Lqr.

Hffi tf,,trtr
 "i*t"+
4
6/n Niceea, iubitul meu ora| de bastind. traia odar; un
om, pe nume Muc cel mic. Eram copil pe vremea aceea. dar
imi aduc bine aminre de el. Poare, fiindca din pricina lui
am miocat de la tata o b6tdie sord cu moaftea. Cind l-am
cunoscut, Muc cel mic era un holtei batrin, dar nu mai
inalt de citiva cori; pe deasupra, avea li o inlaFFre tare
ciudati: un cap mare, mare de tot, mai mare decit vreun
alt cap de om, fi un trup mic fi pt6pind. Muc trdia intr-o
casd uria;d, singur-singurel fi tot singur iqi facea de min-
carei nu se ardta pe ulit; decit o data pe lund, qi dac6
pe Ia vremea prinzului nu s-ar fi z;ril. ridicindu-se un fum gros
din hornul casei sale, nimeni n-ar fi ftiut dacd Muc el mic
mai trdieite ori nui seata se plimba pe acoper$ qi, de irs'
din ulit5,'ti se pdrea cd un cap uria5 umbld de unul si*
irr i"i,i.' li-iri""u"". Tutu rautacioii eram noi, bdrelri, pe
i."m"u uce"u, cit era ziulica de mare ne tineam numai
de n6zbitii. Ziua cind Muc cel mic ili pdrdsea casa era o
adevdrat6 sdrbdroare Pentru noii ne stringeam din vreme
in fala casei lui ;i il alteptm; u;a se descfudea li in prag
se ivea un cdp mare cu un tuban li mdi mile, urmdt de
un trupsor pirpiriu, imbrdcat ru o fetegea mi( 6, ponositd
de sub care se zareau ni;te ;alvari [agi, inciqi cu un briu
lat, in briu era infrDt un harrger lung, atit de lung, cd a-
nevoie ili puteai da seama daca Muc atimd de hanger
sau hanoerul de Muc.
DJcum pdsea pe uli1a, porneam sd chiuim de vuia
vEzduhul; ne zvirleam tichiile in aer ;i lop6idm nebmelte in

d
i{*
5rr
iurul lui. Dar Muc ne intimpina dind grav din cap qi co-
tdlpile- asta din pricina
bora cu pa;i domoli uli1a, tir;iindu-;i
papucilor lui nemaivdzut de mari. Noi, bdielii, ne luam
dupd el strigind inlr-una: ,Muc cel mic, Muc cel mic ln
l-am {dcut $i o strigatura hazlie, pe care i-o cintam adesea;
suna cam ala:
Muc, Muc, Muc, micule Muc!
Hai la joac,i, nu std cuc!
Casd ta e mare, mare!
Capul tdu pereche n-are:
Unas ca un ceaun.
Muc, piticul nostru bun,
Sari si ia-te dupii noi !
Prinde unul, prinde doi,
Muc, Muc, Muc, piticu[ Muc !
 AEa ne desfatam a-
desea pe socoteala lui $i
trebuie sd mdrturisesc, spre
ru$lnea meq cd eu eram
capulrdutdglor: ll tr;geam
mereu de mica 1ui feregea
;i odatd l-am cdlcat pe pa-
pucii lui uriagi, iar bietul
Muc s-a impiedicat in ei $i
a cdzut. Intimplarea acea-
sta mi s-a parut nespus de
hazlie, dar mi-a trecul cu-
rlnd pofta de ris cind l-am
vdzut pe Muc cel mic
indreptindu-se spre casa
tatAlui meu. A intrat in
cas6 Ia noi !i a zabovit
acolo un timp. Eu am stat pitit dupd poartd pind cind
Muc a ie5it, insolit de tatal meu, care il finea cuviincios
de mind pi i;i lua rEmas bun de Ia el cu multe pl€cdciuni.
Nu prea md simleam in apele mele, afa cd am ramas o
bund bucard de weme in ascunzdtoarea mea. In cele din
urma insd, foamea care m-a rdzbit s-a dovedit mai tare
decit frica de bdtaie, Fi, pocEit, cu capul plecat, m-am in-
fatisat inaintea tatdlui meu.
Am atlat cd l-ai supdrat pe bunul Muc!spuse el as.
-
pru. O s6-{i spun povestea lui 5i n-o sd mai rizi de el.
Dar, inainte fi dupa ce ti.o voi spune, ai s6-,ti primeFti pa-
para obqnuita.
 "Papara
obl5nuit6u erau cele douazeci si cinci de
lovituri pe c6re tatd, din pacate, le numdra cu multd
grijd. scoase leava lungE a pipei sdle, de5urub6 mustiucul
fi, mai minios ca oricind, imi trase cu ea o bdtaie stras_
nicd, Dupi ce isprdvi cu toate cele doudzeci si cinci dL
lovituri, $i imi porunci cd dltddata sd md port cu luare_
aminte, incepu sd-mi spuna povestea lui Muc cel mic ,
. Tatal lui Muc, pe care-l chemase de tapt Mucrah,
fusese un om de vaz6 in Niceea, numdi cd era tare s6rac.
Trdia_aproape tot arit desingurdtic ca fi acum feciorui iui.
Pe Muc nu.l prea avea la inimd ii era rusine de infdti-
parea lui de pitic -
il ldsa s6 creascE la voia intimpldrii.
-$i
La paisprezece ani, Muc era
incd un copil vesel, dar ta.
tdl s{u, om zgtrcit la zim-
bet, avea pentru el numai
vorbe de dojand: ba cd
e copildros, ba cd e incd
necopt Ia minte, ba cd e
prosl.,.
lntr-o bund zi, batri-
nul a c6zut rau de tot si
de aici i s-a tras moartei.
Muc cel mic a ramas sin.
gur pe lume, neltiutor ti
sdrac. Neamurile, ciinoase,
carora tatAl lui [e rama-
sese dator pind peste cap,
il gonird din casd pe sdr.
manul bdiat, povA(uinduJ totodatd sA plece ln lumea largd
sa-si caute norocul. Muc cel mrc se gAti bucuros
de drum, o singurd rugaminte ar fi avut $i e[ sa i se
daluiascE straiele tatdlui sdu. Ruga i'a tost implnitd pe
data. Straiele nu i se potriveau de loc, cdci pdrintele lui
fusese un om voinic si inalt. Muc nu statu insd mult pe
ginduri , le retezd poalele 5i le imbrdcd' De strimtat insA
iitase sa le strimteze pi de aceea vesmintele sale, cu care
mai umbli fi astazi, pareau atit de eiudate; tubanul uria|,
briul lat, salvarii larqi mica feregea albastrd' toate erau
mostenire pdrinteascE. Ei, 5i Muc {i infipse in briu han'
gerul lung cu inflorituri al tatAlui sdu' iii lud un bdl $i
ourcese
' la drum.
Colindd vdios ziulica inlreagd, cd doar plecase in cdu-
tdrea norocutui... De zdrea in praf weun ciob scinteind
la soare, il vira iute ln buzunar, in credinta cd se va schimba
pe data in ced mai frumoasdnestematd; de vedea strdlu-
cind in depdrtare cupola vreunei moschei sau oglinda
sclipltoare aunui lac, i5i incfupuia cd a $i-aiuns in tara
minunilor. Dar, vai ! Dd curn se apropid, ndfticirile piereau
cd un vis, iar'oboseala 5i foamea ii aminteau cd se afld
incd pe lumea asta.
Doud zile Fi douA nopti rdtdci el amdrit Fi fldmind,
dar de noroc toi nu dadu; hrana ii erau doar roadele cim-
pului, iar culcup, pdmintul iare. In zorii celei de. a treia zi'
d. pe o inal{inie, zari o cetate mare. Semilunile sclipeau
de pe minaretele sale qi steagurile filfliau in felurite culori
pe acoperiluri, fdclndu-i parcd semn sd se apropie. Uimit,
Muc se opri $i cuprinse cu privirea cetatea fi impreturi-
mile ei. ,Aici e norocul lui Muc cel mic I i;i zise el.

