CONSTANTA HODO

MARTIRII
ROMAN

"MINERVA", INSTITUT DE
ARTE GRAFICE I EDITUR,
BUCURETI. - Strada Edgar
Quinet, 4 - Bd. Acndemiei, 3.
1908=-=

www.dacoromanica.ro
It iei ga-ca

,,5144irecz na azoate"

www.dacoromanica.ro
 .ay.'''W
---
--,411104 ,4111 III, IAA II 11!1*,
IH

MARTIRII
I.

fost in anul o mie opt sute doispre-

zece, un sat frumos in Transil-
vania, in partite Maramuresului.
In satul acela train Mos Costan cu nevasta
lui i un bdiat al tor, flacau mare.
Nu erau bogati, dar aveau pamant, it
lucrau cu harnicie si traiau cu indestulare.
Aveau casa cu cloud odai, tinda, intotdeauna
curat spoite; aveau grajd bun, doi boi si
o vaca cu v4el.
Daca ne ajuta Dumnezeu, rodul ast an
it putem vinde la toamna, al din hambar
ne ajunge, ce zici Catelino?

www.dacoromanica.ro
 b CONSTANTA HODOS

Batrana numai cat zise un : ajunge ! i

zambi. Ca pang sa mantue urziala de in din
spata n'aveh vreme de vorba multa. Se
apropiau Patile i panza mai trebuia i in-
nalbita.
La iarna, de o vrea cel de sus, it in-
suram pe Chiril.
Sg ne ajute Dumnezeu.
Si batrana zambi din nou. Se vedea acum
soacra mare, la nunta, cu masa intinsa, lau-
tari voioi i peste un an cu un nepotel
frumos in brace.
Se ridica din razboi inalta, voinica, adund
panza pe cap i dand binete moului porn!
Cu ea la vale.
Costan pleca 0 el in grajd s mai vada
de vite, sa mai mangde vicelul.
Ce mai juncan la anu!

Dar Dumnezeu a vrut altfel.

Cerul se intuneca. Vanturi aspre incepura
sa bata din spre miaza-noapte. Saptarnani
intregi nu se vazu nici o faie albastra, nici
un noura alb, pe intinsul, intunecatul orizon.
Oamenii se uitau in sus cu grija, clati-
nand din cap.

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 9

Un razboiu mare o s fie.

La poalele cerului se incinse o rosata vie.
Ard suflete acolo... pacate grele... Ho-
lera, ciuma o sa vina.
i crestinii iii faceau cruce.

Dumnezeu, sa ne aiba in paza lui !

Toata luna lui Aprilie treat. asa.
Taranii arara pamantul, it semanara cu
grauntele cele mai frumoase; sudorile cur-
geau siroae pe fruntile for udand pamantul
uscat, caci din cer nici o picatura nu cadea.
Norii veneau, negri, mari ca niste balauri
inspaimantatori, se isbeau in capete, mugea
cerul de groaza for si se cutremura pamantul,
dar plecau apoi iara.'si in acelas joc rotitor,
limpezind cerul, albastru.
Samanta nu incolti.
Frumoasa, minunata lurid Maiu, cand toata
natura e in floare, trecii si ea trista i ta-
cuta intr'o asteptare incordata. Oamenii se
uitau la pamant, la cer; cum de Cel de sus
nu se indura?
Nici un strop de ploae nu cazii.
lunie i apoi luna lui Cuptor veni ca
un potop de foc cumplit, ce arse si pustii

www.dacoromanica.ro
 10 CONST.iNTA HODOS

tot hotarul i apele cu izvoarele i frunzele

i tufivrile i toate vietuitoarele.
Nu mai era nici un firicel de iarba, rau-
rile secard pasarile tipau, zburand de-
parte... Vitele rageau ca fiarele i mureau
pe camp.
Canii urlau infiorator.
Oamenii se adunau in curtea primariei
i se sfatuiau ce este de facut.
Urgia lui Dumnezeu.
Apoi porneau, in iraguri nesfarite, la
biserica. Facura daruri, pentru slujbe, Si
lumanari aprinsera la toate icoanele, i sfin0
i-au scos in camp si matanii au facut, sute
i mii, inchinati cu capetele goale in bataia
soarelui arzator... Au sarutat cu evlavie pa-
mantul fierbinte i l'au stropit cu apa sfin-
tita i cu lacrimile lor. In zadar!
Paparude s'au pornit, din casa in casa,
cantece tanguioase de copii, fetite nevino-
vate de a caror ruga asculta cel milostiv...
Dar batranii se uitau cu jale la apa ce se
arunca peste frunzele moarte i se risipea.
in zadar.
Campul se uscase tot, holdele dragi, undo
altddata se legdnau, in ondularea unei mart

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 11

de aur, granele frumoase, porumbul inalt

cu frunzele late i verzi, erau acum o pul-
bere de pamant ars si pustiu.
Abia pe la sfaritul lui August se indura
Cel de sus i trimise ploae. Tarziu! Pul-
berea alba se preface in glod negru, dar
din inima pamantului nu ra'sari nimic.

www.dacoromanica.ro
 II.

Datranul Costan edea pe prispa gan-

ditor. Luleaua, altadata neclintita
din gura o tines rece intre mani.
Cine se mai gandeh acum la tutun !
Vitele ii rageau de foame in grajd. Vi-
telul ii murise.
Chiril era. dus in ora cu un sac de po-
rumb, doar va gasi in schimb hluji sau paie
pentru sarmanele dobitoace.
Batrana se sguli in prag i coseh o ca-
maa; dar ochii ei se inchideau i lacrimi
mari ca boahele de marge picurau peste
panza alba de in.
0 femee tandra, o nepoata de a ei, cu
www.dacoromanica.ro
 14 CONSTANTA 1:10D0

doi copilai ce i se tineau de fusta, veni

sa-i ceard o strachina de malaiu. Numai o
leaca, cat sa faca o mamaliga. Pand s'o
intoarce barbatul, caci era dus i el cu vi-
tele in targ doar le-o putea vinde.
Catelina se scula i-i dete o strachina
de Mina.
Dar abia se arza la loc, veni iar o ve-
cilia. Galbend, speriata, aducea un copil de
un an, culcat pe brate. Se jelul ca de o
saptamana n'au mancat nimic... Nu mai au
nici vite, nici tarate, nici coceni macar ! Bar-
batul n'a lasat-o sA vina mai de graba, caci,
spune el, de va da lelea Catelina la toti,
in curand se va goll i la ea hambarul...
Dar acii i arata tremurand copilul
fetioara lui frumoasa.' s'a uscat, e lipita de
oase pielea, i gurita i s'a albit, nici sa planga
nu mai poate, doar ochii cei negri, ce au
ramas aa de mari in fundul orbitelor, i-i
intoarce rugatori.
DA-i lele Catelino, ca moare copilul,
moare de foame.
Catelina alearga iar la sacul cu faina.
DA-i, maicA, da-i fuga sa manance ! cum

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 15

sa lai copilul sa moara sa moard de foame !

vai, Doamne...
Dar vaetul se incinse, se raspandl i tot
mai tare, mai sfa.'ietor mai invierunat se
tangui :
Mor de foame !...
Foame... foame... foame!... Femei alergau
inebunite pe uliti frangandu-i manile, smul-
gandu -i parul... Copiii tipau in urma lor,
galbeni, cu parul valvoi, cu truporul gol,
uscat, plini de rani i de noroiu.
Mama... mama...
Si mamele se intorceau, ii ridicau in brate
ii sarutau in mangaieri nebune, desperate...
Apoi ramaneau de veci cu gura cascata,
lipita de truporul iubit, rece, prin care nu
mai svacnea sangele.
Barbatii fugeau ingroziti. Nici unul nu
ramanea in sat. Alergau prin imprejurimi,
ca fiarele flamande dupa prada. .

Unii se intorceau, dar putini. Cei mai multi

nu se mai intorceau. Hotarele erau mari i
multe i pretutindeni bantuise aceiai seceta,
aceiaj foamete.
Primarii satelor facura jalbi la stapanire.

www.dacoromanica.ro
 lli CONSTANTA HODOS

Dar stapanirea straind, dusmana, nu raspunse

de cat intr'un tarziu.
Raspunse cu rautate, nu cu mild i cu pa-
rinteasca ingrijire.
Reaminti nenorocitului popor, sangeroa_
sele lui rasculari: numele lui Doja, pe ale in
veci neuitailor Horia si Closca ; i acum,
ziceau slujbasii, Dumnezeu pedepseste po-
porul razvratit care ridicase mana contra
celor sus pusi.
Romanii plecara capetele. Osanda era
rostitd.
Nu erau cdi ferate, nici telegraf, nici chiar
pota sau alte inlesniri de comunicacie in-
tinsa : mureau cu sutele, cu mule, cum mor
ursii in vagaunele stancilor, nestiuti de nimeni.

Batranul Costan albise ca o oaie, si Ca-

telina se facuse scunda i puintica din voi-
nica ce tusese. Ispravisera de mult hambarul.
Era iarna. 0 iarna aspra, cazuse zapada
multa si se lasase un ger cumplit.
In sat nu mai erau decat ici colo cateva
suflete; copii, femei si mosnegi.
Chiril singur, dintre flacai, ascultase pang
acum rugaciunele mamei sale si nu plecase.

www.dacoromanica.ro
 MAR TIRII 17

Unde sa porneti actt pe ger?... Unde

sa gaseti de lucru?
5i batrana cobora in beciu, scormonea
in adancul pamantului i tot mai gasea cate
un morcov, Cate un cartof veted, putred
pe jumatate... Apoi mai adunase Catelina
frunze, flipri de tei, de soc i tot felul de ra-
dacini, cari prindeau acd aa de bine.
Dar intr'o zi Chiril nu mai putii rabda. Se
scula innainte de-a se lumina de ziva. Vorbi
el ceva in murmur nabuit ca sa n'auza ba-
traria; apoi desprinse sumanul din cuiu, o
straita, caciula de oaie peste urechi i toiagul.
Sa ma atepti cu bine, taica... mamal...
Ii desfacu bratele, i maica-sa ii cazu Ia
piept plangand.
Ramai cu bine, mama... i lasa... o sa
ma intorc eu...
La marginea satului se opri: se uita in,
darat la casele pustii, ingropate in zapada,
la holdele intinse, invelite, ca inteo panza
alba, stralucitoare de soare ; ce mormant
frumos, pamantul !
s'a dus...
it03:013
Constanta Hodos. Marti rii. 2

www.dacoromanica.ro
 apte zile si 8 apte nopti, s'a tot dus
Chiril fara s se mai uite indarat.
Pretutindeni se intindea acela lin-
toliu de zapada, aceiai pustietate...
Din cand in cand nimerea in Cate vr'un
sat, intra. in Cate vr'o casa parasita sa'i
mai odihneasca sufletul inghetat. Ii facea
foc la vatra, o fiertura calda, din radacinile ce
i le pusese mums -sa in traista. Apoi iar pleca
grabit, goilit de o fantorna hidoasa, un schelet
enorm cu ghiare lungi i ascutite intinse
spre el gata-gata sal apuce, sal inhate...
Fantoma mortii! Fantoma grozava a
foamei.
www.dacoromanica.ro
 20 CONSTANTA HODO

Intr'o sears ajunse intro padure. Foamea

it chinuia, it dobora. Se aeza pe o butu7
rugs, i se gandi: ce ar fi daca s'ar culca,
cat e de lung, act pe acest pat moale de
muchiu i frunze cazute ?... In padure era.
cald i, ciudat, nu mai era. zapada! Chiril
ii freca fruntea i ochii. Oare nu viseaza?,..
In ce Sara departata p fi? Fi-va in vr'una
din acele tari minunate unde-i venica pri-
mavara? Sau e chiar raiul, padurea aceasta
frumoasa, cu copaci innalti i dei, unde
nu-i vant, nici flare nu-s i nici o suflare
rau-facatoare? 0 privighitoare se auzi can-
tand. cE imnul ingerilon> ii zise Chiril,
apoi inchise ochii Si adormi...
Nu departe era. o stand.
Un came mare, ce dormise linitit cu
capul pe labe, sari deodata, ca lovit i incepti
sa latre, intai incet, apoi tot mai tare, mai
staruitor, sgaraiind cu laba ua colibei in
care dormeau baciul i ciobanul.
Ia vezi, Petre, de ce bate Dulau, de
nu mai are pace?
Ciobanul isi lua toiagul intr'o mans. iar
intr'alta puca i ei afara. Era lurid plina
i un cerinstelat... Cainelell apuca de suman

www.dacoromanica.ro
 DIARTIR1I 21

Si schiauna incetior, chemand. Petru se

duse dupa el.
Ceva mai la vale, in padure, intins jos,
zari un om, cazut in nesimtire.
Un om mort! striga ciobanul i apoi
uerd de chemare.
Dar Dulau se gudura langa Chiril i-i
lingea mainele. Lucrul acesta schimba numai
decat parerea ciobanului. Se apleca mai
bine spre omul lungit in frunze, ii lipi urechea
de pieptul lui i.--i auzi inima batand. Ii pipat
capul, bratele, tot trupul cel slab, pierit, dete
din cap, apoi it ridica in brace, ca fulgul
de uor i porni cu el spre stand.
Cand ii deschise ochii Chiril, baciul ii
tined falcile descletate i ciobanul ii picura
cu o linguriCa lapte dulce in gura.
Facuram o pomana cu tine, biet cretin,
grai baciul, dar spune acum de unde eti ?
Chilil se uita cu bland* la oamenii acetia
buni, dar nu raspunse. Graiul ii statuse.
Abia se puse in picioare inspre prima-
vara .

Povesti atunci, cum plecase din spre Ma-

ramure, unde era foamete, sa gaseasca de

www.dacoromanica.ro
 22 CONSTANTA HODOS

lucru i sa se intoarca apoi cu hrand la

sarmanii lui parinti.
Baciul dete din cap.
De lucru? Apoi nici pe aici nu prea
este... Pamantul e domnesc i'l lucra iobagii.
Poate sa treci dincolo de Oratie, dela Deva
in jos pe Mure, acolo stiu cd-i tara mai
sloboda i se duc i dela not multi de se
intorc toamna cu bucate bune.
Chiril iii lua ramas bun de la baciu, ii
multami pentru sfatul cel bun i pentru ca
i-a scapat viata; Cel de sus sa-i rasplateasca!
Apoi o porni pe deal in jos. Ciobanul it
duse pans dincolo de padure ; ii van un ca
i un malai in traista Si razimat loculuipe
toiag it petrecil cu ochii pan'ce se pierdu
in zarea departata.
Sa umbli sanatos, cretine.
*i in ochii lui tineri, albatri, luci ceva ca
o lacrima.

www.dacoromanica.ro
 IV.

hiril cobori dealuri, trecii vai, pa-

duri, pang ce sosl la Mures.
Se opri incrernenit si isi scoase ca-
ciula. Nici odata nu vazuse o apa aa de
mare.
Si ce lin curgea! Nici un vuet, nici o ca-
dere zgomotoasa nu tulbura linitea solemna
a raului larg intins intre malurile inalte,
drepte, ca taiate in piatra alba. Deasupra,
cerul se intindea albastru, senin. Jur imprejur
cat Linea zarea 'nainte dealungul raului, holde
cu grau verde, graul rasarit, iarba mare i
verde. Verde ! Ce demult e de cand ochii
www.dacoromanica.ro
 24 CONSTANTA HODOk;

lui Chiril nu vazuserd atata verde. Campul

verde!
Se inching, se lasa cu fata in jos, saruta
pamantul cu dragoste, cu dor, cu lacrami
calde i mari, lacrami de credinta i nadejde
netarmirrita...
0, Doamne, to nu ne 14! Ajuta Doamne,
ajuta, sa gasesc de lucru cat mai de graba,
sa ma intorc acasa la biet taica i maica...
Auzea parca, in linitea stanta a paman-
tului, optirile for blande, pline de evlavie
i rabdare. Simtea strangerea in brate a
mamei, cea din urma, i privirea ei duioasa
innecata in lacrami... Pironi ochii in departare.
Oare vor putea' ei sa rabde atata? Ce-ar
fi sa se intoarca acii chiar, cu bucatica de
malaiu i ca. d ce-i mai ramasese in traista?
Sa-i scape de moartea de foame...
Chiril sari in picioare ca ars de un fier rou.
Indesa caciula i fug' innainte.
Fantoma infricoata it gonea din spate.
*optirile blande se prefacura in vaete, in
scAncetul sfaietor al mortii.
'Nainte, 'nainte!
Mureul se stramtord intre munti, paduri
dese, seculare, unde omul par'ca numai acu
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 25

de cateva zile, a pus piciorul. 0 racoare

dulce se raspandea intre cer i pamant.
Chiril vazu de pe mal o pluta ce cobora
repede incarcata cu lemne de brad. Cum
ar fi vrut sa-i roage pe plutai sal is i
pe el cu ei! Dar nu indrasni s le faca semn.
Si poate nici nu 1-au vazut, caci erau departe,
i nu se uitau spre mal. Dar o lua la picior,
pana ce sosi, nu sleparte, inteun orael mic,
pe cari oamenii i-1 numira: Zam. Aici prinse
Chiril vorba cu lumea.
Erau romani voioi, sprinteni, cu plete
negre i rumeni la fats, cum nu vazuse nici
data pana atunci. Lucrau voinicete la scan-
duri, ciubere, albii i tot felul de lemndrii,
apoi plecau cu plutele incarcate in jos spre
campie.
Chiril ramase uimit cand unul dintre ei
ii arata banii i sacii cu grau i cu porumb
ce luase in schimbul lemnariei.
E bogMie acolo, ii spunea Padureanul.
Pamantul e gras i rodete in totdeauna.

Peste cateva zile China plutea pe o pluta,

pe Mure, intr'acolo unde'i bun pamantul

www.dacoromanica.ro
 26 CONSTANTA HODOS

i cu belpg claruete pe acela ce cu stArui-

toare dragoste it muncete.
Zile le erau calde, noptile senine i plu-
taii cantau :
Mure, Mure apa link
Floare in dalbinA...
Mur0 i padurile mari ramAneau departe
i campul se intindea in dreapta tot mai
larg, mai neted, mai manos. In stanga dealuri
mici se inirau cu bogate vii i pomi ro-
ditori; livezi imbelugate de pomi, cu crengile
plecate, Aline de rod !
De-a lungul Mureului oseaua batuta cu
pietr4, ca lespedea alba, stralucea.
Acl, aci...
Plutaii se oprira.
Aci-i Radna, o biserica mare unde
maica Domnului face minuni... Dincolo Li-
pova, incepe Banatul.
Chinil multami plutailor, apoi pleca in-
nai nte.
La marginea unui sat o femeie ii ei cu
cofa plina. Furth broboada neagra, trasa
peste ochi ; dar de sub broboadd pelita alba
Si rumens a fetei i doi ochi negri Ora-
luceau viu, in focul tineretei.
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 27

Noroc, drumete !
Chiril uita sa multameasca.
Cum ii zice satului astuia?
Mandruloc !...
Mandru!...
Se privira in tacere. Ea ii intinse cofa
plina.
Poate-i fi insetat.
Multamim.
Femeia porni sa piece, dar el o mai in-
treba :
Cum to chiama?
Anita.

Peste un an ii zicea Anita lui Chiril b.

www.dacoromanica.ro
 V.

rAi nita radea in gand, un ras gadilitor

/i ce-i umfla pieptul i-i imbujora o-
brajii, de cate on ii amintea de
intalnirea cea dintaiu, cu Chiril. Cum rama-
sese el ca infipt in pamant, cu ochii pinta
in ochii ei.
0 fi pus cineva vraji in calea noastra,
ii zicea zvapaiata, prinzandu-1 de mans.
Dar el ii desfacea incet mana din mana
ei i se intorcea in alta parte, fara sa zam-
beasca.
Munca campului era in toiul ei.
Pamanturile Anitei, motenite de la bar-
bat, ramasesera anul trecut mare parte ne-

www.dacoromanica.ro
 30 CONSTANTA HODOS

lucrate. Cum ar fi putut ea, femeie singura,

cu doi copilai in brate, sali mai vaza i
de aratura, de semanat i de toate ate tre-
buie la camp ? Peste holdele de grau a
crescut iarba ; porumbul i via ramasesera
toate nesapate, moara cea noud de pe Mures
se oprise din pricina unei scanduri cazute
din iaz... Pustiire i necaz in toate partite.
Rudele Anitei o indemnasera sa." se marite
dupa un gospodar din sat, sa-i is ajutor,
stApan. Ea planse, planse, i atat !

Dar norocul i-a scos in cale pe acest

flacau.
i rudele, cum se pornisera acum sa mur-
mure inpotriva qstrainuluip, au amutit de-
data, cand au vazut cu ce Myna i har-
nicie se apuca Chiril de munca.
In toamna dintai a cules rodul de pe
camp pometurile, viia, fanul; avea fan
pentru doi, trei ani. A ingropat apoi viia,
a dres iazul de la moara, acoperiul graj-
dului, stricat rau in mai multe locuri ; i
cand le-a vazut aa, toate in buns ran-
duiala, a ieit in mijlocul curtii i s'a uitat
in sus la cer. Cerul era limpede, albastru,
dar in sufletul lui nor intuneric.
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 31.

Cum 0 sa spund acum Anitei ca el aveh

sa piece, ca trebuia sa piece ?
0 sa aiba ea destula inima sa-1 asculte,
sa-1 inteleagh, ca nu mai putea rabda dorul
de parinti? i gandul greu nu-1 mai poate
purta, ca ei au putut sa piara in vreme
ce el lucrh pe pamant strain i trail in
belug departe de danii, de oasele lor, de
mormhntul ]or... 0 sa aiba ea destula tarie
si destula dragoste sa-1 lase, i apoi sa-1 a-
tepte cu credinta ca in Dumnezu i in man-
tuirea sufletului nostru?
S'ar duce o clips numai, doar sa vaza:
mai traesc ai lui? 0 mans de ajutor sa
le dee, o many de graunte pentru acel pa-
mant sarman, ars i pustiit, ce-1 lasase de-
parte sub mormantul Oare inviiat-a
campul? i holdele din coasta dealului, oare
cine le-a semanat? De unde i cu ce sa-
manta?
Anita it privea din fereastra, cum state&
el pe ganduri, intunecat, bate in geam, apoi
ii e0 in cale cu bratele intinse, razand.
Dona gropite se faceau in obrajii rumeni
Si doua iruri de margele albe straluciau
dintre buze]e roii.

www.dacoromanica.ro
 :12 CONSTANTA HODOS

Vin' la masa, ca-i gata.

0 pane calda, mare si alba, despoiata de
coaja arsa, un castron plin cu tocana de
puiu, abureau odaia cu un miros placut.
Chiril gusta, nitel cate nitel, pang ce se
pomenea mancand cu pofta omului trudit
Si amanand hotararea gandului tainuit pe
alts data.
Dar alta data Anita ii cosec o camasa
si'l chema rnereu sa-i potriveasca gulerul,
pumnarii... Pregatea placinte de lasatu se-
cului... 0 vacs sta s fete, porcul trebuia
taiat de Craciun. Cum o sa strice bucuria
Anitei ?... Cum sa o lase singura cu atatea
necazuri?...
Dupd Craciun se lasa ger, lemnele tre-
buiau taiate, vitele ingrijite ; iar primavara,
o, cine nu tie cata nevoie ie de brate van-
joase, brate muncitoare prirnavara, in jurul
unei maxi i bune gospodarii?
Cand vazii zapada topita intrata in pamant
si de sub umezala lui neagra rasarind coltisorii
de grau i iarba verde, Chiril isi arunca
sumanul, iii sumeca manecile, apoi se repezi
la lucru, ca un leu intaratat ce simte sange
svacnind in prada sa. Ara pamantul apasand
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 83

cu putere coarnele plugului i-1 despica in

ogoare adanci i largi. Samaria, grebla intr'o
zi cat altii in patru cinci zile. Apoi ii faced,
cruce, cu ochii intori la cer, cerand mild,.
indurare i ajutor de la Cel de sus.
Dupa aceea pleca la vie. 0 dezgropa,
o lega, o sapa cel dantaiu dintre toti, cu
aceai ravna arzatoare, cu aceiai credinta
reinoita in pamant i cer.
Batranii din Mini i din Mandruloc ii
clatinau capetele : oare toti vor fi aa oameni
pe acolo prin tam Maramureului ?
Anita it atepta seara in portita cu garafa
plina de rachiu, cu masa buns, intinsa in
curte.
Sosise i vremea seceriului 1 seceratorii
se intorceau veseli, cantand.
Se facuse atata grau!
Spice marl, pline de rod, se aplecau
grele, rand in pamant, sub taiul secerei.
Chiril umplu hambarele i podul casei se
incovoia parca sub povara belugului...
Acum, acum a sosit vremea, ii zise
Chiril in gaud i chibzul intreg planul cum
o sa duca acasa un car intreg, incarcat
de grane.
Constanta Hodos. Martini. 3
www.dacoromanica.ro
 34 CONSTANTA HODOS

Cu ce bucurie o sal vaza parintii lui i

satul intreg ii va e1 in tale cu mirare.
Se culca pe pat cu fata in sus, cu capul
infierbantat, cu ochii mari deschii.
Anita se apleca spre el i-i opti o veste...
Un fior cald trecii prin tot trupul lui,
apoi inchise ochii resemnat! acum mai mult
ca orcand era legat aci.
in gaud vedea incd pamantul ars, Cara lui
pustiita, dar gemetele surde, vaetele asur-
zitoare se pierdeau tot mai mult in scancetul
stins al mortii in vecinicul intuneric al
uitarii...
Peste cateva luni Anita nascti un baiat
il botezara Stoe.

www.dacoromanica.ro
 VI.

M 3,7
lig\
Mititelul statuse tot timpul ghemuit
in camaa-i lunga, ascuns dupa
soba. Cu obrajii nflacarati de cal-
dura, cu ochii mari, cu gurita intredeschisa,
ca s poata auzi mai bine...
Poftiti aci la masa mare... Doamne,
ce-a trebuit sa, mai ajung!
Era glasul ma-sei ce se tinguia.
Au intrat notarul, primarul i alti doi
oameni cu protocoale mari i le-au intins
pe masa. Notarul se aseza pe un scaun,
iar femeia ramase in fata lui, nemicata in
rochia ei cernita cu broboada neagra trasa
peste ochi.

www.dacoromanica.ro
 36 CONSTANTA HODOS

Nu-i nimic, nevasta, adum asa-i legea,

trebue sa scrim la carte tot ce-a ramas de
la barbatul tau.
Bietul Chiril !
Dumnezeu sa-1 ierte!
La amintirea numelui Chiril, Anita se face
galbena ca de ceara ochii i se umplura
de lacrami.
Nu tiu din ce i s-o fi tras... Ca nu-
mai cat it vedeam cum slabeste, se prapa-
deste, zi de zi, an cu an... Pans cand in-
tr'o sears, dupa ce cosise fanul din livada,
se culca ostenit si nu se mai scula...
Pacat de el, om muncitor.
Notarul scoase de dupa ureche o pans
de gasca i o inmuia intr'o sticla de cer-
neala.
Ce avere a mai ramas afara de vie,
bucate i acareturile casei?
Nimeni nu-i raspunse.
Ce pamanturi ? Unde i cate pogoane ?
Anita se uita la oameni i oamenii la
dansa.
De ce nu raspundeti? intreba notarul.
Apoi, fiindca Chiril al Anitei n'a avut
pamant. A fost pribegit de pe alte locuri...

