Lewis Carroll

PERIPEIIILI ALISEI
INTANA MINUNIIOR
Editura Ion CreangE

-..--.--=:

In

dupd-amiaza aurie,

Domol plutim pe ape line

Bat unda vislele, linute De mtini micu1e
si, vezi bine,

- prea mare,
Nici strguinTa nu-i
Nici iscusinTele depline.

O,

cruzi^ micufi

! In

dst ceas molcom,

In astd tihnd Si visare,

Pe-un ins topit, ce-abia rdsufld,

SdJ tmboldigi Ia ,,un basm mare" !...
Dar cum sd-nvingd bietu-i glas,
Unite cind is trei gldscioare?

Ndvalnic, Prima dd poruncd:

Sd nu mai stau, sd-ncep Indatd!
Cu glas mai blind, A Do:ua roagd:
,,Ndzdrdvdnii, ca si-altd datd!"
A Treia atit de bucuroasd e de-nceput,
Cd nu-ntrerupe mai des ca pe minut o datd.

I l.\\

l\ ( \RR()l

Dar iatd cd, neasteptat, tdcere-adincti s-a ltisat..,

Supusd acum, inchipuirea

inso

ye

Ste

Pe cea din vis ndscuta

parcd o vede aievea
Cu stranii ptisdri Si jivine cum grdieSte,
Ndzdrdvdnii Si Sotii tmpreund depdnind,
In voie stind la sfat, prietenisre.

$i ori de cite ori secau

Fintinile inchipuirii,
Neputincios, cel slab cercind
Sd pund capdt fericirii,
Nu era chip! ,,Ce altd datd?! Acum, acuma!"
Voios strigau tustrele, zbirii !
Asa s-a fdurit povestea de pe-ol minunilor tdrim
ASa, plutind pe indelete, ndzdrdvdnii am tot scornit.
gi-ocum, cd povestirea-i gata

gi

echipajul mullumit,
VoioSi cirmim barca spre casd
Ctici soarele e-n asfinTit.

! in

mina-1i bltndd ia
Copildrescul basm si-l pune
Llngd curatele-yi visdri, ce amintirea
Cu vrajd impleri-n cunune
- cdldtor,
Ca pe un pal mdnunchi de flori, ce-un
Pe-ndepdrtat meleag, stritu cindva s-adune,
Alis

CAPITOLUL I

ALISA COBOARA
iN VIZUINA IEPURA$ULUI

firesc.) insi cind Iepuragul, nici mai mult nici

Incepuse a se plictisi de-a binelea Alisa, de

cind tot ;edca pc mal lingd sora ei $i n-avea
ce face. incercase dc vreo doui ori sd se uite
in cartea pe care o citea sord-sa, dar n-avea
nici un haz: nici poze, nici dialog! ,,Ce rost o
fi avind o cade fari pozc 5i fir6 dialog?" se
intreba Alisa.
$i chibzuia in gindul ci (cit sc putca chibzui
pe o zi de artile ca asta, care te fecea sA tot

mai pulin, scoese un ceasornic din buzunarul

ye.rtei, se uite la el gi-apoi i5i iuli fuga, Alisa
se repezi in picioare; cici ii d6duse prin gind.
cu iu;eala fulgerului, ce n-a mai vezut niciodatd iepure si aiba vcstd cu buzunarc )t nici
ceas pe care se-l scoate din buzunar; 9i, curioasd foc. o lua la fugA peste cimp, pc urmele Iepuraqului, ajungind tocmai la timp ca
r6J radd cum dadea buzna intr-o rizurnd m6ricicd de sub ni5te tufiguri, undc picri.
intr-o clipi, hop :;i Alisa dupi cl in vizu-

picotc$ti $i sl 1i sc impeicnjcnezc gindurile)

daci plicerca dc a implcti un Sirag de margarete mcrita ostcncala sd se ridice 5i sd culcagd
margarctcle. Cind, deodatd, un lcpurai; Alb,
cu ochi dc mdrgcan, alcrgd chiar pc lingi ea.
Pcntru atita lucru n-avca de cc s6 te prindi
mirarea; 5i Alisa nu prca sc mird nici cind il
auzi pe lcpuraS bombinind:
Vai, vai, vai! Am si intirziil

lnal
Coborisc

fdri s6-;;i pund cit dc cit intrcbarea: cum va ie$i oarc dc acclloi
O bucatd dc drum, rizuinl rcpurclscd ,'
dusc pc Alisa drcpt inaintc ca printr-un tuncl.
apoi o lue brusc la lalc. dar atit dc brusc. incit Alisa n-avu vrcmc nici o clipitd sd sc gindcasci a sc oprii sc trczi lultccincl in .jos. e.r

-{Cind sc gindi mai tirziu la intimplarqa

asta. ili dct!' scama cd s-ar Il cuvcnit sI o
mirc. dar in clipa accca

ii

inlr-() lintina t'ourtc. lirartc l.lrnui.

perca totul lbartc

7

Fic ci cla o lintine loarte adincd, iie ci

\lrr1 qii|'1., loartc. r,\drt( inc(1.
^ricum, J\u
trmp. in caderc. si privcasc5 pe indelete
in jrrru-r $r sa sc intrebe cu mirare cc-alea si urrnczc. Mrri intii in.cr(a \A pn\e!.ci in .i,,\.

sprc a se lamuri unde va ajunge, dar era prea

intuncric ca sa purti trcoscbi ce\ a: apoi \c
uitd la pcregii lintinii |i bdgd dc seamd c5
crau acopcrj!i dc rafturi cLr pror,izii Si de etajerc cu cirli; ici qi colo vezu hdrii ;i tablouri
agdlate de piroanc. in trecere. lul de pe un
rrl( un borcan. cu o (licltL'la p( carc scrja:

DULCEATA DE PORTOCAI.E, dar, sprc

ej dczame8ire, cind il deschise. il gdsi

marea

gol. Nu vru sd-i dea drumul, dc teami sA nu

omoare pe cineva dedesubt, Si izbuti se atczc
borcanul intr-un alt raft. pe lingi care luncca.
..Ei! gindi Alisa. Dupi o cddere ca asta,
nrcr c-o sd mai imi pese cind m-oj da de-a
dura pe sciri! Cit de vjteaze o si le par celor
de-acasAL.. Eh! De-acu'. chiar dacd a9 cidea
de pe acoperiS, n-a5 mai zice nici circ!.'($i
t,)arrc probabil ci spunea adcverul.)
( a,lr.l. cadcJ. cader. Oare n-a\ea sd re mai
LrpreascA nicicind'l

Me intreb cite leghe am strAbatut dc

cind tot cad'l spuse Alisa cu glas tare. Cred cA
roi fi ajuns pe undeva pe,aproape dc cenirul
pdminlului. Ia sd rudcm asta e. parc-mi-.e.

.am la patru mii de miler adincime. (Fiindci,

redeli dumneavoastrA, Alisa cam

inv6lase
a:emenea lucruri la 5coald
cu
toate
cd
ti
acum nu prea era un prilej -bun de a se fdli,

tlndci

n'avea cinc' s-o audi, totuti putea fi

Iolositor
ca exerciliu, daci nu pentru alt.e\a
mlcar sA-51 repete cunoltinlele.) Da,
.am asta este distanla, dar stau $i md intreb
L, .r I aLrtudinc sau Longiludine am aJun.
oarel (Alisa habar n-avea ce inseamnd l_atitu,1ine, 5i nici Longitudine, dar gindea ci sint
nrftc cuvrnte simpatice ti impunatoare, incit ii
plAcca sA le rostcasci.)
Nu trccu mult 5i incepu iar:
Oarc voi cedea pine la capitul celAlalt
.rl pdmintului'l Cc nosrim ar fi sd ajung la

O rril,

rnglc,,cuscd

1609

rn. tn.l.)

urmA printre oamenii care umbli cu capul in

jos! Antipaiii' parci le zice. (Mai ci-i pdrca

brne, de data asta, cA n-o auzea njmeni. irndcA avea oarecari indoieli ci le zice chiar
aSa.) O sd trebuiasca sr-i intreb care e numelc
ltrii. ..F-iti bun6, doamnA, aceasta e Noua Ze_
elandd sau Ausrralia'i" ($i incerca sd indoaie
genunchii gi sd facd o pleciciune politicoase
dar, spunelj ;i voi. cum poli s6 indoi ge_
-nunchii
;i sa inclinj capul gra;ios, cind cazi.
plutind prin aer'l Credetri ci voi aij putea.l)
Vai. dar are sd md creadi o f'etifA cu totul si
cu totut neltlutoare! Nu, nu face sI intreb:
lasa. c-o sA r Ad scris pe undeva.
Cadea, cddea, cAdca. Cum altceva n-avea

ce lace, curind incepu iar sd vorbeasca.

cred c-o si-mi simtd lipsa diseari.
- Dina
(Dina
era pisica ei.) Sper ci n-au si uite, la
ora ceaiului, sFi pund 5i Dinei lapte in farfuriu1d. Dina, dragula mea, ce bine ar fi fost sd
fii gi tu cu mine aicil Soareci ma tem ce nu-s
in vizduh, dar poate c-ai putea prinde cite-un
liliac
liliecii aduc foarre mulr cu toare- $ii,
cii, Dar
oare pisicile mdnincl liLieci? gi cum
intre timp i se cam fdcusc somn, mai inginA c)
d.rtd 5i-apui iari.r .i iardri. ca prin ri.
Oare pisicile mininci lilieci? Oare pisicilc m6nincA liliccil... iar uncr.lri grc)ca )l spuneil:
Oare liliccii mAnincA pisici?
Dar cum tot nu Stia cc sd rispund6, n,arca

jmportaniA cum punea intrebarea, Simlea ci

incepe sA moleie Si tocmai prinscsc a r,isa ci
se plimbA, dc minA cu Dina, intrebind-o
foarte serios: ,,Hai, Dina, spunc-mi dreprt ai

mincat vreodata un liliac'J' cind, hodoronc-tronc, bul! 5i iar buf! cdzu pc un maldir
de crengi 5i de frunzig ve$ted gi acolo rimase.
Gata ciderea!
Alisa nu se Iovise cituli de puiin $i intr-o
cljpA sAri in picioare. Privi in sus, dar deasuprd-i era intuneric; inaintea ei se intindea alt
coridor lbarte lung, in capdtul ciruia il zdri
iar pe lepuragul Alb, alergind cir il lineau picioarele. Nu era nici o clipd de pierdut: Alisa
o lud la flgA, iute ca vintul. Si tocmai bine il
Vrca

si

spund: ..cci dc

la

antipozi

rn.l.)

t_t_\\

prinse din

t\ ( {R R()l.l

urmi pe iepure ca se-l aude bom-

benind, in timp ce cotea dupi un coll:

Vai dc urechile 9i de mustetile mele, ce
tarc s-a mai tecut tirziul.,.
Cind cotise dupi iepura;, Alisa era chiar in
spatele lui, dar iati cd acum nu-l mai zirea.
Se v6zu intr-o sali lungi.9i joas6, luminati de
un ;;ir de ldmpi ce atirnau din tavan.
Jur imprejurul sdlii erau u$i, dar toate incuiate. Dupi ce merse Alisa, de-o parte $i de
alta, de-a lungul u5ilor, incercind-o pe fiecare,
se intoarsc iar, mihnit6, in mijlocul sdlii ;i,
plimbindu-sc incoace 5i incolo. se intreba
cum t.a mai icgi vreodatd din acel loc.
Cind iat6 c-a-i ci:zurd ochii pe o misu!6 cu
trei picioare, toatd din clettar; iar pe ea nu se
alla nimic decit o cheie mititice, de aur.
Alisa gindi mai intii ci era cheia vreuneia
dintre u;ilc silii; dar, vai!
ori vor fi fost
broaqtele incuietorilor prea- mari, ori va fi
tost cheia prea mice, vorba e ci nici o ugd nu
se descuia. Dar cind didu ocol silii pentru a
doua oare, vezu o perdea joas6, pe care n-o
begase de seam6 mai inainte; inderetul acestcia se afla o u$itd, inalte de vreo trei palme;
incerca cheia cea mititici, de aur, la aceaste
uiild si
mare fu bucuria
cheia se potrivea!

Alisa deschisc u5i;a 9i vizu c6 didea

intr-un gengulel, nu mult mai mare ca o
gaure de )oarecel ingenunchind. priri. prin
gengulet, intr-o gridini cum nu mai vizuse
alta de frumoasi. Cit jinduia sA scape din
sala mohoriti gi si se plimbe printre rezoarele de flori, strelucind in toate culorile, 5i
printre fintinile acelea, ce respindeau recoare!
Dar nici capul nu-l putea scoate prin deschizdtura u5ii. ,,$i chiar daci ag putea scoate
gindi biata Alisa
capul
la ce mi-ar fi de
folos, fird umeri? Ah, ce bine ar fi sa mA pot
stringe ca o lunete! Cred cA n-ar fi prea greu,
dace at $ti cum sA incep." Fiindce, vcdeti. i
sc intimplasere in ultimul timp atitsa lucnrri
ndstrugnice, cind incepuse a gindi ce de lapt
lbartc pu[inc lucruri erau cu adeverat imposibilc.