10
 #
Acum ori niciodatE l. Si, cu todte c; era jstovit, sarj in sus
de buc'rie. Ifi adrrn6 apoi toale purerile li se indreuA
rntracoto. Uesi cetated p6rea foarte aproape, ajunse la
zidul ei abid spre amidz;, pentru c6 nu_l mai tineau piciod_
rele fi din timp in_ timp simtea nevoia sA poposeoscd la
umbra cite unu.i palmier, ca sd-li mai tragd sufletul. ln sfir-
lit- atunse in .fa1a porlilor I lg netezi riica lui fereoea.
hldfur6 mai _bine turbanul, sninse briul pi infipse terneinic
in_elhangerul sdu, Iung; apoi scuturd col6ul de pe papuci,
Iud bdlul $i pA$i hotdrir in cetare.
 Batu indelunq ul4ele in sus li'n ios, dar nu v ,zu
sd- i se deschidd $i nu auzi nici un
glas
nici o usd care
bea oupa
care s6J imbie: nlntrd, micule Muc, mdninca fl
orum!
oofta inimii 5i odihneSte-1i picioarele ttudite de atila
'""- f"i asi, Mui aiunse in fata unei case mari'
si tocmai iind se uita la ea cu mai
drEtoase. "otinar.d
mult Fnd'
." al"ii# o fereastra qi in ea se ivi o barina care strigd
cu glas cintatr
Stdchinufd-i Plind, Plin'i I
Hai, oecine, hai, oectnd I
Cite unul, cite doi,
Masa-i Pusa Pentru ooL
Vecineilor, Iugula'
Plinii, Plina-i sttiichlnuta'
Si oe ooarta casei dddu buzna induntru o droaie de
"ii.i
;'i;;;;i:-Muc stdtu o clipa pe ginduri dacd..s6in d'n'U
orimelsca invitatia' dar l;i lud numaidecit inima
it';;tii; ui-u'"iiot"u pisi-1u' Elu cunolteau desigur mai
'-'- ta
6ine el drumul sPre bucatarie'
F. s"ara. Muc-se intr'lni cu batrina pe care o vazuse
la fereastrd. Flmeia se uitd [a el incruntatd li-l intrebd ce
oofteste.
"'""tI Ai chemat toala lumea la masd li' fiindca sint tare
flamind. am venit li eu.
Bitrina rise qi'l inrebd:
ciudat?Toatd lumea $ieca eu
-be unde'vii, om
dxtesc bucate numai pentru drdgulele mele de pisici'
fi doat din cind in cind le mai chem fi niscalva
oaspeli
de prin vecini.