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 37

Toata averea a fost ramas de la bar-

batul cel dantaiu al Anitei, de la Dumitrie
Cu li...
Copii au ramas de la Dumitrie Culi ?
Doi, sunt mariori acum. Ii tine mou
lor, Culae batranu.
Notarul ramase catva timp ganditor. Cerit
din nou sa i se spund unde Si cate sant
pamanturile, cat e de mare viia i celelte
bunuri cat pretuesc?
Le scrise pe toate in protocol, it puse
pe primar sa adevereasca cele spuse de
oameni fa'cand cruci in loc de iscalituri
i punand alaturi pecetea primariei.
Averea stapanita pans acum de tine,
nevasta, i de barbatul tau, e toata a copiilor
ramai de la acela a cui a fost pamantul.
Tu nu mai ai nici un drept asupra averei,
fiindca ai fost maritata a doua oara.
Anita flume aiurita.
Chiril a dres moara, viia, pamantu-
rile... A muncit apte ani...
La averea altuia.
Ce sa-i faci ?
Sant copiii tai, Anito.
Anita intinse mainile i glasul ii tremura.
www.dacoromanica.ro
 38 CONSTANTA HODOS

Dar Stoe? Stoe, ochii i sufletul lui

Chiril, lui ce-i ramane?
Nimic.
Nimic? Din toata truda lui, din tot
necazul tras din greu cu sudoarea fe ei, cu
istovirea puterii i a vie i si a sufletului
sau?... Nimic ?
Anita se lass pe un scaun cu fata intre
maini..
Notarul ii aduna protocoalele.
Ramai cu bine, nevasta, i lasa, e bun
Dumnezeu !
Oamenii detera din cap.
De ce ti-ai legat i to capul cu un
strain.... Dumnezeu sa-1 ierte !
Apoi ieira.
Anita sari i incuie usa.
Iii smulse broboada din cap si parui i
pieptarul de pe piept i pumnarii de la ca-
masa, si manile si le franse.... Putea sa se
boceasca acum in voie, n'o mai auzea ni-
meni, n'o mai jeluia nimeni. Se tranti pe
pat cu capul in perna.
Copiii cei mari se instrainasera de ea. Nu
mai avea pe nimeni....

www.dacoromanica.ro
 mARTIRn 39

Stoe e1 incet de dupa sobs i puse mana

pe braVal ei.
Maica....
Ea sari din pat, it ridica in brate i'l
purta prin casa strangandu-1 la piept i sa-
rutandu-1 cu infocare.
Stoe, Stoe, dragul mamii, not n'avem
nimic, nimic..
Nici o bucatica de pamant !
Mititelul ii lasa capul pe pieptul ei,
prinse a plange i el. Dar in caporul lui
infierbantat incepa a vui o moara, vantul
legana holdele de porumb i lanurile de
gran cu spicul de our i livezile inflorite
i pomii cei frumoi din gradina...
Cum? toate astea nu-s ale lui? Cine o
sa i le ia? Prin ce minune ? Nu intelegea
copilul.
Nu i s'a spus de atatea on ca toate-s
de la Dumnezeu ? Cum o sa vina el de
sus, s le ridice de aci, sa le dea fratilor
i s le zica : na, tot e al vostru i al lui
Stoe nu-i nimic. Cum ? El maine n'o sa se
mai joace prin ograda, n'o sa" mai mangaie
viten? i bucatica de pamant cine avea sa
i-o scoata de sub picioare ?...
www.dacoromanica.ro
 40 CONSTANTA HODOS

Gandurile astea it ametira i capor ul

mic se lass tot mai grew pe pieptul mamei
inapoind blajin i increzator mangaerile ei,
pang ce adormira amandoi.

In ziva urmatoare Anita adund toate hal-

nele baiatului, le curatl i le spala frumos
In apa ling i alba a Mureului, apoi se
imbraca i ea de sarbatoare, zise sa puna
caii la trasura i o porni spre ora.
Stoe se cuibarl in poala ei i cu instin-
ctul copiilor detepti ii opti dragastos:
Du -ma, mama, du-ma la coala.

www.dacoromanica.ro
 soar
,4to

VII.

8 -7:1
,i
labut i mititel, Stoe se oprise Tanga
ua invartind caciula intre maini, in
vreme ce muma-sa se intelegeh cu
d-nu invatator.
Pricepuse atata femeia, din ceea ce-i spu-
sese invatatorul, jumatate pe ungurete, ju-
matate pe romanete, ca Stoe fusese primit,
dar ca n'avea sal mai cheme Stoe al lui
Chiril, ca, zicea invatatorul, easta nume nu
frumos, ci'l botezase cu un nume unguresc
pe care dansa it i uitase din clipa ce -i auzise.
Se ispravise cu inscrierea Si Anita tot
mai sta. locului. Ce mai void? invatatorul
www.dacoromanica.ro
 4`2 CONSTANTA. HODO,t;

se uita la ea lung, intrebator. Inteun tarziu,

Anita se hotari. Cu vorbe inganate, cu ochii
in pamant, se ruga frumos de D-nu inva-
tator sa aiba rabdare cu Stoe, pana o pri-
cepe limba, s nu'l bata de nu va ti ceva,
caci destul l'a pedepsit Dumnezeu cand i-a
luat pe tatal sail...
invatatorul .i.i netezi barba alba, tremura
putin din cap, apoi se uita spre ua de unde
copiii incepura a da navala in coala.
Anita e1. Dar afard trebui sa se razime
de zidul ce imprejmuia cladirea, atat i se
tacit de intuneric naintea ochilor. Oare bine
va fi ?
in straini... Stoe al mamii.
Ii gasise o gazda, o femeie buna, ceva
ruda departata cu dansa. Dar lelita Maria
nu avusese niciodata copii. Sti-va ea cum
sal imbrace sa nu yaceasca, seara sal spele
pe picioare, sa-i aeze perna la capataiu,
mainele la rugaciune i cum sa-1 imbiie la
mancare, copilul plapand din fire?
Fi-va el destul de cuminte s nu se dee
biruit de dorul de-acasa? i daca s'o bolnavi
copilul i-o vent noaptea sufletul lui Chiril sa-i
vaza odorul, si l'o gasi singur, infrigurat
www.dacoromanica.ro
 MA RTIRII 43

i prapadit, nu s'o gandi tats -sau sa-1 ia cu

el in lumea cealalta unde poate-i mai bine
i mai lesne decat aci?
in straini... 0, Doamne, ce sa fac, ce
sa fac?.,.
Sa tari pe langa zid i se arza, pe un
butean, caci picioarele n'o purtau mai de-
parte. Cu capul plecat pe genunchi se gandi:
n'ar fi oare mai bine sa se intoarca de pe
acum, sa ia copilul in brate, sal duca acasa,
acasd...
Dar Stoe n'avea casa... Fratii lui vitregi,
intaratati de rude, dumaneau copilul cpri-
beaguluiD, it bateau, i-1 goneau, la orice
vorba, sa se duca acolo in tara lui, de unde
a venit tata-sau i acolo sa-i caute dreptul
i pamantul.. Dar unde? Unde s plece ea
atata drum, sa treaca atata pamant i apa,
pana in fundul Maramureului?.. Si daca
totui ar incerca? Cum venise Chiril, plu-
tind, pe Mure? Dar daca ar gas) i ea o
luntre, dincolo de Radna, i nite oameni
buni cari sa o ia, sa-i duca copilul orfan
in tara lui, in pamantul lui ?
Anita se ridicA, ii terse ochii i se in-
toarse spre coala.
www.dacoromanica.ro
 44 CONSTANTA HODOS

Da, da, avea sa"-i is copilul, sa-i spuna

ca-i gasise o cale mai bung i mai temei-
nica spre noroc de cat coala... Pamantul,
pamantul stra'moesc cu apele lui, cu fan-
tanile lui i cu isvoarele lui de belug i
de fericire...
Ii vedea in gand, cum ii tot vorbise Chiril
de ei, pe mo Costan cu barba-i lunga, pe
lelea Catelina cu bratele deschise primind
pe nora i nepotul lor...
Un zgomot de vijelie ca roiul de albine
ce ese din tiubeiu: eeau copiii din coala,
chiotind, razand, asvarlind mingile peste
capete i rostogolindu-se sburdalnici, veseli
prin pajitea verde din curte.
Unde o fi Stoe? Iatal tinandu-se de gat
cu unul, ceva mai mare de cat dansul. 0-
chii ii straluceau de multumire.
Uite, mama, Die.
Anita ii mangaie pe obraz, pe amandoi.
V'ati gasit tovara'i...
Ilie,oache i vioi, raspunse numai decat :
El n'are tats, eu n'am mama.
Stoe continua:
i ne-am prins trati de cruce.
Pe Anita o ineca iar plansul.
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 45

Sa traiti, sa cre*teti mari, dragii mei...

In poarta, bdtranul dascd1 o bath peste
nmdr :
Bun, bun bdiat al dumitale...
Si continua iar in graiul lui impestritat,
fagaduind ca o sa scoata din el om, domn
mare fi din elo...
Din clipa aceea, Anita se impacd cu
gandul strainatatii.
Nu se mai duse sa caute luntre ca sa
piece in tam lui Chiril. Prinse de many
bdiatul gi it duse la gazda. Ii potrivi fru-
mos patul cu velintd aleasa, adusd de a-
casd, cu pernd de puf *i cearceafuri albe
ca zapada. Ii arata haini*oarele curate, a-
*ezate in lada, traista cu merindele, it sd-
rutd pe frunte, lung, apasat, ferbinte, cum
ii era sufletul *i privirea, dornicd de ochi-
*orii lui limpezi, de fetivara lui alba *i .de
g,urita .lui intotdeauna zambitoare...
Apoi s'a dus acasa.
Stoe rarnase in poarta, nand ce se perdu
cdruta in colbul gros al *oselei gi pand ce
se limpezi apoi orizonul din nou: o manta
intinsa, verzue, cu un guler alb *i pete
mari mohorite cari se faceau din ce in ce
www.dacoromanica.ro
 4 CONSTANTA HODOS

mai negre... In dreapta, dealurile cu vii i

se pareau nite caciuli enorme i casutele
cu geamuri stralucitoare tot atatea ochiuri
misterioase, pline de taine... Cine o fi e-
zand acolo ? Ce de case! Atepta sa iasa
caii cu aripi, zmeii, ca in basme, cand le-
14a Maria il trezi i-1 chema sal se culce.
Nu-i ridica perna la ca-patai i nu-1 puse
sa" zica rugaciunea. Dar copilul se vari cu
capul sub plapuma i se intalni in gaud
cu Ilie, alergara impreuna pang sus, sus
pe dealuri, aproape de Dumnezeu...
Acolo, dascalul batran, cu barba alba, it
scoase la o tabla. mare i-1 puse sa faca
cu creta linii drepte i sa. numere: unu,
doi, trei, patru... Copiii cantau in cor, un
cantec frumos, din care n'a inceles nimic.
Dar un cuv"ant i-a ramas intiparit in suflet
i-1 repeta mereu: lezus, Iezus!
Patul incepu sa se clatine i Stoe plutea
prin vazduh departe, departe, sus, tot mai
sus, i pamantul se pierda sub picioarele lui...

www.dacoromanica.ro
 VIII.

ra intr'o Vineri, zi de targ la Arad.

Larma si imbulzeala orasului ame-
tisera cu totul pe Anita.
Incepuse toamna, zilele urate. 0 ceaVa
deasa invaluia intr'o umezeala nesanatoasa
casele cu caturi, mohorate, $i stradele in-
tortochiate, negre de noroi si pavate cu
niste bolovani enormi, de cari biata femeie
se impedica mereu.
Stoe mergea alaturi de ea, ingancturat,
casicand tot in varful pietrelor.
Uncle sa o gasim, Doamne, in atata
lume? ofta ea in cele din urmal desnadajduita.
Pe cine, mama?

www.dacoromanica.ro
 48 CONSTANTA HODOS

Ulita pescareasca. Zice ca-i nainte,

drept langa Mures. Dar eu aci nu mai vad
Mureul ?
i se opri aiurita in mijlocul unei piece
imense, pline cu vite, cu carute de grane,
lemnarii i tot felul de legume i pometuri.
AO to pierzi mai rau ca intr'un pustiu,
ofta Anita.
Intr'un tirziu, ca din pamant, iata insfarit
Ilie ! Razand de zapaceala for ii duse in ulita
Pescareasca, unde gasise gazda.
Lelea Sida, gazda, nu semana nici ea cu
lelita Maria, cum nu semana nimic aici cu
cele din Ghioroc.
Galagioasa i grasa, cu ochii mici, privirea
ascutita, puse mainile pe oldurile-i late,
stranse intr'un ort albastru, ce mirosea a
pete i porni inainte ca sa arate paturile.
In odaia din fata erau ase, iar in cea din
curte patru paturi. Anita static sd aleaga
unul pentru Stoe, i pipaia salteaua cat e
de rtoale, cu amandoua manile, in vreme ce
Ilie, singur, lasat de capul lui i'i alese.-;e
patul i acum ii randuia desagii i ladita
cu cartile sub pat. Stoe cerii patul de langa

www.dacoromanica.ro
 MART1RII 49

al lui i Anita cu inima stransa de grije se

intoarse la han ca sa-i aduca i ea ale lui.
Totul i se parea acum iar greu, ne-
inchipuit de greu... Cum o sa rasbata baiatul
prin atatea cai intunecate?
La gimnaziu, directorul, un pops catolic
inalt, incruntat, in haina-i lunga neagra, ii
privi peste urnar. Cine erau aceti indraz-
neti can veneau de acolo din satele lor, in
(undrele lor, i cutezau acum i ei sa bats
la poarta tem. plului tiintei?...
Se urea pe catedra, ca un suveran pe
tronul lui, i examina hartiile pe can Anita
le intinsese cu mainile tremuratoare. Cer-
tificatele erau eminente, iscalite de un in-
vatator ungur i numele baetilor ungurite...
Nu puteau fi respini.
Cu pretul cator-va naframi de matasa,
din vremuri bune, i al cator-va valuri de
panza subtire de in, cu meteug tesute,
Anita cumpara lui Stoe haine negre.
Ilie insa ramase in tundra lui.
Nici o fibra nu se mica in fata lui Ca
de bronz, cand aparn in class, intre chio-
tele colegilor unguri cani incepura sa strige
la dansul:olah, tundra olah !
Constanta Hodos. Martirii. 4

www.dacoromanica.ro
 50 CONSTANTA HODOS

Stoe, mai simtitor, albfse ca varul.

Dar profesorul infra i ascultara cu evla-
vie cea dintaiu lectie din latinete...
... In desagi aveau fasole, branza, sla-
nina, i Le lea Sida le gated de mancare
pentru doi zloti pe luna.
Seara, dupa ce-i faceau temele, aman-
doi la aceiai lumanarica de seu, eeau la
plimbare.
Felinarele rare aratau oraul obscur, mis-
terios ; i totui mares parea in mintea for
Stoe se gandea la Venetia, despre care ci-
tise sate -va file cazute dintr'un roman. Ca-
sele mohorite, inchise i tacute dimprejur,
piata enorma i biserica Minoritilor, alaturi
cu cladirea sinistra unde'i traiau, inchii,
calugarii viata for fainuita, enigmatica, i
sunetul patrunzator al ceasornicului din turn
ce bated regulat, sonor, ora i sfertul, in
tacerea ca de mormant a pietei deerte
erau pentru dansul icoane i glasuri ca
dintr'o alta lume.
Din cand in cand sate un trecator trecea
pe dinaintea celor doi prieteni, intorcand
capul cu mirare la danii. Apoi grupuri

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 51

de tineri veseli i fetite ce se duceau la

scoala de dans si ale caror ras vioiu des-
tepta in sufletul lui Stoe un ecou melan-
colic, 'Dana se perdea in tacerea rece, grea
gi monotona a noptii..
La intervale rare, se auzeh strigatuL pre-
lung, traganat, cavernos, al paznicului de
noapte i lovitura puternica." a toiagului de
caldaram :
Paziti de foc si de apa !
Opt a batut ceasul !
0 figura subtire, mladioasa, invelita toata
inteun sal purpuriu se strecura pe langa
Stoe atinse putin umarul.
Copilul se stranse mai tare de bratul to-
varasului sau.
Haidem acasa.
Acolo nu se mai auzea de cat murmurul
lin al Muresului in jurul plutelor goale, le-
gate de farm...
Cate o stea, stelele maxi, razbeau printre
nori gi licareau pe intinderea abia incrqita a
apei, abia se zariau casutele marginase, podul
gisiluetele turnurilor cetatii de peste mal. 0
fortareata puternica era acolo, cu parapete

www.dacoromanica.ro
 52 CONSTANTA HODOS

inalte, anturi adanci, porti nebiruite. Ce

pazesc ele? Pentru cine sunt facute ?
Stoe ii aduse aminte de Cate auzise des=
pre catanele prinse cu funia de prin pa-
duri, Minute in laMuri, batute cu vergi peste
trupurile goale, pans la sange....
Ilie ii povestea de razboaie cu turcii, de
popoare pagane, de romani, de daci, lon-
gobarzi, avari, huni i unguri, lucruri pe
cari nu le inv4ase la coala, dar le tia
el de la altii.
...Stoe asculta fara sa clipeasca.
Pentru ei sunt facute dar arrturile ?
D'apoi !
i cand o sa mai vina?
Cine ?
Barbarii.
Ilie rase cu superioritate.
De unde sa mai villa, daca sunt act.
Nu intelegi ? Din to0 barbarii aceia, s'au
facut unguri.
Stoe ramase cuprins de groaza.
i sfintii parinti ?
Nu ; ei sunt cretini, au facut bise-
rici ca la Roma, i vorbesc latinete.

www.dacoromanica.ro
 M ARTIRII 53

RamaserA muti. Ochii obositi li se in-

chideau de intinderea fumurie a malurilor
dearte i mintea li se pierdea in probleme
nepatrun se.

www.dacoromanica.ro
 IX.

nnalt, cu capul plecat, cu umerii Jai

adui puOn innainte, Ilie se ridica in
"Toate privirile se indreptard spre el.
banca.

Nimeni din toti cei cari dimpreuna cu el

terminau liceul nu raspunse cu atata cal-
dura i patrundere. Ochii lui mari, negri,
luceau ca de un foc magnetic, i calugarii,
solemni in tinuta for de sarbatoare, ii incre-
teau fruntile pleuve. 11 cunoteau, fiecare
in parte, i-i puneau cele mai grele intre-
bari.
Ilie Crianu Korosi Ile, cum it numeau
ei,ramase biruitor. Limpede, elocvent, des-
www.dacoromanica.ro
 CONSTANTA HODOS

faura problemele cele mai incurcate, te-

mele cele mai complicate. Profesorul de la-
tina intaratat, it contrazicea intr'una. the nu
riposta, dar la o intorsatura fericita a frazei,
reveni asupra acelor controverse i atunci
raspunsul lui nu mai fa examenul unui elev, fit
o prelegere, o conferinta intreaga rostita
intr'o limba aleasa, cu o voce sonora ce
umplu sala de rasunet. Cita la sfarit cateva
versuri din Oratiu i starni o adevarata fut-
tuna.
Dintr'un colt al salei se auzi un ; bravo
puternic.
Murmure de admiratie acoperite de al-
tele de ciuda intrerupsera pentru un moment
ordinea disciplinara, alta data cu sfintenie
respectata.
Cine-i acel olah ?
De ce porta tundra?
Copil de sluga! E nemai auzit!...
Contii i baronii se uitau cu grije la fiii
lor, cu toii stramtorati i ruinati in hainele
for de catifea cu ireturi bogate.
Directorul invartea nervos pan a-i de gasca
intre degete, cera silentium, apoi rostinduli

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 57

cuvantul de inchidere pentru ziva acea, se

ridica.
Peste trei zile, aceiai said vuia de bu-
curie. Elevii ii luau certificatele.
Ilie rdmase o clips ca un stalp de piatra,
i sprincenile lui groase se incruntard... Fu-
sese clasificat printre cei mediocri. i Stoe,
care invalase zi i noapte alaturi de dansul,
cu acela zel, luase o nota Inca si mai slabs
Mai puternic decat toti, Ilie ii facu loc
prin multime. Stoe se 41 de el i esird. Doi
frati Popovici din Mini i Ciurea, nepotul
episcopului, it strigara pe nume, ungureste,
i'l oprira ca sa-i spuna ca trebuie sa pro-
testeze, sa mearga pang la imparatul... Ilie
dete din umeri, stranse pe Stoe de brat i
o luard innainte, fara sa-i mai asculte.
Acasd Ilie se trantl pe pat cu palmele
peste frunte, in vreme ce Stoe se plimba
prin casa intr'un sbucium chinuitor. Mintea
lui nu putea sa coprinda, pentru ce atata
cruzime? Se gandea in sufletul lui la toata
ocara, la asupririle i nedreptatile indurate in
toti acei ani lungi i istovitori de munca
i de rabdare. Pentru ce? Noi sa suferim
infrangeri, ruine, umilire... Ei sa -i bats joc
www.dacoromanica.ro
 58 CONSTANTA HODOS

de talentele noastre, de mintea i de silin-

tele noastre...
Se lasa pe pat langa Ilie, cu capul peste
pieptul lui i izbucn1 in lacrami.
Ilie sari in sus tulburat, eit din fire.
Ce faci tu?...
Il ridica i-1 privi in fata aspru.
Pacat. Te credeam mai cu inima. Pacat
de vremea pierduta cu tine... tii ce-ti zic
eu tie, Stoe ?
Stoe iii terse lacramile i se uita intre-
bator la dansul.
Maine cand o yeni muma-ta sa to is
acasa, desbraca hainele astea, is -ti iar tundra
i dute la stana lui fr4te-tau de-i pazete
oile... Mult mai bine va fi acolo, decat pe
calea pe care ai pornit.
i to ?
Ilie rase, un ras superior, sigur de sine.
Eu, eu nu plang... Pe mine nu ma
sperie ei...
Facu cativa pai in jos i in sus, apoi
oprindu-se din nou in fata lui Stoe, it privi
fix i-i zise incet, ca i cand i-ar fi desco-
perit o taina mare :
Ai vazut acolo, toata adunatura aceea
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 59

de maimutoi imbraicati in ireturi i cu pin -

tii dela mine, ma, ca la toti
teni ?... SA'
aceia o sa le punem noi data piciorul
pe grumaji...
Stoe se uita speriat imprejur. Dar nu era
nimeni. Le lea Sida cauta de zor un pete
viu care o lovise peste mans i apoi ii sca-
pase prin tinda... Baetii chefuiau in curte
la o masa.
Ilie se apleca sub pat i ii scoase ladita
cu cartile
Vezi to aici... Am gasit astea, care-s
scrise aici de mine, la un baiat din semi-
nariu intr'o carte, o istorie veche, abia i-am
ghicit slovele, scrisa de unu incai... Ungurii
l'au prigonit, l'au omorit, dar el a scris! i
acum o sa tim i noi cine suntem...
Cine?
Urmaii marilor romani, domnil i sta-
panitorii lumei. Suntem noi, Stoe. Tu i
eu i toti in a caror vine curge sange de
roman. Traian ne-a adus din Roma i ne-a
facut domni peste tarile astea biruind pe
Daci... Ungurii nu ne invata istorie ade-
varata Stoe, ca sa nu ne deteptam, ca ei
ne-au furat Cara i ne-au jefuit. Ei umbla
www.dacoromanica.ro
 10 CONSTANTA }WOOS

acum sa ne rapuna in chinuri, storcand pi-

catura cu picatura sangele din noi... Tu nu
tii ce vor ei ?
Ilie impatura i rearza cu sfinenie filele
de hartie pe cari le tinuse pans acum ri-
dicate in mans; apoi scoase altele... Era
o archiva intreaga de ziare, reviste i bro-
uri tiparite unele la Braov, altele chiar
in jars... Cum au ajuns ele pang la Ilie ?
Stoe nu indrazni sa intrebe, atat de mare
i minunat i se pared in acest moment omul
acesta, care fusese pans ieri tovardul lui
de coala i de suferinte.
Gazete, carci, brouri, romaneti !
Unele tiparite chiar cu litere latine, pe cari
le putea citi Si le intelegea.
Dar ce intelegea, Doamne ! Ilie spusese
adevarul: Romanii nu erau un popor mic,
nenorocit, ca tiganii sau ca ovreii, dupa
cum erau batjocoriti, ei sunt un neam
mare, vechiu, i glorios, care nu trebue sa se
lase, care trebue sa lupte, sa invinga, sa
farame lanturile... Erau acolo indemnuri la
o noud reinviere pentru romani, fierberi de
idei mantuitoare... Povestiri de vitejii stra-
bune, cantece i imnuri pline de iubire i
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 61

slavire de neam, inflacarate de o pasiune

puternica, inaltatoare, in cari focul clocotea
ca intr'un vulcan ce arunca sca.ntei gata
sa izbucneasca in flacari vii atot-cuprinza-
toare...
Ilie veghea. in picioare si Stoe cited...
Anita it gasi dimineata cu ochii deschisi,
inflacara0, cu boabe mari de naduseala pe
frunte.

www.dacoromanica.ro
Ac1222292MRAmpo 999499
do-datetorMAStEts 16 sf

X.

a o melodie diving de fanfare ceresti

rasunair in sutletul lui cantecile gi
povestile din acele carpi si brosuri,
gramadite pe masa din naintea lui. Nici nu
observa pe mums -sa care se apropiase cu
sfiala de dansul. Mintea lui plutea in alte
peste valuri luminoase.
Anita ridica, speriata, uvitele de phr umed
de pe fruntea lui alba, it pipai de nu arde
cumva... Si privi cu teams, i cu o iubire
nemarginita, in ochii lui mari, dui de pe
lumea asta.
Stoe, dragu mamii, ie nu ti-e bine...
El o departa incetisor.

www.dacoromanica.ro
 64 CONSTANTA HODO

N'am nimic mama... Du-te numai acasa

si lass -ma fara nici o grija.
Anita ramase incremenita.
Tu nu vii cu mine?...
Glasul ei tremura si din privirea-i patrun-
zdtoare graia atata grija3atatadurereadanca,
in cat Stoe oval o clips. Ar fi vrut sa 0
cuprinda in brate, pe mama lui iubita, sa-i
sdrute mana... Dar o putere mai mare it tine
tintuit, cu ochii la umerii nalti ai lui Ilie.
Nu ma duc, mama. Nu pot... nu mai
sant copil.
Anita isi pleca -capul.
Doisprezece ani a trait cu sufletul intreg
cuprins de clipa asta... Doisprezece ani a
muncit zi E,ii noapte sa-I vaza aci, ajuns om,
domn !... Doisprezece ani a batut drumu-
rile, de multe on pe jos, cu desagii grei in
spate, aducand merinde i cate ceva de van-
zare ca sa scoata bani pentru el... Si acum
cand se gandise sa-si gaseasca. copilul vesel,
trecut peste greu, sad stranga la inima ei
plina de bucurie, sa-i pofteasca noroc, viitor
mare... sa-1 duca acasa in triumf si sa-1 arate
pe la rude, cat a crescut de malt, subtire,
frumos, invalat, it gasestetrudit, schimbat,

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 65

strain... Spoise prin casa, facuse placinte.

Pantile n'ar fi fost aa de sfinte!
...Si acum se intoarcea singura, ghemuita
pe un manunchiu de paie, in fundul carutei,
undo era sa fie asezata lada lui cea noua,
vopsita cu flori de crini galbeni i albi.
Ce jale sfaietoare!... Nu mai avea copil!
Carucaul da biciu a lene cailor amortiO
de promoroaca rece a toamnei. roatele se
cufundau adanc in petrisul ud de pe o-
seaua intinsa dealungul Mureului tulbure
si mare; Anita se uita trista peste hotarele
nernarginite. Un de o sa-i gaseasca pamantul,
salaul de adapost in lume, copilul ei pri-
beag, deslipit de ai lui?..
Stoe... Stoe al mamei, ingand nabu-
sindu-i glasul, pe ca-nd lacrami mari ii ca-
deau pe fata...
L'a pierdut!... L'a pierdut, pentru tot-
deauna...

EMb

Constants. Hodo,. Martirii. 5

www.dacoromanica.ro
 XL

toe in adevar nu se mai gandea la

mama sa. Emotiuni noi i puter-
nice ii luasera sufletul in stapanire.
Se stranse cu evlavie de Ilie i Wepta
cu nerabdare un cuvant din gura lui.
Ilie ii zambl triumfator.
E, ai vazut. Mai plangi?
Nu, Dar totui nu inteleg cum o sa -i
stapanim ? Ei sunt multi, puternici, bogati;
noi, saraci i putini.
Ilie it lass de brat ridicandu-i mainile
mari i osoase spre cer.
Christos a fost singur i cu un cuvant
a mantuit lumea. Noi avem brate, sufletul

www.dacoromanica.ro
 68 CONSTANTA. HODOS

curat i inima tare. Noi ii vom zdrobi Stoe,

ii vom zdrobl i vom scoate pamantul nostru
din mainile lor... N'auzi tu cum s'a trezit
lumea i cum toti striga i cer : dreptate!
Dreptate vrem i noi. Nu mai vrem jug,
slugarnicie, temnite fa'ra judecata. Libertate
vrem, libertate ! ma, tii tu ce-i libertatea?
Il apuca pe Stoe i ii zgudul cu putere.
Vrei tu sa vii cu mine?
Unde?
Stoe se uita cu grije imprejur.
Sa"-ti arat tara de chin i de ()card.
Voi aci pe Mures ateti sate libere, traiti
bine, vino tu la not pe Criuri, prin
Ardeal, prin Maramure, pe acolo de unde
a venit tats -tau pierit de foame dupa o bu-
cata de paine. Vino sd vezi romani pusi
in jug, in brazda, flamanzi, zdrentaroi i
batuti pang ce sangele tasneste din trupu-
rile lor... Sange roman, Stoe, sange curat,
sange sfant !... SA' vezi ce-i robia, jalea pe
pamant...
Liberi, liberi vrem sa firn, umar langa
umar, coasa langd coasa... Hai de-ti rasbuna
pe mosii tai, cari au murit de foame!
Ii stranse pumnii intini 'nainte.

www.dacoromanica.ro
 MARTIRli 69

Stoe, alb ca varul, it apuca de un brat

i ingana :
Ma duc.
Soarele i cerul al nostru sa fie! vantul
si ploile, de ne-or bate, din ogorul cu truda
qemanat, rodul al nostru sa fie !

Toata ziva ratacira in jurul fortaretei i

prin padurea mare dela marginea oraului,
tacuti i adanciti in ganduri.
Seara se intoarsera acasa.
Ilie incuie up, inchise ferestrile, apoi
incepu sa-i adune desagii.
Sa plecam, chiar de aca, pe jos, fia-
manzi, desculti cum vom putea, numai sa
plecam... Ad suntem inchii ca intro cuca
de fier, intre flare... Ungurii ne-au cotropit,
Vor acum se nimiceasca toata puterea nem-
Oor, s se faca ei stapanii fara frau peste
Ora intreaga si Ardealul tot al for sa fie... Cu
cine sa lup0 aci ? Vazdudul e plin de otrava
lor, un chibrit i se aprinde, ca praful de
puca. Ai vazut baeti de ai notri, Mihai-
lovici, Popovici, Ciurea, cum ii bateau peptul
cu pumnii, ca vor i ei o Ungarie mare i
libera? Mieii!
www.dacoromanica.ro
 70 CONSTANTA HODOS

Ii stranse cartile intr'o curea.