Sc pdrca cd dcgcaba aijtcpta Alisa

lingd

usiF, incit se duse iar la misu16; mai ci

spera sa geseasce acolo altd cheie, sau mecar
o noti[5 cu instrucJiuni cum se pot stringe oamenii ca lunetele.
De data asta gdsi o sriclugd {,,care e sigur
cd nu fusese lnainte"
zise Alisa) 9i, legati
gitul
de
sticlei, era o etichete de hirtie pe care
se puteau citi, cu litere frumoase 9i mari, de

tipar, cuvintele: BEA-MA!

Ugor de zis: ,,Bea-md", dar Alisa, o fetiF

inleleapte, cuminte, nu era se se repeade sa
face una ca asta.
Ba nu
intii mA uit, sa ved
zise ea
daci nu cumva scrie pe sticle: ,,Otrave".
Citise ea citeva istorioare foarte drdgule.
despre copii care se aleseserd cu arsuri, sau
fuseseri inghi;i1i de lighioane sAlbatice, sau
avusese16 alte pdlanii nepldcute
5i toatc
astea numai 9i numai pentru cA nu finusere
seama de nigte reguli foarte simple, pe care
incercasere s6-i invele cei ce le voiau binele
de pildl: ce un vdtrai incins te arde dace-l
-Jii prea
mult in mini 9i ce, atunci cind te tai
foarte adinc la deget cu un culit, de obicci
curge singe; 5i nu uitasc niciodati ci, daci bci
mult dintr-o sticld pc carc scric ..otravd . e

aproapc slEur cA lnai curind Sau mai tirziu

n-arc sa-11 pnasca.
in oricc caz, pc sticla asra nu scria defel
..otrave . ala c6 Alisa sc incumcti si gusrc
tlin ea;9i gisind-o toartc pc placul ci tfiindci
a\,ea un gust amcstecat, dc pl6cinta cu viSinc,
cr('md dc JnrnJ\. triplura dc curcan ;i piin.'
prdjitd, cald6, unsd cu unt), rcpcdc o dddu
gata toata.
Ce ciudat mi simr! zisc Alisa. Cred cd
- pc
sint
cale sd md string ca o luncrd!
$i-a;a;i era; scazusc in ineltime cam pine
la zece degete; !i ise luminb iata la gindul cd
acum era tocmai de marim!'a potrivitA ca sA
poatA trece prin u;if in gridina aceea l'ermecltoarc. Tutuii. mai aSteptA citeva mtnute. ca
sd vade dace mai scade inci; era cam neliniStitd in aceastd privinld, ..cici, mai gtii
igi
pomene$ti
zicea
sfirlesc de tot, ca
- te Stau ti cdmemdintreb:
o luminare.
cum at 1l
Jtuncil Si incerca \d-)j inchipuie cam cum
aratA oare llacdra unei lumindri, dupi ce s-a
stins lunrinarca
fiindca nu-5i amintca sd fi
Azut vreodatd -ata ceva.
"
Mai stetu nilelu5 5i, vdzind cit nu se mai in-

timpli nimic, sc hotAri sA intre indare in grAdin6, dar

vail biata Alisa!
cind a.junsc
- ce
la u;d, vizu
uitase clleila de aur, iar cind
se intoarsc inapoi la mdsuld. ca s-u id. !a1J
c6-i era cu neputinld sA ajunga pin6 la cheicl
O vcdca fbarte l6murit prin sticla strS\czie :i
incerca din risputeri sd se calare pe unul din
picioarele mesei, dar prea era lunccos: .r
dupe multe incercdri zadarnice, biata ncghrniF se a5eza la picioarele mesei 5i incepu si
plingd.
,.Hai 5i nu mai plingc ata degcaba! j)i
spuse Alisa cu asprime. Te potiesc sd incctczr
imediatl" De obicei igi dddea sf'aturi ioartc
cuminli (desi cam rar le urma) ti uneori sc
certa atit de rdu, incit o podideau lacrimile.
I5i amintea ce odat6 incercase si-si tragd citeva palme, pentru ce jucase necorect la o
partide de croclret cu ea ins6gi; fiindci, rede1i. acestci ciudatc copile ir plicea grozrr'.i
iacd pe doui fiinte deodate. ,,Dar acum
gindi biara Alisa
degeaba aS zice ca sinr
doud liinle! Cind mai cd n-a rimas din mincnici de-o singurd fiinli vrednice de luar in
seam d !"
Nu trecu mult gi-i cdzu privirea asupra uner
cutioare de sticl6 care se afla sub mase; o
deschise 5r gasi in ea o prdjituricii mica. mic;.
pe care erau scrise frumos, cu statlde, cuvin-

tete: uANlNcA-tv,tAt
Foarte bine
zise Alisa
am s-,..r mdninc, ti daca md lac mai mare. o \a pol

ajunge pind la cheie, iar daci md fac mar

mic6, o se pot se md strecor pe sub utal asa
c6, de intrat in grddind, intru
9i pulin imi
pasA cum $i in ce fel!
imbuci o firime ti se intrebe ingrijorat6:
..Ce se intimple? Ce sc intimpld'1" linindu-si
mina in crettetul capului, ca sA vade daca se

inalll ori o ia in jos, Fu lbarte mirari

sd

vadA ca rAminea cum cral bineinicles ce asta

se intimpld ori de cite ori mdninci o prejirura.
dar Alisa intr-atita se deprinsesc a sc aftepta
la intimplari neobirnuite. incir i se pdrc'a rurod $i plicticos ca lucrurilc sd decurgd in chip
obi$nuit. A$adar se apucd sd manince preji,

tura

fi.

ibartc rcpedc,

o didu gara.

l.l

\\

I\ ( \llR()l

CAPITOLUL II

BALTA DE LACRIMI

pari cam

Cum nu se poate mai ciu-ciudatl exclamd Alisa ratit dc uluire. incit inccpusc a sc

sA

hilbii). Acu ratd ce ma lungesc ca cea mai

cogeamite luneti din lume! Rdmineli cu bine,
picioarelor! (Fiindci privind in jos, spre picioareie ei, aproape ce nu 9i le mai vedea,
intr-atit se indepertau.) O, bietele mele picio-

va trebui sd

ruse, stau $i ma intreb cine o sa vd tragd ciorapii de acum incolo, cine are se ve incalie,
dragele mele'l Eu, una, cu sigurania ca n-am
sd mai fiu in starel Voi fi cu mult prea departe ca sA me pot ocupa de voi; trebuie sd
\e descurcali cum $tili. ,,Dar ia stai se
- te
gindi Alisa
altfel
me port bine cu ele
- mai vrea sa- me ducd
pomene$ti ce n-or se
undc o sa vrcau cu sd merg! la se vedem cam
ce-a$ putca tace pentru ele'l O si le diruiesc
cite o perechc de ghete noi, de fiecare Cr6-

ciun!'

$i sc mai gindi cum va facc asta...Trebuic

.A lc trimit cr.r comisionarul
i;i zicea. Arc

sa trimili daruri
caraghios
propriilor talc picioarc! $i cc adresi nostimd
dau

Domniei Sale
Piciorului Drcpt al ,l lisei.
Pe Covorasul de li gd sobd,

Lingd I/dtrci,
(cu clrag dc

la

Alisa).

Pii! Ce prostii mai indrug!"

-focmai

cind spunea asta, se lovi cu capul

de tavanul s6liil intr-adever, atinsese acum o
lungime de vreo noud picioarer; indat6 pusc
mina pe cheip dc aur gi se indrepte in grabe
sprc u5a gridinii.
Biati Alisa! Altccva dccit si se culce pe-cr
parte 5i si priveasca chiorig prin uta grddinii.
iMesure
cm.

{n.1.)

englezeasci

picior

aproxrmati\

40

puns". $i sc apucd si sc gindcascd atcnt la

toli copiii de virsta ci pc carc-i cunoStca. ca

tirefle cd nu fu in starc; cit dcsprc trecut prin

u)a. nici vorbA nu putea 11, asta cra mar lmDo5rbrl ca .-'ricindl Sr: a;czi jos pi sc puse iar

pe

si

pllns.

i:;i zicea Alisa

..Ar trebui sd-1i fie rugine
fata mare ca tine (9i aici avea dreptatc)
-si orot
plingil Inceteazd imediat, atita ili
spunl'
Dar, cu toate astea, plingea inainte, vdrsind
un potop de lacrimi. Pind la urmi se fdcuse
imprejurul ei o cogeamite balte, cam la vreo
patru degete de adinci 5i carc sc rc\irsa pina
hdt spre mijlocul sdlii.
Dupe citeva vremc auzi de departe un lipait de piciorusei i5i Sterse degrabd ochii 9i se
uiti sd vadi cine vine. late ce se intorcea Iepurele Alb, imbrecat grozav de elegant, linind
inrr-o mina o pcreche de mdnuSi albe. din
piele de cd,prioari, $i in cealalte un evantai
mare.

Venea lipiind zorit din prcroruye 5i tot

bombdnind intruna:
Vai, vai, Ducesa, Ducesa! Grozav are
sd-5i ias6 din gi;ini dac-am fecut-o sd attepte!
Alisa se simlea atit de deznidejduite, incit
era gata si cearA ajutor oricui; a;a cd, indate
ce lepurele se apropie, ea incepu. incetipr ti
\J

descopere nu care cumva s-o

fi schimbat

in

vreunul din ei'l

i|i zicea - 1r'
,,Sigur cd Ada nu sint
indci p6rul Adei e lung gi inelat, iar al meu clins de-a binelea qi sigur ci nu se poate sd liu
Mabel. fiindcd eu )tiu tot fclul dc lucruri. p,:
cind ea. ea ltie a$a de putintel! Si pe urna.
apoi
o. cc mdi
cc e ea ;i cr sint eu. 5i
incurceture! Stai se vedem daci mai gtiu
Va sd zicd: de patru on
toate cite le
'tiam. de patru ori fase lrercinci fac doi5prezece.
sprezece, qi de patru ori gapte fac... ah... N-o
si ajung niciodatd la douizeci, dacd merge
a5a! Nu-i nimic: la Tabla lnmullirii mai grese$ti; hai se-ncerc cu Ceograiia: Londra e capitala Parisului 5i Parisul e capitala Romei,5i
a5, le-am spus alandala, cu siguRoma
ranfA! Sd ttii ce m-am schimbat in Mabel!...
Hai sd spun poezia: Cind vrea micupl Crocodil..."
incrucigd miinile in poald, ca ti cind ar ti
spus pe de rost o lecfie, 9i incepu sd recite:
dar glasul ii era aspru 5i ciudat, iar cuvintele
parca \eneau altfel ca de obrcei:

tos;

Vd rog, domnule...
-Iepuratul
treseri, spcriat la culme, scApd
din miini manutile albe de piele ;i evantaiul
;i-o zbuglri cit il lineau picioarele, pierind in
intunenc.

Alisa ridicd de jos evantaiul 5i minugile 5i.

cum era foarte cald in sala aceea, incepu si-ti

laca vint intruna, pe cind continua si-$j

i pun A:

..Extraordinar! Ce lucruri ciudate se petrec

astizi! $i cind te ginde;ti cd ieri sc petreceau
roatc ca de obicei. Nu cumva in timpul noplii
m-am schimbat in ce sint acum'l Stai sd md
gindesc! Oare eram aceeaSi azi-diminealS cind
m-am sculat Parcd mi-a5 aminti ca md sim-

leam nilelu5 alta. Dar, daci nu sint aceeagi

.are eram azi-diminea16, se pune intrcbarea:
Cine sint atuncca? Ei. comedie! Sd Stii ci e <.r
intrebarc la care-i clt se poate de grcu dc rds-

t3

I t \\ t: ( \Rli()l

pine o se fiu altcincra. Dar. rai!

strigi
Alisa. podidindo iar plinsul
cc binc ar li

s6-i vdd aplecindu-se incoace! -A$a m-am plictisit se stau singuri aicil
La aceste vorbc i5i priri miinilc ;i riuu cu

ci

imbricasc intre timp una din minugile albe, micule. din piele de cAprioare, alc
lepuragului. .,Cum dc-am fecut asta'l 8indi.
Se stii ce iar mi tac mici." Se sculi 5i sc
mirare

apropie de mesufe, ca se se poata masura. Pc

cit isi putea da seama, nu mai avea acum decit vreo dou6 picioare inellime 9i sc6dea intruna, foarte repede; curind descoperi ci din
pricina evantaiului ce-l linea in mini ii-i detc
drumul in grabd
tocmai la timp, fiindcd
altfel n-ar mai fi rdmas nimic din ea.
,,Am scepat ca prin urechile aculuil" zise
Alisa, destul de speriati de aceaste schimbare
brusc6, dar mulpmiti loarte ci mai era in fi-

int6.,,$i-acu' spre gridind!"

