim bind cu supunere.
Uncheul m i-a intins cavalul. Eu 1-am p rim it cu respect i 1-am
depus linga gluga.
T ata s-a rasucit ca in tr-u n a b u r care-i facea m i^carile nehota-
rite :
Acum a a r fi binevenita o cafea.
Se poate, a raspuns num aidecit m am a A nghelina $i s-a in--
d rep ta t spre bucatarie.
C iobanul s-a scarpinat dupa ureche :
A sem enea b a u tu ra v a fi fiind buna p e n tru d um neavoastra.;
Eu n-am gustat-o de cind sint.
A tuncea lasS, m am a A nghelina ! a strig at ta ta ; nu -m i tre -
b u ie nici mie.
Ti^aca Leona a ris.
De ce rizi dum neata, duduca L euna ? Caci is de sub codru
i din salbatacie ?
fitaca- Leona n -a raspuns, d ar i-a p ierit pe data risul i i-a fu l-
gerat in ochi du^m ania.
T aranul s-a ridicat in to a ta inaltim ea sa :
S-aud cuco.sii de m iezul nopfii, a declarat el ; va las cu risul
-dum neavoastra si eu m a due cu m ihnirea m ea. R am ineti cu bine,
.fi cu sanatate. i pe acest nepot il sa ru t cu dragoste $-oi veni sa-1
m ai vad.
A strin s m ina tatei ; s-a inchinat catra ^i^aca Leona. B arbia
dum neaei trem ura. Am fost in clipa fi eu afara pe urm ele unche-

20
$ului, a ju n tin d u -i sa-i po arte ta rh a tu l S i-a scos calul, dupa ce
i-a inchingat tarni^a ; $i-a rin d u it to ate im prejur. M am a A nghe
lina a$ezase lam pa in fe re a stra bucatariei, ca sa dea lum ina cala-
torului.
Trim bi^area cuco.silor se intefea in to ata acea m argine de tirg ;
v in tu l suna in livezile inm ugurite. S ilueta m are aja a uncheului
m eu H aralam bie calare s-a to p it in intuneric.
M -am oprit o clipa ca sa privesc no rii invalm asiti sub stele ;
iar cind am in tra t in odaia unde ram asesera ai m ei, am .v a z u t pe-
ti|:aca Leona crispata de m inie, in tr-o d eclaratie tin g u it re p e ta ta :
Orice-a? face, draga M anole, nu pot sa-1 sufar.
Cu to ate acestea ai sta t i dum neata, tr^aca Leona, sub pu-
te re a lui.
F iin ta cu singe nobil i$i fringea m inile.
N-a p u tea sa-^i spun de ce, M anole. E de pe alta lum e, ca
i pove^tile lui. C ine-i acea lelita V arv ara ?
Am raspuns eu : ,
A ceea e m am a lelitci Anica. M i-a spus m am a A nghelina,
care cunoa^te to ata povestea asta de dem ult.
Basm e i grosolahii... Daca m -ai in ju n g h ia acum a, draga.
fra te, n -a r curge d in m ine o p ica tu ra de singe. . ..
T ata a' m u rm u ra t p rivind cad ru l intunecos al fere stre i :
E un b a rb a t cum sin t pulgni... O fo rta a trecu tu lu i.
E u n poet ! am strig at eu cu entuziasm , sim |in d u -m a al
uncheului m eu ciobanul.
Tu sa taci ! a zbierat, ridicind spre m ine cangi, t^ a c a Leona ;
sa taci $i sa te duci la culcare.
M a due in ta i sa-m i vad catelandrul... am raspuns eu cu o
indrazneala neateptata.
M am a A nghelina m -a auzit. Tocm ai in tra cu b rate le incarcate
de farfu rii. S-a op rit in prag i a scuipat u$or in tr-o p a rte ca sa nu
m a deochi. -

CAPITOLUL III

B unicul m eu, ro ta ru l

INAIN TE DE A MA CULCA, ain in tra t pe urm ele m am ei An

ghelina, in b u c a ta ria curata.
A? p u tea spune ca ^itaca Leona niciodata nu catadixea sa in tre
in acest loca inch in at pintecelui. D um neai a ra ta totdeauna ca
dispretuie^te m incarea ; dupa cit intelesesem , isi potolea foam ea
la care sintem orinduiti noi m uritorii, in sin g u ra ta tea c a m e rii. sale,

1 T a rh a t bagaj, povara. (N.R.)

21