Stoe se uita in toate partile : oare mu-
ma-sa plecase in adevar? Sarmana lui mama...
De ce n'o fi luat i lada cea mare ? Scoase
cateva lucruri din ea i incepla s se ga."teasca
i el de drum.
The ii arunca o tundra veche i o pereche
de opinci, aproape rupte.
Imbraca-te cu astea. Si nu to codl, de
vrei Sa vii cu mine. Nu mai eti domnior!
Cu caciulele' trase peste ochi se strecu-
rara incei printre strazile adormite.
Paznicul de noapte ii zari, doi Crieni cu
desagii pe umeri, cum se duceau cu pai
domoli, linistiti, fara sd mai priveasca im-
prejur ; cine ar fi putut sa-i banuiasca tul-
buratori ai pacii i aducatori de primejdii
peste atatea vie0 de oameni i cetati?...
In mijlocul pietii mari, acolo unde cea-
sornicul din turnul bisericei in linitea ne-
tulburata de afara bated, ora noua, indaratul
zidurilor miunau sute i mii de studenli,
tineri, burghezi i nobili, din toate paturile
i din toate partile tinutului, ca intr'o im-
paratie de furnici, cladeau cetati de aur,
indraznete visuri de glorie strabuna, in avan-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 71

tart aprinse gesticulau, i strigau dupa glasul

intregei lumi : Libertatea! Neatarnarea!
Paretii se sguduiau de tipetele lor; Jos
neamtul! Traeasca libertatea...
Tarziu noaptea Stoe ostenit se aeza pe
un butean. Capul ii era greu i ochii i se
inchideau, dupa doua nopti de nedormire.
Ilie ii scoase tundra i i-o puse capatai.
Luna rasarise pe un cer albastru senin.
Rezemat de un toiag, Ilie privea inainte
spre zarea departata murmurand:
In Ardeal... Acolo!... in Ardeal !

www.dacoromanica.ro
 XII.

mbre negre. de furtund se intindeau

pretuti,ndeni peste esuri, plaiuri i
vai. Copacii i se indoiau de vant i
intunecata era umbra lor.
Calare pe caii for mici, pe jos, in grupuri
de trei-patru, treceau inimoii, nepasatori
de uragan. Cu fata incruntata, cu ochii
infiacara'ti, alergau lard sa graiasca, fara
sa se mai uite indarat.
Coase i topoare ascutite luceau sub aripile
undrelor negre, falfaiau in vant ca fla-
muri sinistre.
Cei slabi se ascundeau prin desiuri.
www.dacoromanica.ro
 74 CONSTANTA HODOS

Copii, femei si mosnegi rataceau i ge-

meau prin paduri.
Ce-i tigrul, fiara cea mai grozava, pe
Tanga ura omeneasca deslantuita de ingra-
direa ratiunei si a milei?... Nimic. Ura ome-
neasca ? Numai ea stie sa nascociasca in
chibzuiri infernale chinuri, torturi rafinate,
neinchipuite de mintea marginita a fiarei.
De doua luni tribunale de sange se in-
fiintasera aproape in toate orasele din Ardeal.
Nu era Inca uitata rascoala lui Horia.
Stafia reinvia, tot asa de grozava i cei
carora se arata din nou, amenintatoare, se
napustird sa o sugrume.
Iii de oameni fura ucis.i. Sate intreg
pustiite. Batrani, femei, copii macelariti in
mijlocul drumului, arsi de vii in case, tai4
si chinuiti cu o cruzime infioratoare, cu
setea nenfranata a urii, a razbunarii nepo-
tolite, ce se incingea ca o sabie inrosita
de sange de la un capat pang la cel-lalt
al tarei.
Cine putea sa tind pept infricosatului
flagel ?
0 ura si mai inversunata. Tot atat de
aprinsa, dar mai adanca, mai apriga, mai
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 75

desperate. Ura asupritului, ura gramadita

Si nabusita de veacuri, ura leului incatusat,
focul inchis intr'o temnita, fare aer. A is-
bucnit ! 0 portita s'a deschis, o zare a
navalit si a izbucnit.
Zadarnic cdutau sa-1 mai inabuse, sa-1
stinga in sange, acest foc! Nu se mai stangeh
sangele nu-1 mai inabuse, it nutreste!
In flacari vii, mistuiitoare, cuprinsa era.
intreaga zare ; rauletele racoritoare, apele
limpezi, se rosira de sange.
In clocotul urilor deslantuite rasuna cu-
vantul razbunator : Sange ! Sangele boteaza
libertatea, sangele spala rusinea, sangele
cald ce se varsa in lacuri, in siroaie mari,
numai in el se poate ineca. trufiia si cu-
tezarea desfranata a dusmanului neimpacat.
Moarte ! Moartea numai va inchide gurile
veninoase cari n'au fost facute in lume decat
pentru ocara blestemul neamului prigonit.
Moartea! Numai ea va scoate biciul si strean-
gul din marine nelegiuite ale asupritorului.
Moartea !
Moarte dar! Moarte tuturor cari au o pi-
catura din acel sange blestemat! Moarte
femeilor, cari pot sa mai nasca! Moarte co-
www.dacoromanica.ro
 76 CONSTANTA HODOS

piilor, sa piara samanta! Moarte batranilor,

caci ei sunt urzitorii urgiei. Ei sunt calaii
ce mari, cari din truda i din vietele noastre
in trandavie i belug i-au inbacsit vinele
for cu sange vandt, plin de otrava, 0 apoi
puterea lui 1-au descarcat in lovituri crude
0 hohote de ras diavolesc de jalea i du-
rerea noastra!
Nu-i indurare! Nu-i ateptarea ingerului
pacei, cu priviri senine, imbietoare de noroc,
ie flamura neagra a mortii, in zarea in-
roita de foc i de sange, stindard de glo-
rie i de triumf, inaltat intre racnete de
izbanda, intre tipete infioratoare.
Numai in munti, Avram Iancu stated senin,
Bata cu motii lui, pe cari ungurii nu indras-
nisera Inca sa-i atace. Dar in celelalte parti
ale tarei, unde fierul i focul pustiiau, in
zadar s'ar fi incercat chiar conducatorii i
tribunii, sa infraneze deslantuirea razbunarii.
Cum? temnitele gem de parintii 0 de
fratii notri, de preotii, i de fruntaii satelor,
0 not sa stam cu marine incruciate? Cum?
temnitele se golesc i se umplu anturile
cu trupurile celor impucati i cracile co-
pacilor se indoaie sub trupurile celor span-
www.dacoromanica.ro
 MARTIR1I 77

zurati,parintii fra0i,capeteniile noastre,

i noi...
Dar cine-i mai poate tinea? Cine-i mai
poate opri?...

www.dacoromanica.ro
 XIII.

in Crisenii!
Strigatul rasuna ca trambita cea-
-S' sului de apoi in mijlocul pietei,
unde multimea era adunata in fata tribuna-
lului de singe.
Vin Crisenii!
Cand acest strigat patrunse in sala ju-
decatii, judecatorii ingalbenird i sarira in
picioare. In fata for acuzatul, un preot voinic,
cu fruntea larga, cu plete negre ondulate i
barba lunga, senin i resemnat ii atepta o-
sanda. Nici caznele crude i nici moartea cea
mai grozava ce-i sta in fata sigura, inevi-

www.dacoromanica.ro
 80 CONSTANTA HODO'

tabila, nu putura sa scoata din gura lui in-

cletata, un cuvant de marturie.
Unde erau tovaraii lui, ceilalp capi ai
rascoalei? Ce legaturi aveh Iancu i prin
ce minune rasbeau scrisorile lui printre ce-
tele romaneti?
Preotul raspunse ridic'and mainele spre
cer : Numai Cel de sus tie, i El binecu-
vanteaza rascoala dreapta a Romanilor....
Nu mai puteau sa rabde.
Strigatele de afara se ridicau din ce in ce
mai inverunate. Iar cei dinlauntru pierzan-
du-i capul urlau:
Foc! Dati foc inchisoarei!
Femeile judecatorilor navalird in sala, in-
grozite, cu parul despletit, cu copii strani
in brate, scotand tipete n earticulate.
Vin! Sa fugim... ascunde0...
Falnica figura a preotului se indrepta intr'o
ateptare incordata.
In foc!... in foc aruncati-1 i pe el!
Sbirii it apucara i-1 tarau spre use.
Nori de fum i limbi de flachri eiau
pe ferestrile pivniielor inchisoarei.
Dar in acela timp un vuet salbatic cu-
tremura intreaga atmosfera.

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 81

Cladirea se zgudui puternic ; se auzira

tropote de arme, apoi trosniri de scanduri
sfaramate...
Un cap intins inainte pe nite umeri drepti
i lati, se ridica deasupra tuturor, i doua
brate puternice se intinsera ocrotitoare, peste
trupul preotului, doborat la pamant.
Sute de topoare i furci de fier se invar-
tira stralucind, se repezira i isbira fara
mild...
Era Ilie Crianu, in fruntea unei cete
adunate de prin Zarand. Alaturi de el, Stoe,
alb ca varul, std ingrozit.
Un lac de sange umpla sala.
Peste gramada de trupuri, un baeta de
trei ani, se strangea de gatul mamei sale,
incletand manuitele dupa gatul ei rou de
sange i silindu-se sa ridice trupul muri-
bundei dintre cele l'alte cadavre.
Stoe ()pa bratul care voi s-1 loveasca.
Nu da... ingana el strangand la san
capul blond al copilului in vreme ce !lie
deslega lanturile tribunului chinuit, in aju-
torul cdruia alergau acum pe ue capete-
niile cetelor munteneti.
Constanta Hodog. 1d4rtirii. 6

www.dacoromanica.ro
...
 82 CONSTANTA HODOS

Spargeti toate uile temnitelor, in fund

prin pimniti mai sunt de-ai notri...
1Focul mutatil pe la casele dumanilor...
Ei sa arda de vii, nu ai notri !

Pustiire peste orae, biserici i tribuna-

lele lor... Amid cum and strigoii cei necurati !...
invalrna'ala se incinse prin toate oraele,
in toata Ora i in bubuitul focului, intre
gemetele mortii se ridicau blesteme, urgia
neamurilor i a lui Dumnezeu.
Starpiti-i de pe fata pam'antului urla
ura infricoata.
Ne-a venit i noua rdndul, scraped intre
dinti rdsbunarea fard de mild. .

i numai un singur nume trecea ca o

suflare potolitoare peste urgia de sange i
foc : Iancu !
Avram lancu scapa de moarte pe copii i
femei: Avram [ancu oprea parjolul, uciderea
fard de lege. Buciumul lui de chemare la
oaste, rdsund prelung, cutremurator, cu glas
puternic i sant.
La lupta, lupta dreapta, piept la piept,
arms la arrnal Ei cu sabii i puti de otel,

www.dacoromanica.ro
 DLARTERII 83

noi cu topoare, tunuri de tejar. Ei vor

moarte noi vrem viata!
Ardealul sa. traiasca!
Ardealul nostru!
0 flamura albs ridicata din glodul Ira-
mantat cu sange. Porumbel ce 'Si falfae a-
ripele in vazduhuri luminoase: libertatea
Ardealului !
Nu mai sunt vieOle noastre in primejdie,
jugul umilitor care zdrobea. umerii notri
sarmani cadea sfaramat, uitat in fata mortii
sutleteti care' ne ameninta acum: peirea
'a.rei noastre.
i cum trecea. puhoiul de armata ungu-
reasca sa cotropeasca Ardealul, alergau ce-
tele roma'ne spre intampinarea lui intre
Muntii Apuseni.

www.dacoromanica.ro
 XIV.

onstantin Mureseanu, invatator in i-

linghia, tocmai terminase desenul
unei broderii frumoase, lucru pe
care nevasta-sa it urmarise, cu capul plecat
peste umarul lui, cu cel mai viu interes.
Vei sti sd-I coi ? .

Ea trecii mana-i mica, din cale afarA alba,

prin parul lui mdtasos i-i zambl gales, do-
enitor. Ina ha, subtire si mlAdioasa, cu pe-
Eta fetei delicata, ca petala de crin, nu se-
mana de loc a femeie traits la tail.
E foarte greu desenul, insists el.
Antonia lud pAnza din mainile lui, apoi des-
chise un sertar de unde scoase la iveala
www.dacoromanica.ro
 86 CONSTANTA HOBOS

o batista aa de fin lucrata, incat ar fi putut

face podoaba celei mai alese vitrine.
Dar pe asta cine a cusut-o?
El prinse batista i o flutura mai in lu-
mina, examinand cusatura grea i miga-
loasa.
Admirabil! Eti o artists!
0 stranse in brate i-i saruta obrajii de-
licati ce se roisera de bucurie.
Mai am i altele.
Derarta scrinul: panzeturi fine, tulpa-
nurile cele mai subtiri, tot aa de frumos
lucrate.
Ce bogatie ! Ce comoara!
Si din nou o stranse in brate ridicand-o
pe sus ca in triumf.
De ce nu le porti?
Ea se opri inaintea leaganului micut, a-
ezat intre cele cloud paturi, cu aternuturi
inalte. $i el a inteles ca toate acele lu-
cruri scumpe se pastrau pentru ea, fiinta
mica, ce dormea acolo, cufundata in puf,
fericita mangaiata de iubirea for duioasa.
I-ai dat sa suga ?
-- Cum nu, la pieptul meu a adormit.
i au ramas amandoi tinandu-se de mans,
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 87

privind gurita mica ce se mi ca, incontient

prin somn.
0 linite adanca domnea in odaia mare,
alba, i prin perdelele de retea strabatea
slaba raza soarelui apunator.
Oare ce viseaza copilita mica? In cap-
orul ei ginga"incape oare o gandire fie cat
de mica?
El ii aduse aminte de gandurile lui de
copil, de visurile lui atat de dragi i atat
de departate acum... Unde erau campiile
lui de aur, bogate i intinse i mult mai
stralucitoare decat acel varf pleuv de deal
ce se zarea strans intre verdele padurii
sub poleiala ultima a soarelui, ce iata, se
ascundea.... Si Antonia it simti cum se ducea
iubitul ei i se pierdeh de Tanga ea.
Amandoi oftara.
Catia de ce n'o fi venind cu lumanarea ?
Drept raspuns cineva bate cu putere in
110' i o deschise cu bruschete.
Antonia scoase un tipat i Stoe sari ca
isbit de frica unei primejdii.
In prag, cu bratele intinse, apart un uria.
0 manta neagra i lunga '1 invaluia pana

www.dacoromanica.ro
 88 OONSTANTA HODOS

jos i o palarie larga trasa peste nite ochi

fulgeratori ii da o infatiare sinistra.
Stoe duse mana spre puca din cui.
Ce dracu, striga noul venit, spertoi
mai sunteti ! Stoe, nu ma mai cunoti ?
Ilie !
Nici odata nu s'a mai auzit un strigat de
bucurie mai viu, mai insufletit.
Tu eti? Ilie ! traeti Ilie ? N'ai ramas im-
pucat, mort pe campia Aiudului ?... Doamne,
in adevar esti to ? i eti viu ?
il pipaia dealungul trupului, peste frunte,
ochi i par... Sil saruta, aproape plangand,
strangandu-1 in brate cu pornirea unui copil
bun i simtitor.
Vezi bine ca sunt eu. Cum? Ma cre-
deai mort ? de aceea n'ai mai cautat sa
afli tiri despre mine ?
Da, Biel aa to -am crezut, aa mi s'a
spus ca ai cazut lovit in piept si to -au in-
mormantat in groapa comund cu insurgentii
unguri.
A fi ieit i mort de acolo !
Ii scoase mantaua i o arunca pe un
scaun, in vreme ce Antonia ei timida, apoi
se intoarse curand cu o lumanare aprinsa
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 89

ce-i tremurd in mans. Ilie o privi o clips,

codi, apoi se intoarse din nou spre Stoe.
N'a fost deaf o rand mica, pe care
singur am legat-o cu o fdie de panza din
maneca camdii... Apoi am pornit cu oamenii
la Abrud... Tu n'ai fost la Abrud, Stoe!
Am ramas bolnav, zdrobit dupa ce to
pierdusem prin invalmdeald. Un crian m'a
ridicat in trasurd i m'a adus inteaci. Dupa
ce ma intremasem, voiam sa ma intorc la
mama...
Dar ai ramas, infundat ad, in mijlocul
padurii, netiut de nimeni i ne mai tiind
nimic de vechii tai tovarasi de lupta...
Stoe se ro1.
Am zacut de lingoare, luni intregi,
colo in casa aceea din vale, o vezi?...
Ilie se uita pe fereastra i vaza o casa
mare, cu turnulete i couri negre, cazute
in mina, unde la un singur g6am mai era
lumina.
Cine ade acolo ?
0 sord mai mare a nevestei mele,
vaduvd, o sfantd! Ea mi-a scapat viata...
inteleg. i to to -ai crezut dator sa ramai
al lor.
www.dacoromanica.ro
 90 CONSTANTA If ODOS

Sunt invatator.
tiu. Inveti buchile ase copii... Dar
nu pentru asta te-am purtat eu prin foc,
te-am strans in brale i ti-am incalzit su-
fletul la flacdra dumnezeiascd, ce aprinsa
trebue sal stea in toate inimele romaneti!
De ce ai ldsat-o sa se stings?
Stoe ii lass ochii in jos sub privirea de
vultur a prietenului sau.
Suntem in vreme de pace acum.
Ilie bate din maini gi rase cu un aa
hohot in cat Antonia, speriata, ii lua fetita
din leagari gi egi din odaie.
Pace! Unde vezi to pacea ? Poate aci
intre paretii casei tale. Dar i aici ma in-
doesc. Nevasta to e unguroaica.
Nu! E din o veche familie polona...
Ungurizata. E tot una. i nu te-a numit
Inca olah salbatic, olah sdrantos ?... Agteapta
La prima voastra cearta ocarile astea o sa
caza ca trasnete peste capul tau. Nenoro-
citule! Nu to -ai gandit ca. in ochii ei albatri
cari to privesc azi blajin, cu mild, ca maine
se va trezi fudulia blestematd de popor asi-
atic, pagan, gi suliti otravite vor rasarl din
adancul for?

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 91

Vorbeti, fiindca." n'ai iubit si nu cu-

nosti amorul.
Unde v'ati cununat?
Stoe esita sa razpunda.
La o biserica papistasa, negresit?
Acasa, dar un popa catofic ne-a cu-
nunat...
Poftim! Te-ai si catolicit !... i eu ma
gandeam la tine ca la cel mai credincios
osta al meu!
Sari de pe scaun i se plimba de cateva
on in sus si in jos grin casa. Apoi deodata
se opri inaintea lui Stoe, i-i zise porun-
citor :
Trebue sa vii cu mine !
Unde ?
In Zarand. Nu te speria. E vreme de
pace, cum ai zis, nimeni nu te va spanzura.
Sunt numit de Maiestatea Sa Imparatul
prefect al comitatului, si-mi trebuiesc oa-
meni acolo. Vreau sa recladesc puterea
noastra in acel colt de Cara sfaiata, arsa
si pustiita de nelegiuiti. Vreau sa arat o
pilda fruntasilor nostri, cum sd it.ia." pieptul
in lupta ce reincepe, mult mai apriga i
mai grea acum decal atunci and aveam
www.dacoromanica.ro
 92 coNsTANTA HODOS

coase, topoare i furci de fier in 'nand...

Imi trebuiesc oameni de inima, Stoe, oameni
tari, gata la orice jertfa.
Stoe simtl cum casa se invartea cu dansul.
Prefect al unui comitat, vechiul sau to-
yards, pe Cand el! cat de departe rama-
seserd unul de altul !
Ii prinse capul intre tnani si se pierdii
in ganduri.
Antonia ne mai auzind vorba in casa
intra sfioasa, ff+i aternii masa cu o fa a alba
ca zapada.
Apoi veni Catia, sora cea sfantet, care
dintr'o extrema bunatate, faces pe ingriji-
toarea insuraleilor, veni i fetia ei, o co-
pil4a de zece ani, uimitor de frumoasa,
zglobie si desteapta. Si toate alergara.' si
se invartira imprejurul gospodariei ca sa
pregateasca oaspelui : o masa buns, o odae
calda cu pat curat si bun, unde sa" se o-
dihneasca dupa osteneala drumului , caci
deli strainul statuse toata seara ursuz, fara
sa vorbeasca cu ele, totusi asa se cadea,
cu belsug i cu tihna sa -1 gazduiasca pe
un vechiu cainarad al stapanului casei.
Tocmai noaptea tarziu Antonia se de-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 93

tepta din somn i-1 vazt pe Stoe nu in

pattil de alaturi, iubitor i bland ca aita-
data, ci plimbandu-se agitat prin curtea
umeda i alba de roua nopOi i de lumina
lunei.
Antonia alerga la el inspaimantata i
plangand ii imbraPA genunchii.
Stoe, draga Stoe, ce s'a intamplat?
El o ridica i-i raspunse cu voce adanca,
parcA din alts lume :
Nimic, Antonio, dar ne ducem, trebue
sa ne ducem...
Unde, Stoe, unde ?
In Zarand...

www.dacoromanica.ro
 XV.

n tacere Antonia ii aduna comoara de

) broderii scumpe i le arza 'lute cutie
" mare de scanduri. Pregati feticei cio-
rapi de land i o hainuta blanita, ca sa, nu
raceasca in lungul drum...
Apoi ramase cu fruntea lipita de fereastra,
de unde se vedea casa cea inegrita cu tur-
nuletele cazute in ruins, curtea mare i ca-
rarile albe de sub pomii stufoi, sub a caror
umbra se desfatase copilaria ei...
Aci a fost alintata i a trait apoi zile
lungi de spaima, pierzand tats, frate, ra--
masa singura cu surorile ei, tot aa de triste
ca i dansa.. Ad l'a zarit intaia oars pe

www.dacoromanica.ro
 96 CONSTANTA HODOS

Stoe. Un chip de mort adus pe brate dintr'o

caruta invelita cu rogojina ,ce se oprise la
poarta.. Cum au tipat ele intai crezand ca
e fratele for i cum au primit apoi pe bietul
tanar strain bolnav, i l'au ingrijit luni de-a
randul..
Icoane vii se intrupau sub ochii ei i se
schimbau pe rand in raze i umbra pana
cand intr'o zi se luminara toate in soare,
in raiul unei fericiri nevisate...
Ii intoarse ochii, imuiati in lacrami, dela
fereastra fa toate colturile odaei. Toate fu-
sesera arzate ad pentru o fericire senina,
neturburata... Toate ramaneau acum acl...
Catia se ingrijea : cum o sa duca vaca cu
vitelul mic, fara ca laptele s sufere scadere?
Hotari ca trebuia mulsa de trei on pe zi
cat Linea drumul. Puii i gainile, dimpreuna
cti cuibarele lor, trebuiau aezate in carute
inchise. Mobilele i vasele invelite cu paie
i rogojini ca sa nu se strice nimic pe drum.
Lucru mare, pentru cine nu s'a mutat nicio-
data in viata!
Era o zi umeda de Octomvrie. Vantul
scutura copacii despoiai i aduna in gramezi

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 97

frunzele rocate, aternute pe marginea dru-

mului.
Amalia in rochita-i scurta, roie, cu pArul
resfirat de vant strangea de zor dintre brazde
semintele florilor uscate.
Apoi plecara. Un lung convoiu de care
i in urma o trasura veche, cu un cos enorm.
Stoe era mahnit in gandul lui : cum ele
nu voisera sa lase nimic acolo din vechiul
calabalac ! Trasura era grea, caii abia puteau
s o ducA. Roatele se inglodau adanc in
noroiul oselei desfundate. Dealurile veneau
dese, din ce in ce mai mari.
Inoptara. la Iosdel.
Antonia se insufleti. Avusese o prietend
bung acl, fiica proprietarului i acum zAri
lumina la curtea lor.
Stoe, s oprim la ei, Stoe...
Dar cand ajunsera aproape, Antonia nu
mai cunoscii casa. 0 cladire simplA, ferestre
comune... Alaturi, castelul mandru era o
mina arsA, pustie i sinistrA...
0 clipa se privird in tacere. Apoi Stoe
porunci vizitiului s traga la hanul din apro-
piere.
In fata for sa inalta un pod mare de
Constants Hodos. Martirii. 7
www.dacoromanica.ro
 98 CONSTANTA riODOS

abia ispravit. Valurile Criului, repezi, spu-

megoase, izbeau vuind in stalpii groi de
piatra.
Acl zaceau oasele tribunului martir cazut
jertfa traddrii dela Abrud... Spanzurat de
o salcie, colo jos, la marginea raului frumos,
murl prefectul Buteanu. Criul mugete i'l
plange ! De ad in colo fiecare piatra e stro-
pita cu sange.
StAncile din Baltele stau ca sentinele
uriae, pAzitoare de cele sfinte, par'ca ar
vrea s spund : pana act ! Uriae brate cu-
prind ocrotitoare malul Criului i numai
cu primejdie poti trece prin stramtorea lor.
E granita Ungariei. Incepe Zarandul!
Stoe ridica alul Antoniei cazut in noroi.
De ce o fi aa de trista ? Copilita, de ce
mai plange ? Catia se uita ingrijata in ochii
lui, parca l'ar fi intrebat de primejdii as-
cunse, ce nu se pot talmacl.
Nu mai e departe Aciuva. Vom sosl cu
ziva...
Esau din Gura-Vaii prin valea Tacase-
lelor, lunga. i pustie. Cale de trei cea-
suri fara urma de sat, araturi, livezi, nimic
ce ar da semn de viata, de existents ome-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 99

neasca. Numai un danganit de clopot surd

abia desluit lovea din cand in cand auzul
calatorilor adanciti in monotonia vaii fio-
roase. Mici turme de porci pasteau pa-
sunea saraca i ramau pamantul galben,
mlatinos. In dreapta i in stanga se in-
tindeau tufiuri nepatrunse de arini i pa-
duri rapoase de salcii, cu radacinele spa-
late de ape, rasturnate i prabuite in pra-
pastii adanci.
Vantul suers din ce in ce mai asprii i
Antonia in zadar mai tined fetiO la sanul
ei desfacut, caci n'o mai putea liniti.
Un car ramase departe, intarziat de ce-
lelalte. Se rupsese invelitoarea de la cuca
pasarilor i gainile zburau speriate spre desi-
uri. Catia i Amalia alergara prin mlatini i
pe rapa sa le prinza....
Dar iata un drum se faces, la stanga ; la
raspantie cativa t'arani, stransi in tundre
lungi i negre, iii desvelesc capetele i se
apropie cu sfiala de trasura :
Dumnezeu v'a adus la not Domnule !
Daca v'a trimes Ilie Crian, apoi cu totii
tim Ca de ai notri sunteti. Si asa sa
traiti !

www.dacoromanica.ro
 100 CONSTANTS HODOS

Stoe ii desvali i el capul i dete mana

cu taranii.
Apoi acetia desprinsera caii osteniti, Si
umar la umar ii ridicara trasura din noroi
i o dusera sus in deal, acasd la dansul

Intr'o coasts lutoasa, un spatiu desert,

chip de curte, fara gradini... 0 casa mica
cu streini joase fara camari, oproane graj-
duri i cotete...
Un pustiu larg in mijlocul caruia se oprira
carele incarcate. Catia state& ca infipta in
n. orm ul cleios, privind cu desnadejde im-
prejur la dealurile, de cari se vedea incon-
jurata ea de nite ziduri nestrabatute
Doamne !
Antonia nu gasea nici un loc potrivit
pentru cele doua paturi 'nalte de cire lus-
truit, sa le arze frumos unul langa altul !...
Umbla ratacita prin cele cloud oddite strimte
i cand in sfarit i se desveli deodata .toata
mizeria nouei existence, cazu ghemuita pe
o saltea franganduli mainile, i isbucni
inteun plans sfaietor....
Stoe puse mana mangaietor peste capul
ei blond, pe cand mintea lui cuprinse intreg

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 101.

satul acesta mare si pitoresc, -caranii blanzi

cari se trezeau acum din robia grea si chi-
nuitoare.
N'aveau biserica; nici scoala si abia acum
li se spuneh: sunttli oameni!
Cate aver, sa faca, si era dator sa faca
pentru dansii L.,

www.dacoromanica.ro
 IM
VX1rAt:NWXIP

XVI.