Cind vrea miculul Crocodil

Sd-i .fie trupul mai frumot,
Toarnd cu sirg apd din Nil
P? .fiecare solz lucios!
Apoi hlizeste dinTisorii
Si-ntind? ghcarc imbictoara
In mil poftind voios toli pe$titorii

- surizdtoare!
in .fdlcile-i

Sint sigura ce nu-s astea cuvintele

zise biata Alisa, qi ii dddurd iar lacrimile, pe
cind vorbi inainte: Se $tii ce tot Mabel sint, pi
o s6 trebuiasci se merg se stau in casa ala
care n-are nici un haz gi unde n-o se am juc6rii mai deloc, gi - vai! - cit o sA trebuiasce
si invel! Nu! M-am hotarit: dace intr-adever
sint Mabel, rimin aici unde sint! Degeaba or
s5. vini cei de acasi 9i, aplecindu-ii capetele
spre mine, au s6-mi strige: ,,Hai inapoi, drigula l"

Eu doar o si ridic ocltii ti-o se-ntreb:

..Bine. da' spuneli-mi intii: cine sint?" Da'

ca-mi place cine sint. sui; dacd nu, rimin aici.

$i dete fuga, cit putu de repede, citre u9i1d;

dar, vail ugi1a iar era incuiate 9i cheila de aur
sta, ca si mai inainte, pe m6sup de cle5tar, Si
gindi biata copili
,,e mai reu ca oricind
fiindci niciodatd pine acum n-am fbst chiar
atit dc micil Nu, niciodatil Serios, prca e dc

:!-tl Ze\t"

gi pe cind se jeluia a5a, ii aluneci piciorul,

5i in clipa urmdtoare, bildibic! Cezust intr-o

ape s6rata, care-i ajungea pine la berbie. Mai

intii gindi c6 nimerise cumva in

mare
,,gi-atunci pot se md-ntorc cu trenul" - i5i
spuse. (Alisa fusese la mare o datd in viala ei
gi trisese concluzia c6 oriunde te-ai duce, pe
litoralul Angliei, dai de ni5te cabine de baie
pe plaj6, de ciliva copii care se joac6 in nisip,
cu lopilele de lemn, 5i-apoi de un gir de vile
de locuit, iar inddretul lor se afl6 totdeauna o
gard.)

Insi i9i didu

seama curind ce se afla in

balta de lacrimi ce le v6rsase ea, pe cind era
inalt6 de vreo noui picioare,

Ce bine era sd nu fi plins atitl zicea

Alisa, incercind si treace inot balta. Drept

pedeapsd, me tem cA acum m6 voi ineca in

propriile mele lacrimi. O si lle foarte ciudatl

Dar totul e ciudat

astAzi.

Chiar atunci auzi ccva plcscdind prin api.

ln apropiere,
c.

fi

inotA intr-acolo, ca

si vada c!'

intii crezu ca e o morse sau un hipopotam,

dar apoi iqi aminti cit de mici era ea acum
r;i-;i dddu seama degrabi cA fdptura cc-o vcdea nu era decit un loarcce carc, ca 5i dinsa,
cizuse in balte.
,.Oare arc vreun rost se-i vorbesc acestui
loarccc? gindi Alisa. Iotul e atit de neobi$nuit pe-aici, incit nu m-ar mira sA poate
vorbi; in tot cazul, nu strice sA inccrc." ASa
cA incepu:
$oarecel Nu cumra ytii cum se icsc
-Odin balta asta? Am obosit dc cind tot inot
pe-aici. O, $oarccc!
(Alisa gindca ce a5a este corcct sA te adrcsezi unui ioarcce; era prima datd cind ficca
unJ ca J\tl. ili amintcl insd cd r lt usc in
Gramatica Latini a liatclui ei: ..Un Soarecc
yrarecc
unui 5oarecc
-r!'ccal unui
- un $oa-5i
- $oarecclc
o, loarece!")
o priri
linti
parcd- i se pdru ci-i tace semn. clipincl nilcl
.lrntr-un ochitor- dar.1c rpLr. q11 .pu-. nrntic.
gindi Alisa.
..Poatc nu intclege englezeite
Fdri indoiald cA e un soarece francez,
carc a
tr.cut la noi cu William Cuccritorulr. lCici
deti itia putind istorie, Alisa n-ar ea idci
loarte limpezi cam cit de demult se intimpla-

.cre lucrurile.)
ASadar,

o lui de la

cap:

Oi est ma chatte'l adicl spuse pnma

propoziJiune care se gesea in cartea er dc
t

ranceza.

goarecele deodate iilni din apd 5i tot

rrupr.rl pirea si-i tremure de spaimd.
Ah, ve rog se mi iertaiil strigd indatii
\lisa, temindu-se cd-l jignise pe bietul anjmal.

\m uitat ce nu vA plac pisicile.

Asta-i bundl izbucni $oareccle intr-un
childit minios. Nu-mi plac pisicile! Dumitalc
\\illirn1 l. ducc dc Normandia. n. 1027, /is ..CLr
.enrorul . La 1066 a cuccrit Anglia. in\ingjndu-l la
Il, r'r--. p( rc.:el, crglru Hrr.'1.1..tpui 'i-t {'r!Jnl..
r.mcinr. noLrl r,rgitl. A muril Lr l0l{7. in lLrple clr re_
g.lr I;rrnlcr. Frlrp L rn t )

dac-ai fi in locul meu. 1i-ar placc pisicilel

$tiu Si cu, poatc cA nu - zise Alisa impdciuitor; vd rog, nu vd suparatr de cc-am
$i. cu loalc dst(a. ilni pilc raLr ca nu
'pu'
vi-o pot arAta pe Dina. pisica noaslra. Cred
cd fi dumneavoastri ar inccpc si va plac, pisicile dacd ali vcdca-o. E atit dc drigutd ii dc
blindd. draga dc ca
rorbi inaintc Alisa.
- pc
mai mult pcntru sinc.
cind inota alcnc
prin balti
frumos
st5
5i-a9a
$i toarcc linga
sob6, 5i-5i linBc libulclc, 5i-5i spali l'c1i5oara.
ti-atit de plAcut c s-o alinli - a5a-i dc moale
;i catifelati - |i la prins foarcci c ncintrccute... O. icrtali-rnil
cxclami Alisa din
nou. cAci de data asta $oarccelui i sc zbirlise
tot perul pe trup. ii cra sigurd ci-l olcnsasc
grozav... Dar hai si nu mai rorbim de ea.
dac6 nu vi placc.
Cine vorbc;tc'l chilii minios $oarcceic,
tremurind din cap pini-n virful codifci. ParcA
mi-ar li dat mie prin gincl si vorbesc dcspre
una ca astal Ncamul nostrLr totdcauna 4 r1crc\raI pisicilr
lanrunlL ii\lc:r n(ru)inJt(.
urite, vulgare! Si nu le mai aud numelel

Nu, nul zisc Alisa, lbartc zorit6

sa

schimbe
vorba. Vi plac poatc... \e plac
cumva... ciinii'l
$oarecele nu raspunsc, incit Alisa continui
cu

grabd:

Aproape dc casa norstrd e un caleluf

atit de dragul! Ce mi iir place sd vi-l arit! LJn

strilucitori, Si
Si crei! $i
inapoi, gtie si

.,terrier" mic

rtiti. cu ochi
cu nitte pd. lung, lung. cafeniu

dace zvirli ceva. ttie s-aclucd

:'lca in doua lahc. ca sd ccnra J(. mincare. )i
cite 5i mai cite
nici nu le lin minte pe
toate
!i-i al unui icrmier, care zice si lace
groazi
o
dc bani. atit e de folositorl Zice cd
vai dc minc!
omoard toli guzganii $i
strig:l Ali.a cu mil)nir(
mA tem ca iar \-am
suparar

Cici
pe cit

$oarecele pornise a sc indcpirta inol.

putea de iute. stirnind cu nriScdrilc salc

un aderirlt cutrcmur prin hr.lti.

Alisa strigi dupd cl, cu gles hlincl:
- Surr.i( rlr:tgi' lc I r'- \'l|ii r'rf,,,1. \

no

si

mai vorbinr dcsprc pi:ici

1i nici dc.-

l,l Rll l llll I \l l.l

pre ciini, dace nu poli si-i suferi!

Cind auzi asa $oarecele, coti inapoi

$i

inot6 domol spre dinsa; fap ii p6lise (de supArare, iti zicea Alisa) pi-acum spuse, cu glas
incet si tremurator:
ltrai pe lirm, pi-o se-li spun povestea
mea, ca se-nFlegi de ce nu pot si sufir ciinii

9i

pisicile.

Era 9i timpul si iasi din balta, c6ci se f6cuse o aglomeralie grozav6, din pricina mullirnii de p6.siri pi de jivine ce cezuseri ln ea; o

\ | \tr 1 \' \r \r' '!

Rap si o Pas6re-Dodor, un Papagal malatez.

cu penaj colorat, un Vultan fi cite ti mai cite
lighioane ciudate. Alisa o lue inainte si toate
adunarea inot6 in urma ei spre Jarm.
I Dodo

- un fel de hulub uria$, ce se gesea, pina

in secolul XVll. ln lnsulele Mauricius. Avea marimea
unui curcan, gitul scurt. pliscul mare $i coroiat, aripi
ti picioare scurte. Alisa a vazut desigur cindva poza
acestei pisiri. care nu mai existI astezt. (n.t.)

I L\\

J\ ( \Rll()l

CAPITOLUL III

MITING-ALERGATOR
qr

POVESTE

CU COADA LUNGA

Fu o adunare ciudatd, intr-adever, cind se

strinserd laolalti pe mal pisirile cu penajul
uC leoarci, animalele cu blana lipite de trup
fi rofi tiroind de api, cdtranili 9i simlindu-se

cit se poate de prost.

Fireste cd cea dintii problemi era: cum se

\e usucc. Se sfdtuiri in privinla asra: qi nu
trecuserd nici citeva minute, ci Alisa se vizu
stind de vorbt cu toli, foarte ncstinjenite, de
parci i-ar fi cunoscut de cind treia.
De lapt, in aceaste disculie avu o nein;elesere cam lungd cu Papagalul, care in cele din
urme se bosumfla 9i nu mai spuse decit: ,,Sint
mai in virstd ca tine, a$a ci gtiu mai bine";
dar Alisa nu voia s6-i dea dreptate, f6ri s6
Stie ce virsti are
9i cum Papagalul nu voia
cu nici un
si-qi spune virsta, disculia se
^chip
op.j aici. In cele din urm6, $oarecele, care
pArea sA fie un personaj foarte respectat de
totr, stnga:
A$eza[r-ve, toatt lumea, 5i ascultagi ce-o

sa vA spun! Sd vedeli cum ve usuc eu de repede!

Cu toiii se a$ezare indate, intr-un cerc larg,

in jurul $oarecelui, Alisa nu-5i desprindea
ochii de la el, vrind si fie cit mai atenti, ceci
se temea ce face un guturai grozav, dace nu

se usuci degrabe.
Hm, hm! fdcu $oarecele, ca un orator
de- vaze. Sinteli gata cu tolii? Vi spun cea
mai uscata istorie pe care o $tiu. Tacere peste
tot, ve rogl... William Cuceritorul, a c6rui
cauzi; era sprijiniti de Papd, obginu curind
supunerea englezilor, care simgeau nevoia de
conducetori, deoarece in ultima vreme se deprinseserl a vedea lara frecvent invadate Si

cotropite. Edwin 9i Morcar, conlii provinciilor Mercia gi Northumbria...

Brrl ficu Papagalul malaiez, infiorin-

du-se.

A1i spus ceva? intrebe $oare- Pardon?

cele,
incruntat, dar foarte politicos.

($i, cum sc prca poate sa vretl !r ver sA inccrcrli jucul asrr inlr-o /i dc iirni. o .; \a
spun cum a ficut Pasarea-Dodo.) Mai intii a
insemnat, ca intr-un iel de ccrc, un traseu de
alerglrc r..n.arc importanll iorma cxacti a zis) $i-apoi i-a imprettiat pe toii, din loc jn
loc, pe acest traseu. N-a zis. ,,Una
doud
gata!"
cind
ficcare
incepea
se
aLerge
//el
Ci
voia- gi se oprea cind ii venea, incit nu era
u5or sd ltii cind s-a terminat alergarea. Dar.
dupd ce alergasere aSa cam vreo jumetate de
ori gi se zvintasere bine, Pasdrea-Dodo
strigi, s-o audA toate Lumea:
S-.r lcrmindt alergareal $l cu 10ltl 5e

Eu, nul sc grdbi si-l asigurc Papagalul.