12
 Atunci, Muc cel mic ii povesfi batrinei cil de
greu o dusese dupd moartea pdrintelui sdu li o- rugd sd-i
ingdduie sd mdnince fi el laolalt6 cu pisicile. Induiogatd
de trista lui poveste, femeid il pofti in casa qi-i dddu sd
mdnlnce fi sd bea pe sdturate. Dupd ce prichindelul mai
prinse puter,, ea i[ privi lung qi grdi,
- Muc, rdmii in slujba mea I N-o sd te ostene$ti prea
mult, iar eu o sa am griid de tine.
Muc cel mic se invoi bucuros, cdci mincarea plsi-
cilor ii era pe plac. Slujba erd uloar6, dar.ciudatd. Sta.
pina Ahav[i avea doi cotoi Fi patru pisici. In fiecare di-
mineata, Muc cel mic Ie pieptana blana si le dddea cu
p"-ojir"ur"p". Ci;d stap;a pleca de aclsd, Muc se in'
qriiea de pisici: [e punea strdchinule cu mincare' $i noap'
tea le culca pe perine de mdtase pi Ie invelea cu macate de
catifea.Stapina Ahavli avea$ciliva cdteii Pe ace$tia insd
nul alinta ca pe pisicile ei, pe care le iubea de parcd
ar fi fost propriii ei copii.
lvluc cel mic traia .aici tot atit de singuratic ca li
in casa parinteascd: nu dadea ochi cu altcineva decit cu
toata numai intre
stdDlna lui
- incolo se invirtea ziulica
ciini sl Disici. O vreme a dus-o bine, mincare' cit ii tre-
buia,'tai treaba, pulin6. Bdtrlna se ardla indeaiuns de mul-
lumita de sluga ei. Pe zi ce trecea, pisicile deveneau insE tot
inai zvapaiaG' se zbengiriau 5i zburdau Prin odai ca nil-
te zAnatice, rdstumau tot ce le ie$ea in cale, sPdrgeau vase
din cele mai frumoase; de cum simfeauinsa pe scara pa-
sii stdDinel Ahavti, se ghemuiau pe perinu{ele lor li mi$cau
din codita, ca 5i mm nimic nu s-ar fi intlmplat. La vede-
rea harababurii din casa, stapina Ahavli se facea foc ;i
DarA, si toard vina o arunca pe Muc' Degeaba cAuta el
id se dezvinovateasca. Mironositelor de pisici ea le dddea
mai multa crezare decit iurdmintelor de nevinovd{ie ale
uoei slugi.
Muc cel mic eta tare mihnit - nu-qi aflase norocul
nici de astd datd; se gindi sd paraseascd sluiba aceasta.
lncd din cea dintii cAldtorie a lui v6zuse cit de amar e
traiul f;r6 bani pi de aceea hotdri s6-fi dobindeasca intr-un
fel oarecare simbria, cdci st5pina Ahdvti de fdg6duit Fo
fagadlia, dar de dat nu i-o dddea. Se gdsea in casa st6pinei
Ahavli o cdmard totdeauna incuiatd' in care Muc nir intrase
 niciodatd. O auzise de multe ori pe ,st6plnd-sd cotrobaind
oe acolo si tare-ar fi wt Muc sd dtle ce taine ascunde'
h"r.i. suiia si chibzuind cum s6-ii facd rost de- bani pen-tru
drum. numai ce-i veni in minte cdmara cea terecatA' Nu
sj .r-J"'. ii-tatn"itd acolo vreo comoara? Darula era bine
zsvorita si nu era chip sd aiungi Ia comoard'
lntr-'o dimlneala,dupd ce stdplnaAhavti plecd,de aasd'
pentru
un cdtelus vitreqit de ea - $i cdre il indrdgise pe Muc
Uunatlt"i tui-'it upucd pe bdiat cu dinlii de Flvari $ijncepu
sa-l trdg6, de Parca i-ar fi fdcut semn sd se id dupd el' Muc'
sd se ioace cu -ca(elu[ul, il urmd Aiunse
"!-iiii'pia"Lu
in odaia de culcare a stdpinei Ahav{i' indintea,unei uiile
oe care el n-o bdqase in seamd pina atunci' lJfa era ln-
iredes"hisa. CaleluS-ul intra, Muc- dupa el'ti nu mica -ii tu
mirarea cind se trizi in incdperea fivnitd' ln zadar cautd
ttgh.tele i nici md de a;a ceva'-Straie
"iL".ipti"i"ia.
vechi, vase, care de care mai ndstrufnice, erau lmprd-stiate
Deste tot. Mai cu osebirq ii atrase privirea un vas de cle{tdr
tu izvoade me5teSugite. II ridicd, il intoarse pe toate p64ile'"
dar. vail Vasul avea un cdpdc aiezdt ufor deasupra fl' oln
nebdgare de seam6, Muc scdpa capacul care se t6cu
Hndari.
Bdiatul inlemni de spaim6. Soarta ii erd Pecetluit6'
Trebuia sd fudd cir mdi qrabnic, dae6 nu voia cd batrina
s6.l snopeasciin batai, lniinte de a pleca, Muc iii arunca
privirea spre lucrurile sl6pinei Ahavli - doar-doar o gasi
ceva de trebuinld! Ochii i se oprird asuPra unor conoutr
mad, mari dc tot. Nu erau prea frumo5i, -dar pdpucii pe
ii ut"u el in picioare se ldcuserd ferfeni[d; afar6 de
"ur"
ista, condurii il atrigeau Fi pmtru faptul c6 erau mari, qi

16
el nad6iduid cd in felul acesta oamenii il vor socoti {l pe
e[ un barbat in toatd firea. lpl zvirli cit colo vechii lui pa-
puci li incalta condurii cei mari. lnf-un coll era rezemat
un toiegel cu m6ciulia_ cd un cap de leu; stdtea acolo
fdrd nlci o intrebuin{are. ll IuE qi pe el gi o zbughi drn camer6.
Alergd spre oddita lui, iii imbracd mica feregea, sfinse
mai tare turbanul mo$tenit de la tatdl sdu, {i dupd ce-Fi
lnfipse hangerul in briu, o 1u6 [a sdndtoasa cit il lineau
picioarele. Din casa in ulild, djn ulild afdra din cetate, fugea,
lugea mincind pdmintuli abia de-ii mai tragea, bietul de
el, suflerul. De cind era nu alergase atil de iLrte- il impingea
parcd o putere nevdzutE si ii era cu neputin(d sa se mal
opreasca. i5i d6du seama cd nu e lucru curat cu condurii
zbura cu ei, nu altceva. Cercd in fel ;i chip sd se
-
opreascd, dar in zadar. Deznidaiduit incepu sd strige, de
parcA ar fi strunit ni$te cai !
- Pm..-
Ca
Ho... Prrr I
prin farmec condurii se oprira' iar Muc se trinti'
isrovit, Ia pAmint.
Mult s-a mai bucurat Muc cel mic cu condurii luil
Asadar, tot dobindise el ceva de pe urrna sluibei sale - se
ali:sese cu un lucru care sd-l aiute in cdutareu n6lsqului.
Bucuros, dar sleit de puteri, Muc adormi degrabd, tr,rpul
lui micut aveaun cap-nu glumd, 5i nu'i era u;or de loc
sd si-l lina pe umeri. ln yis i se arata prietenul lui, cdte-
lupul stdpinei Ahavli, cel careJ aiutase sd gaseasca con-
duriii' se fdcea cd-i spune:
o in-
- Dragul meu Muc, nu qlii sd dai condurilor
trebuintare cu fdlos' de ai sd te rdsucesti cu ei de trei ori
p"-"t'"li"ii-"i-si zbori unde vrei; iai cu toiegelul ai sd
gdsefti comori, cdci acolo unde se af[6 ascuns aur, -toie'
ielui ciocdneste de trei ori in pdmint: iar acolo unde se
ifla argint, numai de doua ori. Aga visd Mtrc cel mic.
Clnd sa trezi ili amilti de visul 1ui nastrugnic $i se gindi
sd facd o incercare. Incalld condurii, ridicd piciorul 9i in-
cepu sd se rAsuceasca pe c6lcli. Oricine ar incetca sa se
invhteascd de trei ori in ;lr pe un cdlcii, incdl(at cu nifte
conduri uriaSi, nu s-ar mira cti o asemenea ispravd Muc
n-a izbutit s-o faca dintr-o dat6; $i apoi, mai trebuie pus
la socoteal6 qi capul lui greu, careJ trdgea ba intr-o part'e,
ba in alta.
S6rmamrl pitic cdzu de citeva ori cu nasul in pd'
mint, dar nu se dddu bdtut, se mai apucd o dat6, 9i lncd
o data de aceeapi treab6, pind ce izbuti. Se ini/irti apoi
18
 'ri
l*'
6.

ca o sfirleazd pe un cdlcii pi i;i dori sd ajungd undeva

pe aproape, intr-un ora$ mare. Nici n-apuca bine sd-li is-
praveasca gindul, cd se inal(d in vdzduh, pu$at de eondurii
ndzdrdvani, care visleau prln nori atit de iute. incit, pinA sa
se dezmeticeascd, Muc se trezi intr-o piata intinsd, cu o
mullime de tarabe, printre care forfotea o sumedenie de
oameni. Colinda el incolo pi incoace, pina socoti cd e mal
cuminte s-o ia pe ulite mai neumblate, caci prin piatd, in
inghesuialS, il cdlcau pe conduri ba unul, ba altul. Mai,
mai sd-l dea gcamadd I In invdlmd;eald, hangerul sau ascu(it
lmpungea oamenii, aqa incit cu chiu cu vai prichindelul
scdpd nebatut. Muc cel mic incepu sd chibzuiasca cum
Fi-ar putea agonisi citiva banug. E drept cd avea un to-
iegel care ii descoperea comorile ascunse, dar cum s6 dea
el de un asemenea loc in care sd fie ingropat aur 9i argint?
La nevoie, ar fi putut face pi altceva, sa-$i arate oamenilor
fdptura lui hazlie,5i a;a sil ciptige bani; era insd prea_ mindru
ci s-o fac6. Pind Ia urmd, tot de iuleala picioarelor sale
isi (rduse aminte. Cu condurii n6zdrdvani ar putea s6-$i
aqoniseasc6 cele de trebuin{d - i5i zise el $ hotdri sa
inire undeva tn slulbd ca ltafeta.
.o Socotind- cd impdratul
din aceastd cetate platefte astfel de slulbi mai bine ca
oricare altul, afla unde este palatul lui. Un siraier, cale
statea deveghe la porlile palatului, i[ intrebd pentru.ce-a
veniu Auzindu-l pe Muc ca e in cdutarca unei sluibq il
trimise la pdzitorul robilor. Muc ii spuse ;i acestuia, fErA
zdbavd, p6sul lui: cum cd ar !'rea $i el sd intre in slulba,
ca ;tafetd a impdratului. Pazitorul robilor cdtd lung la el
fi spuse,
Cu picioarele tale lungi de o qchioapd, vrei sd sluietti
-
ca ftafeta a imparaiului? Piei din fala mea I N-am chef sd-mi
pierd timpul cu toti zdnaticii I

Muc cel mic sldrui insd, spunind cA e gala sa se ia

la intrecere cu cea mai bund stafeta impdrateascS, Vorbele
lur ii pdrurd nespus de hazlii pazitorului de robi, care po-
runci cd, pind in searA, sA fie pregatit totul pentru intrecere.
Dupd ce il duse pe Muc la bucdtdrie $i porunci sA I se
dea sd mdnince si sd bea pe saturdte, pdzitorul de robi se
infdtifa imparatultii qi-i povesti despre crudatul orgulel gi
despre cererea lui. lmpdratul, un om hitru, se bucurd cd
pazitorul de robiil oprise pe Muc Ia curte-va avea astfel
prileiul de-a petrece pu{in pe socoteala piticului. Porunci
apoi sa se rinduiasc6 toate cele de trebuinF pe paiiltea din
spatele palatului, pentru ca intreaga eurte sa poatA lua parte
 -g
la intrecere. Dupd ce ii mai aminti o datd s6-l ingriieasca
bine pe pitig impdratul dadu de veste prinlilor $i prinfeselor
de la curte desprealergarea care urrna sdaibilocinseara
aceea. Aceqtia la rindul lor trimiserd vorbA curtenilor. Ves-
tea se rAspindi indatd qi, cind se inserd, toatd curtea era
adunaH, cu mic, cu mare, pe paji5tea unde fusese lndltata
o podin6, pentru ca lumea sd poat,i vedea cum aleargd
piticu{ cel ldudaros.
Imparatul se sui pe podina inconfurat de fin fi fitce-
le sale, iar Muc cel mic pd$i pe paiifte qi facu o temenea
in fala inalgmilor lor. Prichindelul fu tntimpinat cu chiote
pi risete.NdstruEnica fdpturdl Un trup nevolnic, un cap mare,
qalvari targi, un hanger lung infipt intr-un briu lat, picioare
mici incdllate cu conduri uriagi cum sd nu te pufneascd
-
 ' ". -t-
i8ti.{ll '6atf
. w-?,qt ljF.1i'F.r
-t-

risul la vederea lui. Dar Muc cel mic nu se fisticl de loc

la auzul dsetelor. Mindru, rezemat in toiegelul saur i$i
aftepta potrivnicul. Dupd dorinla lui Muq pazitorul de robi
alesese pentru intrecere pe cel mai bun alergdtor al imPa-
ratului. Acesta se inf6!i;6 de asemenea pe pdiiite tl amin-
doi, Muc $i alergdtorul, stateau $iaiteptau semnalul de por-
nire. Potrlvit rtrrduielli, cind prin(esa Amarla rldic6 vdlul,
amindoi zvicnird din loc, pomind de'a lungul paiigtel ca
doud sdgeg slobozite din acelaqi arc.
La lnceput, Muc fu intrecut cu mult de potrivnicul
lui, apoi insii, cu conduril sai zburatori, il aiunse din
urma cit ai elipi dtn ochi. il intrecu Ft alunse la tlnt6

22
in vreme ce celalalt se apropia, giftind. Privitofit furd cu-
prinqi de o mare mirarei se a$ternu o ticere adincdi abia
cind impdratul incepu sE batd din palme, mullimea izbucni
in chiote $i strigate: oTrdiascd Muc cel mic, invingdton:ll"
Muc cel mic fu adus in fap impdratului. fuuncindu-se
la picioarele acestuia, el il rug6, tal Am filcut
dinaintealuminatei tale fete numai o "lndl(imea
incercare a meptegugulul
meu, Binevoie$te a ingddui sE mi se dea o sluiba de qtafeti Ia
curtea indllimii talel' lmpEratul grdi:,Muc, tu.veifi $tafeta
mea de frunte; vei sta aproape de impdratul tAu, vet pri.
ml simbrie o sutil de galbeni pe an $i vei minca la ma-
sE cu cei mal de seama slulitorl ai meln
 Muc qel mic crezu cd de astd data ig gdsise norocul.
Era pltn de voie bund. Se bucura de mare trecere la im.
parat, cdci ii indeplinea treburile cele mai tainice li mai
grabnice $lpetoate le ducea la capdt cumultdgriiagcu
nespusA repeziclune.
Ceilalu sluiitorl ai impEratului nuJ vedeau insd cu
ocfu buni nu Ie pldcea sd impartd bundvoinla stapinului
cu un pitic care nu Ftia altceva decit sd alerge. Puneau
la cale tot felul de uneltiri impotrlva lui, dar toate dddeau
gre$, cdci impilratul ardta o incredere nemdrginitd celei
dintii ptafete ale sale care-i ducea toate ve$ile de tain6.
(La asemenea inalta cinstire aiunsese Muc,)
 Muc ;tia despre toate aceste uneltiri. dar avea o
inimA prea blinda ca sd se r6zbunq chibzuia cum sd se
facd mai folositor dusmanilor sdi, pentru ca ei sdJ indrdqeascd,
qi aduse aminte de toiegel, de care, in prea maiea sa
lericire. ultase, DacE ar afla o comoar6, isi zicea Muc.
curtenii ar line mai mult la el. Auzise $optiidu_se de mai
multe. ori cA
.pe wemuri, cind ndvdlisert du$manii tn tard,
tatal lmparatului $i-ar fi ingropat multe din iomorile iale.
se mai spunea ca bariiul' u pur""r-- ai"--"rli-Iuir,j
lara a apuca sd destEinuiascd fiului sdu unde era tainita
Ior. De atunci, Muc nu mai pleca far6 toieqel. naddiduirid
cA intr-o zi avea sE dea de locul unde sd afla aicunsa
 comoara batrinului imPa-
rat. lntr-o seard, plimbin-
du'se prin grddina Pala-
tulul. aiunse departe, in-
tr-un coif razlel Ei, deodatd,
simti cA toiegelul ii salta
in minil 5i Prinde sd cio-
cdneasctl de trei ori in
pdmint, PricePu numalJe-
cit despre ce era vorba.
Scoase hangerul, cresta cu
el pomii dimPreiur' ca sd
cunoasca Iocul, Ft se luriid
inapol spre Palaq fAcu rost
de o cazma $i a$epta sa
se innopteze.
Comoara ii dddu ins6
mult de furca lui Muc cel
mtc Bratele lui erau firave, iar cazmaua - mare $i greai qe
duoa doi.ra ceasuri de truda, abia de sdpase o groapa
a"i-"oU.l" sffrsit, cazmaua se izbi de ceva tareli.se
auzl un zdngEnit' Muc incepu sa sape.mai iute' mdl lnotf'
iit. oina dddu de un capac mare, de tier' Atuncl cobon
in oroaoa s{ vadd ce se ascunde sub capac $l gasl
8liJ""ti"i ct galbeni. Dar cr: slabelel.puteri n!
"'
Dutu sA ridice oala, a5a cd i;i umplu mai iilii -buzunarele
la-
cu aalbeni, vtii Ft in briu, puse $i in mica lui teregea'putu
cind-din ea o leqatura plind cu aurr pecare aDid
s.o ia fur soinare.-Acoperi la urmd cu griid ce-mai ramas'3'
A"* noto" de conduri, cact altfet nu s-ar ft Putut urni
26
dln loc cu atita aur. Aiunse intr-o clipd la palat, se stre.
curd in_ iatacul sau $i piti galberui sub pemele divanului.
Muc cel mic era incredintat ca, stdpinind atlta banet,
to[t dufmanil siti de Ia curte o's6l iie de acum inaintd
cei mai buni prieteni. Cit de nestiutor in ale vietil era
bietul Muc, crezlnd cd prietenii adevdrati prin dur se
dobtnfqc- Vail Mat bine qi-ar fi gatit coirdurti de drum,
$-ar fi luat in spinare bocceaua cu aur gi s-ar fi facui
nevdzut.
Aurul pe careJ ddruia in dreapta sl ln stinda ii fAeu
pe cetlal{i curteni sEJ pizmuiascA si mai mult.
- Face bad falsi, zicea maiele bucdtar Ahuli.
 - ll ingeala Pede
scri$nea Pitzitorul
irnparaq
robi
Ahmet.
Dar du;manul siu cel
mai aprig' vistiemicul care'
pesemne, nu o data ddduse
iama cu mina-i Prea lungil
prin vistieria lmpardteascS'spu-
se Pe gleau,
-Se Esfdtuira
un ho1"
cu totii $i'
. lntr-o bund z! Korhu6 marcle
' pahdrnic, se tutfa|i$a mihnit Ia
impdrat. Amaracirnea i se
citea pe fafd, a|a ca impAra-
' tul iI intreb6 de indat6 ce are
oe sullet.
iare indurerat, cdci am plerdut
- Vai I raspurse el, sint
bundvoinla $apinului meu.
astea, Korhup il lntreba imparatut'
- Ce vorbe sint
De cind n-am mai lasat sd strdluceasca soarele marinimt-
-- mele asupra ta?
ei
paharnic li raspunse ca lrnpdratut il coplege;te
U*"td
cu.aur pe cdpbtenia gtafetelor, iar preacredincio;ilor sdi
sfetnici nu le mai aratd milostivirea sa.
- - Mult se minuna impEratul la auzul dstor vorbe 9i po'
runci sa i se dea seama indati despre lalbenii pe care-i

28
 *:tn,;

imparle Muc in dreapta g lnstinga. Uneltitoriiiistrecurara

lesne in minte bdnuiala cd Muc ar fi furat aurul din vistieria
tdrii. lqa ceva se brodea de minune pentru vistiemiq cdci
nu-i prea pldcea sd dea socoteala de banii vistieriet. lrnpd.
r6tu[ porunci ca Muc sd fie urmffit in tainil, spre a fi prins
asupra faptului, ln noaptea ce urmd acestei nef.efiste zile,
Mue lud cazmaua-aun:lscosera pe sfirqite din pricina
ddrniciei sale si se fririfi h grddina palatului,. spre comoara
-
 .r.':!,9_fxs*1 idinuitA. Strd.ierii, in frunte
iriill:l!&f rr :, cu marele bucdtar Ahuli
fi cu vistiernicul Arha{,
il urmarir6 pas cu Pas {i'
l in clipa cind lua galbeni

p din oald qi iqi umplea fe-

regeaua, se ndpustirA asu'
pra lui, ll legari zdravin
qi-[ duserd infala impdra-
tului. lmpdratul, nemultu-
mit fiindcdl trezisera din
somn, intimPlnd Plin de
minie pe cea dintii qtafetd
a sa $t ii puse bietului
Muc tot felul de inrebad.
La picloarele lmPdratului
z6cea oala dezgropatd, cazmaua 5i feregeaua. pftnA cu
aur. Vistiemicul ipuse ca atit el, cit $ str6ierji l-au vdzut
oe Muc cum se trudea sd inqroape oala ln p6rnlnt'
' lmpdratul il intrebd pe -Muc dacd e adevdratd in-
vinuhea ce i se aduce {i ii ceru sdm6rturiseascd deunde
anume a luat aurul pe care voiasi-lingtoape in gradina'
Muc cel mic, qUindu-se nevinovat' spuse cd el gasise
ulcica cu aur in gradina gi c6 nu voia nicidecum s-o ln-
oroaoe. ci. dimDotriv6, s-o dezgroape.
- 'Li auzul icestor vorbe, iott cet de fala izbucnird
intr-un ris cu hohote, dar lmpdratul se fdcu foc tn

10
faF acestei uriage neobrEzdri a tui Muc cet mic Ai
shigi I
- Newednfcule, curn, dupd ce al fr:ral mal vrel sdJ
$i min{l proste$te ti mif$av pe stApinul tiu? Vistiernlce
Arha[ rdspundel Acest atn lipsegte din vistierla mea?
VisUenrfcul ardtd cd lucn:l e neindoielnlc. Ba, mai
rnult, Eia dat deama cd lipse;te aur, nu de putlnd weme,
din vistierla irnDArdteasca. Poate sil iure cd Muc este hotul.
Imparatul poruncl ca Muc cel mlc sd fte terecat ln
lanfurl 5i zvirlit in turr! lar vistiemicului lt dddu aunrl pen.
uu aJ pune la loe tr vistierie. Vesel de rzbinda lui, Arhat
pleca acas4 unde igi numilrd galbenii sclipitori; omul acestd
mirFv nu spuse ins6 niciodata nlmanui ca pe fundul oalei
gasise un rdvap in cate era scrlsl
a ndvdlit in tard. De aceea ascund aict
"VrtfrnaEul
o pane din vlstierla mea. Blestemul irnparatesc sal aiunga
pe cet care va gqsi aunrl qi nuJ va da de lndatd ftulut meul

Sadi lmparat."

ln temnita sa, Mue cel mic era frdmlntat de ginduri

neqrei stia prLa bine cd cel careJ furd pe imparateosln'
dttia'moarte. totu$i nu voia sd dea in vileag fa{d de
impdrat taina toiegelului. Vezi bine, se temea ca impara-
tul sd nul rdpeasca roiegelul $i condurii Din pAcate, con-
durii ndzdrAvani nu-i puteau veni intr-aiutor' caci' terecat
ln lanturi cum era. oricit s-ar fi zbatut, de rEsucit pe cdlcii nu
se Dutea rAsucl. A doua zi, cind i se vesti insA osl'nda la moarte'
chibzui cd tot mal bine ar fi sa traiasca fdrd toiegelul fermecat
decit sd-l pdstreze si sa moarai trimise vorbd imparatului cdJ
roaqd si-i ingddute o lntllnire tainicd fi ii dezvalui insugi'
rile toiegelului sau. Mai intii' imp6ratul nuJ crezu, dar
Muc fEqadui cd, de nu va fi omoril il va incerqa in tala
Iui. lrnpEratul ii dddu cuvintul sau impardtesc cdJ va l6sa
in viata dacE se adeveresc spusele lul fi porunci sa sF 'li
ingroa'pe in pdmint niSte galbeni, fara 5tirea lui Muc.
ceru apoi sa gdseascd galbenil cu toiegelul siu' Cit al
clipt din ochi, toiegelul ciocdni de trei ori in pdmint -pe
locul cu pricina $i numaidecit aurul fu scos la iveald. Im-
pdratul inielese cd vistiernicul it inqelase qi, dupd obiceiul
locului, li
trimise un qtreang de mdtase, ca sd-fi fac6 sin-
gur seama. Cit despre Muc cel mic, ii spuse,
- E drept ca !i-am fdgdduit viala, dar se pare cd
nu stdpinelti numai taina acestui toiegel ti, dacd n-ai si
mdrturiseiti de unde vine puterea ta de a dlerga ca nimenl
altul, vei rdmine intemnilar pind Ia sfitlitul vietii tale.
Muc se sdturase de temnitd numai dupd c singurd
noapte petrecuta ln turn. De adeea ti marturisi lrnparaiului
cd tot meftefugul sAu statea in condurii ndzdravani, fdra
a spune cE, pentru al folosi,era nevoie sd teinvirtegi de
trei ori pe cdlcii. Impdratul fdcu Si el o incercarei incdltd
condurii $i numaideclt o lud la goand prin grddind. fu

1t
fi dat orice sd se opreascd, dar nu cunoptea taina conduri-
Ior, iar Muc cel mic, bucuros cd se poate r6zbuna, il l6sd
sd fug6, sa fugd, pind il vAzu cdzind la pdmint fard mnoq-
tinta.
Cind ipi veni in fire, impdrdtul se minie cumplit pe
Muc cel mic, care il ldsase sa alerge pind era aproape
s5-si dea sufletul:
- Am
dar, dacd
fAgdduit sa re scot din temni(6 $i sA.ti las vidta,
nu vrei sa fti spinzuat, sd piei din tara mea in
doudsprezece ceasuri.
Porunci apoi ca toiegelul sd fie infriat, impreund cu
condurii, in vistieria sa.
Mai s6rac ca oricind, Muc cel mic porni Ia drum,
blestemindu-li prostid cdreJ fdcuse sd tragd nddejde cd
putea dobindi un loc de frunte la curtea impdrAteasc6.
Tara din care fusese gonit nu era pred intins6, afa c6'
dup6 opt cedsuri, se afla peste hotare, dqi mergea tare
qreu fdrd condurii lui dragi
" Treclnd hotarul, pdr6si drumul mare pentru a se adinci
intr-o Dddure deas6 unde voia sd trdiascd de atunci in'
colo. ieparte de lume, cdci nespus il mai mihniserd
oamlnii. in inima pddurii gasi un loc pe placul s6u'
un piriu limpede, siraiuit de smochini mari, umbrofi $i-o
pajiqte cu iaiba moale care il imbia sd rdrnlnd acolo. 5e
irrni ios- hotarit sd stea asa, nemincat, $ sa-si a{tepte sfir-
situl, Coblesit de aceste ginduri negre, Muc adomi' Cind
ie trezi inia, foamea li dEdea ghes, si se gindi atunci
cd e prea chinuitor sd
mori de foame $i cd mai
cuminte at fi sd caute
primpreiur ceva de-ale
gurii. .
In pomul sub care
i[ furase somnul zAri niite
smochine atit de frumoa-
se, cd-i lasa gura apd. Se
ucd ln pom, culese citeva
fi le mincd cu pofta.
Apoi cobori spre pirlu
ca sd-$i potoleascd setea.
Dar tare se mai sPerie
cind ln oglinda apei iFi
z6ri capul lmpodobit cu
doud urechi uriale li ru
un nas gros qi lrrng. Uluit,
isi apucd urechile cu miinile fi intr-adevdr urechile erau
lunci. mai lunqi de un cot.
''"Llrechi ?e mdgarl lqa-mi Eebuie, striga e[ in-
$i
ciudat, cdci i-am dat norocului cu copita' caun-mdgarl'
Se olimba incolo si incoace pe sub pomi pi, o'nd i se fdcu
iarasi foame. culesb din nou citeva smochine-altceva tot
nu iaruu dL mincare pe acolo. Dupd ce se sdturd de
smoihine, Iui Muc ii veni ln minte ca ar putea sd-ii as-
cundd urechile sub turbanul sdu mare' ca sa nu arate
att de caraqhios, Dar cind se pipdi la cap, i;i dddu seama
ca urechilJcele lunqi pieriserd. Se indreptd ln grab6 spre
pi.iu, pentru a se n&edinla cd-i adevdratr i5i vdzu chipul
sdu obisnuit, dintotdea-
una; nasul cel lung Pi hid
pierise $i e[. Acum, micul
Muc pricepu cum s-au
petrecut lucrurile: nasul $
urechile i se lungiserd din
pricina smochinelor Pe
care le luase din Pomul
gel dintii, iar smochinele
din cel de al doilea Pom
il lecuiserd; !i mai intelese
cd soafla riilostiva ii dd-
ruise din nou o Putele
prin care sd,5i dobindeascd
fericirea. Culese deci din
amindoi pomii atitea smo-
chine cite putea duce gi
se lntoarse in tara Pe care
 o pardsise nu de mull ln
cel dintii ttg care-i iesi
in cale i;ischimbd straiele
ca sa nu-l cunoascd cineva
$i meNe mai departe spre
cetatea imptuateascd.
Era tocmai wemea
cind poamele incep sd dea
in pirg. Muc cel mic ;tia
cd mare[e bucdtar cum-
ptud bucuros astfel de bu-
ndtdli pentru ospdturile lm-
p6rdtelti $i de aceea aiteptd
la portile palatului. Nu
trecu mult qi marele bu-
catar iesi in curte. Cerceta
mdrfuriti negu+dtorilor a-
dunali la po4ile palatului
|i ii cdzurd ochii pe co;ule1ul lui Muc.
O I Ce trufandale I spuse el. Cu sigurantd ca vor
fi pe -placul indltimii sale. Cit ceri pentru tot co;ulelul ?
Muc cel mic ceru un pre[ potrivit ;i facurd tirgul.
Marele bucdtar dddu cosul unui rob gi plei6 pai departe.
Pini una alta, Muc se idcu nevdzui, cdci se temea cd
peste pulind vreme vlnzdtorul a cdrui marfd era pricina
nEpastei care avea sd dea peste capetele celor de la curte
va fi cautat $i osindit.
La masd, irnpdratul se ardtA foarte vesel, nemaicon-
tenind cu laudele pentru mincErile gustoase g6Ute de ma-
rele sdu bucdtar $ pentru griia cu care $tia sA aleagd

53
 r*:6md*ls
.ffia,lsmil
@ :l@&'
i$li ,;M|
#,;or1&.g
.,.,]*
.,'tirlt
bundtdtile cele mai anevoie'de gdsit. Dar marele bucStar
zimbea fudul, ttiind prea bine ce mai avea de adus [a masd'
De aceea aruirca din I'lrfrrl buzelor doar clteva cuvinte I
-Ei. urma aleqeln sau, "Om trdi 5i-om vedealn sthnind
iiimra orintes=elor. ln sfirsit porunci sd fie aduse smochi-
nele. frumoiselq imbieto6rele smochine, care fi.rd intlm-
oinaie de toti cei de fatd cu uo l"
' "A-a-a-a
gustoase I se minuna lmpdratul'
- Ce toapte slnt I Ce
Bucdtare, e$ti un om $ iumitate, ai doblndit cu ptiso$nF
bundvointa mea I
Souirind aceste vorbqlmpdratul-de felul sdu zgircit
* urtf"l d. bunatali - lmpd4i cu mlna lui smocfune me'
senilor. Fie"ate priinl qi prinl6sa primi sle doud, fiecare
doamnE de onoaie, vi2ir qi iga - cite una i pe- celelalte
regele [e puse dinaintea sa $i lncepu sd [e infr:lece cu
Ihcomie.
Var, tata' ce cludat aralil strigd deodatd prin{esa
Amarfa.
-
Tofi privird cu mirare spre lrnparat: pe cap ii cres-
cusera nist6 urechi urlas.e, iar nasul i se lungise pind peste
barbie SL uitard apoi unii Ia allii uimili' lnsPdimtntall cdci
capetele tuturor erau gatite cu acestb podoabe ciudate'
'
E lesne de lnchipuit groaza de care a fost cuprinsd
curtea. Furd chemati in graba tog vracii din cetate' care
se imbulzira cu felurite hapuri $i atfii; dar urechile uriape
si nasurile tot Docite rdmlneau. Un vraci incercd sd re@ze
urechile unuia din prinli; zadamicd treabd, cdci ele ii cres-
curd pe datd la [oc.
ln ascunzdtoarea unde se pitise, Muc afld despre
toate cele intimplate ta palat pi se hot6rl sa tr€acb la ac-

40
liune. Din banii luafi pe smochine, isi cumpard un vesnlnt
ca de inva(ar, ifi lipi o barb,l facutd din iar de capra si,
astlel garit, de puteai sd iuri c; e un cdrluar adevdrat. ie
infagfd la palat cu un paner de smochjne in minj. Vraciul
cel strdin ceru sd i se ingiduie li lui sd dea o minj de
aiutor celor cdzuli in nenorocire. Cuflenij il primird, fdr6
pred mult.i incredere. Muc dadu unuia din prinli sA m;-
nince_o smochin; si-minunel pip6indu-$i urechile si nasul,
prin(Ul vdzu cd acestea erau ca Fi mai indinte, de mdrime
obisnuitd. Atunci impdratul, fdra sa spun6 o vorbd,
il lr'5
de mind De Muc si se indreptd cu el spre ia-tacul sdu
1".i" J*'"ni* o u'.sd ce dadea in victierie ii ii fdcu semn
lui
^-' Muc
" sdl urmeze.
aici se atla comorile mele - spuse impdratul'
At"gu-'f"lai
."-ii dorelte inima, numdi scap;-md de pacostea
** 'V;;b;6 care a dat peste mine
asta"rusinoasd I

acestea ii rnerserd la inimd lui Muc^ cel mic

,i-i rastnar!- it utechi ca viersul cel mai dulce' lndatd ce
il;;-i;i iaiitu ndzdrdvani ;i toiegelul .fermecat'
"ond*ii
dar urnbla cu luare-aminLe prin incdpere, ptelacindu'se
uimi! de comorile impdrdtesti. Cum ajunse insd Ia conduii
sdi, ii inc6l(a iute, apucd roiegelul, i$i smulse barba calp6
li arEtd imp;ratului chipul cunoscut a lui Muc cel prigonir
de el.
- impErat mi$avl $6i el. Ai rasplatir cedinfa slugii
tale prin nedreptate. Rdmii osindit sd porti roata vid{a ue-
chile acestea slute, care s;-ti aminreasci in fiecare zi de
Muc cel mic.
. $i,
vorbind asdel, se rdsuci pe cdlcii, i;i dori in gind
sd plece indatd_de acolo ;i nici n-apuc; impirarul s6 strige
intr.aiutor cd Muc era deparle.

1i
 De atunci, Muc iqi duce traiul pe meleagurile noasue,
un trai lndestulat, dar singuratic, caci e supdrat.pe oameni.
Dupd incercdrile prin care a hecut, Muc a dobindit multa
intplepciune li, cu toata infdgiarca lui neobi$nuilA, e un
om vrednic de laudd Ei nu de batiocurd.
Aici se isprdvi istorisirea tatdlui meu. Imi pdru rdu
cd md purtasem grosolan cu bunul pitic $ tata md ierta
de a doua parle a pedepsei, care trebuia sE urmeze. Le'am
poveste a vie{ii lui Muc
'indtaqit mei minunata
sous si orietenilor
,i l-uitt cu totii atit de mulg inclt nici unul n'a
inai ris de el.-Ba, dimpotrivd, de atunci inainte l-am so-
cotii vrednic de cinstire, fdclnd totdeauna in fd{a lui teme'
nele adinci, de parc6 ar fi fost un cadiu sau un muttiu.
EDITURA TlNERETULUI