In revarsatul zorilor Stoe se scula sa'i

vaza de aproape noua sa reedinta.
" Ploaia contenise i vantul risipl norii
de pe cer. Deasupra colinelor Inca verzi i a
codrului ingalbenit, muntele Moma ii arata
coama albita intr'o noapte.
Stoe potrivl o perdea la fereastra, Antonia
sa nu fie turburata de lumina zilei in somnul
ei adanc, dupa atata oboseala, apoi incet
ei in curte.
Catia era deja p'afara. In disperarea ei
nemarginita ca n'avea unde sa'i. inchida
vaca, nici vitelul, se apucase sa improvizeze
un grajd, din opronul care despartea la
www.dacoromanica.ro
 104 CONSTANTA HODOS

mijloc curtea noului notar de acea a pro-

prietarului Ribay
Cu manile ei albe si slabe, nedeprinse
la astfel de munca, aduna de prin curte
scanduri si barne risipite prin noroi i'l in-
vata pe vizitiu cum sd le asese si sa le
prinda in cue.
Cu incetul curtea se popula ca un targ
si buna femeie fa scutita de munca ei grea.
Cativa sateni de isprava se repezira in
ajutor i intr'un sutlet ridicara grajdul si'
acoperird cu paie i cu hluji. Apoi frun-
tasii se asezara in randuri, pe dinaintea prid-
vorului si asteptau in liniste deschiderea
sfatului satesc.
Stoe se uita la fetele, for galbene i subte
la pletele aceste negre cazute lungi peste
umeri, frunte i peste ochii cei intunecati.
Ii recunosca indata. Acestia erau Crisenii,
Crisenii lui Horia, Zarandenii Iancului.
Scapati din jugul robiei, de primejdia
turcilor, mintea for pared cuprinsa de obo-
seala unui vis urit, din care nu s'au risipit
inca de tot vedeniile infricosate.
In toiul revolutiei, tribunii le vorbisera
de libertate, egalitate si drepturi. Dar in bu-

www.dacoromanica.ro
 ItIARTIRIT 103

buitul urei inveruuate impotriva asupri-

torului neindurat, cuvintele falfaiau ca taiul
coaselor, ca flaca'ra focului in care trebuia
sa piara cu orice pret dumanul dimpreuna
cu toata suferinta i obida umilitulu no. rod.
Focul s'a potolit. Libertatea scumpa era
act. Poporul ascultase:din gura unui amploiat
neamt cum ca el nu mai este iobagiu de
acum, sluga pe viata, ci om liber, stapan
pe soarta lui, pe averea i pe toata Vremea
lui. Liber!
Asculta poporul i lua aminte vestea asta
mare, apoi porni fiecare spre coliba lui, ca
ocnw.11 tinut o viata la intuneric apoi slo-
bozit orb, cu puterile istovite.
Si totui o licarire de lumina resarea din
acest haos greu de strabatut. Poporului i se
trimeteau oamenii can stateau de vorba cu
dansul i aratau interes de soarta lui.
Stoe simti de sub privirea ochilor intu-
necati, sufletele pline de grija viitorului, in-
dreptate spre dansul.
Trebui sa'i adune toata puterea, sa'i
stapaneasca cuvintele prea pornite ce-i eau
fara voe din inirna i i se opreau in gatlej.

www.dacoromanica.ro
 106 CONSTANTA HODO

Vom face... vom vedea, cum o fi mai

bine.
Obidiii, martirii chinuiti, acetia erau..
Deslegati insfarit de robia trupului aci, in-
credintati grijei lui. Suflete pline de rani,
trecuti peste primejdia mortei intr'o lung&
migaloasa i grea reconvalecenta... i cu
teams se intreba: fi-va oare destul de tare
sa-i vindece, sa-i ocroteasca, atunci cand
singur purta in sufletul lui atata temeri i
indoeli?...

Antonia se sculase palida i cu dureri

intepatoare deasupra coastei.
Se inveli cu un tartan i ei in pridvor
cu fetica la san.
Amalia, tot in rochita-i de vara, nepa-
satoare de vantul rece, desfacea cu zel la-
zile din mijlocul curtei. Bucurie mare avit
copila cand printre vase ii regasi papua
i cartile cu poesii: nimic nu se perduse!
Erau acum toate iarai in lumina.
Nu'i putea, inchipul pentru ce mama ei,
matua i chiar nenea Stoe erau aa de po-
somoriti? Calatoria fusese fermecatoare, cu
vaile acele adanci, vuetul apelor, innaltimea

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 107

stancelor i miile de culori ce se desfaurara

sub privelitea ochilor deodata.
Iarba verde, frunziul galben, padurea ro-
cata, norii surf, cerul albastru auriu i ar-
gintiu. Dar cate feluri de verde, galben,
rou i auriu! Nimeni n'ar putea, sa spuna!
Si ce frumos era i ad.
Odaile atlevArat ca erau prea mici. Lu-
crurile trebuiau gramadite in opron caci
nu incdpuserd nici pe jumatate. Dar in scimb
ce mare era curtea i ce mandre dealuri
imprejmuiau vederea larga peste cari chid
liber putea, sa." alerge in voie dela innalpmi
uimitoare pans la adancimile vailor miste-
rioase i atata de dragi. Amalia se bucura
mai ales de varful muntilor unde cazuse
zapada.
Zapada-i aa de alba....
Atata tiuse s ingane cand matua so
o intreba de ce se bucura aa de venirea
iernei.
Iarna-i frig i'i viscol i-i urata iarnal...
Sufletul copilei, o miraculoasa oglinda,
unde toate se rasfrangeau in frumusete, nu
intelegea i nu putea sa cuprinda no0unea
uratului. Ochii ei cercetatori pretutindeni
www.dacoromanica.ro
 108 CONSTANTA HODOS

descopereau ceva imbucurator. In fundul

curtii, peste intinderea neagra a noroiului
cleios, zari un tufi de mace cu fructele
lui roii. Intel:, clips alerga sa le culeaga.
Iar cand se intoarse cu ortuletul plin,
RI o adevarata explozie de bucurie.
Dincolo in curtea din vecini zarise un
baeta, ca de apte ani, adunand castanele
cazute pe jos. Era imbracat in haine de
catifea albastra i avea parul auriu, buclat,
ochii albatri, fata alba, curata aa de
frumoasa, cum nu mai vazuse Amalia alt
copil in lume. Atata s'a tot uitat la el, pana
ce copilul se apropie de gard i ii raspunse
ca it cheama Bela; i ii dete i ei castane.
Apoi ii mai spuse ca doamna acea carunta,
care edea colo in cerdac, intr'un jet aco-
perit cu blanuri, era bunica. El n'aveh
nici tats, nici mama, numai pe bunica. Aa
de cuminte i frumos spunea baiatul: ca el
o asculta pe bunica. Si drept dovada, cand
doamna cea batra'nd ii fac.A semn, fugi la
dansa i i-o arata pe Amalia care se ur-
case pe o buturuga ca sa poata vorbi cu
baiatul. Doamna cea batrana zambi i dete

www.dacoromanica.ro
 MA RTIRII 109

baietaului cel frumos, sa-i duca un trail-

dafir alb.
Amalia puse trandafirul in apai i Antonia
prinse a se mangaia. putin. Petalele acele
albe, crescute subtiri i delicate in ultima
caldura a toamnei, simbolizau prietenia no-
bilei batrane, care nu mai putea. s umble,
dar despre a carei bunatate se vorbea de-
parte in tinutul acela.

--X-4Frp

www.dacoromanica.ro
 XVII.

ea dintaiu Durninica fa consacrata

acestei cunostinte.
Stoe se simtea stramtorat putin de
ordinul de zi primit dela Ilie : nici-o prie-
tenie cu ei. Dar nu putil resista staruintelor
femeilor, si se duse si el.
Curtea ramasa D-nei Ribay era tot asa
de vasta si pustie ca i acea rupta din ea
pentru casa satului. Grajdurile ddrapanate
nu mai adapostea cai frumosi i vite din
belsug. Hambarele erau goale, cu usile des-
schise, trantite de vant i toata viata intensa
si sgomotoasa de odinioara disparuse.
Ceva mai sus, ruinele unui castel pustiit
www.dacoromanica.ro
 112 CONSTANTA HODOS

de flacari strajueau sinistru asupra linitei

de jos. Glasul cucuvaelor saildluite acolo
pared a spune: not am ramas stdpane aci
pentru totdeauna.
Niciodata viata castelelor nu va mai reinvia
cum a fost. Distruse erau, bine, i pentru
totdeauna, temeliile feudalismului.
D-na Ribay se tidied in jetul ei i face
chiar doi pai innainte cand zari familia noului
notar intrand la ea.
Femeile se inbratiara i isbucnird in la-
crami. Atat fusese de mare fiorul pustietatii i
dorul prieteniei, Dar nimeni nu vorbi despre
asta. Rani le erau vii i se fereau s le atinga.
Fiecare ii sirWa. durerea i o inelegea pe
cealaltd, lard destAinuiri.
Oamenii din sat ii povestird lui Stoe despre
fioroasele cruzimi ale fostului proprietar,
capitaliu/ Ribay. Cum intindea pe bie0i
iobagi legati in lanturi peste un pub parasit
din fundul gradinei, pe o scandurd ingusta,
i-i bated acolo pans tinea sangele din tru-
purile lor. Unul s'a svarcolit odata, a cazut
in adancimea apei, i legat cum era n'a mai
putut ei; l'au scos pandurii : mort.
In revoluie au pierit to0 trei bdetii lui
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 113

Ribay, iar el intors acasa singur, zdrobit

i cait, fu ucis langa nevasta sa. Poate chiar
pe locul unde statea acum scaunul lui Stoe.
Nimeni nu vorbi de cele trecute, cum
nu se vorbete in naufragiu cand cei scapati
apuca pe Cate o scandurica din mijlocul deza-
strului cumplit.
Sfioasa, batrana intreba pe Stoe despre
noua organizare a tarei i dace se prevedea
pentru viitor o pace mai indelungata? Ochii
ei cautau ingrijati spre usa odaei vecine,
de unde se auzea glasul micului Bela.
Viitorul nepotilor notri, opti cu
voce tremuratoare.
Stoe ii arata, in linii generale, staruintele
guvernului din Viena pentru mentinerea li-
nitei i severele masuri prin cari se res-
tabilea. ordinea i buna stare a patriei.
Batrana it asculta silindu-se sa inteleaga
ceva, cu mintea incordata asupra lumei noi,
a carei, perspective numai cu greu o putea.
cuprinde.
Deodata ua se deschise cu zgomot i
cu un coif de hartie pe cap, cu o sabie de
lemn in mans, aparil micul Bela. Se opri
innaintea oaspetilor i deschise ochii mari

Constants. Hodos.www.dacoromanica.ro
MartiHi. 8
 CONSTANTA HODOS

asupra lor. Stoe tresari. Unde mai vazuse

el aceti ochi mari de copil curagios?
Ca prin minunea unui cinematograf i se
arata tabloul viu:
Sala judeca0i din Adjud plina de singe
si trupuri ciopartite i dintre svarcolirea fib-
roasa a mortii, capul acesta blond ridicandu-se
viu, cu gandul mantuirei in ochii lui albatri...
Singurul vlastar al unei familii stinse. Micul
urma al indarjitilor dumani : un copil fru-
mos cu fruntea neteda i alba era.
Stoe fara sa vrea intinse manile spre el
i'l aeza pe genunchi ; mangaindu-i parul
matasos 11 intreba daca tie s citeasca.
Copilul se uita in fata lui cu o mandrie
ofensata.
Cum nu, doar sent mare.
Sari de pe genunchii lui Stoe, disparu in
camera vecina, apoi se intoarse cu un teanc
de catli ungureti, i le arata : comorile lui.
Batrana zambea.
in serile lungi de iarna citim impreuna.
Numai cu aritmetica merge mai greu.
Bunica nu tie sa faca inmultirea.
Stoe stranse la piept obrajii rumeni ai copi-
lului fagaduind ca are sal In vete el aritmetica.
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 115

Din ziva acea motenitorul castelului pus-

tiit venea zilnic in casa notarului roman i
o prietenie intima se lega intre cele cloud
familii.

Stoe cutreera cele cinci sate cari se tineau

de cercul notariatului sau.
El sing ur alegea locul i desena planul
coalelor. Instruia pe Cate un flacau tiutor
de carte in meteugul dascaliei, i pana
la alegerea altuia mai iscusit, it punea pe
acesta sa adune copii din sat, sa-i invete
abecedarul i cantece romaneti.
Seara se intorcea ostenit, dar multamit
in sufletul lui.
Poporul implinea, poruncile lui cu o su-
punere oarba, indueetoare.
Fara sa-i mai sarute copila i uitand s
zica o vorba de mangdere Antoniei, se stran-
gea in plapuma, gandindu-se la intregul
plan de reorganizare a lui Ilie i murmurs:
Cincizeci le ani de-am putea lucra
neturburati ! cincizeci de ani...
Si adormea intr'un vis frumos.
EINEMSZEIREVIC=111
Ci3*X4:4W
www.dacoromanica.ro
 XVIII.

ntonia ii imbrobodi copila intr'un

al i o puse in bratele dascalului
Lucaci s o duca i pe ea la
coala.
Zapada intinsa peste vale, ca o fats alba
de matasa .cu ape argintate, turnul nou al
bisericei, geamurile i peretii albi ai coalei
straluceau toate orbitoare. Irina inchise ochii
neputand suporta atata lumina.
Era o fetita slabuta, anemica i blanda,
abia de patru ani. Obosi curand, tot uitan-
du-se atenta la literile man de pe pereti,
i adormi.
Dar in sat se svoni cu bucurie vestea ea
www.dacoromanica.ro
 118 CONSTANTA HODO

i domnioara cea micuta a d-lui notar4

umbra. la coala i elevii dascalului Lucaci
se sporira din ziva acea.
Generatia noua! ii zicea Stoe, plin de
bucurie in sufletul lui.
Copiii recitau cu insufletire poezii patrio-
tice i cantau in cor imnul slavit Deteap-
ta-te romane.
Batranii gramaditi in tinda cu capetele
in ua ascultau aiuriti neintelegand bine de
nu-i un vis ce are sa dispara ?...

Realitatea ii detepta in adevar prea cu-

rand. Abia zece ani trecura in reculegerea
aceasta rodnica i iarai se cutremura cla-
direa sperantelor frumoase.
Curentele pornite impotriva pajurei cu
cloud capete, ce orcum era ocrotirea for
nu le puteau opri, nici cu poezii, nici cu in-
vocarea geniilor nationale.
Ilie Crian veni sa-1 vesteasca pe Stoe
despre noile primejdii.
II gasi in gradina altuind trandafiri. Curtea
cea pustie nu mai era de recunoscut. Maini
harnice o preschimbasera intr'o gradina cu
pomi roditori, plini de floare acum.
www.dacoromanica.ro
 MA.RTIRII 119

lasase trasura jos la han i venea

singur, netiut de nimeni, prefectul temut.
Il prinse de ueri pe Stoe i'l gasi prea
slab pentru un soldat viteaz.
Aerul de aci nu'ti priete.
Stoe se uita in ochii lui sugestivi, cu ve-
chea aaorare.
Mie da. Dar Antonia tuete...
Nevasta to ?
0 cauta cu ochii i o zari aplecata pe
cusatura la fereastra, slabita tare i galbena
ca de ceara.
Ce are?
Nostalgie. Mereu i-e dor de camp de
o atmosfera mai dulce... Nu-i place Zarandul,
oamenii de aci. 0, cat am suferit eu de
a tun ci
Si prini de brat, trecura in bataia flo-
rilor de mar, i se aezara subt un tanar
urnbrar de hamei.
Stoe ii deschise inima vechiului sau
prieten. Cat de greu era cand dupa munca
i griji grele nu mai gasea la tovaraa vietei
sale acea iubire jertfitoare i intelegatoare
in toate adancile cute ale sufletului.
Am i eu nostalagii pe care nu mi le

www.dacoromanica.ro
 120 CONSTANTA HODO

pot implini. N'am vazut pe mama mea de-

cand am eit din coala. Mi se sfaie inima
de dorul ei, dar rabd, caci nu se poate
altfel. Suntem legati aci, eu imi cunosc da-
toria, dar ea nu poate simti ca mine, in
zadar am incercat sa destept in sufletul ei
interes i iubire pentru neamul meu...
Ce ti-am spus? Unguroaica ! Ura i
dispretul sada de veacuri in sufletul ei, vrei
fu s le covarsesti intr'o clip?
Iubirect dintre doua suflete credeam...
Se isbete de un zid mult mai puternic
de cum l'ai vazut tu, filosof naiv. Sun-
teti paseri calatoare sa plutiti numai prin
vazduhuri luminoase, lard ploi si vanturi?
Vezi, nu ; sunteti oameni. Tu roman si ea,
unguroaica. Dumani de moarte, pururea
neimpaca0. Degiaba to uiti aa desperat
la mine. Unul dintre voi t.rebue sa piara,
tu sau ea. Alaturi in pace nu puteti hal.
E un blestem al intunericului veacurilor si
el se transmite prin motenire din generatie
in generatie... Nu fii blajin i slab, caci mo-
leirea asta ne-a adus in halul de umilire
de unde abia nitel ne-am ridicat fruntea.
Popor iubitor de pace i poesii, adevarata
www.dacoromanica.ro
 NARTIRII 121

turma cretina, bung de pus in jug. Destul

a fost! Ne-am trezit i vom lupta pans la
ultima suflare. Alunga'-ti melancolia, caci ea
slabete sufletul i noua ne trebuesc barbati.
Inimi de fier i brate de otel! 14Ia asculti
tu, ma ?
Stoe ii ridica privirea dusa in fata ad-
versalului sau.
Te ascult, Ilie. Sunt roman i-mi iu-
besc neamul tot aa de mult cum it iubeti
i tu.
Il cunoti acum. Ai vazut ce popor?
Frumos, entusiast, intelept, i mai uor de
condus decat orce alt popor din lume. L'ai
inteles pe Iancu? 0, daca toti romanii, cari
azi ii plang, l'ar fi inteles! Inimi de ceara,
in loc sa-1 jeleasca, sa-i calce pe urma! Un
martir! Zeci i sute de mii i nu ajung! Stin-
darul trebue smuls din mana in mana i
tinut sus, pans va fi un singur brat care
sa-1 mai tie. Aa inteleg eu lupta. Numai
aa putem sa-1 mantuim neamul nostru de
peire. Dumanul e i el aprig.
Intram iar in foc?
Austria se bate cu italienii. Flacaii
notri sunt chemati sub steagul imparatesc.

www.dacoromanica.ro
 12:3 CONSTANTA HODOS

Multi se vor duce, caci mai ales regimen-

tele romaneti o sa fie zvarlite in foc. Tu
aduna-i pe toti de prin satele tale i spu-
ne-le sa se lupte vitejete. Un brat, un picior
de vor lash pe acolo sa nu planga, ii vora
purta not pe brate, daca se intorc invin-
gatori... i acum to las. colile ti le-am
vazut i-mi plac. Dar mortii sa nu-i mai lai
sa-i ingroape in curtea bisericei. Departe
undeva mai jos de sat.
Stranse mana lui Stoe i pleca. 0 dara
de lumina lasa in urma lui, ca i curcubeul
rasarit dintre nori.
Antonia e1 i se incleta in bratul lui
Stoe tremurand, clantaind de friguri.
I-ai spus ?... Plecam ? cand plecam, Stoe,
draga Stoe?...
El o prinse in brate i-i saruta obrajii aprini.
Fara voie cuvintele lui Ilie se repetara
in sufletul lui.
Eu, sau ea?
Apoi inangaind-o peste parul balai ingand:
Vom pleca, negreit.
i cloud lacrami se ivira in ochi lui.
g
www.dacoromanica.ro
 XIX.

oamna, deodata cu frunzele, se duse

Antonia singura.
Irma cea mica se miry pentru ce
plange lumea asa tare.
A murit.
A durut-o pieptul, tusea o inneca, gemea
si suferea aa de greu. MV tuna Catia o ri-
dica intre perini multe i ea totui intr'una
se vaeta. Fetitei ii era aa de mild i de
frica, i nu tia ce ar fi dat s poata usura
durerea mamei.
Si acum i-a trecut.
Alba i frumoasa e mama, culcata pe
o masa alba, gatita cu broderiile acele
www.dacoromanica.ro
 12t CONSTANTA. HODOs

scum pe, la cari lucrasera atata manusitele

ei stravezii. Toate s'au linitit asa de frumos.
Curtea e plina de trasuri i oaspeti multi
au venit din imprejurime.
Pentru ce femeile plang? De atatea on
s'a vorbit de raiu incat firesc i se parea
ca mama a plecat acolo unde-i bine, nu tre-
buie sh mai sufere i unde ne vom duce
i not cu totii...
Numai a doua, a treia zi, ca.'nd a vazut
ca i tata plange i ca ei tot nu s'au dus
inch acolo unde-i mama, a izbucnit si ea
in bocete sfasietoare.
Ilie n'a venit la inmormantare.
Catia Il tined de rau.
Omul acela negru, e spiritul rau al casei.
Stoe nu raspundea nimic.
Aveh in sufletul lui o stima tot asa de
mare pentru cumnata-sa care'i tined locul
de mama, cata veneratie sinqed pentru eroicul
sau prietin.
Femeia aceasta era acum singurul sprijin
al casei i Stoe se deprinsese asa de mult
cu sthpanirea ei incat n'ar fi putut trai
fail ea.

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 1'25

In anul 1777 cand Polonia in sfarit ca.-

zuse sdrobita i cele trei mari puteri im-
partisera pamantul ei, toti acei nobili cari
purtau o picatura de speran0 in sufletul
for i prea multa mandrie ca sa-i piece ca-
petele sub jugul strain luasera drumul
prihegiei. Dintre acetia multi venird in
Ungaria.
Cazemir Ostrovsky se aezase in comi-
tatul Ardealului, intr'un sat mic, cu o po-
zitie deosebita de romantics, ascunsa intre
mici dealuri i paduri; ilinghia
Aci i se nascura ase copii, trei fete i
trei baeti.
Catia, cea mai mare dintre top, de mica
stapanea casa intreaga.
Nu era innalta, dar frumos facuta. Ochii
ei caprii, cuminti, se uitau drept de sub
genele lungi, i gura-i mica i carnoasa arare
on zambea. 0 mandrie severs se desprindea
din toata fiinta ei.
Era numai de 15 ani cand ii dete inima
unui tanar turist venit din sudul Ungariei
i poposit pentru o zi la castelul din Si-
linghia. Peste putin tanarul, atras de far-
mecul nebiruit al copilei, se intoarse i o
www.dacoromanica.ro
 126 CONSTANTA. HODOS

cera in casatorie. Se cununara, fara nici o

pregatire i copila pleca cu acel necunoscut
in zgomotul protestarilar i al tanguirilor
parinteti.
Treca insa un an i familia Ostrovsky
abia avusese vreme sa se incredinteze despre
starea buns socials i morals a ginerelui
lor, cand iata intr'o sears, pe vreme de viscol,
i cumplita iarna, o sanie saraca se opre*te
la poarta castelului, cu o singura ladita de
lemn, i din sanie coboard tanara nevasta,
in doliu, cu valul lung de vaduvie.
Lin tipat de spaima din partea surorilor
i bratele deschise ale tatalui ei primira pe
Catia in casa parinteascA.
A murit? Cand? Cum? Si pentru ce?
Intrebari la cari ea nu raspundea decat
vag, incurcat, Cu o spaima i durere aa
de sfaietoare in privirea-i ratacita, fata-i
galbena i schimbata, inca batranul Os-
trovsky presupuse numai decat o mare ne-
norocire.
Fara sa mai intrebe nimic pe fica sa porni
la drum, sa caute localitatea unde o du-
sese barbatul ei.
Era un sat mare, in comitatul Bihorului,
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 127

cu strade largi si case mici, acoperite cu

stuf. Proprietarul Vajda Miklos, de o nobi-
lime veche, despre care legenda spunea
ca fusese din obarsie roman i asa de bogat,
incat ii aprindea pipa cu hartiile de un zlot,
murise, lovit de apoplexie; la masa de joc,
dupa ce risipise o buns parte din avutiile
sale, iar cei noua baeti ai lui, impartisera
ce mai ramasese, intre danii, care cum
apucase.
Celui mai mic, Imre, ginerele lui Ostrovsky
nu-i revenise decat cateva hectare de pa-
mant, o moard stricata pe albia Crisului
repede si casa fostului ingrijitor al mosiei,
modesta locuinta pentru el si tandra lui sotie.
Cazemir Ostrovsky nu-si putts stapani e-
motia cand trecu pragul acestei case. In
privdorul larg gasi cismele pline de noroi
ale fostului for stapan, asa cum se intorsese
dela vanatoare, langa cisme puca, proptita
de perete. In sofragerie farfurii cu ramaite
de bucate i farimaturi de pane pe fata de
masa, nestransa. Hainele Catiei, atarnate
in cuer, si urmele\Corpului ei in puful unuia
dintre paturi care ramasese desfacut, asa
cum it lasase ea... Ad traise dar copila lui
www.dacoromanica.ro
 128 CONSTANT. HO DOS

iubita... Aci se franse sufletul ei mandru

i drept i aa de increzator in norocul ce-i
eise in ca]e.
0 servitoare batrand ii povesti de feri-
cirea tinerilor, de cum se intelegeau de
frumos amandoi, pang cand intr'o zi d-nu
Irnre a plecat prin stuf dupa rate...
Uite, ici a stat el cand s'au despartit,
s'au strans in brate, s'au sarutat lung i
apasat i doamna cea tanard atata s'a tot
uitat in urma lui, i cand am vazut ca i sa
umplil ochii de lacrimi ma apucase o jale
i era sa fug sa -1 chem pe d-nu Imrea in-
napoi. Nu tiu de ce nu m'am dus!
Seara l'au adus doi oameni, impucat
in piept, mort.
oCand l'a vazut doamna Catia aa numai
ca i-a rupt hainele cele frumoase de pe
trup 'a inceput sa se boceasca de ti se
rupea inima de mila ei. Au venit fratii
domnului toti, unul dintre ei, domnu Gaspar,
de semana grozav cu cel mort, prinse mild
mare de biata d-na Catia. La inmormantare
o ridicase in brate ca pe un copil.
Dar ea a stat ca dusa zile de-arandul,
nu lua nimic in gura. D-nu Gaspar nu mai
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 129

plecase de ad. In genunchi se rugs Si-i

saruta manile i mai ca plangea, si el de
focul ei...
Intr'o dimineata pans in zori and zgomot
in casa i vad pe d-na Catia imbracata de
drum cu rochia neagra. Caut pe d-nu Gaspar,
dar nu mai era nicaieri in casa... D-na
Catia, umbla framantata si am auzit'o zicand
tare : Nici odata ! nici data !
M'a trimis in sat sa-i aduc o sanie Si a
plecab .
Baba isi face cruce ridicand ochii catre cer:
Dumnezeu cel bun sa-i fi usurat su-
fletul.
Batranul Ostrovsky se intoarse la Silin-
ghia tot asa de nedumerit cum plecase. Din
povestirea babei si din spusele fratilor Vaida,
deslusit a inteles ca ginerele sau fugind prin
stuf dupd rate a cazut cu pieptul in propria
sa pusca i alicele i-au intrat drept in inima.
Accident ce se poate intampla vanatorului
prea pasionat i nebagator de seams.
Dar fuga Catiei din casa raposatului ei
barbat, starea ei extrem de tulburata, oVd-
rarea refusului de a da vr'o lamurire, um-
pleau de banueli stranii sufletul batranului.
Constanta Hodos. Martirii. 9
www.dacoromanica.ro
 130 CONSTANTA HODOS

Cand preotul catolic fu chemat pentru

botezul unei fetite, Catia se apropie de el
tremurand gi rosindu-se, poate intdia gi
ultima oars in viatd; cu vorbe inganate,
sovaitoare, ruga pe sfantul parinte sa-i
acorde intai spovedania.
Batranul Ostrovsky fugl in fundul gra-
dinei ; Antonia si Clara, surorile mai mici,
umblau in varful degetelor prin oddile
cele mai departate. Aveau pans i ele o
banuiald vaga, ca acolo in camera aceea
incuiata, se deschided o rand adanca, i
data nu exists leac vindecator pentru ea,
trebuia cel putin acoperita, cu tacere i sfanta
iertare,..
Nimeni nu'si lipi urechea de ua sd as-
culte plansul spasmodic, indbusit acolo gi
vocea blanda, ecoul deslegarei de sus.
Lin puta esi Catia cu sufletul usurat fard
ca cineva s se fi mirat de adancimea brazdei
sapata pe fruntea ei de saptesprezece ani,
sub povara acestui ceas.
Copila cea mica fu inscrisd in registrele
bisericei catolice din Buteni cu numele :
Amalia Ostrovsky. Pentru toata lumea insd,
judecator fard de mild, dupa povata si des-
www.dacoromanica.ro
 MARTIR1I 131

legarea sfantului parinte, ea trebuia sa poarte

numele de Vaida.
Catia se reculese pe deplin. Ii regasi
locul in casa parinteasca unde in lipsa ei
toate mersesera in risipire. Si pand la sia.rit
neclintita a stat la carnin, cu frhnele gos-
podariei in mainile ei mici i albe, de pe
cari s'au ters pentru totdeauna urmele sa-
rutarilor de dragoste patimaa.