- A;a
mi s-a pirutl zrse $oarecelc. Continui: Edwin 9i Morcar, contrii provinciilor

Mercia 5i Northumbria, se declarari de partea lul; 5i chiar Stigand, patriotul aririepiscop

de CanterburS gasi de cuviin!a...
Ca zici cd gdsi? intrerupsc Raja.
- Gisi
dc cuviin;i
rdspunse $oarecele,
- suparat.
cam
Doar ptrgi- cu tu!ii cr inseamnA
,.a gisi de cuviin !e".
ce inseamnA c ga'si'. Cind glsesc
- Eu ptiuzise
eu ceva
Rap
inseamnd de obicei o
broascA -sau o rim6. -l)a', vorba e, arhiepiscopul ce-a gAsit'l
$oarecele nu bAgA in seamA aceasta intrebare, ci se grdbi s5-5i continue istoria:
...gdsi de cuviinld si iase in intimpinarea
lui William, insolit de Edgar Atheling, gi s6-i
ofere coroana. Atitudinea lui William fu la
inceput moderatd. lnsd insolentra Normanzilor lui... Cum te mai simli acum, drigu;i?
adeugS, intorcindu-se cltre Alisa.
La lel dc ude ca mai 'nainte
raspun.e
(a. pe un ton nlclanc.Jiic. P]r('-:'c- c; nu na
usuci deloc istoria.
in cazul acesla spuse Pasirea-Dodo
- in picioarc procu gravitate, sculindu-se
pun se se aminc mitingul, pentru adoptarca
jmediati a unor remedii mai energicc...
in ce limb6-i fi vorbindl! o intrerupse
Vultanul. fu. unul. nu pr,.u priccp cu ,pui
5i nu numai atit, dar cred cd nici dumncata
nu pflcepi!
$i Vultanul cobori ochii, ca sd-gi ascun<1d
zimbetul, iar citiva dintre ceilalli sc auziri

strinserA

in jurul ei, gifiind 5i intrebind:

cine-a cistigat?
-LaDa'
aceastA intrebare, Pasirea-Dodo

nu
putu rdspunde 16rd a se gindi indelung; remase deci multE vr"-me cu un deget dus la
liunte (a$ cum il vedeli de obicei infaligat in
poze pe Shakespeare), iar ceilaltri atteptau in
tdcere.

in

cele

din urmi, Pasirea-Dodo

Toli au ci5tigat, 5i liecdruia r

- un
premru.
clte
Dar cine se imparte
cu tolii, intr-un glas.

zise:
se cuvrne

premiile? intrebard

Mai c rorbd'l fa, firegtel zise Dodo, ard- cu

lind
un deget spre Alisa; 5i toati adunarea
se ingrdmAdi indatd in jurul ei, strigind de-a
valma:
Premiile

Premiile
-Alisei nu-i Idddea
in gind ce sd facd; dispe!

ratd, bdg5, mina in buzunar, dc unde scoasc o

cutic de caramcle (din fericire nu pAtrunses.
in ea apa sdratd)t ie impdrli la toti drept premiu ;i ii ajunsc cxact citc utra dc fiecarc.
Dar 5i ci i se juvinc un premiu. nu-i
a5a? zise $oareccle.
Firc$tc
aprobd Pasdrea-Dodo, cu gravitatc. Altceva cc mai ai in buzunar? addug6.
indrcptindu-se citrc Alisa.
un degetar
raspunse ea trista.
- Doar
incoace
zise Pasdrea-Dodo.
-Se Di-l
adunari iari;i cu tolii in jurul Alisei 5r
Pasirea-Dodo ii inmini solemn degetaruL.

chicotind.
Ce voiam sA spun
- zisc Pasirca-Dodcr
cu-un glas din care se cuno$tea
cd era jigniti
mai bun mijloc ca se nc zvintAm
-ar efi cAuncelmiting-alergeto..
aceea? intreb6 Alisa, nu atit din do- Ce-i
rinF
de-a ;;ti, ci mai mult fiindcA Pasirea-Dodo se oprisc, ca gi cum ar fi a$tcptat
ca cineva sA spund ccva, iar, dintre ceilaiii,
nimeni nu spunea nimic.
Cred
urmd Pasirea-Dodo
ca cea
mai bunE explicagie estc s6-l qi facem.

spunind:

l9

Te ruglm se primeSti acest liumos dcgc-

zadar alergalura! ..Cc atila

tura-\ ura !
facu rcpcdc
-Judecator
Azor.
- cul Sr lrbir(,\.oli chl.rr
rl fJcJ lr'
I JJ c. l.
cicn hilru
- Ii)r cu sintl
Si sn rrii P. cu\inr.

$i dupi ce-5i sfirSi scurta cuvintare, strigari

cu

ro

!ii:

Urra I Sd trdiasc5!
-Alisa
gisi toati cltestia asta foarte cara-

Tor pru.csul .! li-l

Si rc/i bin.l
Prlrn. r \.i I cunr
'.

ghroase, dar tolj ardtau atit de serioti, incit

nu cutcza si ridd; gi cum nu gisea nimic de
spus, f6cu doar o plecdciune 9i lud degetarul.
cu o infdli5are cit putu de solemne.
Acum crd momentul sa se manince cardmelclc. ccea ce nu dccurse fari zgom.rt 5i oarccari incurcdturi, cdci pislrile mari se plingeau
ca n-au cum gusta carameaua lor, iar cele
mrcr se inecard. de trebuirA ceilal;i si le dea

ciliva pumniSori in spatc. Totugi, pini

la

urma trecu 5i asta 5i apor )c;/ure iar in cerc !i

se rugarA de $oarece sd lc mai istoriseasci
ceva.

Mi-a1i figSduit cA-mi spune!i po\esrea

dumneavoastrA
lineli mintc - $i din ce
pricind nu putcli sul'eri .,C" ti ..P"
adAuge
in loaptd Alisa, cam temindu-se se nu-l su-

pere iar.
E lungd ti e tristA! zise $oarecele, incolAcindu-$i coada cdtre Alisa ;i ottind.
Lurigi (j intr-adever
zise Alisa, mdsurind din ochi, cu mirare. coada Soarecelui
dar de ce spuncli ca e tristd'l
$i-5i bitea mereu capul cu intrebarca asta.
in timp ce vorbea $oarecele, incil in mintea ei
po\estea luA cam urmdtoarea infdgi5are:

Cind miniosul domn Azor. intr-o

/i. prir prid\or. Sc-ntilni c-un
$oricel, Tam-oesam se qi repezi
la el: ,.Derbedeu! Prea o lbci
latdl Te vfltesc ce te dau
in ludecatd! Tot n-am azi de
cc s-alerg. Te voi urmdri pc
tinc! Nu zi ba, $oarecel (Lcgca nu-i un oarece.) Legea-i
I ege... Va/ind ara. Sori-

cclul biillui cetrc jiBodic:

..t.uminAlicl Prcrcrnslitc
L)omn Azorl In aceasti
urm6rirc. Dc n-or fi judc-

cirori. nici arbitri.

Ni-i-n

tLrdecl

r, rd!

E\.rrrr

rlJ - D! r.
lor N

prn\Lll

lil

Nrcr n-asculli!

ii

spuse $oarecele Alisei,

cu- asprime. La ce te ginde5ti?

lertali-mi
raspunse Alisa foarte smcrite. Ali ajuns La al cincilea cot. nu-i a$a?
Ce cotl lipi $oarecele minios, Dacd

n-ascullil
lar s-o-nnod')
Un nod? zisc Alisa. privind ingrijoratd
spre codip $oarecelui. $i cum era ea totdeauna gata si sare in ajutor. adauga: Sd v-ajut
sdl deznodali; ri rog, ardtagi-mi unde el
Nici prin gind nu-mi trcce
zise $oare-

cele, ridicindu-se 5i pornind sd -plece.

sulli. dac6 indrugi asernenea prostiil

Mi

in-

N-am vrut! se rugd de icrtarc biata

Alisa. Dar dumneavoastre vA superali atit de
repeoel

$oarecele nu raspunse, ci doar mirii.

Ve rog. tcnili inapui pi lcrmrnali pore.-

- strigd Alisa dupi eL.

leal
$i toti ceiialli adiugari. inir-un

glasi

Ve rugem, venili inapoi $j terminali

vestea.

po-

$oarecele doar didu din cap 9i iuli pasul.

Ce pacat cA n-a vrut se stea! oftd Papagalul, de indatd ce $oarecelc nu sc mai vizu:
iar un Rac prollta de prilej ca sd-i dea invile-

turi feciorului sdu:

Vezi, fliceulel Inva;i ca tu, unul. sd
nu-ti iesi niciodati din firel
la mai taci, tAtucule! rAspunse RAcutorul, cam argigos. Nici o scoicd n-ar avea ribdare se te-ascultel

l_l

\\l\ ( \RR()! j

ce bine ar 1l s-o am aici pe Dinal

- Ah,
rpuse
Alisa tare, lare a vorhi cuiva anume.
L-ar aduce ea indatd inapoil
cine-i Dina, dacS-mi dali voie sd vd
- Da'zise
intreb!
Papagalul.
Alisa rAspunse repede, bucuroase, ca totdeauna. sd vorbeasca dc pisicula ci:
e pisica noastre. E ncintrecuta la
- Dina
prins
poareci, n-aveli idee! Pii! $i dac-a1i vedea-o cum se ia dup6 pesirele! Cum di cu
ochii de-o pi.sdricS, ha1!
!i-o $i pape!
Aceste vorbe stirnire mare tulburare printre cei de fald. Citeva pesSri se indepartari in
grabi; un Cioroi bitrin incepu si-9i lege griju-

liu fularul in jurul gitului, zicind:

Zdu cd trebuie si mi duc acasd; aerul
de seari imi face reu la git!

Si o Cdnerild strige cu tremur in glas citre

pui5orii ei:
Hai se piecSm, copii. E tirziui de mult
s-ar fi cuvenit sd fiti in pat!

Cu fel de fel de pretexte, se cerebdnire toi,

!i in curind Alisa se \Alu srngurA.
,.Era mai bine s6 nu fi pomenit de Dina
i5i spuse cu jale. Se pare cd n-o iubeSte nimeni pc-aici
5i eu sint sigurd cd-i cea mai
driguli pisice din lume! O, scumpa mea

Dina! Md-ntreb dac6 te voi mai

vedea

cindva!" Si biata Alisa se porni iar pe plins,

ceci se simlea foarte singuri $i descurajate.
Dar nu trecu mult 9i auzi iar, de departe,
un tropait de picioruge. Ridicd repede capul:
mai ci spera ci $oarecele se va fi rizgindit ti
ce venea inapoi, sd-5i termine povestea.

CAPITOLUL IV

IEPURA$UL TRIMITE
UN BILETEL

reche de minugi glun evantai! Hai, iutel

Iar Alisa intr-atil se sperie, incit o lu6 in.
dat6 la fugi in direclia ce i-o aritase Iepura9ul, fird micar se incerce a-l lImuri c6 gre-

Era Iepurele alb, care venea inapoi, p69ind

agale, tropa-tropa, 9i tot uitindu-se de colo-colo, de parci ar fi pierdut ceva. $i Alisa il

auzi cum bomb6nea:

Ducesa! Ducesa! Vai de ltrbuple mele!

Vai de btana 9i de mustilile mele! O si puni

$lse.

i9i zicea,
,,M-a luat drept stujnica lui
alergind. Ce-o se se mai mire, clnd o sl descopere cine sint! Totu$i ar fi bine si-i aduc
evantaiul gi minugile
bineinleles dacd le

se mA execute, sigur cum is copoii copoi! Da'

unde-am putut se le scap, stau $i me-ntreb?
Alisa ghici intr-o clipe
se ujta dupa
evantai 9i dupi minugile albe, din piele de

ci

gesi."
Pe gind lnc6 mai vorbea astfel, dedu de-o
cesup curiJici, iar pe poarta ei se vedea o
plecuJe de alame strelucitoare, pe care era
gravat numele:

ciprioara
9i se apuci se caute ii ea, cu
toate bunAvointa. Dar nici urmd de ele, nic6ieri; totul pirea sd se fi schimbat de clnd
inotase in balte, iar sala cea mare, cu mesuF
de clegtar gi cu uga cea mititicd, pierise cu desevirsire.
Foarte curind, Iepuragul didu cu ochii de
Alisa, care ciuta de zor, 9i strigl la ea cu glas
foarte superat:
Ei, Mariana, tu ce cauli aici? Di o fugi
pin'acasi
in clipa asta
ii adu-mi o pe-

pot

"v.

tEPURASU".

Intrd firi sa bati ii urci scirile in fuge, de

fricd nu cumva s5 dea nas ln nas cu adevirata Mariana 9i str fie alungata inainte de-a fi
gisit evantaiul 9i minugile .
,,Ce ntrzdrdvdnie! igi spunea Alisa. Auzi, sA

23

ma trimitA clupi trcburilc lui un lepura;!

1cr.r5i-acu;r si vczi c-o sa se-apuce pi Dina sd

rni puni la

pcriS pi-}i spu5c: ..Ce-u se ma l,rc. daca lol

mai cresc!''
Dar, din itricire, sticlula fermecatA iti

trcabA!'

gi porni si-;i inchipuic cam cum ar fi

asta.

D. pilde, ar chema-o dddaca ei: ,,Alisal Vino

rmcdiat 5i pregetctte-te de plimbare!" lar ea
ar rispunde: ,.Numai o clipA! Vin indal5!
Trcbuic si pindesc lingd gaura asta de soarece, pind sc intoarce I)ina
- sd n-o zbuSheasci !oarecele'.
..insd cred ci daci ar incepe se-$i dea asemenea aere ti sd pune lumea la treaba
gindi mai departe Alisa
cei de-acas6 nici
n-ar mai line-o pe Dina!"
intre timp umblasc pinA nimerise intr-o
,Jddile dragu!4, cu o masd lingi fereastra; 5i
pr ma.a rdupe clrm {pera:(') iari ce se gdseau
un evanlai 5i r'reo doul-trei perechi de manu5i mititele, din picle albd de ciprioari. Lud
r\JnlJrul )i .r pcreclte dt manuSi 5i. tocmai
.ind era gata sa piece, ii cizuri ochii pe o stirluli care sta linge oglindd. Stjcluta asta n-a-

\..r nicr (' rliLlr(lir cu rurhele .,BEA-M4

tiar Alisa tot ii scorlsc dopul 5i o duse la guri.

i5i spLrsc
ci. ori de cite ori
..gtiu binc
nininc sau bcau. s. inlimpla cite ceva lntere..rnr: hai sA rdtl. dacd beau din sticluta asta.
-(.'.a \c mai intimplc. Sper. /Au a)a. c-cr si
rfd laci sd crcsc iar marc; mi s-a urit de cind
'i11t o I'irinli dc tctild!"
Si chrar c-o lAcu sa creascd - fi ince muLt
rnai clegrabd dccit se a$tcpta: nici nu b6use
rumitate din sticlule, cind i$i dete seama ca
tiidusc cu capul dc ta\an si trebui sa se
Jpl!'cc. ca si nu-9i iringa gitul. Puse repede
'i1.lula ios. zicindu-5i: ..Ajunge! Sper ci mai
nrulr cd atita n-o si cresc
ti cum sint
.i.ulr. nu nrai pot si ics pe u56. Ce bine era
'a nu l-i biut ciriar atill'
l)ar. ahl in zadar sc mai cdia acum! CreSrcl ;i crc|lce - 5i curind fu nevojti sA stea in
i( nr.r)Lllr. ur nrrnul tnli tirziu. nici ala nu
mai arca loc 5r inccrci sA se culcc pc podea!
.Lr Lrn c()t proptit in u$i $i cu celdlalt bral in. li.;r ir rurrrl c.rprrlLr. Dar tot mai crcptea:
iin,l nLr mai a\u incotro. scoase un bral pe
l.rriL\tri \i r.rn picior prin hornul de pc aco-

fA-

cuse electul pe deplin 5i Alrsa nu mai crescu.

Sta ins6 intr-o pozilie tbarte nepldcutd
9i
cum nu vedea in ce tel ar mai putea ie;i- din
cameri, se simtea, tire$te, foarte nenorocitd.
gindca
..Era cu mult mai pldcut acast
biata Alisa
cind nu mi ficeam, intruna,
ba micd, ba mare, 5i nu trebuia s-ascult de
5oareci 9i de iepurali. Mai c-ag dori sa nu fi
coborit in vizuina aceea de iepure
$i totu9i... ii totuti... !' destul de nostimd viatra pe
care o duc! Tare md mai minunez: ce s-o ll

intimplat cu mine'l! Cind citeam cite

un

basm, credeam cd asemenea lucruri nu se intimplA niciodati, 9i iat6-mi acum in plin

basm! Ar trebui si se scrie o carte despre
serios ca dr! Si cind o sd cre:c marc.
mine
o s-o scriu eu; dar am crescut mare de pe
in tot cazul at'./
acum
adAuge necdjita

- am loc sd cresc."nu mai

,,Dar oare o sd rdmin la virsta pe care-o

am acum? mai gindi Alisa. intr-un fel e pl6ei.

cut si Stii cd n-o sd ili niciodatd babi
da'5i si ai mereu de fecut lecliil O, nici asta

nu mi-ar

placel"
.,Prostutre ce eiti! i;i rAspunse tot ea. Cum
ai putea sd taci leclii aici'l Pii abia incapi tu.
unde sd mai incapi $i cdrlile pentru lectii!'
$i tot aga chibzuia, privind situalia cind
dintr-o latura, cind din cealaltd;i purtind o
adeverate conversatie cu sine inseti. Citeva
minute mai tirziu auzi insd un .glas, alare, ti

se opri si asculte.
Mariana! Marianal striga glasul. Adu-mi
in clipa astal
minugile
Apoi se- auzi ,,tropa-tropa" pe sceri, Alisa
ttia ce era lepurele, care venea s, vadA ce
face dinsa acolo, gi incepu si tremure de se
cletina toate casa, uitind cu desAvir$ire ce
acum ea era de o mie de ori mai mare decit
lepuragul 5i c6 era caraghios si se teame de
dinsul.

lndatd, Iepurele ajunse la u5d 5i incerc5 s-cr

deschidd, dar cum u9a se deschidea spre

iniuntrul camerei.

cle Ltnoc

{l .., ,, impinr..-r

t.lt\t

t\ ( { li R() t.l

zdravdn cu cotul, degeaba incerca Iepuragul

s-o de:chidi. Alisa il arrzi spunindu-5i:
sd fac... O sd dau ocol casei $j o se
- Ce
pe fereastri.
intru
,,Asta n-ai s-o iacil" gindi Alisa; Si dupd ce
aiteptd pine ise pdru cd-l aude pe Iepure sub
fereastrd, scoase brusc mina afard 5i se ficu
ce inhald ceva. Nu inhigi nimic, dar auzi un
lipat asculir o bufniturd, 9i-un zorndit de
sticla spartd, 'i
ceea ce o fdcu s6-9i inchipuie ci
poate Iepuragul cezuse in vreo resadnile de
castraveli, sau cam a$a ceva. Dupd asta se
auzj Dn E)as minios (eru al lepura5uluj):
Pet! Unde eSti?
-IarPet,
apoi un glas pe care nu-l mai auzise:
Aci sint, fireste cd-s acil Sap dupd mere,

Cucoane!

Ei taci. sapi dupa merel il inginA supArat Iepurasul. Haj 5i ajuti-me sd ies de-aici!

($i iar se auzi zorniit de sticle spart6.)

trd?

Acu' spune tu, Pet, ce-i acolo-n

fereas-

un bra!, Cucoane!
- E cu siguran!6
(.,bi-bibi.raf'
rostea bietul, de tare ce se bilbiia de frici).
Un bra; netiriule! Cine-a mai \,azut un
bral atit de mare? Nu vezi cI umple toati fereastra?

Da. Cucoanc.
bral ii,

aveli dreptale: da' rot

Pdi, in tot cazul n-are ce ceuta acolol

du-te tu $i ddl afard!

Dupi

asta urmA o tacere lungl, qi Alisa nu

mar auzea decit $oapte, la rastimpuri
de
pild i:
Parcd nu-mi vine.., si fac una ca asta...
Cucoane... zeu a5a,.. nu-mi place defel...
nu-mr placel

aia cum i;i spun, m6 fiicosule!

-In Fd
cele din urma. Alisa iar inrinse mina gi

se fdcu iar ce inhafi ceva. De data asta se aud o u a- lipete ascutrite, 5i iar zorniit de
^re
5ticl6 sparte. ,,Ce de mai resadnile de castra\eli au astia in jurul casei! gindi Alisa. MA intreb. acum ce-or sd mai faca! Macar de-ar pulca er sa m, scoatA prin fereastrd! Eu. una,

ptiu bin< cd m-tm .atLl.rt .e mai :Iau ala

aici!"
A$tepte citva timp fdrd si mai audd nimic;
in cele din urmS se auzi huruitul unor roli
mici de car 5i zarva multor glasuri, care vorbeau de-a valma; Alisa deslugi cuvintele:
ailalte unde e?
- Scara
Pdi, eu trebuia s-aduc numa' una; Bil
trebuia s-o aducd p-ailalt6.
Bil! Ad-o-ncoa, fleceule!
- Aga,
urce-le aici, in collul eata. Nu, intii
leag6-le una de alta, a$a n-ajung nici pin' la
jumdtate.

A! las' c-o sd meargd; nu mai tot gesi

nod in papure.
Bilelel, prinde fringhia astal
- Na,
s6-l lini acoperi;ul?
- O
Ai grijd de olanul ela desprins!... O! ia
uite-i, cadel Jos capetele! (Ni9te trosnete
tari.) ...Cine naiba ficu asta?... Bil trebuie
fi fost!... Cine intri pe coq!...
er nu! Du-te lrl
- No,
Ba, asta n-o fac, nul

sd

- Si coboare Bil prin co5.

- Ei, n-auzi, Bilelel? Stipinu' zice cd tu sA
- prin cos!
cobori
..Apal Va se zicia Bil

o.a

coboare prin cu..

fl Rtfl Illt.t \lt\l I l\ l1R\ \ll\l \ll

iii

spuse Alisa. Toate alea ved cI lui

i se pun in spinare! Eu, una, n'ag vrea sd
in locul acestui Bilelel! E cam strimt hor-

nu zlu?

Bil
fiu
nul esta, ce-i drept, dar cred ci la o adicl
sint eu in stare se trag un picior zdravdn prin

!"
Igi trase, cit putu, piciorul inapoi Si astepte
pini ce auzi, aproape, deasuprtr-i, o lighioani
mici
de ce soi sd fi fost nu putea ghici
scormonind ti luptindu-se a se strecura prin
horn; gi-apoi, zicindu-Si: ,,Asta e Bil!", Alisa
izbi o dati zdravin cu piciorul qi-agtepta si
vad6 ce se mai intimpla.
lntii 9i lntii ii auzi pe toli, intr-un glas, striel

gind:

Ia uitati-l pe Bil, cum sare!

-Apoi
glasul Iepuragului singur:

Prinde1i-l voi, ei de lingi gard!

-Apoi
tacere
apoi iar inv6lmeieala
glasuri.

de

capul!
- Jrneli-i
Nitel rachiu!
- Vezi si nu se inece!
- Ce s-a-ntimplat, beiatule? Ce-ai pilit!?
- Spune-ne tot!
-In cele din urmi se auzi scirliind un glAs-

cior slab (,,esta-i Bil", gindi Alisa):

()R

De, nici eu nu prea itiu. Nu, nu mai imi

da ;me simt mai bine acum, da-s prea neu-

cit ca se va povestesc. Tot ce Stiu e ce... s-a

repezit nu-t'ce naiba la mine, prin horn, Si
mi-a pocnit un boblrnac de-am zburat ca o
comete!

Da, ziu, Bilelel, chiar aga-ai zburatl

adeverirI ceilal;i.
Trebuie si dim foc casei! se auzi glasul
Iepurelui.
Atunci Alisa strigl clt putu de

tare:

Dac6 faceli una ca asta, o pun pe Dina

se-ve-nhate!
Urm6 o tecere de moarte, iar Alisa gindi:
,,Mi inrreb ce vor face acum? I)aci ar avea
un dram de minte, ar scoate acoperiSul".
Un minut-dodi mai tirziu, incepure iar se
se foiasci, 5i Alisa il auzi pe Iepurag:
roabe o srajunga pentru inceput.
-,,OOroabe
c[ ce?" se intrebi Alisa. Dar
n-avu timp se se intrebe mult, cdci in clipa
urmetoare o ploaie de pietricele mici se revirstr pe fereastre, unele atingindu-i fala. ,,li
fac eu sA lnceteze", i9i spuse gi strige cu glas
tate:

reu!

Sd nu mai faceli asta, c-o se ve pare

Alisa biga de seame cu oarecare uimire cA

pietricelele imprigtiate pe podea se preficeau
toate in prtrjiturele gi-atunci veni o idee
stragnicl.

ii

'Daci mininc o prajiturice din asta gindi ea

e sigur c-o si mi se schimbe iar
statura; Si- cum mai mare nu pot si mA fac,
probabil c-o si md fac mai mic6."
A9a ci inghifi o prijiturici 9i constati cu
incintare ce incepe imediat sA se micaoreze.
De indat!, ce fu indeajuns de micd pentru a
putea trece prin u$e, peresi casa in fuge.
Afard vlzu o gremade de aniinale 9i de pis6ri
mici, care stateau $i atteptau. Bietul Pui de
$opirl6, Bil, era in mijlocul lor, sprijinit de
doi $oareci albi, care ii dedeau si bea ceva
dintr-o sticle. Cind o zlriri, se nepustird cu
tolii cdtre Alisa; dar ea o lui la fugi cit putu
de iute 9i se vSzu curind la ad6post, intr-o
padure deas6.

..Cel dintii Iucru pe care trebuie sd-l fac

i)r spunea Alisa
este sd cresc din nou pini
la mdsura mea obi5nuitd;
iar cel de-al doilea,
.a gdsesc drumul cdtre gridina aceea incinrAtoare. Cred cd dsta e cel mai bun plan."
Pdrea, fIrA indoiald, un plan excelent,
toarte bine r;i fbarte simplu intocmit: singura
rr(uldte era ci Ali,ra n-avea nrcr cea mai micd
idee cum si inceape aJ implini; iar pe cind
privea ingrijorati in juru-i prin desigul arborilor, un hdmAit scurt ti repezit, chiar deasupra
capului ei, o fdcu se se uite repede speriate in
s

us.