Chnd o cunoscii Stoe, Catia aveh trei-

zeci de ani. Tanara i frumoasa ca o fecioard,
rece i cumpatata.' ca o femeie de ai-zeci.
Lozinca ei era: rabdare i munca. i
neclintita a rAmas sub loviturile tuturor ne-
norocirilor, cari au cazut, ca grindina, peste
capul ei.
0 boara cruda rapi pe tathl ei, revolutia
fratii, averea. Ramase in mina cu surorile
ei. Amandouh slabe, lard multa vointa. Pe
Clara o marith la Arad dupa un om bogat
care o rdstath in risiph, dar dupa cativa
ani muri lasandu-i trei copii i mizeria. Acum
broda pentru altii ca sa poata trai. I-o tri-
misese pe Amalia ca manghere i ajutor.
Si iata Antonia, blanda i plhpanda ei su-

www.dacoromanica.ro
 132 CONSTANTA HOD0q

rioard, cea mai iubita dintre toti, a inchis

i ea ochii cei albatri, pentru a caror zam-
hire senina bucuroasa.' i-ar fi dat toata pu-
terea bratelor i a sufletului.
Singura a ramas cu un om strain...
Dar Stoe se lega de ea cu o prietenie ce
covara orice legatura de sange i amor.
Se trezi ca dintr'un vis, i se sperie. Des-
perarea ce'l cuprinse la gandul ca ea ar
putea sal paraseasca acum, fu poate mai
puternica decat chiar durerea ce simti la
moartea sotiei sale,
Catia edea aproape de el, tinand pe Irma
in brate.. Simti gandul lui i-i raspunse cu
un glas innecat, tremurator de emotie:
Stoe, ai putea to s o iei pe Amalia?

www.dacoromanica.ro
 XX.

iciodata vrAjire n'a strabatut cu mai

i. multa putere un suflet omenesc.
Niciodata sotie credincioasa n'a fost
mai curand uitata i o iubire veche aa re-
pede preschimbata.
Amalia!
Frunze le toamnei, sunt flori de prima-
yard. Palidul apus de soare, rasarit viu de
lumini care trezete inima amortita, rdsco-
lete sufletul. i -1 Maripeaza cu triumf.
Amalia!
Copila. aceea, minunatb.', senind ca lumina,
vesela ca rasul, sanatoasa ca aerul curat,
frumoasa ca regina florilor.
www.dacoromanica.ro
 134 CONSTANTA HODOS

Viata insasi, in floare. Si Catia it mai in-

trebase timida din prag :
Vrei tu sa o iei ?
Umilit cersetor, vrei tu bogatia lui Cresus ?
Vrei tu comori, nestimate pretioase ?
Inima de rani plina, vrei tu vindecare, ca
sa mai poi simp dulcea placere a iubirei,
fara de care in lume nimic nu-i ?
Vrei tu fiinta ei de spuma, obrajii ru-
meni, ochii aceia din cari nu poi prinde
culoarea, cenusie, neagra sau albastra, caci
ea se schin-.ba dupa lumina ce se reflecteaza
in stralucirea lor, umeda si fascinatoare ?...
Amalia!
Dar Stoe abia acum simtea lamurit, cat
o iubea, cat o iubise intotdeauna.
Frumusetea ei fu lumina ce-1 orbise din ziva
dintaiu cand deschise ochii, dupa o lunga
boala, colo, in casa aceea, la poalele padurei,
pe langa care trecea in drum simtindu-si inima
batand cu neastampar. Copilita aceea de
noua, zece ani, cu ciripitul ei.dulce, melo-
dios, plin de caldura poezie, da, ea a
fost fermecatoarea vietei lui.
De cand plecase ea din Aciuva, fusese

www.dacoromanica.ro
 NARTIRII 135

un an lung, mohorat, in care nu mai avu-

sese putere pentru nimic.
Iar arum, reinviau toate sperantele amor-
tite in sufletullui de douazecii apte de ani.
Era noapte cand sosl in Arad, dupa cloud
zile de drum.
Paznicii adapostiti prin ungherele intune-
coase, it luard la ochi i-1 urmarira de cum
intra in ora i trecil incet de-a lungul pietei
mari, in pasul cailor obositi.
Oraul i se parii tot aa de tacut i mis-
terios ca odinioara cand insufletit de im-
barbatarea lui Ilie iii parasise mama 1 tot
ce avusese ad, ca sa alerge in ajutorul fra-
tilor sai din Ardeal. Tot aceleai case mari,
cu intunecoase caturi, unde de dupa sto-
rurile bine inchise se zareau totui licariri
ae lumini tainuite i de sub bolta portilor
zavorite se auzeau parca optiri, framantarea
unei vieti oprite, sugrumate acolo intre zi-
durile negre.
Trecatori singuratici, cu pai grabiti, se
strecurau, unul cate unul, fard zgomot, pe
vechiul pavaj, plin de nor oi, in pacla deasa
a toamnei, i dupa o slaba ciocanitura, dis-
pareau sub acele porti boltite...
www.dacoromanica.ro
 136 CONSTANTA HODOS

Suflete indurerate, cari purtau Si ele doliu

acum. Ajunsese rob stapanul falnic, nein-
duratul asupritor. Gemea acum i el, inchis
i incatusat in vizuina lui, unde nu putea
decat sa" planga i sa blesteme i s. implore
soarta in ajutor.
Aveau i ei, fiecare, cate un parinte, frate
sau fiu, mort pe campul luptei, fare izbanda.
Ud era Inca pamantul pietei maxi de san-
gele celor treisprezece generali ucii in fata
norodului care ii idolatrize martirii. Ungurii
jurau razbunare.
Pustii erau carciumele, dearte cafenelele
i inchise teatrele lor. Nu se mai auzeau
cantece, nici lautari, Si toata viata aceea spon-
tanee, inflacarata era infundata in inima lor,
ca un foc ascuns sub cenue.
Stoe bate de trei on in poarta pana cand
Clara, sora Catiei, trezita din somn i numai
cu greu recunoscandu-I, ei sa-i deschida.
Amalia scoase intaiu un tipat de uimire
i bucurie. Iar cand vazu valul negru la
palaria lui Stoe, ramase o clipa incremenita,
ne'ndrasnind sa intrebe nimic. pupa ce a
inteles, figura maturi iubite veni sa o cu-
prinda in brate i buzele ei reci de ceara

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 137

se lipira intr'o sarutare lunga i apasata pe

obrajii ei... Sarutarea de adio.
Vei yen' acasa, cu mine, ingana Stoe
cu o privire aa de calda incat sufletul co-
pilei se cutremura. ca de o atingere mag-
netics.
cDorinta mamei tale e, sa vii, adause tre-
murator, cercand in uimirea ochilor ei raza
luminoasa a vietei lui intregi. 0 clipa de
ovaire de ar fi za'rit acolo, s'ar fi pra-
buit fara speranta toata inchipuirea visului
frumos. Dar nu, ochii copilei erau senini
i din adancimea for mangaetoare un zambet
intelegator se ivl, pe cand glasul dulce, lirn-
pede i hotarat raspunse:
Daca mama vrea, ma. due!
Atat de puternic era. pentru dansa cu-
vantul mama:> ! Atat de nemarginita bu-
natatea ei Ingereasca, incat nici o lacrima
nu varsa cand se desfaciu din vrajirea unei
lumi, ce, iata, de maine incolo n'avea sa
mai existe pentru dansa... Nici rasul .tova-
raelor din coala de dans, nici farmecul
luminelor din ora i nici acel cap de co-
pil nebunatic, care se inclinase o clipa pa-
tima pe umarul ei i a carui apasare A-

www.dacoromanica.ro
 138 CONSTANTA. HODOS

malia o simtea necontenit, pe umar i pe

suflet, n'are sa mai fie acolo in departarea
aceea rece i pustie... Parerea de rau se co-
bori adanc in sufletul ei, i se inchise acola
ca intr'un mormant unde nimeni din lume
n'aveh sa o vada, nici s'o simta veodata..
Nu era oare datoria ei de copila bung
sa se supusa destinului i sa nu ceard nimic
pentru sine, ce ar fi putut pricinui suparari
altora?
Amalia ii lua ramas bun dela verii i
matua ei, apoi aruncand o ultima privire
duioasa la casa unde petrecuse cea mai in-
semnata epoca a vietei sale, epoca detep-
tarii, se arza in trasura, alaturi de Stoe,.
care nu-i era nici tats, nici frate, nici iu-
bitul ei i totui supusa lui se simti de acurn
pentru totdeauna...

www.dacoromanica.ro
 XXI.

0 linite de mormant stapaneh o-

raul. Zorile diminetei stralucitoare
topiau pada nop0i, i poleiau cu
our turnurile fortaretei peste intinderea lucie
a Mureului. Dar in lumina lor, uile pra-
valillor ram "aneau inchise i vanzatoarele de
lapte, cu cotigele lasate in poarta, intarziau
sub boltile zhvorite in urma lor... Doar icir
colo, cate un cap zburlit de femeie ridich
coltul storului de la fereastra." i se uith cu-
rioasa la trasura solitary care trecea uruitoare
peste caldaramul bolovanos.
0 ateptare incordata se citea din toate
fetele : Vin sau nu vin, mantuitorii acestei
liniti de moarte ?

www.dacoromanica.ro
 140 CONSTANTA HODOS

Se dase primele lupte cu Italienii i Aus-)

-tria eise zdrobita.
Cu 114eala fulgerului strabatti vestea.
Insurgentii condui de un viteaz general
i inspirati de geniul marelui Kosuth se vor
intoarce la o noua lupta, mai apriga, mai
aprinsa i mai inversunata, pans la desa-
varita izbanda a libertatii.Visul republicei
adorate reapart din nou, plutitor prin va-
luri de foc luminoase.
Vis indrasnet nascut din invapaiarea unei
clipe, repede Spulberat.
Nearntul veghia necontenit, strangand
armele i innabuind on ce micare revolu-
-tionara.
In dimineata aceea se svonise ca pa'na i
mandstirea Minor4ilor fusese rascolita. Sfintii
-parinti perchizionati, aruncati in temnite i
conspiratorii gasiti cu praf i arme ascunse
prin suterane i prin celulele for ferecati in
lanturi, chinui0 ca pe vremea Inquisitiei.
Sfa'ritul lumei n'ar fi produs o panica
mai grozava...
Patrule inarmate circulau prin strazile
pustii oprindu-se la cate o poarta zavorita
i lovind in ea cu un sunet lugubru:
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 141

In numele legii !...

Amalia se stranse mai aproape de Stoe
optind inspaimantata.
Pe toti ii duce la inchisoare, multi
sunt omorati fara judecata.
Auzise de intamplari zguduitoare i acum
le vedea aievea trecand pe dinnaintea o-
chilor, toate scenele acele de teroare i asu-
prire fara de mild. Sufletul ei infiorat ii
reaminti prietenii, ii cauta i din chaosul
zaverei ii rasari un chip drag.
Bela! Unde o fi?
Ca prin minunea unei intamplari vrajite
o umbra de om se desprinse din ceata unei
halucinatii i-i raspunse :
Mali, Mali... Bade Stoe!...
Sprinten, ca aratarea unei clipe, sari in
trasura, ii arunca pe umar sumanul vizitiului
schimbanduli in pripa i palaria de pasla
cu caciula lui, apuca haturile i dete bice
cailor...
Dupa ce eira din ora departe pe campia
Panadului, se intoarse, se preschimba i in-
cept' sa vorbeascd, regasindu -i graiul:
Abia am scapat !... Un tovara aveh
o pila mica ascunsa in buzunarul vestei...

www.dacoromanica.ro
 142 CONSTAKTA RODOS

Am lucrat harnici toata noaptea. Gratiile

dela fereastra noroc ca erau pe jumatate
mancate de rugina.
< Am stat cinci zile inchii in pivn4a, doua
cute de baeti, cu paine, apa i cu paie umede
In loc de pat...
Am chntat imnul lui Kosuth! Nerntii mu-
reau de ciuda... Eu trebuia sa scap, am aci pro-
clamari i manuscrise pe cari nu le-a da
pentru viata mea.
Ii desveli buzunarile pline de hartii. Cu
sete, cu triumf le stranse la piept, pe cand
ochii lui albatri se umplura de o mandrie
calda i cutezatoare.
Aci e viata, viitorul i fala Ungariei !
Stoe tresarl ca lovit in inima.
Fara voe facie un gest ca i cand ar fi
vrut sa opreasca, sa intoarca trasura, i o
clipa it stapani gandul ca ar trebui smulse
i arse aceste hartii in cari nebunaticul
copil simtea viata, viitorul i fala neamului
sat], i cari poate nu vor folosi decat pentru
not dezastre i nenorociri fara de nume.
Dar iarai se stapani: ce puteau s in-
semne cateva poesii, in demnuri i proclamari

www.dacoromanica.ro
 MARTIAN 143

republicane in cumpana eternei legi a pu-

terilor stapanitoare peste oameni i natiuni ?
Birui-vor in cele din urma ei sau birui-vom
noi? Uncle o fi viata mai multa, harnicie i per-
severare. Sau ca o nMiune mai puternica decat
noi amandoua, cari ne istovim in ura, veni-va
intr'o zi sa ne cotropeasca, s ne preschimbe
intr'o noua rasa necunoscuta de nimeni azi.
Cine tie?
Un vierme ce se tarate pe jos e strivit
de piciorul unui trecator lard s. banuiasca
macar de unde i-a venit peirea. Omida se
preface in fluture i fluturele piere dupa ce
i-a depus ouale din cari vor resari iarai
omizi.
Dintr'un izvor de munte crete paraiaul, i
raurile multe, cu adanci i puternice unde
se varsa in mari.
Cine ar putea s ne spund de nu va fi
odata lumea o singura atot cotropitoare, ve-
nica i imensa mare cu valuri uriae fara
.arm i fara de hotare? i poate apoi iara
vor rasari din adancul marii cel nedestainuit :
stanci ascuOte, faramatoare de valuri i co-
rabii, omoratoare i mantuitoare de vie0
zbuciumate, in faa carora venic nedumeriti

www.dacoromanica.ro
 144 MARTIRII

vom sta si mici si fara de putere ne vom

simti...
In largul pustiu al Ineului soarele se pierdu
in pojarul unui cer rosu, inflacarat, uimitor
de frumos, si inspaimantator in acela timp.
Oare stapanului capritios, de cand tot
varsa" asupra noastra razele lui fierbinti, as-
cunzandu-si i iarasi aratandu-ne comorile lui,
nu-i va veni data firea intoarsa saprabuasca
peste not intreg focul lui?
Stoe apuca` mana Amaliei i o lipi de bu-
zele lui intr'o sarutare fara de sfarsit, pe
cand copila trezita din spaima aceloras
ganduri, se lupta sa-si retina lacramile as-
cunse si stranse bine in inima ei.
Africa! Suntem in Africa! striga Bela
cu fata intoarsa, extasiata de privelistea ne-
asemanata.

www.dacoromanica.ro
 XXII.

)IIrma alerga s deschiza poarta.... Ochi-

orii ei negri varsau valuri de bucurie
1 i dragoste peste grumajii Amaliei de
cari se tinea atarnata cu amandoud manile...
Catia ii masura copila cu un zalmbet
de multumire i numai tarziu, noaptea, dupa
ce Amalia adormise intr'un somn adanc,
se scula, se aeza pe dunga patului i o
contempla lung, apasanduli din cand in
cand buzele pe obrazul plin i rumen al
copilei.
Orfana, iti dau un adapost, un sot
i un parinte. Dumnezeu sd to ajute pentru
supunerea i ascultarea ta!
Constanta Hodos. Martirii. to

www.dacoromanica.ro
 W.46 GoNswANTA. HODO,

Ii impreund manile, se lAsa in gybunchi

murmurand rugaciunea pentru lumina sulk-
telor de fecioarA, in pragul sfintelor inda-
toriri, lasate pentru ele de la cel de sus.
Binecuvantata ruga. !
Dis de dimineata Amalia adund rochitele
Irmei, cari se rupsesera mult de la plecarea
ei, le peteci, le nadl, i le aezd iara frumos
la locul lor. Sinatirea de mama ii cuprinse
sufletul i gasi firesc ca nimeni in lume
afard de ea n'ar fi putut-o inlocul pe cea
moartd. Drags -i era casa, curtea cu pasa-
rile, gra' dina cu pomii i trandafirii ei, i
amintirea oraului parasit se perdu incurand,
cum se pierde caldura soarelui intr'un lac
cu profunzimile lui reci, lard de flori i Iod.
Fantazia bogata a tineretei prindea bUcu-
rie din nimic ii faurea viitorul, imbelugat
in frumuseti, camp larg cu lanuri verzi, in-
florite, lumini tanitoare ca intr'un feeric
roman i splendida poezie.
Stoe ii fagaduia raiul i ea it vedea, it
atepta, sd vie. Ii placeau romanele i poe-
ziile. Pe marii poeti unguri ii tia pe din
afard. Intreg volumul lui Kisfaludy it recita
Irmei pe cand se plimbau amandoud pe CA-

www.dacoromanica.ro
 MART4RII 147

rarile gradinei sau in serile lungi de iarna,

cand coseau impreuna cu mama ei, -care o
asculta iertatoare, cu zambetul ei rece ca un
lacat inchis peste toate bataile inimei...
Stoe juca sah cu dascalul Lucaci, si Bela
venea din cand in cand ca o furtuna de
vara, aducea landrica de pe varful Momei
si buchete mari de pais alb subtire ca
fuiorul de in. Ridica in brate pe Irma care
se lipea de pieptul lui si se uita in ochii
lui ea la cer. Ii placed vanatoarea, avea mhna
sigura, impusch la clipa caprioara i pasarea
din zbor. Dar d-na Ribay batrana plangea
mereu, ingrijorata de soarta nepotului ei.
Mosia stramoseasca, rodnica odinioara,
cand munca silnica a iobagilor scotea rod
si din pietri, aproape mimic nu produced
acum. Eliminat din scoala." din pricina porgy
nirilor sale rerolutionare, orfan, fara rude,
fara ajutor de nicairi, mandrul urma al fa-
miliei Ribay purta hainele carpite in coate,
si nepricepandu-se de loc la gospodarie era
amenintat, dupa. moartea batranei, sd ra-
mana plin de datorii, in usa dezastrului
desavarsit. Sarmana femeie se jelui lui Sloe
i-1 ruga sa vorbeasca cu prefectul daca n'ar

www.dacoromanica.ro
 148 CONSTANTA HODq

putea, fi pus Bela ititeo. mica slujba la co-

mitat ? .
Ilie 11 primi pe Stoe cu vechea prietenie.
Ii cladise in Baia-de-Cri o casa incapa-
toare, un mic otel gratuit i cazino in acela
timp, unde slujbaii i prietenii lui din pro-
vincie se gazduiau ca la ei acasd, iar cei din
loc se adunau seara sd citeascd gazete i sd
discute dimpreuna cu eful, afacerile for
politice.
Stoe venea rar i era bine vazut in cercul
acesta ; modest, delicat, cu aerul lui de poet
i filosof, baiatul Anitei lui Chili]. din Man-
druloc tia sd se faca stimat din obscurul
sdu coltior. Cu deosebire 11 iubea vice-pre-
fectul Munteanu, orn de cultura superioara,
poate prea rafinata pentru mediul rustic in
care train. Fin i frumos ca un heruvim,
doctor in drept dela Viena, nu prea se im-
pach cu felul exuberant i despotic al lui
Ilie. Cu toate aceste era nelipsit din casa,
ca1 protonotarul Iona, advocatul Pop i
ceilalti admiratori i neconditionat supui
ai prefectului.
Dupa ce au ramas singuri, Ilie it scutura

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 149

de umeri i.-1 stranse in brate pe vechiul

sau camarad de coala.
Ce mai faci? Te-ai insurat iar? Bine
ai facet. Fata asta mi-a placut de cand era
mica, am vazut-o i eu pe acolo. Frumoasa
fats, plina de viata, harnica, nu-i anemica,
strains gi fudula cum fusese cealalta.
Stoe se ro1 i ingana o scuza stangace
pentru sarmana Antonia. Apoi incepa sa
Spund pentru ce venise, ocolind pe departe
i sustinand nu tocmai elocvent cererea de
slujba.' a tanarului Ribay.
Hie ezt.t langa el pe scaun i-1 intui cu
o privire adanca i aprinsa.
Stoe, tu on eti naiv, ori... Nu vreau
sa-ti spun pe nume! Dar cat vei tral sa
nu-mi mai vorbeti de acel pui de naparca!
5tiu ca l'ai scapat dela moarte, l'ai invatat
carte, i-ai inlesnit fuga din inchisoare cand
polititii din Arad it urmareau sa-1 prinda
cu proclamarile lui Kosuth in buzunari. i
tot tu l'ai sfatuit sa stea ascuns la Aciuva
pang cand procesul revolutiei neisbutite s
se termine. tiu toate...
Mama lui batrana...
Cine se induioeaza de lacrami de baba
www.dacoromanica.ro
 150 CONSTANTA ITODO
r
ajunge in halul lor. Slab, fara de vointa,
o- carps de mototolit fie cum...
Stoe se lupta cu sine ca sa poata sl. rd-
mana calm.
Pacat de tine. Ai lucrat frumos in anii
atia. Ai tradus evanghelia aceea sarbeasca
pentru bisericile noastre intr'o limbs fru-
moasa romanesca i articolele ce le-ai scris
in FederatiuneaD sunt bun; le citim cu drag
aci in casina noastra i eu sunt i mandru
de tine; dar nu tiu ce tot ai to cu ei? In loc
sa-i zdrobeti unde poti, prinzi dragoste, prie-
tenie, mild. ca o femeia...
Eu nu cred Ca trebue sa-i uram...
Pana la moarte! Un pas slab ne pierde.
Sa se duca in jos, dincolo de Tisa. Fars
de mild sa-i starpim de aci din ara.. noastra;
sa stapanim not Ardealul...
Numai de am isbuti ala deodatd.
Suntem putini i... Oare cu totii ne facem
datoria? Pretorul nostru da bani cu camata,
patruzeci la suta is dela oamenii lipsiti, no-
tarul din Lazuri joaca carti cat e saptamana
la birtul mare din Halmagiu. Popescu al
tau, care zici ca e cel mai bun roman i
in foc ar sari pentru binele natiunei, zile in-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 151

tregi st4 in carciurna i oarnenii din satele

lui umbla rataciti, de colo pang cob() netiind
cum sa'--C scoata necazurile la cale.
Ilie ramase pe ganduri, intristat.
1i dau afard !
pe cine pui in locul lor?
Aduc tineri din Banat, din josul Ar-
dealului, caut unde voiu gasi, oameni cin-
stici i muncitori, unul ca unul. Vreau ca
Zarandul s fie un zid peste care sa nu raz-
bata ungurimea in inima Ardealului...
0 femeie Canard intra in casa i aduse
yin pe o tava. Stoe o privi mirat. Era cea
dintaiu femeie in casa lui Ilie. Rana acum
prefectul se servise numai de barbati. Ilie
o urmarl din ochi pang ce ea e1 pe ud
leganandu-se mladioasa cu oarecare coche-
tarie. Nimeni nu atinse vinul.
Dar aceea ce-mi spui to e gray. Pre-
torul Lati da bani cu camata ?
Eu cred ca nu-i singur care s'a apucat
de negustoria aceasta. Cerceteazd i vei afla,
Inca multe in tam to draga, pe care ai dori
aa de mult sa o tii curatA, ferita de toate
pacatele. Nu to -ai intrebat nici odata de unde
i-a facut notarul Oanea, in aavreme scurta,
www.dacoromanica.ro
 152 OONSTANTA BODOS

casa aceea frumoasa de zid pe ulita mare din

Halmagiu?
De uncle ?
Cerceteaza. Si curata Zarandul de oa-
meni cari pot sa ne piarza puterea i sa
te piarza i pe tine...
Ilie tresari i ii incrunta sprancenele im-
binate intr'o cautatura salbateca...
Pe mine ?
Tu nu urmareti decat revendicari na-
tionale i preocuparea asta te face sd nu
vezi decat un singur duman : Ungurul. Cutez
poate prea mult cand iti spun, ca intocmai
cum n'au izbutit ei sd ne cucereasca pe
noi prin terorizare, tot aa nu vom isbuti
nici noi sa -i speriem alungand de ad, de
pe moia lor, pe citiva tineri stramtorati cum
e Ribay Bela Si altii ca el.
Ilie clatina din cap cu indarjire.
Nu! Si nu! Ar trebui s-rni iau lumea
in cap.. Tu poti vorbi aa, caci n'ai fost
la Abrud, unde s'a savarit cea mai cruda
si cea mai marava tradare din toate cate
ii poate aminti istoria... Tu n'ai stat apoi
ani de zile intre ei cum am stat eu la Cluj
i la Pesta, unde i am patruns pang in ma-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 153

duva tirei for desarta, turbata, fanfarona si

marginita... SA' dam mana cu ei? Nu. Ar
fi s ne molipsini de la dansii. Nu'mi mai
vorbi de ei, Stoe. Mai bine spune-mi nu ti
s'a urat la Aciuva? As vrea sa to am mai
aproape.
Stoe tresari.
Unde mai aproape?
De exemplu, in locul pretorului Lai
din Halmagiu. Ce zici?
Stoe se gandi. la Amalia, apoi la Catia
despre care stia ca are o adevarata oroare
de on ce stramutare.
Nu tiu; s. vedem ce vor zice i fe-
meile.
Ilie rase sarcastic.
Asa-i, la tine femeile sunt stapane.