Un c6.lelandru uria5 o privea de la indlfimea ocl'rilor lui mari 9i rotunzi $i, intinzind
:oviielnic o labi, incerca s-o atinge.
Mititelul dc ell zise Alisa, cu glas mingiios, ;i se cizni si-l fluiere, dar totodate ii era
grozav de teama ca nu cumva sd fle flamind,
cdci atunci probabil c,ar lj mincat-o. cu toate
mingiierile

ei.

Aproape fdrl si-5i dca seama. culese de pe

jos o crengule 9i i-o intinsc; cd1elu5ul, cind o
rizu, ficu un salt in aer cu toate patru picroarelc..cheunind d.. incintarc. )t 5c rcpcli
la crengufA, ficindu-se cA vrea s-o sfi;ic. Alisa
'c leri indaratul unsr urlici inalte, ca .a n-tr
dea peste cap catelandrul: in clipa cind ie5i
rar ia iveall, de cealalti parte a urzicii, cl iar
se avint6 spre crengufe, fdcind o tumb6 in
aer. de zont ce era s-o apuce. Alisa gindi ci
asta era ca tr cum s-ar fi jucat cu un cal dc
camron, $i temindu-se in ficce clipi sd n-o
calce in picioare ci;elu5ul, fugi iar sd se ascundi inddrdtul urzicii. Dupd aceea, ci;eluSul
incepu o figurd noud; se tot repezea de

aproape la crenguiA, alergind de fiece dati

pulintel inainte ii o buni bucate inapoi, ti litrind tot rimpul, cu glas rAgu!jri in cele din
urme se atezd, mai depdrti5or, gifiind, cu
hmba atirnindu-i afari 5i cu ochii sii mari pe

jumitate

inchigi.
Alisa isi zise ce e momentul s-o iteargd. O
lue indate la lugd 5i fugi pin6 obosi de abia
mai sut'la, Si pinA ce latratul cdlelandrului nu
se mal auzj decit foarte slab, din departare.
Da' ce c6trelu1 dulce era! zise Alisa, rezemindu-se de o floare de pdpddie, ca sd se
mai odjllneasca 5i fdcindu-;i vint cu o frunzi.
Ce mult mi-ar fi plAcur sd-l invet cite Si mai
cite giumbuSlucuri
da, daci a5 fi fost des-

tul de marel... Ah. -ah! Mai c-am uitat cA trebuie neaperat sd cresc iarl Ia st vedem
ce-i de facut oare'l Bdnuiesc c-ar trebui -sd
mAninc sau sd beau ceva; dar vorba e; ce'l
Inlr-ade\ar, asld (ra inlrebarca: (a sd manince'l Alisa se uita in juru-i, la flori gi la firele de iarbd, dar nu vdzu nimic care sd-i fi
perut potrivit a fi mincat sau baut in situalia
ei. in apropiere. cre)tea o cluperca mare. cam
de-o inellime cu dinsa; dupa ce o cercete, pe
dedesubt, din amindoud larurile $i dinddrat. ii
dete in gind ci n-ar fi rdu sd sc uite $i pe dea-

supra. se vadd acolo cc era'l

Se inillI deci in virful picioarclor 5i aruncd
o privirc peste marginea ciupercii; indati se
vizu ochi in ochi cu o omidi mare, albastrd,
care tcdea in virf, cu bratrcle incrucigate ;i
ca un boicr bdtrin
fuma tacticos dintr-cr
narghilea lungd, neluind-o
citu;i dc pulin in
seama pe Aljsa, cum de altfel nu pdrca sd ia
in seamd nimic altcer,'a.

CAPITOLUL V

POVETELE
LE DOMNULUI

OMIDA

Domnul Omidi 9i Alisa se privire citva

timp in tecere; in cele din urme, Omide
scoase ciubucul din guri 9i o intrebi cu glas
sfirgit, somnoros:

Da' dumneata cine epti?

-Alisa
nu prea se simJea incurajate

de
sfioas6:

aceaste introducere. Respunse cam

De, in clipa asta nu prea giu, domnule,
cine sint; atlta stiu
cine eram cind m-am
dat jos din pat azi-diminea16, dar cred ctr
de-atunci m-am schimbat de citeva ori.
AdicA cum? zise. domnul Omid6 cu seve-

- Vorbeste l6murit!
ritate.

A$ vrea, domnule
zise Alisa
dar
mi-e teame ce n-o sa pot, fiindce nici eu nu-s
l6murit5.

de neinleles
zise domnul Omid6.
- E
Me tem ci mai de inteles ca atit n-o se
ve-pot explica
Alisa, foarte poli- respunse
ticos
de vreme
ce si mie imi e totul de
- 9i, gti1i, cind
neinFles;
te schimbi de atitea ori

pe zi. incepi sa nu mai inlelegi nimic, nu-i

aga?

asa! zise domnul Omidd.

- Nu-i
poate ce dumneavoastra ince n-ali
- inDe,
fost
situalia asta
zise Alisa
dar cind
o se trebuiasce si vi- schimbali in-crisalidi gi
apoi in fluture, desigur c-o se vi se pard cam

ciudat, nu credeli?
domnul Omid6.
- Deloc
- zise
De, poate
ce dumneavoastra sim;if altfel-decit mine
zise Alisa
tot ce stiu e ce
mie mi s-at pirea foarte ciudat,
zise domnul Omidi cu dis- Dumitale!
prel.
Da' crre e$i dumneata?
Ceea ce iarigi ii aducea inapoi la punctul
de unde pornise convorbirea.
Alisa era cam siciita de faptul ci domnul
Omidi ii vorbea atit de scurt; se ridici in picioare 9i zise, foarte serios:
Cred ci mai intii ar trebui si-mi spunc.tr
cine sinteti dumneavoastrd!

I E\\

t\

CARR()t_l

zise domnul Omidtr.

-IatADealtece?intrebare
care o cam uluia; 5i cum

nu-i didea in gind nici un r6spuns prea bun,

ti cum domnul Omidl plrea s6 fie lntr-o.dispozife foarte proastl, Alisa lntoarse spatele.
Vino lnapoi! o strigl domnul Omidl.
Am ceva important se-ti spun!
Asta era o ftrglduiall ispititoare, lncit Alisa
se intoarse iar 9i se apropie.
Nu te pierde cu firea
zise domnul

tot? ftrcu Alisa, stiplnindu-9i cu

- Asta-i
orPr!
crnt.rr.a
Omide.

Nu
domnul Omidi.
-Alisa
- zise
glndi
ci la urma urmei putea si mai
tot n-avea ceva mai bun de fAcut si
- pini
la urmA tot li mai spunea ceva

agtepte
poate ce

interesant. Citeva minute, domnul Omidi pufii inainte in tecere, dar in cele din urmi i9i
desficu braple incruciSate, scoase ciubucul
din . guri 9i zise:
Va se zice, gindeiti ci te-ai schimbat,

hm?

Md tem ci. da, domnule

zise Alisa.
Unele lucruri nu mi le amintesc ca alte date,
5i nici zece minute in sir nu rimin la fel

ba mi fac mici. ba mi fac

Ce lucruri

- Omidi.
nul

nu{i

mare!
aminte$ti? intrebe dom-

P6i, de pilda, am incefcat sd spun poezia- ,,Cind harnica albind vrea" 5i a iegit cu
tolul altceva! rispunse Alisa, cu glas foarte

E$ti bdtrin, taicd Will

li-am mai

pe cuvint,
ai
$i forme aproape obeze!
Cum de bra1ele tot mlddioase i1i

$i

picioarele

tot

spus

sint?

sfirleze!

ca sd Jiu, mddularele toate,

- Mlddios
De
cind eram ttndr, le-am uns cu-alirte.
Uite alifia
vrei ti tu poate

Sti-li vind nilicti?

E cinci bani cutia.

ialn ic.

Spunc poczia ,,E)ri betrin, taice WiU"

- zise
domnul Omidd.
Alisa ipi incr[ci9d miinile la piept 9i incepu:

E;ti b;ttuin, taic(i I'yitl

-Ptirul
de tot ti-a albit: -

feciorul gr(ii

bdtrln
zice rt
i lts fdlcile moL
-DeEsti
sd mestece seu at rt bund,
Da' ghca o mdninci cu oase g cioc
Cum faci, tuicd, astd minune?

june

Cind
eram, cu pletele-n vint,
-Voiam
sd md fac avocat;

Cu capul in jos oare bine o Ji

.Sti rcI stai, in miini proprir?

Pricinile apoi cu nevasta pledind,

Fdlcii tdrie am pdstrqt.

tindr eram, ce-i drept, md temeam

-CdCind
statul in cap m-o prosti;

Etti bdtrin, taicd Will

zice fiul iar
-Cine-ar
crede cd etti in stare
Sd lit virful nasului un lipar

De ctnd Stiu cd tot prost sint,

Stau

cap, bdielag, dupd pofta inimii!

In

cumpdnd!

E de mirare!

PflRlPt-llll

| {l.l\Lt l\ t{RA \ll\L \ll.{)R

La destule mird pin-acu' liam rdspuns!

-Rogu4e,
acum te card!
Mai am $ialte teburL $i mi-i de-ajuns!
Vezi c-acu' ili fac vtnt pe scard!
spus-o bine
zise domnul Omid6.
- N-ai
Da, mi se pare pi mie cl nu prea am
spus-o bine; unele cuvinte mi-au iegit altfel.
Ti-a iegit altfel de la lnceput plnl la sflrlit - spuse categoric domnul Omid6, dupi
care urme o tecere de cltva minute.

Cel dintii vorbi domnul Omidtr.

mlrime Ji-ar conveni? Intrebe.
- Ce
A, nu m-am glndit la o mirime anume
-rlspunse
repede Alisa. Atlta c6-i neplicut
-sA te tot schimbi
mereu, ttifi?
Nu stiu
zise domnul Omidi.
-Alisa nu mai- spuse nimic; ln viala ei nu
mai lntilnise pe cineva care s-o contrazice
atitai simtea cd-gi pierde ribdarea.
egti acum if place?
- Cum
De... mi-ar place si fiu nilelug mai
mare, domnule. dacd nu vi e cu supirare
spuse Alisa. E jalnic se ai o inellime de un
oeget.

Ba deloc
e o inellime foarte bunA!
zise cu minie -domnul Omide, inellindu-se
Fapen pe cind vorbea (avea exact indl$mea

de un deget),
Dar eu nu-s obipnuiti! se scuzi biata
Alisa cu glas plingitor, gi glndi in sinea ei:
,,Of, cl numai de fiinle sup[rdcioase dau!"
O se te obignuiegti cu timpul
spuse
pi,
domnul Omidtr
luind ciubucul in gura,
porni iar str pufiie.
De data asta, Alisa aftepte cu ribdare pin6
va binevoi s6-i vorbeasci, din uou.
Dupd un minut, doue, domnul Omida
scoase ciubucul din gure, casce o date, de
dou6 ori, se scuturl, apoi se dete jos de pe
ciuperciL gi se deplrti prin iarbi, rostind intre
rimn nP^i.tf^r.
Dintr-o parte cretti mare, din cealalta te
faci mici.
,,Dintr-o parte din ce2 Cealalti parte din
l^?:" se intreba Alisa in sinea ei,
Din ciuperci
zise domnul Omidi, de
parci ar fi fost intrebat cu glas tare; 9i, o
clipd mai tirziu, se ficuse nev6zut.
Alisa rimase cltva timp pe ginduri in faF
ciupercii, incercind a se limuri care si-i fie
cele doui pirli; 9i cum ciuperca era cu desevlr$ire rotunde, gtrsea problema foarte grea.
In cele din Urmi o cuprinse cu bralele pina
unde putea ajunge $i rupse cu fiece mintr cite

o bucilici din

margine.
,,Ei, acu'care ce e?" se intrebe 9i ron16i o
firimiF din buce1ica ce-o linea mina
dreapta, ca s-o incerce; in clipa urmdtoare
simli o izbituri sub birbie: i se pocnise de pictor.
Fu foarte speriatl de aceaste schimbare
brusca; dar lgi didu seama ci nu e timp de
pierdut, cici scedea repede; trebuia indate se
minince pulin din cealalti bucigicd. Btrrbia ii
era atit de indesattr in picior, incit abia mai
avea loc si. deschidi gura; dar in cele din
urm6 o deschise 9i reugi s[ inghite o ferimtr ti
din bucilica miinii stingi.
Ce bine ce pot se migc iar capull exclamtr Alisa inclntate. dar in clioa urmeroare
se sperie din nou, c6ci nu-5i mai gisea umerii.

in

Tot

cind privea in jos. era o lunsrme rmensi de git, care p6rea a se indlp ca
un lujer dintr-o mare de frunzr; verde. cc sc
zArea aiternut departe. sub ea.
cc- ',edea,