Rasul acesta it urmari pe Stoe 'Ana a-

casa si 11 chinul oare cumva.
In poarta it astepta Amalia sicu nerabdare
it intrebd daca dobandise ceva pentru Bela.
Batrana Ribay se tail in aria ei, pana la
el. Yana si Catia, atat de preocupata cu a-
sezarea clostelor, se opri o clipa cu ,ouale
alese in poala i'l privi intrebator.
www.dacoromanica.ro
 _154 CONSTANTA HODOS

Greu ii veni s spuna adevarul. Dup4

aceea urma un murmur ca o prevestire de
furtund...
Peste cateva zile ii sosi decretul de pre-
tor cu stramutarea la Halmagiu. Fu o cons-
ternare generala.
D-na Ribay fu silita sa stee in pat cateva
zile. Catia plangea in ascuns, iar mica
Irma tot inpachetandu-si papusa, pisica si
toate ale ei, i i sparse vasele, pisica o zgarie
$i fu un vaet... Dascalul Lucaci veni sa a-
jute la mutat, sugrumat de un nod in gat
la gandul cat de pustiu o sa ramana satul...
Amalia regreta piersicii in- Hoare. Oare
la Halmagiu gasi -va ea o gradina asa fru-
rn-oasa? i farmecul muntilor din prejur fl -va
acolo asa de aproape de inima ei? In schimb
Stoe ii spunea ca ii va gas1 prietene in
Halmagiu. Sunt baluri, petreceri, ba uneori
yin actori din Cara de dau cate o reprezen-
tatie, in sala birtului mare, i atunci ea va
avea. ocazie sa auda limba curata roma-
neasca, asa sonora si dulce cum nu mai e alta
pe lume. A zarit el la Ilie pe masa o foaie
de curand aparuta, a Au rora , $i are s i-o
aboneze Ameliei, ca sa citeasca si ea ro-
www.dacoromanica.ro
 MAR TIRII 155

maneste. S nu-i poata zice nimeni ca nu-t

romanca adevarata.
Amalia Se bucura de toate astea si to-,
tusi, privind in ochii rnamei sale, o presim-
tire vaga, nelinistitOare ii cuprinse sufletul.

www.dacoromanica.ro
 XXIII.

ntre Criul alb i muntele Gaina, cu pie-

zie coboraturi din coasts, intr'o vale
adanca larga, deschisa dinspre rasarit,
taiata de ape limpezi, cu maluri verzi, cu
holde batute de soare, cu livezi imbelu-
gate, se rasfata oraelul Halmagiu.
Strazile sunt largi, frumos croite i piata
mare to uimete in fiecare Sambata de unde-i
aa de bogata ?... Femeile poarta fuste albe
brodate, largi i scrobite, se sulimenesc i
calca marunt in varful cizmulitelor roii, cu
tocuri subtiri i inalte. Altfel ca in cele-
lalte tinuturi din Zarand, moravurile sunt aci
uoare, svapaiate, adeseori patimae peste

www.dacoromanica.ro
 it8 CONSTANTA HOD05

masura. Te uiti la maiestatea muntilor din

prejur si to miri pentru ce stejarii nu im-
prumuta nimic din puterea linitei for ne-
infrante sufletelor can se zbuciuma la poa-
lele lor.
Din inundarea deasa a vailor raman la-
curi man, verzi, prin curtile intinse ale- ca-
selor. Broastele intoneaza seara cantece lu-
gubre si frigurile de }paha nu se mai stang.
Si de aci poate graba nervoasa de a tral,
de a stoarce vietei clipa de bucurie ce li
se ingaduie intre suferinta si moarte...
La o parte de oral, curtea boereasca a
contilor Beth len ramasese pustie dupa re-
volutie. Ad se oferi lui Stoe sa-si instaleze
subprefecturar i tot acolo sd-i fie i locuinta,
Masurand odaile mad si inalte, cu usi largi
masive de stejar, coridoarele boltite, zi-
durile groase cu dulapuri incapatoare, un fior
de bucurie it coprinse. Ce bine se va simti
Amalia aci! Es1 prin curtea fara de hotard,
unde in fund se zareau daramaturile capelei
cat6lice, distruse pans in cripta, se uita la
grajduri, soproane si cotinete, si -se gandi
la gospodaria Catiei, ce rost bun va gasi
la toate ad; apoi fa bun bucuros s primeasca

www.dacoromanica.ro
 MARTIALI 159

oferta administratorului, care avea insarci-

narea asta chiar de la stapanul sau, asi-
gurandpe domnul solgabirau ca groful Albert
nu va mai venl nici odata sa locuiasca la
Halmagiu.
Motii omorisera pe mama lui, sarmana
contesa, care se ascunsese in podul cu fan
i fusese luata de acolo in varful lancilor,
in furia poporului, care nu mai cunotea
margini.... Pustiisera castelul cel nou, cladit
pentru contele cel tanar in ajunul insu-
ratoarei, vila de la vfile din Halmagel,
capela din mijlocul curtii, nu pentru ca
groful batran ar fi Post om rau i crud,
din potriva ; dar un urma ale unei familii
ungurqti odinioara dorrinitoare in Ardeal nu
putea sa fie mai crutat de cat ceilalti. Contii
Bethlen mai aveau insa moii i sus in
nordul Transilvaniei, in jurul Dejului, i acolo
petrecea de acum verile groful Albert cand
se intorcea din strainatate.
Stoe puse sa se spoiasca albe zidurile
mohorate, sa se taie iarba plina de scat's"
care crescuse pans i printre scdri, apoi se
intoarse la Aciuva cu inima stransa ca de
o mare grija.

www.dacoromanica.ro
 1(O CONSTANTA HODOS

Catia tesuse de zor ciorapii, aezase rufelp

toate, caci vecinele din ordele trag cu
ochiul pans i prin dulapuri, cu deosebire
Halmajencele... Acum adunit sitele i ciu-
rurile stricate de prin ura, ca sa aeze
clotele fard ca ouale sa se strice cu mu-
tarea...
Cand dete cu ochii de Stoe tngalbeni,
atat ii era de speriata privirea.
Unde-i Amalia ?
0 cautara prin gradina, prin toate odaile
i o gasira insfarit in Camara, zgulita pe
o ladita, muta, uitandu-se cu ochii mari,
stralucitori, in vag...
Stoe caza la genunchii ei i-i saruta ma-
nile cu o fulgerare de spaima fara nume.
Ea-i raspunse intr'un geamat.
Mi-e rau!
Dar ochii ei inflacara0, plini de via0, parca
radeau de tanguirea asta. Catia i Stoe schim-
bard o privire de intelegere. Pe fa0 lui
se arata bucuria unei banueli, pe sand ea
ii facii semn surazand sfios :
Da... Dar aa curand ? !...
Stoe ii ridica iubita in brW cu o ex-
pansiune de bucurie nesfarita...

www.dacoromanica.ro
 IIILARTERII 161

Peste cateva ceasuri femeile din jurul

patului it wstird : E baiat! Fara voie se
gandi la povestea cocostarcului, aa pe ne-
simtite ii venise cel mic...
Amalia nu'l vedea pe Stoe... Cu ochii
inchii, trezita intr'o clipa din infiorarea
chinului nebanuit, cu mana dreapta pe cre-
tetul micutului, trecea dintr'o lume intr'alta,
ca un nor scaldat in bataia blanda a soarelui
din zori... Aproape nu banuise, de cat vag,
ca ceva tare departat, ce are sa vie data,
cine tie cand, maternitatea ei. Lunile tre-
cusera in zbor. Sprintena, ward, in sand-
tatea-i viguroasa, fu o surprindere zgudui-
toare; aproape ca o catastrofa o izbira primele
clipe de chinuri semuitoare cu moartea...
Aa se nate dar o viata! Aci langa ea,
prin ea, o viata noud, un suflet de om, al
ei, cu totul al ei ! Rupt din trup i legat
de inima mult mai puternic acum de cum
fusese inainte de a'l nate... Ce taina sub-
lima se desfa'ura mintei i o umplea de
o voluptate divinal...
Deschise ochii la Stoe i-i pare strain,
putin, omul care se preocupa de dansa
in clipa asta, aa de mare, aa de sfanta!
Constanta Hodog. Martirii.
www.dacoromanica.ro
11
 162 CONSTANTA HODOS

Ce era ea, el? Unelte fara de pret pe langa

suflarea vrajita ce tremura plapanda ca ara-
tarea unei scanteieri de lumi mantuitoare
in pacla intunericului nelamurit... Viata for
de acum? Material dur, caramida si var,
pentru adapostirea sufletelului fraged de
colo, peste capusorul caruia se ingana
credinta, iubirea si speranta intr'o aureola
ce umplea mica odaie toata cu razele ei
tasnitoare in eterne, feerice frumuseti.
E ridica la sari, ferindu'l de atingerea
altor mani, cu o teams nedesluita in pri-
virea-i ca de pe alts lume: fi-va oare om
in lume sa inteleaga revarsarea asta de
simtire? Amorul ei nemarginit.
Apoi incet prinse mana lui Stoe cerandu-i
parca mils, ocrotire, i-i inapoie sarutarea,
cum ar intinde dupa brand ciocul pasarea
ce 'si adaposteste sub aripi puiorii golasi...

www.dacoromanica.ro
 XXIV.

e nume sa-i dam ?

Am ales cloud, Inca de mult...
Elemer sau Geza, ingana Amalia
gale, fara sa observe tulburarea lui Stoe.
Sunt cele mai frumoase dintre toate...
Irma fusese botezata tot la dorinta mamei
sale cu acest nume. Dar din ziva aceea Stoe
ii zicea : Irina, i nu-i vorbea decat romanete.
Explica apoi Amaliei canu'i putea da copilului
nici unul din numele alese de ea ; it rugase
pe Ilie sa fie na i acesta ii spusese de
mai inainte cal va boteza Traian.
Traian !... Bietele femei abia puteau
sa-1 rosteasca, deprinse cu intonarea ungu-
www.dacoromanica.ro
 164 CONSTANTA HOOOS

reasca a cuvintelor, si ochii Amaliei se urn-

plura de lacrami... Stia de la Stoe ca a-
cesta era numele imparatului care adusese pe
romani in Dacia... Dar mult mai aproape
de sufletul ei erau eroii duioaselor romance
si leg ende ale lui Kisfaludy... Purtand acest
name, micutul ei va fi urat de toti prietenii
de altadata si despartit peritru totdeauna
de lumea visurilor trecute, unde cu drag it
reasezase pe odorul ei, ca la un adapost
sigur si cald. Pe cand aci, in lumea asta
noua ? Nu stia, nu vedea nimic deslusit...
Mutarea la Halmagiu se face cu aceea
greutate ca acea din ilinghia. Carele lungi
insirate, cu bagajul casei gramadit in ele,
legat cu franghii, un lung convoiu ce da
fiorul trist al ruinei... Gatita de drum, Amalia
se ulta la orlaile goale cu jalea randunicei
silita sa'si paraseasca cuibul... Alerga in gra-
dina, imbratisa tufisele de iasomie, saruta
florile, vorbi cu merii, cu piersicii ei dragi,
semanati chiar de mina ei, imbratia cu
privirea inlacramata toata intinderea in floare
a raiului iubit. Pe cand Stoe urcat deja in
trasura le astepta nerabdator, Catia plangea

www.dacoromanica.ro
 MAR TIRII 165

in hohote in bratele Doamnei Ribay; abia

puth s'd le adune langa dansul.
In lialmagiu, alts dezolare. dal le, curtea
pang i bucataria, toate erau prea mari. Patu-
rile de cire se perdeau in imensitatea pere-
tilor cari cereau tablouri, draperii, perdele
multe...
Nu-i cash de om sarac, se tanguia Catia
obosita de drumul lung pang la cuibarele
gainelor din fundul curtii... Fusese mult, mult
mai bine la Aciuva!
II inconjurau pe Stoe cu plansori i ce-
reau, amandoud, sd se intoarcd la Aciuva.
Chinuite de nostalgia omului deprins la o
viata ingustd, se induioeau la amintirea
celui mai mic lucru pe care it lasaserd acolo
i nu-1 mai regaseau aci.
Numai cu greu izbuti bietul om s le
arate ca reintoarcerea era peste putiutd. Le
ruga sa aibd rabdare ; toate vor fi bune i
aci... Cauta o alta cash, caci Catia nu se
putea impach mai ales cu bisericuta dard-
mata din mijlocul curtii. Spiritele mortilor,
cu oasele si capetele scoase din cavou si
risipite prin curte, ii umblau noaptea fard
odihnd prin castel... Le auzeh deschizand,
www.dacoromanica.ro
 166 CPNSTANTA HODO

pe la miezul noptii, obloanele zavorite, le

vedea trecand in panze albe de-a lungul
odailor fard de sfarit... siabita, incovoiata
de nesomn, nu mai puteh sh munceasch aka ca
alta data. Stoe suferea cand o auzea dimi-
neata din ua coridorului, cu glasul stins:
Iovane, lase afara viteile!
Cum n'o putuse el invath sh rosteasch
bine romaneste !
Eland acum nu'l jignise acest lucru, dar
de acum casa lui avea sh fie una dintre a-
cele deschise pentru intreaga elita roma-
neasca din Zarand...
Amalia intelese repede noua ei situatie.
Cited cu zel Aurora h i alte mici opere
romaneti, cu sufletul deschis, setos de-
a -i regasi aci lumea ei pierduta.
Si o prindea, cate odata, draga, lumi-
noasa, din farmecul limbei, din ce in ce
mai mladioasa pentru dansa, din frumusetea
unei poezii, din izvorul tineretei sale.
Il primi pe Ilie la botezul copilului i'l
numird Traian, intre entuziaste manifestari
ale prietinilor din Baia de Cris. Nu se
putu mira in destul ce bun i prietenos se
facuse Ilie. Chiar mana i-a sarutat-o! Re-

www.dacoromanica.ro
 MART1RII 16?

trai sara, intr'un colt de canapea, i se

planse intim de uratul vietei singuratice
i-i marturisl ca s'ar insurh i el daca s'ar
mai gasi o fats vrednica .i buna cum era
dansa...
Amalia se ro1. Dar coborand In con-
tiinta ei curata ii marturisi ca aa este;
era bun sufletul ei. Se uita o clipa cu mild
la omul acesta negru, aspru, de care se
temuse pana acum. Mocnesc dar i in inima
lui simtiri adanci, omeneti. Un camin,
o fiinta aproape, nedespartita, jertfindu-se
lui... ii opri ochii la umeri lui lati, la gatul
robust, la bratele acele enorme, fara Inco-
voieri gingar, i nu gas1 nici o fats, dintre
toate cate cunotea ea, potrivita lui. Poate
el ii ghicise gandul, caci incruntand sprin-
cenele groase peste ochii Intunecati, adaose
ca un refren:
Nu-i nici una. Fetele de seama mea
sunt cu tarnele la sfaramat pietriul, sau ca.,
n'au mantuit Inca de plug...
Intoarse vorba la glun)e, se adunara la
masa i inchinara pentru cel nou botezat,
pentru Traian.
Venira i cei trei notari din cercul sub-

www.dacoromanica.ro
 168 CONSTANTA HODOS

prefecturei Halmagiului, dinpreuna cu ne-

vestele lor.
Adusera plocon : un butoia de vin rosu,
curcan, purcel Bras si mere frumoase.
Nevasta lui Popescu prinse a rade de cum
intra pe use. Sulemenita cu alb i cu rosu,
fata unui opincar cu dare de mand, nu-si putea
stapanl bucuria de-a se gdsi intre oameni
asa de sea ma. Barbatul ei, intepenit pe scaun,
se uita la ea piezi cu ochii lui mari si
bulbucai.
Aved obiceiul is noaptea dela carciuma.
El ii trantea de cap sticlele, o tara de coada,
ii zdrobea, trupul in batai... Zacea femeea
in pat o zi, cloud, apoi se scula facand haz
de vanataile brWlor ca niste tulpanuri
albastre...
Aa mi-a fost soarta. Dar nu pot sta
acasd sa plang ca o femeie proasta, on sa'l
las sa"-i piarza slujba... Copii n'am ?
i o lua iar dela inceput. ti placea sa se
gateasca cu maci roii la palarie si cu
panglici in parul ei negru, ea pana corbului.
Ii placea lumea, casa r'anduita si'si ascundea
copiii on de cate on presimtea furtuna, inva-
Vndu-i sd fie linitici, sd stea frumos pang -i

www.dacoromanica.ro
 MAR TIRII 169

trece lui taica.., Plangea, juch, radeh cu ei,.

de gat.
Cristea din Lazuri, cu infatisare visatoare,
simpatica, n'o bateh pe nevasta sa. In schimb
isi juch banii la carti. Plapanda si frumoasa
ca un trandafir alb din umbra, sarmana
femee se ofilea, cu ochii mereu plini de la-
crami, de jalea celor cinci copii, desculti,
rau nutriti, mereu prinsi de friguri...
Sotii Oanea n'aveau nici un copil. Ina 10,
frumosi ca doua statui antice, se miscau,
vorbeau, zambeau cu masura. Ai fi crezut
ca sunt fra0. Tineri amandoi, traiau re-
trasi, intelesi, sgarciP peste masura". Seara
stateau la intuneric s nu strice lumandrile.
Tineau toate posturile si adunau ban cu
ban, camata cametelor, tainuindu-si starea,
cum tainuesc fa.catorii de rele pacatele for
cele mari...

www.dacoromanica.ro
 xxv.
malia se simtl straind in lumea asta
i nu se imprieten) decat cu d-na
Lati, vaduva antecesoruluilui Stoe,
lovit de apoplexie la vestea destituirei sale.
D-na Lati nu purth nici o banuiaid noului
solgabirdu, dimpotriva, se insinud cu tot felul
de amabilitati la familia lui si plangand in in-
tervale, cu hohote sbuciumate, moartea fara
de veste a sotului, ii pasts, obrajii rumeni i
toata vigoarea trupului ei teapan, voinic i
mai inalt decat al tuturor femeilor inalte
din Halmagiu... Vorbeh mult, expansiv i
acaparant. Mica de protopop frunta, cu
titlu de nobleta, instruita la calugaritele din.

www.dacoromanica.ro
 172 CONSTANTA BODOS:

Sibiu, sfatui pe Amalia nici sa nu se duca

la cele trei notArese, si la nici una din
familiile romanesti din Halmagiu.
Romanii sunt inculti. Nu se ocupa de
nimic mai inalt, mai frumos... Vino la d-na
Cisar, e o femeie fins.
D-na Cisar era sotia administratorului
grofesc. $i aceste doua doamne formau elita
din Halmagiu. Alffel decat romancele,_d-na
Cisar cited cat e ziva. Avea opt copii. Casa
primitoare. 0 duzina de servitori cari lu-
crau, furau dupa poftd. Ea nu se interesa
de nimic. T i aranja parul frumos in bucle,
se imbracd foarte corect, in totdauna in
negru, si cited cat e ziva, lungita pe sofa.
Vorbea lin, moale, anemica i slaba. Copiii
nu tineau seama nici de supararile, nici de
lesinurile ei. Cand faceau o pozna mai straj-
nica, tatal for se infuria Si ii bated cu o Iran-
ghie inmuiata in apa... Dupa ce se linisteau
tipetele, ea ii lega truntea cu otet aromatic.
Fete le ei Ilona si Ersi, intre opt si zece ani,
umblau dupa cuiburi de pasari cu rochile sfa-
siate, pe cand ea, nepasatoare de toate, iarna
langa sobs, vara cu storurile lasate, cited,
citra romane peste romane.
www.dacoromanica.ro
 MAITIRII 173

Amalia nu putea sa o sufere, si se mu-,

tars din apropierea lor.
Dar nici in noua casa nu fu bine_ Vadul
morei curgea sub ferestre; adesea crested
apa mare, se varsa inundand zidurile. Irina
trecea puntea la coala. Inteo zi aluneca
pe poleiu, caza sub ghiata si o scoasera la
moara, aproape moarta... Amalia ingrozita,
cert lui Stoe sa se mute i de aici.
Gasira casa protopopului Iorgovan, ra-
masa si asta goala dup.' ce o drama fami-
liars mulct mai sfasietoare decat acele pe-
trecute in revolutie, pustiise locuitorii din ea.
Leana, fosta gazdoaieD si acum vaduva
protopopului, venise de mai multe on plan-
gaud la Stoe, sal roage sa vina sa ada
in casele cele mari. Ea, cu cei trei copii
mititei locuia in cele scunde, alaturi. Nu
cerea nici o chide, doar birul sal plateasca
Stoe, numai sa., nu stea casa pustie, cuib
pentru strigoi...
Casele cele mari erau cladite in forma
de vila, razemate in fats pe o coasts, Cu
subsol in partea curtii, deasupra cu o ve-
randa larga, deschisa la miaza noapte si
apus, spry muntii departati ai Abrudului.,.

www.dacoromanica.ro
 174 CONSTANTA HOMO

Privelitea frumoasa prinse sufletul Ama-

liei. Leana, vorbareata, ii arata odaile Inca-
patoare, cu ferestre gotice i ochiuri mh-
runte, cnumai zece creitari unul, del sparg
copiii cu vr'o piatra. Peretii erau zugraviti,
podelele ceruite, lucruri nevazute pang acum
in Halmagiu.
Se aezard ad pe zece ani.
Catia murmurs la inceput contra scarilor
de piatra prea drepte, i tocmai treispre-
zece la numar. Si in gradina prea mica erau
mai multi mace0 i tufe de soc decat pomi
roditori i loc pentru legume. Dar la urma
nici nu mai avii vreme sh se gandeasca la
astea...
Tot la optsprezece luni, ii soseh -Cate un
Depot sau nepoata. Pregatirile pentru pri-
mire, apoi ingrijirea lor, umpleau in destul
viata celor doua femei.
Amalia obosita uneori de tipetele nea-
stampArate, pierdea rabdarea, pe cand mama
ei, reintinerita, ii adormea in cantece, ea,
care niciodata nu cantase! Ii ocroteh in brate
i-i acoperea in cutele largi ale poalei, pe
toti in jurul ei, iar Amalia ramanea cu nuie-
lua ridicata in mans, cu o induioare as-

www.dacoromanica.ro
 MARTIIIII 17'4'

cunsa in suflet, pizmuindu'i copiii. Pe ea

n'o iubise aa! Pentru ce?...
Nu -i mai recunotea pe mama sa. 0 tiuse
severa, ingheata, cum sunt zilele de iarna,
luminate ici colo de cat o razd rece de soare.
$ acum o vedea caldA, patimaa, sarutand
lung i apasat obrajorn rumeni ai copiilor,
pe and din adancimea ochilor ei cuminti
inunda, ca dupa" un zagaz rupt, iubirea cea
mai santd, a tot-puternica.
Cu deosebire iubeh pe Livia, fetita ye-
nita dupa Traian, o culca cu dansa, o in-
vath poezii pe cari fetita cereh s le citeascd
i ea, singura... Urmarea textul cu degetul
descifra literile i la patru ani se pomenira
cu ea citind istorioare din cartea copiilor
mai mari.

www.dacoromanica.ro
 XXVI.

CrAciunul veneh cu bogatia lui de

bucurii nesterse. De obiceiu Stoe
si Amalia plecau la Arad si se in-
torceau de acolo cu acele vrajite comori
de frumuseti despre cari copiii credeau ca
sunt aduse de ingeri de a dreptul din cer.
Poposira la Silinghia, unde Amalia isi
imbrasita o clipa copilaria in sarutarile de
bucurie ale unei prietine modeste, ramasa.
fats i care o fericea cu expanziune.
Mali, Mali, ce noroc ai avut to I Si
tot rumens, cum erai cand ne jucam in fa-
neata .... *i ai cinci copii?!
In Arad, ocupati cu targueli, Amalia abia
Coustanta Hodolv Martirii. 12
www.dacoromanica.ro
 178 CONSTANTA. HODOS

ava timp sa-si vada o verisoara bogata,

cu cati-va ani mai mare. ce-i fusese protec-
toare in scoala de lucru si de dans, tare
draga. Verisoara faced, parte din aristocra-
tia ungureasca. Bogata, blanda $i frumoasa,
ranaanea nemaritata, ca multe din clasa ei,
poate numai dintr'un simtimant prea evla-
vios., Se mira si ea de copiii Amaliei, de
numele for ciudate, apoi de faptul Ca putea
tral acolo in salbatacia aceea, intre Moti!
Adevarat e ca au par pe limbs ?... Nu
ti-e frica?...
Amalia ii povesti ca Motii sunt oame-
nii cei mai buni, supusi si credinciosi. Se
adunau in jurul ei toti din casa i ascul-
tau ca la basme, 'curiosi i neincrezatori...
Ochii lui Stoe fugeau pe Mures in jos...
Cum s'ar duce o clips, sa-si vaza mama,
imbatranita cu dorul de el, arzator in su-
flet... Intalni un om in mijlocul targului,
.ce-i reamintl trasurile ei. Il opri:
Nu esti din Mandruloc?
Ba de acolo.
Si se privira in adancul ochilor.
Cum to cheama?
Mihai al Culii.

www.dacoromanica.ro
 MARTIR1I 179

Era chiar fratele lui. Stoe it coprinse in

brake i'l saruta aproape plangand de bu-
curie.'
Ce face mama ?
Mihai ofta odata din greu.
A murit...
Stoe se incleta in bratul fratelui sau
inabuind un geamat de durere.
Mama.., mama mea...
Lacrami ii picau pe fata fard sd le simta.
Tot de tine a vorbit pana in ceasul
din urma... Ti-am facut i o scrisoare.
Mihai scoase din maneca ubei un plic
ros i invechit...
Dar Stoe nu vedea slovele dascalului din
Mandruloc, ci chipul mamei lui palid, i
sufletul ei tremurator in agonia ultimei su-
ferinti fara de vindecare de acuma...
Se simI impovarat de un pacat mare.
De ce nesocotise chemarile ei duioase, zi-
canduli mereu ca mai avea, vreme? Cu cat
mai tarziu, cu atat mai mare va fi bucuria
revederii... Uitase omul, ca." viata nu-i venica
i o fiinta iubita nu trebue lasata departe,
in ateptare. N'avusese decat cinci zeci de
ani. Sanatoasa, in putere, de ce n'a mai trait?
www.dacoromanica.ro
 180 CONSTANTA HODOS

Dorul, vierme ce roade copacul viu din

radacind. Nu-i destul ca l'a crescut? El
i-a luat zborul in lume, ca pasarea dupa
ce-i cresc aripile. Dare pasarile nu se mai
intorc niciodata langa mama for dupa ce
au invalat sa sboare? Cand se aduna in
carduri, nu-i oare o singura i aceeai familie?
Atat de nemernica sd fie visa, Inca nu
suntem datori cu nimic celor cari ne-au
dat-o, cu osteneli i jertte ne au sustinut -o
in vrdsta aceea frageda, cand lard indoiala
am fi pierit lipsiO de ingrijirea lor ?
Remucari crude it munceau. Lud pe A-
malia i plecara in caruta lui Mihai, la
Mandruloc. Ingenunchiara la mormantul A-
nitei, in rugaciuni. Ii cumparara o cruce
de piatra, i o impodobira cu flori din ghi-
veciuri. Stoe se culca in patul ei, o vazii
noaptea in vis, mahnita, i pe cand Amalia
dormed senina, inconjurata de binecuvan-
tarea iertatoare a moartei, pe care n'o cu-
noscuse, in sufletul lui se tanguia regretul,
sfaietor de trist, i nu void sa-1 ierte.

www.dacoromanica.ro
 XXVII.

e intoarsera abia dupa o saptamana

,8 la Halmagiu i pentru intaia oars

in viata Stoe nu'i putii imbratia
copiii cu aceeai bucurie fara de margini
ca pang acum...
Un uruit de trasuri, sernanator cu tune-
tele cerului, se auzi in curte i trezi pe
Stoe din melancolia gandurilor, in cari se
adancise aa de mult. Era toamna, seara;
ridica storul dela fereastra i vazii mirat
trei trasuri pline de negrete.
Rectinoscii pe Ilie, la felinarul trasurei,
intre tovardii lui nedespartiti, cu un cap
mai inalt decat toti.
www.dacoromanica.ro
 182 CONSTANTA Aopos

Ei, nu v'ati culcat? Bucuroi de oas-

peti? Ai loc pentru toti, on ne ducem la
birtu al mare? striga el din scarf.
Stoe it asigurd, zambind, ca daca n'or fi
paturi destule, sunt hluji i paie curate, i
tot e mai bine de cat la han. Ii potti in
casd. Femeile alergara dupa randul ospa-
tului. Ilie se uita scrutator in ochii vechiului
sau prieten.
Ce faci? tii de ce am venit? Nu stii,
nu stii nimic. Stai in casa cu muierile, cu
copiii, nu citesti gazete, nu stii nimic !
Stoe it privea nedumerit. in adevar de
o saptarnana nu citise nici o gazeta.
0 tristeta vadita se aternu pe fata as-
pra a lui Ilie :
Am pierdut razboiul. Prusienii ne-au
prapadit... In curand vor sosi fldcaii nostri
ciuntiti, ca vai de ei, si multi vor ramane
acolo de veci... Trebuie sa pregatim popo-
rul... Trimite numai decat vataseii tai din
sat in sat sa adunam crestinii, caci maine
ma tern s nu ne soseasca veti i mai rele.

Un oura! >> puternic, prelung i cutre-

murator, eit din mii de glasuri, taid at-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 183

rnosfera rece, plind de ceaVa a diminetei

si se inalta peste marea de capete desco-
perite, agitate ca valurile negre ale primej-
diei...
Curtea imensa a subprefecturii abia in-
cape& lumea adunata.
Ilie Crian, urmat de prietenii sai, cari se
intretineau cu fruntasii, ei in mijlocul adu-
narii, cerii sa. vorbeasca i clocotul infier-
bantat, isbucnit in strigate: Sa traeasca,! se
potoll ca prin farmec.
Poporul ascuita vorba tribunului i strange
in inima lui fiecare mangaere, fiecare fa-
gaduiala si povata sfanta, ocrotitoare de rau.
<Austria pierde al doilea razboi de cand
ungurii, neobos4i in staruinta lor, cauta
din toate puterile s infrangd puterea ei
.i sa pundiaraistapanire peste vetrele-noa-
stre, aparate acum doudzeci de ani,cu atata
varsare de sange... i intre capetele des-
velite aci multe vor jell iar, plangand moartea
feciorilor cazuti mai eri, in luptele cu Pru-
senii...
Dar grija zilei de mane inabuse jalea
cea mai sfa'sietoare. Viata ii cere drep-
turile ei. Dela izvorul mic, ce de abia ra-
www.dacoromanica.ro
 184 CONSTANTA. HODOS

sare ca o dara suptire din stanca, pans la

raul mare, puternic i navalnic in albia lui
larga, apa curge.
Ii face vad in lume omul harnic, inte-
lept i cu credinta in puterea lui. Numai
cei slabanogi ii pleaca capul la nevoi i
plang Inzadar. Omul intreg nu se teme de
primejdii, ci le infrunta i vede lumina, ca
vulturul, i in bezna intunericului.
Ungurii au cerut imparatului unirea Ar-
dealului cu Ungaria, ca sh poath aveh ei o
tard mai mare, mai puternica si sh o car-
muiasch singuri...
Un murmur de protestari, cum e cutre-
murul, ca un uragan eit din adancul pa-
mantului, opri cuvantarea tribunului. Numele
lui Iancu, Horia, se amestecau cu strigate
inabusite : Nu! Odata cu capul, asta n'o
vrem noi !
Ilie ii potoll, cu vorbe chibzuite le arata
ca in zadar ne-am mai opune noi, o mana
de oameni, impotriva hotararei unei mari im-
paratii, Unirea s'a fa'cut. Pamantul pe care
stam acum nu se mai cheama Ardeal, ci
tara Ungureasca.
Se facil un minut de tacere solemna. Ca-
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 185

petele agitate se inchinara adanc peste piep-

turi. Si nici un graiu nu se mai auzl, doar
ici colo cftte un suspin, asemanator. cu
agonia.
Batranii se resfirau, se aezau pe Cate
o piatra, cu fruntile intre palme, pierduti
in reveria trista a viitorului iard intunecat.
Pentru ce s'a luptat Iancu? Pentru
ce s'au mai aprins i macelitrit orarle i
satele noastre ?...
Tinerii au ramas s is seams de cum
spunea mai departe mai marele lor, ca :
Imparatul nu ne-a dat totui de tot pe
mana dumanilor notri. Noi legi s'au facut,
deopotriva de bune pentru toate natiunile
din imparatie. Ungurii nu vor carmul singuri,
ci vom avea i not romanii, loc in sfatul
tarii. Poporul de jos va avea dreptul s-i
aleaga el slujbaii, dela cei mai mici pans
la cei mai mari din comitat, i tot el va alege
i pe acei sfetnici cari vor hotari mai departe
asupra vietei lui. Nu vom mai fi stapaniti,
ci vom fi singuri not stapani pe traiul i
avutul nostril.
In linitea profunda a .multimei, oamenii

www.dacoromanica.ro
 186 CONSTANTA HODO3

faceau semne celor departati sa se apropie

i sa asculte.
0 Dela destoinicia noastra se hotarate dar
binele on raul viitorului. Daca ne alegem
slujbai buni, oameni de sfat priceputi i
treji, vom trece cu bine peste greu. Iar de
nu, i mai ales de vom asculta ademeni-
rile strainului i it vom alege pe el sa ne
poarte de grija, -vai de capul nostru va fi!
Slanina in grija pisicei.D.
Alegem pe cine ne spui d-ta! striga
un frunta Halmagean. i sute de voci it
inganar6 intr'un rasunet:
Traiasca Ilie Crianu, parintele, capul
nostru! Pe el it trimitem in sfatul tarei!

In vreme ce Amalia intindea o placinta

lunga pe masa mare din sala de mancare,
feciorul numara farfuriile, Catia ingrija sa
nu se arda curcanii, servitoarele pisau zahar,
migdale, i d-na Lati faced reteta unei in-
ghetate, jos pe banca din fata casei, pe
din afara linitita, se aeza, sosind in pai
rani i domoli, un drumet ostenit.
Ii scoase palaria pleotita din cap, su-

www.dacoromanica.ro
 MARTIR11 187

manul rupt iI dete la oparte, se sterse de

naduseala cu maneca camasii innegrite,
peste fruntea lata, peste oasele pieptului
gol i apoi ramase privind in vag, cu ochii
rataciO in alte lumi...
Cine era? Daca l'ai fi intrebat, nu-fi ras-
pundea. De unde vine, unde se duce?
Din noapte, in noapte ! ar fi oftat,
trecand cu mana-i de ceard peste firele pa-
rului rarit, rasucind ganditor, cu o melan-
colie sfasietoare, mustata galbena si alba...
Apoi m duc iar ar fi incheiat cu tine
vorba, ca sa nu'l mai chinuesti cu intrebari.
Dar nu l'a suparat nimeni.
Cand s'a intors Ilie Crisanu cu ai lui l'au
gasit adormit, invelit cu sumanul rupt, cu o
piatra la cdpatai.
Iancu!
L'au privit cu jale. Apoi l'au ridicat bi-
nisor in brae, l'au adus in casa intr'un pat
bun i cald unde s'a desteptat abia inspre
sears, linittit pi cu o blandete trista in ochii
lui albastri, cari nu mai vedeau realitatea.
S'a lasat imbaiat i imbracat ca un
copil. A stat la masa si a mancat cu pofta.
A baut yin, cu incetul cuprins de o veselie
www.dacoromanica.ro
 188 CONSTANTA HODO.9

dulce, a luat pe Livia in brate, s'a intrebat'o

daca vrea sa-i cante din fluer.
Iii cauta fluierul ramas in suman, i in-
cept o doing trista. Puse copila jos, se ri-
dica in picioare, inspirat ca de o lumina.
Iancu cel frumos, inalt drept, batea tactul
i
cu piciorul i canta cu insufletirea ce-i da
viata reintoarsa din mormant.
Ilie it strangea in brate, Stoe ii saruta
mainele plangand, pe cand ceila10, nebuni
de bucurie, intonara cantecul lui din raz-
boiu, cu eroicul refren :
Iancule mare,
Viteazule tare,
Gu not sa fii,
Tu Insoteste
Si 1nsufleteste
Pe ai tai fii.
Hotarard sa nu'l mai lase pribeag.
Geniul romanesc, cel mai curat de sub
soare !
Dar cand sa'l is dimineata cu ei, Iancu
ii lepadase hainele cele bune imbracand
iar sumanul lui, i cu fluerul de cioban in mans
iii reluase drumul pribegiei iards prin paduri,
drumul lui fara de sfarsit...

www.dacoromanica.ro
pip .
Sr 11
"":
--- i---"--
_....
.--cal'oelt.
00 1114
,,tiZ.,,lillo
i.,.i-.- .11 nil l6nlllmlillll

XXVI I I .

ulta vreme Stoe nu se putii des-

metici din impresia puternica a
zilelor din urma.
Muncit de grija celor ce aveau sa vina,
isi framanta mintea cu tot felul de planuri
asupra situatiunei in care se gaseau acum
iarasi romanii, sub carmuirea ungureasca.
Descoperirea facuta de Ilie poporului cu
atata avantat optimism, cum ca dela el de-
pinde viitorul senin sau tulburat, ii um-
plea sufletul de inflacarare si de teams in
acela timp.
Dela el; dela el?...
Sa - ?i aleaga slujbaii vrednici, pricepui,

www.dacoromanica.ro
 190 CONSTANTA HODOS

cari sa-I conduca pe o cale atat de limpede

i dreapta incat dusmanii s nu gaseasca
nici un nod de deslegat, nici o vina de in-
laturat. Dar unde erau oamenii acestia ? Se
_gandl la notarii lui cari zilnic faceau mici
abateri de la lege si pe cari cu toata staruinta
de frate nu putea. sa.-i deprinda la o vista
sobra, linistita, unde sd nu aiba in vedere
decat ordinea si impecabilul bun mers al
administratiei publice. Se gandl la satele
invecinate, pe Cri in jos, unde taranii ince-
purYa cuprinde ceva, din pomarit, din paman-
turile recatigate, unde proprietarii unguri
alungati in revolutie, arendau acum mosiile
for micilor camatari jidovi, cari se incuibau
aproape in fie -care sat, ridicand pravalii i
crasme noi, imbiind poporul cu vitiul al-
coolului $i de aci cu tot desfraul vietii ome-
n esti.
Singur sd-si croiasca soarta? Asa spuneau
noile legi constitutionale.
Fi-vor ei destul de tari ca s resiste ten-
tatiunilor cu momeli ai emisarilor unguri
prefacui acum in cei mai buni prieteni ai
poporului, vorbind in limba for si cerand
sa fie alesi in cate o mica slujba comunala?...

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 191

Amalia se apropie de el i se uita intristata

in ochii lui tulburi.
Nu tiu, Stoe, dar am inceput sa ma
tern si eu, ca odinioara biata Antonia... De
cate on vine cineva in casa noastra, to to
instrainezi si nu-0 mai pass de noi.
Cu privirea ochilor ei, ca apa limpede
din lacuri, invalul capetele copilailor din
jurul mesei rotunde, pans la degetele ma-sei
pierdute printre stralucirea repede a carli-
gelor dela ciorap.
Iti faci ganduri in zadar, opti el.
Traian trebue dus la gimnaziu, Livia
la un institut. Pe Irina...
Stoe tresari.
Irina?... Ce-i cu Irina ?
Tandra fats se scula dela masa, inalta,
subire, cu o sfiala nedesluita in miscari,
se apropie de ua. Ochii ei mari, negri,
scanteetori de pasiune i de o bunatate umila
in acela timp, implorau in zadar iertarea
mamei vitrige.
Trebue s'o maritam.
0 cere cineva ?... Cine ?
0 roeata vie se intinse peste obrajii

www.dacoromanica.ro
 192 CONSTANTA HODOS

slabuti ai copilei, si cu o privire de care

fierul s'ar fi topit dispara in coridor.
Tu nu ghicesti? Bela.
Stoe sari din jet.
Ribay ? Ribay Bela? Linde s'au re vazut?
Cand a fost acl?
S'a intors dela Pesta de trei zile... De
trei zile, in fiecare zi veneh pe la nof. Tu
nici nu stiff, ai ajuns oaspe acasa la tine...
Dar asta nu trebue sa to surprinza; Irma
de mica it adorn, si sa gandea la el ca la
singurul ei idol... Bela o iubeste.
Se face o clipa de tacere adanca. Rana
i Lenica cea de cinci ani ii intoarse capul.
Ce o fi minunea aceea, pe care mama ei
o pronuntase cu atata apasare vrajita: iu-
beste! Ceva la fel cu imaginea ingerului
care aduce pomul de Craciun... Nu se vede
i totusi se simte, par'ca un falfait de aripa
alba, moale, calda, umple casa, pe langa
pervaz, prin ferestrele inchise, la broasca
uii, subtire, nevazut se face, apoi ese si
sboara.' iar la cer...
Si to nu-mi spui nimic?
Abia to -am prins pentru o vorba. I-o

www.dacoromanica.ro
 MARTIR1I 193

dai?... Nu-i fata mea i n'am pici un drept

asupra ei, dar daca ar trai Antonia...
Fu o isbucnire de furie, aproape un
racn et,
Nu trdieste! Si, e bine ca nu trdete!...
Nu, nu, nu! Eu nu-mi marit fata dupa un
ungur.
Copiii se stransera in poala bunichii i ea
ii duse sa-i culce. Amalia ramase inmar-
muritd.
Ura asta violenta, nebanuita pang acum,
in sufletul bland al lui Stoe, o ameti, ca o
lovitura de ciocan in tampla.
In omul cel mai bun doarme aa dar o fiara
ascunsd i n'ai decat sa atingi invelitoarea
cea adanca pentru ca ea s. se detepte urland,
gata sa sfasie, sd omoare...
Cu gatlejul strans, Amalia abia putii sk
ingane:
Stoe... Stoe...
Din inima lui tanea amarul amintirilor
toate mizeriile suferite, pang la
bunicii lui din Maramuref,3 lasa0 prada morcii
de foame.
Tu tii ca sunt roman curat, i totusi
crezi ca as putea sa fiu un tradator de
C:onstanta Rodog. Martirit. 13
www.dacoromanica.ro
 194 CONSTANTA HODOS

neam?... Sa-mi dau copilul, trup sin t?upul

meu, sangele meu, unui ungur al carui tata
a sugrumat, a omorat frati de-ai mei?
Se plimba cu pai iuti prin casa s,i abik
intr'un tarziu bags de seams cum se incli-
nase capul ei frumos ca o floare batuta de
bruma. Se aeza langa ea.
Ai vorbit to cu el ? *i Irina ce zice?
Amalia ii ridica ochii plini de lacrami.
Daca urqti aa de tare ungurii, pentru
ce ai dus fata la Arad unde n'a invatat
decat ungurete i unde s'a infiltrat in su-
fietul ei, ca odinioara in al meu, dragostea
de poesii i eroi unguri, firete ca i de
acei tineri i in viata. Tu tii ca Bela e poet
i e un mic erou?
Stoe se gandea ca in adevar ar fi fost
mult mai bine sa'-i fi crescut fata la Sibiu,
dar ii fusese mai la indernana Aradul. Omul
trage la locuri cunoscute.
Ce fel de erou?
A invatat singur dreptul. A facut exa-
rnenele i a luat licenta la Pesta.
Poate sa. fie advocat, procuror, chiar ivi-
tipan ! Academia din Pesta i-a premiat un
volum de versuri... Uite aci!

www.dacoromanica.ro
 MA RV RII 395

Amalia scoase chn sertarul masutei de

cusut un voluma de versuri, cu o mica i
naivd dedica0e pentru Irina :
Roza-i, in lumea florilor, cea mai pre
tuna. In lumea fetelor eti tu, a mea iubith. D
Stoe invarti cartea potolit puOn, aproape
un zanabet ii gaddli buzele.
Copildrii!
?,poi deveni ear serios.
Irina it iubete?
Nebuna! Nu doarme, nu manancd,
moare...
Un zgomot neobinuit se auzi de afard
ca un favit de Frunze, inganate de vantul
toamnei... Stoe deschise ua.
0 doamnd straind, in velitd in aluri de
matase, urch scdrile ajutata de Irina, vor-
bind fetei cuvinte intrerupte, intrebdri,, mo-
nosilabe.
Batrana! murmurs Stoe.
Ribay neni, striga Amalia deschizan-
du-i braele amandoud cu o pornire de dra-
goste adevarata Ribay neni!
Se vindecase aproape. Fata'i albs stra-
luceh ca fildeul i parul ca argintul,
Navalird in casa Catia i copiii in canal-
www.dacoromanica.ro
 196 CONSTANTA HODOS

.utele for de noapte i batrana ii saruta pc

rand:
Asta care-i ?
Victoria, Lenica, Sabin, Traian i asta e
Livia.
0 copilita de zece ani, leita Amalia, doar
mai delicata, se apropie din prag i saruta
mana batranei cu o duioie calda ce se lips
de inima ei i o face sa tresara tinandu-i
ochii albatri o clipa nedeslipiti de acest
chip de ingera, mai deosebit decat toll
cei din jurul ei.
Amalia ii trimise iar la culcare, ajuta
D-nei Ribay sa-i scoata alurile, oonii.
ingriji de odaie calda, cu pat bun, in vreme
ce Irma aduse cafeaua cu lapte Si omleta,
gatita intr'un adevarat farmec de iuteala.
Dupa ce Catia linisti copiii, se aeza si
ea Tanga D-na Ribay privind-o cu adorare.
Singura noastra prietena, singura...
Si o lacrima ii picura din oehi.
Stoe se simti stramtorat i gasind un
prilej se strecura afara.
In poarta se intalni cu Bela.
Se implinise copilul intr'un barbat voinic;
mai mult sumet decat supus 11 intampina.

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 197'

Salut, bade Stoe!

si -i intinse mana cu un zambet ademe-
nitor, ca o capcana deschisa...
Buna seara, raspunse Stoe rece, abia
atingand mana frumoasa a tanarului, alba,
ca de femeie.
Apoi grabit, ca pentru sine, adause:
Am putin de lucru in ora, ma in-
tore pe urma.
Ii intl paii spre birtul mare unde din
gang auzi vocea raIuita" a lui Popescu :
Nu ne trebue constitutie... Nu ne trebue
alegeri... Sa ramanem cum am fost!
Un pumn dat in masa, ciocniri de pahare
i deasupra for cantecul lautarilor reincepii
cu putere...
Stoe deschise ua incaperei plina de fum
i o clipa de tacere se fad' in mijlocul ga-
lagiei.

www.dacoromanica.ro
 XXIX.

ri cat de preocupat ar fi fost Stoe, nu

putea sa nu observe turburarea ce
a produs aparitia lui asupra ceta-
tenilor adunati ad.
Popescu amuti, Oanea se ridica in pi-
cioare acoperind cu talia lui inalta flacara
tremuratoare a lumanarei de seu. In clipa
ce Stoe se sileal in acest semi intuneric sa
deslueasca fetele tuturor, in celalalt colt al
mesei Cristea stranse repede cartile, ii
netezi pletele inaduite peste o frunte fru-
moasa, plati ce perduse i se apropie de
ceilalti.
Cu totii pareAu a'l intreba:
Ce s'a intamplat?
www.dacoromanica.ro
 200 OONSTANTA HODos

Ce minune it aducea ye superiorul for

la tbirtul mares unde nu venea alta data
decal silit de vr5o imprejurare cu totul ex-
traordinara? Se pune la cale iarai vr'o a-
dunare mare, se anunta iar vr'o schimbare
in Cara sau ca arde undeva in ora?
Stoe le dete buns seara prietenete, apoi
ca nici odata cera birtaului un scaun, Inca
o lumanare, se arza i se uita cu luare
aminte imprejur.
Toata notabilitatea Halmagiului era adu-
nata ad. Pana i D-nul Cisar, adancit in-
tr'o partida de ah, rou la fa0 ca i vinul
dinaintea lui, ii incalzea sufletul aci la cate
un cantec al lautarilor.
Petrecei... Petreceti inainte, le zise
Stoe, jenat parca de tacerea ce se facuse
de la intrarea lui. Vorbiti, canta0 inainte...
Am venit numai sa NI mai vad, sa mai
schimbana o vorba, cloud, impreuna...
Popescu, mai indrasnet, facia semn bir-
taului sa mai aduca yin i umplit paharele.
Sa auzim dar, ce-i noutatea pe ziva
de azi... Da, asta-i, sa mai tim i noi, ho-
tarirea mai marilor de sus, ca tot n'am in-
teles bine...
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 201

Ti-am auzit glasul, ii rdspunse Stoe

zambind. Nu vd trebue constitutie, alegeri,
sa ramanem cum am fost.
Asa-i, asa
E ca i cand ai zice. ca nu mai vrei
maini si picioare, ci niste far, scutice si
bratele maicei tale.
Popescu inholba ochii, pe cand ceilalti
isi inghesuiau capetele in jurul lumandrilor.
Cum adica, nu a lost bine mai nainte?
In bratele nemtilor. Ba da. Cine n'are
mama bung se alipeste si de cea vitriga...
Dar vezi, vitriga in drum ne lasa. Sd im-
paca cu dusmanul Si ne vinde.
Dar nu ne dam vanduci! se auzird acum
mai multe voci deodatd. Nu ne dam, data
cu capul.
Capul ne trebue, rdspunse iardsi zam-
bind Stoe cu ur, aer pasnic. Ei ne-au vandut
deocamdata ungurilor. Asa au crezut ca
se cuvine intereselor Impardtiei; capul dar
sa nu ni-1 mai pierdem acum inzadar. Ce le
pass nemtilor de noi? Ia niste valuri peste
cari corabia for trebue sa treacd biruitoare.
Sa plecam umarul, cum se pleaca valul, dar
mintea sa n'o mai pierdem.
www.dacoromanica.ro
 032 rONSTANTA HODO

Cristea ii netezi parul cu mana dreapta,

care tremurit putin, i ii stranse scaunul
mai aproape de Stoe. Iar Oanea, tot in
picioare, inalt i rece, intreba :
Pe cand s'au hotarat alegerile?
Peste cloud Iuni, raspunse Stoe dupa
ce indbui un Mtat lung, ca de o grea grije.
Peste cloud luni comitatul Zarandului,
tard ungureasca, cum ajunsese acum intreg
Ardealul, aveh sa teimeata doi deputati in
parlamentul din Pesta. Tot atunci avea sa
fie schimbata fata intregului Imperiu.
Cu greu, dar totui au inteles cei adu-
nati in birtul mareD importanta acestui
moment din viata neamului nostru.
Lautarii incheind cantecul intr'o tacere
addrica, intinsera palariile dupa creitari
apoi eira incet, ca din casa unui bolnav
adormit.
Am prins mijlocul, ii zise Stoe tar-
ziu noaptea, dupa ce golise" cateva sticle de
yin in tovAra"ia oamenilor sai. tiu acum
in ce chip se patrunde in inima Ion.. Tre-
thue sa stai cu ei, sa rdsbeti prin ceaa

....... .
mintii for cu incetul, cu stdruintd!
. ,
www.dacoromanica.ro
. .
 NARTR11 203

Bine-cuvantata i rodnica staruinta.

Triumful se intinse ca un soare fierbinte
gramadind sperantele an inimi, innundA.4
in ploae de aplause, nesfarsite urale, cari
cutremurau Zarandul ca o furtund de bu-
curii deslAntuite.
Reincepii iarasi, cu o putere ca niciodatd,
cantecul lAutarilor. Slobozi acum! Slobozi
de robia iobagiei, slobozi de beamterii*
nemti, plictisitori i nesuteriti, scapati de
primejdia subjugArei ungureti ce- i ame-
nintase iarasi inspaimantatoare, toata sufia-
rea romaneasca, dela Baltele pana la Deva
respira o clipa uoara ca gandirea unei pa-
sari, inaripata intr'un sbor tanar i avantat.
Ilie Crisanu si Ion Munteanu, in dieta Un-
gariei, alaturi de alti deputati romani, alei
cu insufletire de popor, tineau cu indarjire
la drepturile castigate ale natiunei, colile,
biserica, folosirea libera a limbei in comi-
tatele romaneti...
Ardealul, tara Ungureasca? Haida de!
Cu numele!
Prefect in Zarand fa numit un roman..
Batran, intelept i cu vaza, cerut de Ilie
Crisanu. Slujbasii din comitet, romani,. sub-
www.dacoromanica.ro
 201 CONSTANT4 }{000S

prefectii romani pana la unul. Nici un notar

la sate, nici macar un scriitora, nu Inca-
puse ungur.
Beamterii neinti retrai din slujbe, cu
mica for pensie, daca nu plecau, ii in-
vdtau copiii romanete.
Nticii proprietari unguri, poreciiti in bat-
jocura : nobili de qapte prunih, se inchideau
in livezile lor, tacu0 i sombri, inecand in
suflet dorul for de rasbunare... Largul era
al nostru.
0 clipa de izbanda in veacul asupririlor
umilitoare. 0 clipa de lumina in bezna
temnitei spalata cu singe. 0, cat bine face
sufletului amoilit! Fluture ce sboara in soare
fara grije de apus. Lasa0-1 sa sburde in
jocuri, sa soarba nectarul clipei, caci e scurta
clipa!
In casa lui Stoe oaspetii se perandau
intr'una i veselia ii facea atra uneori
falfaind panzele ei albe in saltarete canturi,
pana in rumeneala zorilor. Amalia apucata
in valtoarea asta, petrecea i ea. Dar nu
din toata inima.

www.dacoromanica.ro
 XXX.

n odaia copiilor adormiti, Catia pe un sca-

unel langa sobs, carpind rufele, veghia.
1 i ofta.
Alaturi in patul din fund, ferit de cu-
renturi, dormea Irina. Din ce in ce mai
slabita, cu obrajii rumeniti de friguri, co-
pila opteh in vis Cate un cuvant duios,
ca suspinul frunzei ce se pleaca in vaja-
irea vantului rece, prea crud pentru firele
vietei sale subtiri...
S'a dus Bela, i de un an intreg nu s'a
mai auzit nimic de el.
Rdnita pans in suflet, d-na Ribay, care
se bucurase tare ca Irina avea sa. -i fie nora,
www.dacoromanica.ro
 206 CONSTANTA HODOS

s'a intors. la Aciuva, umilita din cale afara

de refuzul lui Stoe. De atunci Catia nu
mai are nici o prietend i tresare de Cate
on ii loveste auzul suspinul copilei...
Ii aduce aminte cum iubise i ea odata.
Numai odata.
Iubirea-i ca viata, odata te nati, odata
iubeti. Celelalte simtiri cunt arnagiri ne-
roade i Dumnezeu sa te fereasca de is-
pita for !
Din odaile departate se auzea sgomotul,
cantecul, glumele i rasul... Dar nu patrundea
nimic din caldura veseliei in viata ei, o
biserica tacuta unde doarme moarta bu-
curia tuturor placerilor trecute... Numai re-
gretul invie uneori i ghiara remucarei,
care nici odata nu iarta, mai rupe i acum
faii vii din inima ei...
Cu ce ziduri groase trebue s fie im-
prejmuita viata omeneasca ca sa n'o poata
atinge nici odata ispita pacatului care pa-
trunde in suflet ca un hot viclean, pe nesimtite.
Cat de tari trebue sA fie credintele Ante,
ca nimeni sa nu poata atinge legile for
curate ! Din ce miazme otravitoare se nate
oare in sufletul omenesc desfraul patirnilor

www.dacoromanica.ro
 MARTIRJ11 13.07

deorte,valtoarea de primejdiipentru linistea,

pacea Si sanatatea atator vieti, conrupte
intr'o clipa slabs, nebagatoare de seams ?...
Pierderea iubirei, singura putere mare si
luminoasa, busola vietei, asta e si primej-
dia ei.
0 simte i o stie batrana, de cand iii
inmormantase si ea iubirea, din clipa
i
aceea slabay nebagatoare de seams, cand
pierduse pentru totdeauna si mangaiera ul-
firna a durerii: curata slavire a amintirilor
sfinte...
Se tulburase firea ei intreaga atunci, si nu
mai puteh sa aleaga din ea, ce-i rau Si
ce-i bun.
Cativa ani in urma, dupa ce ramasese
singura stapana in castelul din ilinghia,
mai venise data el, omul ce o pierduse
ast-fel. Amalia era de sapte ani atunci, se
juca in curte; incepuse sa planga.' cand stra-
inul o prinsese numai decat in brate, in
sarutari nebune, cari miroseau a vin Si
a tutun.. Catia si-a inchis copila in casa.
Iar pe strain l'a oprit pe scara cea dintai.
Sa-i dam nume copilei... Ne cununam,
Ma duc pans la Papa...
www.dacoromanica.ro
 208 CONSTANTA HODOS

Dar ea ii taiase vorba, aratand pre tra-

sura oprita la poarta, cu o lads saraca, la
fel cu acea in care ii pusese odinioara ba-
trana servitoare din Bihor cate ceva din
rufele ei...
De atunci o viap.' de om s'a scurs i de
nimic din toate cate s'au petrecut in sufletul
ei, n'a vrut sa mai tie. Pe Amalia a fe-
rit-o, a izbutit s'o poata feri, de focul pa-
timilor nenorocite... Dar pe acest vlastar
plapand, ce geme colo in patceanul ei alb,
mototolit Si umed de naduala suferintei,
cine i cum sa -1 poata scapa?
0 bataie slabs in ua o facu sa se cu-
tremure de spaima. Acum la miezul nop-
iii?... De necrezut. Bataia se auzi din nou
insotita de asta data de o chemare abia
optita :
Cati new !...
Sari depe scaun i fu izbita in prag de
fulgerarea a doi ochi albatri, plini de fo-
cul dorului invapaiat.
Vreau s'o vad, Cati neni, vreau s'o
vad... Am auzit ca'-i bolnava, moare, Irma
mea, floarea sufletului meu...

www.dacoromanica.ro
 31ARTIRII 209

Un ii:lat de bucurie, ca ipdtul pasarii

scapata din ochirea glontului:
Bela!
i cloud brate supiiri cuprind un cap fler-
binte inteo strangere incletata...

Constanta Hodot. Maitirii. 14

www.dacoromanica.ro
 XXXI.

n Camera din Pesta fierberea era in

culme.
1 Are cuvantul un tanar deputat de curand
ales in parlamentul tarei.
Cand apara la tribuna, in jocul razelor
luminei de sus din bupola inalta cu ochiuri
stalucitoare, parea el insui o raid din soare,
atat de frumoi ii luceau ochii albatri i
parul auriu inelat imprejurul obrajilor albi ca
spuma alba a norilor.
Un murmur de simpatie it primi i toti
ii opteau numele cu drag:
-- Ribay F... Ribay Bela!
Ar fi putut vorbl ori cum i orice, acest
www.dacoromanica.ro
 212 CONSTANTA HODOS

tanar, aprobarea plutea dinainte in gandul

tuturor.
.
Legenda de cuceritor it facuse ce-
lebru.
Desveli amanuntit, ca un cunoscator cu
adanca patrundere, situatiunea politica a
unuia dintre cele mai importante tinuturi
romaneti.
Era vorba de sfaierea Zarandului i an exa-
rea lui la judetele vecine unde romanii nu erau
aa compacti.
... In undele Criului alb, limpezi ca
lacrimile copiilor nevinovati, sta inecata* gloria
falnica a tuturor straduintelor natiunei ma-
ghiares de a uni tarile ei intr'un corp pu-
ternic, cu acela suflet increzator in viitor,
in visul ei maret, implinirea caruia e singura
chezaie a statului i a vietei noastre de-a-
pururi' i in totdeauna... i nu Criul e de
vina. Pe malurile lui nisipoase crete inalt
porumbul i graul are destul soare ca s
se coaca. N'am avut insa pans acum destula
tarie sufleteasca s infranam un element
primejdios care se intinde, prinde ghimpi,
i radacini intocmai ca planta acea spinoasa,
distrugatoare, a careia samanta au adus-o
Ruii in tara noastra i au presarat-o ca
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 213

un blestem peste holdele Ungariei manoase..

Ideia Daco-romanismului. Nicairi pe toata
intinderea tarei ideia asta nu prinde radacini
Si viata ca aci in Zarand. Nicairi ca in acest
.inut nefericit n'a fost chinuit Maghiarul.
Ars i pustiit in revolutia lui Horia, ucis
cu lancea i infrant de mO la patru-zeci
i opt, sugrumat i umilit in timpul de fa0',
cand triumful politicei noastre a cucerit aa
splendida izbanda... Crede oare parlamentul
tarei mele, ca nu vom avea putere a in-
frana i a smulge din radacina planta asta
primejdioasa? N'a sosit oare ceasul rafuelii
definitive cu eroii nefastului Iancu?...b
0 linite ca de mormant se faca o clipa
in sala mare legiuitoare. Atat cat s'ar ri-
dica o respiratie de om sau paloul lucitor in
mana calaului, scanteirea urei din sute de
ochi indreptati asupra figurilor de piatra
a celor doi deputati ai Zarandului...
Apoi uraganul erupse in strigate:
Jos Zarandul, jos!... Afars cu ei, afara,
afaral...
Ceasul rafuelii sosise intr'o clipa.
Deasupra alarmei tumultului, glasul pu-

www.dacoromanica.ro
 214 CONSTANTA HODO

ternic al lui llie Crianu ra'sund ca un clopot

prevestitor de catastrofa...
0 sa vedeti iar foc, parjol i Criul
cel limpede, rou de sange...
Mai avem ! Mai avem! *i'l varsam
pang la ultima picatura pentru tall, pentru
ideia sfanta a natiunei! Il varsam pentru
Ungaria cea mare units, pentru Dumnezeul
Ungariei noastre . Jos valahii, jos acei can
vor perirea Ungariei, jos, jos !...
Pymnii incletati se agitara in aer ame-
nintatori si tumultul cresca infricoat.
Preedintele fa silit s suspende edinta
i sa puns aparare cu arma in jurul depu-
tatilor romani.
Inzadar mai rasuna in ziva urmatoare
vocea miscata si argintie a lui Ion Munteanu,
al doilea deputat al Zarandului, un cuvant
bland i intelept, care patrunse o clipa toate
inimile i potol) pe cele mai inverunat
pornite, propovaduind libertatea sfanta a
popoarelor, drepturile fireti, pacea rodi-
toare, temeiul fericirei 'a propairei tuturora.
Induioarea sau chibzuirea tinii doar o clipa,

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 215

apoi iarA se ridica tumultuos glasul urei

infierbantate, i proectul lui Ribay, proectul
desfiintarei Zarandului, se vota cu puterea
neindurata a majoritatii.

www.dacoromanica.ro
 XXXII.

lin tacerea noptii de Martie, capatul Ian-

tului ce impedich roata la coboraul iute
din ortoc, zuruia suparator in auzul sim-
titor al celor doi calatori adanciti in mantalele
for negre ca i gandurile lor.
Jos oraul se intindeh intunecat i -numai
stelele luminau ici colo cate un acoperi
mai rasarit i turnul bisericei alb i sclipitor..
Soseau lard sa fie ateptati ca altadata,
cu alaiul ormului, intreg luminat, impodobit
cu steaguri i acoperit cu flori pe tot lungul
stradelor. Nimeni nu vestise poporul. ySj
chiar Stoe sperase ca desbaterile din Camera
vor luh, in cele din urrna, un alt sfarit.
www.dacoromanica.ro
 213 CONSTANTA HODOS

Acum ramasera cu totii uluiti.