Ce-o fi verdeap aia mulrll zise Alisa. Si

.e s-or fi fecut umerii mei'l
bierele mc,lc

$i,
miini, cum de nu vA pot vedea'l
Vorbind, i;i migca miinile de colo pin6
colo, dar fere altd urmare decit cA indepdrtatul frunziq de sub ea tremura nitelu$.
Cum se p6rea cd nu-i chip sd-5i duci mii,
nile la cap, incerca se-$i aplece capul pine va
da de miini
Si fu incintare sa vadi ci girul
ii era mlddios ca un sarpe.
Tocmai reugise sdl aplece, unduit intr-un
zigzag gragios, ti se pregitea si-l cufinde
printrc frunze ldcscoperise ci acestea nu erau
decit coroanele copacilor sub care umblase),
cind un sisiit aprig o facu se sc tragi inapoi
cu grabA; un porumbel mare ii zburase in
obraz gi o bdtea minios cu aripile.
$arpe! lipa Porumbelul.
- Nu
sint garpc! protesti Alisa indignar5.
-

Dd-mi

pace!
Ba eSti 5arpe!

repcti Porumbclul. dar cu

- ce\a mai pot.rlir.
!las
Jp.,r adauga:,pr,)Jp(
plingind: Am incercat in toatc felurile
5i
tot dcgeaba! Nu-i chip si Ic inrri in -roicl
Nu inleleg cituti de pulin dcspre ce r.orbili - zise Alisa.
Am incercat prin r6dicinile arborilor.
Jm incercat in malul apei, am incercat prin
tufiguri
continu6 Porumbelul, firi a lua
:cama la- ea. Dar perpii ittia... Nu po!i s6-i
impacil

Alisa era tot mai nelamurire; gindi insA ce

n-avea rost sa mai spuna nimlc pina nu \J
termina de vorbit Porumbelul.
Ca 5i cum n-ar fi destul6 ostencali cu
clocitul ouAlor
zise Porumbelul. Trebuie sd
mdr [ri ii cu ocllii in patru dupA lcrpi. zi pi
noaptel Nici un picu$or n-am dormit, de trci
sAplamini!
lmi pare foarte riu c-alj avut sup6r6ri
- spuse
Alisa, care acum incepea se inlc-icagA pesul
Porumbelului.
$i tocmai cind alesesem cel mai inalt co-

pac drn pidurc

continue porumbclul. att'lindu-i sc iar glasul
cind gindcam
- ;idctocmai
cd in sfirgir am scApat
ci, poltim. sc iresc
rar din senin, gcrpcftc. cu tcrripurile lorl Brr!
$arpe

Dar cu nu sinr $rpo. 1i-am mai spus ! il

incredinlS AIisa. Eu sinr e... cu sint o...
Da. sigur! Ce e ;ti atunci'l zisc porumbclul. Vid eu ci tc cizncati a niscoci ceva!
8u... cu sint o tcrili
zisc Alisa, cam
cu incloiald. amintinclu ;i de- citc ori sc preficusc in acea zi_
cc mai scorncali! rispunsc po- Nu ziLr,
rumbelul.
pe un ron dc adinc disprcl. Am vAzut eu destulc lf-rilc in \irla m.,\, dar nici tfia
cu un git ca ista! Nu. nul E5ri yarpc, dcgcaba
tdgeduie$ti. AcuSi o si-mi spui cd n-ai gustat

niciodati un ou!
- Am gustirt oui. desigur

zise Alisa.
cAci era un copil carr- spilnca totdeauna
aderdrul
fiinclcd. iti!i. tcrilclc meninci ti cle

- 5i
oui, ca
;crpii.
Nu creci asta
Porumbelul
- dac-o fi aya. atunci
- spuse
dar
inseamni cd sint -

ti

ele un icl cje $crpi; asta-i tot ce pot sd spun.

Era o idce arit (le n()uil pcnrru.,\lisa. incit
amuli cite\'a clipc. ceea cc-i dete Porumbelulur ragaz sA adaege:
1'c uili dupi oui. las' cA ttiu eu; gi da- afa.
ca-l
ce-Inr pasir mie dc eiti fetiie, ori
Sarpc?

Da-nri pasi /rtc ioarte mult

se gr6bj
sA spund Alisa
nurnli ca din intimplare nu
md uit dupl oui; 9i chiar dacd at face una ca

asla. nu li-ap Iu" pu-llr.lLrmrtalr: mic nu-mi

piac ouelc crudc.
Atunci plcaci dc-aicil zisc Porumbelul
imbufnat. aciuindLr-sc iard;i in cuibul lui.
Alisa sc ghcrnui printrc copaci
chiu
- cu
cu rai. t'iindci gitrrl i sc incurca mcrcu
printre
crengi, 5i una. douA, trcbuia si stca si giJ
descurce.

Dupd citva timp iqi aminti c6 ince mai linea in miini celc dorra hucdlelc rJc ciuperca )i
se apuci sA ronldic. cu marc gri.ji. circ-un pic.

cind dintr-o bucati. cind din ccalalri

ba
crescind. ba scirind
pini cc. in siirJit.
-

( \Rll()l

lll\l\

!ezu ce izbutise se ajunge la inillimea

ci

aceea frumoasd. M6-ntreb, oare cum pot face

asta?"

De atita vreme nu mai fusese cit de cit normali ca stature, incit la lnceput ise pdru
fbarte curios; dar in citeva minute se obitnui
5i incepu iar si stea de vorbe cu sinc insdti,
cum prinsese obiceiul.
.,Bravo, acum am implinit jumetate din
ce-aveam de gindl Uluitoare sint schimbdrile
astea... niciodatA nu iitiu ce-o sd devin, de la
un minut la altull Totuti, iatd c-am revenit la
masura mea obi$nuiti; ceea ce am de fdcut
acum, intii 9i intii, e se petrund in grAdina

Vorbind astfel, ajunse deodatl intr-un luminig, unde se gasea o cas6, nu mai inaltd de
vreo patru picioarc.
gindi Alisa
,.Oricine ar locui aici
n-are rost si intru la ei cu statura pe care-o

obisnuite.

am acum: vai, cla' ;i-ar ie;i din fire

de

!"
A9a cd incepu si ronFie iar bini5or din bucelica ce-o tinea in mina dreaptd ;i nu cuteze
sA se apropie de casd inainte de a li scizlrt la

spaim

vreo noua

dcgcte.

CAPII'OL

UL

VI

PURCEL CU PIPER

Un minut,douS. stdiu ti se urli llt casa. intrebindu-se ce se taca mai intii. ciud dc(,datI
sc ivi, alcrgind dinsprc p,durc. un lachcu
(Alisa il considerA lachcu. l-iindci cra imbrAcat in livrea: altminteri. judccintl dupd lala
luj, ar ti zis cd-i un pcitc). Accst lacheu sc
apropic rJc ca.er ir cir'ceni tirr. irr rr.!. ii tlerclrise un alt lacheu in lir,rca, cu o IalA rotundi 5i ociti mari, ca clc broasci. Amindol
lacheii aveau pArul pudrat 1i aran.iat in buclc

cc le acopereau tot

capul.

lbartc cuAlisa obscrva toatc aslca 5i

sc didu
rioasi si allc dcsprc cc cra vorba
pidurc,
pulin mai la o partc. in
ca si ascultc

cc vorbesc.
intii 5i irrtii, Lachcul-Pc5tc scoasc la ivcali.
aproapc cit
dc sub bral, o scrisoarc marc
pc carc i-o inmini ccluilalt.
cl dc marc
spu|rinci.

pc-un ton

Pcntru Duccsi.
din partca Rcginci.

solcmn:

C) in!italic

la

crochcl

[,achcul-Broascd rcpcti. pc acclaSl ton \r)lcmn. ca ;i [-acheLrl-Pc5tc, cioar intorcincl Irr

icl cu! intelc:
Dc la RcginA. O inritalie la crochcl pcn-

u-

Ducu'i.
Apoi ibi iAcura unul !ltuia citc-o plecicrun.
rJiniir :i hucl,.lc li \c Jmest{car5.
Alisa sc prrpddca dc ris uitintlu-sc la ci:
alergd inapoi in p6dLrrc si sc ascundi. clc
fricd sd n-o audi cci doi,;i cind scoasc iar
capul ca sd privcascd. l.achcul-Pe5tc plccasciar ccldlalt tredca pe jos. aproapc dc utl. tr sc
holba la ccr. prostcltc.
Alisa mcrsc cu sliali pind la u55 ;i bdtu.
zisc LaN-arc nici urr rost sA ba;i
pcntru douA motivc: mai inlii. llchcul
indcd cu sir'rt dc accca5i partc a u)ll ca )r
dumncata; al doilca. pcntru cd cci diuduniru
lac atita gilegic, cd tot nu te-audc nrment.
$i intr-adcvdr. dinauntru sc auzrra un scandai ncmaipomcnit: nilte ncincctatc urlctc .r

rr

slrAnuturi, tl
una, doul
citc un trosnet
puternic, de parcd s-ar 1i tlrimal in bucali
rreo larfurie sau vreo oali.
Atunci
zisc Alisa
cum sd intrul

- Ar mai- avea rost sA

- baii
\orbi
inainte Lacheul, fArI si lini scama dc spuselc
ci
- dacd ar li u$a asta intre noi. De pildi.
dacd ai

fi induntru. dumncata ai putea

sd bali

$r eu a$ putea sA-!i deschid. inlrlcgil

Pe cind vorbea. sc Irolba intrLrna la cer $i
Alisa socoti cd asta cra hotirit nepoliticos.

..Dar poate ce nu-i vina lui

ili zrsc apoi - atit cle aproapc
n-o fi putind altfel; are ochii
de crestetul capuluil Dar in tot cazul ar putea
se respundd la intrebdri."
Cum si intru'l repet6 cu glas tarc.
-Lacheul
zise:
o si sed aici pini miinc.
-In Eu
clipa aceea, u5a casci sc dcschisc ;i
zburi prin ea. chi!rr p.istc capul l-acheului, o
1':rrllrie marc; ii atinse in trcacdt nasul $i
zburi mai dcparte. pinA sc farimi dc-un copac.

)i pin; p,'tmitn. .onti.

- ... :\dtl
nriL Lacheul. pc rcclo'i lu1. J( prrci- n.r.-,1r
fi intimplat nimic.
Cun sd intruJ intrcbA iar Alisa. cu glas
mai tare.
- Pdi, vorba e r/acri trcbuic si intril zisc
pLrat(

Laclreul. Asta-i \orba,

intii 5i intii.

ingclcgi

,:iumncata'l

Adcvirul Asta cra. lare incloiali. numai ci

.\li.ci nu-i pr(a pliiu sa-l rLrdi.
E ingrozitor
bombini pcntru srnc

- te contrazic toate
- fiinlclc rstcal Sd innccum
bunelli. nu

alta

U5a ducea de-a dreptul intr-o bucitirit'

"rrre. plina dc lum dc ll .rn (:lpil l.r.rlrul. in
mrlloc. pe un sciunaf cu trei picioare. 5edea
Ducesa, cu un copil mic in bra!e. BucdtAreasil
.ta aplscata .!ca.uprl t,'ctrlui >r am(slcc:r
intr-un ceaun mare, ce pdrea plin cu supd.
..Cu siguranli cd a pus prea mult piper in
supi!' i5i zise Alisa. printre strinuturi.
Intr-adc\,4r. prea era incdrcat aerul cu miros de piper. Pind ;i Ducesa strenuta din cind
in cind; iar copilaiiul ba urla, ba strlnuta.
fSrA incetare. Singurele fiinge din bucdtirje
carc nu \lrinutau crall hlrcalSrcrsa ;i .r pi,icd
mare, ce sta pe vatrd, rinjind cu gura pini la
LlreclI.

Sintcli buni si-mi spuneli

zise Alisa.
.u- nrlrca ilirld. liindcd nu cra- prca iigura
claci se culcnca sA vorbeasct ea intii
de cr'
rinjeste afa pisica dumneavoastrd'l

o pisicd din Cheshircr zisc

- Fiindcd-i
f)uccsa
de-aia, Porcule!
- cu\inte lc rosti tam-ncsam. atit clc
Ultimcle
minioasd, incit Alisa mai cd sdri in sus: clar
indrta \A,i u cd nrr-i crau ,1drt,.alr cr. r I c,,prla;ului, incit prinse curai 5i r'orbi mai dcpartc:

Nu itiam ci pisicile din Chcshirc totdcauna rinlcsc, de lapt, nici nu

cd pisicilc
5tian.r

Stiu sA rinjcasci.

Toatc Stiu
zisc Duccsa
- ir
toate linicsc-

- Lu Iru;t

r.,

ni(i .r ir (.rtc ia

tt.i(us!

croprsc

coDvorbira.

- Duccsa.
punsc

intre timp, Lacheul gdsisc un bun prilej ca

.i .i r.pctr,)bscr\Jirrlc,l,j :rJrncrrurr. cu uirc-

cari inf'lorituri:
o si
aici intruna, zilc intrcgi.
- Eu
eu
cc
si
'ed
lac'l
zise Alis".
$i

- Cc .1,'rc>ti zisc l.rch..rrl )i in.cfLr :,r

Iluicre.
disculic cu dsta
- Al l)egeaba stau lae timpit
zise Alisir disperati
de-r b'nelea\poi cicsch ise rr5lr- 5i lntra
I

zisc AIi.a loJrlc crr!ll|l.rL,\. bucurursi cd in

Multc nu stii tu. rtlai c vorbi

mar

ras-

Ali.cr nLr.i placu Jeloc lorul cu r'.rrc-r .puil-tr )i gtndr c-Jr lr rn!r hinc \, SA.('J.ca

\(5c

alt subiect dc

convcrsalic.
in timp cc qovdia cam cc si aleagd, bucdtireasa lui dc pe lbc ceaunul cu supA fi, indati
dupe aceea, sc apuci sA aruncc cu tot cc -qi
sca la r'ndemini in Ducesi 5i in copil
intii

in linrbl
srcar

cnglezit e\ista zicala: .,Rirr c;Lc ea

,:i. Che\hrre (n i )

itll

ll

1 _

cu vetraiul, apoi urme o ploaie de tingiri, tivi

fi farfurii.
Ducesa, chiar cind o nimerea cite ceva, fdcea de parce nici n-ar li bagat de seamd, iar
copilul urla oricum atit de tare, incit era cu
neputinF sd gtii daci-l suparau ori nu loviturile.
Ah, te rog, bagd de seame ce faci! strigi
Alisa, sirind ingroziti de la locul ei. Vai, si
5tii cd i-a rvpt drdgulul de niscior! exclamd
iard5i, cind o cratiF neobignuit de mare zburase chiar pe lingi nasul copilului, mai si i-l

\iir

iii\

il

Pe cind Duccsa cinte cea de-a doua strofa,

il tot zguduia cu strii;nicie pe copil, care, bietul de el, urla atit de tare, incit Alisa abia
desluqea vorbelc cintecului;

Sint asprd cu miculul meu,

II DAI OU(A SlrOnUlO:
Ii printla bine, zic i eu,
Popara, $i-i ajutd!
COR

Valeu! Valeu! l/aleu!

striveasce.

Dac6 5i-ar vedea fiecare de treaba lui

mirii Ducesa
s-ar mi5ca lumea cu mult
mai repede. -

asta n-ar fi de nici un folos

zise
- Dar
Alisa,
loarte bucuroasi c6 avea prilej s6- arate
5i ea nilel ce $tie. Gindili-ve. cum s-ar mai
descurca cu ziua gi cu noaptea? F'iindcA, nu-i
a5a, ii trebuiesc pdmlntului douezeci ii patru
de ore ca sA se suceasce in jurul axei sale.
Fiindci veni vorba de sucit
zise Ducesa
suceite-i gitul!
Alisa arunca o privire cam infrico$atd spre
bucitdreasi, ca si vadi dace are de gind sA ia
in serios aceastd idee de-a Ducesei, dar bucetereasa amesteca de zor in supd 5i pirea sd
nici nu asculte, incit Alisa cuteze se vorbeasci inainte:

Douizeci 5i patru dc ore, dace nu

mi-n$el
sau douasprezece?
Am...
- Ah, cc tot mA plictise$ti pe mine cu
de-alde astea! zise Ducesa. Niciodati n-am

putut sa sufer cifrele!

Apoi sa apucA iar si adoarmi copilul, cintindu-i un

ttl

de cintec de leagin gi zguduin-

du-l zdravin la slir5itul t'iccirui

vcrs:

fii

asprd cu miculul tdu,

$i bata-l cind ttrdnutd:
Strdnutd fiindcd aste rdu,

:;tia cd te-nttitttd.

ralAturindu-i-sc bucetereasa r;i copilul):

I

lup(

iu! Hel.iu! Hapdu!

Poftim, dac6 vrei, vezi tu nitel de el! ii

spuse Ducesa Alisei, zvirlind copilul spre ea.
E timpul si me-mbrac, ca se merg sA joc crochet cu Regina
5i iegi in grabi din odaie.
Bucdtdreasa arunce dupe ea o tingire. carc

ins6 abia

atinse,

Alisa il prinsc cu greu pe copil, fiindci mititelul avea o tormi ciudati: Iinea bralele si
picioarele intinse in l6turi. .,Parc-ar fi o stea
rlp mr rp"

oin,li

l'Frirq

Cind il prinse. sfordia bietul de el ca o locomotive

;i timp de un minut-doud se tot
incovriga -gi iar se intindea, incit Alisa cu chiu
cu vai izbutea se-l Jine.

ll

\\

l\ ( \RR()l.l
purcel, clragul meu
zisc Alisa, tbarte sc- mai
riodse
eu, una, nu
vreau sa am dc-a
lace cu tinc. Ai grijd!
Bietul mititel iar hohoti (sau grohbi, nu puteai desluti care din doue) 9i mai merseri
citr

a rimp. in

tdccrc.
Alisa tocmai incepuse a se intreba in sinea
ei: ,,Cind o s-aduc acasi vietatea asta, ce-o sd
l-ac cu cal", cind pruncul groh6i din nou, atit
de tare, ce Alisa, ingrijorate, cercetd iar
chipul. De data asta nu mai incipea indoial6:

ii

Dc indatd cc sc lamuri cc-avca dc facut ca

se-l poatd purta in bralc. il dusc afari Ia aer'
ltrebuia se-l suceascd intr-un Icl dc nod iii. ca
si nu se mai poatd deslacc, sd-i apucc strins
urcchea drcapte 5i piciorul sting).
..Dace nu-l iau cu minc pc copilul asta

.c

Binder Ali'a - intr-o ,/i-doud au sa-l

omoale; nu-i oare o crim6 si-l las aici'1'
Ultimele cuvintc le spuse cu glas tare.
Mititelul grohei, dc parci i-ar fi raspuns
(dc la un timp nu mai strenuta).
De ce grohii'l il mustri Alisa. Nu-i dcloc cuviincios se tc cxprimi astl'el.
CopilaSul iar65i grohii $i atunci Alisa.
toarte ingrijoratd, ii cercctA fap, ca si vadd
ce e cu cl.
Fdrd indoiald, avea nasul din cale-alard dc
cirn
semdna mai mult a rit, decit a nas; iar
ochii-i se l'6ceau tot mai mititei
erau
- prea
mici pentru un copil. Toate astca
nu-i pldccau deloc Alisei.
..Dar poatc c-o ll din pricina plinsului
gindi. ;i se uite iar in ochii copilului, sd vadd
rurmc dc lacrimi. Nu, nici urmi de lacrimi!"

DacA ai cle gincl

si tr' prellci

intr-un

era un purcel in toate regula, incit Alisa i5i

d6du ssama cA n-avea absolut nici un rost
sa-l duce mai departc.
A'a cd il puse jos ti lu loarte uturate vAzindu-l tropdind liumu;el cdtre pddure.
,,Cind ar fi crescut mare
zise
ar fi
- igidar
lost un copil groaznic de urit;
ca- purcel
mi sc pare foarte drigu1," $i incepu a se gindi
la alli copii pe care-i cunottea, cirora le-ar Il
stat foartc binc ca purcei
5i rocmai i;i spu- prelaci
nea; 'I)acd ai $ti cum s6-i
de-adevirat..." cind, deodat6, rdmase loartc mirate
vezind pisica dc Clreshirc agAlare de creanga
unui copac din apropicre.
Pisica doar se hlizi cind o vizu. Alisei i sc
paru dcstul de blindi, rotu$i avea ni$tc gheare
lbanc lvngi;i o mulfmc dc dingi ascu1i1i, incit Alisa i$i dddu scama ce se cuvcnca s-o tratczc cu respcct.
Pisicule dc Chcshire
incepu, cu oarccarc sfiali, llindci nu :;tia deloc daci o sd-i
pLaca accst numc.

Dar Pisica nu licu altceva dccit sd rinjeasci ;ii mai tarc.

,,Ei, dcocamdatd vdd ci-i pare bine", gindi
Alisa

;i

vorbi inainte.

Vrci. tc rog. si iii atit dc bunA )i si-mi

spui in ce dircciie s-o iau ca s6 plcc de-aici'l
Asta dcpinde lbarte mult de locul undc
vrci s-ajungi
zisc Pisica.
prcir- imi pusi undc ajung
Nu
,tisr
Alisa.

Atunci n-arc importanlA in cc direcgie o

zise Pisica.
- ...numill
s-iuung un(lc\l -. urliugi
- clrcpt cxplicalic.
Alisa,

ici-

O, bineinteles ce ajungi, dacd mergi cit

trebule.

Asta nu era de tegdduit. igi dete seama

Alisa, si incerce alta intrebare:
Cam cine ste pe-aici pe-aproapel

- In partea oceea spuse Pisica, flutu- intr-acolo laba dreaptd

rind
sti un pelerier: iar in partea asta
gi flururd cealalrd
labi
sta un Iepure de Martier. Te poti
- oricare
duce la
dintre ei; amindoi sint nebuni.

Dar eu n-am chef sd md duc printrc nebuni

ripostd Alisa.
-A, n-ai
ce-i face
zise Pisica. Toli sintcm nebuni pe-aici. $i eu sint nebund. $i tu
cSti nebunS.
De unde itii cA sint nebune? intrebe

Alisa.

Trebuie

ciutai

si fii

pe-aici?

zise Pisica

altfel

ce

Alisa nu fu deloc convinsi ca asta era o

dovade; totuti continue se intreDe:
$i de unde Stii ce ru e$ti nebune?

I ln limba englezi
prcit) ca un
icpurij).

exista o zicald: 'Nebun (sau zaiepure de martie' (luna cind odrdslesc

Pii, mai intii dc toate, ciinele e ncbun'.)

Nu e, zic eu. A5a-i'l

cd ay-i
zisc Alisa.
- EiCredvorbi
mai departe Pisica
ciinelc
- cind
- se supiri
- cind
miriie
gi dd din coad6
sc
bucuri. Da'eu mirii cind md bucur 9i dau

din coade cind mA supir. A$a ca sint nebune.

Alisa.

Eu zic cd torci, nu cd mirii

spuse

Zi-i cum vrei

spuse Pisica... gi tu joci
azi crochet cu Regina?
Mi-ar place foarte mult
zise Alisa
- n-am
dar
fost invitate pina-acum.

O se me vezi acolo
zise Pisica,5i
pieri.
Alisa nu i! prea mirate; se obignuise cu
ciudeteniile. Pe cind ince se mai uita la locul
unde stetuse Pisica, deodatd aceasta apiru
iar.
ce s-a fdcut copilul'l Era cit
- Asculte,
p-aci
si uit se te intreb.
S-a prefdcut in purcel
rdspunse Alisa
linittite, de parcd Pisica s-ar fi intors in chip
firesc.

Am $tiut eu c-a$a o sd fie

iarigi
picri.
5i

zise Pisica

Alisa mai st6tu pu(in, cici se cam a$tepta

s-o vadi Jparind din nou. dar Pisica nu mai
aperu, aSa c6, dupi un minut-dou6, Alisa o
porni inspre partea unde aflase ce sta Iepurele de Martie.
,,Pdldricri am mai vdzut
i$i zise
tor
mai interesant o si fie lcpurcle dc Martie; ti
acum, fiind luna mai, poate ce n-o sd l'ie nebun riu
in tot cazul, are se tic mai puiin

- in martie,"
nebun ca
Pe cind igi vorbea aqa, ridici ochii ;i
poftim!
iar Sedea Pisica pe o crcangd de
copac.

Ai zis purcel ori ccrcel'l spuse Pisica.

- Am
rdspunse Alisa
- placeziss5purcel
- ;i
nri-ar
nu mai tot apari ri si dispari
chiar a;a, firi vestc
m-ai amclit, nu alta.
Binc
zise Pisica, qi dc data asta dispAru irrcet dc tot. inccpind cu virful cozii 5i
rfirr;ind cu rinjetul, carc mai zdbovi citva
timp, dupe cc tdt rcstul pisicii dispdrusc.

t'r

u 'l

tJI|

] \tt\l ! t\ t\R\ \lt\L \

,,Ce curios! gindi Alisa. Pisicd Idrd rinjct

am mai vizut, dar rinjet tdrd pisici! Atra ceva
n-am pomenit de cind treiesc."
Nu mai inaintA mult 5i dedu cu ochii de
casa lepurelui de Martie; igi inchipui cd aceea
cra, pentru ce hogeacurile se inillau in chip
de ureclri, iar acoperigul era stulruit cu piir d!'
iepure.

r)R

Era o casi atit de mare, incit Alisa nu prca

se incumcta si se apropie pin6 nu mai ronlai
nilelu5 din bucdlica de ciupercd ce-o linea in
mina stinge, ca se creasci la vreo trei palme.
Chiar 5i a5a, merse spre cas6 cu oarecare goviiali, zicindu-pi: ,,Dar daci totu$i e nebun
rdu! Mai bine mi duceam sd-l vid pe Pelarier!"