Amalia, indemnata de d-na Lati, staruise
ca Stoe sa puna la cale o serbare cum nu
se poate mai frumoasa in onoarea celor
doi deputati.
Case le erau sa fie impodobite cu scoarte,
cu steaguri, i fetitele din coala imbricate
in alb, cu panglici tricolore la umar i cu
ramuri verzi in rnani sa carte la intampinare
imnul romanesc... Se tocmise muzica dela
Abrud, vestita lucru mare, in tot Ardealul.
Seara urn Jpal de elita in sala de sus a birtului
mare.
Chiar i Irina se invoioase la gandul
balului... Ce bine-i sa te lai purtata ap in
valurile muzicei !... te ridica, te duci in netire,
nici nu mai simti ca eti pe pamant, ca te
doare, ca WI din carne i din oase. Un
fulg ce'l poarta vantul. Adio dor i jale,
fulgul sboara uor, fara de ganduri!...
Si iat-o acum ca sta iar abatuta copila
i ca plumbul de greu se lass grija trista
peste gingaul chip; slabutele brace i picio-
ruele sprintene se incovoiau sub greutatea
asta cruda.
In odaia vecind cei doi deputati i tatal
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 219,-

ei se sfatuiau severi i triti, vorbeau de

prigoiiri, inchisori, moarte i lupte grele,
fara de nume... Poate iara i o noud revolutie
unde se omoara om pe om, se arunca in
flacari, de vii, femei i copii?..
0 infiorare de ghiata ii strabath trupul
intreg pans la oase... Vai, fratiorii ei dragi,
Si sorioarele alintate, unde sa le ascundg,
cum sa-i ridice pe toti in brate i sa
fuga sa fuga departe de aceste ingro-
zitoare primejdii ?...
Amalia trecir prin odaie, cu ochii inro-
iti de lacrami i-i spuse rastit, ca nisi o-
data pana acum, sa nu-i piarza vremea aa,
fara de nice un lucru. Maine poimaine, nu
va mai fi <data de solgabirau, i vor trebui
sa traiasca, poate cu totii, din lucrul mai-
nilor...
Se tidied atunci ovaind, prinse o bro-
derie, cu o icoana mai putin spaimantatoare
innaintea ochilor... Lucrul mainilor ? Dar ii
fusese drag intotdeauna. Motenise dela
mama ei talentul i pasiunea pentru el i
era fericita decate on o lasau in pace sa
lucreze... Pentru ce sa"-i spuna vorba aa de
aspru?... Nu se poate oare ca sa nu fie a-
www.dacoromanica.ro
 'O CONSTANTA HODOS
ID

tinsd inima ei bund, dar aa de simtitoare

ca o rand deschisa care sangereazd la cea
mai mica atingere ?...
Oamenii sandto0 nu se gandesc la asta...
Ce rau e sd ai o aa inima. Cum doare,
in adanc...
Un Opt ascutit ce venl de afara din partea
scarilor o facia sa'i curme respira0a i ba-
taile inimei indurerate.
Cu parul valvoi de groaza, galben i abia
de recunoscut, Gili, baetanul ca de zece ani
al notarulni Popescu navali in casa scoOnd
tipate intrerupte:
Mama... mama... Vai, moare, moare
mama... Si-a taiat gatul, cu briciul...
Catia lua copilul sa-1 spele cu apa rece
i-i dete sd bed, lapte. Stoe alerga la Po-
pescu, pe cand Ilie Crian se ridica din jet
galben ca de ceard, incovoiat din spate:
L'am strans sa-i faca socotelile... Ne-
vasta-sa, pe semne, le tie mai bine decat el.
Ramase stalp in mijlocul odaii cu privirea
despicand pamantul, cu mainele cruce peste
piept.
A inceput !...
Munteanu se cutremura in toata firea lui
www.dacoromanica.ro
 MARTIRLI . 221

de filosof pasnic... Avea si el o nevasta

mandra, ambitioasa i opt copii !
Celt trasura lui Stoe i pleca, chiar in
noaptea aceea, in goana cailor, acasa la Baia-
de-Cri.
Ilie cobori in urma lui ; desclestanduii
brmele intr'un gest larg parca ar fi vrut
s darame lumea, murmurs :
Potopul !

www.dacoromanica.ro
 ap

_1111111022111111522211111*0
tANyza
dip Op

XXXIII.

sC- toe se intoarse abatut, cu sufletul in-

nabuit de jalea ce'l cuprinsese la
--)

cele vazute...
Popescu ii smulgea parul, se batea cu
pumnii in cap, langa trupul inchegat in
sdnge al nevestei sale. Copiii rupeau hai-
nele de pe mama lor, in opintiri sa o ri-
dice) tipau i o rugau sfa.ietor s se scoale.
i acum nenor'ocitul om vened nduc, in
capul gol, sa -i spue lui Stoe ca nu datora
de cat trei sute de fiorini i avea sa-i vanclti
casa i sa puna banii la loc innainte de 1,
veni domnii cei noi) cari de sigur aveau
sa -1 scoata din slujba chiar i nevinovat de
ar fi fost sa fie.
www.dacoromanica.ro
 224 CONSTANTA HODOS

Stoe ii deschise sertarul i din teancu]

fiorinilor adunati acolo in anii lui de munch,
dete trei sute nenorocitului om, aiurit de
atatamarinimie i chiar neintelegand-o bine.
Pune-i la loc, ca o sa to inchida, ii
opti Stoe indesand in mana-i tremuratoare
hartiile; i nu' i lash copiii pe drumuri,
muritori de foame.
Vorbele din urma le rosti poruncitor, cu
o asprime arzatoare ce ii izbi sufletul no-
tarului, it deschise ca atingerea unui as-
cup inroit in foc i-i lumina prapastia in-
grozitoare in care cazuse.
Du-te, du-te...
Aproape it imbranci pe scari in jos, in
vreme ce Amalia it petrecea din coridor
cu o privire plina de manie i dispret.
Slabiciuni omeneti, drags, i par'ca
it inteleg. -ase copii, to4i mici, leafs mica,
spera sa se mareasca...
Si betia...
Da. Asta-i e slabiciunea...
De neertat.
Nu. Sunt firi expansive cari nu ot-
sesc cheagul sufletesc al viwi, de obiceiu
oamenii Area buni... Fantazia for aprinsa
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 225

consuma tor ce gaseste vrednic in fume

i nu-i ajunge. Ii trebue hrana, hrana, ata-
tare, atatare, lumina, lumina si fiindca n-o
poate avea, viata, lumea, nu dau atata cat,
e necesara simtirei lui, trebue sa-si imbete
mintea bolnavita care poate s'ar prabusi
fara acest leac al inconstien0i ce se intinde
ca un val trandafiriu, alb sau intunecat, dar
In totdeauna impaciuitor peste cruda rea-
litate. Vezi tu, Amalio, eel mai nenorocit
popor e si eel mai betiv. Suferinta iii cere
morfina.
Amalia iii incrunta sprancenele, frumos
arcuite peste ochii albastri, cari de eateva
zile capatasera o adancime intunecata.
Stoe citea par'ca in sufletul ei.
Nu draga, nu... Fii cu tninte. Vezi de
copii. Livia e palida de cateva zile
0 prind frigurile
Da-i pelin, izma... Irinei dd-i untura
de peste, ca iar o and tusind... Pe Traian
o sa-1 duc la gimnaziul din Brad. Sa"-i pre-
gatiti rufe. Bine- ca avem un gimnaziu ad.
aproape... Cel putin atata ne-a ramas, ne
rama'ne...
0 saruta pe frunte, apoi esi in strada
Coastal*. Ho4os.
www.dacoromanica.ro
Martirii. 15
 226 CONSTANIA H000q

limpezind cu o vointa luminoasa ceata mo-

horita ce i se lasase pe suflet.
Nu, nu... Nu se poate ca ei sa ne su-
grume aa pe toti, i pe cei fara nici o vina.
Sunt legi, legile lor, cari nu se pot calca i
cari ne vor apara la primejdii, ii zise in
gand.
Apoi ii indrepta paii inspre casa lui Cri-
stea, al doilea notar al cercului sau, pe care
it tia asemenea putin incurcat cu socote-
lile darilor comunale.
Il gasi galben, cu ochii roii, in mijlocul
vraturilor de registre prafuite, pe cari le ras-
foia oftand din greu i Tanga el intr'un pat
saracacios, scheletul viu al unui copila de
apte ani, paralizat cu totul de chinul frigu-
rilor. intinderea curtii toata, aproape o ju-
matate pogon, era cuprinsa de apa, un lac
verde care nici odata nu seca i din tundul
caruia, o imparatie vasta a broatelor, ra-
surta in cor lugubru, tristul for cantec.
Ce to faci? it intreba Stoe punand
mana pe umarul lui i privindu'l in ochii tul-
buri, cu bung vointa.
Nu tiu limba, ingana Cristea, i o sa
ma dea afard...
www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 227

Dar socotelile? Noua organizatie a

tarii cere cheltuiala multa i aci stapanii vor
fi fares mild cu noi. Darile trebue incasate
i cele incasate inaintate perceptiei..
Asta faceam aci, bolborosi Cristea a-
ratand registrele.
Sa le facem impreuna, ca sa nu greim.
Fa un ceas intreg de panica.
Lui Cristea ii lipseau o mie de fiorini
Stoe it dojeni parintete.
. De cate on ti-am spus: bags de seams
ca ad nu-i lucru de gluma, i ti-am aratat
cum. Aca nu mai tii ce-ai incasat, ce-ai
cheltuit... Ce o sa to faci ?
Ramase o clips impetrit, apoi cazand cu
fata pe genuchi isbucni in hohot de plans...
Copilul bolnav, ingrozit de aa un lucru
nemai vazut, incepa sa tipe i el: infra fe-
meea inspaimantata i in urma ei patru, cinci
capete palide i tot aa de infiorate...
Nu inchise ochii Stoe intreaga noapte.
Cum ar putea inlatura atata mizerie?
0 remucare crudes incepa sa'l sfaie.
Ribay Bela ar fi devenit el oare un duman
aa de aprig al starilor din Zarand daces
i-o dadea pe Irina i nu'l gonea cu manie
www.dacoromanica.ro
 228 CONSTANTA BODOS

in noaptea aceea hotaritoare, cand i1 gasie

in genunchi, plecat langa patul copilei bol-
nave?
Nu. Ar fi putut face din el un prietin, un
mijlocitor a1 pacei roditoare, rand la vre-
muri mai bone. Pe cand aa...
Zarandul fit despicat in doua, Ca un tanar
trup viu, in care sufletul rendscut n'avusese
vreme sa se purifice, sa se imputerniceasca...
Bradul, rebea si Baia-de-Cri pAnd la Vata
se alipira de Huniedora, Halmagiul, Acim a
i toata valea TdcWlelor pang as Baltele
de Arad, unde vice comite, conducator a
tot puternic, fia ales insusi operatorul sta-
ierei, Ribay Bela.
Diminea0, un comisar:de jandarmi ungu
calare, trimis al vicecomitelui din Arad,
aduse actele scrise in ungureste, ale disci-
varei tuturor consilielor comunale i fixdrii
noilor alegeri, cu dispozitia severs a folo-
sirei exclusive a limbei uuguresti in toate
actele legale... 'Nisi primari ai satelor nu
vor puted fi aceia cani nu cunosc limba
statului. Notarii vor fi obligati, a face un exa-
men pentru care li se acorda un termen de
-ease hmi...
www.dacoromanica.ro
 thrARTIRII 229

Stoe iscan de primirea actelor.

Nu scris bine, it riposta trufa comi-
sarul, Si -i explica, in limba lui, ca trebuia
iscalit Szilard i nu Constantin, caci asa er4
trecuta i adresa d-lui solgabirau, in registru.
Stoe, fora de voie, iii stranse pumnii si-i
raspunse ca din scrasnirea dintilor :
Un nume am si pe acela i1 iscalesc.
Dar comisarul rase cu guma iscalitura ro-
maneasca i -starul cu incapatanare pentru
cea ungureasca.
Cine nu vrea sa fie ungur, sa nu mai
fie solgabirau... Asa poruncit Maria sa alis-
panul cel nou.
Stoe ii dete demisia.
Dezastrul era acum complet.
Zarandul fu asediat cu militie ca pe vre-
mea lui Horia. Taranii chinuiti, incarcati cu
noi i noi biruri, adusi la alegeri cu ame-
nintari.
Ilie se inchise in casa lui din Baia de
Cris, imprejmuita cu ziduri de piatra,
tunecat ca un cioclu, si de acolo faced sa"
rasune racnetul lui de leu ranit, incatusat
in zabrele:
Omorati-va mai bine copiii si neve-
www.dacoromanica.ro
 230 CONSTANTA HOBOS

stele, spanzurati-va de salciile inirate de-a

lungul Criului, cei cari n'aveti putere in
voi sa infruntati bataia de joc, dar nu va
dati Satanei... Ganditi-va la cei patruzeci
de mii de romani ucii, ari. i spanzurati
in revolutie. La sufletul lui Horia i la
inima cea viteaza a lui Iancu, pierdutapentru
voi, i nu va dati. Stati la vetrele voastre
acasa. Hraniti-va cu ciupercile din padure
i cu 'mierea mesteacanului, daca dumarui
va iau porumbul pentru dare... Feriti-va de
Ignatz i de Moritz, intoarceti fata la soare
cand va bate din usa carciumei mirosul
de vinars... In manile voastre e puterea.
Poporul e stapanul tarilor in lumea de azi,
i poporul de aci e roman. E roman i
cel din Arad i cel din Uniedoara, cei
multi sunt romani Si cei multi sunt -tari...
Trezeasca-se picatura de sange ce a ramas
curata in vinele renegatului, ca diamantul
ales din masa putreda i arsa. Prefaca-se
in cenu,e scrumul, iasa la iveala i razbune-i
soarta umilita picatura aceea curata inchisa
in gramadirea intunecoasa; lumineze orbi-
tilor o mandra raza de soare...

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 231

Aa rasuna.furtunatic glasul Tribunului.

Apa scria fulgeratoare articole, in gazeta ro-
maneasca din Budapesta.
Dar cine avea puterea sd-1 mai asculte?

www.dacoromanica.ro
 XXXIV.

eaa trista a toamnei se lasase peste

cea din urma dimineata de Septem-
brie i raza soarelui abia patrundea
prin valul umed, ca zambirea unui ochiu
viu, inecat in lacrami.
Amalia se ridica din aternut cu obrajii
albi de nesomn, se uita imprejurul ei, iaras
altul, strain...
Stoe ca sa-I scape pe Cristea ii cumparase
casa dinpreuna cu cateva pogoane de ara-
tura si acum se incercau sa intemeieze aci
o noud existents.
Ad... Infiorata de umezeala cetei i a la-
cului, Amalia intra iar in casa, unde dor-
www.dacoromanica.ro *
 234 CONSTANTA HODOS

meau inca top ai ei... Peretii erau inco-

voiati, scorojiti, i se gandi ca avea sd-i
dreaga, sd-i spoiascA, s aduca viata in toate
co4urile moarte. Stoe ii fagaduise sa umple
lacul cu daramaturile castelului din fats.
i nadejdea strabatu o clips in sufletul ei
inspaimantat, ca dara razei de sus.
In varful degetelor trecu pe langa patu-
rile copiilor i cu inima plind de grija as-
' cults respira0a fiecaruia i iara se infi-
ora : obrajii Liviei erau aprini, capul ii ardea
1 gemete indbuite eeau din pieptul fetitei
cuprinsa de fierbinteald. Doamne! abia se
vindecase copila, i acum boala reincepea,
cu indoita putere. Sabin Si Lenica deschisera
..
nite ochi rataciti ca de spaima mortii ; gal-
beni, cu buzele vinete, dintiorii li se sba-
teau clantanind.. Amalia privi aiurita spre
patul mamei sale i un tipat de groaza ii
umfla pieptul...
Nana Catiei atarna, teapand pe dunga
patului, capul intins, cazut la oparte, cu
ochii deschii rugatori, cu buzele intredes-
chise.
Amalia cuprinse] in brate trupul inlemnit,
it rezema de perini, lard s dea drum ti-
www.dacoromanica.ro
 MARTIR u 285

patului inabuit. Numai lacramile curgeau

in iroaie line, bogate, sfinte...
Mama... mama, ii optl desvelindu-i
pieptul. Cine? De ce? i-i saruta inima rece
incremenita pe veci.
Malmirea infundata acolo, fara de graiu,
lard de scapare, ca otrava cea mai puter-
nica, fard de leac, ea te-a ucis. Da. N'ai
putut sa mai lupti, sa mai priveti neno-
rocirea, primejdia in fata; ti s'a rupt inima
i ai plecat, m'ai iasat singura...,
Capetele copiilor se ridicara atente la
suspinele mamei lor... Irina se opri langa
pat ca o umbra cu cearcanelele ochilor mari,
adancite Si negre, isbucni intr'o tusa ne-
potolita, papa cand sangele o navall pe
nari...
Vend de graba d-na Lati, prinzand de
veste i alte trei patru femei, batrane doc-
torese, cu leacuri i incercari de reinviere,
zadarnice.
Stoe se detepta la zgomotul neobinuit
in clipa and femeile apucard trupul moartei
i'l duceau sa-i facd gateala cea din urma.
Ramase incremenit, pe cand Amalia it priveh

www.dacoromanica.ro
 236 CONSTANTA. HODOS

Knuth., sfaiata, aratand spre odata copiilor

bolnavi i facandu-i semn de tacere.
Dar el nu se putii stapani. Ii stransetam-
plele intre maini, covarit de un chin su-
fletesc ce-i sapase puterile zi de zi, de luni
intregi, se indol ca Si copacul framantat de
vijelie, intr'un geamat din adanc...
Cu o mans incletata in paru-i inelat, cu
alta stranganduli falcile ca sa-i inabue
glasul, cu intreaga contiinta a slabiciunei
sale, Stoe ii plangea prietina cea mai de_
votata, cea mai lipsita de egoism fiinta din
lurne.
Pentru ce murise? Cum de murise ea,
care parea eterna, ca aerul, apa i iubirea...
Doua brate mici, ferbinti, ii coprinsera
gatul... in vremea ce Amalia retinea in pat
pe Irina, Livia pe jumatate in delir, fugi
in bratele lui tats -sau si ii lipi buzele ca
focul de obrajii lui umezi.
Tata...
Apoi se uitara amandoi, cu capetele im-
preunate, la catafalcul alb, ridicat in fata lor,
la trasurile bunicii, frumoase, linitite i
iertatoare, cum fusese intotdeauna.
0 s mor i eu, optl copila cu o ex-
www.dacoromanica.ro
 NARTIRII 237

presie de melancolie adana, culcanau-se

pe umartil lui. Stoe.
Nu draga, to nu, mi..,
- Daca suntem nenorociti.
Suspinul copilei despica inima lui Stoe
i'l tacit a racneasa de durere.
Ah ! nu, sutletul -raeu!
0 stranse la piept, copila lui draga, cea
mai draga dintre toate... 0 reaeza in pat,
apoi uitand moartea Catiei, plin de spaima
alerga la doctor, la farmacie.
0 primejdie, mult mai grozava decat toate
celelalte, i1 amenintea acum i'l Ikea sa"
tremure in toata fiinta lui.
Cu cloud, trei zile innainte se credea tare,
gata sa infrimte orice greutati: sa munceasca
la camp, sa suporte. 'orice inrfangeri, umi-
liri, orice, fara vaet. Dar incercarea asta, o
Doamne, trecea peste puterile lui. Viata co-
piilor, viata Liviei, pentru care i-ath fi a-
runcat-o de o mie de on pe a sa, nu doatme,
nu, asta era prea mult, prea mult...
Doctorul vazit copiii. Se sperie de paloarea
lrinei i se opri ingrijat la Livia. Se tik
de chinina, dar nu de miazmele otravitoare
ale lacultii; Certa copiii ca de-a buns seam a
www.dacoromanica.ro
 288 CONSTANTA MACS

or fi mancat iar din ftletele pi-unului .ce-i

imbia crengile incarcate ae rod, colo in fund
deasupra lacului. De acolo erau cu totii bol-
navi... Sdrmanul prun! Sarmanii copii!
Doamna Lati vent iar cu consolAri nes-
sfarite.
-- Sa nu-ti plangi mortii ,i pe cei vii sa
nu-i fericeti! Ai -vazut pe Oanea ? L'au
dus legat, pe cand el cu dintii ii Linea cartea
ungureasca, urland cuvinte pe cari nimeni
nu le intelegea. Si nevasta lui ade inchisd,
desbracatd, despletita, pana o nebuni i ea...
Sodoma, Gomora. Toate's in zadar. Dacd
urea Dumnezeu sa -i id, e mai bine pana's
mici. Cucoana de aldturi, n'a crescut ciici?
A venit cu ei tocmai din Moldova, i-a cre-
scut pana. la Universitate, apoi i-a inmor-
mantat pe rand, unul Cate unul, de cum i
se intorceau acasd... Cantecul broatelor co-
bete a rau. Cum ai puteh sa le faci sa
taca ?...
t'raza din urma o spuse zambind, aproape
in glumd, Jar Stoe n'o mai auzi.
In aceea noapte porni spre Baia -de -Cris
i pamantul se clatind in urma lui.
,

www.dacoromanica.ro
 MARTI An 239

Se stranse de bratul lui Ilie, galben, in-

frigurat :
Spune-mi tu, unde, unde sa ma duc,
sa'mi scap copiii?
Du-te, ofta Ilie, lasand capul greu, in-
caruntit prea de vreme, peste pieptul lui
osos. Du-te.... Numai Dumnezeu a facut
lumea din nimie not la urma urmelor, vad
ca tot numai oameni suntem... Unde?.. Mai
intrebi?... Ai copii, i nu vrei sa-i ingropi
ad. Treci Carpatii. E i acolo o Ora care
se lupta sa-i scoa0 pamantul de sub jugul
strainilon poate. sa fie lupta mai uoara...
Ochii lui Stoe se luminara ca de o ve-
denie.
In Romania ?...
Sa ramai roman. E nevoie mare de
oameni i acolo...
Odinioara cand se. pierduse de Tanga pri-
etenul sau in focul Aiudului, in revolutie,
Stoe mai avusese o clipa visul plecarei in
Ora
Iii dau nite hartii, o scrisoare, ca sa
poti razbi.
Ilie se scula de pe scaun, cauta prin ser-
tare, scrise o scrisoare unui prieten din Cara
www.dacoromanica.ro
 240 CONSTANTA 1710DOS

Apoi se oprira fata in fats, ochi. in ochi,

cu o privire lunga, induioata.
Tu ce te faci ? intreba. Stoe. cu glas
tremurator.
Raman, cu steagul in mans. Din ra-
nile rnele ,nu curge sange... Aud ca vor sa
ma arunce in temnita, prea imi sunt vor-
bele taioase... Sa vie... Ii Wept. Imi vor
lega manile cu lanturi i vor mai na'scoci
torturi... A venit iar randul lor... Dar nu
te gandi act la mine. Vezi de ai tai. Te las...
Stoe cuprinse in brate pe vechiul lui to-
vara iubitr i o jale sfaietoare it stapani.
Ramai cu Dumnezeu.
Pleaca, ii zise scurt Ilie pe cand doua
lacrami ii luceau in ochii maxi sticloi.
,Poate cele dintai lacrami in via-0 lui de om.

www.dacoromanica.ro
 XXXV.

oarele rasarise cald peste holdele pus-

tii, albite de bruma.
0 trasura grea, cu un cort mare de
piele,se opri pe marginea coastei
impratind vrabiile adunate in tufiu-
rile despoiate de frunze.
Stoe ajuta Amaliei sa se coboare, lua
in brate pe Lenica, fulguor slabit de boala.
Victoria i Sabin duceau pe brate trei cununi
de tufanele in toate culorile, si numai Traiant
muTamit peste masura de plecarea asta, nu
se iridura sa-i paraseasca locul de Tanga
vizitiu i haturile din mana.
Amalia o lua grabita innainte pe cararuia
Constanta Hodoq. blartirii. 11i

www.dacoromanica.ro
 242 CONSTANTA HODO

de Jut umed, prin prajitea plina de apa...

Cu inima deschisa, setoasA, primind in brate
sufletelul ratacit printre nwvile, drag, nedes-
partit, uitand pe ceilalti, se prabui peste
mormantul cel mai mic i eel mai proaspat
dintre toate.
Livio, mama... cum o sa to Jas ?...
Stranse in brate pamantul i truporul
scump, umed i rece, invie de vapaia puter-
nica a durerei, vorbete, plange i se roaga:
Ia-ma, nu ma lash... De ce va duceli
voi aa departe... Si unde? Cand nu cunosc
drumul i nici lumina nu-i, cum o sa yin
la tine in noaptea oarba, sa ma alipesc le
pieptul tau? Mama... mama, ce crud e sa
mori, cum doare i ce chin m'a sfaiat, cand
s'a rupt sufletul din trupul meu. Ia-ma in
bratele tale calde, mama, nu ma lash...
i Amalia strange in brate cu infocarelutu
rece, trupul copilului ei cel mai drag i bun
i simte aievea chinul, gematul ei sfaiat...
Draga, ii opti Stoe, drags, stapa-
nete-te...
Pe cand in sufletul lui abia stapanit, durerea
se bocia cu a,ceeai naprasnica putere ca

www.dacoromanica.ro
 MARTIRII 343

i vijelia ce intuneca cerul, nemiloasa pentru

toate florile depe parnant...
Cei trei copilasi in jurul Inormintelor pa-
reau ai intreba cu lacrami: Doamne, dar not
nu suntem ai vostri?
Si cele. doud morminte de alaturi Catia:

si Irina, erau oare i ele uitate?

Moartea pusese de mult mana ei rece
peste fruntea trista a Irinei. Din clipa cand i
se desfasurase mintii toata nenorocirea aju-
tata daca nu pricinuita de amorul ei pentru
Bela, se rupsese ceva din inima simtitoare
a copilei i nu mai fir scapare pentru ea.
Catia plecase, poate intriadins, sa fie scutita
de aceste dureri.
Livia insa, cu cat mai mica, cu atat mai
scumpa, o floare alba a sperantei unde soarta
nu insemnase Inca nici un raboj cu negru,
dulce dimineata a primaverei unde furtuna
rea pe neasteptate vine si rupe bobocul cel
mai ales din tulpina vietei plina de seva si
clumnezeiasca." putere; de moartea ei nimeni
nu se putea mangaia.
Victoria .si Sabin asezara cununile pe cele
trei morminte. Lenica incepa s planga i
se cera iar in bratele tatalui ei. Amalia se
www.dacoromanica.ro
 211 CONSTANTA 150D0

ridica i pornira cu tocii iar spre trasura care

atepth in coasts.
Adio, aciio !...
Lacrarni magi picurau pe obrajii tuturor.
Stoe se intoarse cu fata spre vale, ae unde
courile caselor se ridicau spre, zare fume-
gand.
Acolo, morrna.ntul cel mare... 0 Sara, un
neam intreg:, ramane in urma, in scancetul
dureros of agoniei...'
Adio, Ardeal frumos, Ardeal iubit, cie ti-
nerWa, sufletul mi-am dat, unde le voiregast?
Unde era Anita lui Chiril sa-0 vazd co-
pilul tiarai pornit in lumea larga dupa pa-,
m'a'nt i, adapost?
Cu to0 plangeau in hohot.
Numai Traian, croind cercuri. man din
biciu, urmarea cu bucurie tropotul caitor
grabii i visa in gaudul lui a impArdpe
minunata ca din poveste, cu lanuri bogate,
mun0 de aur, livezi cu flori vorbitoaKe, iar
el se plimba cu .<coif de -aur lucitot y.or-
bind cu vulturii de pe stanci:
Ciici roman sunt in putere
Si rbnianu'n veci nu piere..

irirdu 1321 p
www.dacoromanica.ro
 ERA TA

La pag. 125 a se citi in loc de : comitatul Ar-

dealului, comitatul Aradului.

Constanfa Bodo,. Frumos I

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro