Sunteți pe pagina 1din 288

TUDOR MODORESCU-BRANT5TE

SCANDAL
ROMAN

F OR UM www.digibuc.ro
Viata e o bestie. zise Alexandru Dima,
tfeful opoLitiei, lost de trei ori prim-ministru, eon-
ducittor sigur al guvernului ce urma sá se formeze
In toamnd. Spunând acestea, se ridicil incet, cu
gestuti involuntar lene-te, din jiltul de paie in care
stiituse pând atunci. Privi cent! instelat: era o mi-
mmatd noapte de August. Faeu eativa pasi de-a-
lungul terasei. Din vild, venia svon de glasuri: in
hall invitatii birliau, glumiau, rideau. Departe, lu-
minile cazinoului dela Mamaia punetau cu alb intu-
nericul. Fosnetul monoton al márii, tallizuirea ne-
Intrerupta a valurilor se auzia limpede.
Alexandru Dima purta cu vioiciune i cu o rece
elegantd dominatoare cei aproare saizeci de ani.
Ina lt, spiitos, cu fata rasa, cu nasul acvilin, cu bär-
bia proeminentä, avea ceva de vultur, de proconsul,
de stdpanitor.
Se intoarse ditre prietenul sdu Viigil Cruceanu
0 repeat apilsat:
Viata e o bestie, ascultd-ma pe mine. Dupä
cum sdi, eu am träit-o in toate felurile i ii cunose
toate fatetele. crudd: te ia de guier i te
evarle peste bord, daed nu tii s'o ingenunchi tu
mai inainte. Am sa-ti fac o mdrturisire: as vrea
sà fiu bun, milos, drept, dar viata nu-mi dà voie.
Viata ma sileste sä fiu tocmai dimporrivd... Intelegi?
Virgil Cruceanu era singurul prieten adevärat al
www.digibuc.ro
6 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

lui Alexandra Dima. Co leg de bancd, din primal an


de sooald pan& la doctoratul in drept, luat la Paris,
Cruceanu era unicul om despre care se spunea ou
admiratie i eu invidie: este in secretele.
Dima era incredintat cá, pentru a conduce oamenii,
trebue sà stea cát mai departe de ei. Intirnitatea
ruineazd prestigiul.
Virgil Cruceanu nu folosise in niciun fel o ami-
citie atát de rarii i pretioasd. Inteligent, sceptic si
bogat, nu-i pldeea politica. Dima il fkuse" deputat.
Cruceanu a primit mandatul, zarnbind. Il labia ,pe
Dima, pentrued intr'o lume din ce in ce mai vul-
gard., aoesta era un aristocrat. Il iubia apoi, pentru
cultura lui variatd i aleash, pentru. spiritul lui fin.
Vorbiau impreund ceasuri intregi despre cdrti si des-
pre oarneni, despre viatii i despre tainele ei. Se
pierdeau In lungi controverse asupra istoriei si le
pldcea sà se intrebe; care ar fi fost soarta omenirei,
dacil Napoleon ar fi avut in vremea lui tancuri,
avioane si telegrafie fdrd fir? Sau: ce s'ar fi inttun-
plat in lurne, claca discursurile lui Demostene ar fi
fost retransmise prin radio? In toiul unor asemenea
convorbiri, Cruceanu spunea adesea râzánd: Ei,
in inchipueste-ti, Alexandre, ed.' lumea aceasta care
se teme de tine, care te crede stäpánit de dimineata
pAnii seara de demonul politicei, ar afla cu ce
fleacud Ii pierzi vremea?
Adevdrul este cil puternicul sef de partid nu iubia
numai politica. Ii placea, fireste, sà o facd. li plä-
cea sà domine. Sá mánuiased oameni. Sà tie cd, din
biuroul lui, cu un singur telefon, inaltä pe unul
distruge pe altul. Ii plácea sà-si infrángd. adver-
sarul. Sd rdstoarne brusc un guvern. Sà ja ,puterea
la termen fix. Sd-si alc:Ituiascrt ministerul, asa cum
vrea el. Sd vadd pe mml fericit, când ii dà porto-
foliul pe care acesta Il rtivnise indelung. Pe celd-
lalt, care i-a fdcut dificultäti" in cutare impre-
jurare, vadd, inclestánd fäleile i strángánd
www.digibuc.ro
SCANDAL 7

pumnii, fiindca ramâne pc dinafara". Ji pldoea


realizeze progTamul, in masura in care lucrul era cu
putinta. Alexandra Dima nu facza politica numai
pentru satisfactiile vanitkii lui. Era, fireste, inere-
dintat cà ideile lui sunt cele bune, metodele lui sunt
cele utile; cá tara are nevoe de infriptuirea acestor
idei i dc aplicarea acestor metode.
Dar dupa lungile discutii politice, dupa desbate-
rile din Parlament, Alexandru Dima era fericit
sa-4 oclihneasca spiritul intr'o discutie de aka na-
turd ou Virgil Cruceanu.
lit seara de August, in vila dela Mamaia, se Nor-
bise numai despre politica in tot timpul mesei. A-
cura, Dima era bucuros sa tdifasuiasch in voe cu
bunul lui prieten, in vreme ce fitvitatii zaboviau in
sufragerie, in jurul Doamnei Zoe Dima.
Viata e o bestie, repeta de data aoeasta ea
o nota de enervare in glas Alexandra Ditna, o
sinistra bestie...
Virgil Cruceanu il privi surprins. Dima .parea
framantat. Nu avea calmul, echilibrul lui de totdea-
una, atitudinea aceia de stapânitor, care-i faurise
reputatia de om tare" si care infuria pe inamicii
sei politici.
Bine, Alexandre, I spuse Cruceanu, cu glasul
lui bland, eu surâsul lui impaciuitor, viata e o
bestie... Dar nu este nevoie s'o afirmi cu atka
Am impresia cà tonul tau spune mai mult
decât vorbele tale... Imi ascunzi ceva?
Alexandra Dima ocoli Trivirea vechiului sau prie-
ten. Se uita peste el, departe, spre becurile albe ale
cazinoului Mamaia. Spuse, impunandu-§i calmul
pierdut o clipà, dar ilu cu toata convingerea:
Ce ideie Nu-ti ascund nimic... Vorbese asa...
in general...
Urma o lunga clipa de tdeere. Cruceanu intelese
ca Dima are o sbuciamare launtrica, pe care i-o as-
www.digibuc.ro
8 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

cunde. Nu stärui insä: §tia cá Dima nu va vane-


mai mult decAt a voit el insuli sá spund....
In clipa aceia cobori pe terasii doamna Zoe Dima.
Ina lid, cu pärul putin argintat, de o rard distinctie
in gest i atitudine, sotia prqedintelui partidului
democrat era, dupä doudzeci i cinci de ani de edsä-
tori,e, incä frumoasä. 0 usoard tristete §i, pared,
o notA de resemnare blândä Ii flutura pe fatä. In.
saloane, se spunea cd aceastd melancolie este prici-
nuitä de infideladtile lui Dima, pe care Zoe le cu-
noscuse in tirnpul acesta. Zoe îl iubia i li stima,
aceasta o tiau toti cunoscutii.
Punând u§or mâna pe umärul lui Alexandru, Zoe
intrebä zâmbind:
Ce inseanmd ticerea asta? Voi, care niciodatd
nu ispräviti vorbind...
Virgil Cruceanu rdspunse:
Dragd Zoe, bärbatul táu vrea sà má incredin-
Veze cd viata e o
Zoe râse usor cu vocea argintie:
Subiectul acesta poate sá mai altepte,putin. Ve-
niti un moment inlanntm. Prietenii no§tri vor sa se
retraga...
Dima i Cruceanu intrard in sala de mâncare
de-acolo, pornird sä conducd invitatii, la automobile.
Zoe, care-§i luase rAmas bun dela musafiri, era
singurd pe terasd.
e o bestie... Aja spusese bärbatul ei. Ciu-
dat I El nu utiliza niciodatd cuvinte tari. Nici in par-
laxnent, nici in convorbirile particulare. Viata e
bestie... Foarte ciudat! In timpul din urmd, II sim-
tise preocupat. Din pricina politica? Din altA pri-
cind?
Zoe nu mai era de mult geloasA. Poate ca nu fu-
sese niciodatd. Sau, in orioe caz, nu fusese atât de
geloasA, cum sunt indepb§te femeile. Il iubise pe
Alexandru i il iubia acum, cu o build i caldd
www.digibuc.ro
SCANDAL
prietenie. I§i &Anse searna cä viata nu oferd ni-
mäLui aced- fericire completd, intreagii, rotundii, ar-
Imonioasä, pe care o viseazd oricine in ceasul celci
diìtâi indragostiii. Frumoasä, bonatii, inteligentä,
invidiatá pentrucd era sotia unuia antra cei mai de
seamd oarneni ai tdrii, Zoe hi piistrase sectorul de
mul,umire, pe care i-1 ddruise
dupd fiecare escapadd, Alexandru se va intoarcc
liingd ea putin desamägit, dar mai afectuos, mai
atent. Ea era singura fiintd crtreia atotputemicul orn
polidc ii incnedinta, In lungi convorbiri amicale,
loate gandurile, toate planu.ile, toate mndoelic, chiar
pe acelea, pc care socotia cä trebue sil le ascundd
ptInd i in'imului sdu prieteu, Virgil Cruceanu. Mira
sa dea impresia unui arnestec brutal, pe care firea
autoritard a lui Alexandra nu 1-ar fi ingdduit nici
mdcar o singurd clipd, Zoe §tia cu mult tact, cu
multd abiitate sd ridice uncle obiectiuni, sà indrepte
multe din intentine bärbatului ei, arate cd in
cutare privintä poate gretie in rationamental lui
a upra desfäJurdrei evenimentelor sau asupra aprc-
cierii oamenilor. Era colaboratoarea Iui cea mai
apropiatd. In convorbirile acestea, se fduriserd cele
mai rd--untitoare interpeläri ale lui Dirna, se phi-
nuiserd cele mai ulatitoare lovituri politice, se alcd-
tuiserd marile ministere prezidate de Dirna...
Acum Zoe simtia cd. Alexandra se friimântä. Parcä
mai mult decdt in alte dati. i, oricum, de data area-
sta ii ascundea pricina främântdrii... Viata e
bestie..." Ge sä insemne aceasta? Zoe era ingrijo-
ratd. Ea §tia cà, pentru cariera lui, Alexandru nu
trebuia sä aibd riici o cauzd de sbucium. El tre-
buia sa se dea intreg, bird reticente, politicei. 0 in-
fläcdrare trecätoare pentru o femee oarecare nu in-
semna nimic. Era un divertisment necesar fini lui
nestaternice. Dar o ,svacnire lduntried istovitoare,
preocupare continua, o stricare a dcsuivarsitului echi-
Iibru pe care Zoe II realizase cu pretul atâtor renurt-
www.digibuc.ro
/I) TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

tAri personale, aceasta ar fi turburat ritmul vietii


lui Alexandra. Mai ales acum, când se pregate§te, In
imprejuräri deosebit de grele, sti preia pentru a
patra oard preedentia guvernului i când e nevoie
ea spiritul lui sä fie fiber §i. bine cumpanit...
De lucrul aoesta se temea Zoe. Singura pe terasa
vilei, privind fard sd. le vada, hecurile cazinoului
Mamaia, ea incerca sA descifreze taina, §i nu izbufia.
Lungile tdceri ale lui Alexandra, ingAndurarea lui,
dorinta lui de-a rAmilne cat mai multa vreme singur,
enervArile lui far% pricind, toate aoestea defilard
intr'o singurd clipA pria spiritul femeii. Le obser-
vase pe rând, Para sd le acorde vreo insemndtate.
Memoria le retinuse, fará ca ea inse§i dea
searna. Acurn insd, când auzise exclarnatia lui Ale-
xandra viata e o bestie" exclamatie atât de
nepotri.via cu firea i cu vorba lui, acorn toate
aoestea ie.eau la iveala din asounzi§urile tainice
ale aducerii aminte i ocupau planul prim al a-
tentiei.
Clad Dima i Cruceanu se intoarserd pe terasit,
cel dintâi nu-§i putu stapâni un gest:
Po liticA, pollard, mereu
Zoe §i. Virgil li privira nedumeriti. 0 clipá mai
târziu, ochii lor se incrurisarä intrebdtori i ingrijo-
rati. Alexandru urmà ca i rand ar vorbi pentru sine.
Mereu politicd ! Toti vor sa." ajungd."... SA a-
jungd... Ei Un zámbet upr, dar trist, ii lu-
tninA o clipA fata: Ge inseamna ski ajungi?" Ge
lucru putin, fata de tot ce cuprinde viata, in adân-
curile ei... Ge lucru mic i meschin! Se opri brusc.
Ii dAduse searna cá, prins de gândurile lui, vorbise
mai mult decât ttrebuia.. Surise: Ei, dar am in-
ceput sit fac filosofie i, IncA, filosofie de cea mai
ieftind. calitate... Efectul Splendidd noapte...
&use, Alexandra se intoarse cdtre Zoe:
Scumpa prietend, nu te superi daca te las sin-
www.digibuc.ro
SCANDAL 11

gurd o jumdtate de ord... Voi face cativa pa0. eu


Virgil. Astázi n'am umblat de fel...
Se sinai dator sá dea mai multe luímuriri decat dA-
dca in chip obi§nuit, mai multe decât se cuveniau:
Aici, la mare, e foarte pldcut, dar ziva nu_pot
umbla din pricina edldurii i seara md retin in vita'
ace§ti donini foarte numero§i, care vin dela Bacu-
reeoi ea sd-ini prezinte ornagiile A,.oinagiile
tor le §-Flu eu... Te voi conduce Virgil, daca n'ai
imic impotrivä...
Cu plAcere, Alexandre. Niel mie nu mi-e soma.
Plecarrt.

Zoe ii privi curn se departau pe alee, in noapte.


Viata e o hestie". Poate cà Alexandru se va des-
tinui Virgil. Ar fi bine... Virgil e attrt de bun
prieten, eu ea, ineat i-ar comunica de indatA mrtr-
ttnisirea, pe care ti-ar face-o Alexandra... Numai de
i-ar face-o!
Alexandru a spus odinioarA: ce lucru mie este sd
ajungi!" Zoe §tie luerul aoesta... De mult. De cand
a inteles cà, pentru ca sd ajungi, trebue sà renunti
in fiecare zi la o pArticicä din viata comunA, din
viata tuturor, din'vtata care este totu§i atat de .p14-
eutd, atât de build de trAit.
Zoe se Elsa alene i putin tristä, In jiltul de
pae. 0 adiere rece i siiratä venia din larg. Sub lu-
mina lunii, stelele pAliau... 0 barca sAlta, ea o
gluma, peste valuri. iSe distingeau cloud siluete. Doi
ittdrAgostiti? Sau doi oaineni, cari au fost odatit in-
dragostiti? Dinspre cazinou, venia svonul jazzului.
Oarnenii danseazri, rad, petrec. Sant ferictli, flird
dea seama. Noaptea, tárzin, eAnd tree prin fats
magnificei vile Dima, perechi-perechi, ducandu-se
la rostul lor, Zoe Ii aude uneort... Ii intrerup glu-
Knele kr, flirtul lor, ea sd spund toti aproape acelal
facia: Alexandra Dima... Asta a dat lovitura in
www.digibuc.ro
12 TUDOR TEODORESCU-BR \NI*TE

Ce carierd!" Ce Pa
nevastd-sa!" Strasnica femee..." Tinerii de
a7i, deprinsi cu sportul, au 0 limbajul brutal po-
trivit sportului: a dat lovitura... strasnicä femee..."
Zae Ii ascultd. Pe unii, ii cunoaste dupá voci: e
fara ministrului X, sau bdiatul bancherului Y. Zoe
ascultä eu multwnire aceste cuvinte, care pornesc
dia admiratie si din invidie. Dar dupd sentimeniul
de multurnire, care-i inedlzeste o clipir sufletul, Nine
mercu acelas gänd: ce stiu copiii acestia din viata
ei, din viata lui Alexandra?
De Agar, ii place sit juice la bratul lui Alexandra
Mina, In saloane, iarna, la marile receptii. Ti place
sá simtá in junil ei invidia celorlalte femei. *fie bine-
si astazi, emit multi cei care o doresc Pentru ea
pentru farmecul ei, .pentru linia sveltd a
trupului, pentru tiauta attit de firesc majestuoasii,
fdui efort i fara incordare, pentru vorba-i totdea-
una nirnerita i foarte ades epiritualá. Inconjuratá
mai mult de barbati deck de fernei, domind cereal, p-
asc ul ta tii cu atentie i err respect, dar simte ochii
pä inasi care o urmäresc in fiecare gest, in fiecare
middiere, In fiecare suräs...
Dupd aceea ? Singura, in camera ei bogatd,
mare si receIsi dà searna clit de zadarnice sunt a-
ceste omagii si cele aduse inteligençii i cele a-
duse frumusetii. Toate s'au topit In gol... Toate au
rämas departe... Acum, in fata oglinzii, e o femee ca
oricare alta. Zadarnic o invidiazd celelalte. E poate,
cea mai nefericitá dintre toate. Escortatä de atâtea
priviri, aclarnatä de artnea mnchinäciuni, adulatä de
atâtea prosternári in saloane, la reeeptii, la legata,
pretutindeni, acasii e singurtt i tristä. Alexan-
dra e vesnic preocupat. Discutiile lor se invärtesc
mereu in jurul politicii. Scumpa prietend" in fata
111111E.. Draga mea" intre patru ochi. Dar 0 scum-
pti prietend" i draga mea" sunt spuse cu aceeasi
voce prieterwasd, insä nu lubitoare. Cu acelas ton
www.digibuc.ro
SCANDAL 13

egal, uniform, färä nici o inflexiune mai caldä, mai


tandrä. Ei nu s'au certat niciodatA. Niciodatä, ea
n'a auzit glasul mânios al acestui cm, care dornink
ratä sA ridice yocea, faira sà schiteze un singur gest
de autoritate. Stie cà certurile aduc dupä ee impá-
edri binefAcAtoare. Ea nu le cunoaste farmecul. Nu
se sbuciurnd. Nu se sbate. Nu se frAmántA. Nut
plânge. Regretä i tace. Viata ei intima, in buduar
bibliotech, se alcdtueste din pared de eau si din tú-
ceri. *tie eä asa ii este destinul... In umbra unei
mari personalit64, nu poti trai clecât asa.
Iarba nu poate spori la umbra stejaruhti puternic.
Alexandra umbreste pe amândoi: i pe ea si pe
bunul lui prieten din copildrie si din scoalá, Virgil
Cruceanu. Nici mml, alci celalt nu s'au putut des-
volta in voe. Amândoi s'au jertfit cu devotament, ca
sA creeze atmosfera de pace si de echilibru nece-
sarA Alexandru.
dd searna Alexandra de aceastä mare jertfä?
Se pare c5. nu... Egoist, ea mai toate personalitatilc
puternice, prirneste jertfa ea si când total i s'ar
cuveni, ca i când rtirnic nu i-ar pubea fi refuzat, nu
ar trelmi sti-i fie refuzat. Ca si când nu s'ar putea
altfel...
An cu an, a ajuns si Zoe la wee,* convingere.
Totul pentru Alexandra, pentru cariera lui. IntAlni-
rile lor, in buduar, sunt rare si linistite. Total se
petrece, intre cloud discutii politice. Apoi, ea rä-
mane singurA i tristd. El treee in dormitorul lui,
ea sit' citeasca Le Temps".
viata trece! Curge ea un rAu. E monotona
cenu4e. DacA se uitá inapoi, Zoe nu vede decât un
lung sir de seei de gild, receptii strAlucite, convorbiri
zile de triumf si zile de infrAngere, mari
satisfactii i adânci sbuciumari, dar nurnai atât.
Ea n'a stat niciodatä, pe o banca, in umbra mud
copac, lângA Alexandru. Ea n'a ascultat
cu el târAitul greerilor in iarbA. Ea n'a privit nici-.
www.digibuc.ro
14 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

odatà, laugä el, im apus de soave sau un rasilrit de


hind. Totdeauna a fost singard In asemenea impre-
jurari. Alexandre, facem un tur la Sosea, astii
searii?"Draga mea, tnvitA4i o prietend. Eu a,tept
pe X". Alexandre, sunt cloud zile libere... Dunti-
neck' si Luni... Manta Nicolae... Hai la Sinaia. E zà-
pada. Trebue sà fie minunat..." Draga mea,
du-te eu o prietend... Eu am trei intalniti fixate".
Stia i Zoe cà le avea. Dar el nu renunta la nici una
din aceste intâlniri politice, pentru ea, pentru el,
pentru amandoi, pentru
0 in§elase. Stia. Dar aproape el nu ura femeile,
care rand pe rand fusesera metresele lui
Alexandra. Fiindeg, îi d'adea foarte bine seama,
Alexandru o ift,selase in fiecare clipA, nu cu cele
cateva femei, care-i serviserä drept clivertisment
ci eu cariera lui.
deodatal, omul acesta rece, retinut,
spune cli e plictisit de politic& §i face reflectii me1an-
oolicie: ce mie lucrit este ajungi!"
.136. Dach"
Alexandru ar fi spus aceste lucruri in fata altora,
Zoe nu s'ar fi mirat. II cuno0ea. stia ch. are ¿mil
de-a face pe unul sä renunte la o cerere, pe altul
sà piräseascd o situatie. ,5tia cd, pentru a ajunge
aci, utiliza toate coardele sentimentale, toate infle-
xiunile vocii lui pldcute, toatrt gama argumentelor,
toatá puterea lui de seductiune, care era mult mai
mare decât puterea lui de convingere. Era in stare
sA detnonstreze acum, chi Ministerul de Domenii
este cu total lipsit de insemnatate, pentxu ca pre-
tendentul &A. priineascd un subsecretariat de stat
oarecare. Si era in stare, un sfert de ord mai tarziu,
arate celui care revendica Externele, eh' inte-
resele sup erioare ale patriei eer prezenta lui la Do-
menii, singurul minister important. Regreta eá el
insusi este prea oeupat la Pre§edentia consiliului,
Altfel ar fi luat Domeniile färd sb." stea la ganduri
o singurii seeundà...
www.digibuc.ro
SCANDAL 15

Dar Alexandru intrebuinta asemenea artificii in


fata partizanilor, in fata prietenilor Când
rarnânea cu Virgil Cruoeanu i cu. Zoe, era de-o
desavâr§ita sinoeritate. A§a dar, adinioara eind era
Plictisit de politicd i and spunea cá e lucru mic
meschin sa ajungi", dupa oe mai inainte
afirmase -ea viata e o bestie, fuses° sinoer. Nu
inoerca sà amagiasca pe nimeni, fiindca nu avea
pe cine
Cine-1 desgustase de politica?
0 femee? Nu. Zoe il cuno§tea bine. Femeile
Il puteau amuza. Nu-1 putean insa, preooupa.
Atunci?
Desigur, o mare infrángere in manevrele lui de
eulise.
Când? Cum? Zoe ounostea aoeste manevre. I le
spunea Alexandru. S'a intâmplat ceva, oe-i este
tainuit ei? 4a se pare...
Jean, valetul, se ivi gray In haina alba, gu-
lerul inalt i put,in ud de náduseala:
Doanma, Bucurqtii la telefon...
.Cine este?
Doamna Cruoeanu...
Zoe Dima se buourä. Sonia Cruoeanu, sotia lui
Virgil, era deopotrivh prietenhl eu Zoe 0 cu Ale-
xandru. Plecase la Bucureti eri, ca sa."-0 rânduiasca
anumite chestiuni bàneti. Trebuia sa yin& in asta,
seara. 0 apeptasera cu masa. Nu venise. Acum,
telefona.
Adu-mi telefonul aici, spuse Zoe Dima.
li era lene sa se ridice din oomodul jilt de pae, eap-
tusit cu perne moi, li placea aerul &drat al marii.
briza eare-i necajia parul, svonul jazzului dela
eazinou.
Jean aduse aparatul, il puse la priza i pleca
discret, dar mai ales grabit. Era grabit, Ended pe
imensa lui chelie luctoasä se adunau fluturi de
www.digibuc.ro
16 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

noapte, musculite, gize care Il gidilau, iar el valet


stilat nu putea sà schisebe in fata sapárlilor
un gest de apdrate...
Zoe lud receptorul:
Al lo... Da, eu... Buna seara, Sonia... Esti o
tradatoare... Da, te-am asteptat cu masa... Curn?
Nu-i nimic cà nu ne-ai anuntat... Glumesc. Tu tii ca
noi mdnedm totdeauna tArziu. Nu, draga mea, Viril
nu e aici. A mâncat la noi si a plecat acum cateva
clipe... Nu, nici Alexandru nu-i aeasa... A nlecat
cu. Virgil, ca sa-1 condurd... Da, da... ca sa fie sigur
a se duce acasa sì cà nu te tradeaza... Da. Alexandru
apärd so(u1 de tentatiuni, precum vezi... Sunt
absolut singura, asa cum esti i ta la Bucuresti in
clipa asta... Nu md reii, draga mea. Spune tot ce
vrei... imi faci mare placere... Curn? Imi faci mare
placere... Asa, fancied sunt prOn pictisita... Nu, nu,
n'arn nimic personal... Alexandra e cam preocupat...
Nu .§tiu dece... De sigur ea' am sd vorbesc cu el...
Cred cd chiar astäseara, dacd nu va fi prea obosit...
Spune, dragä Sonia... Da, da... De sigur, Virgil va
fi la Conaanfa cu masina... A lost i astaseara; te-a
asteptat... Cum? Ai telegrafiat? Atunci te.egrarna
ta a sosit la vita la voi, când Virgil era la noi...
el a venit devreme... Ei, nu-i nimic... Au facut a-
nAndoi o plimbare panä la Constanta i atAta tot...
Amândoi, da, Ended a mers i Alexandra sa ia
putin aer... Nu fi copilà, draga mea., n'ai deranjat
pe nimeni. Virgil pleca la gard, a trecut re alci,
Alexandru a spus cà merge si el... S'au dus... s'au
intors... Abia s'au intors cu mai bunä pofta de man-
care... Bine, Sonia. Te asteptam maine. Nu mai
e nevoe sa telefonezi la voi. Trimit eu pe Jean, cu
un bilet, chiar acurn... Altceva, mai ai de comunicat
lui Virgil? Da, spune... Bun... Ban... A, perfect!
Imi pare bine ca ai transat cu bine la barred. Bravo!
Cc mai e nou pe acolo? Ca ld... Si aid, a lost
groaznic de cald astari. Nu, arum e pläcut... Ge
www.digibuc.ro
SCANDAL 17

se mai aude? Nimic... Toatii lumea plecata... Ei da,


Totu§i... Alta! Nu pati sa spui prin telefon...
Deci, lucruri interesante... Bravo! Cum? Lucruri
cari il privesc §i. pe Alexandru... i Inca, vqti bune...
pare bine... Pa, ehérie.... Si, vezi, fi cuminte...
Auzi? Pa!
Zoe inchise telefonul. Sunti. Jean aduse mapa de
eorespondenta. Zoe scrise repecle hñ Virgil Cruceanu
ea' nevastä-sa a tramat cu bine la banca, vine a &via
zi dimineata, cu acceleratul, aduoe noutati bune care
il privese i pe Alexandru, dar pe care nu le poate
*Tune pdn telefon.
Dud scrisoarea asta la vila Cruoeanu, chiar
acum... Dupä aceia, poti sä te culci. Pe Domnul
preedinte nu e nevoc sa-1 a§tepti...
Prea bine, Doatnna...
Jean se inclinä. In fiecare scara, _primia
wain; Pe Donmul pre§edinte nu e nevoe sa-1
a§tepti". In fiecare seara, Il wepta toruji, fiindca
Jean §tia ca lui Alexandru Diana nu-i place sä se
desbrace
lar4i singurä, Zoe se gándi cu drag la prietena ei,
Sonia Cruceanu. Ea e fedeita; Virgil o inbe§te. 0
iubqte numai.pe ea. Politica nu-1 pasioneaza, nu-1
acapareazii. Câteva luni, in fiecare an, calatoresc im-
-preuna in sträinatate... Se inteleg de mimme. Le
plac acele4 orar, acele4i tablouri, ace1ea0.
Zoe, cu eät se cereeta mai atent, cu cat se pleca
mai mult asupra sufletului ei, ii dadea seama
in ea träese cloud fiinte deosebite: Doamna", careia
Ii placeau politica, receptiile, puterea, dominatia;
fed-1,a sentimentala, pc care nu izbutise s'o ucida
,,Astá scud, sunt prea îi
spuse Zoc. &Altura din umeri frumo0i ei umeri
inajestuo0. ea §i. când ar fi vrut sä-i arunce
preocuparile, care o covar3iau. Cu un gést de e-
nergie, se tidied, înàIlä capul putin pe spate, a,ga
2
www.digibuc.ro
TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

cutn purta când intra biruitoare in saloanele la-


minate. Luând aceastä atitudine, vroia ia §i
starea sufleteascd poteivitä. Doamna" reaparea, sta-
Ong.
Telefonul sunA.
Al lo... Da. Nu. Domnul presedinte nu-i acasa...
Eu stint, da... A, buna seara 'Domnule Christian.
Da, ascult... Alta_ Bun... o afacere grava de fur-
nituri? Ai toate informatiile? Cand vii? Bun.., te
asteptdm eu plaeere...
Zoe puse receptoral pe furca. Zirnbi multamita. 0
afacere mare de furnituri, facutd de actualal gu-
vern... Câ(iva oameni ai regirnului compromisi...
Mircea Christian, fostul subsecretar de stat, este de
obieei bine informat. Daca hi va fi procurat si do-
vezile. Alexandra va interpela i, fdrii incloialä, a
avea un nou si mare succes in Camera. Cu atat
mai bine! In vremea din urma, s'a vorbit prea putin
de Alexandra... Nici el n'a mai intreprins nirnie! 0
interpelare eu räsunet in primele zile ale seSiunii
parlamentare ar grabi ciiderea guvernului si re-
chemarea lui Alexandra la Presedenvie...
Zoe zâmbi, multurnità, gândului acestuia i porn!
sus, spre dormitor, dupà re impàIÇi cu o autoritate
rece si CU O chihzuialä minutioasä, ordinele pentra
a doua zi: menu-ul, mundrul musafirilor, ora
care sd fie gata baia, ora la care sd fie masina
la seará...
Alexandra Dima il intovarthise pe Virgil Cru-
ceanu pána" la vila acestuia. Vilele erau apropiate. Ba
erau chiar la fel elädite: cele câteva deosebiri de de-
taliu nu await rdcio insemnatate..-Prietenia lor atilt
de strânsä ajunsese 'Ana la o desävarsita identitate
de gusturi.
Mergánd impreunä pe marginea marii, in naaptea
limpede, Dima nu vorbise aproape de fel. Dupà
bucnirea de adinioarg e o bestie"

www.digibuc.ro
SCANDAL 19

se ferecase in tAcere. I§i diiduse searna cA clocotul


lduntric Il depdsise, ea spusese mai malt decât tre-
Imia sá. spue. Virgil Cruceanu pd§ia âgale, alaturi
de prietenul säu. Virgil tdcea §i. el. Din când in
când, cu coada ochiului, li arunca o privire fugarä,
cercánd sA surprindd pe chipul lui Alexandra taina
care, fdrd mndoialà, il frAmânta. In câteva rânduri,
Virgil rupse tAcerea cu. glasul ILA domol, blajin:
Am impresia, Alexandre, ch.' te contrariazd
ceva...
Dirna a incruntat sprâncencle. Cruceanu a con-
tinuat eu sfiald i cu discretie:
Dacd Iti pot fi de folos... nu este asa...
Dima a scuturat din cap.
Nu, nu... Nu-i Apoi, a schimbat
bruse vorba: Ziarele de dupd amiazd au oeva
interesant? Eu nici n'am avut timp sA le vdd...
Oamenii A§tia, cari vin mereu, mereu, ca facd
vizite, ca sà-ti adudi omagii, daca ar sti cât stint do
plictisitori...
In fata vilei lui Cruceanu, se despartirä repede,
cu o scared strarigere de mânii i luard intelegere
and sä se intâlneascd a doua zi... Tocrnai atunci,
Jean, valetul lui Dima, aduse biletelul, in care Zoe
rezumase convorbirea telefonicd ce avusese eu Sonia.
Dima intrebA F011 nelinistit:
Ce s'a intâmplat?
Cruceanu rAspunse:
Sonia telefoneazd di vine mane, cu accele-
ratul... aduce i nouthti politioe interesante pentru
tine
Când Alexandra Dima pomi inapoi, spre vila lui,
era aproape de rniezul noptii. Dinspre cazinou, venia
svon de muzicA asoara. Cei care dansaserd, se in-
torceau acum veseli i gatalgio0 spre vilele pre-
särate ici i cola. Când Il recunosteau pe Dima, 11
salutau pripit. Dima rAspundea cu un surás amabil,
www.digibuc.ro
20 TUDOR TEODORESCU-BRANME

acelag pentru toati 1u/flea; faspundea mecanic, ¡Ara


nici un efort, fir& sä-gi dea seama, ca un automat.
Gandurile lui erau aiurea.
De eittAva vreme, era nemultumit de sine. Se
simtia uneori preocupat, alte däti distrat. Ca sä10
aklune gandurile asupra unei probleme, trebuia
facA un efort. Il plictisia politica. Incerca sä"
dar Il plictisiia odce carte. In chip obici-
nuit, Il pasiona istoria politieä, biografiile mari,
memoriile. Acum, deschidea volumele rand pe rand,
ie rAsfoia, totul i se parea anost... Il plictisiau
cunoscutii, care veniau sA-i aducA §tiri i sä-i pre-
Ante omagii...
SA fie de visa marea? Dima venia de-atatia ani,
mereu in aceiasi lunä, la mare. NiciodatA nu &Utilise
aceastä &alert enervare...
...De-atAtia ani, mercu in aceia0 lunA... Dima
se opri o clipA locului, surprins el insu0 de aceastA
constatare. Pentru prima datä, i§i dadea &coma di
viata lui se desfAsoarA dap& un program de o exas-
perantä. monotonic. 0 kind la mare. CAteva sAptd-
mini la, Sinaia. 0 lund la Paris. Superficial privitA,
o astfel de existentä ar piirea de invidiat. Dar care
este realitatea? Pretutindeni, la mare, la Sinaia,
la Paris si in restul anului la Bucuresti, acciasi
preocupare aproape unicä: politica... Acciasi incor-
dare: &a se menlind acolo unde a ajuns... Ace las
gaud: cc va ifi planuind in clipa de fata cutare ad-
versar, cum d'ar putea dejuca o anume intrigä?...
Sunt, orb., atAtia care il pizmuesc. Sunt tined,
care acum ultra in luptri si care 10 spun in ceasurile
lor de vis si de reculegere: .Cand voiu ajunge
eu ea Alexandru Dirna' Bieti nthvil Niciunul din-
tre ei nu stie, nici until nu bAnueste eat de goalá e
viata lui Alexandra Dima! Puterea eu incantArile ei.
Opozitia, cu luptele ei. AtAt. Dm cand in cAnd,
femee... Nid mAcar o dragoste mare, o mare pa-
siune, care fecundeazit sufletul, care to face sä des-

www.digibuc.ro
SCANDAL 21

sooperi noui orizonturi, noui sensuri in viata... Niel


ar eat. Zoe e o buna prietenii, o colaboratoare.
Dar cu cat se intoarce mai mult inapoi, cu atât ti
da seama mai bine ca n'a iubit-o en patima nici-
°data, nici chiar la inoeput. S'a insurat, fiindca
trebuia sa ia o fernee frumoasa, bogata, inteligenta
i Zoe implinia aoeste conditii...
când sirnte cum tree anii inutil i ver-
tiginos, enervarea aceasta Il ia tot mai puternic
in stäpartine. Il supdrá oriee. De pilda, astaseara 1-a
nedijit firqte sá n'a spus-o nimänui 1-a ne-
cäjit faptul ca Sonia Cruceanu n'a sosit, cum fusese
vorba, cu rapidul. Poate cà ar fi adus oarecari nou-
tali dela Bueurqti. Sonia e o femee inteligenta, ac-
tiva, mai pasionata pentru politica decât Zoe...
Alexandru alunga aeest gand, eu ciuda: se sur-
prinsese facand o comparatie intre Zoe §i Sonia
lucrul il supara... N'are niciun rost! Fiecare din
ele 10 are personalitatea ei. Sonia este o _persona-
litate puternica, asta e sigur. Mult mai puternica
decât Virgil. Ea li domina. Virgil este atilt de slab...
Aproape ca se lash'. dominat. De pilda, arum: era
mult mai pottivit sa se clued el la Bucure§ti ca sa
inchee eu banca; a trimis-o insa pe Sonia...
Oticum, in Sonia este eeva ciudat... Perso-
nalitatea ei nu este desenata in linii drepte,
ca o schema, aa cum este personalitatea clarä
a Zoei sau a alteia... Este ceva insesizabil in fe-
meitica asta. De wee ani, de când o cunoate, de
când este sotia lui Virgil, n'a izbutit ,prinda
taina. La inceput, nici nu i-a dat prea mare im-
portanta. I s'a parut o femee oarec.are. Tacuta,
modesta, Sonia nu s'a impus decât ineetul cu in-
cetul. si-a desvaluit firea an cu an. Intr'o zi, Ale-
xandru Dima a constatat eu surprindere ca Sonia
e inteligentä. In alta zi, cá are asupra situatiilor po-
litice un punct de vedere personal. Mai ,tarziu, a
vlizut ca Sonia are humor... Acum i dà seama ea
www.digibuc.ro
2 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

Sonia mai are o fatetà a personalitätii ei, inch.' ne-


omoseutd lui...
Dima ajunse in fata vilei. Se opri. Aprinse o ti-
gard. Se nitä in juru-i: era lini;te deplind. Duarte,
la eazinou, luminile se stingeau pe rând. Undeva,
in sat, lätra un caine. Vâjâitul valurilor domina
n oaptea.
Alexamlru Dima urcd seärile, plietisit.

www.digibuc.ro
II

Peronul Grail. de Nord, in dimineata aceia de


yard, avea infAtisarea lui obicinuitd: oameni grit-
biti, fetnei eu copii de manA, hamali hnpovArati cu
geamantane, bagaje i felmite eärucioare pentru
copii, biciclete, trotinete, inteun amestec caraghios.
Acestia erau cei care plecau la munte sau la mare.
Din trenurile ce sosiau, coborau ceila1i cei
care se intorceau din Iiilegiaturd. Mergând a lene,
färd nici o grabA, färä nici un entuziasm, plictisiti
de faptul reintoarcerii, se uitau ea ciudit la rei oe
abia acum porniau la drum.
Sonia Cruoeanu, in rochia cenusie, eu o pdlarioarA
mica, cu o mica." geantd de voiaj in mânä, se strecura
scundd i sweltà, aproape neobservatii printre
cele cloud simri de cdlatori. Cduta un loc bun si,
mai ales voia sà nu aibit nici un cunoscut in
plAcea sal cAllitoreased singurii. SA ob-
serve pe cei din jur. SA ghiceasch viata mtima a fie-
cdruia. Sà o imagineze ea insasi, luand ca punet
de plecare un crâmpei de convorbire auzit in treacat
sau tut gest surprins fdrd voe. Cand tovarAsii de
drum nu o interesau, ii plioea sä priveascd pe fe-
Feasted. Nu atat peisajul, fiindcA nu o preocupa .pi-
torescul. Ci mai mult oamenii, oamenii care munciau,
care îi trAiau existenta lor trudnicA de fiecare zi,
ea dramele ei märunte, eu bucuriile ei putine. 0
femee care scotea apä din pM, un Oran in mijlocul
www.digibuc.ro
24 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

eAmpului, singur intre cer §i piimânt. Un car cu boii


pe un drurneag de tarA, in marginea liniei ferate.
0 garA mica, pierdutil pe Baragan, cu trei glastre
de flori, cu nevasta §efului de garA la fereastrA...
Toate acestea ii dddeau Soniei prilej de gand §i de
visare. Deaceia, ii.,plAcea sá calAtoriaseil singurd.
Se urea IlL vagonul restaurant. Cand trenul porni
lung i supra-incAreat, urnindu-se anevoe, cu
smucituri grele si cu ciocAnit de tampoane, Sonia
i§i porunci ceaiul. Sorbindu-1 pe indelete, era rnul-
turnità cá n'a intalnit nici ua cunoscut. CitAndu-se
in juru-i baga de searnd ea' un tanar o prive§te
stäruitor. Sonia i§i tpuse nu firitrA multumire
cA baiatul acela, desigur student, o socoato cam de
varsta. lui.. adevAr, micä, slabä, nu-§i arAta eel
patruzeci de I. Färä sd fie frumoasa, plAcea totn§i.
stia ca pläcea sa
Era multumitA de tot ee fdeuse la Bucure§ti. In-.
cheiase eu bine socotelile en banea. Aflase lueruri
interesante in politicd. Alexandru va fi bucuros
sa le §tie. Dacd va folosi, cu abilitatea lui de tor-
deauna, aceste informatii, in mai putin de §ase
sAptämâni Alexandru Dima va fi din nou Pt e-
§edinte de consiliu. Lucrul acesta o multurnea pe
Sonia. Dece? Nu-§i dadea nici ea seama. Nici ea,
nici Virgil, rr au nici un folos i nici nu se
gandese sà ai-A, de pe urmA guvernärilor lui Ale-
xandra. Dar ea tinea la el. Il pretuia pentru toate
trísuidle lui. Ii párea bine sà tie toate aceste mari
Insusiii pose in slujba puterii. Era rnandrà de prie-
tenia ei eu Alexandru. De câte ori Ii putea aduee
o noutate, de cate ori Ii putea spune punctul ei de
vedere inteo anume chestiune, Sonia era fericitd.
Se sirntia oarecum folositoare acestui om incontes-
tabil superior. LI. adâncul sufletuuli ei, stifruia ca
un ghimpe, o pärere de tau pe care nu. indráznia
BA märturiseased niei sic ìnsei, o parere de rau
pe care cAuta sA inAbu§e, sA o ucidá acolo, in
www.digibuc.ro
SCANDAL 2$

profuniimi: pdrerea de rani cà barbatal ei Virgil, nu


are nimic din personalitatea viguroasd a lui Ale-
xandra Dima.
Sonia, cu m4cd.ri firese cochete, îi lua ceaiul.
Era in toatd infdt4area ei, un ciudat amestec de
comic 0 de gray. Mica, slabd, cu mâini miei, ca
gura micà, pdrea o miniaturd gingad, gata sd se
sfiirâme la eea mai u§oard atingere cu realitatile
brutale ale vietii. Iii toatd aceastd inati;are de
bibelou, luminau eu o tragicd seriozitate ochii
doi ochi mari, aprig deschi0 asupra vielii, gata sá
reflecte toate umbrele durerii i toate luminile crude
ale bucuriilor neingdduite.
Trenul se apropia de Dundre. Soarele se ridicase
sus, pe cerul lirnpede al diminetli d- Yard. Câmpul
îi desfkura intinderea, pared f botar, sub mo-
zaicul de culori al semdndturilor -Aurite. Când
când, du& tut àran infipt in mijlocul ogorului, ui-
tându-se la trenul cape trecea In goand, pima un
seam al lui Dunmezeu, pus anume acolo, ea sd nu
crezi curnva Ca' Bdraganul este pustiu, lipsit cu total
de suflare omeneascd.
Sonia privia toate acestea, multurnità cä le poate
privi iii singtadtate. GAnduri rdzlete li rdsdriau in
minte. Ea inse0 se mira de undo, din ce aseunzä-
tori nebänuite ii vin atâtea dintrq gânduri. Se trezi,
de pildd, amintindu-0 aim l-a t,j,noscut pe Virgil.
Era indatd dupd rdzboiul trecut. Alexandra Dima
avea nevoe de un orn cinstit §i de mare incredere
personald. A recurs la Virgil Cruceanu, care a pri-
mit misiunea dupd .multe oväiri i numai sub apii-
sarea stdruimelor lui Alexandra. Child a sosit acolo,
in lumea accia noud pentru a fost intiimpinat cu
dragoste in cele mai multe cereuri, dar §i cu o vie
curiozitate: Ce va face? Virgil i-a cucerit pe tosi
prin bundtatea lui,:prin purtarea lui aleasd in inalta
societate din provincie, larin mdsurile luate. Sonia
1-a cunoscut la o receptie. Pdrintii ei, mari mo-
www.digibuc.ro
26 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

erau poftiti)cu toatii cinstea cuvenitii rangului


lor. Virgil a ivorbit indelung cu ea, in seara aceia.
Ea il privia icu admiratie. I se piirea un om de ac-
tiune, de energie, un mare realizato.r. Mu lt mai
târziu dat seama cii este numai un om brut,
foarte bun Aar atât. Realizdrile lui erau lucruri
mArunte, firesti, care in clipa aceia, sub acelunghiu
special de vedere pirreau mari reforme. Dezarnä-
girea aceasta i-a. rimas in suflet. A avut pentru
Virgil, cum are 0 azi, o ma-re afectiune, dar i un
mare regret: cii fost ceeace i s'a pirrut ei cii
Sonia hi goni giladul vrajrnas. Aprinse o tigarrt.
Tânirul din fata continua sd o priveasert atent.
Hotárit, crede ci e o studentA, care crtliitoreste spre
una din numeroasele tabene asezate pe malul märii...
In clipa aoeia, inträ in vagonul restaurant Miroea
Christian, fost subseci eta. de stat, unul din cei mai
.apropiati colaboratori ai lui Alexandru Dima. 'Inalt,
svelt, cu o perfectà siluetii de dansator de profe-
iune, Mireea Christian avea toate insusirile ornului
ideut sii räzbatà in viatd: inteligenti vie, aar nu
adilneA: onestitate capabitä de concesiuni, atunci
când este nevoe; atâtea scrupule, câte li trebue ca
si treach drept un element curat", dar nu prea
multe, incât sa-1 incomodeze in cariera cultura
variata, fiirä sal fie irupoviiritoare; om de lurne 0 in
aoelas timp, orn de 'munch', de o rard putere de
muneä.
Christian se apropie respectuos de Sonia. Stia
fireste cum stia intreg partidul, ea. Sonia si Virgil
Cruceanu sunt singurii prieteni intimi ai Presedin-
tehri". Sonia hi ascunsese cu dibricie usoara nemul-
turnire de-a fi smulsi din gandurile ei, din singu-
rätatea atát de pläcutd ei. Pof tit eu un zambet de
politetá, Christian se asezä la masi i hi comandii
ceaiul. Venia la Mamaia, incärcat de stiri. De când
fusese subsecretar de stat, îi 0st-rase anurnite de-
www.digibuc.ro
SCANDAL 27

votamente care ii furnizau si azi cele mai bune in-


formatii. Stia i azi, ca i pe vremea and era in
functiune, eu cine trdeste fiecare din oamenii in-
teresanti', ce legáturi existd intre cutare mare in-
dustria i cutare personagiu politic, ce se petreoe
in {nice consiliu de administratie mai important, ce
s'a cliscutat In comitetul executiv sau in delegatia
permanentä a partidului advers i asa mai departe...
Christian spuse Soniei ca a descoperit o gravá
afacere de furnituri. A telefonat as'ear5. Doainnei
Zoe Dima. Arum, vine sä ofere _intregul material
Patronului". Spunând acestea, ochii lui Christian
lunecard, inteun gest in aoelas timp elocvent si in-
voluntar, spre servieta de lângà el, lAsAnd sa se
inteleagá eä acolo are materialul Menit shi &rime
guvernul actual si sd aducA la cArmA, mai degrabil
&cat s'ar fi crezut, partidul de sub conducerea
Domnului Alexandru Dima.
Sonia, care ascultase pand acum Cu sedozitatea
ochilor ei, mari ca cloud faruri, spuse simplu:
Cunosc afaoerea...
Christian o privi surprins. Sonia continua:
E vorba de Ministrul comunicatiilor.
E foarte gray compromis! spuse Christian,
grAbit sá arate cd §-tic tot.
Nu. Ii spun precis si ti voi spune
Alexandru: el nu are decAt vina de a nu fi stiut ce
iscàle§te. Asta e clar. i ar fi nedrept sA-1 ataoe
cineva pe tema asta...
Bine, bine, intrerupse nervos Christian .
dar dach. nu lovim in Ministru, lovim inutil... In
domeniul aoesta, nu incap menajamente. Ataci sau
nu ataci. Cu jumatAti de Masurd, nu faci nimic...
VA rog sd nu VA supärati, Doamnd, dar &Ca il
veil oonsilia pc Patron sá luercze cu mânuji, nu Ii
yeti da un. consiliu bun...
Domnule Christian, raspurise Sonia zam-
bind, te rog sá nu te suped nici Dumniata, dar...
www.digibuc.ro
28 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

eu mi inteleg anurnite lucruri. Eu sunt de


word cä guvernul actual trebue rasturnat, ca Ora
are nevoe de un guvern capabil sub conducerea lui
Alexandra Dima. Insd, Domnule Christian, o gu-
vernare band nu poate incepe printr'o fapta rea
nu se poate intenteia pe o nedreptate. Daca Ale-
xandra lad va in sfär0t, daca ma va intreba
voiu spune punctul meu de vedere... Ministrul co-
municatiilor e incapabil, dar e onest...
Christian, stdruitor ca deobiceiu, intrerupse:
Doamna, vá rog sà ma iertati ca insist... De
sigur, Minis tml nu e iao vat, dar mteresele noastre
politice...
Exact! Prietena lui, Doarnna Giuriadis, a ma-
nevrat cu secretarul general i cu. doi din membrii
comisiei de receptie, tleputatul Tornescu i senatorial
Carian... Stiu toate detaliile, Donmule Christian. Dar
cred ea' nu e bine sá fie atacati deck eel vinovati...
Firete, färä Doamna Giuriadis care e femee, care
nu trebue citata de pe tribuna Camerei i 'care, daca
va fi descoperitá de judecatorul de instructie, va fi
chemata la parchet...
Discutia urrnä multd vreme. Sonia ti sustinu. eta
gratie, dar eu hotarire parietal ei de vedere. Miroea
Christian, care nu era insurat, o privia Cu dada, dar
§i cu admira0e. Vazand cà trenul se apropie de
Constanta, fostul subsecnetar de stat edutä sä toga
totu§ un folos din aceastá divergentii:
Vad, Doamna, ca avem puncte de vedere di-.
ferite. Ca orn, má inchin eu smerenie in fata opi-
thei Dumneavoastra, de o atat de covar§itoare Inäl-
pine morald. Ca orn politic insä nu o pot acoepta,
fiincicd etupa mine constitue o mare eroare de tac-
tied. Dacia. Patronul va interpela impotriva unui se-
cretar general i a doi parlamentari, va avea ca in-
totdeauna, un mare sucees de tribund, dar nu va
rästurna guvernul. Ori,. Domnul Alexandra Dima
nu mai are nevoe de sucoese, de tribuna... Sunt
www.digibuc.ro
SCANDAL 29

en de acord: Donmul Dima nu paate pune pre-


blerna tendentios,:asa cum ar putea-o pune im altul,
mai tánAr, care nu are situatia Domnului Dima, dar
care in schimb, nu este tinut la o regula de con-
uità aa de severii ea Domnul Dima,
fiindcA...
Sonia intelesese fArA nicio .greutate, cA Mircea
Christian vrea sA interpeleze el Te chestiunea fur-
niturii dela Comunicatii. Nedreptatea, pe care Mina
nu o poate faoe, se ciferd supremi ,.jertfA"
s'o facA el, in interesul superior al partidului.
Am inteles, spuse Sonia. Desigur ea' aunt
cazuri, eánd un om farar poate anima o sAgeatA, go
care un sef de partid nu are voe s'o arunee. Numai
cA, in cazul de Lap, trebue rAsturnat un guvern.
MA intreb dacd un orn tánAr ar putea sh." rástoarne
guvernul actual? Numai o loviturà data in
de Alexandru Dima, ar izbuti ajungii tinta.
De altfel, Domnule Christian, stii ea' Dima este un
autoritar. Noi discutAm inutil. Poate cA ne va in-
treba. Dar pánA la sfársit, va faoe ea totdeauna
celacc vrea el, oeiace crede el...

Trenul intrase in lara Constanta. Era qproape de


prinz. Pe peron, o lume gAldgioasä i. pesftitrt, in
cele mai variate costume i pijamale, vorbea, rádea
striga... Evadati din constrángerea cravatei, bAr-
batii sburdau ridicul. Scdpate de teroarea centurei.,
femeile se simteau in libertate. Sonia îi lta mica
ei valizA, cu gesturi de scolArita in vacantd i cobori,
eyelid. Afircea Christian o urrnA eu gravitabea
de stat. Alexandru Dima si Virgil Cruceanu Ii in-
támpinarä cu surásuri i vorbe bune. Lumea de pe
peron recunoscu de indatA pe fostul Prim ministru.
In jurul lui, se Dieu un gol i o täcere deopotrivil
respectuoase. Dima privi cu o satisfaclie bine as-
cunsA, aceastä dovadA de supunere a .popprului.
www.digibuc.ro
30 TUDOR TEODORESCU-BRANWIT

Cu o eleganta din alte vremi, dar cu atât mai


pretioasa, el lua bratul Soniei. Virgil i Miroea ra-
rnasera in urmii. Masina, care li astepta, porni In
goand spre Marnaia.
Virgil sedea lângd sofeur. In fund, Dirna, Chris-
tian si la mijloc -L mica, ghernufta, vránd parca
sd se faca i mai mica, Sonia.
Christian spunea lucruri fara insemnatate. Ale-
xandra Dima 11 asculta distrat. El privea din când
in când profilul Soniei i i se parea 6. desoopere
in linfile acelea drepte, in licarirea ochilor, in su-
râsul fugar de pe bitze ceva nou, un sens
care nu-1 descifrase in eel zeoe ani, de când
nostea ca nevasta a singurului sau prieten, Virgil
Cruc eanu.
Donmule Presedinte, nu se putt]. stapani
Christian, cu nerabdarea omului pathnas pentru
va aduc
Dima rdsplmse surizind:
*du_ Si Dumniata i Sonia veniti cu
mi s'a spus... Numai cà ma gAsi inteo clipit, in care
politica ma intereseazà foarte putin...
Sonia intoarse capul spre el, zrimbind:
Cu neputinta....
Dima se uita adânc in ochii ei:
Ba Este asa cum spun...
Pentru prima data in cei zece ani de când il ea-
nostea, Sonia nu putu rabda privirea lui Alexandra.
Neck' ochii in jos, cu un gest stângaci. Simti un yal
de sánge in fatä. Instinctiv se uita spre mare, ca
dud ar fi cautat in imensitatea albastra un punct
de sprijin.
Christian râse cu politete:
G1umii, Domnule Presedinte...
Nu glumesc, de fel, dragä Christian. Nu spun
altora lucrul aoesta, dar voi, care sunteti prietenii
rnei, trebue sa o Nu cred necesar sA rastom
acurn guvernul. Ei nu s'au uzat Inca. Iar noi, aMa
www.digibuc.ro
SCANDAL 3r

intr0 in opozitie, n'am avut timpul sa ne refacem..


Deaceia, cred cá e necesar sit lasâm vremca
implineascd opera ei de totdeauna. Vremea lucreazii
constant impotriva guvernului i pentru opozitie.
MA gilndesc sa intreprind o caltitorie in stramatate.
Cred eä Virgil .0 Sonia ma vor insoti. Sunt mari pro-
bleme externe, pe care trebue sa le studieze acolo
pe teren. Vreau sá ies putin din atmosfera oarecum
mo1e0toare de aci. Vol yeti duce lupta in Par la-
ment. bine iriteles dui:4 instructiile mele i fried Mei
o violentkfara nici Uil atac brutal... 0 luptii eivili-
zatd, de afirmare a ideilor noastre, a progarnuhti
nostru i atata tot..
*ofeurul, care slujea de treizeci de ani.pe Dima,
orn de incredere nesfir0ta, Il asculta .0. se tntreba:
..ce-o fi urmärind stänânul?" Stia prea bine, dinteo
experientd de fiecare zi cA stkAnul" era foarte
amical i sincer in particular, dar era de o mare
falsitate in. convorbirile politioe. Il condusese la
atAtea intrevederi, uneori in marginea Bucure§tilor,
la ferma unui prieten, unde venia adversarul cu care
trebuie sa stea de vorba; alte ori chiar in. pro-
vincie, ea sa fie la adapost de mice indiscretie a
presei sau serviciilor de informatie. Il auzise in ne-
numärate dati spunând una i fäcánd a doua zi
exact contrariu de ceiace spusese. A.§a. ineât, §o-
feurul era inclinat sa ereadA' ca, dacd face ase-
menea declaratii pacinice, stápânul" se pregatejte
sä ia puterea in zece-cincisprezece zile...
La aceleasi incheeri, ajungea i Mircea Christian.
Barilnul vulpoi ii spunea fostul subsecretar
de stat eauth sA ne adoarma pe toti, ea s'a dea
lovitura prin surprindere. Strategic veche, dar tot-
deauna buna..."
Virgil Cruocanu insd §tia cd de data aceasta Dima
e sincer neingilduit de sincer, de o sinceritate apo-
litiea". Ce se petrece cu el? Ce-1 frArnlinta? Ce:1
face pe el, atât de reliant, atilt de mäsurat, sa vor-
www.digibuc.ro
2 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

beased asa de mult, sd spunii ee are de gaud sit


&ch., sa-si desväluie &duffle intime? TAria lui
Dima, sta, in ¡mare parbe, in puterea lui de a tAcea,
In talentul lui de a inconjura cu oel mai desAvArsit
secret, chiar actele eele mai neinsemnate. 0 scurtä
interventie la CamerA, o serisoare adresatä unui
prieten politic, un interview acordat unui ziar
lucrurile acestea fdrä importantA i färä conseeinte,
le sAvârsia färd sä vesteascit pe nirneui. Ele apAreau
atunci ca mari lovituri politice". Virgil, gAndin-
iclu-se la toate acestea, era din ce in ee mai ingri-
jorat de frAmântarea lui Dima.
SingurA Sonia pärea cA intelege §i, totu§i, nu
indräzma sA inteleagA. Cu instinctul ei de femee,
citise in privirea cu care o tintuise adinicarA Dima
tm sens nou, adAnc i aproape tragic. Nu putuse sii
suporte acea privire. Abia in clipa aceia ii dAdu
seama cA, in garA, Dima Ii strânsese mAna mai
mult decAt s'ar fi cuvenit. Era un gest al lui de
prietenie, eu care ea se deprinsese de multä vreme.
Sensual si rafinat, Dima punea in toate aceste miei
detalii o intreagd gamä de nuante savant calculate.
Luerul acesta îL tiau femeile. Il tiau_si bärbatii,
care ieseau din cahinetul ternutului sef ferieiti
sau nenorociti, dupA cum le intinsese ataxia eel atot-
puternic. Totusi, Sonia a avut impresia cA, in felul
feum a primit-o 'la Constanta, Alexandru a fost mai
Ìnult decAt prietenos. Se uitä, fArd sA vrea, la Virgil,
ca i când s'ar fi temut cA, fiind prea aproape de
iel, i-ar putea transmite aceastd brumialA. SperiatA ea
insási de eeeace ii treeea prin minte, li smuei capul
bruse. Ca sä-si scuze gestul, spuse:
Virgil, spune te rog sa meargä mai ineet...
Abia atunei îi dadu searna cA, adâneitA in On-
duri,*nu mai urmArise convorbirea. Desigur, in rAs-
tirnpul acesta se spusesera multe lucruri, pe care ea
nu le ascultase..

www.digibuc.ro
SCANDAL 33

Sonia se uith la Virgil, la Alexandru. Nlinic schim-


bat pie fetele kr. Totul era normal. Normal... cu-
vântul acesta, desi nerostit, Ii rasunä puternic in
gand. Ce i se phruse anormal? Ce o sphimántase
In privirea lui Alexandra? De ce se temuse cá
Virgil ti va ghici bánuelile? Ce o faeu&e sh gân-
deascä tot ce a gandit, tot ce nu indrh.zza
reaminteasca in clipa de fatii? Se uith jur im-
prejur. Soarele cerul, marea totul i se pärurh
noui si }June. Respira adánc. Se simti parcä schpatil
dintr'im vis greu. In aceia§ clipd insá, avu i o pà--
rem de ridu, un mic gol sufletese: un vis gren. de-
sigur; dar era totusi un. vis, In monotona scurgere
a dlelor mereu

Masa urmd in glurne §i


Mircea Christian povesti, cu marele lui dar de
a irnita pe mai toti oarnenii politici, ultirnele can-
canuri bucurestene.
Lui Alexandru Dirna, lucrurile aoestea ii plhoeau.
Din pricina aceasta, Christian se straduia ea, atunci
eiind nu le stia (Uzi spusele altora, sh le ndscooeasch.
El venea totdeauna la Patron" cu un stoc de anec-
dote de acest f el. Dima insh, cu adânca lui cu-
noastere a oarnertilor, stia eu precizie care din aceste
c.ancanuri sunt adevdrate si care sunt nasoacite,, cu
Inuith." trudir cu un zel induiosiltor, de cdtre
Christian. Le asculta i pe unele si. pe altele cu a-
oela§ zâmbet §i ivedea, in eforiul tândrului fost
subsecretar de a-i fi pe p1ac: inch o dovadil de
supunere...
Zoe Dima oeru amänunte despre uncle doamne din
lumea ei, despre care nu stia precis dach sunt la
Vichy sau la Vitel. Mireea Christian, pregiitit pentru
orice, dadu rhspunsmile cu tooth' preciziunea.
Virgil Cruceanu 10 exprimh, in câteva rânduri,
regretul eh vechea lui prietenie cu Alexandra 1-a
www.digibuc.ro 3
4 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

sechestrat i vara asta la Mamaia. Ar fi vrut is


facd o excursie la Spitzberg. De cinci ani, i§i spro-
pune mereu acela§ lucru, dar:
De cinci ani aoest tiran, care §tie drApeze
despotismul in fahlurile catifelate ale amicitiei, raa
aduce aici, In praf, in tantari §i, ceiaoe este mai
gray, intre niite oameni atat de prost crescuti...
Plaja este un. arsenal de grosoldnie.
E firese ,sd fie a§a, spuse zámbind Dima.
Tu te superi motiv. Un orn nu poate fi bine
crescut dondsprezeoe luni pe an. E deajuns cä este
unsprezeoe. In luna doudsprezecea, se d.uce la mare
ea sit revina la natural, la forma primitivA, care este
vulgaritatea. Vei spune: Ce cantiim noi, aici? Foarte
simplu: venim vederu primitivi, grosolani, pen-
tru ca astfel, pa putem pretui la justa ei valoare ci-
vilizatia, in care trdirn in eelelalte unsprezeoe lard
ale anului...
Sonia interyeni in gluma:
Excelentd teorie, Alexandre... Dar noi suntem
prea prieteni, ca sd nu ne spunem adevdrul. In
egoismul tau, la tendinta ta de a ne face umbreie
tale, anexele tale, decorul
A, rase cu poftd. Zoe Dima, foarte bine ii
spui, Sonia... Bravo! Bine ed se giise§te cineYa, care
sa i-o spund.! E un egoist. Vrea sá facd din noi,
decorul figuratia de care are nevoe el...
Desigur, urmd Sonia. i ca sä justifici,
Alexandre, aceastd acaparare, aceasta anexiune, in-
ventezi teorii foarte inteligente, dar complect false...
Patroane, flindcd a§a li spunea Mireca
Christian in momentele in care convorbirea
nu din pricina lui, mai indmd, sunteti prins
intre cloud focuri...
Alexandra Dima surise, aininzánd tigarn de foi
pe care jeaa i-o ./duJese odatd err cafeaua i eu
eoniacul::
Ce lace spuneti voi, dezminte propria yoastrd
www.digibuc.ro
SCANDAL 35

teorie. Vá in aid fiinded vreau sd fac din voi de-


corul nieu, figurafia mea... Dar figurantii se misa
dupd indieatiile regizorului, pe cât stiu... Ce fel de
decor, oe fel de figuratie faceti voi, and nu
mai departe de acum o dipd v'ati revoltat im-
potriva mea?
Vorbind, ambetul se stergea de pe fata lui Dima.
Vocea lui devenea mai adâncd i mai gravd, iar pri-
virea pdrea cd lunecd poste cei de fatii, undeva, de-
parte:
Egoismul meu? Fireste, orice sef este socotit
eo-oist. Existä impotriva lui bänuiala cá, devreme
ce conduce, o face din egoism, din vanitate. Nirneni
nu-si dà searna cá îi implineste Destinul, care 1-a
nanat acolo. Din egoism face comandantul de vapor,
pentru a mia +lard, aceiasi cursd? Dar ce i-a rdrnas
lui nevdzut, necunoscut, neoeroetat? Nimic. Conduce
pentru toti acei allitori, care il cred stápiln i edrora
in realitate, le este o slugd, o slugd de clasa intáia,
dar totO o slugd... Adeseori, dragii mei, in noptile
mele de insomme, mA gandese: oe mai vreau, ce mai
urmäresc? 0 pot spune simplu, färd trufie: viata
rni-a dat toate satisfactille. Am eunoscut toate iz-
bAnzile i nici o infrângere. De aid inainte, se ridia
altii, sunt alte vremuri, alte mentalitäti... se poate
intampla, ba chiar este foarte probabil sd cunosc
amäraciunea infrângerii. Prin urmare, de ce sa mai
lupt? De cc sà mä priveascd toti si sá má judeoe
fiecare la parte? De oe mice gest al meu, cd al ni-
mdnuia dintre voi, sá fie scrutat de atatea mii de
perechi de ochi, ate sunt tintite asupra mea? Ei
bine, dragii mei, in clipa când gándese ala, sunt in
adevdr egoist. Dar in clipa, in care irni spun: da,
trebue sá rdmân acolo, trebue sA suport controlul
feroce al acestor mii de perechi de ochi, trebue sà
renurrt la linistea mea yersonald", in clipa in
care irni irnpun aceste jertfe, mai grele decât vd in-
chipuiti voi, nu .mai sunt egoist... DimpotrivA!
www.digibuc.ro
36 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

atunci, viu aici... Nu pot vela singur. Am totutsi


nevoie de un mic °ere al meu... Al meu, intelegeti
voi lucrul acesta? De aceia, vä rog Sä veniti i voi
aici... Sunteti sacrifidati, da. Dar nu egoismului men.
Sunteti sacrificati, asa cum sunt sacrificat i eu. Va
impliniti Destinul pe liingd mine, cum irni implinese
eu Destinul in mine
Oprindu-se brusq, cu o miscare de energie care ii
era earacteristica., Alexandru Dima se intoarse, care
Mircea Christian:
t Christian, c§ti inca. tânär. Poti crede ca tot
ce am spus ,acurn, este artificiu, fiindcd voi toti mA
credeti mai abil dedit sunt in realitate. Poti banui
ert sub acest artificiu se .poate ascunde eine stie
tee manevra political. l'siu má intereseaza....
Dima trase apasat din tigarä i repetá cu voita
brutalitate, ca sä-si afirme superioritatea:
Nu mä intereseazd. Esti Msg., cel mai a.propiat
colaborator al meu. Ali-ai fäcut vei face mari
servicii. J datorese un sfat. Am spus adineauri cá
am levee de un eere al meu. Sd tii c5. un s,ef de
partid, tut conducator de oameni In politicä, in
'mina sau aiurea este ornal eel mai inconjurat, eel
mai aclamat, cel mai adulat, dar in realitate este
omul cel mai singur. Intelegi? Cel mai singur...
Esti inca ttmdr. Ai toate insustrile, ea S.A." parvi. Vei
face carierä. In ziva in care vei fi In situatia mea,
iti dortese sä nu gAndesti cum giindese eu acum sit
nu simti ce simt cu acum sä nu vorbesti colabo-
ratorului Dumnitale mai tanär, pe care in chip
firesc II vei avea atunei, ceeace vorbit en
acmn...
Dima se opri o dlipà. Toti il priveau atent: nici-
odatä nu vorbise asa. Christian vroi
Dima Il opri, schitând un gest autoritar, sorbi ultima
picáturá de coniac i se tidied:
Si-acum, dupli acest sfat de care iti vei aduce
aminte eand eu nu voi mai fi pe pämtmt, hai sä
www.digibuc.ro
SCANDAL 37

vedem ce noutdti rni-aduci dela Bucure§ti... Virgil,


vino cu noi...
Cei trei bdrbati iesird pe terasd. Christian scoase
din mapd toate hártiile, privitoare la furnitura +Ida
dela Comunicatii. Discutia politich ineepu.

Sonia Cruceanu si Zoe Dima trecurii in micul


salon aldturat sofrageriei.
Sonia se ghemui intr'un fotoliu malt prea mare,
pentru proportiile ei miniaturale. Zoe ii,ipuse aldturi,
pe o ingsutii joasä, cutia CU Çigàri i sticla de coniac.
Sonia i umplu pähdrelul i i aprinse o tigarä.
Sirntia cd Zoe vrea s'o intrebe ceva. Banuia ce vrea
s'o intrebe: de ce o fi Alexandru atilt de enervat?
Intrebarea aceasm nerostird incd, era in aer. Sonia
o simtea, o respira i vroia s'o inläture, inainte de
a se produce. Se tidied bruse din fotoliu.
Zoe, te supArd daeä pun radio-ul?... Sà schim-
bdm putin atmosfera... ,
Te rog... Am i eu nevoe sá schimb atmosfera,
dragä Sonia
Sonia tresäri. Acest dragii Sonia" spus calm,
blajin, ap cum H spunea totdeauna Zoe, Ii sunase
cindat. Deschise aparatul de radio. Vocea de bas pro-
fund a speakerului se auzi limpede: Orchestm
Grigoras Dinicu continuii concertul de prânz.
Peste o cipà, notele pornirii armonioase. Era o
romantä banalii. Zoe intrebd:
Cuno§ti, Sonia, romanta aceasta?
Sonia raspunse distratk cu gdndurile vizibil aiurea :
Foarte
Stii. cuvintele?
Nu... Vag...
Apoi, fredond uwr ateva versuri...
Cam a;a... inchee Sonia, ghemuindu-se iarki
Intre bratele fotoliului, cu gesturi nervoase de copil
neciijit.
www.digibuc.ro
38 TUDOR TEODORESCU-BRANWFE

Zoe stärui ca Sonia, sa ante mai departe. Avea


voce placuta i, adesea, seara, cánd erau nurnai ei
intre el, Sonia canta.
Sonia marturisi ca nu tie mai departe" i, de
altfel, nici n'a interesat-o cantecul anesta.
Dinicu il cântä totu0 aclmirabil, zise Zoe.
Da, admirabil...
Zae o intrerupse:
Sonia, vroiam sa te intreb, ce crezi despre A-
lexandru?
Sonia tresdri. Zadarnic crtutase sá inliituee intre-
barea, care o suphira inainte de a se fi produs. Ras-
punse vag:
Cum... Ce cred despre Alexandru? In ce sens?
Tie nu 0 se pare schimbat?
Draga mea, am plecat de aici alaltaeri, am
lipsit nurnai cloud zile... Nu am remarcat nimic...
E enervat, vorbe§te despre singurdtate...
Sonia rise fals. Ii turnii inert un pal-tar de coniac.
Aprinse ineá o tigara:
Singuratatea lui? 0 spunea pentru Christian.
Cine tie ce-i pregAteste bietului baiat! Ii inchipui
tu ca Alexandru klexandru Dima... cand va
vroi sä vorbeascri despre singuratatea lui, va
Jim alt confident decât pe Mircea Christian? Nu,
nu, Zoe, nu te ingrijora pentru atâta lucru...
Iti spun eu: li pregate,te baiatului un hap, pe care
1-a atuit acurn, la masa prin aceasta. spovedanie...
H vei vedea dupä aceasta discutie politica. Christian
vine cu noutati.....
A§a e, tresäri Zae Dima: i tu mi-ai
telefonat cà ai noutäti, care II privesc pc Alexandru.
Spune-mi-le, te rog...
Abilitatea Soniel biruise: demonul politic pusese
stapânire pe sotia Domnului Prejedinte... Sonia sea-
pase de o discutie, care o stánjenia, fara sa-si dea
seama de uncle porne§te stánjenirea. Multumitä de
acest rezultat, Sonia spu.se tot ce §tia despre afa-
www.digibuc.ro
SdANDAL 39

cerea de furnituri dela Comunicatii, dadu toate de-


taliilc picante, vorbi indelung de rolul Doamnei
Giuriadis, de actiunea deputatului Tomescu §i a se-
natorului Carian, liidicuí aproximativ turn s'au im-
pärtit comisioanele §i arätrt co succes va avea Ale-
xan'dru In Camera', dacrt va interpela pe aceastii
temá. CAderea guvernului e sigurá.
In elipa aceia, Alexandru inträ tri micul salon,
In care se yeträseserit cele cloud femei. Avea fi-
gura gravá, masca imobilra eare Ingrozia pc adver-
saiii lui. In ochi, nici o licarire: nici de satisfactie,
nici de infrtmgene. Niel unul din muschii fetei nu
se clintia: i-ai fi crezut de otel. Ai fi spus ea omul
acesta n'a ris, n'a suris niciodatd. Vocca era precisä,
rece, fárá nici o inflexiune:
Dragele mele, Christian ¡reline srt piece inapoi
la Bucure§ti.
Fostul subsecretar de stat srtrutá mttinile doam-
nelor. Apoi, se opri In fata lui Dima. Acesta,
ca §i când ar fi u.itat cá, un ceas mai inainte, ii
fäeuse confidente aproape sentimentale, ti spuse
MCC :
Tu multumese, Christian, pentru informatiuni.
Voi reflecta. Iti voi telefona...
Foarte bine, Domnule Pre§edinte...
Duph plecarea fostului subsecretar de stat, Ale-
xandru Dima spuse:
Astäzi, in mod exceptional, am sä mai fumez
o tigarä...
Aceasta insemna eh Alexandru vrea sá rárnanä
skingur. Virgil i Sonia plecarä.
In urma br, Zoe intreba:
Alexandre, mai lei o cafea?
Multumesc, draga mea... Nimic...
Zoe se retrase in dormitorul ei.

humas singur, In salonas;u1 cu storurile läsate.,


www.digibuc.ro
40 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

Alexandra Dima suna. Jean sosi indatd, preocupat


ascundd cu al ii:ate, prin atituliaea ce lua, acea
jumAtate de chele pe care tântarit o aprecian in
chip deosebit i undo îi läsaserA urmele lor
ridicule. Dima ceru scurt:
Ceva rece...
Inghetatd?
Pe rf ect...
Din acest scurt schimb de replici, Jean intelese,
eu vechea lui experientl, cä Dornnul are de hrcru' .
Aduse inghetata §i.
Alexandra Dima seoase micul creion de aur, des-
chise dosarul adus de Mircea Christian i incepu
sà citeascd, piesd cu piesa. Din când in când, se
opria, sublinia, adnota, intoreea o fila au zeoe
inapoi, ea sà controleze o cifrä, trecea mai departe...
Fata lui rianânea aceia.i.. Nu era nici senind, nid
incruntatii. Era rece. Nimeni, dacà ar fi fost cineva
in odaie, nu ar fi ghicit oe se petrece in spiritul
acestui om...
Pind, târziu, spre seard Zoe cohort din
dormitorul ei, gäsi pe Alexandra Indus in fotoliu,
cu dosarul lângA el, cu ochii pironiti in gol. In-
ghetata se topise in pahar. Tigara se stinsese pe
scrumierd. Nu se atinsese niri de una, nici de cea-
laltd.
Zoe zâmbi:
De oe ai aprins tigara? De ce ai cerut in-
ghetatA?
Draga mea, le-am uitat... Am uitat tot... E o
problema foarte interesantä... Von' vorbi astrt searA.
Se ridicA. Se uità in juru-i. Pe mAsuta de aldturi,
viizu câteva Ogarete stinse, cu vArfurile pline de
rouge de buze. stia cä le-a fumat Sonia. Jean, in
felul repode cum fusese concediat, nu mai indrAznise
sá ridice scrumiera, ca s'o goleascA. Mexandru_privi
abeut tigarile §i, färA dea searna, le numiirii-
www.digibuc.ro
SCANDAL. 41

unsprezece. A fumat enorm... Uncle din ele erau


stinse pe jumdiate, nerves, violent.
Zoe spuse:
Vi _pc terasd? S'a rdcorit. Ne ajteaptii
Da, draga mea...
Zoe iesi. Atexandru rdmase tried o elipä, ca sd-si
adune hârtiile. Lângd scrumiera cu tigdrile Soniei,
vAzu paharul de coniae, gol. Pe marginea paharului,
se vedea urma rosie a buzelor ei. Privi o clipa
semicercul pared desenat in sdnge. Apoi iei pe
terasà.
Sonia era profund turburatd, in dupd amiaza aceia.
Seara, Zoe si Alexandru urmau sd vind la ei la
mash'. Ii pof tire ea insdsi. Ar, fi dorit totusi EA se
save sub un pretext oarecare. De pildd, oboseala
drumului: plecase dis de dimineatd din Bucuresti,
luase masa la vila Dirna, vorbise toatd dupd amiaza
cu Zoe Dima, ajunsese la vila ei, cu. Virgil, abia
dare seard... Motivul ar fi pdrut foarte puternic.
lntimitatea ei eu Zoe si Alexandru Dima i-ar fi
tngdduit sa amine o masd, cum a mai fdeut de
atAtea ori, cum a facut si Zoe Dima in atâtea
rânduri...
Totusi Sonia n'a luat pAnd in cele din urmd, ho-
tdrirea aceasta. Isi spunea ei inse;i: nu se poate".
Stia insd foarte bine cd se poate". Cá s'a mai in
tArnplat lucrul acesta. CA intre ei, este un lueru
simplu i firesc, Dar Ii spunea nu se poate", ea
sA nu audd celalt g-las lduntrie, careLi soptea in-
sinuant: nu vrei"... i, In adevär, nu voia...
Dupd ee dAduse ioate ordinele pentru masa de
seard, sedea in dormitorul ei. Virgil ii spusese cu
glasul lui blând:
Dacd ai putea dormi putin...
Am sä *cue_
Era singurd. Nu putea dormi. Ar fi vroit totusi.
Nimic nu ar fi dorit mai mult, decât somnul. SA
www.digibuc.ro
42 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

doarmd. Sd nu mai -tie de nirnic. Toate inceputurik


de bdnueli, care-i rdsdriserd n minte azi, o frd-
mántau. Fiecare inoeput de bdnuiald starnise un in-
ceput de gánd al ei, un nou prilej de frdmântare.
acum, ghemuità pe un colt de divan, mai micá
dealt era in realitate, eu ochii mari, deschi0 in gol,
se siagea prinsd inteun vartej de ganduri, atilt de
multe, atat de potrivnice, ineat ar fi vrat
doarmd, sd doarmd malt, ca sdi nu se mai gait-
deascd la mimic.
Inchidea ochii. N'o unniireau numai gândurile,
ci i viziunile. Vedea privinea aceia tare, grea, domi-
naioare, a lui Alexandra Dima. Pentru inthia
datd, nu putuse rezista privirii Vedea ochii
senini, ai lui Virgil... Sim tea o mustrare
de cor.qtiintd., dei nu pdcdtuise cu nimic. Vedea
ochii calmi ai prietenei ei Zee Dima... Se incrunta,
ea sd nu-i mai vadd...
Inserase. Sorda s'a ridieat de pe divan. S'a uitat
lung in jural ei. Virgil a intrat urr i i-a vorbit
bland:
Tu, ce faci?
Sonia 0-a freeat ochii mari cu pumnii ei mid, ea
un copil brine treAt din soma:
Am dormit...
Era intâia minciund, pe care o spunea lai Virgil.
Dece o spusese? Nici ea nu-0 dddea seama.
..
0 spa-
sese instinctiv.
Ai dorrnit? Foarte bine, ta...
Virgil vru sdrute gura. Urr, pe nesimtite, cu
agilitatea ei de femeiurd, ii oferi fruntea. Gestul
fusese aproape reflex. Virgil nu-i pdasese intelesul.
Afard se auzi pacrinitul unui motor.
Au venit Alexandra 0 Zoe... Du-te ta,
priraejte. Eu n'am avut timp nici mdcar
rah.' schimb. Am donnit aa de bine...
Virgil cobori. -

Sonia intrd in camera de baie. Durl curse din


www.digibuc.ro
SCANDAL 43

plin pe trupul mic. Când se infäsurd in halatul yast,


se simti §i. mai micd. Goa là, in fata oglinzii, zábovi
numai o clipä, pentru un auto-control griibit §i, a-
proape, involuntar. Ji zâmbi totuji multurnitti.
simplu., o rochie u.oara.". Ii potrivi pärul. I§i
mânghle obrajii mici cu un imens puf de pudrá.
Nu se farda nicioclatà. Doar putin rouge pe buze...
Cobori in grabA treptele. La mijlacul scdrii, se opri
brusc: dece coboard aa de repede? Intrebarea fa"-
sdrise din intuneric i o tintuise locului, ea o barierä.
De zed de ori, de sute de ori, Zoe i Alexandra au
sosit, ea nu era gata, iar ei au a§teptat-o. De oe
coboarä azi, tacinai azi a5a de repede? Pomi incet
incercd sá-§i ia o atitudine gravA. Se imbrilti§e cu
Zoe. Intinse mând lui Alexandru. De data aceasta,
fu foarte atentä: da, Alexandru i-a retinut mama
mica, in mäna ilui mare, bärb4teasci, hotarita... Sau,
poate, i s'a parut. Sub sánul mic, irdma ii batea
tare:
Am dormit. M'am imbrdcat inteo goand... Abia
pot vorbi...
Zoe glumi:
i eu care, vazâadu-te .na de rojie in obraz,
e reilearn eft ai inreput sd te fardezi...
Virgil o privi cu ochi de om indrägostit. Era, in
adevär, fnunoasri. Cel putin aa o gäsia
Alexandru Mina o prii i mai searuitor. Ii &idea
seama cá mt era frumoasà. Avea in* un farmec
ciudat, insesizabil"...
Dima se gândi ea, pentru a doua oard in mai
putin de douiispre7ece ceasuri, intrebuintertzd aoela§
cuvânt pentru aceia.0. fernee: insesizabil"... Cuvân-
rul nu,i plácea. ,Faptul in sine il neciijea.
Ieirà pe terasä.
Marea se frAmânta, in fata lor, sensuald §i. tumul-
tuoasà. Briza era rece i saratä. Crestele valurilor
se lämureau albe in intunerec, ea n4te f ìíii de dan-
telä, pierdute in larg de feluritii calätori de pe va-
www.digibuc.ro
44 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

poarele, oe trecusera pe acolo peste zi. Luna nu ra.-


sarise 'Luca. Cerul era gray. Stele le glurnete 11 tachi-
nau cu lumini jucau§e. Gerul rabda jocul aoesta, a§-
teptand razbunarea lui: luna, care peste un oeas
trebuia sa iasa mare*, din valuri i sa acopere eu
lumina bogatá licärirea saracacioasa a stelelor...
Toate aceste comparatii usoare si invesedtoare, So-
nia le spuse repede cu o nervozitate, pe care nu
si-o putea ascunde. Zoe o asculta cu un suds de
sofa mai mare.
Virgil, in lipsa valetului care intarzia, pregatea
cockteilurile.
Alexandru Dhna era singurul, care n'o putea ur-
mad: crestele valurilor, dantele pierdute de pe va-
poare... cerul gray, stelele glume:e... cuvintele
Soniei lunecara peste auzul 14 M.A.' sà lase vreo
urrnA: era covAr;it de gAnduri. Sorbind eockteilul,
ii spunea cii totu,si e ciudat sii cunoti de zece ani
o femee i, abia dupa zece ani, s'o descoped noua
bizara... A fost totdeauna asa? Este astii seara alt-
fel 0, de aceia, n'a deosebit-o pâra acum?
Pe când Alexandra Dima se gAndia la toate ace-
stea, Virgil Cruceanu se apropie de el:
Ce impresie facut chestitmea furniturilor?
Ai avut limp sA examinezi dosarul?
Alexandru tresAri:
Da... Vorn vorbi la masA...
Valetul vesti cii maaa este servita. Fiind mtmai
ei, intre ei, incepura discutia asupra problemei poli-
tice hied dela primul f el de mâneare, asa curn
faceau ori de Ote ori nu-i stânjenia nimeni din
afara lor. Vorbira pe rind, spunându-si fiecare pa-
rerea. Alexandru Dima ii asculta pe toti, cu rib-
dare si putin .distrat. Era obiceiul lui. Fixat de mai
inainte asupra hotaririi, asculta totusi ceiace spuneau
cei din jurul lui. Rare ori, foarte rare ori i§i schimba
nu hotarirea, aoeasta niciodata, dar vreun mic
detaliu al planului cc-0 trasese in clipele lui de re-
www.digibuc.ro
SCANDAL 45

flectare in singuattate. Intirnii stiau di nu pot In-


nun nimic rinduelile lui Dima. Vorbeau totusi,
fiinded stiau deaserneni cä lui Dima II placea
lor asupra problemei la ordinea zilei". Ma-
rile lui discursuri isvoriserd dintr'o magistralii itn-
binare a meditatiilor solitare, cu ascultarea amabilà
a acestor flectireli.
Când veni vorba despre rostul Doamnei Giuriadis,
plietena Ministrului de comunicatii, pärerile furà
impartite. Zoe Dima credea cà aceastä fernee trebue
lovitä. lin plin. Nu nurnai din pricinh ca in fond, ea
flicuse" afacerea: Ministrul, o stiau top, era o
simplá papu0 in. sforile acestei femei. Dar si din
pricinä ,ea imoralitatea tei trebue vestejità dela inal-
timea tribunei. Dupd ce a risipit averea mare'lui
bogiitas Giuriadis, dupti ce acesta s'a sinucis inteo
dimineatà, and se descoperise unul dintre oele &Ate-
va eecuri filed acoperire lansate de el asupra unei
band din Paris, Doamna Giuriaclis si-a jucat
câteva luni roiul de vaduvä inconsolabild i martird,
pentru ca apoi sa pura ochii pe actualul Ministru al
comunicatillor. Nu, hotacit, femeea asta trebuia lo-
vita fried crui,are...
Zoe Dima îi sustinu9e punctul de vedere cu o
alldurd neobicmuitä temperamentului ei prin exce-
lenti echilibrat.
Alexandru Dima, eu manele lui dar de a ounoaste
ownenii, bagase de seamd accentul oarecurn pasionat
cu care vorbise nevasta lui.
Sonia Cruceanu asculta si, färà sà tie de oe,
ocolea privirile bunei sale prietene. Ar fi vrut 85
spuna cà, totuO, nu se §-tie cc s'a petrecut intne
doamna Giuriadis i fostul ei sot; cá poate au fost
conflict& nebänuite de altii; ca situatille aoestea nu
sunt tocmai asa de simple... Dar Sonia nu indräznea
6à spund nimic.
In clipa aceia, vorbi Virgil Cruceanu. El credea
a nu tnebue sa se facá prea multä vilvà in jurul
www.digibuc.ro
46 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

doanmei Giuriadis, indiferent de moralitatea sati


imoralitatea vietii ei. Urt ona de stat §i, mai ales,
un orn ca Alexandru Dima nu are sa se lupte cu rne-
tresele ministrilor. El se va lupta, a§a credea Virgil,
cu minitri, cu guvernul intreg...
Zoe Dima spuse:
Virgil, e§ti prea bun... prea bun cu toata hi-
mea, chiar §i. cu oei cad nu merita bunatatea a-
ceasta...
Alexandru Dima socoti necesar sa curme o dis-
cutie, care il enerva:
Dragü mei, va rnultumesc pentru laborarea
voastra...
Tacit o clipd. I§i aprinse o tigara masa tocmai
luase sfirsit .§i. urma:
Voi inlatura dela inoeput notele de detaliu.
Doamna Giuriadis nu ma interescazii. Nu am am-
bitia sa moralizez societatea bucuresteana. Riimhu
deci, deputatul X ,§i. senatorul. Y... Ace§tia ma inte-
reseaza, dar putin: sunt elemente secundare. Bieti
samsati, care cmpesc din dreapta si din stinga...
Pleava obicinuita a tuturor regimurilor din toate
tirnpurile, din toate Odle.
Acum, toti tdeeau. Simteau toti, cà Alexandru
Dima îi face schema interpelarii. El Ii privea, curn
priv e§te savantul pe acei cobai, asupra carora ex-
perimenteaza prima formulá a serului cdutat.
Mai interesant este, urma Dima, Minis-
trtil cornunicatiilor. Dar nici el nu ma, preoeupii
prea mult. Un orn mediocru. Sub regimul meu,
ar fi fost eel mult prefect... Gel mult, Poate chiar
subprefeet sau ajutor de primar, undeva, in pro-
vincie... Provincia suporta .asemenea incercari... Dar
aceasta afacere de furnituri a treeut prin Consiliul
de rninistri. Au semnat toti, a semnat Ministrul de
finante, a senmat Pritnul ministru. Si nu e vorba
de o surna oarecare. Sunt in joc sute de milioane...
In gura lui Dima, aceste cuvinte -bra sd fie
www.digibuc.ro
SCANDAL 47

rostite pe un ton declamator aveau un accent de


o retinuta, dar cu atât mai impresionanta gravitate.
Asa dar, dragii mei, ca am de stat aduc in for
o afacere, in care statul a fost gray pagubit. Cine
e de vina? Treaba procurorilor... Ei trebue sii bed
triajul. Dar, pentru ca acest triaj sit fie just, pentru.
ea asupra actinnii de sanctionare penale sa nu pla-
neze nici o indoialii, guvemul care a semnat, in
intregime, aoest contract trebue sA pleDe... Ca sLi fi
nevrednie de un loc, nu e nevoe sA il numaidecat
necinstit. E deajuns sa fi nepriceput...
Dima faux. Tigara i se stinsese de mult. 0 re-
aprinse cu un gest lenes. Virgil Cruceanu spuse:
Foarte just...
Dima 11 privi fix:
Nu foarte just, Virgil. Ci simplu, logic si poli-
tic. Simplificand problema, inlaturând elementele de
detaliu o femee i cativa samsari, mergând
logic la concluzille ultime, cele politice, singurele
care ma interescaza., eu largese sfera mea de ac-
tiune, ma ridic deasupra procurorilor si a pro-
fesorilor de moralä, ma situez de planul omultti
de stat si pot eere nu sancO.uni pentru Y, Z, ci
indepärtarea intregului guvern... E asa de simplul
Sonia Cruceanu ascultase, ghemuitä intre brate.e
fotoliului de pae, cu ochii mari deschisi, eu o ulearA
ro,eatà In obrajii miei. Ii vazuse parea la tribuna,
dominând Camera, ridicindu-se deasupra tuturor,
spunindu-si cuvântul impotriva orieui, pina la ca-
pat, neimpiedecat de nimeni, Eluded nitneni nu i
se putea impotrivi. Auzise _pared intreruperile celor
mai indrazneti. Intrezarise replicile vii i prompte
ale lui Dima. Smulgindu-se din aceasta viziune, care
o invaluise ca o catifea, Sonia intreba:
Când interpelezi, Alexandre?
Dima zámbi multumit.
Uite, dragii mei, cine are incredere in mine...
Voi dat sfaturi...

www.digibuc.ro
48 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

Mägnlitorulel glumi Zoe Dima.


Pe fata Soniei, trecu o umbrä de indoialä: Zoe
glunnte cu adevärat?
Alexandru Dirna cu acela§ suris, continuä:
Dar Sonia nu numai cá are incredere in mine,
are i sirM politic. M'a intrebat: când? E mai mult
deck: cum? Intrebarea cu adevärat .politica este:
ciind? Ei bine, in noaptea aceasta minunatá, and
voi yeti dormi linitiÇi, eu voi a;terne pe hârtie cova
din oeiaoe v'arn spus acum. Nu pot aocpta deschide-
rea Camerelor, ca sá interpelez.
Virgil interveni:
eh" tratativele de imprumut extern sunt
foarte avansate. E aproape sigur ca In zeoe, einei-
sprezece zile, Cameree vor fi convocate in sesiune
extraordinarä, ca sA voteze imprumutul... Cii acest
prilej...
Nu, nu, nu! Lieu autoritar Dirna. Nu
pot Ea ajtept nici mdear sesiunea extraordinarä, ori-
cit de apropiatá ar fi. Afacerea furniturilor incepe
sâ fie cminscutä §i rise sä o ridioe altul, care
firqte o va rata. Guvernul se va salva §i eu nu
voi putea relua o problemfi compromisd.
Dupa o eipá, Dima continta cu vocea autoritarA:
Aa dar, miine voi triudbe Prerdintelui Ca-
merei o interpelare scrisii, care va apare apoi lAi
presà...
Dima fäcu o panza. Fata lui era iara§, nemhcam.
Privirea reoe. Glasul suna ca o osindd.
Imi pare foarte räu cä domnli minhtri, care
Bunt incd in vilegiaturii, vor trehui intrerupA
vacanta...
Fu o täcere de ghiata. Omul acesta tia S stra-
bard cu privirea, vocea ì fata lui toate ga-
mele i toate nuantele. Un mare painfletar spusese
despre Dima când acesta hi inoepea cariera
cA este nn amestec bizar i uluitor al personalitätii
lui Ion 1. C. Bratianu cu aoeia a lui Alcoa Davila

www.digibuc.ro
SCANDAL 49

adaugase: dach n'ar fi fost orn politic, Alexandru


Dima ar fi fost un mare actor".
Când Zoe §i Alexandru Dima plecara spre vila
bor, era dupà miezul noptii. Sonia Cruce.anu famasese
Ontuitä in fotoliul de pae, cu ochii in bezna. Virgil
o batu tqor pe umar §i. o intreba, ca pe-un copil:
Tu, la ce te gande§ti?
Sonia tresari:
La nimic, tu... (Pentru prima data, aoest
se Om fals). Sand, te rog, sa ne dea ceva tare,
oeva reconfortant...
Virgil ii mângâe parul tuns:
Coniac sau Rehear?
Sonia raspunse vag:
Orice... Sunt a§a de obosita I
Sorbind bäutura tare, Sonia asculta vuetul marii.
Era, acum, o mare rea. Valurile sporeau spre farm,
dantelate i tamultoase. Mugetul lor ritmat acoperea
erice alt zgomot. Undeva, In larg, citeva puncte de
lumina indicau un vapor care pleca din Constanta.
Virgil spuse, ca sa spund ceva:
Alexandru va avea un mare sucees...
Sonia murmura:
Sigur! Dar ce ar insemna un succes ca acesta,
undeva, intr'o tard mare...
Virgil surise blând:
Voi toti, nu vedeti decât în stil mare!
Sonia gandi: vedem in stil mare, ceiace este croft
?Li stil mare". Dar tacea. Virgil o eherna la culcare.
E a raspunse ca.' vine indata. Rtimase lash, acolo, in
fotoliul de pac, pe terasii. Apri:ise o t-igard. Ii a-
mind cA acum Alexandru Dima scria interpelarea
-care, peste o zi sau cloud, publicatä in ziare,
va sgudui un guvern, va arunea in panicii atitea
familii, va framinta o Ord. Un om singur, in vila
lui, acolo, pe rnalul marii, invaluit in noapte,
terne pe hirtie zece sau douazeci de rinduri i tie
www.digibuc.ro 4
50 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

chi, in felul acesta, rästoarnà o intreaga stare de lu-


cruri... Stranie putere!
Meditând astiel, gândi ch.' Zoe Dima doarme, Vir-
gil a adormit i el... Nurnai Alexandru lucreazâ. $
ea, aici in. vila ei, gâ.nde0e... Paralelismul acesta
o necaji. Stinse tigara cu un gest nervos, intro de-
getele mid...
...Când Sonia se duse sâ se mike, se lumina de zinft.

www.digibuc.ro
Inberpelarea scrisd, pe care Alexandru Dima o a-
dresase Biuroului Camera, apdru, cum era firesc,
tn toate foile Pobitioe din Capita lb.', in aoel sfilr§it
de August.
Lumea" nu se intorsese Inca, din vilegiaturd. La
Mamaia, Eforie i Mangalia, pasionatii razelor ultra-
violete foloseau aceste ultime zile de yard cu un
nesat, care inoepea dis-de-dimineatd si nu ostenea
pand noaptea, tirziu. La Sinaia, cazinoul gemea de
jucdtori i cifrele in.casdrilor revoltau deopotrivA
5,si Pe oei care pierdeau i pe oei care ci§tigau. La
Predeal i pe Valea Timiului, in viata mai sobrrt a
viktor izolabe, se flirta i se plictisea. Era o trend-
SZTC aproape generald, in toatd aceastd lurrte". Ni-
dteni nu mai fdcea politicà. Toti stiau eà nu este
nimic nou", ca "rind cdtre iarnd nu se schimbii
nimic".
Pe aoest oer politic atât de senin, filed umbra unui
nour, Third adierea unui firicel de vânt, isbucni de-
odatä un fulger: interpelarea scrisd a lui Dima.
indatd dupd aceia, o grindind de articole, o ploae
de not4e, o furtund de argumente pro. i contra,
un vârtej de svonuri i un Viiianjen4 de soapte. Dela
Mangalia pând la Bran, dela Eforie pând la Sinaia,
lumea" s'a cutremurat. Rep ede, cutrernurul aoesta
s'a transmis la Poiana Tapului i la Lacu Sdrat, la
Breaza si la Curbea de Argq, pretutindeni, acolo
www.digibuc.ro
52 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

uncle hi face vacanta lumea coda& , lumea färä


ghilimete, lumea pur i simplu.
Presa din. Bucurqd, total lipsitä de subiecte" in
area yard linhtitä, a luat in brate cu entuziasm, Ma-
ma loviturd datä de §eful opontiei.
In aceastA linhte deplinä, afacerea de opt sute de
milioane a furniturii dela Comunicatii" era cu
drept cuvânt senzatia zilei. Mai ales cä acela
care o lansa", era un orn de autoritatea lui Ale-
xandru Dirmi.
A doua zi dupd aparitia interpelärii in ziare, fostul
subsecretar Mircea Christian trecuse prin toate res-
taurantele marl. din Bucure§ti, in cäutarea unui prie-
ten imaginar; in realitate Lisa, ca sd primeasca .pre-
tutindeni stringeri de mina: Bravo", ati dat
lovitura", acum §tiu cä o sä veniti la putere",
etc. Astfel vorbean cei mai putin informati. Oamenii
de mâna tnttd, singurii care oonteaza", §tiau eä
Mircea Christian descoperise aface-ea, cä din dis-
cipling de partid o predase lui Dirna, (cum era
§i. firesc) §i. cá, prin aceasta, fostul subsecretar hi ai-
gurase un. portofoliu plin".
Internele sau Finantele? ti intiebau oamenii
bine informati.
Christian desmintea cu jumätate glas i cu sfer-
turi de surisuri:
Nu e vorba de asta, acum... Ineepem lupta...
Meritul intreg este al jefului...
Presa nu mai ostenea comentind interpelarea. Ofi-
ciosul guvernului era deplin convins cà opozitia cri-
minalä" a pus la cale aceastä infamie, care tinde sà
discrecliteze marea opera de refacere a editor noa-
stre de comunicatii. Deco? Minded guvernul tre-
cut, prezidat de Domnul Dima n'a fàcut nirnic in a-
cest domeniu". Era natural ca marele contract do
opt sute de milioane incheiat de guvernul actual, cu
grija i numai cu grija intereselor superioare de stat,
www.digibuc.ro
SCANDAL 53

sä fie privit cu gelozie, eu invidie, cu urd de Dommtl


Dima 0 de asa zisul shu partid democrat".
Oficiosul lui Dima aspundea sec: noi am pus o
problernd; asteptäm räspunsul autorizat al gayer-
Aceastä atitudine a impresionat publicul. En rea-
litate, oficiosul lui Dhna scria asa, fiindcá nu putea
scrie altfel: singurul orn, care stia sá scrie si care
avea i mijlocul de a se informa, fiindcä mergea zil-
nic in casa lui Dima, era primal redactor, Gheorghe
Tátilu. Dar fiind si tri vacanta i in opozitie, adic5
de doutt ori in sezon mort", cum spunea el,
Minix se refugiase la Balcie, cu o foarte tárard so-
cietard a Teatrului National din Iasi, fiindcä Täutu
li alegea metresee din provincie: e mult mai effin
0. mai practic". Câteva sute de kilometri intre el 0
femeea aleasd, ti asigurau mai multd liniste i mai
puinà cheltuialä". In afarrt de aceasta, genul epis-
tolar era in decädere dupà pärerea lui; or, o
metresii in provincie insernna i o serie de scrisori,
adicä reinvierea unuia dintre cele mai interesantz
genuri literare"...

Gheorghe Täutu, primul redactor al ziarului lui


Alexandru Dima, Cangiinta, apropia cincizeci de
ani, dar nu aräta mai mult de treizeci i cinci. Po-
trivit de inliAime9 slab, el cultiva toate sporturile,
plus paezia. Bucurându-se mai mult de viata in
sine, decit de satisfactiile care decurg dintr'o acti-
vitate sustinutä, el biruise pe toate tdrimurile, dar
nu stäruise pe nici unul. Intre pntinele versmi pe
care le publicase erau citeva adevärate buchti de
antologie, care Il rânduiserä färti tägadá intre cei
'alai de seamá poeti ai epocii de dupd 1900. Un
voluma de nuvele, in care umorul se amesteca ului-
tor cu fantastical, trezise In tali prietenii säi. nä-
dejdea ea' va fi marele prozator". Dar, plietisit
www.digibuc.ro
54 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

repede si de aceastä chestie" (cum spunea el), se


fixase la gazetArie. Neputand suporta disciplina unui
mare cotidian, uncle fatal lucrul intelectual se me-
canizeaza oarecum prin punctualitate, uncle articolul
trebue dat la ord fixd i pe o temä precisa, unde
jocul fanteziei este incercuit de legaturile si de inte-
resde intreprinderii, Tautu se sinitea foarte bine
in micile redacti.i, in care si lib ertatea de scris era
mai larga i libertatea lui personald, mai putin
controlata. Astfel ti putea lagadui diferitele lui es-
capade: trei zile la Brasov, cu o fernee intilnita cine
stie uncle; o zi cu snare, pescuind singur pe heal
Floreasca; o dupa amiaza, Lend canotaj pe lacul
Cismigiu; sau pur i simTdu, ateva ceasuri de hoina-
realä pdn Parcul Carol ori aiurea... Daeá, in aceste
evaddri, nu-si &Idea articolul, nimeni nu-1 siclia. In
redactiile mici, nu existd tirania severilor secretari,
nici autoritatea directorilor cu patru deoenii de servi-
ciu... Artist cu adevarat siboemincorigibil,Gheorghe
Thutu reauntase la gradele importante ì la salariile
butte, ca sa-si clued viata dupa voia lui. In prima
perioada a lineretii, se casatorise i divorpse de
vreo trei ori. Glumind cu toate, dar mai ales cu
sine ins0, oricui il intreba tn epoca aoeia: Ce
mai faci?" el raspundea: Nu stii? MA insor
6 divortez... divoilez si mA insor...".
Neserins" spuneau adversarii. Tinar"_,
raspundea zimbind Tautu. Patin cinic si mai malt
sceptic, luAnd viata aa cum este, iubind deopotrivA
o carte buna, o fetbee frurnoasa i un apus de soare,
Tautu era in aoel final de August prim-redactor
la ziarul lui Alexandra Dima. Ii petrecea con-
oediul la Balcie, eu bani putini, dar eu multA voe
huna si cu cea mai mull.' cuoerire a lui `Tina
Vicu. TAnAra, nici prea frumoasa, nici prea urita, mai
Inuit prostuta decat proasta, Tina Vicu se fticase"
actritä, fiinded voise sa se "Lea". 0 atrasese pe
scena, mai malt lumina rampei, decat cutare rol ;
www.digibuc.ro
SCANDAL 55

mai Inuit gloria inward a spectacolului, doe:It pa-


tirna de adâncire .a unui text. Tanta o ounoseuse
inteo seard, la oafenea. Cine o adusese acolo? Nu-0
mai amintea Täutu i abia dacà i0 amintea chiar
Tina Vicu. 0 ajutase in earierd. Din stagiara la Bum-
re§ti, o fitcusè prin relatiile lui societarä. la
0 dublä loviturd (cum spunea primul redactor
al Conisiiintei): am avansat-o, deci se bucurd; am
depärtat-o de mine, deci imi asigur lini§tea".
lu vilegiaturd, Titutii nu citea nici un ziar. Ii pld
cea sä nu stie ce se intimplii in lume. i, (mai ales,
in tard. Asta face parte din higiena intelectului
meu.t. Trebue sä mà dezintoxic".
De aceia, primul redactor al Carwiin(ei a Thinas
uimit ciind un prieten i-a spus:
Eh, bravo, veniii... veniti la putere...
Fi serios, bätrine!
Nu §tii? N'ai citit? Asta e culmea, domle!
Cazetar si. nu cete§ti gazetele... Uite!
Prietenul i-a trintit pe masä erau la restau-
rant numärul din Con.,cainfa 0 a plecat mai de-
parte, sa-si eaute un loc i sä-0 porunceascä män-
earea. Täutu a parcurs' in cateva clipe textul inter-
pelàrit Dima. 0 dungä i s'a adâncit intre sprin-
cene.
Tina Vicu, care i§i minca portia de iaurt fai-
mosul iaurt de Dobrogea ridicá ochii mari, ne§tiu-
tori de cele grave, 0 intrebd:
Ce e, dragd?
Täutu räspunse cu felul lui de a vorbi:
Mica mea zeitä, mi-se pare cä vinturile devin
favorabile proectelor noastre financiare, dar pin a-
ceasta ineep sä fie ostile marei noastre-pasiuni amo-
Tina Vicu il intrempse plictisitä:
Iar aiurezi, dragá? Nu poti i tu sa fi adatä
serios?
Mica mea zeità, retta Täutu cu calmul lui

www.digibuc.ro
56 TUDOR TEODORESCU-BRANI$TE

neclintit, destinul te-a däruit eu toate clarurile


trupului... Ai ()chi de culoarea marii spre &card...
Tina Vicu batu din picior nerabdatoare. Ar fi
vrut sa atie ce s'a intAmplat. Nu vroia totu§i sa bi-
trerupä aceste complimente7, care ui placeau.
Ai gura marilor mistere, ai dinti de fildq, ai
par de matase, ai brate de abanos, fiindca s'au mite-
grit, gratie unei fericite colaborari intre scare si
farmacistul din aceasta urbe, care-ti vinde in fie-
care zi o sticlutd cu ulei de nucd...
Tina Vicu izbucni furioasa:
SA nu fi obraznic... Ce, crezi ea" dacA m'ai facut
societara la Iasi... In pirlitul de ca nici n'ai
fost in stare sa mA faci la Bucure§ti, ca oamenii...
Zâmbind, Täutu o intrerupse:
Mica mea zeita, iata, am sd-ti spun in termeni
prozaici, ceiace voiam sä-ti spun In limbs sacra a
confratilor mei Virgiliu Ji Verlaine. S'a intâmplat
un lucru foarte simplu: Exeelensa Sa Alexandra
Dima, fost i viitor Preedinte de Consiliu, a inter-
pelat guvernul pe chestiunea...
Vax! rAspunse sec Tina.
Nu, mica mea zeita, nu pe chestiunea vax, ci
pe chestiunea unor furnituri de opt sute de mili-
cane, care te rag sa crezi nu aunt vax, nu aunt
nici chiar crema Gladys, a cArei reclama devine exas-
peranta... Sunt mult mai mult decAt .atAt...
Când auzi de milioane, Tian Vicu cased ochii mari
§i. intreba. curioasa:
Ei Tu e§ti in afacerea asta?
Din fericire pentru mine i din nefericire pen-
tru tine, mica mea zeita, nu 'aunt... Dar am un-
presia ea" va trebui sA intrerupem aceasta fericita
vacanta, flindca cu...
Aha, am inteles! zise actrita. Am in-
les...
M'ar surprinde, surise iaras Tautu. M'ar
surprinde, mica mea zeitA...

www.digibuc.ro
SCANDAL 57

Te rog I M'am säturat de mojiciiIe d-tale! Am in-


tides foarte bine... Te-ai aranjat cu licheaua asta,
care a venit i ti-a tásat jurnalul pe masd i niei
nu mi-a sdrutat mina.., cine o fi?... cä nici nu-1 cu-
nose... numai cu lichele umbli... te-ai inteles cu li-
cheau.a sa-mi faceti figura... Vrei sd pleci, fiindcd
sigur cà te a§teaptd vreo tirfii la Constanta sau la
Bucuresti. Afld cá degeaba mà tii cu mica mea
zeitä" eu nu sunt proastd, Auzi?
Mica mea zeitd, regret ea" te-am avaasat la
Teatrul National din Iasi. E prea aproape. Dacä as
fi avut putere, ar fi trebuit sá te avansez la Tea-
trul National din Spitzberg sau sá te plasez la Holly-
wood... Mii de chilometri... mii de chilometri, oceane,
mad, lacuri, fluvii, tari totalitare i democrate, re-
gate, republici, dictaturi, Lath' barajul care tre-
buia pus intre mine i tine, mica mea zeitd!
Tina Vicu trânti servetul pe mash'. Cu lacrimile in
ochi, se tidied i plecd. Gheorghe Täutu cem linitit
o a doua cat ea. stia ed îi va gasi femeea peste
citeva minute acasd i cii se vor impaca...
Singur in restaurantul care se golea, primal redac-
tor al ziarului lui Alexandru Dhna se gindea cu
tristete cá, fried îndoialà, va fi chemat la Bucu-
resti. Afacerea este importantd. Din mica si sdrd-
cdcioasa lor redactie, nimeni afard de el nu
putea sa-si asume rdspunderea unei campanii...
CUM, regreta cii n'a rimas inteo redactie mare, la
unul din maribe ziare, unde chenzina e chenzind,
concediul-eoncediu, undo viata nu depinde de ve-
ttim" i plecdm" dela putere... Ar fi putut sd-si
petreacrt vacantele in strAinatate. Led, el n'a iesit
din tard, decât de cinci sau pse ori, atunci la
o sesiune a Societdtii Natiunilor sau la un congres
international, când fireste erau ai nostri"
la guvern... Ce cduta el aici, in acest ordsel, frumos
desigur, dar mereu acelas, cu aceastä biatà cabotind,,
care ar fi o mult mai bunà eroitoreasii eau manicu-

www.digibuc.ro
58 TUDOR TEODORESCU-BRANI,5TE

reusk cleat actritd?... TottO., a latins gluma _pre.a


departe cu ea. A nceäjit-o prea tare. Chid era mic,
cam In felul acesta neajia &find. §i. pisicile din curte:
le tragea de coad5., le smulgea mustAtile... Nu, nu
era 'Au. Era mash' 1.1:Mt-reins. Copildria sdracd, in acea
mahala a Birladului... Apoi infringerile...
toate 1-au Tina Vicu pliitqte pentru tot.
Pentru a el tea putut sd-si.tertnine piesa s5.
joace. Pentrudi n'a luat prerniul national de poezie.
Pentrucd nu §i-a scris rornanul de atitia ard
SAraca Tina!
Gr nit de piirerile lui de r5u, Gheorghe TAutu
fAcu plata §i plea spre easd. Vroia s'o impace
pc Tina...
Acas5., Tina dormca in dupa andaza calda, cu fata
in sus, cu bratele sub cap, cu picioarele desfacute,
cu asuflarea urard a fiintelor färá griji. Pintecul
mic §it sinii rotunzi toesdriau ramie.
Jos, pe scinduri, patru peteoe de hârtie. Nu-i fu
greu lui TAutu sá reeunoascd patru fragmente ale
unei telegrame, pe care Tina desigur o citise §i. o
rupsese, enervatii. Culese buatelele albe, le im-
preunä i ref5eu urr textul: Rog insistent vino
iinediar . Mircea Christian.
_Da:a ar fi venit la guvern, nu niar ti chemat
a;a de prompt i aa de insistent, gindi Mutt)._
In aceiqi searil, pond cu mica lui mitrt", spre
Bucure§ti.

Mircea Christian avea darul atât de rar in politica,


de a face chiar din locurile de mina doua, locuri
de mina intii, bituatii de vedeta. Deii fusese numai
subsecretar de stat, pentru toatd lumea era fost
ministru". Dgi era secundul" lui Alexandru Dima,
toatA lurnea vtia cà atotputernieul rf al opozitiei
acorda o insemnAtate deosebità acestui principal co-
laborator.

www.digibuc.ro
SCANDAL 39

Dima redactase interpelarea scrisa. Christian stia,


de aci inainte, rolul sau: Dima va sta lini.th la lira-
maia, va primi omagiile oarnenilor de cash.' sau de
partid, va strecura eu abilitate in convorbiri par-
ticulare mici adaugiri" la interpelarea data pu-
blicitatii, va schita unuia o insinuare, altuia o \raga
amenintare, celui de al treilea un suds i un da"
susoeptibil de o mie de interpretari, dar numai
atit... Dima traia ca un senior. Ricca din toate aceste
gesturi, din toate aoeste surisuri, din fiecare crimpei
de fraza gi din fiecare intonatiune de cuvint im
intreg arsenal de abilltati, gratie cdruia se putea
situa deasupra tuturor celorlalli oameni politici.
Christian insii, eu instinctul care nu-1 imela nici-
odata, gtia cá interpelarea lui Dima trebue di-fit-
/ea" in publieul oel mare. Pentru aceasta, o infor-
imatiune in cutare ziar, o notita in cine tie ce faaie
de provincie, un articol ici i o caricatura dincolo,
ware erau de fates, nitnic rut trebuia nesocotit. Ca
un regizor abil, minuia orioe true gi cauta sá relic-
feze (trice elect. Din acest calcul pornise i telegrama,
prin care il chema pe Tana]. la Bucuregti.
Tautu sosise in Capitala.
In biuroul lui Christian, el agtepta. Perdetele
grele asigurau, in camera, putinä racoare i un semi-
intunerie deosebit de binefacdtor ziaristului, care
venia de afara, din caldura grea i mole0toare a
zilei de August, cu. asfaltul mmat ca un covor adtmc
cu praful, care caracteriza vara bucurqteana.
Tâutu cunogtea foarte bine biuroul fostuhti subse-
cretar de stat. Mobild intunecatá de stejar masiv. In
biblioteca, numai tomuri grave, mari dense, teats in
aceiag legatura de piele, taate ,perfect aliniate. Pe
masa de lucru, niet o hártie, nunic altoeva decht
calimara grea, mapa cu sugätoare verde 0 telefonul.
Christian Oa ca Napoleon 4i facea un merit din
faptul cá, pe biuroul lui, nu exista nici macar o scri-
soare: era dovada ea rezolva pc loc, orice raport,

www.digibuc.ro
60 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

orioe petitie, orioe solicitare. Prea multä or-


dine" gándi Thlutu, care cu firea lui bohemd nu in-
telegea aoeastd minutioasd punere la punct, pirld in
eel mai mic detaliu, aceastd rinduiald impresionantä
färä indoialä, dar rece ea atmosfera unui cavou.
Täutu Il pretuia pe Christian, pentru talentul lui
oratorio, pentru puterea lui de munch- i pentru ne-
tAgAduitul lui spirit politic. Tautu stia cà fostul sub-
secretar de stat va ajunge" si se bucura ea va a-
junge". Dar primul redactor al CongiiNei se in-
treba: cum este cu putintä ca, aici, pe birou, &I nu
ran-find odatä, din intAmplare, o carte deschisA, un
roman, un volum de versuri, o scrisoare nerezolvatd,
un raport care astepte rezolutia? Asa se par-
vine in viatä, fireste... Fard fantezii, färä amicitii de
cafenea, färA balastul literaturii, fArb." povara citor-
va insurAtori i catorva divorturi, färä glume, fdrA
avânturi i flied reticente... Mai ales, fära reticente...
Din nou, in mai putin de doudzeci i patru de ore,
Täutu regreta spiritul lui bohem i lipsit de seriozi-
i ate. De-ar fi, lost mai concentrat, mai sever cu sine
poate cà i el ar fi fost mai mult decât
In aoeia dipá Insa, Tautu isi aduse aminte de
mica lui zeitd", de marea inundatil de soare, de
viata aoeia fárit guler i fiird hainA, fArA cravatA
fdrà pantaloni cu dungd... Ce minunat era r Ieri
incd, putea sá guste aceasta libertate, putea sa
doarmii cat vrea, ed. maninee cind pofteste, sá nu
dea s000tealä nimanui de nimic, ad' citeaseä sau sA
leneveaseá! Ieri... i azi, la ora 3 precis (ah! acest
chinuitor, obsedant precis"...) cu hainä, cu guler,
cu cravatd i cu o mie de griji si de plictiseli, iatA-1
in biuroul lui Christian, asteptând...
Christian infra svelt i proaspät. A intirziat dad
minute. Ii oere iertare. A mincat eu cineva in oras.
Fireste, tot in chestia furniturilor...
Täutu bAg5 de seamd ca, desi vine din eáldura
de afará, pared venea din camera de bae, dupd un

www.digibuc.ro
SCANDAL 61

du§ reconfortant. Omul acesta tândr, Malt, slab, cu


silueta de clansator profesionist, avea atita vointá
indt izbutise BA nu asude; sä nu-§i strice gulertd
totdeauna impecabil; sà nu-vi neorinduiascd _pärul
bogat, dar perfect pus la punet. In vreme ce Chris-
tian vorbea, Täutu se &di cà, posedind o asemenea
putere de auto-stäpisure, fostul subsecretar de stat
ar putea sä fie fachir, sä-§i vire cue in limbd vi in
nas, sii stea nemincat vase lurd, sá nu doarma un
Te-am`chemat, drag& Tdutu...
Primul redactor tresän. Ii &Au searna ea" acum
incepe lucrul temeinic. Trebuia &a.' se conoentreze.
Te-am chemat, ea sá diseutärn impreunA earn-
pania de presä, care trebue dusä pe tema furnituri-
kr. Mane, ii voi da dosantl. Te rog i eu, te roagA
Patronul sä" scrii in fiecare zi un articol pe area-
seg. chestiune. VAd cá presa este cam dezonentatA.
Poate cá ar fi Mate sal fac i eu unele declaratii
publice, firevte asupra detaliilor tehnioe, fiindcrt ma-
ma problemä poliicà mà depd§c§te, aceasta trebne
sä riiminA in mina Patronului...
...A doua zi, in aeela§ biurou, reprezentantii pre-
sei amioe" ascultau declaratiile lui Mircea Chris-
tian. Fostul subsecretar de stat le scrisese in citeva
zeci de exemplare, pentru ca acela; text sa aparii in
toate ziarele. Un text scurt, de o logicä de fier,
ktemeiat numai pe cifre. Frauda depä§ia o treime
dia intreaga furni urd de opt sute de milioane. Chris-
tian eonchidea: Nu §tiu clack' a fost jaf sau risipd,
rea credinta sau nepricepere. Dar cifrele sunt dare".
In Confainfa, Tuíutt îi publica primul li articol
in afacerea furniturilor.
CAteva cifre la inceput, culese din expunerea lui
Mircea Christian. Dupä aceia, câteva consideraliani
citate din. interpelarea lui Alexandru 15ima.
Iar in ultima parte a articolului, o evocare de un
patetism coneentrat i cu adt mai impresionant, a
www.digibuc.ro
62 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

cAldtorilor din cl. III-a, din banul cdrora s'a facut


jaful. Copilul de tara, care vine la roald, la or,n;
mama, care-§i educe pruncul bolnav la doftor; bA-
trinul, care vrea sd vinctd" in tirg eiteva oud, ea sa-f#
cumpere opincile trebuincioase; toti ace;tia defilau
sub condeiul lui Tdutu. Ei erau cl. III". Ei
dAdeau ultimul ban la trin". Din aoest ultim ban
al fiecdruia, se impärtise prada", marele comi-
sion de aproape o treime de miliard.
Din ziun aoeia, scandalul in lumea bunA" inoe-
puse...

In timpul acesta, in vita dela Marnaia, viata ti


urma cursul ei firesc.
Citeva zile, Alexandru Dima urmAri eu oarecare
curiozitate ecourile din presa ale interpeldrii lui.
Vroia sA vada deed lovitura a prins". Din tot oe
publicau ziarele, din telefoanele, pe care le primes
dela Bucurqd, din scrisorile diferitilor partizani
care indrazneau sd-1 felicite pentru opera de asa-
nare morald" inceputA, din intreaga atmosfera, Dims
intelese repede, cu experienta lui, cá lucrurile merg
bine. De aci inainte, nu-1 mai interesau detaliile:
nici laudele, siici injuriile. Convins, ca totdcauna,
cd trebue sti se mentinA pe liniile generale ale unci
situatiuni, nici nu ;vroia sA auda ce a spus X, oe
soptit Y... Eliberat deci de aceastA preocupare, plin
de satisfactia de a fi nimerit linta fard gre§,
Alexandru Dima ti petreoea zilele inteo lene crea-
toare", cum spunea bunul lui prieten Virgil Cru-
oeanu. Se scula tirziu, earid Zoe Dima, Virgil §i
Sonia Cruceanu erau de mult pe plaje. ZAbovia in-
delung in camera de bac. Se imbräca agale.
pc terasd. Privea marea, eu neinoetata ei schimbare
de colorit, de forme de valuri, de ritrnuri de tA1A-
zuire. Oamenii de pe plaje parean mici i ridiculi.
Unii mntini pe nisip. Altii juctindu-se cu mingea.
www.digibuc.ro
SCANDAL 63

Mu 11,i viriti pinsä la brlu In apä. Flecare insernna, pe


deoorul plajei si al mdrii, un punct colorat: un cos-
tarn albastru, o pijama rosie, alta verde... Dima pri-
vea si nu se gindia la nimic. Trindaveala aoeasta
ti placea.
Catre .prinz, Zoe, Sonia si Virgil sosiau,putin obo-
sili de scare, putin veseli chid giísiau umbra ritoo-
roasa a vilei. Cu pijamalele 1 cu sandalele pline de
uisip, eu nisip in par i pe obraji, Dima li privia
zambind:
Salbatecilor!
Fieeare din ei avea oeva de spus. Cutare deputat
guvernamental, venit dela Bucuresti ea sa-si vada
metresa, a spus eh" guvernul e in panica. Nu stiu
care ziarist, sosit proaspat din Capita la, a spus liii
Virgil Cruceanu ea in mai putin de zece zile cabi-
netul cade. Nevasta ministrului X n'a mai avut rab-
dare: si-a lasat copiii aci si a plecat la Buturesti,
ea sá vada care este situatia...
eful opozitici asculta zimbind toate aoeste ecouri
de pe plaje, toate aoe3te miei eaneanuri cari fuse-
sera strecurate litre un flirt ,si o bautura racori-
toare. Gusta satisfactia de a fi iarasi in plamd prim
al vietii publioe, de a se vorbi din nou devre el,
la oeaiuri, la serate, la clineuri, pe plaje, in hail-
unie hoteluri... Ii plAcea svonul aoesta, care
sosea din toate partile, care pornea din toate
care ajungea la toate urechile. Dar lucrul nu mai'
avea farmecul noutatii. Cunoscuse gloria, sub toate
aspectele ei. Ii plaeea, dar nu-1 mai pasiona...
Cand Zoe i Virgil Ii istoriseau cancanurile
el urmarea pe terasa evolutiile Soniei Crueeanu.
Mica in pijamaua ei mica, ghemuita inteunul din fo-
toliile de pae, cut ochii mari, Sonia asculta pe fie-
care, se uita la toti, dar era vizibil preocupata de o
främintare launtrica. TAGerile ei, privirile ades pier-
(lute in gol, acea tresdrire tioafa" a umerilor, cu care
9e smulgea din visare ca sà revina intre ei, in lumea
www.digibuc.ro
64 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

lor, toate acestea aveau pentru Dima o elocventi


deosebita.
Adesea, Dima se surprindea prea mult preocupat
de aceastä femeica., de aceast5 eueoanit in
miniaturd" curn ii spunea ell in glumrt. Starea aceasta
de spirit 11 contraria. Deprins sà stdpiniased pe ori-
cine, ar fi vrut stapâniascI i gindmile, qi in-
ten tale, chiar i inceputurile de inter-10i, chiar ti
prirnele schitati de &dull Dar acum, parca se ri-
dica inlauntrul lui o fiintä nouä, care incerea sä-1
infrunte: Nu vrei sa te preocupe Sonia Cruceanu?
Ei bine, iata, eu ii-o readuc In gánd, ori de cate
ori tu incerci teo alungi...". i irnaginea femeii cu
trup mic reaparea mai vie, mai precis conturatà. La
.ce se gande,te Sonia, cánd toti ceilalti vorbese poli-
tied? Ce ascund tacerile ei? Cind privirite ei luneci
pesle lucruri'e din aprop'.ere, peste flinstele inconju-
ratoare, peste realitati'.e imediate i dad se duc de-
parte, In gol, in infinit, catre ce tainice lima-
n uri rnerg &duffle ei, pe unja fará de sfär§it a
privirilor pierdute? Ce o främinta?
Dima se ridica din jilt: o femeitica oarecare, eu
micile ei tresariri de sensibilitate... Ei Ce spunea
in clipa aceasta Virgil? A, da... Milne va fi con-
siliu de mini§tri 0 se va examina situatia cabinetului,
in urma interpelarii. Perfect! Domnii se framintd...
Se vor mai framinta o zi sau cloud, o säpthmind;
apoi, vor ceda.
Despre aceasta, dragii mei, spunea Dima
fiird emfaza, dar deplin sigur de sine, n'am nici
o indoia15.... Am calculat totul, la milirnetru, la se-
cunda... Finalul e cert: de-mi-si-a...
In clipa aeeia, Sonia ridicase un picior pe statin,
scosee sandala si o scutura de nisip. Dima o
privi natural, continuind sA vorbeascd. Sonia simti
tin val de ro§ata in obraji i spuse farti sä vrea, ca
o Saud:
www.digibuc.ro
SCANDAL 65

0 pietricica m'a glodit tot drumul, dela plaje


pAna la vila...
Foarte bine, scatura.-ti sandalele... spuse
Zoe Dirna eu eternul ei ton proteguitor, de sord mai
mare.
Alexandru Nina Ii curma scurt argumentarea. E-
nervat fara pricinä aparenta, spuse cu glasul putin
aspru:
Dar Zoe, nu se servete masa?
Indata, dragul meu... raspunse cu btina-
tate Zoe, plecind, ca sa dea poruncile necesare.
In urma ei, pe terasti se arzd o tdeere grea.
Cruceanu zanolnia eiteva chei in buzunar, au
aerul omului care nu ce trebue sä faca. gonia
Ii incalt,a repede i parch' pe furi§ sandala, ea o
scoldrita prinsä cu o carte neingaduitä sub pupitru.
Alexandru Dima repeth, ea pentru sine:
Da, da... Derntsia e sigura...

Dupa masa, Sonia i Virgil pletard spre vila kr,


ca sa se odihneasea, cum le era obioeiul.
Zoe se urea In dormitorul ei. Alexandru porunci
valetului:
Sa nu ma' deranjeze nimeni... Am de lucru...
In camera lui, Alexandru nu luera nimic. Incerea
sä eiteased. Fouché de Stefan Zweig... De o siiptà-
rntinä nu izbutia sa termine aceasta carte. Din chid
in cind, printre rinduri, li aparea un picior mic
o sanda aprinse fàrä s,1 §-tie and si
stinse nervos, se inmulteau in scrumiera...

www.digibuc.ro 5
IV

Tancu Preda era unul dirttre tei mai inbiti directori.


din Ministerul comunicatiilor. In iubirea aceasta, cu
care 11 ineonjurau colegir srti, intra prel,uirea pentru
insOrile lui de orn de treabd §i, in acelas timp,
comorttimirea pentru necazurile care 11 conle-3.iserä..
Se §tia in tot ministend crt Iancu Preda este un
orn tare suprtrat...
Se a.s.itorise acurn treizeci de ani, and era in
arm" al treilea al Facultkii de Drept. Ecaterina in-
trase atunci, in Facultatea de Litere. Se cunoseusera
pe sähe Universitàtii. Dragostea se legase repede
intre ei. Provinciali amândor ea din Tirgov4te, el
din Foc§ani aduceau In v5rtejul llueure§ti1or a-
sensibilitate, acei0 neInt,elegere
pentm viata trepidantà i brutal:al a Capita lei. Amtm-
doi avind aproape aceia§i educatie el fiul unui
magistrat, ea fata unui profesor de hour, aveau,
cum pärea la ineeput, aproape aeelea§i. gusturi. Le
ptarea &A.' se plimbe pe strAzi retrase, prin mahala,
departe de zgomotul, de larma marilor bulevarde. Le
pldoenu casele acelea mici, cu grädinita In fat,d, cu
un chin;c in fundul grádinitei. Aveau impresia cä
sunt acasä la ei, In provincie. Uitau astfel, cà se aflä;
¡Ain Bucur*i, urtre oameni strgni, care lor li
se päreau iui §i. anni. II
I

In: convorbirile tor, au descoperit cu bucurte cä


au cetit aeeleai carti, eh" au liierimat pe acelea§i
www.digibuc.ro
SCANDAL 67

pagini. Trubadurul lui Delavrancea? 0 minune. Dar


mai duios este Pauli' Trdsnea Sfintul al lui Braescu-
Voineoi... Si pared La noi in IN4oara are vreun
eusur? Ge rninunatd lirnbk are Sadoveanu!
Cât despre poezie, de! tot Eminescu rdmine eel
mai mare". Macedonski are câte oeva", uncle din
dar are §i mulbe de prisos... Ecaterinei
cea totu§i Noaptea de Mai, cu faimosul vers:
privighetoarea cantii §i liliacul
Apdruserd atunci, ri vremea logodnei kr, Ronum-
fele pentru mai télrziu ale lui Minulescu. Dar sensi-
bilitatea lor de provinciali era rdnitii de indrdzneala
noului venit:
Eu ftiu c'ai sdi mienfeli chiar
Dar
Fiincicd azi nzi-te dai torrid,
Am sit te iert:
E vechi pticatul
Si nu efti prima vinovatd...
Prea brutal pentru ei! Mu lt mai mult le plAcea
Vlahut,à, din, care knoll Preda spunea cu vooea u#or
tremuratá :
lubire, sete ile vicifii
Tu efti puterea creatoare,
Sub care inimile ,rzoastre
Renase ea florae sub soare...
imbieate de al tdu tarmec
Ce peste lume se aqterne,
In tremurarea lor de-o
Viseazel fericiri eterne...
Dupd oe s'au cdsdtorit, Ecaterina Preda Trinsd
de grijile mulbe §i mdrunte ale uneicdsnicii sidrace
www.digibuc.ro
68 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

nu §i-a mai putut urma studiile universitare. Idealul


ei de a fi profesoard, de a avea o leafd i oarecare
independentd materiald, s'a prdbu§it. Iancu Preda
nu §i-a putut implini nici el visul avocatura. A
trebuit sd intre functionar la Ministerul Lucrdrilor
Public& pe vrernea aceia, iar dupd rdzboi când
idepartarnentul a fast scindat a arzut in lotul
Comunicatiilor".
Dupd primii ani de cdsnicie, poezia iubiiii s'a
risipit pentru Ecaterina Preda. Ldptarul plätit cu
greutate. Zarzavagiul, care striga îii gura mare, in
curte: Cine n'are parale sd nu manince Rochiile
cirpite. vechi. Pantofii scilciati... Toate a-
cestea alungaserd versurile lui Vlahutii §i. Noptile lui
Macedonsh. Certurile incepurd. Iancu Preda incerck
la inceput, sd se impotriveased. Zadarnic. Ecaterina
nu mai era fetita sentimentald, pe care o cimoscuse,
eu care rdtdcise seri intregi pe uliçele mdrgina;oe
ale Bucurestilor. Ecaterina devenise o femee grasä,
putin neglijentii cu ea insaji, voluraara cu toti cei-
lalti, incepând cu Iancu. Cu un instinct uimilor de
sigur pentru ea, care-§i mdrginise viata intre pen-
sionul din Targovi§te §i casnicia din strada Putu cu
apd rece, Ecaterina ghicise ca Iancu, cu firea lui
domoald, poate fi foarte wor dominat. Opera de cu-
corire" nu durase mai mult de &A am. Iancu de-
venise o anexd a nevestei lui. Cum i§i incasa le,afa,
aducea toti banii I:And la eentirnr, acasd. Ecaterina
aprecia, in prima i ultimd instanta", cáte parale 'Et
trebue lui Iancu in fiecare zi. Nu putea sd-i lase
leafa pe mind. Nu din pricind cd. Iancu ar fi avut
vreun viciu. Nu fuma. Nu bea. Nu juca nici cdrti.
Dar, pentru Ecaterina, Iancn devenise un ndting":
imprumuta pe oricine, 11 fura -Wan: lurnea... In acea-
stä privintà toate prietenele erau perfect informate.
Cu o rard lipsd 'de dernnitate, Ecaterina desfii§ura
toate secretele casei in fata oricuk toate mhruntiv-
rile, toate nimicurile. Le exagera. Le multiplica. Ura
www.digibuc.ro
SCANDAL 69

ei tainieà impotriva omului, care o impiedecase de


a fi profesoara", rilbufnea in aceste birfeli meschine.
A-1 defarna pe lancu, era pentru ea o adeviiratá
voluptate. Nu-i bun de nimic... Toi i-au luat-o
inainte la minister. Acasä, nu e in stare sä-§i ia
singur, din dulap, nici mdcar o batistä. Trebue sä-i
dea totul, murd'n Nici ca bärbat" nu-i nimic
de eapul lui I Ecouri, ale acestor convorbiri, a-
jungeau la urechile bietului Preda: prietenele Eca-
terinei erau nevestele prietenilor lui. Ele povesteau
sotilor respectivi, eu pläcere, aceste mahalagisme. Ei,
la biurou, scdpau câte o gluma catre Ianeu, iar el
simtea cä lucrul porne§te dela Ecaterina. In câteva
rinduri, incerease s'o Lea sá priceapd eh' nu-i fru-
mos" ceiaee face. Dar Ecaterina, care cumula indräz-
neala cu la§itatea, dupä irnprejurari, se
jura cA nimie nu-i adevärat, cä n'a spus nimic, ca
toate sunt intrigi, §i. cá prietenii dumitale umblä
sä-mi strice casa in felul acesta".
Inteo searA, erau poftiti la un coleg al lui Tarim.
Petrecere mare. Masd bund. Vin mult. Mese de joc
de cArti. Dans. lancu a stat de vorbd cu colegii. Mai
mult a ascultat, decit a vorbit. Nevasta lui izbutise
sA-i ucidd personalitatea. Chiar in lipsa ei, abia in-
dräznea sA sooatii cite un cuvint, dupii nenumärate
cu timiditdti de eopil adus pentru prima
oard in lume. Ecaterina a dansat. Cam greoaie, ca
pästra totu-,3i eeva din frumusetea de odinioarii. Un
subdirector generat, vestit curtezan in cercul ace-
sta, s'a ocupat in chip deosebit de ea. Catre
miezul noptii când eonvorbirea devenise destul de
subdirectorul general i-a spus insinuant:
Pdcat! Dumniata puteai sà ai alta soartä
Ecaterina s'a infiorat. Subdirectorul tintise bine.
Ca sä rdspundd eeva, murmurä:
0, domle subdirector... viata...
Viata, dal Nu spun eA Freda e un orn rdu,
Dar e prea mediocru pentru dumniata. Te rog sfi
www.digibuc.ro
70 TUDOR TEODORESCU-BRAMTE

iu te superi... Eu il voi pro:cja mereu (atunci Preda


era numai vef de biurou), dar dumniata... evti alt-
oeva, evti un exemplar de rassa...
Ecaterina nu vtia eä subdirectorul spunea exact
aoeleavi cuvinte oricarei fernei mai räsarite din micul
lui eere burghez. Povestea din seara aceia n'a avut
urmare. Dar pe Ecaterina, cuvintele ace3tea au urmii-
rit-o o viata intreagá. Ura ei impotriva lui Preda
a sporit zi cu zi. Cu eit anii se inmulteau, cu atit
era mai temeinic ineredintata, cà ar fi putut sa fie
alteeva, o profesoara desigur... avind de barbat un
mare avoeat, un functionar superior, un...
Nici chiar venirea pe lume, tirzie, dupa. doi-
sprezeoe ani de casnicie, a fei;ei, Irina, nu izbu-
tise sa astimpere pärerile de rdu ale Ecaterinei. Ii
iubea desigur, copila. Dar necontenit ii spunea: Ce
o sa mà fac cu ea? Cum o s'o marit Led zestre?"
Preda se facuse vinovat de Inca o crimä... Ecaterina
uitase cà ea insäsi se maritase fard zestre! Diseutiile
asupra zestrei fetitei se urmau la fiecare masä.
Trim le asculta. Fara sa-si dea seama, incepea vi ea
sa-1 urasca pe Preda: De ce fäcuse zestre?"
Acum, Irina se märise. Avea optsprezece ani.
Tata-säu Ii gasise un post de speakeritii" la Radio,
gralie unui fost coleg de universitate ajuns subse-
cretar de stat. ikr fi dorit dea un alt post,
undeva, inteun biurou. Dar fata nu acoepta sa fie
contopista". Neputând ajunge vedetà de cinema
sau, eel put-in, de teatru bucurevtean, Be multurnea
cu rolul de speakeritd". In nici un caz, mai putin
deck MAL.. Incapatânata, ingtunfatä, frumuvicii dar
sigura cà e de o mie de ori mai frumoasd deck era,
frunzkind câteva earti printre pickuri; insd. 'Mere-
dintata cà este foarte cultä", Irina Preda era tipul
fetei moderne". Devi nu-i plàeea tutimul, se silea
sà fumeze. Iar când ievia dela slujba, eu colegii
cu colegele, daca se abiiteau pe la Drägomir ea sä ia
un aperitiv., i se parea mai interesant sit comande
www.digibuc.ro
SCANDAL 71

an whisky care-i ardea gâtlejul, decât tut pahar de


bere, dupd care-i }Asa gura apd. Iancu Preda bilgase
de &canna toate aceste scdderf ale fetei, dar nu cUteza
sii spund un cuvint:. mama i fata fiiceau bloc Ira-
potriva lui.
Iii vara aceia, Iancu Preda err Eeaterina 4i fdceau
Nilegiatura la Poiana ,Tapului. /dna nu venise eu
ei. I§i va lua concediul in Septembrie, and va face
o croasiera" pe Mediterana cu vaporul Alba-Julia.
Tatil-sdu urina sa-i facd rost de bilet _gratis sau, in
eel mai Mu caz, cu o reducere de 750. Trebuia...
Radea lumea de ea, cd pand la 18 ani nu ie§ise din
1,a rd !
Ecaterina Preda inchiriase o odaie,intr'o casd tära-
rieasea. Douji paturi tari. Un lavoar de fier. Un scaun
in trei picioare. milear la Sinaia I" born-
bänea ea, din când în când. Mai rar acum, fiindeà in
primdvard, Iancu Preda adu3ese inteo seard acasd,
un pachet cu o sutd de mii lei. Un cadou",
lärnurise el. Acest cadou constituia temeiul zestrei
Irinei. In felul acesta, directorul de minister izbutise
sii inchidd, inteo inasurd oarecare, gura familiei. In
acest concediu, pentru prima datd de când se in-
surase, Preda putea sil se bucure de o lini§te re-
Iancu Preda se iscula de dimineatd, ca §i in zilele
cind se ducea la birou. Ar fi vrut sä mai zdboveased
in pat, sa calte, sa se intincid, sa sinità ca e in con-
cediu. Dar Ecaterina nu-i da pas:
Haide, Iancule, haidel JO la aer, cä d'aia am
veldt aici... Sd nu cheltuim banii degeaba! Elide!
Iancu ic§ea in cerdac. Ji bea caleaua neagrd.
apoi, pornea prin,pildure. Ecaterina, care suferea de
vaiice, rui-1 putea lnso. Bineeuvântatd boald! Di-
mineata intreagä, lard griji, Lind preocupari, Iancu
Preda umbla pe pO ea, se opiù unde .gäsea oi rive i§te
mai frumoasd, pleca mai departe, iar and ostenea
www.digibuc.ro
22 TUDOR TEODORE8CU-BRANITE

se intindea pe iarbá i, uneori, cu bratele sub cap,


tragea i chte un pui de somn in continuara".
Când se trezea, se uita ingrijorat la ceas: nu curt-Iva
sà intirzie, fiindch Ecaterina... Mai mult decit
somnul in phdure, ii phicea gândul cä i-a tras
chiulul nevestei", cä a dormit mai indelung dealt
stia ea! Avea ceva din satisfactia elevului, care si-a
pachlit profesorul...
Iancu Preda nu cetea niei un ziar in concediu,
fiindch Ecaterina nu-i dàdea bani ca sh cumpere.
Teoria ei era foarte simplä: Citeste omul gazete la
Bueuresti, ca sà nu fie prost cand o vorbi eu lumea
dar aici? Aici ai venit sh te odihnesti! Nici o ga-
zetà. Când o suna mobilizapea o sh bath toba
tot o sg. aflAm..."
Deaceia, Iancu Preda n'a aflat din_prima zi despre
scandalul cu furniturile. Abia a treia zi,
prieten Micsunescu, dela Gaz i Electricitate"
acesta 1-a intrebat putin ingrijorat:
Ce e ,mä Preda, pe la voi?
Ce sh fie? Nimic...
Micsuneseu îi minglie ciocul cu gestul lui obis-
nuit...
Ei, asta-i bunä! Cum nimic? Ce e cu scan-
dalul acela?
Care scandal, frate? intrebä Preda nedu-
merit.
Scandalul cu furniturile, bre! Nu cifesti zia-
rele?
inghirmh Preda in con-
cediu... Ai tu vreun ziar?
Poftim...
Preda deschise gazeta. Duph primele rinduri, lite-
rile ii jucau in fata ochilor. Intelese totusi. Era
afacerea, in care el filcuse referatul. Pentru acest re-
ferat, primise cadoul" Lde o suth de mii de lei.
Micsune,cu nu remarcase turburarea prietenului shu.
Il intrebh:

www.digibuc.ro
SCANDAL 73

Tu ai Sheut vreo, 'Artie in chestia asta? Vreau


sh spun, dad.). i s'a cerut ceva, fiincled aide! stiu
eu cá tu... eu cinstea ta...
Inte leg... N'am fault_ Nu mi s'a cerut... A-
died, mi s'a eerut un prim referat... Da asta n'are
importantii. Pe urma." au fost patru comisii de re-
ceptie. (Vorbind, Preda se incdlzia. Simtea ne-
voia spund lui Micsunescu toate aooperirile"
pe care le are): Intelegi... Patru... Ultima sub
presedintia lui Toncu, care este inginer-inspector ge-
neral... Alta sub preedintia lui Grosu, eel mai al
dracului din tot ministerul... Vestit... Nu se atinge
un furnizor de el... Mate pestrite... Pe urmd, pe
urmh... (Preda simtea cd-si pierde irul. Ce
vroia sA mai sputa? Ii vijiia capul, ii tiuiau ure-
chile. Dacd poate tot asa si la judeedtorul de instrue-
tie? El nu e vinovat. Dar dacd nu s,tie SI se apere?..)
Pe A, da... Pe urmil este, dragd Micsu-
nescule, raportul directorului general, este rezolutia
ministruhli, este jurnalul Consiliului de ministri...
Totul in perfectä yeguld! Ge, crezi cd merge ap,?...
Opt sute de milioane, nth! Ce, asta-i gluma?
Micsunescu, care se grdbea spre masd, curmd ex-
punerea lui Preda:
Ei, bravo! Imi pare bine... Repet: eu §tiu cA
tu e;li de o cinste ireprosabild, cA slavd Domnu-
lui! ne cunoastem de atita vreme... Dar mh te-
meam sa nu te fi bagat mesa pungasii Salu-
tare. Ma duc la masd. Pof tA bund....
Preda porni i e1 spre cash'. Era acláne ingrijorat.
Referatul lui e In perfeeta reguld. Cind 1-a {Aleut,
nici nu tia cA j se vor da o sutà de mii de lei.
L-a scris eu toatä buna credintà. Abia dupa o
dud s'a fdcut afacerea, reprezentantul cassei furni-
ware firma B.C.A. 1-a invitat inteo zi la
masd, la Flora, i-a multumit pentru toatd truda ce
Pentru nimic, domnule. Mi-am faeut nurnai
www.digibuc.ro
TUDOR TEODORESCU-BRANITE

datoria..." VA' rog sa ma iertati, domnule di-


rector, ca v'am plictisit tot timpul cu staruintele
mele, ca sa grabese referatul, ea sá grabese calculul
pre'urilor..." Nu m'ati plictisit dee. lo Asta e
slujha mea". domnule director, dar oricum,
am fost si eu prea staruitor. Ce vreti? Asa e co-
mein!. Si mai ales casa B.C.A. luereazd cu o iuteala
vertiginoasa. Vrea totul in doi timpi i trei
Acum, and contractul e incheiat, casa B.C.A. vA
multumeste i, cum spera sá mai lucreze cu Ro-
minia i cu ministerul durnniavoastra, vrea sit vA
facd un mic cadou". Reprezentantul i-a intins un
pachet. Preda îi aminteste perfect clipa. Era tocmai
and s'au servit eafele'e. Chelnerul deschidea a doua
sticla de vin negru. Erau in camerà separata. Preda
intra pentru prima data, inteo camera separata de
restaurant. Ji inchipuise ceva mai interesant... Pri-
vind pachetul, a intrebat: Ce-i asta ?" Re-
prezentantul lui B.C.A. a Lent un semn discret, a
asteptat sà iasa chelnerul i, apoi, a ri-ispuns:
Un mic cadou din partea casei noastre. N'as vrea
sà fiu gresit inteles, domnule director general... en
stiu curn stie toatá lumea, eit sunteti absolut
cmstit. Dupa cum vä amintiti, nu v'am cerut nimie,
inainte de a vA fi facut referatul... Nu v'am solicitat
nici o favoare..." Exact". Multumese. *titi
deaseme:d ed nu v'am fagaduit nirnic, n'am incercat
rdei sa va corup, nici macar sá vä influentez, fiind-
ca stiarn cii suntej necoruptibil i fiindcii noi,
casa B.C.A., nu lucrAm cu asernenea metode... Noi
lucrdm cinstit..." Reprezentantul s'a oprit o clipil.
A sorbit din paharul de vin si a urmat: V'ati
fAcut referatul in deplina libertate, in deplinii con-
Fire;ste" a ritspuns Preda. A-
tund, dati-mi voe SA va spun: in afacerea asta,
B.C.A. Natural". Din acest astig,
drept multumire, va rog sa priiniçi o surd de mu de
lei' . In momentul acela, Preda a efintit nevoia

www.digibuc.ro
SCANDAL 75

de a face dota gesturi. Primul: sti respingd banii,


dei isi dddea searna cal nu este o mita, ea ru cste
un §pert, ea este nurnai un cadou. Al doilea gest:
sii insface pachetul i sd-I clued Ecaterinei, trium-
fätor: Uite zestrea Irineil Uite bani..."
Domnuk reprezentant, nu pot primi... Eu n'arn
Lent nimic pentru-dumneavoastid. Eu mi-am fdout
datoria, pentru care Ind pldte§te statul. Nefdeindu-
vd nici un serviciu, ar insernna si primesc acesti
bani clegeaba, de porna-nd. Nu pot". Reprezen-
tantul a staruit. A argumentat. L-a convins... In
timp ce omul de afaceri vorbea, Preda se gAndea
la atitia dintre colegii lui, ba chiar la unii subalterni
care luau sperturi peste sperturi, care au case in
Bucu-e§ i, vile la munte sau la mare, unii chiar auto-
mobile. Nimeni nu le spune nirnic. El n'a luat
Bid n'ar lua in viata lui,.un spert. Dar acesta este
un cadou... El nu si-a fdeut dectit datoria; iar
oamenii, recunoscdtori, ii dau §i lui ceva. 0 sutd
de mii la opt sute de milioane I Ar fi ridicul si
spund-cd e 1141 spell... A prirnit deci, banii...
acurn...
Preda se opri locului. Pentru prima dati, cistigh
si el un ban peste kafd §i, atunci, izbucueste tm
scandal public. Dacd n'ar fi primit banil, s'ar fi
pu:mt prednta in fata judecdtorului de instractie cu
fruntea sus; si-a fricut datoria, a fäcut un referat
dupd constiintA lui, n'a luat o centimil... Dar a
avut slibiciunea si prirneasca banii. Undeva, in re-
gistrele cassei B.C.A., tiebue si existe ace§ti bani
dati Domnului director Preda". 0 sutá de mil de
lei nu se dau find insemnare, find o justifi-
care... Dedgur, reprezentantul a Limit o scrisoare...
a aratat eii a dat banii... Poate cii a.pus la socoteald
si masa la Flora"...
Preda ajunse acasd tirziu, peste ora mesei. Eca-
terina II certd. Pentru prima data', Preda nu-i auzi
cuvintele, nu o ascultd. Abia atinse mânedrurile.

www.digibuc.ro
76 TUDOR TEODORESCI:J-BRANISTE

Ce al? il intrebd dusmänoasd ferneia.


Sunt putin cam obosit...
Dacä umbli toatd ziva, hai-hui!
Preda ridicd ochii si o privi tintd. Ecaterina sinrti
ea' nu mai are in fata ei e omul invins, cu privirea
de cline bätut. Era, acum, in ochii lui Preda o li-
ertrire noud, ciudatd, pared de urà.
Omul continua sä o priveascä tänut.si sirntea cum
ii clocoteste ura in suflet, ura adunatá in treizeci
de ani de umilinte si de privatiuni. Din ura aoeasta,
porneau acum in trupul lui girbovit puteri no4
tri creerul lui indobitocit zi cu zi noui lumini de
viard Ecaterina, nedumerith de privirea fixä a lui
Preda, intrebd putin sovaitoare, pentru prima
datd soväia in fata netotului":
Ge ai, Iancule?
Preda intreb& cu o vooe grea de amenintdri:
Ce ai spus adineauri?
Ce sa spun... ed... esti obosit... poate fiindcà
umbli prea mult... ai venit asa de târziu la masä...
Preda se 'idled, se apropie de nevastd-sa, o luà
de umeri cu miinile lui lungi i osoase. Simtea cum
i se afundä degetele in gräsitnea femeii. 0 zgudui
tare si räcni:
Bestie! Sä taci... Tu m'ai nenorocit... Tu
fii-ta!
Ecaterina nab.. Se uitä mai adânc in °OH bärba-
tului: punilele erau dilatate, albul inundat de vini-
ware rosji, priviride sfredelitoare.
Iancule...
Nimic! Dup m'ai nenorocit, acum lasd-mä
eel pulin sa mii descurc. Da-mi cheile...
Femeea ti &du cheile, eu un gest masinal. Preda
de-,chise geamantanul, gäsi banii, leafa de con-
eediu", lud câteva mii, svârli Ecaterinei restul
dädu
Uncle te dud? intrebd Inca' soväitoare
meea.

www.digibuc.ro
SCANDAL 77

La Sinaia, i poate sa fie nevce sa. mà d= îi


la Bucuresti... raspunse gifiind Preda. Smulse
pardesiul i paldria din. euer si iei, trintind usa
dupa. el...
Ecaterina auzi ea prin vis zgomotul uii, scirtiitul
portii, un latrat de câine i pasii lui Iancu. Pasii
care sc departau... se departau...
Statu asa, irnpietritä, multa vreme in mijlacul
Apoi, deodatd, ea i and i s'ar fi feint re-
sorturile launtrice, se prabusi In latul .patului, plin-
gind, museindu-si purnnii grasi ea sà nu lipe
murmurind printre muscaturi:
Asta este suta de Asta este zestrea fetei...
In elipa aceia, Ecaterina Auzi vocca Irinei. Sari
in mijlocul odäii, ea nebunä: Fetita mea"!
Credea ea Irina a vertit pe neasteptate dela Bum-
resti. Abia pe urma ti dadu searna ca aparatul de
radio, pus in cerdac, retransmite programul de a-
Irina era, in ziva aoeia, speakerita" de ser-
viciu i eetea radio-jurnalul:
4tiri externe... Paris. D. Aristide Brian(' a rostit
kzzi un mare discurs, la IVantes.
Draga de ea murmura Ecaterioa. Ea nu
stie oimic... Daeá ar fi eel putin ea aid... Fetita
mamii...".
Stirile veneau, monoton, uncle dupd altele. Ecate-
rina nu intelegea nimic, nu tia nitnie, nu aseulta
Auzia ntunai vceea fetei si-i pldoea, se sim-
tea mai putin singura, mai puti.n parasita, mai putin
nenorocita.
interne... Ministerul
Kcaterina tresari. Ii inoordii atentia.
...ne trimite urnditorul conumicat: In arma in-
ber pelarii Alexandra Dima, fost Prefedinte de
Consiliu, pe chestiunea contractului de furnituri in-
tervenit intre departarnentul nostra ci marea firma
cu reputafie mondiald, B.C.A., Domnul ministru
Ivafau a dispas o anchetii a intregii fund-
www.digibuc.ro
78 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

turi. Virzovatii, oricari vor fi ei, 4i vor primi sanc-


fiunile dictate de lege. :Radio- jurnalul s'a terminat.
Goncertul de prinz continua...".
Ecaterina Preda nu mai avea, acum, nici macar
puterea sà geama. Ultima indoiala se risipise. Stia
total. Dadu din cap, nirnicita, i abia .putu sä
murmure:
Ce ne mai aste,apta? Ce ne-o mai fi a§teptilnd?

Iancu Preda, dupii ce avusese impotriva Ecate-


rinci acea izbucnire, care pornise din imboldul ins-
tinctului de conservare, plecase spre Sinaia. Aci,
§tia ca-1 va gasi pc secretarul general, inginerul Di-
"nitric Grecu. In gazeta, pe care i-o daduse Mic§u-
nescu inainte de prinz, cetise negru pe alb ca. Green
este principalul vinovat i cá va fi chemat la ras-
pundere. De atunci, in mintea lui Preda se ivise
un inceput de lumina: ji-adusese aminte eä in
cursul lucraritor, atit de multe §i de incilcite, aie
oontractului de opt sute de milioane, Grecu il che-
hiase de vreo trei ori oeruse sa nu mai intirzie
cu referatul. Sunt tot felul de detalii, pentru
caetul de sarcini, domnule secretar general..."
Grecu raspunsese scurt: Draga Preda, nu uita
eh' verificarea dumitale e o simpla forma. Dumniata
tehnician. E§ti licentiat in drept, nu? Ei,
atunci? Verificarea adevarata o va face comisia
tehnica..."
Preda se va duce acum la Grecu, il va
lua de umeri, cum a luat-o pe Ecaterina, va
cere aminteascá acest lucru. Sä meargä el,
secretarul general, la parchet i sa märturiseasca
frumos: da, cerut o verificare de forma..."
Aha! Domnii 4tia sd §tie ea 'nu se joaca, nu, cu
Iancu Preda! El e bun, dar e prost. Cine a crezut
cà e prost, s'a in§elat. A§a a crezut i Ecaterina. A-
www.digibuc.ro
SCANDAL 79

mina, tie ca s'a inselat. A§a a crerut i Ecaterina.


Acurna, qtie eh s'a inselat... 0 sà afle §i. Domnul
secretar general, cát este el de secretor general...
Iancu Preda nu se lasa ueis. El e orn cinstit. Poatu
eh' suta de mil nu e trecutd nicAeri. 0 fi, la cassa
B.C.A., in strAinAtate, dar acolo, cine poate sá an--
eheteze? DupA ce va seapa de buelucul Asta, va di-
voila. Nu se mai poate. Ecaterina, dacA n'a izbutit
sä-1 nenoroceascd pind acum, Il va nenoroci de aci
inainte. Deaceia, toebue 6á divorteze. Ii va da
ei, cit va Tutea, in fiecare lunA, dar sA-1 lase in
pace! Iì va ,lua fata... A, da... pe Irina, trebue s'o
creascA el de ad inainte. 0 sä trgiascii restrins, dar
far& scandaluri, fdrä certuri, f Ara necazuri. 0 at-
sutit micà, undeva, la mahala. Cit mai ieftinh... Masa
in cash.' nu costA cine tie dt.., Cu leafa lui, 'cu
leafa Idnei, pot tad amándoi destul de bine. S'a
chinuit destul. Are atita nevoe de lini§te...
In tin-1p ce gindea astfel, birja pe care o anga-
jase din Poiana Tapului mergea in trapul caller
spre Sinaia. Prahova curgea, mica, dar jute §i
gälAgioasA, in marginea soseei. Iancu Preda îi
scoase pAldria. Simtia arde capul. Adierea raw-
roasd li fAcea bine. Se nita in dreapta, in stánga...
vile, vile mari i vile mici... Autoniobilde luxoase
se tineau Atitea averi! Cine tie cite din ele
stint facute din furt! Si el, pentru. o sutà de
sA treaca prin toate aceste frAmintdri...
Cind intrA la hotelul Palace din Sinaia, portarul
Ii mAsoard cu oarecare neincredere:
Sa." vád daca domnul secretor general vA pcate
primi... Cartea de vizitd, vg. rog...
N'am carte de vizitA, aspunse Preda en
un ton care-1 mird pe el ins0.
Scrieti-vA atunci munele pe hárda aceasta
a§teptati aci

www.digibuc.ro
TUDOR TEODORESCU-BRANWE

Inginerul Dimitrie Green, secretarul ,general al


Ministerului dc Comunicatii era unul dintre cei mai
de searnd tehnicieni ai täril. Sftuliile lui, la Char-
lottenburg, rämäseserá in analele celebrei politeh-
nice. Intors in tará, intrase la C.F.R. Dar dupá doi
ani, solicitat de diferite societäti partieulare, care-i
ofereau salarii fantastice, demisionä. In scura vre-
Ille, Green adunä o avere, pe care nimeni n'o §tia
precis, dar pe care cei izìiiaÇi o evaluau la circa o
sutd de milloane. Atras si de politicd, unde-1 im-
pingeau ambitia ì un foarte ales talent oratoric,
Green deveni una din marile personalitäti ale vietii
rominesti. Acum, avea aproape 'saizeci de ani. Ina lt,
chipes, eu mersul sigur al omului victorios, ascun-
zându-si chelia sub o coafurä de o tehnica urricä,
,elegant, Dimitrie Green avea in viatä tot ce
VP13 lse.
Iletinut- in tarä pe ümpul veril de secretariatul
general, pe eare-I acoeptase numai in urma insisten-
telor Prirnului ministru i cu fägaduiala ferinh
In toanmä, cind se va face rernanierea, va fi
nistru, Dimitrie Green 10 petreoea trei zile pe
sdptaminä la Bucuresti, lar restul la Simla, uncle
li irnpärtea ziva intre eani si flirt, excursii si can-
canuri.
Dispretuind pe cei care menajeazir opinia
Green tare pe banii lui, tare pe skuatia
lui se instalase la Palace in tovirrä0a oelei mai
reeente prietene a lui, fairnoasa diseuza pariziani
Lucie Darine.
Cind a lzbucnit afacerea fumiturilor, Green
nevroind sá pricinuiasca vreo nepläcere frantuzoai-
cel, preocupat sá nu-si agraveze nici el situatia, as-
teptindu-se din elipá in clipä la o descindere a par-
ehetului o expediase, ou fonnele oelei mai per-
www.digibuc.ro
SCANDAL St

lecte politete §i. Cu un oec insemnat in po§età,


poi, la Paris.
In dupa amiaza aceia, Dimitrie GreCU. § edea plic-
tisit in pat, in eleganta-i pijama de matase. Cu-
notea perfect afaoerea furniturilor, fiindcii el o
fAcuse. Recuno§tea in ,sinea lui, cal s'au dat comi-
sioane foarte mari", poate chiar exagerate". Dar
a§a se fac afacerile... Statul va avea material de
prima calitate. Calitatea se pläte§te! stia cä zece
judecdtori die instructie laolaltd nu ar fi in stare
sA dea de rostul afacerii, sä afle uncle sunt ascunse
comisioanae, sub oe cifre din contract sau in cc
clauze din caetul de sarcini. I§i märturisia
cu o mindrie bine ascunsä, Oa' nimeni nu va putea
ajunge la conchizii penale in aceastä afacere... Il
plictisea in.sä, faptul ea se face atita vilvd. Era toc-
mai pe punctul de a ajunge pie banca ministerialä.
Scandalul furniturilor it arunca inapoi, cu inch' zeoe
ani! E stupid...
In acel moment, i se anunta Iancu Preda. Dimi-
trie Great zimbi, cu calmul ornului sigur de sine,
deprins cu marite afaceti, pastrindu-§i totdeauna
cumpätul. Bietul Preda I De ce se agitä omul acesta?
Sigur ea' vine tot in chestia asta... Altminteri, n'ar
indrazni sä.-1 deranjeze... II cunoaste bine pe Preda.
Ce o fi yrind? Este ultitnuf, tare are de spus ceva
in privinta contractului. N'a jucat nici un rol. Sä-
racul de el! ;
Mete, spune-i ,c6. regret, dar nu-1 pot primi...
Grecu se triad pe pat i incercä- sä doartná.
Dar telefonul sund scurt. Portarul spunea cg. dom-
nul Preda insistä. Are oeva foarte urgent i foarte
gray.
Nu-1 pot primi, scurt! rdspunse Grecu.
Poste citeva minuteportarul stmä din nou: Dom-
nul Preda e Joarte agitat. Vocifereazd. Spune tot
felul de lucruri... 1S'au strins citiva pasageri, cari
ascultA. El, portarul, Au-§i permite sA instste. Dar
www.digibuc.ro 6
82 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

poate ar fi,mai bine ca domnul Preda sd fie.primit.


Bine!' Sa vind!
Inchizind telefonul, Dimitde Greea serisni prin-
tre 'dinti: Dobitocul! Astia Ii crtazii situatiile
dificile în afaced... A, daeä s'ar putea lucra numai
cu oameni inteligenti!"
lancu Preda lute& dind tried semne vizibilc de
enervare: gesturile agitate, ochii incruntati, obrajii
Dimitrie Grecu incercd sd-1 infrunte din pri-
ma dipd, sigur va domina, fiinded il cunostea
de mult:
Ge c, Preda? Ai inebunit? Vociferezi in pro-
gul hoteluhii? Ti s'a urit cu binde?
Preda se uitd tintd In ochii lui Grecu j ris-
punse apäsat:
Eu n'am inebunit, Domnule secretar general...
Eu n'am de oe sh inebunese!
Grecu simtica are in faii pe un alt Preda, decit
eel pc care-1 stia el. 0 clipd, se gAndi sd-1 ia cu
binisorul. Dar, inciata, taciaca i se pdru gresitA.
Preda trebue demontat" i trimis acasa...
Ce vrei si spui, Preda? Te invit sA te explici
Preda zimbi larg:
d'aia am venit Domnule secretar general,.
ca sii md explic. Nurnai cd dumniavoastrd nu cam
vroiati exxplicatille...
Preda, iti. risti postal. Tin soenteald de suresci-
tarea durnitale... Dar nu-ti pot accepta tonul. Auzi?
Grecu se opri scurt. Aprinse o tigarA. Apoi, dupA.
o pauzii savant calculatd, relud:
Acum, spune-mi ee vrei?
Preda vorM mai respectuos decit la inceput, dar
cu o vooe mai adincd, mai gravii, vestitoare de fur-
tunA:
E vorba de eontractul B.C.A.
Perfect. Ce vrei?
titi ci eu am ficut un prim referat... care-
cari verificari...
www.digibuc.ro
SCANDAL 83

Grecu avu aerul cà face un efort, ca amin-


teased:
Hm... da... parch"...
Preda se infutie iara0 i ridicä tonul:
Nu pared, Donmule secretar general, nu par-
ed! Và aduceti foarte bine aminte, trebue (Preda
accentua acest trebue") sä va aducetri aminte,
fiindca eu am lost chetnat de trei ori de dumnia-
voastra spus ca verificärile mele sunt de
forma... sá ma grabese... sa le dau peste cap... co-
misia tehnica va
Si ce vrei, Preda? Intreba furios Grecu,
care acum intelesese uncle vrea sä ajungä directorul
din minister.
Vreau, Domnule secretar general, sa vä adu-
0ei aminte west lucru i ctnd va fi nevoe, sal
spune
Aha! izbueni Gracu, care nu-0 mai pubea
domina nici el nervii. Un mic witaj... Perfect!
Deci mii somezi ea, tn fata judecatorului de ins-
tructie...
Chiar i acolo, dacii va fi nevoe!
Da, da... Sä spun ca dumniata u01 de
bisericä, Preda, da?
Sunt, Domnu'e secretar general, tipa di-
rectorul holbind ochii i ridicind miinile in sus,
ca i eind ar fi vrut sä cheme pe Dumnezeu drept
cheza.
Dimitrie Grecu îi calculi iara0 pauza. Ii pdrea
räu ea s'a enervat i cii a ridicat tonul. Cu vocea
seäzuta, privindu-0 mlinile ingrijite, vorbi:
ata dar, utti de biserie6...
Da.
Replica veni ea 'tin traznet:
i suta de mii de lei, pe care ti-a dat-o re-
prezentantul lui B.C.A.?
In aceia0 clipä, Green Incetä de a-ti mai privi
miinile. Ochii lui se fixara in ochii lui Preda.
www.digibuc.ro
84 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

Directorul de minister se elatind, pared ar fi pri-


mit o lovi:urä in frunte:
Domnule secretar general... vedeti.... eu n'atirk
nici nu stiam c'o sd-mi dea... eu arn facut
referatul cum am crezut... abia dupä aceia... cre-
de ,i-mä
Preda simtea ea.' se afundä. Era convins ca Grecu
nu-1 crede. Acesta intrerupse scurt:
Toate aceste explicatii, ai sá le dai cind va fi
nevoe... Auzi, Preda? Chid va fi nevoe... Mud a-
tunci, sa tii un lucru: dad ai fäcut ceeace ai fäcut,
sä nu mai vociferezi in usile hotelurilor, sh." nu mai
ridici tornd in fata sefilor SA stai cu botul pe lobe
sb." fi fericit, dacä vei scäpa mai usor din situatia
in care te-ai pus...
Infant, Preda abia putu murmura:
Donmule secretar general... vä rog... Am o fe-
titä de optsprezece ani... E prtcat de ea. Nu vorbese
de mine... VA jur cà sunt nevinovat.
Dimitrie Grecu o stia foarte bine. El spusese re-
prezentantului lui B.C.A. sä-i dea cadoul" lui
Preda, Ended II induiosase säräcia lui. Dar in jocul
perfid al lui Grecu, intra calculul acesta: Preda tre-
bue tinut sub teroare, ca sä nu sufle un cuvint. De
aceia, asculand implorärile lui Preda, secretarul
general räspunse foarte vag §i. rece:
Voi vedea oe pot face pentru dumneata. Acum,
lasd-mä I
Preda iei, inclinindu-se

Ramos singur, inginerul Dimitrie Grecu rasuflä"


u§urat. I§i dddea ceama, in sine insusi, cA fusese
de rea credintä cu bietul Preda, ceeace nu-1 neciijia
tare. Dar avea constiinta cA fu3ese i brutal, ceiace
Incredintat et' viata este osa cum este
§i cA trebue luat5. asa cum este", Grecu nu avea
www.digibuc.ro
SCANDAL 85

totu§i o fire rea. Era plictisit, ori de cite ori tre-


buia iasä din linia lui de sceptied ingäduintä
pentni sine i pentru toti semenii säi.
De data aoeasta, simtea cu instinctul lui atit de
sigur, cà nu-i vreme de gltuna. Interpelarea lui
Alexandru Dima era gravä. Problema pasiona in-
treaga lume. Atmosfera, in jurul lui, se ingreuia.
0 §na. Ar fi vrut sii, piece din Sinaia, unde lumea
este ingrämaditä pe un spatiu prea restrins, uncle
priviriLe isooditoare te tintuesc flin imediata apro-
piere, undo te intîlneti vrei, nu vrei cu ori-
cine, uncle nu poti ocoli pe nimeni. La Bucurqti,
poti sta închis in cash.", poti sä nu raspunzi la tele-
fon, poti sä fi mai singur...
Dar a pleca in asemenea irnprejuräri, inseamnä
a-ti märturisi, infringerea, a te descoperi, a face
tu primul pas spre prapastie, spre prdbOre. Grecu
trebuia sà ramind lii väzu lumii, desi lucrul 'ii era
cit se poate de neplacut. Ba chiar, trebuia aparä
peste tot, sa cadd tocmai in grupul de oameni unde
simtea dela distanta, din atitudinea lor, cä e vorba
despre el i despre afacerea furniturilor, sä
meascä, sá pard nepAsator...
CAt despre Preda, trebuise sa-1 terorizeze. E drept
ea, in tret rinduri îi ceruse sä urgenteze" refe-
ratul. Tocmai de aceia, era necesar ca Preda sá
tacit. In_ nici un caz, sà nu spunä aoest lirru nimänui
mai ales judecatoru'ui de instructie. Destäinui-
rea lui Preda, fard sä fie cea mai insemnatá, ar fi
insd prima, ar declan§a" scandalul, 1-ar implica
pe Grecu, care fard aoeasta i cu putin norm
sicrur ar scdpa...
c'Pentru aceasta, fusese nevoit sà se poarte cu
bietul director din minister aa cum se purtase.
Se uitá la ceas. Era tirziu. Abia avea timp SA.' se
imbrace i s.4 coboare la masa de seard.

www.digibuc.ro
86 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

Iesind din camera lui Grecu, Preda coborî


nduc.
...Asa dar, Grecu stia chestia cu suta de
Iii golul din capul lui, nu exista dedt un glad.
gindul acesta, Il inspaiminta, 11 nimicea sufleteste,
ii paraliza vointa, nu-i ingaduia nid o initiativA.
Nu EC mai întreba: ce sä mai Lea, ce poate sà mai
facä? Total se sfirsea i totul incepea act: Green stia
tot!
Iancu Preda avea prea mulid practicii" in alc
ministerului, ca sà el:ea& cu naivitate cä Grecu nu e
vinovat. El îsi dädea seama mnsà, cä seeretarul ge-
neral gäsise rnijlocul sä-1 impliee i pe ei, ba chiar
pe scare räspunderilor el sii fie implicat tua-
intea secretarului general. Ce a fäcut Great? A pus
o rezolutie. Gravd, fin% indoialä... Dar dupd diva ce
se fdeuserd atitea forme. Cine a fäcut prima forma?
Cine a facut primul referat? Iancu Preda. Deci,
cine va fi ehernat oel dintîiu? El... Seeretarul general
are atitea legAturi, atitea mijloace de a seäpa. Preda
nu are pc mmeni... Ba, prin felul cum a dat buzna
in camera lui Grecu, a tzbutit sä facä i pe
acesta dusman...
Preda zimbi cu amáráciune: afurisit ghinion I
Se uitii in jurul sàu. Insera. Viizu cà inserarea e
minunal.A: o pinzd albastrà se intindea din pädure,
ca un väl subtire, peste pare, peste strazi, pesle vite
sub pînza aceasta, luminau frumps gioburile
electrice. Femei, bärbati, fete si bdieti se intorceau
gälägiosi, veseli din munti. Era o voe bunii ob-
steascd. Dar aceastä voe bund, pe Preda il intrista
si mai mult. Nu cunostea pe nimeni, dar ti ura pe
toti. Le ura boghtia, tineretea, veselia, lipsa de grtji.
In inchipuirea lui, ti credea pe to ti deplin
magnati ai fedeirii universale, sgirciti cari nu vor
dea i lui ceva din scandalosul lor belsug de
fericire...
www.digibuc.ro
SCANDAL 87

Dupd ce rdtaci indelung i find tintd pe u1ie, in


voia pasilor nehotdriti, se trezi in fata unei
ii auu-e aminte ci, la prinz, n'a mincat mai nimic.
Vru si intre, si guste ceva i mai ales si b ea... Gum,
ii era uscatd, incle§tatd, amard. Din obisnuintd se
opri: n'avea bani la el! Abia dupd citeva minute, îi
adu.e aminte ei a luat jumittate din banii, pe care
Ecaterina ii pdstra in geamantan, la Poiana Tapului.
Scena aceia Ii reapdra, ea o noutate. Acum, tocmai
scum, avea si el bani...
Fated. Comandii la intimplare. Mined .putin, fiird
dea seama at ji cum... Bäu repede citeva .pa-
hare mari: Vinul era rece. Ceru i cinci
and aprinse pe cea dintliu, i§i aminti de repre-
zentantullui B. C.A., onvu1 care-i ddduse suta de mii
de 1cL.. La masa dela Flora" it oferise tigdri strdine !
Va trebui si se ducii de indati la omul acesta,
spund cii a pistrat banii, poate restitui chiar
scum i ca-1 magä sd-1 s-Coatà din hirtiile
Din vremea lungilor negocieri ale contractultii, §tia
eh reprezentantul lui B. C. A. locueste .1a Hotel
Majestic. Chemd chelnerul. E vreun tren pentru
Buctuesti, acum? Fireste... personalul de Beard..
...In compartirnentul gol, Preda ineercd zadarnic
sd doarmd. Cu ochii in tavanul vagonului, care
pacnea din toate incheeturile la fiecare macaz, cduta
cAuta si se convingd singur ed. a ,gäsit solusia, cii e
salvat... Ii fdeea micul discurs, pe care-1 va rosti
iii fata omului de afaced. 1i va aduce aminte di el
cerut umile, ed banii i-au fast dati de pomand,
cd... Ii va vorbi frumos, impresionant. Nu-1 va
ameninta. A facut prostia asta cu Grecu. N'o va mai
repeta Cu nimenni. 11 va ruga. Ii va poveti viata
lui zdrobitd, cariera lui sfdrimatd....
Trenul mergea in noapte, incet, cu lungi potic-
neli in fiecare gard, în fiecare haltd. Afarii, pe pe-
roanele mici, pustii, intimecate, s'auzeau vocile som-

www.digibuc.ro
88 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

noroaEe, morocAnoase ale impiegatilor de serviciu..


Apoi, cu smucituri grele, trenul pornea
Preda simtea ea inebungte. Ar fi vrut sà ajungh
cu o clipd mai inainte, sà aibà intrevedereaeu
procuristul lui B. C. A., sh obtind rezultatul, sa." §-tie
cA e salvat! Sà tie, da... Asta Il inebunea: nesi-
guranta asta, plutirea asta intre salvare §i. prapastier
svirlirea asta din nadejde in desperare... Se
Deschise fereastra. Un val de aer tare venea de
afarA. 0 lunA all* mare, lumina fantastic valea
Prahovei.
Preda se gindi ea, poate, disearA se va intaarce
linhtit, fArd nici o grije, salvat"...

Dimineata, tri zori, and cohort in Gara de Nord,


Preda simti din primii pa.i dt este de obosit.
nimic. Va merge pinA la capät. Trebue sA iasd din
incurealura asta! Lumina, oamenii, zgomotul
totul ii mai risipise ingrijorarea. Cumpärä ziarele
proaspAt apArwe, lard in restaurant si ceru tm eeai.
In a§teptare, incepu sA rAsfoiascA, grabit, infrigurat,
paginile de pe care cerneala tipografiei nu se uscaoe
Firqte, intreaga presii vorbea de afacerea furni-
turilor i anunta ancheta, pe care Ministerul cornu-
idea Tor o i incepuse. Gazeee favorabile guver-
nului lAudau gestul Ministrului. Celelalte s000teau
ancheta ea a simpld farsA", cereau demisia cabi-
netului i trirniterea intregii afaceri la parchet.
Frica puse iarài stapAnire pe sufletul lui Preda..
Iei apraape in fugA din restaurant, se aruncd in
primul taximetru i porunci scurt, autoritar, eu
glasul sugrumat al omului care se §tie urmarit:
Repede, la Majestic...
La hotel, portarul de zi deabia hi luase rindul.
Vreau sA vorbesc cu domnul Ancu...

www.digibuc.ro
S C A NI/ A L 85)

Portarul se nitA intrebiitor:


Sunteti dela politic?
Nu... De ce sà fiu dela
Domnul Ancu a plecat de trei
zile...
A plecat... Unde? Poate
La Berna.
A, la Berna... Vä rog, nu vá supArati ed in-
sist: clad se intoarce?
Cu un zirnbet usor i dupd o paned, care lui
Preda i se pdru o vecinicie, portarul ihspunse:
Dupa cite am citit prin gazete, dragrt domnule
nu cred sä se mai intoarcä pe la noi...
Iancu Preda iei, abia tinindu-§i cumpAna.
Porrri 'Meet spre cash', ca omul care mi mai are
nentru ce sA se gräbeased. De acum inainte, totul
i se parea sfir§it, totul de prisos. Pierduse cea din
urinA nAdejde. Nu se mai gindea la nimic. In,picla
care-i nävälise fiinta, undeva, departe, departe de
tot se ivise imaginea Irinei. Vroia s'o vadd. Atit.
DupA aceia? Dupa accia, nirnic, gol, pustiu...
Tirziu, se opra 'la un ccat de stradä i Abia atund
li dada seama cà instinctiv nu pornise pe
drumul lui obicinuit: oeolise bulevardele ,p9pulate,
uncle ar fi putut sA intilneasch vreun eunoscut;
umbla pe strázi mici, intortochiate, pe care nu mai
fusese niciodatA. Ca im hot", gindi cu amä-
räciune Iancu Preda.
In fata casei, sunA. Ii deschise Ifina. Servitoarea
era la piatI. Fata II intimpinä cu un ah" scurt
destul de nepäsator, pe care bäteinul nu-1 auzi.
Apoi, li intinse fruntea, ca aeeia§i mi§care ma;inalä
totdeauna. Preda o säruai, simti un nod in git
abureala lacrimilor In ochi. Se stdpini totu§i.
Te-a chenmt la Minister, taid?
Preda ti ocoli privirea.
Nu. Decc sA mä cheme?...

www.digibuc.ro
50 TUDOR TEODORESCU-BRANI5TE

Credeam... fiindca am prirnit eri la Radio, co-


municatul acela...
Irina o spusee fara sa _§tie ce se petrece in sut-
fletul tatalui ei. Preda ii raspunse, repede i putin
rästit, cà n'are nici o legatura eu chestia" aceia
ed are cu totul alte treburL.. Fata sari, vadit in-
grijoratd:
Nu curnva e bolnavii minnica
Eh! Ce prostii iti mai tree prin minte? Nu e
bolnav nitnetu, suntem amindoi bine... Am venit
pentru citeva ore §i m5. intore...
Ah! Rine... facu fata n§uratii de grija cä ar
putea fi stinejnita mai mult tianp, in micile esca-
pade de vara, de prezenta lui Preda.
...Toatä dimineata, Iancu Preda se invird fara
rost prin. cash'. De-odatä, ii veni in gind cd, la ora
aceasta, judecatorii dc instruclie yin la Tribtmal.
tot la ora asta, sunt adu§i arestatii dela Väeä-
Daca s'ar duce la Tribunal singur. Da. El sinpr..
Planul, isvorit inteo fulgerare, se desfa§urä lute,
grandios §i. salvator, ett iuteala cu care luereaza nu-
mai un cneer infierbintat. Va intra frumos, la jude-
catorul de instructie, ba nu la prirnul procuror,
§i-i va spune tot... absolut tot... A luat i el
o sutd de mii, dar nu ea sd jefuia.cii statul, ci. Ended
s'au of erit banii duua ce se ineheiaserä lucrarile...
a§a... I s'a oferit, ca sd fie §i el implicat... Sä i se
controleze avenea! SA i se verifice toatd activitatea
.de treizeci de anil SA cheme pe toti colegii
Alii sunt vinovatii! Ii ,§tie el... Cine i-a dat ordin
sa facd reieratul eit mai repede? Domnul secretar
general... Ei, sA pofteasert secretar general
in fata
Din mu insufletit de nadejde, din non indraznet.,
lancu Preda porni spre Tribunal. Dar cu cit mergea,
cu alit nddejdea Ii seddea, indräzneala se topea. Cum
o fi aratind la chip primul procuror? Ce fel de

www.digibuc.ro
SCANDAL 91

om o fi?... Ei, un orn ca toti oamenii. E datoria lui


de prirn-procuror asculte... i daed totui nu-1
va asculta? Sunt oameni i oameni, de! Si apoi,
poate eh' e prieten cu Dimitde Grecu. Ätia marii
se cam cunosc intre ei, de prin cluburi, dela sin-
drofii, uneori chiar dirt casa aceleiai femei...
Cind infra in Tribunal, Precla nu mai avea nici
o incredere in planul, care cu citeva disc mai
inainte i-se päruse minunat. Lurne putiMi era
sfirOtul vacantei de vará mari. Intrebtt
pe cineva uncle e parchetul? Omul Il indrepth
alene, cdscind plictisit. Preda ured sedrile. Vázu eu-
loarele aeelea mici, oarceurn intuneeate. Pe o
un arestat, eu mîinile in ealtwie. Lingii el, seniinela.
Taccau amindoi. Arestatul era -Char. Preda il privi
indehmo-b Simtea
, nevoia sA-l.priveasea.. Aproape ea"
nu-§i putea lua ochii de pe el. Se deschisc o 'tqa.
Aprodul fäcu un semn. Omul se sculá i ea mi de
automat, porni inteacolo. Soldatul, cu arma in minh,
il urrnd needjit eh' trebue schirnbe locul: abia
ahipise pc baned... Culoarul riimase pusiiu. Tirziu,
un avocat i o tinarä avocata trecurá spre bidet. El
§optea eeva... Ea ridea cu polli
Iancu Preda tresàri. Zdbov Ise mult si fiirá rost. La
ce usb." sa." batal One sä-1 asculte? Cine sii-1 ereadd?
Ce dovada avea el impotriva lui Grecu? Nimic...
Cobori scarile cu tmerii incovoiati, cu ochii in .paL
mint, cu .§ovAitori...
Afar% era scare, era lurnintt. Abia atunci îi dAdu
searna eit de cen0u, cit de trist era inittuntru.. Se
mai uitä odatá inapoi, räsuflä adinc i porni in ne-
§tine pe strazile BueureOilor, färä rost i Bra mA-
klejde.

Toatá dupá amiaza, knelt Preda umblä pe


Gura Ii era uscata §i. amara. Ftticile inclqtate. Ochii
pierduti in gol. In citeva rinduri, se opri la cite o

www.digibuc.ro
92 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

berrtrie, bau pe neräsuflate cite un tap rece i plecA


mai departe. N'avea rAbdare sà stea locului. Nu
mincase nimic. Nici n'ar fi putut sä. mänince. Dar
setea H rodea gitlejul, II chintna. Nu vedea nimic tu
jur. Nu-I interesa nimic. Räsucea in 0nd tot felul
.de judecAti...
Incet-ineet, îi fAcza loc in suflet desnadejdea.
ca iel, singur ,nu poate gdsi salvarea. I-ar trebui nn
prieten, cu care sa vorbeasca §i canna sa i se poata
spovedi. It numära in gand... Top bài buni, dar
simpli ootegi de biurou. Nici unul prieten ade-
vdrat, prieten de temei, caruia poata incredinta
o asemenea taind. SA se duca, poate, la run
avocat? Da, dar ar trebui un avocat cunoscut, un
amic... Cum sd-i spunA unui strain sau unuia, pe
care abia-1 ctmoa§te: uite dom'te,, asa i ap.?..." Nu
se poate...
Sentimentud acestei penibile singurätAti II inspai-
minfA i mai mult. Gei1ali, cei mari, cei cu adevarat
implic:ati in afacerea furniturilor, se sfatuesc intre
ei, fac interventii in dreapta §i in stinga... Grecu
trebue sa se constilte cu Ministrul. Ministrul cu Pre-
mul ministru... Ei sunt sus, sunt tari. De el, cine
sä se ocuPe? Nimeni...
Ecaterina, nevasta-sa, i-a rinduit viala aa; I-a
Ikut din scurt a:iia amar de vreme... Nici un prieten
de searnA! i iacA, la prima nevoe, se treze§te
singur, fdra un sfat, fara o vorba buna, fara o
mina de ajutor.
Abia atunci i§i dadu seama Preda ca de clad
a plecat la Poiana Tapului, acum se ginde§te pen-
tru prima card la Ecaterina. Treizeci de ani a trait
alAturi de ea §i ce departe 'Ii este in clipa asta de
rascruce a vietii! 0 o ura, in clipa aoeia, cu
inver§unare. Stringind,pumnii, sirmea cum '1.1 furnidi
sängele pina In. virful degetelor: de ar fi avut-o in
fa(d, ar fi strins-o de git. Ea l-a adus aici...
Ciitre searA, Iancu Preda se trezi pe Calea Gri-

www.digibuc.ro
SCANDAL 93

vitei. Era flämind, trudit, plin de praf pe ghete


pe pantaloni, cu gulerul muiat de nadu§eald. Ji fu
silä de el.
In vitrine, se aprindeau luminile. 0 Mine guralivâ
nävälise trotuarele. Undeva,intr'un gang, se auzi tm
taraf de lautari. Preda intrà. Poate cà acolo, va
mai uita.
rau mult. In jur, soldati cu servitoare, brteti de
prävälie cu fete ork stradd, mincau, glumeau tare,
se imbiltau i plecau steins înlänluiti, cätre hotelu-
rile din apropiere. Preda se uita la toti cu invidie.
Nici ace§tia n au nici o grije.
Prin fata ochilor, Ii trecu toatd viata lui. 01 de
goalä a lost! Nimic... Nici o bucurie... Fire§te,
da... dar Irina nu-1 iubea. 0 iubea mai rnult pe
Chiar azi dimineatä, cit era el de ne-
cäjit, a sirntit lucrul acesta! Clad i-a trecut fetei
prin minte poate Ecateriaa e bolnavii, a siirit ca
friptd. Intrebarea a si§nit din adincul fiinsei ei:
nu cumva %mica... El e tata" pur
simplu...
Cum se pot schimba oamenii! Cite visuri
filcut el despre Ecaterina O. cum s'a dovedit ea,
dupd aceia? S'a amagit el? L-a amagit ea? Sau
fost-a ea cu adevärat a'a cunt a väzut-o la inceput
§i, in urmä, s'o 'fi schimbat an cu an? Mare tainä...
Despre taina asta, donmul secretar general nu se
sinchise§te. Deaceea, &annul secretar general nu
va intra la Vildireti; iar el, Iancu Preda, va
0 fernee boitá, mergAnd alintat, cu tmlna
in §old, inteo rochie cu culori multe §i. stridente, se
opri in fata lui:
Täticule, sh stau i eu cu matale?
Preda se uitä la ea, intrebiitor: 4i. bate .joe de
el? De asta-i arde lui acum? Sit' se duca la dorrmul
secretar general Dirnitric Grecu.. Dunanealui e spe-
cialist... Dumnealui e Dumnealui are timp
SA se distreze... Dar dunmealui nu se distreaid cu
www.digibuc.ro
94 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

d'astea, ci eu eele scumpecu. cele eare cer blänuri


1.p. automobile. Dacii domnul secretar general s'ar fi
distrat cu d'astea, el, Preda, n'ar fi intrat la Vdc5-
resti...
Femeea stärui, cu glasul gros, dar rugAtor:
Zdu, thticule, dä-mi §i mie o fripturä...
Preda ti strecurà ciiva poli la intimplare..§i-i fiku
sen-m eu mina sä piece. Ar Li vrut sä-i spunA ;tin
euvint bun... eá el e neàjit, eä... dar simtea eä nu
mai poate vorbi. Muse .prea FAldle ii erau
inelestate i limba grea.
Prea mult? Nu. Flinded gindurile mergean, se in-
virteau, ui sfredeleau neindurate creeruI ea zeci., ca
sute de burghii inrosite in foc. Dacä gindurile merg,
inseamta cà n'a bäut destul. CiocAni. Chelnerul se
infipse:
'Zent!
Färd cuvinte, cu un gest vag, li arAtA bateria. Alta;
rece, fArà intirziere. Femeea plecase, numärindu-§-i
Preda o urmAri din ochi. Sdraca.... De ce
eAraca? Poate eà este i ea la fel cu Ecaterina ?`
...Ciudat: de eind s'a insurat, el n'a mai cunosout
altä femee cleat pe Ecaterina... Niciodatä nu s'a
gindit la asta. i acum i se pare ,a,a de 'caraghios I
0 viatA intreagA, Cu o cu o eicAlitoare,... cu un
jandarm...
Un jandarm, adevdrat. Dar ce jandarm? Un jan-
darm, care 1-a condus direct la VAcAmti...
Acum, gindurile se risipeau, se topeau
Nu mai, exxistau nici Ecaterma, nici Irina, dom-
nul secretar general. In mintea lui Preda, stAruia
o singurd iooand: tun euloar lung, oenq.u, trist,
un arestat cu càtuele la mlini i un soldat, care
cased plictisit... Ciitu.-;e!e cre§teau mari, formidabile,
dar odatä eu ele, cre;teau i mlinile, a4a incit oricit
s'ar fi 'Mirk cAtu;ele, miinile nu puteau totui sedpa
din striasoarea apoi, cdtu,;e.e se tnic§orau
Moet, inoet, dar acum mlinile nu se mai micrrau.
www.digibuc.ro
SCANDAL 95

Nu. Miini le rämineau mari, formidabile, §i fiend


cAtwelor se infigea adinc, adinc in carnea, in oasele
rniinilor.
Iancu Preda abia ti indbuji un strigAt de spairnA.
Se ¡lad speriat in juru-i. A tipat? Cheful confinua
la celelalte mese. El vedea din ce in ce mai greu,
printeo ceatà din ce in ce mai deasà, capetele im-
bujorate de bAuturá... La fiecare masd erau cel putin
doi, dacd nu mai multi. El era singur. Numar el.
A§a cum va intra, ratline, la Väeareti... Minded
trebue sa fie un tap ispdsitor in afaoerea asta...
el este eel mai comod tap ispkitor: el n'are pe
nirnetti care &a alerge pentru el, care sá stri.ge cà
nu-i vinovat, care sit' bard la usile celor puternici.
Cu el, se va sfiqi repede...
Re-pe-de...
Nerostite, silabele ii sunarä totO in cap.
Re-pe-de... Ca rotile trenului, asfd noapte. Re-
pe-de... Re-pe-de... Rotile treunlui rotunde... ca §i
Pl Ad. le§i pe cloud eArAri.
A doua zi de dimineatd, cadavrul lui Iancu Preda
a fost gäsit pe linia feratd, in apropierea statiei
B.M., fdiat de cine stie ce locomotiyk care facuse
maneved" peste npapte, tocmai pe aeolo.

www.digibuc.ro
V

Sinuciderea lui Iancu Preda stirni mai multA


decit s'ar fi a§teptat oricine. Preda ales
bine momenta', curn spunea cu cinismul lui
afectat,. Ghcorghe Tautu, primul redactor al zia-
rului lui Alexandra Dima. Presa nu avea nimic de
senzatie. Vacanta se sfir§ea intr'un calm exasperant.
iata ea, in mai putin de o saptdmind, se produc
douä fapte grave: interyelarea lui Dima apoi,
-drept prima consecinta., sinuciderea directorului din
Ministerul decomunicatii.
Tautu suise un articol deosebit de irnpresionant.
Ca intotdeauna in asemenea iraprejurari, consuma
o mare cantitate de bonboane. Ncfiind fumator,
astfel inlocuia el tutunul. Tina Vicu venise la re-
dactie, ea sa-1 ia, fiindca urmau sa man:Mee ini-
prettna. Tautu soda incgt... Fara glumele lui obici-
nuite, primi rece i absent..,pe mica zeip.", care se
ghemui pe scaun. lingä masa de lucru a xriete-
nului ei. Plictisitá, fiindcà a-teptarea dura .peste
warginile inguste ale rabdarii ei de femeiu;ca ras-
fatatii i capricioasä, Tina Vial îi gasi un diver-
tisment, aruncind ochiade unui redactor foarte tindr,
care lucra in acei3O incdpere, In colt,u1 eelalt al
Socieiara Teatrului National din Ia-,4 nu Theca
lucrul acesta eu vreo intentie, nici macar cu gindul
kle-a da o urmare oarecare jacului ineeput. Avea
nevoe sá facd ceva, ea sa-i treaca vremea i cum
www.digibuc.ro
SCANDAL 97

cititul ziarelor o obosea (nu citea decit cronicile


teatrale ale pieselor in care Juca ea), recurgea, ori
de cite ori avea putinta, la sportul ochiadelor.
Tautu scria mereu... Fara sä ridice ochii de pe fila
de hirtie, el §tia totu0 cu precizie ce face Tina. Nu
se supara, iiinded nu tounea nici un temei pe fide-
litatea aoestor nutneroase i trecatoare legaturi ale
lui. Concentrat asupra artioolului, Thutu scria gren,
ca deobiceiu. Potrivea anevoe cuvintele. Chuta in-
delung un adejcdv. Schimba die trei ori, fraza. Dar
la capatul acestei stradanii, §edea izbinda cea mare:
articolul farii cusur, care facea triumfal inconjurul
redactiilor 0 al culiselor politice.
Cirid termina, evocind figura de martir a lui
Preda, victimä a manlier vinovati care il au pe con-
vfintit, Täutu se ridica, Ind pe Tina Vicu 'de brat
porni spre ie§ire. Tina îi lash eu un gest cochet
capul pe umärul lui §i, pe furi§, arunch o ultima
ochiacla tinärului din fundul odiiii. räutu se qpri
o eipà i spuse zimbind:
Iti place biiiatul ästa? D., am sh dau...
Tinärul se ro,i pina in virFul urechilor. Cine dram
adus-o aici? Necunoscindu-1 indeajuns ,pe
Thum, abia intrase de citeva luni in redact:le
Il credea raLbuniitor 0 se temea sä" nu-§i piarda mica
lui slujba, cucerita cu atita anevointa.
liti strada, Tina Vicu izbucni:
liti bati joc de mine? Ce o sii creadä bdiatul
asta care...
Nimic, mica mea zeita. Nimic mai mult, decit
e§ti in realitate... Te asigur eh este deajuns...

Celelelte ziare priveau sub diferite chipuri sinu-


ciderea lui Preda.
Madle cotidiane, ferindu-se sa ia atitudine din
prima clipá, dadeau mai malt §tiri: cariera lui
7
www.digibuc.ro
. 98 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Preda, felul cum §i-a petrecut ultimele zile, ultima


lui seard la grädina de pe Ca lea Grivitei, etc. Foto-
grafia lui Preda era in toate .gazetele. Uncle din ele
publicau si. fotowrafia Ecatermei. Detaliul a.' fats.
sinucigas,ului ora speakerità" la Radio fäcu o deo-
sebith impresie asupra marelui public, toideauna
sentimental. Profilul drägala al feteie in Qazete,
avu un mare SUCCes
Ziarele favorabile guvernului arätau ea Preda este
victima atmosferii, care se creiazd atunci dud oa-
menu politici aruncä bombe de felul oelei lansate
de Dima, Lira control i fdrä rhspundere. Se cerea
in concluzie, o viala publicii mai strinsä, mai dis-
ciplinatä.
Insfir§it, oficiosul guvernului publica un articol
grim sub titlul: Asasinul". Hire§te, asasinul era
Alexandru Dirna, care in dorinta lui de a ajunge
cu o clipä mai devreme la puterc, trece chiar peste
cadavre"...
In opinia publich, se observa o oarecare n§ovAire.
Dacá la inceput, toatii lumea era cu Dima, impo-
triva banditilor", acum dupd sinuciderea lui
Preda, multi ezitau. Toate gazeteie pecuno§teau BA-
räcia lui Preda. Atunci, unde este traficul, undo sunt
banii?
Functionarii, care prin numdrul lor mare,
grin legaturile lor err restul publicului, prin eircu-
latia lor in restaurante, bodegi §i. cafenele
determina foarte upr un curent de supra fatd, crau
cu 'WO; solidari cu Preda. Lucru foarte firesc. Lo-
zinca o aruncase dneva, inteun biurou sau la un
.speritiv: Politicienii, dom'le... Ei sunt de vinä.
Ei furl, ei se 'njurä, ei se 'mpacä i noiglätim oalele
sparte!". In scurtä vreme, aceiaji judecatä sub
felurite forme o auLeai pretutindeni: pe
in micile case hurgheze, In biurourile admi
publice... ,,
www.digibuc.ro
SCANDAL 99

In eleganta vila dela Mamaia, Alexandru Dima


primea toate aceste §tiri, le s&ectiona, le rinduia
seara, and raminea singur pe terasd i and putea
gindi in voe. El i§i &idea foarte bine searna ea
sinuciderea lui Preda a stricat intru diva atmosfera,
Fe care o creiase la inceFut. Era un moment critic".
Cunoscind 'lush" mobilitatea uluitoare a marelui pu-
blic fiindeà era convins cA avem numai un Mare
public, jar nu o opinie publicA, el §tia
meraul critic va trece... Putintica räbdare", cum
spipt-Le eroul lui Caragiale. Peste citeva zile, Preda
va fi uitat. Nimeni nu va mai vorbi nici déspre el,
nici despre familia lui. Toata lumea se va ocupa
din mu de. marea afaeere a furniturilor. Deaceia,
Dima rdminea a§a de lini§tit, clad toti cei din jurul
lui erau ingrijorati.
Virgil Cruc,eanu aducea in fiecare ri ultimele
ecouri. El era kle parere cá Dima trebue sA filed o
declaratie, prin presa... un cuvint de regret pentru
sinuciga§ul, care este o biatä apoi, fi-
rqte, tin nou rechizitoriu impotriva adevaratilor
Dima se impotrivi categoric. Asta e treaba
presei... Asta poate fi un subject de articol. In nici
un caz, nu constitue materie pentru o declaratie po-
litica". Fostul Pre§edinte de consiliu se rostise
hotarit. Subliniase cu un saris de superioara inga-
duinta subiect de artirol". Apasase cu gravitate pe
o declaratie politica". Toti §tiau cà oriee nouti stk.-
ruinta ar fi de prisos. Zoe Minn se plimba, dis-
creta in nelini§tea ei, din odae in odae. Ruga pe
Fe Virgil sa. mai intervinä: Alexandra trebue sA
facA totu§i ceva... nu e bine sit' stea a§a... el conteazA
pre.. Lmult pe propriile lui forte... Acum insa, vre-
mur:le s'au schimbat. Se ridicà neincetat alti
cameal, care nu mai au acela§i temere, acelal
www.digibuc.ro
100 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

respect pentru oamenii dt4 ieri. Se inaltd sefi de


grupdri, care nu fac parte 'din lumea noastrá, care
tin stiu ce a fdeut un Dima pentru tara asta, ce in-
seamnA un Dima in Ora asta..."
Virgil Cruceanu rdspundea ch." leste §i el de a-
coeia§i pärere. Nu poate face insä nimie. Alexandra
nu revine asupra hotarixii lui. In afard de aceasta.
Alexandra este foarte främintat... El, Virgil, nu are
eruzimea de a-r spori främintarea.
Astfel, toti se invirteau in jurul lui, dar nirneni
nu inddrxnea sil reia discutia; atit de mare era
ehiar in case lui prestigiul lui Dima.
In cele din urmd, Zoe Dirna avu o diseutie mai
laugh' eu Sonia Cruceanu. Ii spuse cA este profund
nelinistitA de tot ce aude. Alexandra trebue, prin-
teo manevrA abilA, sA schimbe situatia in favoarea
lui, sA revinA pe primal plan al luptei.
Sonia sovAi malt& vreme, daed trebue sau nu sA
vorbeascd lui Alexandru. Nu-i putea spune ,prie-
tenei ei adevArata Ea shntea m fundul
sufletului, eh' e mar bine sA ocoleascA ()rice con-
vorbire eu Alexandra. Abia astepta sä se inchee
aceastA vilegiaturA., ea sd piece in strdindtate.
case planul: va pleca singura, fail]." Virgil. Are nevoe
sA fie singurA. Si are nevoe sA pund o eh mai mare
depArtare intre ea i Alexandra Dima. Cum insA,
Zoe nu trebuia sA stie nimie din toate acestea, ti
dada alto argumente, care fireste nu stAreau in
picioare: Or-ice discatie ea Alexandra e de
prrsos. Poate cA dreptatea e de partea lui".
Zoe stärui:
Sonia, mimai tu pori determini...
Mica femeiuscä intrerupse cu o bruschete, pe
care nu putuse stäpint:
Dece mimai eu ? Dece credeti toti Ca' numai eu?
Ce sunt eu? Inte left creadd aceasta oamenii mai
depArtati. Dar tu, °Zoe? Tu tii foarte bine eà nu
suntem decit niste prieteni ai lui Alexandra §i eA
www.digibuc.ro
SCANDAL /of

el face ce vrea... Dece nu intervii tu? Esti doai


sotia, tovard§a.
Zoe Dima ramase nedumeriti in fata acestei iz-
bucniri, la care nu se astepta:
Dar, mica mea Sonia, n'mn vrut sIi te supdr...
Te asigur... Spuneam numai ca...
Sonia nu mai auzea nimic. Isi didea seama cii
nervii au depd§it-o. Lacrimile îi venira in ()chi.
Te rog si ma ierti, Zoe. Dar am unele neca-
zuri intime... i, vezi, sunt aa de nervoasa... Marea
nu mi-a priit anul aceita de fel...
Iii cele din urrnd, Sonia aecepta sa-i¡vorbeasca
lui Alexandru. Aceasta mai mult ca .§a nu-i lase
Zoei nici o bänuiald. De n'ar fi avut lesirea aceia,
de s'ar fi putut stdpini,n'ar fi acceptat. In gind, lud
hotarirea ca aceasta sa fie cea din urma convorbire
cu Alexandru. Dupa aceia, cit mai curind, va fugi...
Da, acesta era adevdrul: vroia sii ft.sà de o pïi-
pe care o sirntea apropiata i cumplitd.

Seara, dupa masa, Sonia deschise discutia:


Alexandre, nu incere sii te fac sa revii asupra
hotaririi tale. Te cunosc prea bine, ca sa. stiu ca
lucrul acesta nu mi-ar reusi. Iar eu nu deresc sii
merg la infringeri sigure.
Sonia zambi, ticind o clipa. Apoi urma.:
Iasi tu tii, ca eu sunt putin nebund, cum
spuneti voi... Eu am unele curiozitki suflete§ti...
imi pun une!e intnebari asupra poate chiar
privesc lucrurile altfel decat voi. Deaceia, itni dai
vee cer unele latnuriri? Tin si te asigur cii nu
au un caracter strict politic, ci vizeazd mai mult la-.
tura sufleteasci a chestiunii...
Draga mea Sonia, sunt la dispozitia ta pentru
(nice fel de intrebare... chiar i pentru eele po-
litioe!

www.digibuc.ro
102 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

01 ce favoare... garmira, in aoela§ timp, cu


acelas cuvint, §i. Zoe Dima §i Virgil Cruceanu.
Sonia ramase o dpa, incurcata. Continuä putin
turburata, in orice caz färä sigiranta 'de sine, eu
care inceinue:
vrea sà te intreb: ce crezi tu... cum
prive§d tu... mai clar: cc ai simtit tu, and ai auzit
cA nenococitul functionarul aoela s'a sinucis?
Alexandru se uita o clipa, in noapte. Nici lung.,
rdci Un intunerec de nepatruns. Vuetul vain-
ruler. i eterna muzica, neintreruptul jazz al caZt-
nouhri. Apoi, cu o voce care venea de departe, din
adincuri, fostul Pre§edinte de considu spuse:
Ge am simtit eu? Vezi, la asta nu m'am gindit.
Noi, oamenii de actiune, nu priviin in noi, privim
drept inainte... Nu avern timp GA ,privirn in noi.
nici nu trebue sa privirn in noi. Aceasta o vor
face biografii nostri... Dar fiindcd mà intrebi, am
sa incerc sa Ima analizez... Am sinatit intiiu, o pa-
rem de rau. A murit un orn. Dar vt-o spun sincer:
o parere de ran, de care abia imi amintesc. Sa nu mA
judecati cu asprime. 'Dar ce inseamna un orn? DacA
te-ai gindi la I;_un oar, la o mie sau la un milion de
nameni, n'ai mai ifi oar de stat; ai Lisa lumea sA
traiascd mai departe, a§a cum a trait pina acurn.
Nu se poate conoepe un Napoleon sau un Robes-
pierre. sentimental. SA' admitena ea. aoel Preda ar fi
trait. Ei §i? Istoria omcnirii ar fi fost schimbata?
Un biet orn slab a murit... Pant de ai liii, despre
care aud ea an ramas pe drumuri,. Acurn, nu pot
face nimic pentru ei, fiindcä daca le-aj trimite uu
aiutor, m'as recunoaste implicit autorul sinu-
ciderii lui Preda, as fi in adevar asasinul", asa cum
má numqte gazeta guvernului... In mine insa, am
!mat hotarirca ca, mai tirziu, sa fac o situati.e ma-
teriald buna familici aoestui nenorocit.
Dima Se opri. lAprinse incA o tigara, pc indelete,

www.digibuc.ro
SCANtIAL 103

ca §i and §i-ar fi pregatit in gind cantinuarea spo-


vedaniei i urmit:,
A§a dar, am simtit o u§oard parere de ran
pentru el, mild pentru ai Am luat i hotarirea
fie a-i salva... Problema sufleteasca s'a rezolvat in
cinci minute. Cred chiar cA in mai putin de cinci
minute. Prin gestul lui, Preda a dat o loviturä con-
structiei mele... Eu trebue sa veghez asupra acestei
constructii. Este °dace fac in clipa de fatA. VA stint
tndatorat pentru prietenia, cu care vd siliti sa-mi
fiti de ajutor. msA vA rog sa nu aveti nici o grije.
Totul se va sfirji cu bine... i acurn, pentru cd am
inläturat i gdjie voastre, vac sä revin a-
supra Drimei prebleme cea sufleteasca. Vorbin-
du-va. a§a cum vi-am vorbit, poate ca vi-am pitrut
cinic. Am fast numai sincer. Dracrit mei, eu cunosc
oamenii. Deaceia, pot conduce.°Eu §tiu ca nici ei
nu sunt sentimentali cu mine cu not, cei cari am
fost hdraziti conducem. Eu. §tiu cu eità aS-
prime ne judeca. Eu tiu cA ne cer sA avem tot
cc n'au ei i sA renuntdm la tot ce au, la tot ce
constitue bunurile
Simtind ca. vorhe§te oarecurn inflacarat, edutd sa
supravegheze, sa-si cintareased fiecare cuvint:
la inchiptiiti-vä ch. aoest Preda ar trai i cA ar
alla... tiu eu... un lucru oarecare, despre unul din-
tre noi... VA dati seama, cu citA neinduplecare, cn
cita cruzime ar fi izbucnit In cercul lui intim:
Ila-ha-ha... Uite cine ne conduce! Uite ce a fa:cut
domnul X weal:O.' sau ieri dupa masa.!" Il vad, Ii
and punindu-mi note la conduita, judecindu-rnd
sumar, ea a instantA supremA, ,exceptionalai, fard
probe prea multe, fara aparare prea larga, execu-
tindu-ma la stilpul infannei... Il vad pc el .0 .pe
boti cei de o searnA cu el, vorbind despre lucruri,
Fe cari nimeni nu le cunaa§te in detalii osindind
gesturi ale cAror imbolduri suflete§ti mi le §tiu
poate chiar daca le-ar §ti, nu le-ar

www.digibuc.ro
104 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

Pentru Preda, pentru milioanele de Preda din lume,


noi nu trebue sà avem nici o abatere, nici o scd-
dere; trebue sà stdm sus, pe culmi, fir&
suflete, fdrà nervi, fàrà avinturi, Lira' izbucniri, bra
tresdriri, färä ezitäri. Yi-am mai sums luerul acesta
de atitea ori, dar nu pot sa nu vi-1 repet: ndi nmi
avem dreptul sà gre0m... lath de ce nu sunt tocmai
sentimental cal Preda i err cei ca el...
Revenind irnediat la latura politied a5a. emu ii.
era obicelul, Dima relud. cahn de data aceasta:_
Sd nu vedeti, intre ce vi-am spus acum i titre
credintele mele,o contradictie. Preda nu e poporul.
Preda e omul mediocru dela oras, care se amestectt
in toate, judeed tot, ;tie tot, nu pricepe nimic... Po-
porul e altceva. Sunt milioanéle de oameni cuminti.
barnici, asezati, care cer dela noi acte politice,,
mdsuri economice, dar putin le I:lash ce facem noi, ce
viatd ducern noi... Pe ace-,3tia, da, îi iubesc....
Urmd o tlicere grea.
Sonia intelesese tilcul rdspunsului lui Alexandru
regreta actual, cà hisat convinsä sd incerce acest
demers. Sirni nevoia sdi pund capdt eit mai repe(1.e
acestei seri, care devenise penibilà. Spuse cd este o-
obositd. La despärtire, Zoe o hid deoparte, in timp
ce Virgil schimba citeva cuvinte cu A lexar dru.
STu ti. se pare agitat? intrebd, bund i ne-
linistitd, Zoe.
Ba da... Ar trebui sd schimbe decorul.. at-
mosfera... Dece nu vd duceti undeva? ras,mne
Sonia.
0, dacii ar vrea, draga mea...

Virgil 0 Sonia mergeau tdeuti in noapte, cdtre-


vila bor. Tirziu, Virgil syuse:
Nu-mi place Alexandru... Nu jtiu ce are...
Sonia nu mai avu puterea sä rdspundii. Schità
doar un gest vas-, din. timed_
www.digibuc.ro
SCANDAL 105

Singuri, in dormitorul ei, Sonia era din ce in ce


mai ingrozitä de scena, pe care o trAise. Ce turburat
trebue sä. fie Alexandru, dadi a vorbit atit i asa
cum a vorbit... La un moment flat, cu ochii fixati in
intuneric, pdrea cd nu mai vede ye nitneni din jurul
lui. Atunci a lost clipa cea mai .grea: Soniei i-era
tearnd sA mi spunä tot... Tot... Ar fi fost cumplit!
lIotrtrit, ea trebue sit piece. Nu va mai astepta
sfirsitul vilegiaturii. Chiar miine va pretexta uncle
ttebwi urgente la Bueure§ti, va spune ca rdminer
acolo nurnai dourt-trei zile i apoi, odatii smulsd din
atmosfera asta, ii va fi usor sd-si prelungeascrt je-
derea o saptinnind sub diferite mcitive. 0 sAptd-
ir mil. I se pdrea cà va sciipa de prirnejdia cea
mare...
Tirziu, tot hi-Mat-16nd gindurile, simti in marea
ei zbuciumare un firicel de mulSumire, care pornea
de undeva, dintetm ungher ascuns al eugetUati, mide-
se pitise un grind vinovat: Alexandru vorbise toatil
seara pentru ea; ceitalli doi nu existaseid...
Adormi eu un suris in cohul gurli.

A doua zi, se trezi greu i mai truditA cleat


eind se eulease. I§i aminti tot ce se petrecuse. Dar
acum, lucrurile nu-i mai päreau alit de grave. Le
exagerase ea inski, din prieina stdrii nervoase...
e usor de spus: gäsi un pretext,
ca sá plec..." Dar uncle e pretextul? Lui Virgil,
trebue sA-i dea totu§i o justificare... E drept, el
a§a de bun eu ea, are atita incredere in ea, inch ar
putea sä-i spund ndscoreascd un
Oricum insä, ar fi imprudent. Situatiile delicate nu,
trebue fortate. Nu e in joc numai ea, e si Ale-
xandru... i Zoe...
Gäsi astfel toate motivele ca sà a1nîne plecarea.

www.digibuc.ro
106 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

"Nu prea Citeva zile numai. In aeeste ale


insa, nu va mai vedea decit foarte rar ye Alexandru.
Cit se poate de rar...
Intre cele doua solutii eroice a pleca sau a rA-
mine o alesese pe cea va sta mai mult pe
la Constanta, va merge mai des la cazino, va orga-
niza o excursie la Mangalia.
Doud zile mai tirziu, îi dadu seama musk cd" so-
lutia ei nu este o solutie. Intr'un spatiu atit de m-
atins ea Mamaia, era cu neputintd sa evite intimi-
tatea cu Alexandru.
Putin dupa aceia, Sonia pleed singura la Bum-
avea o multime dè treburi"...
In tren, plinse pe furis, dar indelung. Pentm
prima data la viata ei, simtea ca energia fi scade;
pentru prima data, era obosita de viata si-i era fricA
de viitor...

Plecarea precipitata a iSoniei avu darul de a spori


turburarea lui Alexandra Dima.
dar, Sonia intelese&e i incerca sa se sal-
veze! Dar intelesesenumai ea? Cei din juru-i?
Stapinindu-si cäuta acurn sa-i spioneue
pe ace§tia. Virgil Crueeanu venea la masa cu a-
ceeai bung, calda, odihnitoare prietenie. Aducea
bucuros vestile bune. Cauta sd le imbunatateasca pe
cele rele. Cu eit 11 simtea mai aproape suflete;te,
-cu atit Alexandru Dima era mai stingherit. Hotitrit,
viata e o bestie...
Inteo dupd amiaza, and §edea singur pe terash,
Alexandru simti pe umár mina Zioei. 0 lua i o
säruta prietenqte. Zoe se a§ezä incet, lingä el, alit
cum s'ar fi a.Tezat Hugh' un bolnav. Gindul acesta
fi necaij oarecum pe Alexandru.
Dragul meu, vrei sá vorbim putin?
Despre ee?

www.digibuc.ro
SCANDAL 107

FArd sd fie asprd, vocea lui era reoe. Putin deza-


mfigità, Zoe räspunse cu
De3pre noi... despre
Alexandru, temdtor de urmarea acestei
o ingadui totui cu blind* data':
Ascult...
Cu toate crutarile unei femei, care uuea Intel-
gen.a cu .sen.sibilitatea, Zoe ti spuse cA, dupd pä-
kerea ei, el Alexandru e putin obosit. Fi-
ne0e, nimic gray. Poate cA i aerul, aici la mare...
Apoi, a lost i prea cald vara asta... Ea nu-§i amint-
te0e o -yard A§a de caldä. Ea insdli se simte rrm cu
nervii. Mai este i lupta aceasta, care inceputhi
condiOi minunate strdbate acurn o perioadd cam
Frea, cam enervantä... A, de sucoesul final nu se
indo,qte o ,Ea §-tie mai bine ca oricine, medic
insu§iri ale lui Alexandru. Dar, oricum, o luptä
tooqte putin nervii... Deaceea, Zoe e de pArere sä
piece amindoi... sau decd. el are nevoe de singu-
rätate, sá pleoe singur... pentru o säptdrninä... zecre
poate o excursie pe Dundre... Budapesta...
Alexandru o ascultd, \mingiindu-i mina in miinile
lui, dar fdrd sA o priveascd. Numai cind sfir§i, el
rfispunse linitit, eu o lin4te impusä:
Draga mea, iti multurnesc... E adevärat: sunt
putin obosit... Va ,:trebui sA plec. Dar nu imediat.
Abia am inceput lupta. A venit i acea sinucidere
uenorocità. A pleca azi-miine, ar fi o dezertare... Iti
inchipui oe impresie ar face... Voi alege momentul
Zoe era fericità. Avea, in sfir§it o fägäduiald.
Numai Alexandru zábovi indelung in fotolin, cii
un sentiment de sill)." launtricd falä de sine ins4i: se
surprinsese inteun moment de josnicä lasitate...
Fägäduise 8.5 pleoe, cu hotdrirea lduntricd de a nu
pleca.

www.digibuc.ro
VI

Gind and din ziarele de dirnineatd. cà Iancu Preda


s'a sinucis,inginerul Dimitrie Greet' scrkni printre
Dobitocull" De data aceasta lucrurile
luau o intorsäturà neplacutd. Dobitocul", inainte
de a se sinucide, fusese la hotel. Ay 1.1.FeSe d4cutiuni
aprinse cu portarii. Vociferase in hall. Toate acestea
vor ie§i la iveald. Desigar, lui Grecu nu-i va fi
greu sà giiseascd o explicatie, mai ales cà Preda nu
mai poate vorbi. Nu mai poate vorbi? Dar dacä
va fi ldsat o scrisoare, cum au obiceiul mdobitocii",
caee se sinucid?
In pat, intre pernele moi, Grecu citi cu rdsu-
flarea intretdiatii toate ,ziarele. Nid unul flu po-
menea de vreo scrisoare läsatd de Preda. Dobi-
tocul" fdcea exceptie dela regula consacratd...
In aceea§i zi, Grecu and ed. Ministrul a rinduit
o anchetà administrativä. Ministrul nu gäsise cu cale
.sd-1 consulte, nici mdcar vesteascd. Faptul era
adine ingrij.ortitor. Il cuno§tea bine pe Ministru,
pe Nicolae Iva5;cu. Submediocru, dacd nu chiar
prost; dar de o cinste pe care i-o recunoteau chiar
adversarii. Animalele astea sunt cele mai
primejdioase", gindi cu necaz Green.
Cind infra* in camera de bae, un gind ii fulgera
prin minte: la Vdcare;ti,nu va mai avea camera de
bac... Furios pe sine insu0 pentru aceastä reflexie,
Grecu se certd aspru: Intre dobitocul dc Preda

www.digibuc.ro
SCANDAL 109

4 anfinalul de Ivaseu, m'atn imbecilizat i en!"


Zäbovi mai milt decit de obiceiu sub &is. Azi, ti
pläcea apa rece, eft de rece... 1i facea bine... Abia
atunci, simi cá timplele ti pocnesc, cä urechile
ii vijiie.
Cind _se intoarse in odae, constatd eu surprindere
cA nici mdcar nu se atinsese de ceaiut, frumos rin-
duit j,e noptierA...
Toate aceste detalii Ii invederarä propria lui agi-
tatia de care in Trimul virtej nu-si däduse toemai
bine seama.
Se imbräcd in pripa. Dar Chid sfirzsi, se asezA pe
un scaun, la intAmplare, intrebindu-se: ,4i-acum?
Pentru ce se gräbise? Ce urma sà bed? Ce tre-
buia sä intreprindd? ,SA: se ducä la Nicolae Ivacu?
Lu neputintA... Aoesta 1-a jignit profund, luind o
tnlisurä atit de gravA ea instituirea unei anchete
dind un comunicat atit de important, färä sk-1 in-
formeze cel putin...
Sà se ducá la Primul ministru, care-i oferise se-
cretariatul general cu stáruinta i cu fAgäduiala cä-i
va da, indatä ,dtipa alegeri, un Minister plin?"
Greu sà dea ochii eu Primul ministru in atari im-
prejuräri.
Atunci? SA' astepte desfäsurarea evenimente-
lor?" Cea mai rea Evenimentele se des-
fasoarä foarte neprielnic pentru el, pinA acum...
Ivascu a fäcut prima gresalä, instituind ancheta.
Dobitocul" s'a sinucis. Dona complicatii, in mai
pit-tin de doudzeci i patru de ore. Nu, 6-tdrit, tre-
bue sä intervinä..Dar cum? La cine? Doamna Giu-
riadis, amanta Ministrului Ivascu, nu este in tar5....
Lum si-a luat comisionul, a plecat cu tindrul ei
amant de inimá, Bob Mogos, in sträinátate... De-
putatul Tomescu e la Karlsbad. Senatorul Carian
face siluetä la Marienbad... Ce silueta o sh mai facd,
in clipa in care va afla ce-1 asteaptä in Ord! Mai"-
ales ea' asta e i foarte fricos...
www.digibuc.ro
1 10 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

Dimitrie Grecu vru sá stinga tigara: nu mai avea


loc, fiindea in mai putin de o ora umpluse eu
virf o scrumierä 'mare, incilphtoare. Il durea capul.
Ceru o aspirind. Se trinti pe pat, irnbracat crun
era...
Din clipa aceia, incepu marea fried. Nu mai era
Domnul secretar general inginer Vimitrie Grecu".,
de pima ieri. Nu mai avea nici indrazneala, nici in-
crederea in sine. Parch' nu mai avea nici profilul
acela biruitor al vietii, de victorios al femeilor, de
invingkor al banului... Era un biet (pm, batut de
vintuti, framintat, ingrijorat, intrebindujse ce se va
mai intimpla pin& deseard? Cine se va mai sinu-
cide? Ce va face comisia de anchetd? Va fi se-
sizat parchetul? Toate aceste intrebrtri se in-
grAmadeau in mintea lui Greet' i nici uneia nu-i
gäsea un räspuns
Totusi, se hotari sà-1 vadä pe ministrul Ivascu.
Trebuia impiedice.pe animal", de a face noui
prostii.

Niculae Ivascu, ministrul comunicatiilor, era Hui


unui circiumar dela Otopeni. Avusese o copilarie
pea: circiurna nu producea atit eit trebuia pentru
o familie asa de numeroasà... Erau sase copii in
oddita din fund, unde abia incdpeau doukpaturi. In
uncle seri, cind se adunau mai multi tarani, cari tre-
ceau cu carele ,catre tirg sau dela tirg, serveau In
eirciuma toti copiii, care cum putea. Prime le a-
mintiri ale lui Ivascu sunt injuräturile clientilor
vecinic nemultumiti, mereu artägosi... Seara
Niculae plingea pe infundate. Se siRtea atit de
urnilit, incit avea o singura dorintd: sA ajungä
undeva, sus, cit mai sus, ca sa umileascd i el.pe
altii, ea sà se rdzbune.
Dintre toti bàeçii, singur Niculae a invätat carte.
A invalat anevoe, fiinddi era beet la minte, pri-
www.digibuc.ro
SCANDAL 111

cepea greu i uita usor. Avea insa o vtiintä nein-


Murk o ambitie care nu oeda niciodatà. Trebuia sh
ajungii. Dect, trebuia sá invete... Pe másurd ce
htvät,a, avea i satisfactia primelor umilinte apli-
care colorlalt,i. Mai intiiu, fratilor lui: ei munoean
mai departe in circiumd, el era scutit de a niai
mund... Duph aoeia, putut umili colegii de clasä
mai natingi_ decit el. Fiindcä si el la rindu-i, era
umilit de alii, de oei cari invätau mai bine, mai
urr, mai repede decit el. A, pe aoetia ii ura cum-
plit, din adincul tuturor puterilor lui de urä. Care
era superioritatea lor? Prin oe tainä izbuteau sh.-1
biruiascd?
A trecut prin roa1a .primarä, prin Ikea i prin
facultate, färá sO se lipeaseä nimic de el. Nici o
idee, nici un gind, nici o paginä de literaturd cla-
sicä sau modernä. A invätat, a uitat, a crescut
s'a ingräsat. Ceafa groasd, burta mare, capul arzat
direct pe trup, .färä git, miinile masive, patrate, cu
degetele retezate scurt, ca nite cirndciori rosi, cu
palmele umflate, urnerii lati, picioarele scurte, càl-
càtura apdsatd, era omul fticut sh rabde daeä e
nevoe, sä loveascá mimai atunci dud poate. hi
politica de oartier, s'a relevat repede ca un bun
elector". Tinea cinci discursuri pe sear* in cind
adundri diferite. Altii nu tineau nici unul. Cei mai
multi abia vorbeau in fata alegatorilor odatà pe
Alerga prin ministere, ca sä rozolve plingerile
mahalagillor. Nu le lua bani. Era cinstit, fiindeä era
ambitios: vroia sä ajungä. stia eh' despre el se spune:
E prost, dar cinstit". Trebuia &á rämind. cinstit.
Stia eft' n'are darul vorbirli. Nu-i mimic. Neputind
vorbi bine, va vorbi mult... Nimeni nu-1 pretuia.
Cu atit mai bine: se va strecura mai usor pe treptele
Un orn inteligent, inzestrat, simpatie, se
loveste din prima clipà de zidul dusmänillor 0 al
invidiilor. De el rideau toti: nu-1 dusmanea nimeni,
nimeni n'avea ce invidieze. Astfel a ajuns de-
www.digibuc.ro
412 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

utat. Pe urmá, a izbutit sa se aleagh deputat chiar


In opozitie. pima la Minister, mai era un pas,
in vremea aceia. Pasul aoesta nu-1 putea face insd...
Era eel din urtnä, dar eel mai greu.
Cind s'a alchtuit guvernul oel nou, in afarh de
Dimitrie Grecu, mai erau doi candidati, de aceiasi
(strälucire eu Great, pentru Ministerul comunica-
tiller: doi ingineri de searnit Ca sd nu nemultu-
meascà pe nici until dintre ei, Presedintele eon-
siliului, 1-a munit pe Nicolae Ivascu, dind oelor
sacrificati explicatia: Ce vreti, fac guvern de
guvern de electori... Astea sunt neajunsurile
votului universal... Indath dupä alegeri, remaniez
eabinetul, debare pe electori si numesc valori in-
telectuale... Fiecare pretendent plecase cu aeeiasi
lägiduialä i eu aoeiasi nädejde. Nici until nu
nu bánuia cá si adversarul shu a auzit acelas
limba j
Instalat Iii fotoliu, Nicolae Ivascu ti ajimsese
visul eu ochii. De ani de zile nu mai fusese pe a-
cash'. Tatä-sau murise de mult. Mai trhiau mamh.-sa
doi din fratii lui. S'a dus vadä. Era in
automobilul Ministerului. Le-a dat si bani... Nu
prea rnulçi, dar atit eit sà poatä spume eh le-a dat.
Cind fi/ate-shu mai mare i-a spus rece: Mu ltu-
mese" a strimbat din nas... I-a pldcut mush, cind
frate-sdu mai mic, repezindu-se shrute mina,
i-a spus: Sh trhesti, nene!" Fireste, si-a re-
tras iube mina, eu un: Lash, bh... ce, intre noi,
intre Ba aproape oarbd, greu
boluavd, zhcind intr'un colt, n'a spus nimic. A
inormäit oeva neinteles i s'a ghenmit sub toalele,
care ii acopereau ciolanele uscale...
In Minister, Ivascu era spaima tuturor f unctio-
narilor, dela cei mai mid, pinä La cei mai mari.
Era fericit, dud putea sá dea o pedeapsa, sii emità
rn ordin observator sau, eel putin, sal urle la nnul
dintre ei. Niciodatd,.Mini.sterul nu trdise sub o ase-
www.digibuc.ro
SCANDAL 113

imenea teroare... Pe unul singur nu-1 putea teroriza


Ivascu: pe distinsul secretar general, Darnnul in-
_giner Dimitrie Grecu. Nu doard cd-1 impresiona linia
aristocraticd a acestuia. Sau vorbirea lui aleasd. Sau
studiile lui strdlucite de inginerie i reputatia lui
eminentd. Sau averea uriasd. Nu. Dar Ivaseu stia
cà secretarul general îi fusese impus de Primul mi-
nistru si nu vroia sd-1 supere pe acesta. Brutal eu
,cei de jos, Ivascu cunostea arta supremelor umi-
linte in fata celor de sus.
Chid a izbucnit afacerea furniturilor, Ivascu a
sinuit toatd ura, care docotea in sufletul lui, im-
potriva lui Grecu. Aha! Tad cine este disdnsul"
Donm, recomandat de Domnul presedinte al Consi-
liului... latd pe cine menajase" el .pind. acurn...
Foarte bine! Va lovi mai tirziu, dar cu atit mai
Luptase atit, ea sb. ajungii Ministru i arum
eä cadd, din cauza lui Grecu? Nu. Domnul Grecu,
distinsul" domn Grecu va intra la Vdcdresti...
b,a, da...
Gindind astfel, Ivascu dictase cu voluptate cornu-
Tricatul, prin care anunta ancheta... Era prima umi-
lin la, pe care o putea impune lui Grecu.
Deabia dupa aceia, cdurind sä-§i amintiascii In ce
imprejurdri a semnat contractul de furnituri, tor-
turindu-si biata lui memorie pi-0.nd dela inceput
fdrimitatd apoi, i aceia &it'd era, in anii de grea
în atirtura, descoperi .undeva, vag, ea pared o-
datd, i-a vorbit de acest contract i Elena Giuriadis...
Elena Giuriadis, avea darul de a-1 teroriza pe
Ivascu. Ajuns in fruntea scArii sociale", cum
spunea el, stia cà trebue ia o arnantd de
lux. 0 luase. Cum ar fi luat un cal de rassd, un
automobil de mare marcd. Dar dupá citeva sdptd-
mini, Elena Giuriadis poruncea i Ivascu se supu.-
Idea .Era need* ea' se supune, dar nu putea sti nu
f3e supund. Femeea aceasta Il domina, fancied avea
pielea find, pdrul parfumat, unghiile lustruite; fiind-
8
www.digibuc.ro
114 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

aea pijamale de mdtase; fiindeà Ii dadca tot


ce nu avusese el niciodatà; fiindeä it fäcea sà uite
Oräncite din Otopeni cu eh:16We erdpate i cu pal-
mele bAtiltorite de munch', servitoarele din C4mi-
giul studentiei, cu desgustätorul lor amestee de
miros de ceapà, de buditärie 0 de parfum prost,
femeile de stradh din Belvedere, cu vocile lor
groase, cu figurile lor lombroziene i cu eternul tic
profesional, In aceste îniliriiri gräbite i reci, prin.
camere sumbte 0 rat mirositoare...
Da, da, Elena Giuriadis ii vorbise inteo seará
de firma B.C.A. Spunea cä o rudii a ei... sau o
prietend... De uncle sh."-0 mai aminteasa el? Mi-
nisterul e greu. Sute de dosare in fieeare zi.
0 nu sth ce iscaleti. De uncle sh §tii? N'ai
timp... Ar trebui zece minitri la at-eat Minister...
De uncle 66 bänue0i eh' e§ti inoonjurat de tilhari...
A, dacä ar veni Elena inapoi, ar intreba-o... Se
prea poate sit fie 0 ea amestecatd! Nu te mai poti
inerede in nirneni...
Gindind astfel, regreta cä a clat comunicatul aa
de repede. Trebuia sà--1 intrebe pe Grecu totu0.
El e mai priceput. Recunoseindu-i superioritatea,
11 du;niánia eu atit mai mult.
In biuroul lui, cu perdelele coborite, in .dupa
amiaza caldá de sfir§it de August, Ivaeu gins dupä
o masd copioasii ,§i nädtu;ea cu dosarul in fatii. I0
soosese gulerul i git0le se revarsaserä In falduri un-
suroase. Deschetase camaa pieptul gras 0 prang
apäruse ca o platos,e.
Chid intrà Grecu, Iva.cu nu §tia ce atitudirle
ia. Ii spunea ca furie: Uite cit ran îi poate
faoe o muerel A, dacii a ti sigur ed Elena nu-i
amestecatá, ce frecu, i-av mai trage eu Dommului
ästuia...".
Dimitrie Grecu, §oviiitot pind atunci, îi regäsise
siguranta de sine in fata acestui morman de ear-
www.digibuc.ro
SCANDAL 115

nuri. Desi Ivascu era Ministru, Grecu il tutuia Inca


din anii 'opozitiei si nu gäsise necesar s. schimbe o-
biceMl la guvern, rnai. ales cä era secretar general
al Pritnulm ministru", cum rpteau gazetarii, cind
vroiau sA fie räutaciosi eu Ivascu. Deci, asezindu-se
gene pie scaun, aprinzind o tigará Cu gesturi iaa-
dins studiate, tragind incet primul fum, Grecu. In-
trebh simplu:
Dere ai dat.comunicatul din ziare?
Ivaru se sirnti mie. Clipi din ochi, ochii lui
mid, nAvAliti de grásime. Uitindu-se la eravata ini-
pecabilá a lui Grecu, se sirni ridicul i, eu tin gest
mstinctiv, incered adune cAmasa In jurul gîta-
lui. Grecu lì .facu semn cu mina, cd nu e nevoe"...
Ivascu rAspunse greu, mesteeind din fälci:
Comunicatul?... PAi oe era sa fac?
Nu trebuia sA fad nimic. tiai cä sunt la
Puteai sa-ti inchipui crt interesele Ministeru-
lui si ale particlului imi sunt i mie tot asa de
scumpe, ea si tie. Nu. vreau sä insist, dar cMd efui
m'a rugat sA acoept secretariatul general, poti
inchiput cá am schitat un program Un program,
care a fost aprobat...
Ivascu nu §tia dacä Greca minte sau nu. Dar §tia
precis cà omul acesta il domina. Ginclindu-se la
toate posibilitätile, cAutind adevArul in toate
auzia vag vocea melodioasA a secretarului
general:
In .progratnul meu, aprobat de Prerdintele
partidulut si al Consiliului, intrd i acest contract
de furnituri. Te rog sd-mi spui: ce s'a intAmplat?
Vei räspunde: interpelarea lut Dima. Dar Dima este
opozitia. Ce contract s'a fAcut in tara aocasta, fiira
lopozitia eä ou strige: hotie!" Dela oncesiunea
Stroussberg, faimoasa concesiune, care a fast una.
din mindriile Regelui Carol I... §i stii bine ce rol
a ¡twat concesiunea aoeasta in desvoltarea,
Rominiei moderne... ei bine, dela ;acest
www.digibuc.ro
116 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

contract, trecind prin afacerea Her, constructia


podului de peste Dun Are... Ce mai vrei sa-ti citez?
Le tii pe toate... Ei bine, toate au fost hotii"
dupd parerea opozitiei din epoca respectivä...
Ivascu asculta. Nu stia nimic. Nu auzise niciunul
din numele citate cu atita usurint6. de Grecu. Toate
contribuiau ca s5.-1 uluiasca.
Secretarul general continua':
Vrei dacá afacerea e curata? Mai in-
tiiu, cred ea' iu te indoesti de mine. Am fost .rugat
sà fiu wide sunt, toemai pentrued prezentam anume
garantii, dintre care aceia a cinstei .personale in-
temeiate pe o avere destul de insenmatd, nu este
cea mai de neglijat Dar sa adtnitem crt te indoesti
de mine...
Ivascu dadu din cap: nu se indoia. Gestul fusese
instinctiv, ca la comandd.
Ma' rog... sa admitern eh' te indoesti de mine...
Stii cá pentru aceastà afacere, a intervenit o per-
soana. de o rara distinetie'morald §i. sufleteascd, o
persoand pe care sunt convins cum este convinsä"
toata lumea... ab:olut toatá lumea ea" o stirnezi
enorm...
Grecu sublinie eu glasul ultimele cuvinte.
A intervenit Doamna Giuriadis. Nu vei pre-
tinde, sPer, ca Doamna Giuriadis este incorectrt...
Nu?
Lovitura cázuse in plin. Ivascu nu mai avu pwe-
rea de a sustine privirea lui Grecu. Ii plecd incet
capul in pamint. Cu siretenia lui, îi dddea searna
ICA e prins in lat, cà e aproape infrint. Intrebd:
care crezi eh" ar fi solutia?
Grecu se gindi o
Stiu eu?... Singura solutie, ar fi sh." te duci la
Presedintele Consiliului, stt-i spiti eh' ai dat comuni-
catul pentru a linisti publicul... cá ancheta este o
simpld formä, pentru mullime... ea, in fond, n'ai cc
ancheta... cà afacereia, pe care o cunosti, este per-
www.digibuc.ro
SCANDAL 117

feet euratä, cum si este in realitate, nu? Asta


ar fi singura Cel putin singura, pe care
o vdd eu.
Ministrul tacu indelung. Ii tiddea seama cd so-
luda" lui Grecu pste o cursä. Grecu vroia sd-1 soli-
darizeze cu contractul furniturilor. Juridiceste, era
solidar fiinded-1 iseilise. Dar rispunderea tehnied,
acicii aceia care era mai gravd, eddea astyra lui
Grecu i a celorlahi tehnicieni din minister. Dadi
el, Ivascu, 1-ar asigura pe Primul ministru ea' e
vorba de o afacere curatd, atunci si-ar asuma o
nouà räspundere, peste cele de pind acum i toc-
mai asta vroia ä evite... Sii evite, cum? Minded'
Grecu Ii amintise chiar acum citeva secunde, rolid
Doamnei Giuriadis In incheerea
Rdscolind cu siretenie printre gandurile lui, gäsi o
luminita: pate cd va scdpa. Intrebd deci:
Nu crezi ed ar fi suai bine sä te duci tu la
Primul? Mai ales cd ai fost pus de el la secretariat...
Nu.
Dece? Intrebd triumfator Ivacu, gata sà
dea contra-atacul.
Foarte simplu: nu eu am dat comunicatul,
care constitue un mare succes pentru opozitie
creiazä o situatie extrem de dificild guvernului. Tu
1-ai dat. Tu itrebue sd-1 justifici in fata Presedinte-
lui de consiliu. Intelegi?
...Da, da, intelegea prea bine Ivascu.. Nu toate
subtilitatile. Dar iMe1egrea marea realitate: are in
fata lui un tip mai tare" cleat el...
Secretarul general, care-i urmärise miscdrile gro-
solane de animal primitiv chzut in latul ce-i fusese
Indus, nu-i dAdu timp sa revind:
Minded trebue sii reeuncqti cd, lucrind cum ai
luerat, ai creiat guvernului cea mai rea situatie.
Cum? E deajuns sh vinà cineva din opozitie, BA
spund trei vorbe, pentru ca noi sii ne punem sin-
guri sub anchetd? Ai mai pomenit guvern, care
www.digibuc.ro
118 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

EC autoancheteazä? Rezultatul? L-ai väzut: opozitizt


nu se multume§te cu atît, cere sd pleeäin, sd Nand el
sA ne ancheteze ei... Fi sincer: o asemenea si-
imatie trehue explicath de cel care a creat-o. Eu
n'am creat-o, dupd cum §tii...
Urmà o scurtii pauzà. Grecu rehtd insinuant:
Dacd m'av duce la Pre§edintele consiliului, ar
trebui sa-i spun cd am fost strdin de comunicat...
cà nici macar n'am fost consultat... ell nu port nici
o rispundere, in dificul.täile, pe care le-a suscitat
comunicatul...
Ministrul ridicd privirile speriat. Green se graM:
Firqte, asta in'am s'o fac... Intelegi prea bine
cd, din lealitate, trebue sii merg pind la capát cu
Apoi, invirtindu-§i §nurul monoclului pe dege-
tul arAtätor,
De va. fi sd ne prdbusim, mii voi prd.130 odatä
cu tine, cleii §tii foarte bine cd nu mi-ai fäcut nici
mdc,ar cinstea de a Ind consulta...
1-vaFu incercä ultima armd:
Dar de sinuciderea lui Preda, oc sd-i spun
Primului?
Dupáce pusese intrebarea §ireatä, se ghemuise ia-
räsi in grdsimea lui, ca intr'un addpost, la pindd.
'Grecu rdspunse calm:
Preda n'a declarat nitndnui cii. s'a sinucis din
pricira furniturilor B.CA. Dimpotrivd: dupá au-
topsie, medicul legist a conchis la un accident din
betie. In orice ,caz, politia a stabilit cii nenorocitul
petrecuse noaptca inteun local ran famat de .pe
Ca lea Grivitei, In tovàrAia unei fete. Cred cd in-
f ormatiile acestea ale ziarelor sunt exacte... Dar sd
admitem cd. Preda s'a sinucis, fancied s'a sintit vi-
novat, desi dupd. cum §tii avea un rol .§ters In
Minister. 'Ljn mic functionar, care a ciupit un §per.t
la incheerea unui mare contract de inaltd utilitate
pentru Stat. Ei si? Asta phteazil contractul? Dar
in ee tari nu s'au petrecut asemartea cazuri? Pen-
www.digibuc.ro
SCANDAL 119

tru Preda, pentru Iancu Preda, pentru ornul fete-


lor de pc Ca lea Griviçei, pui sub anchetä un intreg
guvern? Fiinded sd nu uiti, Ivaseule, contractul e
trecut prin tot Consiliul de ministri; c semnat de
toti membrii guvernului...
Ministrul se recunoscu definitiv invins. Se va
duce la Primal ministru va 16.muri situatia. Co-
misia de ancheta va fi aleAtuitA de secetarul general
numai din oameni de incredere i va lucra sub.pre-
dintia lui. Peste eiteva zile, comisia va da un co-
municat in care se va afirma cä totul este iii buna
rinduiala.

Green iesi multumit.


AfarA, soarele ardea puternie. Perinee automo-
bilului erau incinse. Masina se opri in fata Ministe-
ruhri. Grecu intrà pentru citeva clipe. Nu era ni-
meni, serviciul fiind 5uspendat dup.' amiazd. Ldsä
portarultti o notd de serviciu: trei directori, toti
implicati In afacere, erau chemati a doua zi la
Sinaia... Cind sà iasrt pe usä, Grocu se opri:
SA nu creadd ca-i chem, ca judee... Atit ar
mai trebui: sä se sinucidA si dobitocii Asila I"
Se intoarse in biurou i completà nota: sunt che-
mati, fiindcä ei alcAtuesc comisia de anclietä in
afacerea furpiturilor. SA vinA animalele {Aril
grije I"
Cind se urea iarA0 in masinA, Grecu rrisuflA
usurat: s'a sfirsit scu
Soferul intrebd:
incotro, domnule inginer?
La Sinaia, Vasile. Nu vezi ce raid e aid! La
Sinaia...
Pe end masina iesia din Bucuresti i sträbätea, pe
§oceaua asfaltatA, satul Otopeni, Dimitrie Grecu
nu-si putu stripâni un zámbet: Care o fi chr-
eiuma, in care s'a näscut Exce lenta Sa Nicol=
Ivascu?"
www.digibuc.ro
VII

Cind a primit vestea ca barbatul ei s'a sinn is,


Ecaterina Preda a enema, mai intiiu, ea' la mij'oc
este vreo gresala. CUM o sa se sinucida Iancu?
Cum o sit fie el in stare sa e sinucida? In dispretul
total, cu care il privise o \data intreagA, nu vroia
sti-i acorde nici mAcar calitatea de sinucigas.
Cind insti afla detaliile, Ecaterina racni ca G
fiarfi: Nu se poate... Nu e Iancu..".
Iancu beat? lancu petrecind o sear& inteo gra-
dinA frecventatd de femei de stradii? Iancu cu trei
tigdri in buzunar, el care nu fumase niciodata? Cu
ne utintii... Nu e lancu!
JJupä o noapte de drum, dela Poiana Tapului
pin& la Bucuresti, vreme io care se intrebase mereu
seeks lucru: Dacti 0 Iancu a venit tot cu tre-
nul Asta, tmde o fi stat, in ce vagon, pe ce loe_ra
dupti o noapte de repetare a aceleiasi intrebari,
femeea sta acum, impietritA, in fata cadavrului 0
nu pricepea nimic. Nu-1 mai judeca. Isi &idea searna
eh e mort, si CO nu mai are dreptul sau, poate, nu
are incA dreptul sä-1 judece. Mortil sunt judecati
mai tirziu, nu pe datA... Cauta sa-1 inteleagA. Dag
nu izbutia. 0 viatä intreagii a fost un orn moale,
supus, ascultAtor. Nu iesea din cuvAntul ei. Nu tit-
cea un pas fArd ea, deck de acasä la slujbil si (Lela
slujbä acasii. Incolo, cu ea, Hugh' ea. Nu-si cumpAra
un guler singur, fArti sfatul ei.. i deodatA, iatA-1
www.digibuc.ro
SCANDAL 121.-

cd pleacd dela Poiana Tapului la Bucuresti, dupd o


scend violentd, fdrä rianas bun; tied., add, face acte
de autoritate, ea sà sfirseascii sub rolide
nici o scrisoare! Mci un cuvint! Dene? N'a simtit
nevoia unui ultim rilmas bun dela ea dela fiica lor?
Toate ziarele subliniau faptul i E-aterina era putin
jignitd de aceastä lipsd de atentie, lipsä de conside-
ratie in ceasul din urind. Fat% sà indrdzneascd
pane limpede, intrebarea li umbla totusi prin mime:
Ce o fi zicind lumea?"
Prieina sinucide,ii nu era o taind pentru Ecate-
rina: suma de mii, luatd desigur din afacerea fumi-
turilor. Deaceia, in jurul catafalcului, la Crematoria,
era lume foarte pu;ind. Functionarii hotdriserd s.
vind in corpore, dar chiar in momentul hotd-
ririi eei alai multi socodserd cd nu e biae sii
se expand..." Afacerile astea politice" suat cu bue-
lac... Si-apoi, sä nu creadd lurnea eA toti au im-
partit spertul eu nenorocitul dè Preda". Asa Mat,
Mai ales cei care erau cu adevdrat si din plin impli-
cati in afacere, n'au" venit la inmormintare.
In privinta discursurilor fuseserd multe consfri-
tuiri prin biurouri. Bdtrinii vroiau sd vorbeased des-
pre cariera lui Preda, despre eahtàçiie lui de om.
Cei tineri erau de pdrere ed. Preda trebue infdlisat
ea o viciimd a politicianismului.
Toate vocile insd au amutit, dad s'a primit dela
secretarul general, care recriza dela Sinaia In-
treaga solemnitate, un euvint de ordine precis:
nici un discurs, nici o manifestatie...
In schimb, in ultimul moment, Dinaitrie Greet' a
sosit cu masina, hi haind neagrd, cu o mare jerbli
de flori roij, pe care a pus-o pe catafalc. A pre-
zentat condoleante doamnei si domnisoarei Preda.
Dupd accia a plecat Iriapoi, la Sinaia...
Ministrul vroise sA \rind personal. Ba chiar sktind
un &sears impotriva opozitici lipsite de scrupule"
care are pe conyiintd acest caracter de bronz",
www.digibuc.ro
122 TUDOR TEODORESCU-BRANI.5TE

acest martir al datorici". Grecu II oprise insa, arfi-


tindu-i cii s'ar putea ca Preda sh fi lost totusi
vinovat si nu e bine sii ne solidarizäm cu el". Era
toemai manevra, pc care o plänuia Grecu:
din Preda unioul vinovat i sä musamalizezc astfel,
Intreaga afacere.
Ministrul intelese inch odatd, eä Grecu e tm tip
mai tare" &at el si se plecase...
In aceastà atmosferä reoe, in care nirneni nu stia
dacà a fäcut bine sau eau chi a venit, Irina Preda,
sub välurP.e de doliu trhia doud stári potrivnice in
aceia§ clipa: un sentiment de ingrijorare ce se
va intimpla färd leafa tatälui ei? unul de va-
nitate toate z'iarele vorbeau clespre eel sinucis,
despre familia lui fireste, in primul rind despre
speakerita" dela Radio...
Ecaterina se uita in junil ei, la fiecare ins in
parte si era nechjith cil oamenii nu sunt mai indu-
rerati. Ar fi vrut o inmorrnintare tristá, cu jale
mare, cu lacrimi multe, cu discursuri. Ei i cc, dacb."
a pritnit si el o surd de mii de lei? Nu se cuvine,
dupd treiheci de ani de slujbd si de shracie? Parch
ceilalti nu iau? Pope3cu care e numai subdirector,
uile ce crunase de matase are... 0 ghete de lac...
De unde? Din leafh? Parch ea nu stie ce e leafa?
Azi o iei, miine s'a dus... Bietu Iancu nu s'a pri-
ceput msA, nici cum sit ia! D'aia a ajuns aici, far
ea cu fata, au fa.mas cum au ramas...
Cind ajume cu gindul aci, se induiosh adinc de
soarta lor i incepu sa plingh eu hohote. Toti
vied. surprin§i. Irina se simti datoare dea brasul,
ca sit' se sprijine...
Slujba, la Crematolin, e simplä si se sfirseste
repede.
Veni clipa, in care cosciugul trebuia cohorit jos,
In cripth, pentru incincrare. Cineva veni sa." le ia
de brat, pe Ecaterina i pe Trine si 86 le
scoatii afard. Atunci, siintirà amindouh o
www.digibuc.ro
SCANDAL 123

Ideia ca Preda va fi ars, li se parea de neinteles.


Mai mult poate cleat moartea, gindul aoesta le fricu
sA izbueneasca in lacrimi. Citiva colegi ai rdposa-
tului le ajutara sä coboare scdrile i le insotird pinA
la mOnä. Oameng se raspindird atene. Era tot cald.
Multi a$eptarä tramvaiul in statia din fat,a Crema-
Citiva porniral pe jos, in cdutarea unei be-
rarii. Li era sete. Nirneni nu mai vorbea de Preda.
Toti se intrebau oe va ie§i din afacerea furniturilor,
eine o mai fi implicat, eind va fi sesizat parchetul?

AcasA, Ecaterina i Irina gäsirä vreo trei prietene.


VeniserA, a§a, fiindca ifuseserä. obligate BA' vial.
Fiecare cauta in chip vAdit momentul cel mai
prielnic, ea sakplece cit mai de grabd. Ecaterina sim-
tea lucrul aoesta. 1Si rind rämase in rasa goald nu-
t-1-mi ea i 4ata, abia atunci inelese cá Iancu s'a
dus". 0 senzatie grea de gol, aproape die gol fizic,
o chinuia tot (mai acoentuat. Trecea dinteo odaie In
alta. Se muta ,de pe un scaun pe altul. Se uita in
jurul ei. Ar fi vrut gaseased de freabd, sà facA
oeva... Nu-i gdsea insd, nici un rost. Gindurile ei
nu se intorceau cdtre trecut. 'In suflet, nu, i se stre-
curau mnduio§dri, regrew. Voluntard, se gindia cam
sd-çi organizeze viitorul. Nu &it pentru ea, ei li
trebuia atit de putin! eit pentru fad. Iar clad
privea inainte, in zilele ce vor veni, nu mai vedea
nimie...
Ce pensie räminind? Nu §tia. i nici n'avea
pe eine sA intrebe indata. I§i dddea searna cd, in
ziva inmorrnintdrii, nu vse cuvine sd se ocupe de lu-
crul acesta... Dar ajutorul de inmormintare? Stie cä
se dd un ajutor... leafa pe trei luni pared.. Sau
poate din banii ,d§tia, s'o fi plätit inmormintarea?
Minded ei nu cerut nimeni, nimic, nici un ban...
S,i-apoi, suta de nui, din care i s'a tras moartea,

www.digibuc.ro
124 TUDOR TEODORESCU-BBANI*TE

säracu de el... (Aid, o nävälirii iaräsi lacrirnile).


Poate ed. ;se vor face eercetdri, poate cá vor Ina
banii ktia... Nu .5tie nimic... i ar vrea sa tie,
sä cunoascii toate cifrele, sä Se arze la masà cu
creionul in mind, sá faed socotetile, toate socotelife,
pinä la leu, pind la centimd, sd-§i dea seama dacá
n'au ramas amindoud pe drurnuri. Cit vor putea
cheltui pe zi? Ce chide vor putea pláti?...
Torlie aceste întcebäii o chinuiau, o
Invirtindu-se prin cask vázu ziarele risipite. Peste
tot, e vor:ba immai de afa-cerea furniturilor. Intimii
stiau cä Preda ,a murit sdrac. Mdcar de ar fi altfel!
A murit, bietul de el, pe gratis... Zarva gazetelor
n'o necdjia. Nu-i pasa de lumea sträinä. i chiar
prietenii... Creadá ce-or wrea! Asa prieteni... Iacrt,
n'a trecut nici ;um ceas dela inmormintare si nu mai
e nimeni in Icasa lor. Toi s'au gräbit sá piece...
Faptul o infuria, 4ar in acela§ tunp Ii sporea iieli-
nitea, temerea pentru viva de miine. Pentru ea,
care o via-td intreagd a trait cu socotealä, cu cer-
turi cu zarzavagiii I cu läptarii, cu fructarii i cu.
bAcanii, aceastä inesigurantii era o torturä de iad.
Tot umblind fdril most prin oddile mici, in care
se inghesuiau mobile'multe i nepotrivite, toate ief-
tine, toate lipsite de gust, Ecaterina ydzu In
biurou, pe un .mic divan, pe Irma. Adormise. 0
privi indelung. Era .frumoasä. Bätrina plinse mult
tapinit, înùbuit, ca sd n'o trezeased, abia mur-
murind printre dint»
Fata maichii... :am rdmas singure, singure de
tot... Cine ni fi luat? CA' el singur nu era in
stare sä fadi lima ca. asta... Nu era in stare... Il cu-
nose eu... Cine ni 1-o fi luat? Cine ni 1-o fi uds?
Cine 1-o fi *pins la moarte?
Lacrirnile curgeau din lain pe fata crispatti.
Ecaterina îi vira :pumnii in gurA ca sii nu tipe,'ca
sä nu uric ca o fiarã sälbatecä.

www.digibuc.ro
SCANDAL 125

Noaptea intrase pe furis in odae §i. inväluia in do-


Jiul pe oele cloud fernei singure.

La acei*ork in redactiile ziarelor se comenta in-


mormintarea lui Iancu Preda.
Ziarul guvernului relata faptul cu o sobrietate,
pe care o poruneise telefonic inginerul Dimitrie
Great. Se sublinia numai eh' el, in calitate de se-
cretar general, a depus o jerbä §i a preiintat con-
doleante familiei indurerate".
Oficiosul partidului lui Alexandru Dima era oare-
eum dezarientat. Nici un discurs din partea colegi-
lor? Se contase pe o mica' manifestatie, care sit' poatd
fi speculatd dupd
Gheorghe Thum Ii lamuria pe cei mai tineri:
Patronul n'a avut noroc. Era o vreme, cind se
spunea: dati-mi un mort i ra'storn guvernul... Dar
mai intliu, mortul acela trebuia sd fie recoltat in-
teo manifestatie, iar nu un sinuciga. Acum, fie §i
sinucis, dar sinucis dupd o noapte de betie, eu femei
pe Calea Grivitei... N avem noroc §i pace! Am im-
presia- ea opozitia se prelungqte,
Mircea Christian, veni personal la redactie, ca sà."
afle ce a fast la Crematoriu". Tautu Ii facu o
eexpunere scurtä i oonchise:
Nirnic! Absolut
Christian, cu silueta lui de dansator, inalt i slab,
se plimba prin incaperea mica, putin incruntat:
da... earn nimic...
N'am zis cam... sublinie ironic Thutt.t.
Am spus: absolut nimic... Asta c!
Ne-ar trebui ceva nou... spuse ingindurat
fostul subsecretar de stat.
Poate se mai onward vreunul... räspulise
gazetarul.
Christian, care lua toate lucrurile in gray, nu
www.digibuc.ro
126 TUDOR TEODORESCU-BRANWFE

gusta Mdeobste, glumele cinice ale lui TAutu, iar


acesta cu spiritul lui de eontradictie le facea
cu alit mai virtas, cu atit mai stäruitor.
Christian intreliä:
Ce scrii pe mline?
Ce sg. scriu? 0 sä spun ea dupà ce 1-au ucis,
scum cautA compromitä pe chestia betiei si
chefului din seara care a preoedat sinuciderea. Fi-
reste insä, cä toatä lutnea va crede mai degrabli
rapoartele politiei, deck literatura mea. Mai ales ca.,
in spe,ä, rapoartele sunt exacte.
In clipa aceia, telefonul sbirnii scurt. Tanta ri-
clicA receptoral :
Da, eu... A, sdrut mina mica mea
Era Tina Vicu, care se plingea ea moare de foame.
Cand vine s'o ia la mash' ?
Täutu rdspunse plictisit:
Mult mai tirziu... Trebue sii Tärs citeva lacrimi
peste cenufa lui Iancu Preda. Cum? Clue e Asta?
El nu, ea asta-i bun5.... Da, stiu ea' nu citesti gaze-
tele, dar mAcar din svon public puteai sii afli... E
im dobitoc, care n'a stiut sii moara ca un martir,
lar eu trebue 8A-1 fac martir... Peste o orä, viu
sii te lau...
Mircea Christian glumi:
Nu te mai lasi, Täutule?
Opozitia... Avem atita timp fiber in opozitie
Christian plec4 tot ingrijorat. Afacerea lua o in-
tonsAturd urita pentru Alexandru Dirna i pentru
intregul partid. Se pare eii bätrinii nu mai stiu sii
&ea politicA. Se intemeiazA prea malt pe prestigiul,
pe trecutul lor.
Masina sträliatea sträzile incet: MulSimea for-
fotea In seara calda, incoace i incolo. Christian ge
gindia cu melancolie: Ce ar fi fAcut el dinteo afa-
cere ca asta? Din pacate nu e E numai
cund. Trebue ea* astepte mult, pinä
Ajuns acasii, Christian ceru la telefon Marnata,

www.digibuc.ro
SCANDAL 127

Vila Dima. Patronul" veni la aparat. Christian li


spuse, atit cit ii putea spune prin telefon,
mornaintarea lui Preda n'a adus nimic nou, cii,si-
tuatia a rdmas aceiasi.
De la capatul celalt al firului, vocca gravd, auto-
ritarä a lui Dirna sund limpede:
Multurnesc pentru informatii. Pentru rest, nu
avea nici o grije...
Christian inchise aparatul dezamAgit: mereu ace-
la cintec!

Chid a§ezá receptorul pc Tared', Alexandra Dima


gindi cu melancolie: Bietal Christian! Cum se
Presedintele partidului era singur in biuroul lui.
Ferestrele crau larg deschise asupra märii. Briza
misca usor calendarului de pe biurou. Dirna
citise toatä dupà arniaza. Cdtre searil, Virgil Cru-
ceanu venise sä-1 ia la plimbare. Refuzase, sub
motiv eh' are de lucru. Zoe Dima ui propuscse sa
meargii toti trei la Constanta, sd mkninoe acolo.
Sau la Eforie. Sä mai vadd lume, sii mai schimbe
peisajul... Dirna li mânghase u4or parul vi-i spusese
eä e obosit. Mich vrea, sä se ducal ea cu Virgil...
Ceiace au i fäcut. Zoe simtea nevoia sä lash' putin
din thcerea, care se asternuse asupra easel lor. Vroia,
in acela tilnp, s'a" se sfatuiaseä iardsi cu Virgil asu-
pra lui Alexandra, asupra stärii lui sufletesti, asu-
pra situatiei politice.
Alexandra citise pina la plecarea lor i, acum,
folosea cu voluptate singurátatea. Cind a sunat te-
lefonul, a avut nädejdea ea, poate, e Sonia, care
negAsind pe nimeni la vila lor, îi anuntä pc
mline inapoerea. A ridicat receptorul cu un gest
infrigurat. Cind a auzit glasul lui Christian, a avut
o elipa de dezamágire.
Christian... Iatä un bgiat frumos, ttnär, destuI
www.digibuc.ro
128 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

de bogat. Ar pulea sä träiascri fericit. Dar in loc


o facd, preferil sa se agite cu o minunata std-
ruintä in politicä. E fiber. Ar putea duce cea mai
frurnoasd viatd. Nu-1 apasá rtici povara gloriei po-
litice, nici nu-I ineátuseazd lanturile legAturilor de
familie. E singur. Ar putea sà iubeascii, sii visieze,
ea se plimbe, sa hoindreaseä find (intd, cu &duffle
aiurea, prin parcuri, prin restaurante miei, pe-
acolo, pe uncle el Alexandra Dima nu poate
umbla, fdrà si flu sirntd apäsarea sutelor de pe-
rechi de ochi. Christian nu-ji foloseste insi, acea-
stä mintmatä perioadd din viat,i. durn o va re-
greta mai tirziu... Via(a trebue traita i trebue ucisä
pe sectoare, etapà cu etapi, fiinded aldel, dacä
o lasi intreagd, netriiitä, te ucide ea, in ultima etapi
a e;cisteMei tale! Ciudat cum oameni foarte
nu-si dau searna de adevrtruri atit de etc-
mentare...
Inmormintarea lui Preda... situalia
ee departe ii sunt aceste lucruri,
Era stipinit de o singurä intrebare: ce va fi
ce va fi plitutind la Bucuresti, Sonia? Dece Ii
arninä mereu. reintoarcerea? Este, netägäduit, o fe-
mee energici: a luat o hotrtrire, a dus-o pini la
capät. Ce va face mai departe? Nu va face vreo
eopildrie? Nu va trezi brinueli? (Din nou se sur-
prinse, cum -spunea el, in flagrant delict de Iasi-
tate" si din uou il fu rusine de el insusi...).
In clipa aceia, sosirä Zoe Dima si Virgil Cru-
eeanu. Lui Alexandru ii pärea rdu eh' nu mai poaté
fi singur.
Ce faci, pustnicule? intrebi Virgil. La
te
Alexandra, cufundat in pernele divarmlui, räs-
punse simplu:
Mi gindese, dragii mci, ce greu este uneori
sii te cheme Alexandru Dima... In ,secunda aceasta,
41§ vrea ei fiu Popescu sau Vasilescu.

www.digibuc.ro
SCANDAL 129

Cei doi se privird adinc.


Ce s'a mai intimplat? intreba aproape in
Isoapta Zoe.
Nimic... Mi-a telefonat Christian in lipsa voa-
atmostera e cam neprielnicä...
Alexandru se ridica. Privi marea, care in drept-
unghiul ferestrelor deschise, parea un tablau in
Tama".
Atmosferd neprielnicä? relua el. Nu e
nimic... Vom vorbi noi peste cireva zile. Virgil,
vrei sa ceri la telefon Bucurestii? Pe Mircea Chris-
tian si pe Tautu...
Pina sà obtinä legatura, Virgil avu timp sà schim-
be citeva priviri cu Zoe. Amindoi erau copildreste
de multumiti de schimbarea lui Alexandra. Asa dar,
reinoepe lupta... Dima simtea iaräsi atmosfera de
,adoratiune, pe care amindoi o intretineau in jurul
lui.
Christian räspunse cel dintiiu. Alexandra Inä re-
eeptorul i vorbi eu tonul lui autoritar:
Te rog vezi Inline pe Presedintele
comunici din partea mea... Cum.? Da,
e mai bine sà notezi dai nota
Urmà o pauza. Christian îi gäsise stiloul si era
gata sa noteze. Diana dictà:
Dupa tot ceia ce s'a petrecut, dupa campania
de presd care se duce impotriva mea pe tema sinu-
ciderii unui funqionar public, nu pot sa accept ea
din acuzator, sa devin acuzat. Respectuos fata de
nzante, am adresat sefului guverrndui o interpelare
scrisä. N'am prirnit mncà, räspunsul cuvenit. Daca
seful guvernului vrea sà mube lupta in presa i in
stradd, eu stiu sa m'a." bat si in .presä si in stradd.
Dar ca sa fiu degajat de orice raspundere, astept
cuvantul autorizat al Primului ministru in terme-
nul cel mai scurt... Atit. Imi telefonezi imediat ras-
punsul oricare ar fi. Multumesc. Noapte buna.
Peste eiteva clipe, Tautu era la telefon:
www.digibuc.ro
130 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

Dima luà receptorul din mâna lui Virgil:


Te rog sä ma." ierti ea" te-am deranjat. Te rog-
sA iei miine, aeeeleratul de dimineath i sal vii aiei.
Esti invitatnl mew Da, pentru un interview. Dark
trebue sA te intorei seara la Bueuresti si sá iei ma-
suri ea interviewul sA apart' poimiine. Noapte bunLit
Chid sfirsi convorbirea, Alexandru se intoarse
cittre Zoe si Virgil:
Ei, acum, voe SA vA spun i you'd
noapte bunti, fiindcâ miine i nu nutnai mfine, ci
de miine inainte nu mai am nici o clipit de odihnk..
.

Dupti ee Alexandru se retrase, Zoe retinu ineA


pe Virgil Cruceanu:
Ciudat temperament, nu?
Uneori, da. Ce vrei, Zoe, este un om deosebit.
0 stiu foarte bine... Ceiacie nu stiu, dupä atttia
ani de zile, este daca il inteleg, dacd 11 eunosc...
IlAmase putin pierdutd pe ginduri. Apo* netezin-
du-0 usor eu mina fruntea, ea si cind ar fi vrut
alunge indoelile, spuse:
Haide, Virgil, te-am tinut destul... Pe
Pe Milne, Zoe.
Cruceartu se pierdu in noapte. Zoe statu 'Mat
milt tiny pc git'iduri. Apoi sunk ea s6 dea ordi-
nele necesare pe a doua zi.

www.digibuc.ro
VIII

De and sosise in Bucure§ti, Sonia Cruertanu era


tot mai frAmintatä. La inceput i§i inchipuise
va pleca dela Mamaia, clack' nu va mat avea tovA-
riisia zanica a lui Alexandru Dima, tumultul din
aufletul ei se va lini§ti. Se agAtase cu desnddejde de
planul acestei evaddri salvatoare. I§i intemeiase a-
proape tot restul vieii ei pe aceasta sperantä: izo-
larea o va feri de marea primejdie. Cind Dima va
veni cu Zoe la Bucure§ti, Sonia va pleca la Paris cu
Virgil. Ba nu, mai bine fdrà Virgil: intr'o izo-
lare totald, ea cu ea insd§i, ca sg. se posta supra-
veghia in fiecare clipd; ca sA. se poatä certa, and
va simti cea mai u§or vinovatA fresdrire sufle-
teased; §i ca sd se poatd incuraja, ori de cite ori
va fi pe calea insändto§irii. Credea sau, mai de-
vroia sA creadä, se strAduia sa se incredinteze
cA este o crizA trecdtoare, pe care o va birui cu
cele dond doctorii afit de simple timpul i de-
pArtarea... -

and incepuse räul acesta, care i-se strecurase in


suflet i in gind incet, perfid i insinuant, ca o
otrava tainicd i placutä? Zadarnic i§i scruta adu-
cerea aminte: i se parea cA dAinue§te de mult sau
di a inoeput abia serile trecute, and 1-a väzut §i 1-a
auzit vorbind pentru ultima oarä pe Dima, in ajunul
fugii ei la Bucure§ti. Ciudat, cum nu poti fixa nid
odath ziva de na§tere a acestor porniri sentirnen-
tale...
www.digibuc.ro
132 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

Dar si mai ciudatg. i se 'Area starea sufleteascA


a lui Alexandru Dima. De cind inoepuse famin-
tarea lui launtrieg? Poate de mult i poate cà el
cu marea lui putere de vointd, o
o comprimase ping. acurn... Sau poate, era nutnai un
capriciu, asa cum Alexandru a avut atitea altele in
viata lui sentimentalg, atit de bogatd in zigzaguri,
in legaturi vremelnioe i usuratece.
BAnuiala aoeasta jignia sensibilitatea i imn" dria
Soniei. 0 durea ea o loviturd de stilet, gindul ca
Alexandra ar putea-o pune pe aceiasi linie cu fe-
meile, pe care le avusese ping, acurn, intre o sedintä
a Camerei i o consfAtuire de searg in treacgt, fin%
altä satisfactie decit aoeia a simtmilor, färg altA
tintä deck a unei intilniri oarecare, a until diver-
tisment usor. El o cunostea de prea multg vreme
prea bine; trebuia sg stie cá ea nu poate fi la fel
cu. toate cele cari o precedaserg In viata lui senti-
rnentalg....
Dar cu eit depdna mai mutt aceste ginduri, cari o
asaltau sfgrimind bariera ridicatá de vointa ei,
cu atit anal virtos ii clädea seama ca, evadind dela
Mamaia, n'a izbutit sá pund capa crizei sufletesti
prin care trecea. In eele citeva zile, de cind sosise
in Bucuresti, incerease toate mijloacele care-i stA-
beau la indeming. Alergase prin toate marile ma-
gazine de modg, fAcind cumpärgturi pentru toale-
tele de toarnná. Ii vizitase toate prietenele, cari se
intorseserä din vilegiaturd. Acoeptase toate invita-
çiile ca sà manince seara la Colonade" eau la
Snagov, la Continental" sau la Zissu". Zadarnic.
In primele clipe, li placea discutia, ti pläcea mo-
zaicul de culori, pe eare-1 of erg o gradina de varg
sub lumina becurilor electrice; Ii plAcea zgomotul,
care o ajuta sal nu-si audif tglAzuirea interioarä; ti
placea sä. asculte orchestra. Dar peste un sfert de
¡peas, taut i se pdrea inutil si stupid. Se intreba de
www.digibuc.ro
SCANDAL 133

cc a venit i regreta casa, divanul, cartea, linistea


si singurdtatea.
Abia ajunsii acasd, reincepea aceiasi frdmintare
0, adesea, îi sfirsia seara plingincl cu capul in
perne.
Nu se simtca bine, cleat atunci cind se instala la
volanul micii si cochetei ei masiai tip sport si cind,
singurd, cu. gindurile aiurca, gonia eu 90 pe ord.,
strecurindu-se ca o jucdcie printre cdrute i trä-
suri, blind inaintea masinilor greoaie, alergind Tied
tintii pe oseaua Ploetilor sau a Giurgiulai, jon-
glind fieeare clipd si la fiecare viraj cu pri-
mejdia i simtind In obraz pleznitura reconfortantä
a aerului tare, de amp.
In fiecare zi, trebuia srt telefoneze la Mamaia,
sä vorbeasci ori cu Virgil, ori cu. Zoe Dima. Tre-
buia si Miscopeascd alt motiv de prelungire a se-
derii in Bucuresti. Trebuia sa intrebe de fiecare
in parte; si dea tiri politice din Bucuresti ceia-
ce n'o mai interesa de fel; si se prefacd veseld,
asa cum era inainte: sd-si pura 0 In glas, nota de
glumii de odinioari... Trebuia sd. mintd. Era clipa
cea mai grea a acestor zile grele. Fire cinstita, des-
dispretuiad lucrurile ascunse, Sonia nu putea
rdUcla aceastä crudd indatire a ,prefdcdtorlei.
Cind sfirsia aoeste convorbiri, rdsufla usuratä par-
ed de o mare povard. Dar indati inoepeau alte gin-
duri: S'a prefäcut destul de bine? Nu s'a trädat grin
nimic?
In citeva rinduri, Mircea Christian ti ceruse Noe
s'o vadi si ea II primise. Fostul subsecretar de stat
Ii diiduse ultimele stiri comunicase toate in-
grijordrile lui, la privinta sucoe3ului lui Dima in
afacerea furniturilor. Sonia Cruccanu, ascultase dis-
trati, pindi rind auzise numele lui Alexandru. Din
clipa aceia, rand efort, find voe i cbiar fini sd-si
dea searna, era numai urechi. Un insucces pentru
AleNandru Dirna? Cu neputimd. Dima stie ce face.
www.digibuc.ro
134 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

Dima stie sä calculeze la milimetru fiecare lovi-


turd. Se trezia vorbind cu chldurd, cu patirnd,
si chid Christian ar fi fast un adversar al lui
Dima, iar nu eel mai apropiat colaborator al aces-
tuia. 4i sinnea singele in obraz, in sfircurile ure-
chilor mici i trandafirii. Era stingheritä cä vorbise
asa de pasionat. Cobora bruse tonul i, eu zimbete
stinghere, cduta sd se scuze: ea 0 Virgil tin prea
mult la Alexandru si... fireste, la Zoe, asa ea ei nu
pot auzi euvintul insucces" in legdturd cu Alexan-
dru... in sfirsit, in legaturd cu ei amindoi, eu Ale-
xandru si cu Zoe!
In aceastd stare de spirit, citi Sonia in gazetd
interviewul, pe care Dima II dictase lui Gheorghe
Tautu. Il citi i il reciti. Fiecare frazd, studiatd in
oele mai mici detalii, era o loviturd de ciocan. Fie-
care frazd i-se intiparise In minte. 0 inaltä bucurie
Ii inväluia cald, sufletul: era fericitii eä Alexandru
li fäcuse aceastä triumfald reintrare...

Interviewul lui Dima stirnise vilvd in toate cercu-


rile politice. Era dupd opinia generald un aet
de mare abilitate. A filcut pe absentul", o peri-
oadd. Toti credeau ch.' a abandonat partida, eh a
cedat pasul". Unii, mai pripiti, Il socoteau invins.
Acum, apele Se linistiaerd. Dima reapärea, viguros
hotArit. N'a parasit lupta. A asteptat un rdspuns au-
torizat. A primit insulte i calomnii de presd, cari
nu-1 pot atinge. *ef de partid, este totusi dator sà
dea socoteald opiniei publioe pentru oe a inceput
lupta i pentru ce a täcut pin& actun...
Fraza ultirnd suna ca o amenintare grea.
Niculae Ivascu, Ministrul comunicatiilor, citi de
citeva o ri declaratiile lui Dima, asa rum citeá, asa
cum îi invga odinioard lectiile in scoald. Era dis-
de-dirnineatii. Ivascu îi pdstrase obiceiul de a se
www.digibuc.ro
SCANDAL 135

scula cu noaptea'n cap. Clod i e aduse oeaiul, iz-


bucni violent: Vreau liniste! Am nevoe de li-
niste". Era, in acest strigat, un ordin i o ru-
o poruneil i o implorare. Vroia sä desci-
freze acest fapt nou, aceastii nouil iesire" a lui
Dima. Vroia pdtrundä tilcul ascuns.
Ivascu crezuse ea lucrurile s'au rinduit. Fusese la
Primul ministru. Ii spusese cä afacerea furniturilor
este o afacere curatd. Ardtase eá a dat un comu-
nicat vestind aneheta, ea sá pareze" lovitura sefu-
lui opozitiei. Precizase ch." ancheta e condusà ehiar de
.secretarul general Dimitrie Grecu. Primul" ascul-
tase explicatiile la ineeput eu ràcealà, pe urmd din
ce in oe mai amical, iar la sfirsit ii spusese:
Bravo Ivascur Plecase fericit. Bravo Ivascu!
Asta nu i spus niciodatá In viata lui. Coborind
scarile Presedintiei de oonsiliu, îi amintea ed. in
§ooald totdeaunia, i se spusese: Prost esti md, Ivas-
eule!" Bravo Ivascu... Deci, secretarul general
Grecu 1'1 sfatuise bine. Nu-1 mai ura. Nu mai vroia
sd-1 urniteascd. Incepea sd-1 situtd de folos.
Primul" Il primise reee. Pe urind, 11 ascultase.
In fine, II felicitase... Dimitrie -Gram avusese drep-
tate... i deodatä, opozitia iiifamà adicd Dima
reapare, revine la asalt! A, Dortmul Dima Asta...
Domnisorul ästa, boernasul ästa, ce ar merita
In clip areia, Nieolae Ivaru era gata sá se ráz-
bune uric= impotriva lui Ditna: sd.-1 scuipe,
injure, sä.-1 Ce vrea donmul Dima? Ce mai
vrea? Nu i-a fäcut lui, lui Ivaseu
, 3
destule
nopti albe, destule zile rele, destule reasuri zbuciu-
Znate? Ce are eu el? Nu s'au intilnit niciodatä.
N'au vorbit niciodatd. El Ivascu, nu i-a fiieut
nici un ràu lui lui Dima. Atunci? Dece se tine
Dima de capul lui?...
Ivascu Ii aduse aminte ea' n'a bdut eeaiul. SunA
lung. Servitoarea veni intr'un suf let:
Da, oonasule?
www.digibuc.ro
136 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Ceaiul, fä, tirnpite...


Prii, gorut and 1-am adus...
Ivaseu îi anunti. Da, o gonise. Ei Ge, dack
a gonit-o? Sd stea la usä, cu ceaiul in mina.", sir as-
tepte! N'o pläteste el?
Cum sii astept, conasule? Eu a:tept, dar maiul
se rdoeste... Geai rem, cine-a mai pomenit?
Ivascu abia avù timp sii o injure, peste urnar
printre dinti, fiinded ,telefonul sunä lung. Un repor-
ter cunoscut il intreba dacd are de rdspuns ceva la.
declaratiile lui Dima. Tvascu se siniti mägulit. Alria
acum, va da lupta cu Dima. De-a dreptul. Piept la.
piept. Fatä in fatä. Toate aoeste &dun mägulitoare
ii trecurd prin minte intr'o singurd clipä. Cu u;u-
rinta de-a tine, ,citeva discursuri .pe zi in tot atilea.
adundri de mahala, Ivascu declamd in pilnia tele-
fonului:
Am luat cunostinld de declaratiile interpela-
torului... Cum? Da, da, alita: interpelatorului... Nu
pot cita numele acestui domn... Nu vreau! Tau fraza
dela inceput i te rog sal nu md mai intrerupi. Te
rog sa." scrii ce dictez eu i sä publici ce dictez eu.
Asa! Dela inceput: Am luat cunostintä de declara-
tiile interpelatorului. Contractul furniturilor B.C.A.
este o opera nationald, cu care ma mindresc.
Ivaru se gindi o Vroia sa-0 aducä arninte
oe-1 invätase Great., ce repetase Primului ministru,_
pentru ce prirnise faimosul: Bravo Ivaseu!"
Ai scns?
Da, Domnule ministru, spuse reporterul,
capätut celalt al firului.
Continua: Toate ,contractele, dela marea con-
cesiune Stroussberg si pind azi, au fost atacate de
opozitie. Toate au rimas Insi ca tuari acte in istoria
Rominiei moderne. Astept cu cairn i cu constiinta
impdeatii, judecata posteritälii. Atit. Si träesti...
Ivascu inchise aparatul. Un suds gras plutea .pe
buLele-i rdsfrinte.
www.digibuc.ro
SCANDAL 137

Servitearea ii aduse iarksi ceaiul. Ivascu ii spase-


amical i generos:
Bravo, fA.!
Ivascu îi &idea seama cA .oamenii nu trebue
mtmai certati, ci i incurajati...

De and murise Tancu Preda, nevastd-sa Eca-


terina nu-si mai venea in fire. Nu izbutea sa prinda
din nou Ural casei, rostul gospodäriei. Nefiind in-
dureratä, vroia totusi sa. para. $i nestiind cum
este" clad esti indureratd, nu stia ce trebue sä facA.
Zile le treceau. Nirneni nu venea spund ce pensie
are, cum stä chestia cu cbeltuelile de inmorrnintare.
S'ar fi dus ea singard la minister, clar nu vroia sA
parä interesa-td". Nelinktea zilei de miMe o eu-
prindea tat mai tare. Cu toata sgiroenia, eumpara
in fiecare zi citeva gazete, ea sà vadd ce se mai
scrie despre Tancu...
Despre Tancu, nu se mai scria niinic in gazete.
Dar despre afacerea Surnitmi lor se scria mereu.
Astfel, Ecaterina Preda citi interview-al lui Alexan-
dru Dirna. Nu se pomenea acolo nimic despre Pre-
da. Nici mticar spunea numele. Dar pentru Eca-
terina, afacerea furniturilor insemna Preda, iar Pre-
da insemna afacerea furniturilor. Preda plus aface-
rea furniturilor insemnau suta de mii, zestrea fetei.
Citind declaratiile lui Dima, publicate In mai tnabe
gazetele, cu fotografia lui, Ecaterina izbucni, fAra
lacrimi, cu O minie seacä:
Tic Mosul! Ce mai vrea? L-a ucis... Vrea sal
ucidd a dona card?
Vorbind singurA, Ecaterina gindia in sine:
Vrea sa ne la i band, dupd ce ni luat pe el?"
Gindul acesta lasa, rtu-i venea pe buze, In ea-
vinte, desi stia ea e singura in easa, cA n'are cine
www.digibuc.ro
158 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

itudd. Isi dddea searna cá trebue sá tiiinuiased baniip


fiinded atit i-a mai riimas pentm fatd".
Irina îi reluase slujba dela Radio, dupd putine
zile. Nu se mai farda, fiinded se viizuse in oglinda:
ii veaea mai bine"._nefardatä. Descoperise lucrul
acoesta eu uimire. Ii venea bine i doliul. Treoea
prin lume palidä, tristd, indoliatä §i.ajtepta sí vadd
va aduce ziva de 'Mine, in urma tuturor acestor
schimbad de fatadli.

La Sinaia, oomisia numitd de Dimitrie Grecu pen-


-tru anchetarea contractului de furnituri i alea-
tuitä tocmai din oei trei directori mai adine väriçi
in aceastd afacere, lucra... Adieä, directorii e-
niserd, potrivit ordinului dat de Grecu. Camerele
erau rezervate. Grecu im poftise la masd o masd
tthicinuità pentru Grecu, dar foarte bogatd pentru
cei trei direetori... Vorbiserd despre cdldura dela
Buoure§ti, despre räcoarea dela Sinaia, despre
pldeute, dar scumpe din tard, despre avanta-
jele viegiaturii In strdindtate...
Greeu spusese: Ei, in tara noasträ, dacti in-
cerci sd faci oeva, eti imediat lcwit... Ati vtizut,
contractul B.C.A., care..."
Cei trei directori se indignaserd profund. Cum
&I nu vadd? Au vdzut, au citit, au suferit... Deaceia
suntem inapoiati! Cine sä mai aibd curajul sá facil
ceva bun, and orioe initiativá este sabotatd, calom-
hiatä, contracaratd? A, ba nu!" rdspunsc
Grecu, cerind licheururi i igdri de foi. Nu.
Impotriva tuturor, trebue sa mergem pe Enid noa-
strd. Realizatorii s'au lovit totdeauna de negustorii
de vorbe. Vorbele nu pot distruge realizärile. Açi
citit eu toii faimoasa piesä a lui Ibsen, cu aoel
Solness, eu ace! constructor, cu acel orn al faptei..."
To ti. fdcurä semn din cap cá au citit-o, ca
www.digibuc.ro
SCANDAL 139

nu-i intrebe Domnul secretor general mai milli de-


cit atit...
...La sfirOtul mesei, toti erau de acord asupra- co-
municatului, pe care Dimitrie Green il redactase...
ca sa,tru se mai piardd timpul! Toti semnarä
comunicatul. Greea ruga pe unul din ei sá-1 clued la
redactia ziarului guvernamental. Se despärtirii cor-
dial, klar cu ,respect pentru secretarul general. In
drum spre garb.", ,toti spuserd: Forrnidabil indi-
vid, Great Asta!" Fiecare gindea pentru sine:
mare excroc! Nici unul nu indráznea s'o spund oe-
Comunicatul H. se parea salvator. Dupä a-
titea ingrijordri, aveau acum o hirtie oficialä. Ge
insernna zarva gazetelor, ce insemna gdlägia opozi-
tiei fatá de aceasta hirtie oficialii?" Nimic. Ilirtia
oficiald, cu iscälituri, cu stampild, asta era totul...
Pornird spre Buctuqti fericiçi, recunoscind cä
dacá Grecu a luat prea mult" la contractul B.C.A.,
meritA! Stie s'o invirteascd de minune... E mai
tare cleat ministrul!

www.digibuc.ro
IX

Elena Giuriadis, dupä oe determinase pe Ivascu


BA aeoepte contractul B.C.A., hi incasase parbea ei
din oomision, îi eumpärase o maina nouä un
splendid Lyncoln Zephir plocase in strOinä-
tate, cu tinárul ei amic" Bob Mogq. Femee lu
plind virsta, Elena Giuriadis era mai mult decit
frumoasä, era distinsii. Peste frnmusote, anli cari
tree lasä urrne adinci. Peste distinctie, nu. Prin sa-
loanele bucuretene, ea purta aceastri distinctie, in-
väluitii in surisuri abil distribuite, in cuvinte de
spirit, in gesturi de amicitie bine driimuite. Avea
destulä avere, ea sa poatä trOi ca cine i-ar fi .pIä-
cut. Ii pldeeau insa, mai multi bani deaf avea i mai
mult lux decit si-ar fi putut ingadui cu Tropriile
ei resurse financiare. i, cum nu punea prea mare
pret pe favorurile patului ei, aceeptase multi a-
rnanti, iar in vremea din urmä pe Ivacu, rotofeiul
Ministru al eomunicatiilor. Lumea n'o judeca aspru.
ea" Elena Giuriadis hi bate joe de Iva.,cu.
Ea inski tinea sà sublinieze aee-t lucru. Nimeni n'o
osindea. "foatä lurnea rldea de el...
Pretutinderd, Elena Giuriadis aparea intovär4itä
de Bob Mogos. Era cea mai reeentä slObiciune" a
ei... Mai -anat. decit ea, frumos, Malt, släbut, cu
pärul negru, cret, socotit de cunoscuti o secaturd
simpatica" sau un fleac agreabil", Bob Mogo,
dupä ce îi tocase putina avere motenitii, se hotä-
www.digibuc.ro
SCANDAL 141

rise pentru meseria de insotitor al femeilor fru-


moase", cum spunea el. Destul de inteligent ca sà
facg fatä unei oonvorbiri oarecare, ar fi putut sa
aibá o profesiune. Munca Msa nu-i plgoea. De soda,
ti intilneai trite() sear& la cinematograf cu o femee,
in altä searg la un match de box eu alta, peste trei
zile la un concert simfonic cu O a treia, tot-
deauna eu femei din lumea bung", uneori cu ele
singure, in alte dài,i 1 cu bgrbadi sau amantii res-
pectivi. In vrernea din urmal, ti acaparase Elena
Giudadis. Ea il luase si in straindtate...
Acum se intorceau amindoi in tarä. Masina strá
batea Ardealul. Bob Mogos era putin obosit, din
pricina zilelor trecute in masing si din cauza nopti-
lor, In marile hoteluri, cu Elena. Ea, cu o poftg
de viatá pe care anii nu izbutiserd ined s'o stingg,
era deopotrivä de vioaie i noaptea i ziva.
La granitä, au luat primele gazete ronninejti dupá
aproape cloud luni de zile de lipsá din tarä. Malina
gonea pe sosea, snb soarele de yard. Bob rnoAdia,
cit putea motäi in salturile masinei. Elena deschise
primul ziar: afacerea furniturilor... Nu intelegea
prea mult, fiindcg nu stia tot ce se publiease in
gmete Mainte de intrarea ei in tara. Ii clädea
seama cà, totusi, este ceva gray-. Era vorba si de
unul care s'a sinucis, Preda. Cine o fi? In timpul
dt s'a tratat", au trecut prin elegantul ei aparta-
went din Parcul Bonaparte mai multi... Erau i citi-
va directori clin minister, pe care i-a adus Dimitrie
Grecu... Gum Dumnezeu ii cherna? Ivanovici, Nieu-
lescu... Nu, Preda, nu era... Nu-si aduce aminte de
el. Ar fi iagrozitor sä fi fost ì Preda, Ge scandal,
ce birfeli ar porni dacd... Nu, Preda n'a fost...
In altd gazetg, citi declaratia lui Ivascu. In a
treia, comunicatul lui Green.. Erau gazete rdzlete,
din diferite zile, cu diferite eciitii, asá cum le gg-
sise la primul chiosc de ziare... Fiecare aducca ceva
nou. Dar din tot acest material, ea nu putea sg des-
www.digibuc.ro
142 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

lege firul afacerii. Cum a inceput? In ce stadiu se


aflä? Nu s'a publicat cleat atit cit are ea in mind?
Nu s'a pomenit de ea? Nu s'au fdeut arestiri?
Ivascu face declaratii. Grecu dà un comunicat. Tre-
bue sà fie ceva serios, ceva gray...
SA' se opreascä in .primul oras? Sà cheme la te-
lefon pe Ivascu i sit-1 intrebe? Dar nu poate in-
treba prea multe prin telefon...
Elena Giuriadis se uita la Bob. Patin palid, putin
tras la fatä, cu o mese" neagrd cirlion.tatd, care-i
scapa de sub pdhiria pusii ,strenglireste pe o sprin-
eeand, Bob moldia. Elena ill privi, cum ar fi
privit un cline de lux, o bund hainä de drum sau
orice alt accesoriu de cdldtorie. Nici o clipd nu se
gindi srt-1 trezeascd, spund ce a aflat din ziare,
ce ingrijoräri au cuprins-o, ce neliniste a pus stapi-
¡lire pe sufletul ei. Ii era destul cd-1 are ling& ea,
cA nu e cu totul singurä. i, cu un gest usor, ii
mingle obrazul, cum ai mingiia un animal cdruia
vrei crud. tol.u§i
Ma§ina ,gonea.
Elena spuse, 'asa ca sá audä soferul, dar sA mt
turbine odihna lui Bob:
Mergi cit poti mai repede..
Prea bine, Doamnd....

Chid se trezi din somn, Bob Mogos se freed la


ochi ea un copil. Elena nu-si putu stiipini un zimbet.
Ai dormit bine?
Te rog sà mà ierd cá te-am litsat singurä,
spuse Bob eu constiinta cd, intovdräsind-o, nu avea
voe sA doarmd.
Vai, Vai ce crimA! glumi Elena. lind
pare bine ea' te-ai odih.nit o
Bob 'ii lud mina, ca sA i-o sdrute. Mina ei era
rece. Abia atunci o privi i îi dete seama cd, sub
www.digibuc.ro
SCANDAL 143

zimbetul ei, se asccundea o stare de neliniste 0 in-


trebä cu o ingrijorare aproape profesionald, ce are,
ce s'a intimplat, .poate nu se sitnte bine? Elena
rhspunse cu stäpiture de sine ea nu e nimic., ,absolut
nimic", i fu multumità di Bob se ocupd atit de
atent de ea.
Cind intrara in Brasov, Elena Giuriadis porunci
soferului:
La mat!
Bob stia eh- nu se cade sit intrehe ceva pe nicj
ima din femeile, pe cari le intovärriesje.. Trebuia
fie ,atent drag-at" cu ele, dar nu indiscret".
Masitta stopd in fata postei. Elena cobori. Bob vru
sä o insoteaseä. Elena ii spuse cii nu e nevoe. SA
ran-rind In masinii. Ea va da un telefon la Bucuresti
alit... Bob fu multumit cd nu are nevae ad se
ridice de pe pernele moi. Era asa de obosit...
Cind cohort seärile postei, duprl oe vorbise eu
Bucurestii, Elena avea un pas agil, victorios i un
zimbet de multumire.
Eh, mon petit, asta searii raminern aid. Ne
vorn odihni...
ett un oftat de usmare, de eliberare:
Nu mai avem nevoe sii gonirn Ord la Bucu:,
resti. Pleedm miine dimireatd!
Vorbise la telefon cu Gfleell §i. intelesese ca litera-
iIe linistit deocamdata si cii nu trebut sii
aibä prea mare grije.
Elena simtea aoea destindere a nerVilor, care ur-
meazà und mari incorddri. Se lash.' .in voe pe pernge
moi ale masinei. Cind ajun.erä la Ifotelul Coroana,
cohort cu pasi semeti.
Peste douä ore, dnd intrit in restaurant, insotitä
de Bob Mogo.s, ca sä ia cina de seard, Elena diu-
riadis privea biruitoare peste lumea rinduitä la
mese. Iesirä in grädind. Era riicoare. Hotärird sä
mänince acolo. Orchestra data valsuri, lieduri, ro-
mante... Vinul i se parea bun. Totul era frurnos,
www.digibuc.ro
141 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

atitätor.. Bob mined mult. Elena II privea, fära skt-i


vorbeasea, fiinded ii eta deajuns sa-1 priveasea.
Ntunth eind venira cafelele dud cerurd coniac
-strain, Elena vutin ametitá
Mon petit, ti-ar fi parut rau sa" má pierzi?
Bob o privi atent i, cu o gravitate obligatorie in
glas, o intrebä ca pe scend:
Dece nu-mi spui ce te preocupd, ce te ingtijo-
reaza?
Nirnic, nimic... rdspunse Elena, zimbind In
lacrimi de mult,urnire. A trecut... Acum e
Sintern amindoi, aici... La nuit est Nu-i
asa?
Tirziu, eu caldura alcoolului in vine, se ridicard
Ada masa. Urcind scarile hotelului, Elena se räzimä
de bratul lui Bab si lui Bob ii placu iarài parfumul
discret i surisul fagaduitor al Elenei.

in timpul acesta, la Bueuresti scandalul .patolit


clipd, izbucnia din nou, cu mai rmiltä violenta,
din pricina interviewului provacator, prin. care SI.-
oolae Ivneu credea cd-1 ,;infundd" pe Alexandru
Dirna. To1i cei eari 11 cuno;tau pe seful opozitici,
stiau eh aceastd replied indrdzneatà va indirji pe
Dima, care constient de puterea de intimidare a
prestigiului sàu îi dpdra cu gelozie acest pre-
stigiu, aceastá armd cumplitd in luptele lui poli-
tice. Oricine il infruntase vreodatd, primise pe-
deapsa.
Indatá dupd aparitia declaratillor lui Ivascu, Dima
telefonase Bucuresti, lui Mircea Christian, sit la
Lndsurile necesare ca presa partidului s,i ziarele prie-
tene sà rdspuruld cum se cuvine" Mit;istrului
Gheorghe Tautu, intfun articol necru-
Wor, fdoea o sarje cumplitd impotriva lui Ivascu.
Era vorha de obezitatea acetu'a, de picioarele scurte

www.digibuc.ro
SCANDAL 145

çi indesate diformatie profesionald: omul a fost


'paint de prävälie..." de fruntea ingustä pe care
n'a incretit-o nicioclatd nici un gánd, de spatele
adus, incovoiat in hm.gul ..sir de umilirtle prin care a
trecut, ca sa ajungä uncle e. Deprins sä umfle bac-
Osul clientilor, In eirciuma paternd, a transformat
biuroul ministerial intr'o tejghea, ca sh incaseze de
data asta, nu un simplu bacsis, ci un spell de citeva
zeci de milioane. Dinco!o, in cabinetul ingust
cochet din spatele biurouhti, o femee de moravuri
usoare, dar de afaceri grele grele pentru con-
tribuabil ii pindea ,partea de comision....
Tautu termina cerind trimiterea intregii bande la
Váciiresti. Catuse multe pentru toti si nu uitati: o
pereche de ciltuse mari, largi, cuprinziitoare, pentru
ilinil butuciinoase ale lui Ivascu".
Celelalte ziare, sub diferite forme, subliaiau ina-
bilitatea lui Ivascu, cart isi provoacd adversarul".
Caricatura ministrului comunicatiilor aparea in
toatii aceastii parte a preei.
In biuroul lui, Ivascu trdise o diniineatd infiord-
aboare. Primul articol 11. infuriase. Injurase, dupd o-
biceiul lui, pe autor i, fiindcd autorul nu era de
fatä, injurase pe seriAtoare. Dupd al doilea artiool,
se ridicase din jilt si sträbdtuse indiperea odatd,
de cloud, de zece ori, cu pumnii strinsi, cu capul in
pirpt... Cind viizu c'd mat toate ziarele se agate
de el, nu mai avu nici puterea de a se infuria. CA-
zuse lat pe canapea i privea prostit, in gol, in
timp ce ginduri dezlinate Ii treceau räzlete prin
Ce-o ea' zicd Primul?" Oare o sä-i ia por-
toioliul?
Prin fa.ça ochilor, ii treceau rind pe rind, silueta
de senior a lui Alexandru Dirria, profilul distins al
secretarului general Dimitrie Grecu i chipul fardat
eu cochetärie al Elenei Giuriadis. Acura, se simitea
strain de toti acestia. Era i el incredintat cä, toti
trei, si-au bdtut .joc de el... Ge cautä el in. lumea
10
www.digibuc.ro
146 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

kr? Ii dädea searna cä nu se poate descurca in


toate 4.de incilcite, intinse de acesti trei dusmani. 0
tristete mare Ii navai In suflet.
Omul acesta, deprins.sä lupte, sA-si croiased drum,
sä räzbatd, sa loveascA, s doboare, se simtea
acum mic si invins. Printre fälcile inclestate de
urk, tisni o Injuriiturä masivA: .... de pew-
venghif"

In clipa aceea, Elena Giuriadis inträ in biuroul-


lui Ivascu. El nu vázu nici rochia usoarä, de aril-
neatl, care-i reliefa formele. Nici nähirioara co-
chetà, putin plecatii §-teengAre§te pe o sprinceand. Nu
simti nici parfurnul discret, care se rAspindi ca o
undit neväzutä si cu atit mai inväluitoare in odale.
and Elena ii intinse mina albA, cu degete lungi
subtiri, eu unghii trandafirii, ascutite, Ivascu îi
vid pumnii in buzunare i intrebà cu o voce ma-
buità de minie:
Ce mi-al facut, Madam?
Elena intelese cA lupta va fi grea. Prevdzuse,
lucrul- acesta. 5i cu acea cunoastere a oarnenilor, po
care i-o asigurase instinctul ajutat de o lunga ex-
perienp, îi alcdtuise micul ei plan, de a cdrei
mt se indoia de fel. Zirnbetul, pe care si.-1 con-
fectionase in clipa in care päsise pragul biurouIui
se stinse brusc, ca la carnandh. 0 usoard undà de
tristete ii intunecd privirile. Cu o voce gata
izbucneased in plins, Elena spuse:
Frumoasa primire... foarte frumoas'd I Asta
dragostea, astea Içi sunt fAgAduelile, da?
Ce dragaste, Madam? Ce prirnire? Ce fagA-
dueli? De fleacuri d'astea irni arde mie? Stil in oe
pirjol rnä perpelesc eu? 5tii ce präpdd e aici? Ai
citit poredriile astea?
Ivascu se indbu§ea tipind, biitea cu dosul palmei
in teancul de ziare din dirnineata aceia, alerga din.-
www.digibuc.ro
SCANDAL 147

tr'un colt in eeldlalt al oddii. Elena IT ldsd sd-§i


consume furia. stia eà clupd aceea, eu atit rnai upr
ti va fi sä-1 biruiascd. In adevdr, furia lui [va.:§cu se
stingea inect, ea focul. Doborit de propriul lui erort
fizic, cazu iarài pe canapea. Nadu§ala Ii curgea in
§iroaie pe fata grasd i congestionatd. Abia atunci,
Elena se apropie de el §i, cu o duioie impusd,
care labia izbutea Miring& repulsia fireascd,
il minglie pe frunte:
IJite dun î fad eau, singur... toemai arum,
cind e nevoe sa hl calm si rece... Gopil mare cc
Ivwu inchise ochii. De atitea zile, de and izbue-
nise afacerea furniturilor, se simtea sing-ur, päräsit,
sträin intio lume care nu era a lui i ale Cdrei
rosturi rämineau incileite i aproape tainice, nentru
putinta lui de intelegere. Pentru prima data, simtea
o mingiere i auzca un euvint de l'rnbdrbiltare.
Elena Giuriadis scoase din po§etä batista
Uward, parfumatá i incepu sit §teargd niidue,ala dc
pe obrajii ministrului. Parfurnul se risipi in. jund
lui Ivaseu. Nädle i se dilatard. Respira adine: era
parfumul ei de totdeauna, care-i amintea noptile
lor de dragoste, inclestarile violente.
Elena Giuriadis îi zimbi in gind: §tia cà, din clipa
accia, a biruit. Cu aceia§i voce insinuantd, in care
grija maternd se imbina cu duiosia iubirii, amindouä
bine simulate, urmd:
ce s'a intimplat? Un scandal politic .. Ei i?
Dar a fost rninistru mare, ministru acriv, ministru
care sd facii eeva pentru biata tard i care sä nu
fie ataeat si insultat? Brdtianu, Alecu Gonstanti-
nescu, totri, n'au lost aeuzati, ea i tine? Ei,si?
S'au präpddit? S'au ascuns in gaurd de ,.,arpe? Nu.
Au luptat, au biruit...
Iva§eu asculta ea in vis. Parfumul antintitor al
atitor desfätäri, atingerea minunatá a miinii
vorbele ei spuse asa de fmmos, totul ti &idea
curaj, II fiicea sd vadd viata cu incredere. Cum de-§i.
www.digibuc.ro
148 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

Inchipuise, o clipd mai inainte, ca e un orn nimicit?


Elena Idmurea foarbe bine lucrurile: Chiar
Brätianu"... Asta li placea mult. De n'ar uita,
.s'o spina la CamerA, 'chid va rdspunde lui
Dima... 0 sä hied o impresie tedbild! Elena e foarte
desteaptd.... Si, in timp ce el fiicea aceste rellexii,
Elena vorbea mereu, blind, duios, incurajator:
Dacä voiai sA fi scutit de calomnii, trebuia
sä nu fad nimic la Minister, sà expediezi hirtiile
curente i atita tot, sd nu se vorbeascd de fel de tine
si a doua oard, nici sä. nu ti-se mai incredimeze au
portofoliu, sub motivul foarte just cd ai fost inca-
pabil. Ti-ar fi pldcut? Nu, dragul meu... trefme sA
luptdm... Nu esti singur. Suntem doi. Donmul Dima
vrea luptd? 0 va avea. i o sa vedem noi cine \ a
bimil 0 sd vedem... Deocamdatd, are pe
un suflet: pe bietul Preda... Asta nu-i putin! Asa-
sinul...
Ivascu rìdicä mida grea i butucdnoasA, ruing-lie ca
tirniditate degetele fine a'e Elenei i murmurä.:
Iartd-md, Elena... Te rog sa md iert,i!
dupd atitea zile de frrunintare...
Elena ii acoped usor gura:
Taci, tam.. Te inteleg a§a de bine! Te-ai frd-
mintat singur, erai enervat... Ei bine, am venit, amn
venit ca sä te apdr, copil mare oe esti! Est.i
Ivascu dddu din cap, zimbind prostese. Se ridich
si îi imbrAtisii indelung i apdsat amauta. Elena se
desprinse uskr din bratele grase i Midusite ale Mi-
gaistrului:
Acum, sd fim
Ivascu stärui mult, eu o privire care vroia sa
fie strengdreascd, dar era nurnai grosoland. Elena
spuse, zimbind atildtor:
Nu acmn.... Trebue sii vdd pe citiva oameni, ca
sä pun nisica rinduiald In incurcdtura asta! A, dacd
www.digibuc.ro
SCANDAL 149

as fi fost dela 'Meerut in tara, lucrurile n'ar fi ajuns


aici... Pe disearä, .dragul rneu...
Ivaseu o conduse rind jos, la iesire, ea mr cline
credincies.

In aceiasi dupd amiazd, Elena poftise la ceai re


inginenil Dimitrie Grecu, pe deputatul Tomescit
pe senatorul Carian, care se intorseserd i ei din
strAindtate. Ea simtea ea" primejdia e mare si vroia
ea aibd o consfätuire eu cei cu care imphrtise comi-
sienut
Bätrinul Carian sosi eel dintliu. Rosu la chip,
gras, vulgar in vorbii, mincácios, betiv i cunoscut
amator de fetite" cum spunea el insusi, Carian Ii
spuse limpede parerea:
Vorbim intre noi, coana Eleno... Eu am intrat
la grije mare. Eu sunt vulpe barind... Am vazut
multe d'astea in viata mea, dar asta mi se pare cam
albastrd. Grecu, in Iiicomia lui, a luat un comision
prea mare. Comisionul lui ne trage la fund pe
Pe urma sa nu fie cu suparare, s,i mata te-ai cam
repezit la gologani... Nu zic ea n'aveai dreptul.
Fiirk" mata, nu se facea treaba. Dar vezi, and iei
bani multi, se vede de departe. D'aia eu am prim-
cipiul meu: afaceri multe i mici. De data asta
mi-am cAlcat principiul si lard, nu-mi miroase a
bine... Pe urmd, am avut ghinion i eu dobitocul ala
de Preda, care s'a sinucis asa, ni tam, ni sam...
Curat ca prostul din bae... 0 sa vie chestia in parla-
ment. Cine sit ne apere? Ivacu.? Mata stii mai bine
ea mine, cà e un dobitoc. Ivaseu contra Dima... Ii
face praf Dima. Eu sunt foarte pesimist...
Sosi i deputatul Tomescu. Om de afaoeri,
membru in citeva zeci de consilii de administratie,
prieten de casa al marilor bancheri industriasi
din Bucuresti, Tomescu apropia in conditiuni destul
de bune cincizeci de ani i un frifmos numär
www.digibuc.ro
150 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

de milicane. Carian îi spuse pe scurt, punctul de


vedere. Tornescu 11 ascultii,, privindu-1 cu dispret.
Apoi, intrebd citric:
i ce, vrei sd ddm banii inapoi?
Carian îi sdltd burta, in senm de indignare:
Dacd mA iei asa... ma rog: vorbim serios sau
ne jucdm?
Tomescu il bâtit pe urnär amical:
Nene Cariene, eu vorbesc serios cu Dumniata
numai despre Afaceri vorbesc cu coana
Elena i cu Grecu...
Cind sosi i secretarul general Great, Carian iz-
bucni:
iatd... A venit i Dumneahti. Vorbiti!
Ei,
Sd aud i eu ce seofald facetil
Tomescu incepu, pretios i studiat:
Ascultd, Green, situatia e sedoasd. Nu spun
gravA. Cel putin, nu Med... iii bine cd. eu nu ounose
detaliile afacerii. Ai tinut s'o tratezi direct, dupii cc
ti-am adus oferta. Te-am ldsat. Acura insd, spune
lirnpede: poti sà te aperi?
Dimitrie Grecu, enervat de insinuarea cA, tratind
direct, si-a majorat comisionul (enervat cu atit
nrài mult, cu cIt aceasta era realitateal, se stäpini
li iimbind rduthcios, spuse:
Vrei sA repeti. intrebarea?
Cu pllicere, rdspunse Tomescu indrdznet:
Poti sà te aped?
A! Esti ingrijorat pentru mine... Ti-e team&
di nu voi putea sd mA apdr... vorbi Grecu, apd-
sind pe fiecare cuvint, cu minie retinutd.
Ha-ha-ha! izbucni in ris bdtrinul Carian.
Una la mind... Poftim, spuneai cd afaceri discuti
numai eu Grecu. Discutd Tomescule, discutd...
Elena urmdrise, tdcutd, scena. Intelesese foarte
bine, din intepdturile pe care si le aruncau turtul
altuia, cA toti trei complicii simt prilnejdia i ed. de
pe acum au inceput sä se schiteze gesturi de desoli-
www.digibuc.ro
SCANDAL 151

darizare. Dacd acum, in fata unei ce§ti ae czai, i§i


-aruncd sdgeti de felul acesta, Milne la parchet,
doamne ferete! se vor invinui reciproc, scan-
dalul va izImeni violent OL vor intra toti la Vdcd-
re§ti... Toti. i ea? Elena simti un tier pe
Ora spináriì. Interveni, vddit needjitd:
Dragii mei, am impresia eà ne jucana cu focul.
V'am chernat sd exanundrn situatia, care ne pri-
ve§te pie toti. In loc sà o facem serios, polemizdm
unii
Tomescu intrerupse brutal:
Pardon! Situatia ne prive§te, dacà vrei, pe
toti, dar pe fiecare inteun fel. Eu sunt avecat, am
incasat un onorariu pentru o firmd, care mi-a cerut
o consultalie asupra unui contract... E foarte simplu.
Lecrea avocatilor 5 care...
Senatorul Carian se gindi cu piinere de rdu ea' el
nurnai profesor de latind. Fdcuse un an la drept.
Dece dracu nu-§i trecuse licenta? Ar fi putut sptme
el ed... Dar tocmai,atunci, Grecu se ridied i in-
virtind snurul monoclului pe deget, se apropie de
Tomescu. Mergea ineet, ea sà punä o pauzd cit mai
mare sublinieze cit mai viguros replica. Se
twri la unyas, in fata deputatului indrdznet i spuse
apdsat, cu cloud strafulgerdri de otel sl de urd in
priviri:
Ascultä, Tomescule! Nu-mi plac oarnenii, care
i§i aduc aminte cà sunt avocap, tocmai in antica-
mera judecdtorului de instructie! Dacá toate nl-
dejtlile tale se intemeiazd pe aceasti penifrild ex-
plicatie, nu te pot felicita. *tie toatd lumea el
pledat odatd in viata ta, cit n'ai semnat un act de
notariat i cà ai, chiar pentru afacerile tale curente,
avocat phi& lunar... *i szi mai stii un lucru To-
mescule: n'am pottd sit meditez in singuatate la
Vácirresd. Prefer sd joc ecarte cu -tine. E clar?
Tornescu se Tidied furios:
Dupd ce ai luat partea cea mai mare?...
www.digibuc.ro
152 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

Grecu replica hotdrit:


Pentru eh eu am facut afacerea. Vrei s'd sti un
lucru: i atit eit ti-am clat, e prea mult pentru ceiace
ai fäcut...
Cum? räcni Tomescu, cu ochii iesiti din or-
bite.
Carian si Elena Giuriadis intervenird in acc1a2
timp. Era nevoe de bund intelegere. Mai mult
decit oricind. Daca primejdia e mare, cu atit mai
virtos. TOITtesC11 a fost violent. Dar 0 Grecu a in-
trecut mdsura. Sfaturile aeestea veneau, repecl.,
dela Carian si dela Elena. In eele din urma, Ca-
rian sublinie cu bonomia lui vulgartr:
ce dracu tot vorbitr, neicd, mereu de
Vächresti?... Dati-o dracului de treabil!
eobiti... Vdedresti in sus, Vircdresti in jos... Doamne
fereste! i Carian Ii lieu de trei ori senmul
crucii, ca i and ar fi vrut sii alunge .pe Necurata
Dimitrie Grecu, f iirä sä se uite la Tomescu, îi
ceru 601171C fatà de Elena, pentru scena penibilii
earei vind msi n'o .purta el. Apoi dadu toate asi-
gurdrile este sigur pe Cunoate perfect
afacerea. Nu poate fi stabilità nici o vinovdtie.
ruat toate mgsurile de precautie. Existä o sin-
garb: primejdie: prostia lui Ivascu, ministrul... Ii va
da discursul scris. Cu toate anestea... A, dach ar fi
el insusi pe banca
Carian glumi vulgar:
De, mid Grecule, cam greu sii te Led mini.stra
tocmai cu ocazia asta...
Grecu trecu usor peste intrernpere. Ceru tuturor-
solidaritate. Este nevoe sii se vadd eit mai des in
zilele acestea. Apoi, îi lud rimas bun dela toti..
Tomescu ii intinse mina in
Chid rimase singura, Elena Giuriadis avu senti-
mentul unei mari ingrijordri. Scirtiie, scirtiie riu
îi spuse ea nemultumiti. Ce oarneni mici, ce
oameni miei!"
www.digibuc.ro
-x

Alexandru Dima hotäri sä punä capät vacantei


petrecute la Marnaia i sä" se intoarcd la Bucumri.
Trebuia sä conducd personal actiunea ineeputii. Aa
spusese edtre Zoe 0 Virgil. A§a ii spusese lui in-
sui. Nu vroia sà-0 mkturiseascà nici mkar in
taind, eh' aceastd hotärire de reintoarcere fusese tu-
riuritá oovir0tor de abseMa Soniei Cruceanu, care
nu vroia sä mai revind la Mamaia.
Cind i-se vesti la telefon ea Alexandru, Zoe 0
Virgil parasese plaja, Sonia fu cuprinsd de o mare
spaimrt. Ce le cheva zile de singurdtate träite in
Bucureoi, dacä nu izbutiseed lin4teascd tu-
muliul sufletese, ii ddduserä totu0 un rdgaz. Putuse
vorbi cu ea ins60. Acum, fi era la.§a de grea sä se re-
gdseascd intre barbatul ei, intre prietena ei i sa-1
aibd pe AIexandru in fatd ! Luit hotärirea sä Pleoe
pentru mai multd vreme, la Paris. Virgil va trebui.
sä ramind in Sara, din pricina campaniei de rästur-
name a guvernului, pe care o incepuse Dima. Cu
atit mai bine! Va fi singurä 0 are nevae de sin-
ffurdtate...
Sonia trebui toru0, sd le iasd in intimpinare pe
peronul Gärii de Nord. Era o dimineatä ineguratà.
de inceput de toamnä. Soarele nu mai avea putere.
Razele lui se strecurau obosite, printr'o ceatä sub-
tire. Era in acr o died de tristete. Sonia se.plimba
enervatä pe peron. I0 simtia miinile red i obrajii
www.digibuc.ro
134 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

infierbintati: asa era cu ani In urma, la Foald, in


zilele ernotionante ale examenelor. Ar fi vrat sä-§i
aprindii o tigard, dar nu-i plaicea sa atraga atentia
celor din jur asupra-i. Cind vazu locomotiva la ca-
piitul celalt al peronului, spintecind rnajestuoasa
aerul, Ii auzi svicnetele inimii. Hothrit, trebue sä
piece la Paris... Aici traeste ca'n iadl
Virgil Cruceanu cobori cel dintiiu. 0 imbrat4e.
Ea parch' niei nu sir4. imbrat4area. Avu chiar un
scurt gest de retragere, de care se spAiminta sin--
glued. El spusese ceva, dar ca nu-1 aunse. Ii vijiiau
urechile. Zimbise aja., In gol, firra sa §-tie de ce,
poate pentru cà instinctiv Ii dddea searna cá trebue
sA zimbeasca.
Zoe Dima cobori indata, o sdruta i o mustra cu
bunatate:
Tradatoare! Pleci i ne lai acolo...
Dacd ai ti, Zoe... Am atitea incurcalturi
Trebue spun...
Sonia vorbea §i. nu-si recuno§tea vocea. 'Cu atit
mai mult, Ii sporia spaima. Nu se va trAda printeun
gest, printr'o inflexmne a glasului?
Alexandru Dirna se ivi deodatA, pe peron. Chid
coborise? Sonia nu bagase de seama. Alexandru Ii
sdruta mina i Ii spuse in gluma, cu. cea mai de-
plina stapinire de sine:
Inte leg, la urma urmei, sà fugi de noi... Dar
sA fugi si de Virgil...
La ie§irea din garA, se desparra. Zoe si Ale-
xandru plecarà in majina lor. Se inteleserä sd se
revadd seara, la masa Sonia venise cu mica ei ma-
Oat. Se ureá la volan. Virgil se ghemui ling-a ea.
In drum, Virgil o intrebd:
Ai aranjat tot ce aveai de aranjat? Ai scapat
de griji?
Da, dragul meu. Tot. Acum sunt
Numai cà nu md simt tocmai bine.
Am remarcat, spuse ingrijorat Crucoanu.
www.digibuc.ro
SCANDAL 155

Sonia tresäri, din ce in oe mai infrieo§atd:


Nu-i nimic gray, dragul meu... Cred cá marea
nu mi-a priit anul acesta. Sunt asa de plictisitd...
a§ vrea s. plecam put-in la Paris, dar má gin-
desc eä tu nu vei putea pleca... ti, oampania de
riisturnare. Nu putem sa-1 läsäm pe Alexandra sin-
gur de tot...
Ma§ina se strecurase, vioaie, prin välmájala de
pe Ca lea Grivitei i strabdtuse Piata Victoriei, care
era goald i trista in dimineata aburita de inoeput
de toanutd.
Acum erau hi Parcul Filipeseu. Strazile drepte se
aliniau goale ,si färd viatd. Frunze galbene eddeau
ye asflat. Virgil intrebd putin soväitor:
Ai absolutá nevoe de Paris?
*tiu eu, dragul meld Presitnt cä mi-ar faoe
a§ vrea sh." vad §i un doctor... Inima m'a
supdrat putin... A, nu, nu te ingrijora, nu e nimic
gray. Patin de tot. Dar §ti, nu pot läsa lucrurile
Virgil, nelinistit, oeru detail Paate ea a fumat
prea mult. El i-a spus totdeauna sd se suprave-
gheze... Fireste dacd e nevoe sä meargd la Paris...
Dar cum sko lase singurd? Ea n'a trecut niciodatil
frontiera singurä. In tara, da... Dar in strandtate?
Ar fi mai bine sa vorbeased el cu Alexandru;
spund cä...
Sonia intrerupse cu seriozitate:
Nu, drágul meu*, asta nu... Mä opun categoric.
tì bine ca Alexandra este extrem (le impresionabil
tu timpul luptelor acestora. Biata Zoe, la fel. Nu
putem sä-i läsdrn singuri... Mai bine, rdmin i eu.
ateva saptamini 11.11 inseamnd prea mult. Ti-am
spas ea nu e nimie gray... Voi a§tepta.
Virgil ti marturisi ingrijordrile. Era cert c gu-
vernul va cddea. Va fi chemat Alexandnt. Vor veni
.alegerile. Cine §tie and vor rnai putea pleca. Mai
bine, acum...
www.digibuc.ro
156 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Nu, nu... Vom mai vorbi... rhspunse im-


pAciuitoare Sonia. Pricinuise discutia in drum, pen-
tru ca. ii era mai u§or: conducind ma§ina, nu avea
sä suporte privirea lui Virgil; trebuia numai sA-1
asculte. De privirea aceasta blindd, li era teamd ca
de o mare mustrare.
Chid ajunserd acasd, Virgil îi comandA baia.
Sonia fugi in dormitorul ei. DupA o alit de grea in-
cordare de nervi, izbucni in plins un .plins din
plin

...Peste trei zile, dupg. un lung §irr de me§te§ngite


istovitoare intortocheri, Sonia izbutea sa piece
singura la Paris.
Alexandru Dirna, prins In virtejul .politicii,
intrevederi, dejunuri, informatii §i. toate celelalte
nu &Rase despre hotarirea aceasta decit in ultimul
moment.
dar, pleacd iarrt§il Sárman suflet chinuit...
Alexandru avu un mare sentiment de mild. Pentru
Sonia. Pentru el insu§i. I§i &Au searna cä trei
zile, abia a avut timp s'o vadd, inteo searii, la mesa%
eind? A, in seara zilci, in care au sosit dela Ma-
maia... Il multumea totu§i gindul &A este in acela§
ora§ cu ea. In fiecare zi 1.0 spusese, cA are sA mintue
toate aceste intrevederi i cA are s'o vadA 1.n lini§te...
SA ia ceaiul la ei... SA vorbeased... S'o audd vor-
bind... In fiecare zi, se iviserd noui
oeruserä audiente, pe care trebuise sd le
acorde. Zilele tree fulgerAtor de iute. Se trezea, färd
sA. oie cum, la noud, la zece seara, cind valetul a-
nunta pentru a treia card:
Doamna vA a§Leap-tA la masA...
Ziva, in zbuciumul neintrerupt, nu simtea golul
vieçiì lui, nu simtea zadArnicia tuturor luermilor,
pe care le savir§ia peste zi. Dar noaptea, incepeau
gindurile... Ce a -Lent toatá zina? Pe cine a.primit?
www.digibuc.ro
SCANDAL 157

Pe Cutare... Ce i-a spus? Nimic sau aproape nimie...


Toti ace§tia yin numai s'à vadd &ed. Patronul" e
bine dispus, dacd ii pot cid inteo priyire sau interm
zimbet data venirii la putere. Se simte din ce in ce
mai singur. Atida nameni Il ineonjoard, atitia tree
prin fata lui, 11 lingu;esc, il tärnîìazà i, totuO, in ee
vastä ì penibild singurdtate trdete...
Iatd, acum Sonia pleacii. Nu va mai avea nici
{Wear iluzia cá ea este aid., in acel a. ora, cu 'el §i
miine, eternul miine... o va revedea, ii va
vorhi.... acum §i. mai singur.
Pe peronul gádi, cind Sonia Ii intiase mina mica',
Mexandru Dima Ii spuse limpede i gray:
Irni pare foarte rdu ea." pleci tocmai acurn. Sii
-§tii cä imi vei Iipsi foarte mult, Sonia.
Emotionatd, cu vocea scüzutii, Sonia rdspunse:
eu regret boarte mult cA trebue sä plec, A-
lexandre...
Degetele ei reci §i. nervoase tremurau in mina lui
Alexandru.
Virgil spuse glumind:
&aide, haide, pared n'o sa ne mai vedem.
Zoe imbrätisii in grabd.pe Sonia, care sdri mica
§i.sveltd pe scárile vagbnului. Trenul porni
in aceitti
Dima privi o clipd o miniaturd de batistd, care
flutura uvr la fereastra unui vagon... Apoi intor-
eindu-se cdtre Zoe si Virgil, le spuse:
Nu vd supdrati, dragii mei, dacd. vA pdräsesc.
Am citeva curse urgente... Zoe, te va conduce
Virgil acasii.

...Singur In ma§ind, Alexandru Dima porunci


scurt:
La I3dneasa...
Inserarea de toamnd coborise ..pe Sosea
agatase intunerecul in copacii din ce iít ce mai
www.digibuc.ro
158 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

desfrunziti. Masina gonea; soterul stia ea' .Dornnului


presedinte li place viteza". De data aceasta insd,
Alexandru ii spuse sà meargd incet.
I se pdrea ciudat eà nu se ,g-indeste la I-Arnie. Nici
mdcar la Sonia. Imaginea ei ri dispärtise din minte.
Abia dacd vedea in intuneric un punct alb; o batistd.
micd, usoard... Aar. Nici la Virgil. Nici la Zoe. MA
la afacerea furniturilor. 0 ceatd se rinduise, grea,
peste spiritul lui. Ayes, in aceastà totald lipsd de
&dud, numai o senzatie: o senzatie de impovdrare,.
de apdsare, de indbusire. I se pdrea ch." s'a sfirsit
ceva. Un lucru insemnat din viata lui. Un lucru pe
care II regret:it .;;;i pe care ayes impresia neldmuritd
eà nu-1 va mai regäsi niciodatd. E stupid sd. gIn-
deascä asa. Sonia sse va intoarce. Peste doud. 643-
Peste o lunä. Zilele tree rejpede in virtejull
luptei.
Dar gindul acesta reconfortant se risipi repede.
iardsa simti acelas gol in spirit si aceiasi scrim*
de final tragic. Nu putea sii suf ere senz.atia aceast4,
care-1 coplesea, care-1 nimicea. Se stradui sá se gin-
deascii la Sonia. Da, toanma pariziand e minunatd.
Se deschid teatrele. Se intoarce lumen din vilegia-
turd. Reincepe viata de zi i de noapte. Acolo, nu te
cunove nimeni. Cu cità bucurie tinereascd ar rdtdci
cu Sonia pe strdzi, prin,pareuri, pretutindeni. Sä nu
te mai urmdreased toate privirile, sd nu mai auzi
mereu: Uite-1! L-ai vdzut?"
Cind ajunse la Otopeni,, Alexandru nu mai vtizu
lurninite mici din ,timpul verii: micile restaurante
se inchideau de vreme acum... Bteii indrhgostitil
Gind de licean, spuse cu ciudd Alexandru.
Dar indatd, se iertd ea o auto-indulgentd, care-i
aduse un zimbet pe fatd: Viata! Da, viata...
Cob ori geamul. Tin val de aer rece i urned näväli
In cuprinsul masinei. Respird adinc. E bine... Dar
la ce se gindea? A, la toamna pariziand... La urma
urmei, i asta e stupid! Uncle o fi Sonia acum? De-.

www.digibuc.ro
SCANDAL 159-

sigur, ia masa in vaganul restaurant. Atitia oameni


o pot privi in clipa asta. Cei mai multi o vor privi
cu indiferentd. Sonia nu e frumoasd la vedere. Tre-
bue sil tii sk-i descoperi farrnecul.
Vdzu vagonul restaurant luminat. Cdlittorii la
mese. Sonia singurd, cut gindurile ei... Gindurile ei,
da, fireo.e. Trebue sá se fi främintat mult. A fugit
dela Mamaia, aici. A fugit de aid, la Paris. Fugo
de Destin. De viat.ä. Cine stie ce-i va mai aduce
Destinul, viata?
IarA0 fu nävälit de tristetea unui mare sfirOt.
Dece, dece aceastä senzat,ie? E parea mai mult deck
o despartire. E pared o moarte... Un fel de moarte...
Un inceput de moarte...
Majina coti la dreapta intrá in padurea BA-
neasa. Sub lumina becuribir electrice, eopacii apA-
reau aproape goi, fantomatici, tri§ti. Se profilau o
clipa in fata farurilor ìi, apoi. dispäreau. ca i dnd
ar fi vrut ascundd In berna, trista lor goliciune.
La un colt de alee, e ma0nä sta locului. Sofeurul
coborise i fuma. In treacät, Alexandru vázu in-
Bunten silueta unei femei, care-0 räzitnase capul pe
umärul barbatuhti ce o insotea. Ochiul lui in-
registrä imaginea, dar spiritul lui absent 'o percept'
tirziu. Intoarse eapul sá vada inch' odatä scena. Dar
rna0na cu eei doi indrägostiti rämdsese In urarä, in-
gbitità de intunerec...
acre a venit tocmai aici, uncle este atita intu-
nerec si atita tristete? Ar fi fast mai bine sii.vada
lumina, oameni... i totusi, se simtea atras de de-
corul aeesta. Cu eh il intrista mai mult, cu atit Il
atragea mai tare. Ciudat! Vointa M de odinioarä,
marea lui energie l-au päräsit? Se lasa in voia sen-
Latiilor, In voia unei singure senzatii: aceia ch." totul
s'a incheiat, cá totul din clipa aceasta inainte
este färd de roles... Dar nu e adevArat!
Se strAdui sä se gindeascdi la interpelarea, pe care
urma s'o rosteascA pest& citeva zile, la deschiderea

www.digibuc.ro
160 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

sesiund extraordinare a Parlamentului... Camera...


incinta lojile pline... §-tie foarte bine cum
va fi... §fie foarte bine ea total se va sfir§i prin cä-
derea guvernului, cá va fi chernat sii alcätuiascri noul
minister, dar lucrurile acestea i-se par naturale.
Se certä eu asprirne: a ajuns un cabotin al po-
al tribunei, adicä tacmai ceiace a dispretuit
totdeauna. Sonia va citi interpelarea la Paris...
Brusc, îi aduse arninte de Elena Gimiadis. 0 cu-
coscuse vag, de mult. Nu ;i-o mai aminte te. Bietul
Ivascu... In fond, nu are nici o vind. 0 mbe.,te.
Ea i-a cerut a rezolutie. El i-a dat-o. Are sa-1
4crute, cit va putea mai mult... Iar despre ea, bine-
inteles cä nici nu va pomeni....
Ghidurile it alergau acum, fárá frhiä. I1i aminti
de sinuciderea lui Preda. Nenorocitul! Citrt desnä-
dejde trebue sä se cuibrtreascä inteun suflet, pentru
ca omul sii ajungä la sinucidere? Intrebarea aceasta,
atit de simplä, 11 frännintri de mult. I s'a spus
pe urma lui Preda, au rituals femea i fata bd.... De
Indatä ce va lua puterea, le va da un ajutor in-
Bemnat. 0 spue lui Virgil sii se ocupe de chestia
asta, fire;te un sii jigneascá pc cele cloud femei.
Virgil, cu bundtalea lui, e cel mai nimerit...
4Virgil... In clipa aceasta nici nu-1 mai privea ca
pe birbatul Soniei. Gindul lui ii despärtise de mirk
Virgil era un bun orieten. Sonia era Sonia. Fiecare
-de sine stätätor. Lucrul i-se pirea natural. Ce va fi
dupa aceia? La ásta nu se gindea... Cum nu, se
gindea nici la Zoe. Poate c.a." dupä aceia, nu va mai
fi nimic...
Ma§ina fäcuse inconjurul padurii i ie§ise iarài
*ocea. Sofeurul ()prise i a§tepta ordine. Oprise
dc mult, dar Alexanclru bagase de seamg. deck
Privi cadranul luminat al ceasornicului din
fat.d: opt 0, jumatate. Road cu voce albd:
Acasa...

www.digibuc.ro
SCANDAL 161

...Cind intrA in biurou, valetul il anuntä ea'


anticamerd ajteaptii citiva 'domni in-
UPS.' lista. 0 parcurse ou o privire distratd. Ie§i.
anticamerá §1. strinse citeva perechi de miini.
Abia väzu chipurile oamenilor. Le ecru. iertare. A
avut intrevederi importante. E foarte obosit. Ji ag-
teaptA cu plAcere mime, la 10 dimineata. pe toti...
Cu cea mai mare pläcere, da...
Unul stärui, zimbind cu
Domnule pre§edinte, eu Ind intorc astä searä
acasA... Am n1:fine un prooes, pe care mr pot sh-I
amin, eà sunt cu. un cumat §i. el vine tocmai dela
Buzau special, a§a
Omul se fisticise, i§i. pierduse §iral, dädea expli-
-cap de prisos. Alexandru Il privea mirat, fiindeä
bia auzea ce spunea bietul lui partizan:
Da, da... §i?... §i?...
Cineva mai. indräznet interveni, salvator:
Prietenul nostru vrea sh." §-tie ce sà. Tuna acaski,
Da, da... repetA distrat Alexandra. Apoi,
nand un efort: Totul merge foarte bine. Auzi?
E§ti multumit?
Cum nu, izbucni fericit omul cu procesul
eu cumnatul. VA salut... vA. salut..., Domnule
presedinte...
Alexandra se intoarse in biurou. Zoe cohort su-
rizAtoare i bunA:
Ca sà nu fim a§a de singuri., am retinut la
masä pa Lucia §i. Olga... Nu te superi? M'am
gindit
Alexandra ii spuse blind:
Nu, nu... Ai fAcut foarte bine. Dar...stii, eu tre-
bue sá incep sá lucrez serios interpelarea. Mai sunt
foarte putine zile. Scuzd-rnd fatA de prietenele tale
spune sd-mi aducá masa in camera mea... Nu te
superi?
0, Alexandre, dacA ai de lucru...
11

www.digibuc.ro
162 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

In camera lui, Alexandra se simti mai bine. Orice


prezentd, strand de gindurile §i. de intristarea lui,
il irita. Valetul incepu sa serveasa. masa.
Repede spuse Alexandra.
Cand total se sfir§i, cind i§i aprinse tigara i cind
amase cu totul singur, intr'un fotoliu comod, ea
cafeaua i coniaeul la indemind, avu un sentiment
de eliberare: nu trebuia sa mai mintd pe
putea sà gindeased in voe... i primul end fu: ce
meschina e viata, chiar pentru oamenii care tree
drept foarte puternici...

www.digibuc.ro
XI

Ecaterina Preda aflase insfirsit, färd prea multä


intirziere, cc pensie i rämine in urrna sinuciderii
lui Iancu. i de cind aflase lucrul acesta, blestema
de dimineata pmnà seara pe Alexandru Dima, uci-
gasul".
Blestemind pe fostul presiedinte de cansiliu, îi
rinduia casa. Funded, femee hotdrità ea tntotdeauna,
tsi fticuse planul: via lira pe fiica-sa, Irma, sà doarma
cu ea in odaia cea mare; va inchiria cu luna, mo-
bilatd, odaia Irinei...
Irina fusese de acord din prima clipa. Ba chiare
gäsise i un chirias: un coleg al ei dela Radio, baiat
de familie bunä", delicat", in sfirsit cu toate ca-
litati
Ecaterina n'ar fi vrut sh bage un bdrbat in casd.
Nu sade frumos, mai ales and ai fatà de märitat.
Dar dacà inchiriezi unei fernei, ai bucluc mare: fe-
meea sta mai mult acasà, e mai pretentioasd, mai
circotash, nu o poti multumi orice i-ai face i mice
i-ai da... Ba unele dintre ele Içi hired in bucätärie,
ori sa-si fiarbd un ou, ori facä o fripturd, ca."
sit' vezi, Madam Cutare, nu mà mai dusei sà md-
nine la restaurant, çá e .sau: .c5.
Azi asa, mline asa, pind te pomenesti cu ea ea'
incepe sh-si facá ljnasa in casá, sa stea toatá ziullca
pe capul tätt, de ajungi din proprietareasa
servitoarea Diaca se intimpld o chiriase tindrà,
www.digibuc.ro
164 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

mai aduce i pe eine §tie eine tribluntru, e


var eau unchin sau Durnnezeu §tie ce! A§a incit
Ecaterina Preda se ;hofarise pentru tmnìru1 dela
Radio. Irina e:fata euminte. i-apoi ea, Ecaterina,
unde e? Aha, ea nu e d'alea, adormite, sal vada".0,
sA nu imeleaga... 0 sa-i spue §i baiatului, bage
mintile in cap, ea aici e casa. einstita !
Astfel, impledndu-§i s000telile casei eu bleste-
tilde destinate lui Dima, Ecaterina cotrobai.a prin
odai i prin Camari, ea sa rinduiasca toate oele do
trebuinta. Gasea ici oiteva stick cu vin, aseunse ca
BA nu dea ,bletul Linen de ele, and ii venea vreun
pirlit de coleg" in vizitä, ea" avea obieeiul Dum-
nezeu sä-1 iterte firitiseasca toate secaturile, eu
cele mai seumpe bunätati! Dino*, gäsia conserve
cumparate de uvula vreme 0, pe care le pitise, ca
le .puna a doua oarä la socoteala, lui 'Amu.
Le aduna pe toate cu grije; le punea pe rafturi
frumos, fiindea scum nu mai avea de eine sä le
tainuiaseä; viirsa o lacriinä urr pentru bietul
Iancu i evirlea run Western lui Dima:
dracului eu afurisita lor de politica..."
Dar zi cu ,zi, Ecaterina sinatea tot mai greu lipsa
barbatului. Nu-1 iubise, dal- se deprinsese eu el.
Avea pe eine sA stea cu gura, de dimineatä pina
seara. Acura ineerease, dirt obicinuinta certei, sä o
eicaleasea pe Irina. Abia-i spusese eiteva euvinte,
oe cuvinte ! Ea o iubejte pe Irina §i n'o poate
certa. 0 siciise numai a§a, cu mid observatii
fata i-a §i raspuns sccurt: A, mamä, te rog...
sä nu crezi cA eu sunt tata!" A plîns Ecaterina, a
spus printre sughituri ea uite pentru eine §i-a
jertfit viaÇa, uite pe Clue a crescut!" dar fata §i-a
pus palaria frumu§el pe-o sprinceana §i a plecat
Ta cinematograf.
In aoela§ timp, multi din cei care o salutau cit
timp traia Iancu, acum se fäceau ea n'o va.d. CIt
despre prietene, nici una nu-i mai trecea pragul.
www.digibuc.ro
SCANDAL 165

Ecaterina suferea in marear, in nesfireita ei am-


and se infati;e tintirul dela Radio., chiriaeul",
Ecaterina cautä clescoase. Aflii cli studiaza
Dreptul, eir e de fel din Tulcea... Il cheamil Titi
Tata-sau e funqionar la pcleta
Batrina li dadu o dulceata, ca sa aiba timp sa-i
vorbeascii. Ii spuse pe departe, atit dt putea ea, cá
intra inteo casa onesta... Iancu Preda a fost o vic-
n'a furat nimic... Dovada, saracia in care
au rarnas Titi Girnescu raspunse
categoric:
Stiu, doamnd! Totdeauna, cad victime
Foarte bine ai spus, tinerc! räspunse en-
tuziasmata Ecaterina Preda. Entuziasmul instil, nu o
fäcu sá trite douä intrebari hotaritoare pentru ea:
dacä plateete chiria inainte i dt bagaj are?
Titi Ganescu platea inainte. at despre bagaj, are
cloud geamantane, ceiace Ecaterina socoti cá
pentru un student e suficientä garantie de serio-
zatate.
In aceiaei sear* tindrul se instala in casa vaduvei.
In momentul, in care Ecaterina spala vasele in bu-
catärie, Irina se strecura in camera lui, ca
spuna:
Sá nu te lei dupä prima Tu eta cum
sunt batrinii... 0 duci foarte bine, te asigur. Nu
are sa-t,i para. rail!
Sunt sigur! spuse Titi ca subintelesuri
clipind Jiret din ()chi. Sarutá in fuga pe Irina ei-i
qopti : Nu uita cà mane la prinz, am cazut iaräei
arnindoi de serviciu...
Irina il privi printre gene:
Canalie mica?
strecurindu-se ca o eopirläprin usaabia intre-
deschisa, iei repede din odaia

www.digibuc.ro
106 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

In oras, vilva in juml afacerii furniturilor sporea.


Guvernul hotärise sä primeasca lusta. Parlamentul
fusese oonvocat in sesiune extraordinard pentru rati-
ficarea imprumutului extern.
Socoteala guvernului era simpld: Dima va in-
terpela, dar eooul interpelArii se va stinge in pu-
ternicul rAsunet al marelui sueoes realizarea im-
prumutuhti.
Dima, la rindul lui, recunostea in inthnitate cà
situatia este &Licata.% Imprumutul, desi infäptuit in
conditiuni destul de grele, constitue totusi un sucoes.
Cu atit mai mult va trebui reliefatd panamaua
furniturilor.
Inteo dimineata, Mircea Christian, fostul sub-
secretar de stat la interne, inträ gräbit i surizind
in biuroul presedinte1ui .partidului democrat. Desi
anticamera era plind ,cle partizani, el trecu si de
data aoeasta eum treoea totdeauna inaintea
tuturor. Asa hotArlse Din-ta insusi, de multA vretne...
Christian aducea o §fiPe senzationald:
Iancu Preda, inainte die a se sinucide, fusese la
Palace-Hotel" la Sinaia. Geruse sä-1 vadà pe in-
ginerul Dimitrie Grecu. Acosta refuzase. Preda stä-
ruise. Incepuse sà vocifereze. Se adunase lume. In
cele din urmd, Grecu acoeptase 65.-1 primeasca.".
Asa dar : ultimul orn, pe care 1-a vdzut Preda
inainte de a-si pune capät zilelor, era secretaml
general. Ge au vorbit? Ce i-a spus Grocu? Deoe
Grecu a täinuit pinA acum aoeastA intrevedere? Dece
Preda a cutezat sA vocifereze in hallul hotelului? Un
functionar nu vocifereazA la adresa unui secretar
general. Cu atit mai putin, un functionar vinovat.
Atitudinea lui Preda era hotarit atitudinea
omului inocent.
Mai mult: oei care au asistat la scenä, spun OA
www.digibuc.ro
SCANDAL 167

Preda repeta stáruitor: sa nu ma pri-


meascd? Eu mt sunt hot! Eu nu sunt hot!"
',Deoe
Dima asculta ou interes aceastd. expunere. Intrebd
apoi:
Cine dat informatia?
Portarul hotclului... Gind cram la interne, 1-am
aumit informator... De-atunci, imi pastreaza recu-
no§tinta i imi comunica tot ce crede cá m'ar in-
teresa...
Dima lud indatá hotdrirea: trebue sd se publice
o notd in ziarul partidului.
Plimbindu-se prm biurou, dicta' textul. Expuse
concis faptele. Se fed sá afirme nevinovatia lui
Preda. Aceasta li pldoea sa si-o rezerve, drept o
mare loviturd, la Camerd.
Conchise:
E natural sd ne intrebdm: deoe ancheta in jurul
bizarei sinucideri a lui Preda nu a cdutat sd stabi-
leascd, a§a cu.m ,se obicinue,te In cazuri similare
chiar de mai mica insemnatate, tat oe a fdicut sinuci-
inaintea gestuhti ultim?"
Nota apdru.
Ecaterina Preda o citi 0. ea. Nu intelese decit
tm singur lucru: çà Dima vrea sd-1 omoare a doua
oard pe bietul Iancu!" In capul ei, reveni spaima cea
mare: dacd-1 sooate vinovat, le ia i suta de mii de
lei! Ura impotriva lui Dima sporea neincetat.

Dimitrie Grecu, dupa ce citi nota apdrutä In


ziarul lui Dima, admase indelung pe ginduri... De
data aceasta, ii pierise cu totul increderea in sine.
Dacd detaliul intrevederii lui cu Preda, inainte de
sinuciderea acestuia, ar fi rdmas secret; curn rdina-
sese pind acum, alta ar fi f ost situatia lui per-
sonald in toath aceasta afacere. Calculase totul cu
pricepere. Uitase un .singur lacru: soena penibil
www.digibuc.ro
168 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

clin hallul hotelului. Il ukase, mai bine zis, pe


portar... Trebuia asigure acerea lui. N'a fa-
cut-o la limp. Acum in toamniii, hotelul s'a inchis,,
portarul a fast , fireste concediat. A venit la
13ucuresti. Cunostea fard indoialii pe unul din prie-
tenu lui Dima.,§'a dus la el si i-a vindut informatia
pe o mie de lei, poate chiar pe mai putin...
Invirtindu-se prin luxosul lui apartament, Greet'
mai avu i neplticerea de-a rdspunde diferitelor
chemiiri telefonice. Sunil mai intii senatorul Carians
Ai vAzut?
Da.
Eh, ce zici?
Nimic... Vino la mine, miine la 9...
Putin dupd aceia, sunS. deputatul Tomescu. Glasul
lui vaclea oarecare satisfactie:
Ce faci acum?
Má pregatese sa má culc... Vino mûne la 9,
la Mine.
Elena Giuriadis nu mai avu rabdare sit sune la
telefon. Veni de-adreptul la Grecu acasà.
Dragul meu, sunt pur i simplu inebunità.
Cum ai putut ,face una ca asta? Spune-mi, spu-
ne-mi, cum e posibil sà ajungi la scene penibile,
cutoti idiotii din minister, in hallurile hotelurilor?
Un ona inteligent ca Durnneata... Extraordinar I A,
dard a fi bast dela inceput in tarti, n'ar fi ajuns
lucrurile aici. Fantastic... Ei, acum ce ne facem?
Grecu suportä toate aceste irnouttiri, mai
fiindcd se stia vinovat si, in al doilea rind, fiindca
Elena Giuriadis era una din fostele lui
Draga mea, un lucru e clar: lovitura de azi este
destul de gravd. Ce-i de fticut? Mai intiiu, Dum-
niata sa-1 pi in frîu pe Ivascu, liimuresti lucru-
rile, spui cä totul n'are nici o importantal. Restul
LIIä priveste...
A, pardon! protestä Elena Giuriadis: A
mers pîná scum cu tad privqte", eu las-cd §-tiu
www.digibuc.ro
SCANDAL 169,

eu", i aa mai departe. In felul acesta am ajuns


Te rog sA-mi spui precis: ce plan ai? SA-1
examindm impreunä, s. salväm ce i cit mai putem
salva...
In elipa aceia, valetul anuntä cA a sosit Domnul
senator Carian. Dimitrie Grecu se incrunta i scr4ni
printre Ce mai cautii i idiotul Asta?"
Dar Carian intrase i incepuse cu glas sacadat de
astm si die grdsime:
"bragii mei, sA vd spun drept: eu cram la
Flora" cu o fetitä, dar cind väzui drAcia asta.,
de fetitA nu mi-a mai ars! Am dat-o dracului _O am
alergat aici. N'am mai avut rAbdare s'a aQtept "Ana
miine dimineata. Ce ne facem, copii?
Vorbirä indelung. Intoarserä problema pe toate
fetele. Incerearà diferite soIuii. Nici una nu li-se
pAru bunä. hum tirziu, Carian observA cu amärä-
ciune:
Ticälosul de Tomescu nu vine... Lui i-a intrat
in cap cA e avocat! .1sta crede cä procurorii sunt
picati din lunä...
Ca sA. crtutilm acum sd-1 cumpArdm pe portal.,
incepu Elena Giuriadis...
Prea tirziul intrerupse Carian.
De eiteva cupe, Grecu se plimba prin odae,
neparticipind la discutia celor doi, incruntat, con-
centrat. In cele din urma, spuse cu o lini§te rece
in voce:
Cred eh' am gäsit solutia...
urmä, metodic, ea i and ar fi expus o
teoremA:
Dima vrea sA ridice imotriva noastrii un mort,
pe Iancu Preda: E abilä incercarea. Mortii nu pot
vorbi... Tine minte, draga mea: astea trebue sA
le repeti intocmai lui Iva§cu, iar el trebue sá le
spund intocrnai in Camera'. Morsii deci, nu pot
vorbi. Le posi pune in gurA mice vrei tu, orice ai .
tu interes. Eu insA, ridic impotriva lui Dima o
www.digibuc.ro
170 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

femee, o HMtä care träeste si care spune ce vrea


ce stie ea, o fiirrtd tot asa, eel putin tot
a§a de respectabild ca i Preda si care n'a fost gd."-
sitA. tdiatd de tren, pe linia B.M. cu pintecele pun
de aleool, dupd o noapte de desfriu in nu stiu care
local rdu famat de-pc Ca lea Grivisei.. Milne di-
mineatA, un orn de Mcredere al meu va fi la Eca-
terina Preda i va obtine dela ea o scrisoare, prin
care-1 Invinueste pe Donmul Alexandru Dima de
esasinat moral sdvirsit impotriva sotului ei...
va da scrisoarea? intrebd cu sufletul
la gull Elena Giuriadis.
Nu cred cà mi-o va da. Dar dupd cite am auzit
prin Minister, sunt sigur cá mi-o va vinde...
Ar fi admirabil! suspind Elena.
Carianu pocni din clegete:
MA, esti dat dracului! Zàu, eu numai ca tine
o sà lucrez d'aci
Dupd apdsarea de pind acurn, urind o voe bund,
aproape copitdreascd. Elena ridea ett lacrimi, Carian
ti &Alta burta in hohote ce nu mai sfirsiau. Singur
Dimitrie Grecu, in picioare, drept, cu pieptul born-
bat, cu falcile inclestate, incordat ca otelul, gata
de luptii, abia zimbia. El stia bine cä e numai la
inceputul drumului í eh nu va räsufla liiiitit cleat
rind va avea sciisoarea Ecaterinei Preda in buzunar.
Totusi, gdsise Gäsise terna de luptd, de
.c.are se va folosi Ivascit in parlament, de care se
vor folosi ziare!e guvernului impotriva lui Dima..
Grecu stmd i porunci valetului:
Sampanie...
Apoi cam Carian:
Eh, ce zici? Daed stiai cà o sd iasd asa, veneai
gi eu fetita incoace...
risul pomi din non.
Voi ati mincat, copii? intrebd Grecu.
Eu vA märturisesc eä nu...
www.digibuc.ro
SCANDAL 171

Cui dracu i-a mai ars de mineare ! spuse


Carian.
Trecura toti in sufragerie. Pe masd, asteptau icre
negre, cotleie, §-tined, tot ce trebue pentru o aseme-
nea imprejurare. Carian, gras i mincau, i§i freca
pa-truck die multumire. Acum, li-se pdrea tuturor
ca au scdpat. Vedeau iard§i viata netedd inaintea
kr. Bäurd cu sete mare. Dupd al treilea pahar,
Grecu spuse valetului sá cheme la telefon pe depu-
tatul Tomescu. Chid lud receptorul, vorbi apiisat:
M'ai intrebat adineauri ce fac? It,i rdspund:
beau un excelent pahar de §ampanie cu senatorul
§i eu amica noastra... Nu, nu, n'am inebunit de fell
Beau in sdndtatea marilor avocatil
Inchise teliefonul i murmur* mai malt ca pen-
tru sine:
Impertinentele trebuesc
Elena Giuriadis gindi cu melanoolie: Tare in-
divid... Unul ea asta mi-ar fi trebuit mie!"
Valetul umplu din nou paharele.
Tirziu, dupa miezul nopii, senatorul Carian se
ridicd greoi, getnind, cascind i abia tinindu-si cum-
¡Ana. Uchii i se inehiseserd aproape de tot. Aburul
§ampaniei ii rabufnea, inapoi, in gitlej. Se intepe-
nea pe picioarele scurte, grase §i murmura cu eta-
ruinta omului proptit In acelas gind: Ticalosul
de Tornescu sa nu vind... Hui!"
Elena Giuriadis îi refacea in oglinjioara eochetd,
obrazul ostenit de bautura, de noaptea pierdutd
de ingrijordrile prin care trecuse. li spuse lui Ca-
trim cà pl&icä i ea. Il intreba, daed vrea s'o con:
ducA
Sigur,kigur... Dar mä tem, oonitä, c'o sh mA
conduci mai mult mata pe mine.., dupd cum ma
simt...
Elena se intoarse, cu un suds proaspat pudrat,
care Dirnitrie Grecu:
Esti obosit... Culed-te!
www.digibuc.ro
172 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Nu. Trebue sa fac scrisoarea," pe care miine


dimineatd o va transcrie i o va semna onorabila
doamnä Ecaterina Preda, sotia inconsolabild a vred-
nicului functionar Iancu Preda, cazut victima
urii politice a asasinului Alexandra Dima...
Vorbind, Grecu suridea cinic.
Elena si Carian plecard.
llamas singur, Grecu deschise larg fereastra. Ae-
rul rece al noptii de toamnd, pdtrtmse in odae ji
risipi mirosul de warn, bàatur5. i mincdruri. In
cadrul ferestrei, sererarul general al Ministerului de
comunicatii privi pierdut in intuneric. Auzi cum se
depärteazd masina Elenei Giuriadis. Ii placu.pdcA-
nitul ritmic al motorului. Cind se va sfirsi por-
atria asta", îi va lua un concediu lung si va pleca
la Paris. Lucie Darirre, minunata frantrizoaicir de
care fusese obligat sá se despartd asa de repede
Sinaia, ii scria in fieeare säptämmnä, 11 cherna sau ii
cerea ingädainta de a reveni ea insäsi in tara.
Imaginea trupului ei svelt, serpuitor, cu sinii *mid,
cu solduri!e unduioase, Ii încälzi o clipd singele.
Nu era Incä timp, pentru aselnenca visuri. Inchise
fereastra. Se asezd la biurou i îi adunä gindurile.
La Ecaterina Preda trebue sd se dual Marinica.
E eel mai potrivit...

Marini:ea Domnul Marinicd, dupd curn Ii spu-


neau cei1ali celaboratori mai apropiati ai secreta-
rului general, era omul de incredere al acestuia.
Fusese antreprenor de lucrdri publice. Avind 'huh'
patima jocului de cdrti, pierduse noapte care-
cau . bani sträini. Greer', care-1 avusese mai inainte
in slujbd, im soosese dela Vricdresti. Il retinuse In
preajma liii. La inceput, din mild. Pe urmd, fiind-
ea' se incredintase ca MaCmica Ii este de folos.
du-se vinovat, edzut pe veci in mina lui Greca, art-
trepremorul devenisr eel mai umil elecuLant al po-
www.digibuc.ro
SCANDAL 173

ritmcilor acestuia. Tot ce mt se putea incredinta


altuia, tot ce era pnea josnic, prea rusinos pentru
altul i compromitiitor pentru Crecy., Marinich
implinia in chip firese, fard sa. crieneascd. De ani de
rile, de multi ani de zile, antreprenorul trecut pe
la Vdcdresti trAia in ignominie i se obicinuise.
CApdtase o mare dexteritate in sAvirsirea acestor
oficii scirnave si se simtea stinjenit in foarte rarile
dAti, and cu total intimplator Greeu ti incredinta
si cite o treabli curati. Il plictisea supraveghenea
unui santier. Il contraria privelistea oamenilor multi,
eu bratele lor puternice, mind pe schele, de sus
pind ojs, cdrind materiale, cladind, muncind... Para
sd-si dea seama, gAsea in areas-tit' framintare,
aceastA trucla de infAptuire un fel de mus-
trare, care-i pricinuia o tristete ma. Il plictisea
ÇA copierea unui plan sau transpunerea lui, pe o
scarA mai ureatd. Echerul, linia, compasul li adu-
ceau aminte o vreme, la care nu vola sá se mai
gindeasca. Degetele lui minuiau anevoe aceste unelte
delicate, flinded se deprinseserd servile sA
tind paltonul stApinului", sà ia o atA prinsA pe
reverul hainei, sd strecoare un baci ÇA, mai ales,
SA-1 primeascd. Marinicd se simtea bine nurnai cind
era trimis sd intilneascd pe cutare samsar in cine
qtie ce cafenea interlopa; sd. corupä pe un fune-
tionar; sa. bl,inà prelungirea unei polite atunci cind
stApinul" nu avea numerar" disponibil; sA tragd
pe sioard pe unul sau sä pdedleased pe altul; sA
aranjeze" o licitatie... Mintea lui asctitith gäsea o
adevArath placere in acest joe perfid, undo stia sA
fang. pe prostul au sA intrebuinteze siretenia; sA
utinta; sA se jure pe ce are mai sfint; sit plingá eau
sA ameninte, dupd nevoe, dupd om, dupd Ina-
prejurare. Pentru toate aeeste treburi, Marinicà era
chemat la miezul noptii sau in zori de zi; la cutare
club, acasd la staple, od la cazinoul din Simla,
la Constanta, acolo unde se intimpla sa fie in clipa

www.digibuc.ro
174 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

aceia Green... Si Marinied venea oriunde, oricind,,


fArA sa protesteze, fard mdcar sd se slinta necäjit in
el insusi. Stia bine cd depinde de Green, cá fara el
ar famine muritor de f name. Ii suporta, resemnat,
Desiinul. Asa trebnia sa fie, asa era si asa va fi...
Green il ajuta binisor bAneste, dar avea grije ea sd-i
dea numai atit, eit li trebuia lui Marinica' pentru nie-
voile lui. Un asemenea om nu trebue sA ajungd nici-
edatä independent. Marinieä intelesese i jocul ace-
sta al stäpinuhri", dar nu avea cc sA facd... Asa
trebuia sA fie!
Deaceia, Marinica nu fu de fel surprins in noap-
tea aceia, and suná telefonul i auzi porunca lui
Great sá vina imediat. Seurt, slab, nurnai pielea
osul incdruntit inainte de vreme, MarinicA era
totusi vioi in miscAri i iute la lucru. Totdeauna
bine ras si tuns, eu hainele cam lustruite, dar tot-
deauna bine caleate, MarinicA se putea infAtisa
destul de acoeptabil oricind in lumea, in care avea
sa-si implineascA misiunile lui. In sdlile de astep-
tare ale cluburilor, in hallurile hotelurilor, acolo
unde-1 cherna Green, putea treoe totdeauna .drept
un. domn, un domn putin strimtorat, dar en
toate aoestea, un
Chid sosi la Green, se crapa de ziud. Secretarul
general scria inch', la biurou. Ii spuse farà sà ridice
ochii de pe hirtie:
Treei in sufragerie... GustA oeva, daca
foame...
Lui MarinicA nu-i era foame. Furniitor patimas,
deprins sA stea zi i noapte la masa verde, sal uite
ora minedrei, sA guste intre cloud particle o sardea
un colt de pline, in fugii, lii picioare, MarinicA
pierduse de mult deprinderea de a mai minea. Ii
turnä un pahar de sampanie uitat intr'un fund de
aprinse o tigard de foi: avea voe dela
Green sà ia oricind din havanele"
Peste citeva clipe, secretarul general il chemil tu
www.digibuc.ro
SCANDAL 175

biurou si-i explica tot ice are de fäcut. Nu stärui


mult. stia c6. Marinich pricepe repede
delicate". Frazele cdzurd scurt, asemeni mi.or co-
menzi.
Se va duce dis de dimineatä la Ecaterina Preda.
Adresa o gäseste la portarul Ministerului, unde stint
adresele tuturor functionarilor. Preda a murit re-
cent, deci...
Va cäuta momentul and Eeaterina este eu total
singurd. Nu trebue sà existe nici un martor. Niel
fie-sa... Convorbirea va urmaintre patru ochi. Daca
vine intimplátor vreo rudä sau vreo cunostintd, in-
trerupe imediat convorbirea i se retrage Idea. zä-
bavg. Se va da drept redactnr la ziarul guvernului
i nu-si va spune nurnele... Cu.o fernee simplutá
batrind, luerul e Va cAuta sA-i räscoleasei
ura impotriva lui Dima. Ii va ofen i bani. Poate
merge pinä la 20.000 de lei... (Grecu
bank Marinica ti lug. usor, färd grabd, färvi
clinteascd un muschi pe fatd, desi stia cà jumatata
ii vor rätnine lui, ceiace de altfel banuia ì Greeu).
La ora 10, cel mai tirzin, sä fie inapoi cu scrisoa-
rea scrisd si semnatii de mina Ecaterinei. Fireste,
ciorna scrisä de Grecu trebue adusd i ea indäral.
In nici un caz sä. nu räminä la nevasta lui Preda.
(Grecu stia eh poate incredinta ciorna in mina lui
Aoesta nici n'o va fotografia, nici
va vinde). Cind va aduce scrisoarea, Marinicà îi va
primi recompensa... (Grecu nu indica nici o cifrá.
Asa fAcea totdeauna, ca dea putinta lui Mari-
nica de a nadájdui mult i, astfel, de a lucra cu mai
mare rivnd).
MarinicA räspunse ca intotdeauna, rece, hotarit
simplu:
Cel mai tirziu la 10, aveti scrisoarea...
Grecu nu astepta cleat acest räspuns. Din clipa
aoeasta, stia cà va avea scrisoarea. Marinicki
lua niciodatä rdspunderi, care Il depärau. and

www.digibuc.ro
176 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

avea cea niai mica' îndoiallii asupra succesuhii, räs-


punclea: Voi face tot posibilul". In ignorniniile,
pe care era pus SA.' le sávir§eased, Marinicii era de o
perfectà corectitudine cu stdpinul" sblu.
Cind omul de incredere plecä, secretarul general
se uitä la eeas: 6 dimineata. Un dus cald ì lung
dirdu senzatia cá s'a spätat de tot ce a facut la
noaptea aceia. Nu-i plheea sa bea cu un orn de vul-
garitatea lui Carian. Nu-i pracea nici sá se desvälue
sufleteste prea tare in fata Elenei Giuriadis. Nici
initimitatea eu Marinica nu-i plaCea. Nici manevra
cu scrisoarea Ecaterinei Preda... Dar asa e viata
Era silit" sh." o
Adormi 1iaitit, gindindu-se iaräsi cä, de indati
oe se va termina poredria" asta, va pleca la Paris,
intilneasca pe Lucie Darine...

Marinica porni spre Ministerul comunicatiilor. Se


lumina de ziuà. Era un rdsärit voalat de ccata toam-
nei. Aerul putin umed, putin rece, il fdeu sä stringii
din timed sub pardesiu. Orasul abia incepea ad se
trezeascä. Ici-colo, cite un geam luminat. Poate un
functionar, care pleacd la slujba. Poate un oopil de
Un lampagiu sträbâtea strada in zig-zag, ca
sä stingä felinarele. Un gardist de noapte motaia
inteun gang, asteptind oeasul eliberdrii si al in-
toarcerii acasd, unde-1 asteaptä o odae calda i un
pat bun... Cele dintiiu ciirute cu zarzavaturi lm-
rtriau pe caldarimul !tuned.
Marinicá nu inregistra nimic din toate acestea.'
Deprins sä iasd dimineata din club, privelistea ii era
banalä. Nu-1 mai interesa de mula vre-
me. S'ar fi mirat sO fie altf el. Yard sä se uite la
ceas, putea spune cu precizie ora, numai diva as-
pectul strazil.
Marinich nu se gindea nici la misiunea, care i-se

www.digibuc.ro
SCANDAL 177

Incredintase. Die n-mlti ani, se obicinuise sa accepte


asemenea insarcinari fara sä le mai judece, färA sit
reflecteze asupra lor, fard sa meat:cite pina uncle
poate merge cinismul lui Great. Toate acestea erau
prisos. Asa trebuia sa fie...
Perfect lucid, Marinical îi construia in cap dis-
eursul, pe care va trehui tind Ecaterinei Preda.
Auzise prin Minister, mai ales cu prilejul inmonnin-
tArii lui Pneda, cam ce fel de femee era: nid proa-
stA, nici desteapta; destal de ba.trind; rea i avard...
Cu vechea lui experientä asupra oamenilor i cu
§iretenia lui, atit ii era deajuns §tie cum tre-
hue sA-i vorbeasca. Frazele se insiruiau logic in
utintea lui. Va rascoli in sufletul femeii durerea,
ambitia; Ii va vorbi de pensia mizerabild; ii va a-
mind timpurile cind era nevasta domnului direc-
tor..." Va face un portret sinistru lui Alexandra
Dima. 0 va asmuti irnpotriva acestuia, cauza
marei nenorociri..." Ii va fagadui o eerie de ardeole
In ziarul guvernukti, despre activitatea stralucitá a
lui Preda, in slujba statulai i nurnai pentru stat...
and ajunse la Ministerul comunicatiilon, por-
tarul mätura sedrile. Cum zäri pe Marinica, Il sa-
lutd respectuos, fiindeä-1 stia omul" secretarului
general.
Asa de dimineatA, coane Marinica
Treburi, dragul meu... Treburi.., ráspunse
trece, dar destul de amical, Marioica. Cent tabloid
de adrese i copie vreo zece la intimplare, nitre care
si a lui Preda, ca sa nu stirneascd bänuiala porta-
Cind plecà, portaml marmura in urmä-i:
,Eh, cind se scoalà." boerii de dimineatA, nu-i a binel
Se främinta smecherii, pe chestia furniturilor... Ha-
lia!"

Marinica .porni mai departe, spre Strada


uncle locuia Ecaterina Preda. Mercrea tot pe jos,
12
www.digibuc.ro
178 TUDOR TEODORESCU-BRANWFE

fiindeä era prea de dimineatä. Tramvaele eirculau


aproape goale. Bdeti de prdvaiie, vinzdtoare din ma-
gazine, cite un licean cu sapea pe o ureche ocu-
pau ici-eolo, locuti rdzlete. Conductorul cdsca som-
noros si se uita cu necaz la acesti primi cAldtori,
care obligau sà bed efortul impraddi biletelor.
Fdrá ei, ar mai fi putut rnotdi un sfert de ceas in
coltul vagonului...
Cind ajunse in Strada Piet Adi, Marinieá infra' in-
teo circiumd din imediata vecinätate a casei Eca-
terinei Preda. Se preldcu eà nu cunoaste adresa
vAduvei. Circiumarul :pate ca o stia...
Cum nu! Räposatul era cliental meu... Tare
de treabd orn...
Marinicà ceru un pahar de rom, ea sä-i facd dever
§i eistige s,i mat mult bundvointa. arciurnarul
ii turnd §1. lui o jumdtate de pahar: era pentru
saftea..." Marinied spuse, asa, pared inteo doark
ea* nevasta lid Preda trebue sä fie tare amdritd.
Circiumarul, vorbdret, dddu toate amd-
ritd, da... Toatii ziva blesternä pe Donmu Dima"..
(Alexandru Dima se bucura de un atare prestigiu
in lard, in:di toatil lumea ti spunea Domnu Dima").
Marinicd ceru al doilea pahar i int-rebd cum o fi
ducind-o eu banii, biata fernee? Circiumarul ii
&du toate detalidle: cum a inchiriat camera, emu
thci pind azi nu si-a regulat drepturile la pensie...
cite meurchituri are... leafa fedi e micsoard de tot...
Pe seurt: greu, greu al dracului... Eh! Casa färd WU-
bat... Fata pleacA dis de dimineatà si vine noaptea,
tirziu... MA-sa e toatd ziva singurd... Vai de eapul
ei! A ineereat md-sa s'o certe de eiteva ori, dar au
auzit vecirdi (numai ei vorbese; el nu se bagd,
nu se amestecd!) au auzit ca urechile lor, cum-
a infruntat-o pe bdtrind... Greu de tot! Din atitea
necazuri, poate sá i se tragd i pierderea mindlor...
Nu-i vorbA, §i bdtrina are ale ei... E rea, cirecta4e,
zgircitä, dar oricurn, e tare nertorocitd acum....

www.digibuc.ro
SCANDAL 179

Apoi, confidential, circiumarul spuse:


A inceput säraca, sA vorbeascd singurA pe
ulitä... Doamne fere§te!
Circiumarul îi fAcu semnul crucii...
Marinied avea mai multe elemente decit ti tre-
buiau. Erau ceasurile 8 si jurnätate. Pläti si plecA.
Acasä la Ecaterina Preda, toate ferestrele erau
deschise i asternuturile de noapte scoase la aer.
Asa dar, nu erau nici fata, nici chiriasul acasd. Bä-
tina cotorridia prin casA. ApArea cind la o.fereastrA,
cind la cealaltA.. Incruntatd, cu ochii in fundul ca-
pului, scuturind o cirpA de praf sau bältnd un co-
vora§ tocit, ea misca din buze, ca i and s'ar fi
certat cu cineva nevAzut. Marinica o urmAri de pe
trotuarul din fattt. Apoi, intrA...
fntroducerea fu usoard. De la primele euvinte, fata
Ecaterinei Preda se inseninA: pentru prima data,
de eind ii murise bArbatul, venea cineva sa se inte-
reseze de ea, de viata si de uecazurile ei. Atit era
deajuns, ea sg. fie complet ci§tigatal. MarinicA insA,
ii fiicuse o impresie bund prin vorbirea lui alcasd,
prin gesturile lui supraveghiate. and and cà e
gazetar al guvernului Ecaterina .nu-s;i mai putu
stápinii multumirea vanitAtii. Ea este recunoscA-
toare guvernului ed se ocupA de ea si de memoria
sotului ei. Dornnul gazetar sa fie bun spunA
guvernului, in sfir§it Domnului ministru,toatA. recu-
nostinta ei...
Marinicd ceru o fotografie a lui Preda §i una a
Ecaterinei. Vor apare amindoud in ziarul oficios.
Femeea räsfoi albumul, alese fotografii vechi, din
tinerete, le §ter.e de praf, le privi, le aratä §i dorn-
nului gazetar; or fi hune? Are si ea o rugruninte...
Fire§te, daed se poate... Dacd nu... Ce vrei? Cind le
cere guvernul, care s'a ardtat a§a de bun... Ea
tot le dal Dar daed s'ar putea, sá i-le inapoeze, cA
nu mai are altele i atit i-a mai 'limas: sd priveascd.
www.digibuc.ro
180 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

fotografiile lui pe el, 1-au bAgat in liaMint,


Pitaltosuf Ala de Lima
Marinied prinse din sbor fraza: Fireste, Dima e
marele vinovat. Dima, care...
portretul ,odiosului asasin" fu bleat in cu-
Iodic cele mai sMnbre. Ecaterina asculta fermecatd.
omul acesta e de parerea eil Deci, are drep-
tate ea, cind spune cA Dima trebue impurat ca fin
dine... Ca un dine turbat, da I MTh.' ce 1-a uds pe
Preda, acum vre.a SA-1 i compromitä... (In mintea
Ecaterinei, reveni iardst gindul: dacd, in urma in-
terpelArii lui Dima, ii ia i suta de mii de lei?
Dar se opri la timp, ca sa nu se destitinuiased in fata
gazetaruhti").
Vorbind despre seful 'opozitiei, Ecaterina se in-
fierbinta. Buzele albe i se roseau. Pieptul li sAlta
sub broboada groasd, ruptA. i petecitä. In ochi, ii
apáru o lurnind ciudati, aproape bolnavd. Ea mt
se mai uita la Marinicd, ci privea departe, peste
capul lui. Pärea ea.' se judecA de-a dreptul cu Dima,
pärea ed-1 are in fat:a i cd se rAfue§te cu el, cm
ciinele".
In clipa aceasta de exaltare, Marinica strecurd in-
sinuant propunerea: o scrisoare, o scrisoare sem-
natg. de ea, catre ziarul guvernului i prin care sA
fie infieratA atitudinea lm
Ecaterina stain o clip& .pe ginduri: 0 scrisoare?...
0 scrisoare?... (Apoi brusc:) 0 cere chiar
guvernul, adicit domnul ministru?
Fireste ert da, rdspunse MarinicA. De
vreme ce apane in ziarul guvernului...
Da? 0 scrisoare? i trebue s'o scriu chiar eu?
Fireste! Adicd, e i scrisA... 0 vedeti i dum-
niavoastrA, schirnbati ce vreti, aditugati ce
De altf el, guvernul tine sd reabiliteze memoria lui
Preda, tine sA reabiliteze numele clumniavoastrd
al fiicei durnniavoastrd. Guvernul merge mai de- .

parte: sine sA va ajute...


www.digibuc.ro
SCANDAL 181

Da? Cum?
Ochil Ecaterinei scinteiard de nActejdi.
MarinicA raspunse gray:
Guvernul vA trimite prin mine un prim ajutor
de zeoe mil de lei si và asigurd ea' yeti primi mai
mult, de indatà ce se vor deschide creditele neoe-
Bare, pentrucä...
Ecaterina Preda nu mai auzia nimie. Zeoe mii de
lei... prim ajutor... Vocea lui Marinied li cinta in
urechi, ca o melodic minunatA. Prim ajutor... Zeoe
mil de lei... Fire§te ! IacA oameni recunoschitori...
Gum sA nu le dea o scrisoare? Ce mare lucru! 0
scrisoare contra lui Dima, contra ciinelui..."
Ecaterina vorbea iarài repede, incruntatA,
posomoritA, ru glasul aspru. In ochi avea din nou,
acelea§i lieáriri de fiinth in mare febrA.
Uncle e scrisoarea? Vrea s'o vadA i ea. Minded,
domnul gazetar trebue 64 tie, ea nu e femee
proastd. A invAtat liceul, a studiat §1 literile... Era
facA profesoará. Dar in Universitate l-a ru-
noscut pe Preda, s'au luat, au venit nevoile, a.a in-
cit acurn... Dar ea nu a -Lost, aa cuni o vede domnul
gazetar acum! Ehe, cum a Lost ea!
Marinicd ti citi scrisoarea, care fusese ticluitá cu
mula indeminare de ditre Dimitrie Green. Era o
apologie a vietii de jertf à a lui Preda. Se incheia
cu un atac patetic impotriva lui Alexandru Dima,
asasin moral".
Ecaterinei ti plácu. Vroi s'o isedleaseá indatà. Dar
Marinieä spuse ed. guvernul tine ca lucrurile sd fie
'cute ou toad rinduiala. li &du stiloul sAu i Eca-
terina, care nu mai minuise de mult peniSa
(toate socotelile casei le scria eu creionul), copie
eu mari dificultki textul. IscAli. DAdu scrioarea lui
Marinicd, multumindu-i beg. odatA. Numará banii.
il conduse la poartA. Aco lo, spuse cu o tresArire
prefiicutA:
Vai de mine! Nu vi-am dat mAcar o cafea...
www.digibuc.ro
182 TUDOR TEODORESCU-BRAMTE

Capul meu zdpdcit de necazuri... Paftiti, zati,


luati o cafea!
Era sign:rà cà omul nu se va intoarce din eale
ed., in sgiroenia ei, nu riscd deci ninaic.

Dupd plecarea lui Marinicd, Ecaterina Preda


un val de multumire. Ii film drum la eirciuma de
peste drum, ca sà cumpere niticd sare, desi nu avea
nevoe, numai Sá poatii povesti, ea sid afle toatä
mahalaua minunata intimplare. i povesti tot, tdi-
nuind numai chestia cu cei zece mii de lei, pe care
n'o va spine nici Irinei. Banii trebue addugati la
suta de mii, pentru zestrea fetei. Irina ar fi in stare
sd-i ceard pentru haina de iamb.", cu care a ine-
bunit-o!
Mahalaua insä", va sti eh' ea, Ecaterina, nu e asa
de singurd i asa de pdrdsitd, cum cred unii! Nu-i
mai tree pragul fostii colegi ai lui Preda? Nu-i mai
vim in cask' prietenele ei? Nici o pagaba! Vine in
schimb jurnalistul guvernului spune: Doarnnd
Preda in sus, Doamnd Preda in jos, vd rog asa, va
asigur Numai in rog" i vd asigur", a ti-
nut-o. Ce om distins i manierat...
Circiumarul spuse ed 1-a vdzut si el pe jurnalist.
Ba chiar el i-a dat adresa. A, foarte manierat orn...
A bdut cloud romuri si a ldsat bacsi.sul pe tejghea,
mdcar Cà nu-1 servise bdiatul din prdväliel
La prinz, cind se oprird la aperitive grefierul
judecdtoriei i eu prietenii lui, circiurnarul le diidu
noutatea cea mare. Toti se minunard. Avocatul Dar-
cdlut,d, bdtrin care n'a pledat niciodatd la tri-
bunal, dar care stä din zori pind la andazd la jude-
cdtorie, spuse morfolind o indslind printre gin-
guie
Sa vezi cá nebuna face o afacere si din moar-
www.digibuc.ro
SCANDAL 183

tea nenorocitului de Ppeda, dupa ce 1-a torturat


o viata intreagä!
Grefierul, om bänuitor din fire, ti dadu cu
parerea:
Cine stie ce invirteald politicá se mai ascunde
§i in chestia asta... Stai sà vedern! Stai sa vedem!
Nevasta sirnigiului veni sá ia, ea deobicein, o
juma' de vin i un sifon mic, pentru sirnigiu. Cir-
.ciurnarul ti povesti stirea cu jurnalistul... Femeea
ascultd mirata, cu palma peste gurd, cu mari,
labärtati peste tejghea. In cele din urmä, îi spuse
gindul:
Sá vezi ee-o sbi se mai umfle'n pene, nebuna,
de-aci incolo!
Porni cu sticla de vin inteo mina; cu sifonul in
cealaltä, clämpänind papucii mari i murmurind:
Degeaba, tot astea afurisite i rele au noroc
in viatä!
Pink' dupa amiazà, toatä lumea din mahala _stia
ea Ecaterina Preda este obiectul atentiunii gayer-
nului. Dupa arniazä, ziarul oficios pe care nu-1
cobea nimeni, nici chiar membrii partidului abonati
din oficiu cunoscu un räsimator sueees in ear-
tierul Pietati.i. In prima paginii, fotografia lui Iancu
Preda victirna urii politice", lingä fotografia Eca-
terinei, sotia indureratd". Iar dedesubt, cu bleed
mare, pe trei coloane, scrisoarea, prm care fetneea
denunta pe Alexandra Dima ca asasin moral".

Guvernarnentalii erau triumatori. Toti stiau cg.


lovitura" cu scrisoarea Ecaterinei Preda era opera
lui Grecu, singurul in stare de asa ceva, fiindcá
vai de capul lui!"
Ministrul era insd cel mai fericit. Intro
cloud intrevederi se oprise o clipä la Elena Giuriadis,
urcase scArile guiliad, o irnbriitisase larg spusese;
www.digibuc.ro
184 TUDOR TEODORESCU-BRANL5TE

Mi-a pläcut. Nu vreau sa-i telefonez lui Greet];


fiindeä telefonul... nu face!. Dar am sä-1 fe-
licit Milne dirnineatg, and 1-oi vedea la Minister!
Ge-i al lui, e-al Asta loviturk zic ti eu... A-tni
dat ordin sä se citeasca. scrisoarea si la Radio, di-
&earl. cunoascd toatà tara!
Elena Giuriadis crezu cá ar fi impresionant ea
scrisoarea ad fie cititá chiar de fata lui Preda, care
dupa eit a auzit ea este functionarit la Radio.
Lui Ivascu ii plãcu aceastä propunere, dar spuse
cu teamd:
Intreaba-1 i pe Grecu, sä nu spund cA
am trecut peste
Dupa plecarea Ministrului, Elena alergii la Green
intreba, fiindcd vorba lui Ivascu tele-
fonul... sti.. nu face!"
Dimitrie Grecu spuse, cu menajamente, cA ideia
e band, dar putin cam exageratä. .Ar putea sA
fie acuzati cá fac teatru, diatr'o chestiune atit de
serioasd. Lucrul trebue tratat sobru si gray. Seri-
soarea trebue citità de un speaker", nu de
speakeritg".
De altfel, Grecu a luat masuri, ca sà. fie repro-
dusk' inline in aproape toate ziarele...
In saloane, in cafenele, in cluburi, la aperiliye
la Dragomir, pretutindeni se recunostea cA ziva
de ieri, chid apäruse destäinuirea portarului dela
Palace Hotel" asupra intrevederii Grecu-Preda, fu-
sese in adevär 'ziva lui Dima".
Astázi insa, Grecu luat o reyanse strälucitä".
Mu1 ti. erau de parere cA Dima nu va mai putea
rAsturna situatia, in favoarea lui". Se credea cA
Ivascu va Igraine, mai departe, in minister. Unii se
intrebau chiar dacd abilitatea, de care a dat dovadA
Grecu, nu va fi recompensata printr'un portofoliu
Eau, eel putin, printr'un subsecretariat...

www.digibuc.ro
XII

Dupd aparitia scrisorii Ecaterinei Preda, Mircea


Christian sacoti de folos o discutiune mai larga cu
Dim a.
Christian ii &Idea searna cii lucrutile se incurcit.
mernbrii ai partiduhn, mai departati de Dima,
mai putin cunoscaori ai firii lui, rezolvau ,problema
simplu: eful s'a cam ramolit". Christian
insä, 11 cunostea prea totusi, de data acea-i
sta, nu-1 putea intelege! Era ceva, care-i scApa prin-
tre degebe. Totdeauna bine informat, nu putea credo
lipseste o informatie. Bun psiholog, nu putea
bdnui ea' in cutele sufletest.i cele mai tirinuite,, ale
Patconului", existA una singurà pe care sd n'o
stie... Cu toate acestea, Diana nu mai era Dima".
eful opo7itiei desfasura aceiasi activitate. De di-
mineatà, cobora in biuroul eau. Primea pe toatA
lumea. Vorbea cu fiecare in parte. GA-sea pentru
oricine un cuvint amabil sau sá con-
ducd oamenii, sa-i minuiascd, seducá. Aplana
in cinci minute cel mai gray conflict din cutare
organizatie provincialir. Unul venea cu demisia in
dinti, furios, socotindu-se nedreptAtit i iesea din
biuroul lui Dima domolit, supus, rusinat de sine
Altul cerea, in ierarhia partidului, un loe
pe care nu-1 putea avea. Era deajuns sá simtä stria-
gerea de minA a sefului, vadd surisul, ca sit
renunte indatd. Toate acestea mergeau ca mai Ina-
www.digibuc.ro
186 TUDOR TEODORESCU-BRAMTE

inte..." Dar Christian îi dddea searna c. lipsea ceva.


In liniile mari ale vietii politioe, Dirna nu mai era
acelas. Poate eh nu mai era sigur pe miscdrile lui.
Poate cd nu-1 mai pasionau aceste mischri.
Cu o sinceritate, care izvora din devotament,
Christian Ii spuse lui Dima o bund parte din in-
lui ardtd prirnejdia unui insucoes in afa-
cerea furniturilor.
Dima II ascultä cu rdbdare i cu pldcere. Plictisit
de adulatiuni, inzestrat eu un rar spirit autocritic
si cu o inteligentä subtild, Dima era bucuros sa afle,
pe orizontul monoton l tuturor plecdciurtilor, piscul
inalt al unei contraziced. Ca omul plictisit de Wm-
turile duloege i insetat de o bduturd tare, recon-
fortantd, Dima iubea sinceritatea. Prin aceasta, se
deosebea de toti oarnenii politdci ai epecii lui. El
insusi îi dädea searna cä aoeasta este marea lui
fortd: stia sd aseulte lucrutile cele mai nepläcute
si criticile cele mai necrutdtoare. Era, in acest fapt,
o notd de cochearie aristocratich: cu cit riminea
mai senin in fata celui oe-1 contrazioea, cu atit
se dovedea mai tare, cu atit mai mutt Ii sporeayre-
stigiul.
Bine inteles, Mircea Christian in dimineata aceia
Ii imparrdlise ingrijordrile lui asupra izbînzii, ou
toate crutdrile, cu toate ocolurile si in chipul cel mai
respectuos.
Alexandru Dima, dupd oe il ascultase atent
incurajase cu privirea, se ridicase dela biuroul
lui, facuse citiva pasi prin odae cu miinile la spate,
cu capul in parnint, adunindu-si gindurile i, apoi,
ráspunsese:
Imi pare foarte bine cà mi-ai spus tot cc mi-ai
spus. Cind vei ajunge In locul, pe care-1 ocup eu
astdzi, vei intelege, vei simti un lucru: ca oarnenii
de felul meu, intre alte nedreptdd, trebue sd suporte
injustitia de a fi judecati, fdrd sd se poatd aydra,
fdrd sd se poatä justifica. Eu nu pot sd Ind cobor la
www.digibuc.ro
SCANDAL 187

stivelul oricui, sa-i spun ce planuesc,


-dece n'am izbutit. Eu trebue sa ratnin sus, sä actio-
ntez i sä fiu judecat dupä rezultatul pozitiv al ac-
Çiuriii Simt, pe inähimea pe care m'a rinduit
Diestinul, vaiul de admiratie in ziva in care sunt bi-
auitor. Sinat, tot astfel, ecoul dezaprobärilor, In ziva
in care sunt sau numai par biruit. Nu-mi este
inghduit mush', nici sä ritspund la aplauze, ca un
actor. Nici sä mh. cobor 'in public 0 sh mh.
cind sunt fluerat... Trebue sá primesc cu aceia0
racealii i aclamatiile i flueräturile. Sal çii minte
lucrul acesta, Christian, in ziva in care vei fi
dreamt sa-mi ici locul... asculth: te in-
doe0i de suecesul nostru in afacerea furniturilor.
Christian schith un gest de impotrivire. Dima
ontinua:
Nu, nu protesta. Te indoe0i. Se indoe0e
-Zoe. Se indoe0e 0 Virgil Cruceanu...
Dima §ovai o dipá. Ar fi vrut sá punä: se in-
doe§te, poate, 0 Sonia Crueeanu". Dar, instinctiv,
sari fraza aceasta. Ginditii, ea Ii riimase pe buze.
Nu o rosti, de0 nu §tia precis dece. n'a rostit-o...
Unná deci:
Se indoesc Vá indoiti voi, cei mai buni
cei mai sinceri prieteni ai mei... Aveti dreptate.
Christian, ti cá nu-mi place sä intru in detain.. Ii
voi spune deci, concluzia rationamentului meu: o
actiune politicd se judech duph rezultatul final.
Ca 0 un inventator, eu merg catre o Path. Experi-
mentind inventia mea, pot sa am personal 0 sá pro-
voc i altora o mie de accidente. N'are nici o im-
portantd. Astea sunt nepldeerile atelierului, ale labo-
ratorului, ale biuroului de lucru... Cind mush anunt
cd am naseocit cutare lucru i merg in fata
atunci inventia trebue sh fie perfecta. Pest()
citeva zile, dragul meu, vom merge la Carnerd in
fata publicului. Atunci, yeti judeca...
In clipa aceia, sund telefonul interior. De sus,
www.digibuc.ro
188 TUDOR TEODORESCU-BRANI5TE

din apartamentul ei, Zoe Dima intreba dacä ea


poate cohort o cupa, fdrA sA.-1 stinjeneasca... este
Virgil Cruceanu sus-. Ea si Virgil vor sà schirnbe
citeva cuvinte cu Alexa,ndru...
Và astept cu pläcere, firestel rdspanse
Alexandru. Apoi, se intoarse care Christian: Zoe
si Virgil vin indatd...
Cmd sosirA, Alexandra relttA discutia:
Vorbeam cu Christian despre... in sfirsit, des-
pre scrisoarea aoelei nenorocite femei a lui Preda...
Imi datt foarte bine searna ca." scrisoarea a impre-
sionat opinia publicá. Sunt, nici ruai mult, nici
mai putin, autorul moral al sinuciderii lui Preda.
Dragii mei, eu stiu eh' sunt escortat in viatA de o
mie de legende infame. Aceasta este soarta oricui
se ridicA deasupra nivelului comun, deasupra liniei
mijlocii a oamenilor de fiecare ri. 0 legenda mai
mult sau mai putin, o infamie in plus sau in mi-
nus, mt mil intereseazA. Baca ar trebui sil le triez, sA
le tree prin ciur, sA mg. eliberez de lestul acesta, de
povara aeeasta, ar trebui sg. stau toatá ziva i sa
dau dezmintiri i explicatii. Ar trebui sA mà pierd
in detalii. Refuz sA o fac. Refuz mai lath din min-
drie. Cine rnA intelege, sit mA inteleagd. Cine nu,
sA nu contemple priveIiti, sà nu priveasca tablouri,
pe care nu le poate intelege. Existenta mea este un
rnuzeu. Eu nu pot fi ghidul propriulni men muzeu.
Rehm explicatnle i indreptältirile, nu numai din
tnindrie, ci si din spirit practic: n'am limp ea' le
dau... Am treburi mult mar irnportante.,
Alexandra Dirna vorbise, cu acea fermitate, cu
area demnitate, care-I fAcuse tetnut tu intreaga %ark.
Zoe spuse:
Alexandre, as vrea sA-ti spun un singur lacru...
Ascult, draga mea...
Am impresia eh', de data aceasta, ar trebui sA
piirAse§ti linia pe care ti-ai fixat-o í care, fire§te,
este cea mai bunA. T s'au adus in trecut, atitea in-
www.digibuc.ro
SCANDAL 189

vinuiri. Niciodata nu te-am sfatuit sal te aperi. $ti


prea bine. Nu era nevoe. Dar.., am vorbit .0 cu
Virgil... taemai de aoeia, am tinut sá vorbim lao-
lalta... eu atit mai bine, daed esbe i domnul
tian... Acum, e yaltoeva. Ti se spune: asasin. Instinc-
tul meu de femee mA povatue§te sa-ti dau cu toatA
tstaruinta sfatul aoesta: apard-te. Nu e bine sa çi
Bespina asasin. Repet: apdrd-te.
Christian lAmuri, In putine cuvinte, eà tocmai de
noeia venise 0 el, in aoeasta dimineata; 0 el crede
lea e nevoe ca Dinta sa se apere; sa limpezeasch
tatmosfera, inainte de a lua cuvintul in Camera.
Virgil Crumanu, cu vocea lui blinda, insinu-
lantA, interveni in cliscutie:
Intre noi, e ridicul sä-ti spun eit de greu
tni-este sà te contrazie. Te inteleg foarte bine. In-
teleg mindria ta, deplin justificata. E caragbios sa
fi invinuit de sinuciderea acelui nenorocit functio-
ttar! Dar publicul nu pricepe toate aces tea. Tu e§ti
stimat, e§ti temut... (far nu ai fast, pinä azi, odios.
Dupa scrisoarea publicatd, eri, de temeea lui Preda,
iiti sa devi odios. Nu e bine. E singura legenda,
pe care trebue s'a distrugi. Toate celelalte nu in-
searana rumie. Aceasta insà, poate sa im.presioneze
tnassele
Alexandru Dima tale scull:
Si ,ce? DacA massele de care-mi vorbe§ti
tut, vor crede cà sunt autorul moral al sinuciderii
lui Preda, ei bine, dragul meu, refuz sd apar in
fata judecatii acester ,tnasse... Nu-mi pasa de Loa-
rirea lor! Eu ,insa, am despre aceste masse o idee
knai buna decit ,voi. VA rog sa nu staruiti, sà nu-mi
cereti g esturi, care mà umilesc In con§tiiata mea,
Orke explicatie a§ da, ar fi o umilire... Sunt sigur
ea voi nu ,vreti din parte-mi, luerul acesta.
Dima tdou. ZaeVirgil 0 Christian §tiau cä este
de prises sa ,mai sCdruiased. In anticamerd, e adu-
time lutne multa. Virgil spuse:

www.digibuc.ro
190 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Noi te lAsdm... Ai atitia oarneni de primit.-


Cind ieirä din.biurou, Virgil spuse,putin cam ne-
eOjit:
E eu neputintä s6-1 sooti din ale lui... Asa a
fest de cind
Mircea Christian isi luà rdmas bun, tard nici e
refleetie.
Zoe, urcind scarile cAtre apartamentul ei, se zbA.-
tea intre dourt sentimente potrivnice: uaml, de admi-
ratie pentru aceastä mare forth' de hotdrire;
de instinctiva ingrijorare. Nu cumva, de data area-
sta, Alexandru greteste? Sunt greseli impresionante,
uriase, dar totusi

Alexandru primi pmnä la amiazd, rind pe rind, pe


cei cari asteptau in anticamerá. Scrise citeva scrisori
de recomandatie. Natil pe agenda cea mare, de pe
biurou, citeva interventiuni amicale, pe care dupg,
obicei urma sh le dea pe searna hu Mircea Chris-
tian, fiinded el era insdrcinat sá rezolve toate aceste
knAruntic:uri. Ca un chirurg, deprins eu ränile ode
mai ascunse si mai purulente ale trupului, a§a
asculta Dima toate pdsurile celor care defilau zilnic
prm n. fata lui. Nu-I mai impresiona nimic. Nici
inUicar nu-I mai mira... Unul venea cu ambitia lui de
mhrunt politicastru provincial. Akul cu nevoia lui,
de fiecare zi. Al treilea cerea o slujba, pind la ve-
nirea la guvern. Al patrulea ce credea destul de in-
teligent, ca sä plaseze o intricä impotriva rivalului
sZiu. Urmátorul declara, candid, cà el nu cere nimic,
dar alegátorii II cer vice-presedinte de organizatie,
iar seful local abia 1-a acceptat membru in dele-
gatia permanentà a judetulut... Toate aceste abeese
morale §i suflete$ti, Dima le eunostea de minune...
Avocati, profesori, profesori universitari, pqpi, oa-
rneni inteligenti i oameni mediocri, cinstiti st inco-

www.digibuc.ro
SCANDAL 191'

recti, culti i ignoranti, boga i sdraci, din Arad


sau din Constanta, din Su lina sau din Timisoara,
toti erau deopotriva de lamentabili, in biuroul ace-
sta, care avea aspectul unei shli de consultatii me-
dicale pentru maladiile tuturor poftelor i tuturor
Cind sfiri, Alexandm ,Dima se uita pe ceasor-
nicul mare, patrat, care sta in fata sa: mai avea tut,
sfert de ora pinä la mash'. Va vedea i corespon-
denta. Ii placica sá o rezolve singur, i and era
In opozitie si And detinea puterea. Vroia i prin
audiente si prin scrisori sa aibá contactul di-
rect cu marele public. Ca un dresor de eke, care>
nu lasä nimic, nici hrana, nici ingrijirea anirnale-
lor pe seama unui ajutor oarecare...
Ceti dcci, pe rind, toate scrisorile. Cereri mai-
runte. Felicitari pentru lupta inceputa impotriva
guvernului odios. Uräri de izbindd deplind spre
folosul patriei. Serisori naive sau inteligente, abile
Eau stingace, scrise de oarneni multumiti sau de
oameni necäjiti.. Dima ajunsese sa le stie cuprin-
sul, aproape fará sd le mai oeteased.
In vraful acesta de plicuri mari i mici, albe
colorate, gasi unul care-1 surprinse mai inainte de
a-1 desface: un plic de carte de vizita, dar lipit
bine i umflat de pared ar fi cu,prins nu o carte
de vizitd, ci o scris-oare lunga, pe mai multe file
de birdie: numele lui i adresa erau serise de o
mina' nedeprinsh sä tina tocul Intre degete.
Dina desfacu plicul, care cuprindea o singura
foaie, dar dinteo hirtie grosolanal die bdednie §i de--
aceia pdrea atit de urnflat:
L-ai ucis pe Preda. Teme-te de razbunare".
Dinoa privi indelung scrisul tremurat.
...Nu este o gluma proastd, nu este o farsä. In
literile acelea, pared desenate, se vadeste o hotä-
rim. 0 mare hotärire. Nu poate pond scrisoarea
aceasta dela un ins oarecare. Cine a scris-o, a
www.digibuc.ro
19 2 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

pus in apa'ARrea penitei pe hirtie toatá gravitatea


unui destin ce trehue sa se implineaschl. E cineva,
foarte aproape de Preda. Dupd cite citise in gazete,
Preda n'avea alte rude decit nevasta §i. fata. Asta-i
era toatà familia. Nu putea fi scrisul fetei. 0 fatà
are o caligrafie tinereasca, svdpgiatà. Ar fi..putut
falsifice scrisul. Dar pe fila aceasta, pe plicul
acesta nu era un scris falsificat, un scri§ prefacut.
Era scrisul obicinuit, dar greoi, al cuiva care
n'a mai scris de mult... Era scrisul nevestei lui
Preda. (Gindurile lui kAlexandru Dima se desfä-
wrau repede, ca pe o linie dreaptà). Da, färä in-
doia1à cà femeea lui Preda a scris aceastà amenin-
'tare. Ieri dupd amiazà, si-a vázut scrisoarea publi-
catd in ziarul guvernului. Aseard, a auzit-o la Radio.
Ari dimineatä, a citit-o in aproape toate gazetele,
care au fost solicitate de guvern s'o reprodued. In-
data dupi aceia, inebunità de aceastà publicitate, cu
mintea ei primifivd, a simtit nevoia sa." faca si o
scrisoare de amenintare, dar fireste anonima...
Dima n'o cunoaste, bine inteles, pe Ecaterina
Preda. Dar portretul sufletesc i-1 poate face aid s'a."
dea gres. CUM o fi arätind la chip? Ar fi foarte
curios sd o
Biata femee! Sarnsarii, care au fäcut afacerea
furniturilor, se folosesc de ea ca de o unealtd. Iar
ea, in nepriceperea ei, luat rolul in serios...
Nu-si &à seama ch." este numai o unealtA in miinile
lor. Crede cd este ea insàsi. Crede eii are de im-
plinit o misiune.
Privind mereu petecul ide hirtie, Alexandru Dima
gindia mai departe:
...Un altul ar trimite scrisoarea Prefectului de
politic. Desigur, femeea ar fi arestatà imediat. Pre-
fectul este prolund indatorat lui Dima : doard el l-a
numit.
Preda mort. Nevasta lui Preda arestatà. Si el,
Dima, sá interpeleze .gavernul, avind cloud victime:

www.digibuc.ro
SCAND-AL 193

1bärbatul in pämint, femeea in pu§ariel Frumoasä


situatie pentru un interpelator...
Politia ar putea ,s5. n'o aresteze. S'o suyravegheze
numai. Asta-i egal eu nimic. Orice supraveghere
este de prisos.
Dima se gindea la toate acestea, cu luciditatea
rece, obicinuità firii dui. Ca ì cind n'ar fi fost
vorba die el sau de viata lui. Nu cunoscuse niciodatá
frica. El insusi spunea: Nu sunt curajos. Sunt
inclräznet. Nu Hid tern, fiindcA dispretuesc pe câ-
Mercu biruitor, nu ,cmiostea nici mdcar ingrijo-
rarea. Sau eel putin, nelini§tea. Era omul tare. 0-
Imul, care nu nurnai cä nu se terne, dar nici nu §o-
väepe. Indräznet din fire, viata cu succesele
eäptOse indrázneala cu o nemárginitá incredere
in sine. Analizind scrisoarea, eercetind ipotezele,
intrezdrind prirnejdiile, era ca medicul care pune
im diagnostic, gray: pentru bolnav, nu pentru el
insusi... Era ea omul de stiintä, care a descoperit
la microsoop baccilul ucigdtor: in sputa altuia,
flindcd el, omul de §tiintd, este perfect
Dirna träla i 4i &idea seama die lucrul acesta
o stranie dedublare de eon§tiintd: omul politic ana-
liza cu ratiunea rece, prirnejcliile ce-1 arnenintau
pe ornul pur i simplu, ca i cind ar fi fost In
Joe alt om, ,altä
...A§a dar, inutilä orice supraveghere. Atunci?
Presa guvernului va räspindi, de sigur, §tirea cà
donmul Dima a cerut ajutorul poliiei impotriva
nevestei lui Iancu Preda. Ce ridlicul ar fit (Dirna
surise, ca i cind ridicolul 1-ar fi acoperit pe un
adversar al lui). lirsà yiata e si mai cornplex5: s'ar
putea ea ipoteza lui sä fie gnesitä, scrisoarea de a-
nienintare nici mdear sä nu porneasca dela Ecate-
rina Preda, ci sä fie serisä sau push' la cale de unul
din cei amenintati sà infunde puscäria din pricina
afacerii furniturilor... In cazul acesta, ridicolul ar
13
www.digibuc.ro
194 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

fi eu adevArat ucigator pentru el, pentru Dima.


reclami poliçiei o arnenintare. SA se inceapd o an-
chetä. i cel care te-a amenintat, sA stea liuitit
acasä, sä-si ridä mn purnni i sd-si spund cu
factie: L-am speriat... 0 sä fie foarte blînd
cind o sä vorbeascä in Camera'!"
...In clipa in care firul gindului ajunse aci, Dima
vru sa rupä scrisoarea si s'o arunce tu cosul de
hirtii rindtuit lingä biurou s,i aproape .plin cu cele-
lake scrisori, cele obicinuite, clescfnse mai inainte.
Schitä gestul, dar se opri. Färd intentie i fArà
dea seama de ce, puse scrisoarea in sidtarul
biuroulud, intoarse cheia de cloud ori i rAmase pe
&dud., cu ochii pierd0 îri gol: .Curn1 o fi ard-
find la chip Ecaterina Preda?"
...A§a il gäsi .valetul, dad veni sd-1 pofteascd la
masA...

www.digibuc.ro
XII

Automobilul astepta, ca deobicei, in fata


oferul, la volan, cetea un roman politist.
Dima, iesind din casi, sträbätuse curtea cu pasi
mäsurati, hotdriti, dar nu apdsati, aa cum mer-
pea totdealma. Se gindea la tot si la nimic: gindu-
rile ii erau risipite, flindcä nu-I preocupa nimic cu
adevärat. Undeva, departe, intre douá combinatii
politice, era profilul Soniei Cruoeanu. In secunda
nnecliat urmátoare, aphrea pe acelas ecran Chipul
lui Ivaseu: interpelarea... Dar si irnaginea aceasta se
stergea repede. Ii urma alta: silueta lui Dirnitrie
Green
...Cind ajunse la poartd, se opri locului. Die data
aceasta, ii rdsärise intre atitea lucruri nepre-
cise, un gind clar: s'ar putea ca ferneea lui Pre-
da sä-1 pindeascä acum, chiar acum... Nu-i era
fried. Era Irish', curios sa §tie: acum sau altii dati?
Analizindu-se, Ii dAdea searna ea nu este curajos.
Este numai nepdsdtor. In calmul rece, cu care as-
tepta implinirea amenintärii, nu era eroism Era
indiferentä. Se uitä in dreapta, in stinga. Nimeni.
Rdmase astepta... Poate astii seard. Poate
mline...
cu sapca in mind, deschisese portiera
rnasinei. Dima se urea incet, se trinti pe pernele moi
si se uitä iaräsi Iii stinga si in dreapta. 1Nimeni. Aria
dar: nu acium. Pentru a doua °are' îi dddu searna
www.digibuc.ro
196 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

cd gindul acesta ti laisa cu total reoe. Deoe? Instine-


tul vital nu mai actioneazd in chip firesc? I-ar
pärea rdu. Ar fi un prim sernn de imbätrinire sau,
cel put:in, de plictiseald. Minded sunt bdtrini, care
nu s au plictisit 'Ma. de viatil si in care resorturile
instinctului vital functioneazá admirabil.
Plictiseala... Da, ar putea fi plictisit. Viata i-a
dat tot ee-i putea da. Mai mult decit (Prin
negura gmndurilor, ii apdru iardsi chipul Soniei Cru-
oeanu; cldtind capul i zimbi trist, ea unui lucru
rivnit, pe care insd nu-1 poti ajunge).
In adevär, dada ar fi Jost ucis acum, ar fi avut
oe sii regrete? Nimic din ceiaoe are, nu-1 retine.
Tar ceiaoe nu are...
Hotdrit: eeiace n'a realizat pind acurn, este irea-
lizabil Atunci?
Inteo asernenea stare sufleteaseá, un om mai slab,
un orn fard energie se poate sinucide asa, sim-
plu, nefacind nict un efort. Ce prostie, sii s000te§ti
smuciderea un eroism. Sau sii crezi cà. este un eroism
infruntarea vietii. Nu existd eroism si lasitate. A-.
oestea sunt valori conventionale, creiate pentru ch'r-
-tile de sooalä. Existd veselie si tristete. Poftä de
viatä i nepoftä de viatA. Atit. Ai poftd de viatd?
Trdesti Chiar in mizerie. Chiar in cel din urmd
bordei. Chiar find bucata de One strict necesará.
Asta nu inseamnd insd, eh' infrunti. viata. Nici ci te
lupti cu. ea. Triesti, Ended ai poftd de viatd. Pur
simplu... Iar daed n'ai poftd de viatd, dacd
acest suport, te sinucizi. Unul se arunca pe fereasträ.
Altul se impuseá. Al treilea se oträveste...
...Asa o fi gindit i Lanett Preda inainte de a
se sinucide? Ge stranie e viata... Pentru toatd lumea,
Preda e victima lui, victima lui Alexandra Dima.
iatd, el Dima se aflä, probabil, tu aceia§
stare sufleteascd, in care se afla Preda inainte de
a se arunca inaintea trenului. Cine ar crede eh
www.digibuc.ro
SCANDAL 107

marele", puternieul" Dima trece prin ase-


menea clipe?

Dimá tresdri: masina iesise in Ca lea Victoriei,


oameni il salutau... 10 lud atitudinea lui obici-
nuitd: capul putin pe spate, pieptul bonibat, mi
suds discret. Oarnenii s'au deprins sA-1 vadd asa.
Asa trebue sä fie totdeauna.
In fata Ateneului, o femee voia si traverseze.
Pima o privi. Era biitrind, slabä, rdzimindu-se putin
intr'o umbrelutA veche, cu capul plecat putin pe
o parte, cu ochii goi de viatä, dar cu sprincenele
incruntate a Mutate. Ar putea sa fie femeea liii
Preda.
Ce straniu lucru: sà tii cA undeva, aici, in aoelas
oras cu tine; este cineva, care te pindeste, care vrea
sA-ti ia Dece? Fiindca asa i-a intrat in cap
aoelei biete cà tu ti esti dusman. Nici nu
te eunoaste. Nici nu stie bine cum ardsi la chip.
Din gresald, ar putea sá ucidA pe un altul... Nici nu
se intreabA: oe ginduri ai, oe suflet ai? Para nici o
oeroetare, färii nici o anchetA, Lirä nid o judecatd,
te-a osindit i te executd.
Alexandra Ditna vázu soena: un cap de biitrinä...
o miná slabh, uscatA... revolverul... glontul...
Va izbuti 66.-1 nirnereascA?
Intrebarea Il impunse ca un ac, in creer. S'ar
putea numai sa-1 desfigureze, sA-i scoatd un t. ochi
sau sA-i mutileze un obraz. Ar fi cumplit. 0 viatd
intreaga sA fi un om intreg. SA primesti pentru a-
ceasta omagiul suprem invidia semenilor
dupit aceia deodatii, din pricina miei bAtrine
inaniaoe, si te trezesti neam. SA vorbesti cu un
prieten i sA simti privirea lui tintitä asupra cica-
trioei cnibile, care-ti brAzdeazd chipul. Sà discuti eu
o femee i sA intrezAresti in °dill ei, mijirea a-
celuias gind: SAracul, in oe hal a fast adus!"
www.digibuc.ro
198 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

0 infirmitate din copildrie sau din na§tere este


un semn distinctiy sau chiar, pentru cei eu adeyArat
de§tepti, un blazon. 0 infirmitate, care te love§te
in vârsta maturitätii, este o poyard, o poyarrt
ee nu poate fi suportata.
Alemandru Dima i§i dadu seama eh' pdstreazil a-
ceia§i cochetdiie femenina si arelas, invent i secret
cabotinism, in care se surprinsese de mai multe
ori. Ar fi yrut sà stea deasupra avestor micimi.
Dar, cu adinea lui cunowere a oamenilor, era sigur
cA. toti ceilalti sunt la f el, ascund in cutele sufle-
telor lor aceleai defecte, uneori mult sporite, alte
ori agravate in chip primejdios pentru colectivitate.
Dar, in ace1a limp, i§i dadu din mu seama cá
primejdia mortii a unei moni violente i ime-
diate il lAsa rece. 0 aceeptd. Acum, §tie ed nu
o faee din eroism, ci din plictisealä. Dar oare, n'ar
putea fi §i alteeva? Poate un viguros realism...
RealitAtile trebue luate asa cum Yin. E inutil sA te
räzboe§ti eu ele...
Plictiseald sau acceptare seninA a ceiace trebue
sA fie, flied o prejudecatä fatalistä, ci cu o'judecatd
rece i eriticA, Alexandru Dirna träia iar4i
senz.atia de srAr§it, de lueru incheiat, implinit, pe
care o trAise pe peronul 01.4, atunci and please
Sonia Cruceanu la Paris.
Totul i se pArea terminat filed de atunci. Ceiace
mai urma, era de prisos. Ca o .piesä, prelungita
dincolo de finalul ei logic. Actorii joacd. Specta-
torii insit, se gindesc la hainele, pe Care le-au lAsat
la garderoba. Autorul n'a avut indeminarea de a
cobori cortina la timp...
A§a apatia aceasta sA fie din pricinA cA
Sonia; in imprejurAri atit de ciudate) a plecat, a
fugitia Paris? Ar fi pentru el, o slábiciune. A eu-
noseut destule femei in viata lui. E drept: Sonia
ca toate celelalte... Dar nu aceasta poate fi
cauza stArii lui de spirit! Iubirea fecundeazà nu
www.digibuc.ro
SCANDAL 199

eurnai trupurile, ci i sufletele. Iubirea da noui


puteri, noui avinturi. Nepdsarea, lipsa de vointà,
de poftà de viatä, teats aeestea nu stint din iu-
bire, ci din blazare.
Explicatia aceasta i se päru mai mägulitaare
o primi...

La ineruci§ared Cad Victoriei eu Strada CAmpi-


neanu, másina se opri o clipa, din pricina aglome-
ratiei. In marginea trotuarului, o batrind. Aoeasta
era inaltä, zdravänä; in obrajii zbareiti, ochii luoeau
Inca plini de vointa.
Dima se itità mirat: Cite chipuri poate avea bald-
vetea 1 Niciodatd nu se gindise la aceasta, niciodata
au privise eu atita atentie profilurile batrinelor.
Femeea aceasta, cu silueta. de -jandarm, ar putea
trage eu un revolver. Ar nimeri in plin. Apoi?
Apoi, eel lovit s'ar prabusi pe trotuar...
Dima se uitä jos: plouase, era put,in noroi.
displaeu gindul eá ar putea sä se pravaliasca. jos.
Mina i s'ar crispa in umezeala viseoasä, pirul s'ar
oribil!
In clipa aceia, masina porni cu o zmucitura
bruscd. Zguduit pe pernele moi, Dima se trezi fará
ginduri: se risipiserá.
Abia atunci îsi dadu seama cá o biatá scrisoare de
amenintare poate o farsd, poate un true al ad-
versarilor impresioneaZa dineolo de ()rice mä-
surd si ea, totusi, e las. Se hotdri sa nu se mai gân-
deasea la acest episod ridicul. lids2unse surizind
la eiteva saluturi. Privi o femee, care merged a-
lintat la bratul unui ofiter. Isi rememorä cele citeva
erdine, pe Care trebuia sá le dea la club, pentru
unele aranjamenbe prin organizatiiie provinciale. Se
uitä la oeasornic: zece... Dimincata trista de toamnd.
La Paris... La ora aceasta, se scoalä in chip obiei-
auk Sonia. Ce o fi fäcind acolo? Cum îi va fi
www.digibuc.ro
200. TUDOR TEODORESCU-BRANWE

petreeind zilele, serile? Seri le Parisului... Dimasimti


o stringere de mimA. Sonia este perfect cinstita....
Asta e sigur! N'a scris insa, nimic. N'a dat nici
un telef on. Ciudat A fugit, s'a ferecat in depär-
tare i In singurdtate.
Chid cobori din masinâ, In fata clubului. Dirna se
opri totusi, ca &a.' se trite in dreapta i in stinga:
nu era nici o

Dupg. ee pusese la cutie scrisoarea de amenintare,


Ecaterina Preda se speriase de propria ei faptâ.
Citeva ceasuri, dâdu tircoale cutiei de scrisorii.
poate va verd cArtrta postei sA ridice corespondenta.
In aeest caz, ijar cere factorului voe retragâ
scrisoarea. Dar, in ultima clipa, se gAndi ea" fac-
tond ar intreba: Care scrisoare?" Acea-
sta..." Adresatâ dornnului Dima? Ce ai dum-
neata sA scrii dornnului Dima?"
In fata ochilor späinfintati ai Ecaterinei, se cirscau
zeci de usi mari, deschise, intunecate, ca niste guri
care abia asteaptä sA o usile politiei, usile
Tribunalului, usile Vricarestilor...
l36trina fugi acasii, ea i când acolo ar fi mai ta,
adApost de taate aceste primejdii.
Scrisese cele citeva cuvinte de amenintare, intr'o
clipa de amarnicä desnadejde.
Domnul jurnalist care o cercetase, ii daduse zece
mii de lei, ii publicase scrisoarea câtre Dima, dar
nu se mai intorsese... Fagaduise sd-i mai aducâ bani
publice o lungâ. serie de articole desspre Iancu
Preda. Nu-i adusese nici banii. Nu puhlicase mid
articolele. In ziare, nu se mai vorbea nimic nid
de Iancu, nici de ea.
Mahalaua ridea. Ea, de bund credintä, ii vestise
pe toti ea' de-acum inainte guvernul se va ocupa
de ea si de memoria lui Preia. In capul ei, se
www.digibuc.ro
SCANDAL 201

cuibdrise adinc gindul eh are dreptul la aceasta


ck va tea din ce-i va da guvernul: pensia i leafa
fetei le va depune la banca, pentru
Dimineata, eind curdta odäile, cu ferestrele des-
chise, cite o verina, in drum spre piatA, se oprea
intreba:
Ei, Madam Preda, azi ai mai scris ceva la
jurnal?
Ecaterina simtea impunsátura abia riispundea:
Nu, dragd... Poate säptärnina viitoare...
Cuvintul fiicuse inconjurul mahalalei. La ape-
ritive, rind unul mi vroia sä mai dea un rind' ,
spunea: Nu, dragd, poate säptdmina viitoare7,
cdznindu-se sà imite vocea bätrinei.
Inteo zi, apäratorul Ddscalutii, intilnind-o pe-
stradd, a intrebat-o printre gingiile §tirbe:
Ei, Madam Preda, a mai venit domnul jur-,
nalist al guvernului?
Nu, domnule DdscAlutä... poate sAptImAna vih
toare...
Nu mai vine, Madam Preda, nici sAptAntina.
viitoare ,fiinded 1-a &drat tramvaiul i a mmit!
Nevasta simigiului, care tormai trecea pe arelo,
prinse gluma din zbor, pufni in ris pe furij §i
repetá in cuctuma, uncle eumpara pentru. acasä, o,
bicinuita jumätate cu sifon..."

In citeva zile, Ecaterina Preda cunoscu razhu,


narile crude i grosolane, ale tuttiror celor pe eare-i
jignise vi-i umilise atunci când era sotia Donmului,
Director Iancu Preda".
BAtrina, cu Ingimfarea ei de totdeauna, suferea
adinc. Nu mai iesea din cash'. Clad avea ceva de
tirguit, ruga pe Titi Gdneseu facA areste cum-
päräturi. Titi le fAcea, dar dacA pachetele erau niai
numeroase, lua un bätt,a, dela bäränic, ca sri i
www.digibuc.ro
202 TUDOR TEODORESCU-BRANWIT

aducä pind acasd. Ecaterina Preda controla de zeci


de ori socoteala. Totul i se pärea prea scamp.
Oare Titi Gdneseu n'o fi furindu-o?
dea doi lei si prichindelului oeluia, care aducea
cumpArdturile, numai pentru citiva Gänesou
putea sä le aducd singur, doar nu-i eddeau miinile
nu-si pierdea boeria...
Intr'c zi, Ecaterina i-a spus-o. Titi a replicat,
scurt, chi el e chirias, ii face un serviciu, dar nu
poate sà heá si pe rindasul. (Asa-i venise sd spunä
in clipa de furie: rinclas I) Seara, Titi s'a plins Irinei
Preda ed maicä-sa nu se poartd bine. Irina i-a
jurat cá scena nu se va mai repeta, ea e
o nebund... (Cu o sdrutare apdsatd §i canalie
s'a ldsat oonvins).
Fire§te, Irina a cerut socoteald mama-sei. Titi
pldteste la limp. Ii e i coleg de biurou. Se §tie
oe greu se gdsesc azi chiriasi si Inca, unul ca
Deci, and batina va avea ceva" cu Titi, sd nu mai
diseute eu el, spund ei, Itinei i ea va aranja
to tul.
Ecaterina ineercase sd-si afirme autoritatea asupra
fetei, dar fata a izbucnit eu vialentd. S'au certat
pinä dupa miezul nopii. Ecaterina, In oele din
urmd, a trebuit cà cedeze: va face asa cum spune
fata...
La toate aceste necazuri, se adduga i faptul
eä rinduiala drepturilor la pensia zäbovea. Ecaterina
Preda vedea ea timpul trece i ed nu-si poate
ineasa banii Oare nu-i va fura cineva? Nu póti sd.
fi sigur nici mdcar pe dreptul 'ii-apor dacä
se adunä. prea multi bani, va putea phiti Statul
deodatä? Sau li va primi la Sfintu-Asteaptd? A
auz,it ea ed., in asemenea cazuri, dacht n'ai pro-
tectie... Ea n'are probeclie. Nu eunoaste deputati,
senatori... N'are pe nimeniye lume. E singurk§i toti
sunt impotriva
In douä-trei rinduri, dupd mari Jovdiri, Ecaterina
www.digibuc.ro
SCANDAL 203

se hotärise sii se clued la ziarul guvernului, care-i


publicase scrisoarea contra lui Dima.
S'a dus. Dar nu 1-a gäsit pe Domnul jurnalist",
pc care nici nu §tia cum il chiamd abia atunci
§i-a dat seama de lucrul aoesta, dupd cum n'a
putut razbate nici la Domnul director", care
era totdeauna absent. U0erii, privind-o peste umär,
cu zinabete de ironic, au impins-o bini§or, dar färä
prea pulte forme de politeteb catre ie§ire.
Ecaterina Preda a plecat.blesternind pe Alexandru
Dima, dela care i se trage tot necazul...
Atunci, furioasä aproape färä dea searna
cc face, dar i cu nädejdea vagá, secret:I cil, poate
a§a plinteo ameninlare directi va atrage a-
tentia guvernului asupra ei i asupra nenorocirilor
ei, Ecaterina Preda trimisese amenktarea ano-
aimd lui Alexandra Dima...

www.digibuc.ro
XIII

IVIircza Christian venise ingrijorat. Frurnoasa lui


siluetá de dansator profesionist nu mai avea rigi-
ditatea superbâ, care-I tâcea atât de dorit de femei,
desi el inchinat deplin si definitiv politicii nu
avea nici mdcar "timpul material ca sil räspunda
chernatilor direete (le i se adresau. De data aceasta,
Christian era enervat. Cravata putin strimbd, gestu-
rile fard rinduiald i MTh.' auto supravegherea
arAtau o anumitä stare de spirit. Miisura ca
pasi largi hallul vastul hall al casei lui Ale-
xandra Dima. Prin perdelele usoare, Ilumina slabA
a amurgului de toamna ritzbätea greu si trist. De
citpva ori, Christian se asezase pe scaun. RAmA-
sese astiel, mai multe clipe, miscâncl nervos piciorul
sting. Apoi, se ridiease färä voe §i, aproape Lira
sä-si dea seama, reincepuse mdsurarea hallului
imens, Cu aceiasi pasi de orn grdbit i supärat.
In sfirsit, Zoe Dirna cohort din apartamentul ei,
cu statura majestuoasâ, eu acela§ saris bun i tota§i
impunAtor.
In urma ei, venea Virgil Cruceanu, care cle
and plecase Sonia la Paris neputând rdbda
singurätatea casei lor, isi petrecea mai toatil ziva
la Dima.
Christian ceru iertare Z&ei Dima pentru
turburase linistea, dar...
Expunerea era sirnpla:
www.digibuc.ro
SCANDAL 205

Unul din informatorii lui, de pe vremea dud fu-


aese la Interne, i-a adus o cope dupd un raport
secret, care a fost inmânat azi dimineatd. Raportut
intre alte fapte fdrd insemndtate sau, in mice caz,
eu insenufatate pentru altii, cuprindea §i. urmä-
torul pasaj :
,Indicatori siguri din cartierul Pietàii aratd cá
Ec,aterina Preda, sosia lui Ianeu Preda, fost director
la Comunicatii, recent sinucis, se laudd peste tot
locul cd-1 va ucide pe donmul Alexandru Dima, pe
care 1-a ardtat i in chip public ca autor moral al
pierderii sotului sdu. Credem neeesar 85. se ia ma-
suri de aparare in jurul domnului Dima i sh fie
pusd sub supraveghere femeea Ecaterina Preda, care
de akfel dà uncle semne de turburare mentald de
and pierdut sotul".
Christian era de panere sa" xtu i se comunice nimic
-din toate acestea lm Alexandru Dima, dar &a se ia
toate mdsurile de pazh in jurul lui, fiindcd o ne-
bung este in stare de orice"
Zae Dima ascultd, stäpind pe sine, dar bineinteleS
.adinc miratà.
Virgil Cruceanu crezu eh' m&sud serioase nu poate
lua decit Prefectul e oblicrat profund lui
,

Dima. Dec; el, Virgil, ar putea sd-i, spund Pre-


fectului chiar färd sa." §tie Alexandra...
Zoe, de data aceasta, interveni. Sim_tea §i. in
()dace spunea Christian, §i. in ceiace propunea Virgil,
-dragostea lor pentru 'Alexandru. Dar mândria ei de
femee nu putea sa rabde ca barbatul ei ssa fie soco-
tit atit de slab i sä i se aducd atitea cruSdri. Ea
vorbi cu blindete, dar ferm:
b dece s'a." nu-1 chemdm i pe Ale-
Nu 'Uncle.-
,
xandru.
In aceia.4 dlipà, sund i porunci valetului sd-1
roage .pe Donmul pre§edinte ca sà pofteascd un
-moment.

www.digibuc.ro
206 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

A1exandru Dima asculta tot ce i se spuse. I§i


stainni cu greutate 'un gest de enervare. Situatia
devenea melodramaticd. Iar el avea oroarea melo-
dramei, care Ii jignea simtul estetic. In acelas timp,
nu-i placea ca !Zoe sa fie pusd in curent eu aceasfá
stare de lucruri. Stia cd ea va exagera primejdia,
va fi nelini§tita, se va turbura i il va tulbura
pe dmnsuL
Deaceia, rosti cu hotarire:
Va rog 8à ldsati toatd aceastd ehestiune, care
tub.' privete i cape este deosebit de delicatd,
searna mea. (Se opri o socoti necesar
ascimda primirea scrisorii de arnenintare, mai ales
ca sh nu sporeascii ingrijorarile Zoei. Crezu totui
trebuincios sd le spuna un cuvânt de lin4tire).
VA mai mg, in acelaI timp, sà nu aveti absolut
nici o grije.
Dima vorbise, cu tonal pe care-1 utiliza, atunei
cind voia sà puna capat unei discutiuni i sá za-
ddrniceasca once alta replica. Era in glas, in ati-
tudinea simpld i totu0 nareap, in gestul sobru 40
cu atit mai impresionant, o rard, o unicd sigu-
rant:a de sine. Cella 10 sinrtirA, in aoeiali dipá, cA te-
merile se risipesc ca nouraIii itrori in bdtaia yin-
tului. 0 clipa, lucrul pentru care filcuserd atita
zarvd, li se pant cu total lipsit de insemnatate. Le
paru rau, 0 le fa, pared, ru0ne ca. nurnai pentra
atita" au admit toatä vilva i 1-au deranjat pe el,
pe Alexandra Dima...
and s'a inters in eabinetul lui, Dima a rdmas o
bucatA de vreme pe &dud.
Aa dar, exista,' §31. un raport ,politienesc... Se
opri in fata ferestrei. Sirmi nevoia sa dea la o,parte
un colt de perdea i sà priveaseA in stradd: in In-
serarea de toamnd; oamenii treceau grdbiti, infri-
gurati, rari. Nici o batrind... Lash' perdeaua in joe
ka se departa rujinat, ca 1i and 1-ar fi suryrina
cineva inteo situaSie ricliculà.
www.digibuc.ro
SCANDAL 207

Se vita in juru-i: s'ar putea deci, ca toate sa


ramina asa cum sunt biblioteca, masina la poarta,
rfeurul, cetind acela§ roman politist, toate, ab-
solut toate dar s'ar putea ca el sa nu mai fiel
Ginidul i se pant ciudat. Era deprins sä creada ca
toate acestea trdesc in jurul lui, sunt creatia lui,
vietuiesc prin el si stint menite sa piard odatä eu
el. i deodata, brutal, îi dadea seama ca tot ce el
credea o anexa a lui era mai statornic, mai du-
raidi decit el insu;i! El era eea mai fragil, cel mat
trecator din tot acest ansamblu. Se "apropie de
bibliotecA. Ming lie cu un gest duios cat:tile legate
in piele. 0 tristete usoara i se strecura in suflet...
De undeva, dinteo depärtare inecatd In neguri,
ii rasari in minte chipul Sordei Cruceanu: si ea va
träi, atunci eind el nu va mai fi!Se va intoarce
acasii, îi va relua vidta lingä Virgil, usoara crIzA
sentimentala va fi trecut... Apoi, Sonia cu Virgil vor
consola pe Zoe... Tosi trei vor sta de vorbd despre
el, despre Alexandru... Poate chiar aci, In biuroul
acesta, in care el insd nu va mai fi. Ce Simpla
e viala in brutalitatea ei i cit de mult, at de
inutil o complicam noi, cu toate subtilitàiile naastre.

La masa de seat* riimasese Virgil Cruceanu.


In citeva rinduri, Dima intrebase: Ce mai e nou?'*
in nAdejd'ea ea va afla vrea veste dela Sonia.
Abia la cafea, Virgil spuse:
tit,i ca telefonat Sonia...
Dirna tresdri. Ce simplu spune Virgil lucrul a-
cesta: ca si eind n'ar avea nici o insemndtate!
Da, mi-a spus ca se simte mai bine... Crede
ea peste o sAptdminii, va pleca spre lard. Firere,
s'a interesat foarte mult de yoi i, adt eh se Toato
prin telef on, s'a interesat de interpelarea ta, d
poliiica in general... Ea e sigura de succes.

www.digibuc.ro
208 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

Alexandru inregistrase fiecare euvint. Ea e


sigurd de succes' . Fireste. Ea totdeauna a avut o
incredere nerndrgirdtà in el. Se simte mai bine..."
Ce va fi insemnind asta? A iesit din criza senti-
mentald? Numai atit de put:in sà fi durat? flacon-
fortatä sufleteste, vindecatd deplin, se poate rein-
toarce calmä 0. &apinà pe ea inski gata sA
infrunte primejdia reveclerh?
Bdnuiala aceasta li marl. tristetea. Van]. iarài, pe-
ronul Gdrii de Nord, asa cum era in ziva plecärii
Vdzu trenul, care se depdrta i o batistA
albd, care flutura meet, obosit, trist...
Virgil vorbea cu Zoe lucruri de toate zilele.
Alexandru aseulta distrat. Prindea cite un cuvint,
cite un crirnpei de frazd... Iardsi era cuoerit de ,gin-
durile lui. S'ar putera ca Zoe sh. stea mai departe,
de vorpd cu Virgil, aici, in jurul aceleiasi mese... SA
se serveascd aoelas menu... valetul sii aducd aoeiasi
afield de vin vechiu, tare, parfumat... i, totusi, el
sA nu mai fie de fatd....
Zoe 11 intrebd ceva. Alexandru rhspunse cu un
suris vag. Dar nici Zoe, nici Virgil nu bAgard de
searnd starea de spirit a lui Alexandru. Ei vorbeau
mereu, aoeleasi banalitAti. Uitaserd de raportul
eare-i turburase nu eiteva clipe inainte.
Desigur, fiindcd Diann le spusese autoritar: VA.'
rog Sii nu aveti absolut niei o grije". Ca niste
zopii ascultdtori, se executaserd: nu mai aveau ab-
solut nici o grijä.
Privindu-i, Dima li judeca aspru. Pentru prima
data' i-se pdreau amindoi inferior', mediocri,
In toatd aceastá mare frArnintare, ei giisiserd o frazd
de linistire i ancoraserd sufleteste pe ea, ca pe o
insuld in mijlocul furttmet Acum, furtuna nu-i mai
interesa... Fericite spirite märunte, care nu cunosc
mmile ingrij ofdri adinci, zbuciumdrile pustiitoare
de suflet, uraganele ,gindurilor devastatoare, in-
doelik care iti alungd odihna i somnul...
www.digibuc.ro
SCANDAL 209

Sonia, in situatia aceasta, n'ar fi atit de calmd,


gindi Alexandru. De data aceasta nu se mai necäji,
clad se trezi comparind pe Zae cu Sonia, asa cum
se nechjea astd yard, la Mamaia. Lucrul i-se paru
natural. ...Dar Sonia nu-i aici. i Alexandru
avu impresia jalnicä a unei mari singurdtdli. In
vremea din urm5., impresia aceasta ti cerceta tot mai
adesea, eu o stdruintd de sfredel. Uneori, gindul
singuratiitii li. apärea brutal, in falà, ca un dsman.
Alto ori, i-se strecura pe furis in spirit, clipd cu
insinuant i cu atAt mai prirnejdios. Totdeauna
¡Ma gindul acesta aducea au sine mai mult decat
Mistete; aducea un val de amOrkiune grea ca
ovarä, uritrt ca o sperietoare. Totul i-se -pdrea de
prisos. Ar fi stat asa, lenevind in jilt, ceasuri intregi,
fiird sà." mediteze la nirnic precis, fdral sh." faca
nimic, farà sa ceteascii mdcar desi cetitul fusese
marea lui pasiune. N'ar mai fi vrut sd intreprinda
/Arnie, sá vadd pe nirneni. Dominat, strivit de
gindul inutilitàlii oricrtrui efort, in mijlocul acestei
mari singurdrati, Dima intrezärea in aceste clips
chiar i ideia mortii cu nepOisare.
Virgil si Zoe vorbeau mereu.
Dima se
Pe mine mbl iertati. Tnebue sà" cobor in biurou.
Mai am de lucru...
Coborind scdrile, îi spuse ca minciuna e ridiculá
çi de3gustritoare. Nu are nimic de lucru. A plecat
insà, fiindcd simtea ea' discutia usoarà a lui Virgil cu
Zoe il enerveazà. HotArit, e singur... Sonia poate
eh' i-ar fi mai aproue. Peste citeva zile se intoaroe
acasà", spusese Virgil adinioarà. Citeva zile....
I-se pareau mult. Cite se pot intimpla in citeva
zile. Väzu o mind o3oasd, sbircità, uscatrt (capul
femeli nu-1 vedea) si teava unui revolver. Ima-
ginea stärui citeva clipe in fata ochilor lui Dirna. Nu
eirata s'o alunge. Dimpotriva. Parea vroia sá se
14
www.digibuc.ro
210 TUDOR TEODORESCU-BRANME

denrincla eu aceastä imao-b ine care revenea din ce iii


3

ce mai des. Lucrul incepuse sA i se_pard firesc. Mai


ales inteb clipä ea aceasta, de adincä depresittne su-
fleteasc5...

Bucurestii se pregäteau de iarnd.


Ca lea Victoriet, pustie si tristd toatà vara, era
iardsi ve,eld i poyulatä. Insera devrerne si lu-
minile se apdndeau repede in vitrine. In cafenele,
se inghesuia o lume gälägioasd i pripitä. Automo-
bilelele, care in lunile trecute râtaciserA la BAneasa,
Otopeni, Snagov sau si mai departe, la Sinaia, Pre-
deal, Brasov si aiurea, acum se grämädeau, undo
intealtele, pe mica yortiune dintre PostA. i cofe-
tdria Nestor. Aci, se rezuma viata frumoaselor i bo-
gatelor bucurestene. Aci, erau toate magazinele,
toate madle bàcAnii, toate badegile de lux, unde
se gaseau cele mai bune aperitive. Aci se putea lua
un ceai bun, aci era micul paradis al acestei Ca-
pitale intinse pe atitia kilornetri patrati.
Iri acest furnicar de oarneni, Irina Preda se
simtea ea la ea acasä. Era lumea ei obicinuitä. Cum
iesea dela Radio, aici venea... Cunostea, fireste
numai din vedere, pe multi si pe multe dintre
eele care treceau tu masinile superbe. Stia cà asta e
fata bancherului X., celalt bAiatul marelui industria4
Y. Uite i aetrita Z., care-si conduce singurd ma-
Ona.., earn batrink dar se tine incA Lingb: ea,
std tipul... un bâiat de 26 de ani!
Titi Gäneseu, ascultând toate aceste lámuriri, era
oarecum nernultumit. Provincial, nu vroia totusi ea
Irina sd-si afirme atit de brutal superioritatea ei
de bucuresteand. Strângándu-i bratul, Titi ii optia
in ureche:
dracului! Unde mergern asta searà?
Irina Preda, cu ochii scApArAtori, cu Wad%

www.digibuc.ro
SCANDAL 211

dilatate, cu 6brajii imbajorati, cu rlisuflarea


rdspunse:
Canalie astitseard trebue sà mergem
acasd. Ai vlizut cà bdtrina e din ce in ce mai bà-
nuitoare. Nu trebue sa...
Titi Gdneseu fdcu o mutrd de copil need*, cdmia
i se refuzd ci prd.jiturd. Irina II privi cu coada o-
ehiului, laveselità i mdgulitd de gestul lui Titi:
Haide, haide... Lasd cà i mline e o zi i ziva
de Milne are o seard... Arum, acasiil
bätrina Ecaterina Preda îi primia din ce
in ce mai intunecatd. Nu avea nimic anpotriva bor.
Dar se certa, in gindurile ei încîlcite, cu intreaga
omenire, in care bine intele3 li ingloba i ge ei.
I se plirea ca toti rid de ea, ed toti o insultd, dacd;
nu cu vorba, cel putin cu gestul; dacd nu cu. gestul,
cel putin cu o privire. Clad intimplarea fácea ca
Irina sh treacd pe IMO' ea, ca sd-si ia un lueru
oat ecare, era deajuns s'o atingd at de putin cu
cotul, pentru ca indatd blitrina sd izbucneascd:
Nici tu nu mai ai lac de mine, hai? D'aia te-
am flicut, d'aia te-am crescut? Mli dai la a parte,
ca pe o slugd, ba mai räu: ca pe o otreapä, hail
Irina nu era deprinsd sd fie mustratd, nici chiar
atunci clad era vinovata cu adevárat. Rdsfdtatli,
atita vreme cit mamd-sa putea reverse miniile
multe i grele pe Iancu Preda, fata nu accepta sd
ia acum locul tatdlui ei. Deaceia, rdspundea ignoasä:
Ce, nu ti-e bine? Cine te dd la a parte? Acu
inteleg eu dt a surerit bietul tata...
Fraza aceasta avea darul de a o necdji peste ma-
ma' pe Ecaterina. Ea simtea in jural ei golul cu
atit mai mare, cu cit trecea mai malt timp dela
moartea lui Preda. Toti, sub o forma' eau alta, li
pomenese de el; toti, direct sau prin aluzii mai mult
sau mai put-in mestesugite, cautd sh-i arate cá acum
mi mai este sotia Domunlui director", ci a rAmas
Ecaterina Preda gur i simplu. 13a chiar, acea Eca-
www.digibuc.ro
212 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

terina Preda care dupa cum II dau toti sa .inte-


leagä in felurite chipuri si-a martirizat härbatul.
Cat a suferit ta'tu? tisni Ecaterina Freda.
In aceste eibeva luni, slabise, se micsorase, nu mai
avea nirnie din majestatea ei de jandarm.. Se uita
mereu in pirmint. Nu mai infrunta cu priviri tru-
fase pe nimeni. Sgireita de felul ei, obsedatä ping
la manic de grija zilei de miine, batrina se imbraca
din ce in oc mai rau, cu roehiile cele mai vechi,
cele mai pet:kite, ode mai murdare, brat parea o
cersetoare de mahala: Cit a suferit ta'tu? re-
pea Ecaterina. Muceaso ! Tu spui asta? Tu care
n'ai avut nici o grije, n'ai cun.oscut nici o nevoe...
Fata fierbea: batrina vorbea tare i, fara ludo-
iala, Titi Ganescu auzea toate aceste insulte. Dar
batrina ni.ei nu se gindia sä inchee eearta.
Te-am crescut ca pe o printesd, ea sä-mi otrà-
vOi zilele. Pentru fine, m'am sactificat i 1-am sa-
crificat i pe el, Dumnezeu sa-1 ierte! Neispravitol
Ai nas sa ma judeci pe mine, hai? Gata-gata sd mà
sooti pe mine ucigasa lid ta'tu...
Se prea poate! izbucni Irina, cu albul ochi-
lor inrosit de revarsarea clocotitoare a singelui, asa
cum i se intimpla ori de che ori se mima: Se
prea poate...
Ce?
Ecaterina Preda rägise ca o vità injunghiatä. Sim-
tea de multa vreme in aer, sau poate intfo cut&
ascunsa a gIndurilor ei, aceiasi invinuire: dacá Ian-
err Preda ar fi avut o altfel de viata, nu s'ar fi si-
nucis. Nirneni nu-i spusese lucrul acesta
Dar i-se päruse descifreaza in unele priviri ale
mahalagiilor, in unele subintelesuri ale vorbelor lor,
in uncle manifestari ritzlete. Da, ticdlosii o mvi-
nulau tot pe ea, aeuma! Odata, auzise pe nevasta
simigiului vorbind peste gard: Ei, Madam
neseu, nebuna I-a bagat in acum ti si
mosteneste: pensie, aiutor, mai stiu eu oe!" Ava
www.digibuc.ro
SCANDAL 213

vorbise simigereasa. Ecaterina era in casd., cu fe-


reastra deschisd. Auzise tot, dar pared nu-i venea sh
ereadd ea nebuna" este ea... Acum, nu mai inca-
pea nici o invinuirea o rostia fdtis fata ei.
Cu vocza gîjuitä, cu vinele umflate ca niste frin-
ghii in jurul gitului, Ecaterina urmä:
Indrdznesti sA spui ea' eu... eu 1-am ucis pe
ta'tu? Nemernico...
Irina tipd, asa in& s'audd i Titi din odaia lui:
Se prea poate! Daca tata ar fi avut o sotie
o adevilratd tovardse de viatd, asa cum tre-
bue sa fie o sotie, poate cá nu s'ar fi sinucis... poate
cá n'as fi edrnas orfand... si cu o mama rea.., rea...
rea I
Irina izbucni in pans. Repeta isteric: rea, rea,
rea !" i fata i se crispa cumplit. Astepta ca
mama-sa sà continue cearta sau, induiosatà de plin-
sul ei, sà uite pe data tot celi spuseserd, toate vor-
bele grele insultatoare, i sá vind s'o impace:
Proasta maichii, prostutd!" asa cum se mai
intimplase.
De data aceasta, Ecaterina Preda nu tacit nici
una, thci alta. Rarnase mutri, cu miinile uscate
tremurinde ridicate cdtre tavan, ca ochii in p5.-
mint, pared lovita de traznet. Irina astepta, dar tá-
oerea o infuria. Ridicd ochii inlacrimati! Nu, mai-
ca-sa nu lesinase... Nici nu se pregdtea s'o lo-
veascd, inteun acces de dementd, cum o ful-
gerase teama, o clipti, pe fata. Ecaterina Preda era
aeolo, stand de plated. Numai miinite, eu degetele
lungi; negre, uscate, se agitau i tradau viata care
pil ita Inca in acest trup uscat, secdtuit, ros de lira,
ecundele treeeau. Ecaterina se fearninta, rosto-
golia un gind mare In capul ei infierbintat. Irina
astepta. 0 cuprinse teama. Ge planueste mama-sa?
Daca nu pldnueste nimicy ce s'a intimplat cu ea?
Deee a räinas asa, ut picioare, eu priviri1e in jos,
cu vinele de pe frunte umflate, ea Allele dupa
www.digibuc.ro
214 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

ploae? Ar B. vrut sa-i spuna: Cc ai, mama?"


Mindria o impiedeca insA. S000tea ea.', de se va da
invinsä in felul aoesta, va fi invinsd toata viata ei,
va fi tiranizata neineetat de battirta... Instinctiv, se
uita la usa lui Titi Gartesou, ca i chid i-ar fi a-
runcat o mufti chernare in ajutor.
Tirziu, bAtrina rosti ou o voce infiorator de li-
nistitA:
Bilineee... Daca. 1-am ueis eu, asa o fi... 0 sà
vedem noi...
InfrintA para. de greutatea invinuirii iesi din
odae...

Ultimele vorbe ale batrinei canted ca o amenin-


tare. Irina intelese, instinctiv, cA arnenintarea nu i
se adreseazii ei, ci omenirii intregi.
lu casa din Strada Pieta:Ili se facu o tAcere mare.
Nici un pas ,de treekor pe uliçà. Niei un glas. Nid
macar un latrat de dine.
hina se tidied ineet, ca o .pisica. Astepta citeva
secunde: liniste deplind. Strablitu sala, deschise cu
mii 'de precautii usa camerii lui Titi i se strecurA
inläuntru fara zgomot, in virful picioarelor miei
agile.
Titi sta trintit de-a curmezisul patului. Nu se des-
bracase. Ii soosese mtmai surttteul. ca sa nu-1 ghe-
muiasca. Irina ii sari de git i, inabusindu-si plinsul,
murmurA:
Titi, ia-mA de alei, di nu. mai pot... nu mai
poot...

www.digibuc.ro
XIV

La Paris, in camera de hotel, Sonia Cruceanu îi


traia noptile i cea mai mare parte din zile, in
grele zbucituniiri.
Deoe plecase din Bucure§ti?

Intrebarea nhvaise ca un virtej, in capul ei, toc-


mai trei minute dupd ee trenul se smulsese din Gara
de Nord si dnd strtibätea paianjen4u1 de §ine eiitre
Chid la. Era singurà in cabina vagonului de dormit.
Valizele, eare purtau eticheta marilor hoteluri occi-
dental; erau rinduite cu grije. Pe rniisuta de Hugh'
fereastrá statea po§eta mare, de voiaj §i, lingä ea,
pe care i le daduse Virgil. 0 poclidi plinsul.
Inchise ua spre ouloar, ca &a.' fie scutitä de privi-
rile indiscrete ale eelor co ar fi treea4, intimplator.
Afará, se auziau voci. Fiecare cäuta sal se aranjeze
eit mai confortabil pentru hmga allatorie. Fiecare
avea de pus o intrebare sau de eerut ceva condue-
torului, care cu tinuta tmui perfect valet eauta s'a"
multumeased pe toatà lutnea. Sonia plinse indelung
§i se simti mai u§uratà.
Cindva trenul se opri intr'o garri. Sonia se uita pe
fereastra. Vroia sti vadd lume. Vroia sa-si schimbe
gindmile. Pe peron, dourt feti§cane se pfimbau in-
l'arquite i priveau eu ochi mari de curiozitate, de

www.digibuc.ro
216 TUDOR TEODORESCU-BRANI,5TE

pofta l de invidie, atit cit puteau sa vada de


acolo, de jos, in cuprinsul elegantelor comparti-
mente ale vagonului de dormit. In amutirea lor
adrnirativA, in privirile Jor fascinate, le citiai CU
ulurintA gindul: ele .nu vor pleca niciodatà, aja, la
Paris... Sonia le cintari pe amindoua: erau, ae sigur,
fetele unui functionar dia Biete fete de pro-
vincie, care î1i inchipuesc ea fericirea este intr'uu
elegant vagon de dormit, ce gongte spre Paris! Ce
unpile ar ramine copilele acestea, daca Sonia ar co-
bori fereastra 11 ir striga: Nu, dragele mete,.
viata nu-i asta... lericirea nu-i asta... Nu, nu va la-
sati amagite... Aici, intre aceti patru.pereti de corn-
partiment, intre aoeste valize bogate, se pot des-
fkura drame mai grele, mai adinci decit va
voi... i poate CA voi, in casutele saraee, pe nli-
Vele inguste sau ,undeva, intr'un cling apropiat, voi
puteti cunoa1te multumiri pe care mul ti. chntre noi
nu le cunoktem, nu le putem cimoa§te, nu avein voe
sA le cunoatem..."
Feti;canele trecura mai ,departe, ca à vadd pro-
babil alte chipuri de oarneni fericiti.
In urma lor, ,veni un ceretOr. Era un om fara
virstä, cum suni toti ace;ti nenorocivi, care 11i as-
cund anii in foame, frig, zdrente i murddrie. Au
toti aproape aceiali infati§are, ea O. eind Destinul
i-ar fabrica in Eerie, punind pe toate fruntile a-
ceiali eticheta: cerletor. Cu pälaria (mai bine zis:
cu tiaoe cindva fusese o palarie), in mina stingA
stringind cu dreapta fAliiie negre ale camkii zdren-
¡mite peste pieptul pares, eu capul plecat .pe un
umar, eu im zimbet plingaret care-i desvelia gin-
giile goale i hide, omul cerea... Toatà fiinta lui
eerea. Cereau ochii, care hicrimau neincetat. Cereau
genunchii, care tremurau. Cereau picioarele des-
culte, negre, Cli degete rasucite i incovoiate. Sonia
deschise repede fereastra 1i-i arunca o monetd. Tre-
nul tocmai pornia. Dar avu timpul sA vadä un jan-
www.digibuc.ro
SCANDAL 217

darm, care alunga pe ceisetor. El fugea ca un dine


bAtut, dar fugea multurnit. Zimbetul nu mai era
plingdret, ci fericit: in pumnul steins tinea moneta,
pe care apucase sá o ridioe de pe peron...
0 clipà, Soniei Ii fu rusine de plinsul ei de-adini-
card. Iatd. marea, adevdrata durere, Ii spunea
ea, pe lingd care o vagd crizd sentimentald nu
are nici o insemndtate. Da, da, nici o insemnärate...
ii repeta Sonia, cdutind sà se incredinteze de
acest adevdr, desi sufletul ei rdsvrätindu-se im-
pottiva ratiunii reci si a vointei incordate, rdcnea
in adincurile fiintei: nu este adevArat, nu este asa...
Oamenii &Arad, continua sä se oonvingd So-
nia, sunt mai putin uricinaì spre sbuciurnArile
sufletului. Munca i necazurile au, eel putin, acest
folos urias: te .pun la addpost de marile crize sen-
timentale.
...Ei si? Cersetorul de pe peronul gdrii este oar°
asa de nenorocit, pe cit Il aratd infiitisarea lui?
Mizeria lui esté suferintd numai pentru cine nu e
deprins sA trdiascà in mizerie. In clipa aceasta, cu
cei eitiva bani, cersetorul este mai fericit decit ea,
care a pornit singurd In lume, gonità de gindmi
si vrind sd-si ouneascd gindurile...

Dece a plecat din Bucuresti?


Intrebarea ii revenia mereu in minte, cu e std.-
ruintä chimlitoare. Cabina i-se parea o cuscA de su-
ferintd, de torturd. Incerca eA oeteased i nu avea
rdbdare. Schimbase trei-patru cdrti, dintre cele po
care le rises° cu grije in valizAl, ca sd le aibà la
indemind in timpul drunmlui. Privea peisagiul, dar
nimic nu-i retinea atentia. Sbuciumul sufletesc era
mai puternic decit lumea inconjurdtoare.
Trenul trecuse cu o boereascà nepdsare prin ga-
rlic miei, primise cu rAcealA salmul impiegatilar
www.digibuc.ro
218 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

infipti in rnijlocul peronului, se strecurase printre


dealurile bronzate de toamna ale Gole§tilor, se o-
prise o clipd ea sa respire in vac in Pite§ti §i, acum,
cobora spre eimpia OlteniieL
Pe clinpurile goale i triste, se abateau cirduri de
ciori, ca nenumdrate petece de doliu desprinse din
cortegiul funerar al firii. Genil era sur §i mono-
ton. Pe sirmele telegrafului, se ghemuiau vrabii sgri-
bulite de umezeala anotimpului. Pe §oseaua, -care
mergea aldturi de linia feratd, rar de tot se zaria
un car cu boi, un täran cu surnanul strins pe umeri
eau o turmä de oi, care mergea alene catre §esul
Dunarii. Cit puteai cuprinde cu. ochii, prin drept-
unghiul ferestrei, in goana trenului, se simtea ea
lumea dela Ora se stringe cdtre case, eh ogoarele
ramin pustii, pe searna vinturilor §i zapezilor de
lama. Era un inceput de amorke, de intepenire a
vietii, care oontrasta cu svicnirea continua de fier
vi de otel a trenului In goana.
Sonia Cruceanu se gindea la toate acestea §i para.
simtea o potolire a talazuirilor ei suflete§ti. Bunä
cunoscatoare i iubitoare a vietii de Ord, privind
satele oltene§ti, ti amintea cu O umbra. de placutä
duio§ie de satele copilariei §i tineretii ei. Se revedea
eu ani §i ani in urma, sosind vara, in vacanta cea
mare, la mo§ia pärinteasca. Ca oricarui copil, i-se
pärea ea vacanta n'o sá se mai sfir§easca niciodata.
In prima zi, i§i rinduia cu cochetarie odaia ei".
Ii potrivea masa lingd fereastra larg deschisa., ca
sA poatä celi. jnsiruia cu grije cartile, pe care §i le
adusese din ora§. Dintre acestea, nu lipseau nici-
odata versurile lui Verlain... mai placea sA
ceteasca in vremea aceia ? (Sonia se agata cu
disperare de acete amintiri, ca sA uite framintärile
ei de astiizi). A, da... Apele primäverii", ro-
manul lui Turghenev, a impresionai-o grozav. Ana
Karenin" §i... (Sonia se refugia in copildrie,
www.digibuc.ro
SCANDAL 219

eu spairna de-a nu fi cucerita iarasi de zbuciumul


sufletesc de-acurn).
Zile le de vacanta treceau cu iuteala fulgerului. Vi-
zitele cunoscutilor din oras sau ale mosierilor ve-
cini, plimbariie cu träsura, o raita pe la arie, o
goan'a Twin vie, o ora de canotaj pe lacul minunat
care se intindea intro cele cloud conacuri conacul
vechi, patriarhal, pastrat ca amintire i conacul eel
nou, elädit dincolo de sat, in linistea paduril si in-
zestrat cu tot conf orbit modern, toate acestea
umpleau CU prisosinta" zilele de yard. Ce vremuri mi-
nunate! Soniei i se pArea ca in vremea aceia n'a
eunosent tristetea i, mai putin incd, durerea. Mi-
, cite necazuri ate copilariei s'au sters de mutt din
aducerea aminte. Pe ecranul memoriei, nici o um-
bra' din timpurile acelea. Ci numai luxnini lumini
multe i felurite. Ulm-dui le senior de petreoere in
familie, familie numeroasA, eu batrini glumeti, cu
bAtrine cirootase, clar amuzante, cu tineri veseli,
gata orieind sä faca" un dans. Luminile clare ale
zilelor de \Tara, in plin soare. Luminile tainice ale
serilor de vis, in gradina, pe o bancä... Toate a-
reste lumini se impleteau in amintirea Soniei, tesd-
turd minunatil, care §e a0ernea alinator peste
sufletul ei alit de indurerat astAzi.
Cu cit se gindeste mai adinc, cu atit îi di mai
bine seama ci, pina acum, viata ei a fost o viata
de incintari usoare i nevinovate, de desfatdri copi-
laresti. Ea n'a dat piept niciodata, pini in ctipa
aceasta, eu realitatea duri. Pe ea, viata n'a lovit-o
niciodati, pind acurn. Deaceia, aceasti prima cioc-
nire eu adevärata viala o doare atit de profund
o ulueste. E asemeni unui copil, care aude pentru
prima data sueratul salbatec al vinturilor, framint-
tarea neinduplecata a furtunei.
dar, aceasta este vista?
Fireste, a gindit indelung asupra rosturilor ei,
www.digibuc.ro
220 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Dar totdeauna, in legatura cu o carte recent cititä,


sau cu clurerea altcuiva, aflata intimplator. E prima
date' and e silità sà gindeasea asupra vieiì in
turd eu propria ei. durere. i lath", arum sirnte cit
de inutile sunt toate constructiile artificiale ale
inintii, atunci and realitätile brutale se ridica, tu-
multoase, impotriva fragilelo'r oprelijti ale vointei
0 ale ratiunii.
Sonia strabatu de citeva ori, cu pa0 mici i ner-
vo0, cabina prea micii, prea striintd, ca sä poata
cuprinde atita frimintare. Se opri la fereastrii. In-
cepuse sa plouà ploaie mdruntä, äciìnitä, (less&
adormitoare, ploaie de toamnd. Sonia urmari jocul
picaturilor pe luciul geamului. Un Oran, cu su-
manul peste cap, gonea spre cash% In culoarul vago-
nului, se auzi sunetul vesel al clopotelului i gla-
sul chelnerului dela restaurant: se servea masa. So-
nia ecru sA i se aduea in cabina eandvichuri, vin, apa
minerala, cafea neagra §1 coniac.
Dupe.' ce fácu comanda, îi dadu searna ca ta
ciuda tuturor framintarilor viata îi urrna mersul
ei firesc : dorea totuti o masa, o masa eit rnai a-
leasa, un coniac bun, o tigard find... In sufletul
se priibu0se o lume de miei placeri de suprafata
in locu-i, se ivise o mare 0 grea durere. Aceasta
impiedeca insa, de-a minea, de-a dormi, de-a
Via-tat.
Atunci, îi aminti cuvintele lui Alexandru Dima:
Viata e o bestie..." Cit este de adevarat
MIncind, gustind vinul reoe, se surprinse cà toate
acestea il fäoeau o reala placere. A§a dar, daca In
elipa aceasta de framintare, In loc ea fie in acest
confortabil vagon de dormit, avind la Indemina tot
ce poate alcatui o masa buna, s'ar fi aflat intr'un eat
oareeare, intr'o odaie de han, reoe i neprietenoasii,
farà mincare, fare: ,eafea i fail tigara, ar fi su-
ferit 0 mai mult. Ciudat, ce puvine cuvinte avernt
A suferi... aceia cuvint, .pentru marea zbuciu-
www.digibuc.ro
SCANDAL 221

mare a sufletului; acela§, pentru micile lipsuri ma-


Sonia nu-§i putea asaunde a, in mizeria
sufleteased in care se zbätea, era totusi bucuroasä
cá Destinul i-a. ergat mizeride fizioe. Sorbi cu poftä.
rafeaua. Aprinse t.igara. Intiiul fum dupä
it-se pArea oel mai bun. A§tepta tigara aceasta, in
tot timpul mesei. Mincind, se gindea la ea, ca. la inn
Virtu indepdrtat i frumos, pe care-1 cuno§tea, dar
de care n pläcea ad se apropie de fiecare datd,
/met, lin...
Cind sfir§i tigara, micul ineeput de vrajd, de ui-
tare de sine pied. dinteodatd. Se regdsi iaräsi sin-
gura §i. covir6itA,de marea ei frAmintare. Dece ple-
case din Bucure§ti? Ii pärea räu i, in aoela§ timp,
Ii era rusine de sldbiciunea ei. Isi spunea ed ar fi
punit 661 ran-Mid aoolo; ar fi avut täria 661 infrunte
primejdia. Nu, hotärit, n'ar fi edzut...
N'ar fi edzut?
Intrebarea i-se infipsese adine in sine. Ii aminti
eu o chinuitoare luciditate, cá in vremea din urmd,
eind îi läsa mina in mina lui Alexandra Dima, se
Infiora, se pierdea. 0 cuprindea o tulburare duke,
vagd, ca o betie goard, ca o arneteald pläcuta. Cind
inoepuse aceastA mimme eumplitä i, toiu6i, titeln-
tàtoare? Cind sirntise pentru îiitiia datii lucrul aoe-
sta? Nu-§i amintea I se pdrea cd asa a fast dela
inoeput, de dud lumea... Sou, mat degrabd, i se
pdrea cä a6a trebuia sd fie.
Trebuia? Fireste... i totusi, de cite ori judeease
eu asprime femeile, care isi cdutau fericirea dinoolo
de pragul cdminurilor bor... Era incredintatä cá ei
n 'o sà i-se intimple niciodatd lucrul acesta. Deaceia,
era necrutAtoare eil toate cele care greseau.
-data, acum ea insäsi este gata sá greseascii. Ea
insd§i e la fel eu cele, pe care le o1indise in trecut.
Ca 6A nu coda, e silitä sä fugä singurä in fume,
www.digibuc.ro
222 TUDOR TEODORESCU-BRANLSTE

singurd in aceastii cabind de vagon de dormit, sin-


gurd intre atit,ia oarneni sträini, care merg cu ros-
turile lor i cu treburile lor, cdtre tinte precise §i
cat-re rezultate de mai inainte determinate. Ce
usoarä trebue sä fie viata, clad ai o tintà precisA,
cihrd tii dece pled i uncle te indrepti! Asa a'fost
viata ei, piná acum: netedä. Dar acum, e frintA,
incilcitA, Meguratii, ca inserarea aceasta de toarnnA.
Sonia simti cáldura lacrAmilor in ochi. Plinse in-
delung i linistitor. In cuprinsul cabinci, lumina zilei
scilzu.e pe nesimtite i picla serii se strecurase pa
furls. Contururile se estompau vag, tot mai vag. In
clipa aceia, totul in o indemna la tristete.
Cind îi Tidied ochii din batista micá, usor parfu-
matd, sirnti nevoia sá vada luniinà, hunhiii
cit mai rnultd... Aprinse. Din becul electric, lmnina
se reviirsd bogatä i veselà.
Acum, i-se pAyu cA toatà judecata ei asupra oa-
menilor i asupra faptelor s'a schimbat. Parcà
trist,gea, care o doborise cu citeva clipe mai Ma-
into, Incepea sd se risipeascä.
Dece? La aceastä rAspintie a vietii
ei, nu se oprise ca sá abeagà drurnul bogAtici sau
al ambitlei. In aceastd nou'a avintare, n'o mina nici
pofta de bani, nici dorinta de märiri. Averea ei, per-
sonata', o pune la adápost de orice bànuialà. Iar cu
firea, pc care i-o cunoaste lumea, nici vrajmasele
n'ar putea-o invinui cà inteste munele i cinstea
de-a fi sotia Domnului presedinte Alexandru Dima...
Nu se sinate vinovatá eu nimic. Totdeauna, a stat
deasupra acestor mici judecati dictate de o moralä
ingustd, burghezà, meschinA. A, cunoaste ea foarte
bine mita hipocrizie, care stii la temeiul aoestei
morale! Stie foarte bine cä femelle, care predicA
mai stáruitor onestitatea, sunt tocmai aeelea care
in ascuns furA, tot ce pot fura desfätdrilor vigil.
...In adincul constiintei, nu se simte cu nimic vi-
www.digibuc.ro
SCANDAL 223,

novatii. Un irnbold sineer al sufletului nu poate fi


judecat, dupd cum incape sau nu intre filele seci ale
manualelor de morald.
Firea neatirnata. a Soniei Crueeanu se riisvriitea
tmpotriva acestui lucru. Slobodd acum de preju-
deati, se ridica deasupra oamenilor comuni. Se
simtea, astfel, mai itnpdeatd cu sine insäsi. Ji re-
peta vechea poveste a sufletelor, care prihegesc in
lume, se cautd i se intregese, dupa legile lor tai-
nice, faird sá iinà seamd de morald sau de onestitate.
Dar tot acest válmdsag de ginduri o trudise. Atipi
Led sd-si dea seama. Trenul gonea hi noapte...

www.digibuc.ro
XV

In casa din Strada Pieatii, viata devenia din ce


tn ee mai anevoioasA Ecaterina Preda incepuse
sd simtd lipsa banului. Irina, trebuia
se echipeze" pentru iarnd. Pa lton cu guler de bland,
doud-trei pAldrii, o rochie pentru biurou, citeva
pentru casd, (nu face" s'o vadd Titi in fiecare
cu acela§ capot vechi, demodat!) pantofi,
atitea altele! In felul acesta, fire§te ed nu mai
putuse contribui cu nimic din mica ei leafd la chel-
tuelile zilnice ale gospoddriei. In acela§ timp, Titi
Gdnescu rdtdcind mai in fiecare seard cu Irina, prin
cinematografe, cofetdrii sau restaurante îi risipise
salariul §i rAmdsese in urmd cu plata chiriei.
Ecaterina Preda pregdtea masa, in fiecare seard.
Cu toatd sgircenia ei, avea totu§i grije ca fata sA
fie bine hrdnitd". De cele mai multe ori insd, mi
comisionar cu §apcd ro§ie sosea cAtre ora cinei, a-
dueind acela§ biletel: Irina vestea ea' va intirzia la
serviciu, sA n'o a§tepte eu mincarea pe foc, va lua
ceva in ora§... Ecaterina bombAnea nemultumitd:
Prea mare risipd! Chekuiald acasA, fiinded i-a
girth atitea Imn cheltuiald in ora§ §i. cine
çtie ce-o fi mincind prin restaurantele acelea scurnpe
çi murdare...
Dela o vreme, Ecaterina Preda inted la brmuiald.
Fata lipsea prea des. i, eiuclat, in serile in care
lipsea fata, nu venea nici Titi Gdnescu.

www.digibuc.ro
SCANDAL 225

Inteo seard, primind un astfel de biletel, Ecate-


Ana i§i lud vechea ei broboadd petecitä §i. se cluse
la circiumarul din colt, care avea telefon. Ceru pos-
tul de Radio §i vru sit vorbeascd cu Irina. Cineva
fitspunse sec: Domnipara Preda a plecat dela
-ora 6 §i. nu mai vine astd Circiurnarul,
-care ascultase convorbirea, ti spuse peste umär,
zimbind ironic:
Eh! Tinerettea, Madam Preda, tineretea!
Ecaterina, ru;inatd i furioas4 in acela§ timp, mot-
un ritspuns vag §i iei. In celalte seri se
culca si nict nu §t.i.a binle la ce era.' se intorcea iata.
In seara aceia, se hotari s'o a§tepte. Se arzä pe un
scaun, In sufragerie. Ca sá nu o doboare sonmul, îì
luà lucrul, tocmai cro§eta o vestá cochet4 pen-
tru. Irina, bund de purtat la biurou. Peste un eeas,
ei bdtrini, obositi, stor§i de viatd, incepurd
sd. läcrimeze. Lalsd. lucrul. Se mi§cd de ici-oolo, prin
easä. Printre buzele uscate §i aproape albe, mur-
mura ca pentru sine insd§i: Toate astea din
pricina ticdlosului de Dima... Daed nu 1-ar fi ucis
pe Iancu, am fi avut i noi, ca'nainte, casd, rost,
nu
Acum, Iancu Preda devenea necesar. Ecaterina
inchipuia eertind-a pa Irina, ardtindu-i eá nu
trebue sa 'intirzieze in ora§, eá in nici un caz nu
trebue 64 mintd. Spune ca e la biurau §i. ea e ple-
"catä. dela 6... S'au fitcut de ris §i fatd de circiumarI
Wine, o sd §tie mahalaua intreagd...
Ca 64.-§i mai stimpere necazul, Ecaterina Preda
Iuà un vraf de tacimuri si incepu sti le frece. Mina
uscatii lustruia mereu, dar gindurile Ii urmau firul.
Gáea o adevdratd multurnire sä impodobeascá a-
mintirea lui Preda, cu toate insuirile, pe care
bietul om nu le avusese Iii viata.". A! ce scandal
ar fi fticut Iancu, dacii ar fi prins-o pe Irina en
minciuni...i tocrnai pe un astfel de om §i-a gdsit
84-1 ucidd canalia de Dima! Dar unde o fi fata?
www.digibuc.ro
.5
226 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

E Uncle umbra, eu haimanana ceia


de Titi Gdnescu? Trebue sd pun cal:at seandalu-
lui, pind nu se intimpla vreo nenorocire cu fata..."
In clipa aceia, Irina nu mai era atit de vinovatd.
Mare le rdspunzator era haimanaua", era Titi, pe
*are de ahfel hotdrise sa-1 dea afard chiar a doua zi.
dupd miezul noptii, Irina se intorcea cu
Titi acasd. Chid vdzurd lumind in sufragerie, arnin-
doi avura o ujoard tresdrire.
Mama nu s'a culcat murmurd fata
putin ingrijoratd. Dar in clipa urmatoare, i§i re-
gasi ealmul: Am sal intru eu întîiu, ca sd nu ai
tu nici o neplacere... Tu mai plimba-te o jumdtate
de ord i, dupd aceia, vino. Intri direct in camera
ta. Ai cheia dela intrare? Perfect... Hai, un ultim
rpusi"...
Titi o sdruta putin plictisit. Ar fi vrut sd se culce.
Trebuia totu0_ sd mai zdboveasca un rdstimp pe
noaptea umedd i rece de toamnd.
tria intra eu o indrdzneald
Bund seara,
Bdtrina, frecind mai nervos i mai apdsat un cutit,
intrebd aspru, fdra sd-i ridice ochii cdtre ea.
Vii dela biurou?
Irina §ovdi o clipá. Ghici eh" a fost controlatd.
Räspunse sigurd de sine:
Nu. De la mash"...
Batt-Ina nu se mai putu sthpini. Svirli cutitul §i.
izbucni:
Mash"? Care masa? Cu cine mash' ? nth" ne-
maritata iei masa In ora§? Acasa n'ai mash' ? Eu
fac mash' ? Barbara-0"u, cine-o fi, o cà te ia
din restaurant sau de acasd? hino, bagd de seamd...
Fata simti ed trebue Ea" punk" capdt repede acestui
potop de vorbe. Altfel, bdtrina va ie§i victorioasa.
lìîzînd fals, Idna intrebd cu ironie:
A, vrei sa-mi fad o seend? Prea
www.digibuc.ro
SCANDAL 227

N'am timp. Am mineat a§a de bine, era atita ve-


selie.., te rog nu-mi strica seara. Dupd o zi
Inuned, am dreptul i eu la o &card pläcutä...
Barma, acum, asculta inerernenitá de atita in-
dráznealä.. Irina i§i curmä brusc risul §i spuse a-
päsat :
Minded, man* ti-am mai spus-o; nu tsunt
deloc dispusd sd renunt la viatd, pentru toanele du-
mitale, a§a cum a renuntat bietul tatal
Aceia§i invinuire, care avea darul de a infringe pe
bdtrinä, de-a o dobod, de-a o nimici... Ecaterina
simtea a.' se tidied impotrivä-i o vointd tindrá
neinduplecatä, o energie proaspätà, care o zdrobea.
I§i &du searna cu neeaz, cá lupta este de prisos.
Era mai bine s'o ia eu Acum, are s'o
lase in pace. Milne, o vorbeasca din nou, dar
o sà-i vorbeascä pdrinte§te...
Gindind astfel, bdtrina nu putea adormi. Scene
räziete li treceau prin minte. Se revedea in circiutud,
telefonind dupä Irina. Simtea privirea batjocoritoare
a circiumarului. stia cà miine, 1Sevasta sirnigiului va
afla cea dintîiu, mita intimplare §i o va imprktia
pe toatä ulita, ea are o gull... La aperitive, vor
veni betivii dela judecätorie... Rind in searil, toti
vor §ti ed. Irina îi face de cap. Va fi risul mabala-
lei. Azi, se märitä anevae o fatä saracii. Dar mi-te
una i sáracd, §i cu faima real
Stäruitor, acela§ gind ti revenea de fiecare dad*:
Cana lia de Dima!"

Elena Giuriadis, inginerul Dimitrie Grecu, depu-


tatul Tomescu si senatorul Carian se intilneau In
fiecare zi, uneori chiar de mai multe ori pe
Spaima li solidarizase. Tomescu nu mai Pleea nici
o aluzie la vaga si dubioasa lui calitate de avocat.
Erau toti uniçi, urnär la umär §i cot la cot, in pre-
www.digibuc.ro
228 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

gAtirea apdririi fati de atacul apropiat al lui A-.


lexandru Dima. tiau cA lovitura va fi cumplitä.
Dima era necrutátor in luptä. Temerea kr era cu
alit mai mare, cu cit stiau ca." Ministrul comunica-
tiilor bietul Ivascu" nu-i va putea tine piept.
Prirnul ministru nu era clispus sd se angajeze prea
mult, Rid el personal, nici guvernul in ansam-
blul lui, In aceasa chestiune.
Chiar Ivaseu îi didea seama de acest lucru. De-
aceia, uitase tot ceiace-1 despdrtia de Grecu i de
tovaräsii acestuia, Tomescu i Carian. Ministrul par-
ticipa foarte adesea la consfituirile lor. Prezenta
lui era, fireste, stinjenitoare. pentru ceilalti. Ei tre-
bulau, atunci, si nu pomeneasci o vorbA de comi-
sioanele incasate i sA discute afacerea" ca pe o
mare si curati operi. de guvernarnint. Efortal era
anevoios. Mai ales bitrinul Carian, obosit de ani,
de chefuri i de fetite", uita adesea eA Ivascu era
de fati i Ii thidea in petec... Gafele lui enervau
cu deosebire pe Elena Gmriadis, care vroia sa. parA
fati de Ivascu cu fowl striini de micile detalii bi-
nesti, inevitabile intr'o atare afacere.
Ivascu, pini la sfirsit, intelesese cA s'au luat bani.
Multi? Nu 0 mare pdrere de rat Il cuprin-
sese. Era compromis pe gratis", curn îi spunea eL
Ura din adincul sufletului pe Grecu i pe ceilalti. Nu
astepta cleat si sari hopul", sä-si salveze porto-
foliul. Apoi, va sti el sa. se descotoroseasci de toti
snapanii
Pinä atunci insk Ivascu trebuia sd faci pe pros-
tul". Si ti ficea...
Dirnitrie Grecu scrisese Intreg discursul, pe care
Ivascu avea si-1 rosteasci in sesiunea extraordinari
a Camerei, drept rdspuns la interpelarea lui Alexan-
dru Dima. Era un text redactat cu mestesug, in care
explicatiunile de ordin politic si cele de naturd teh-
nidi se imbinau in asa fel, inch puteau sA dea im-
presia cá afacerea B.C.A. este curati.".
www.digibuc.ro
SCANDAL 229

Iva.,;eu studia in fiecare zi, ore intregi, acest dis-


curs. In partea lui politicd, se sträduia sá schimbe
rinduirea materiei, sd mai adauge ceva sau sä su-
prime un detaliu: era mica lui arnbiti.e de a putea
spune ca n'a luat dela inginerul Grecu cleat Lima-
ririle tehnice.
In timpul ace3ta, din tabdra adversä. din autu-
rajul lui lax andm Dirna nu se putea obte
niei o informatiune. Faptul acesta sporea chinuitor
ingrijorgrile Elenei Giuriadis si ale tovaräsilor ei.
Era stiut de altfel, cá Dima are maniera lui de-a
lucra. (Il joue serré", cum spuneau cu admi-
ratie i prietenii si adversadi lui). Nedesthinuin-
du-se nimdnui, pregätindu-4 singur i materialul
desvoltarea discursurilor lui, nici o indiscretiune
nu era cu putintd.
Elena Giuriadis socoti totusi necesar sà incerce a
obtine o eit de vagd impresie din rindurile inami-
eului. Prin due? Singurul, pe care-1 putea ,.aborda"
era Mi-cea Christian, pe care-1 cunostea... In sfirsit,
asa cum cunotea pe mai toti fastii i viitorii mi-.
pe care-i intilnea la ceaiuri, la serate, in res-
taurantele de noapte, la Sinaia sau la mare, si
pe care-i cultiva pentru cine stie cc interventie ren-
tabila, rnai mult sau mai putin apropiatd. Se sfätui
cu Grecu. A cesta i märturisi pesimismul asupra re-
zultatelor aoestui .demers. Becunoscu totusi, cà tre-
bue sil se inceroe"...

Peste trei zile, Elena Giuriadis era portitri err totul


intimplator"... la ceai, in saloanele vechi prie-
Acne, unde intre cei cincizeci de invitati i invitate,
se afla 4 Mircea Christian.
Cu abilitatea ei de totdeauna, Elena stiu sà facä
in asa fel, incit 6à rdmind nurnai err Christian, in-
tr'un salonas elegant, eu cestile de ceai inaintea lor.
www.digibuc.ro
230 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

Fará ocoluri, pe care le stia de prisos, Elena deschise


limpede discutia:
Akra dar domnule Christian, ne-ai declarat
riizb oi...
Eu, DoamnA?
Da, da... i incd rdzboi pe viatá i pe moarte...
Doamnd, nu inteleg...
Elena surise, cu tot farmecul care-i asigurase
atitea strAlucite izbinzi:
Ilaide, domnule Christian, sd fim sinceri! Sun-
tern doi oameni prea inteligen, nu este
ca sà ne cohorim la asemenea ipocrizii... Scandalul
pe tema B. C. A. este montat de toutes pièces" de
dumneata. Domnul Dima nu se slujeste dear de
materialul durnnitale. i fdeà sà vreau sá te mà-
gulesc îti spun sincer cd nu foloseste acest ma-
terial, asa cum 1-ai fi putut folosi durnniata. Nu-i
aa cà sunt bine informatd?
Elena il privi §irengäre§te, printre genele putin
coborite. Christian îi infruntd privirea. Zimbi. Acum
qtia foarte bine ee vrea Elena Giuriadis. Jocul va
fi foarte simplu...
Doanuid, nu tagdcluesc ed am avut si eu uncle
informatiuni in aceasid afacere B. C. A., care de
citeva shiptdrnini a devenit faimoasä, dacà nu chiar
sen7atiorkald. Dar nu trebue sä mi-se exagereze me-
ritul. In afacerea B.C. A. s'a lucrat aa de stin-
gaciu, vreau isA spun: cu atita làoomie, s'au
pus cornisioane atit de mari i s'au umflat preturile
atit de mult, incit nu este nevoe de prea multä
perspicacitate, nici de prea adinci investigatiuni, ca
sA ved mule este punctul nevralgic... De altfel,
pentru noi toti este o mare nedumerire, cum a fost
eu putiiiiA ea un ora eminamente cinstit, cum este
domnul ivascu, sA poatA sernna un contract de felul
acesta?
Elena îi mused buza: asa dar, Ivascu va fi cru-
Ot; loviturile se vor indrepta impotriva celorlalti...
www.digibuc.ro
SCANDAL 231

CkIIî stian a vrut sà. facd aceastä indiscretie sau a


fdiart-o fdrä sd-si dea seama?
Domnule Christian, eu nu cred cd e verba de
comisioane sau, in orice caz, de comisioane a§a
mari cum se spune... Imi pare bine insd, cá i ad-
versarii nostri (Elena apdsd pe nostri"), sunt
de aeord eh' prietenul meu Ivacu a luerat de bund
eredintd. Nor (Elena tinea sd se solidarizeze cu
Ivascu) noi nu am putut eontrola
Ivascu nu este un specialist... nu este inginer... El
este, cum §tii, jurist. Latura tehnicd, deci...
Fostul subsecretar de stat intrerupse:
Mai precis, latura comerciald, latura comisioa-
Daed vrei... zirnbi Elena cu amabilitate for-
tatd: Un singur lucru mä intereseazd: reputatla
lui Ivascu, pentru care am o reald prietenie...
Stiu, rdspunse cu aedasi ipacrizie
fostul subsecretar.
Discutia urmd indelung. Dar Elena nu mai putu
obtine nimic dela Mircea Christian. Cu felul lui
serpuitor de a vorbi, se strecura printre intrebdri,
ocolea capcanele intinse cu meste,iug i nu sputnea,
deck atit eit avea interes sá spund.

Seara, Elena comunicd lui Dirnitrie Grecu:


Am impresia eä Dirna 11 va menaja pe Ivavu
si va lovi numai in noi...
Aha! Adicd in mine, Ended voi eeilalti nu
aveti niei o ealitate oficiald. Foarte bine! Vom
vedea!
Dimitrie Grecu incerca sá para nepdsätor. In
realitate, astepta cu spaimd ziva interpeldrii.
Ca totdeauna In asemenea zile grele, domnul Ma-
omul de afaceri unite al lui Grecu, dddea
tircoale ea un dine creclincios in junil stdpinului".
www.digibuc.ro
232 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

Era mereu pre7ent, fdrd sd fie niciodatii inoportur...


El nu ;edea nici in biurou, nici in sala de a§Leptat?,..
Trecea nuruai o clipd prin biurou, se stTecura prin
bucatdrie, cobora in stradd, peste un ceas se intorcea
in, easd, era pretutindeni i nicderi. Green nu-1 ve-
dea, dar §tia cá dacti ar avea nevoe de el
1-ar 0-dsi inteo secundii.
Domnul Marinied era adinc ingTijorat. In noaptea
trecutd, la tripoul ,,Pensionarilor", unul dela po-
litie Marinicd avea darul de-a cunoafte foarte-
multi oameni, fdrd sà tie cum ii chiamd
spusese:
Eh, Marinicd, pe tine te-a SCO3 din pu§cdrie
Grecu, dar sá vedem tu o poti scoate pe el!
Gluma era grosolanä. Dar era §i tragicd. Marinicd
tia cd viata lui depinde ,de band starea lui Green.
Fdra. Grecu, el ar rdmine muritor de foame.
Deaceia, in zilele acestea de incordare, Marinicá
tinea sd se afle totdeauna in.preajma

Alexandru Dima cuno;tea pentru a citea oard?'


preludiul unui mare succen. Virgil Cruccanu
Mireea Christian aduceau §tiri din oras. La ,Tokev",
la Automobil", la Tinerimea", la Agricol", in
saloane, In marile restaurante, pretutindeni nu se
vorbea decit de scandalul B. C. A., de interpelarea
lui Dima, de iminenta prdbusire a guvernului...
Presa nu mai contenea cu comentariile, §tirile §i can-
canudle in leghturd cu aceastd afacere.
Dima le plimea pc toate, cu o reald nepdsare.
In spiritul lui, stdruia aceiasi impresie de sfir§ity
de inutil... AdeQea, se intreba de unde isvordste acest
sentiment nimicitor de energie? Din pricind ea' Sonia
a plecat la Paris? Dar se va intoarce... Se vor re-
vedea... se vor poate chiar, cA abia acum
se vor gäsi cu adevdrat. Ceiace se intimplii intre ei
www.digibuc.ro
SCANDAL 233.

amindoi, nu este o iubire comund, un adulter de


duzind, cum se realizenzil atitea, in fiecare zi, in
furnicarul Bucurestilor. Este un proces sufletesc
complex, bizar. Cîi oarneni 1-ar putea intelege?
Foarte puni. Din cercul lui, nici until. In adevär,
nici unul nu s'ar Tutea ridica deasupra prejudecd-
tilor, deasupra nivelului mdruntelor ipocrizii coti-
diane. Nici tuml n'ar putea privi eu ochii deschisi
cu mintea limpede, uluitoarea deshisurare a a-
cestei intirnpiuíri neobicinuite.
E firesc deci, ea un asemenea prooes sufletesc sá
nu se poatd rezolvi printeo simplä stringere de
mind, in penumbra discretd a mini colt de salon.,
intr'o seard., la o receptie: nici printr'o iatilnire
luatà In pripà si pe soptite, intre cloud ieplii de
convorbire banald. E natural ea o atit de ciudatd
imbinare de suflete à fie precedatii de frdmintdri
si de soviiiri, crize de constiintii i intrebari färä
rdspuns, temen i redcente, avinturi i poticairi.
natural .ca Sonia sà caute un refugiu in departare,
in lurninile i in zgomotul Parisului. In clipa, in
care se va incredinta ca fuga este de prisos
evadarea este eu neputintd, se va intoarce.
Gindind astfel, Alexandru Dima se intreba din
nou: atunci, din ce pricind se simte stapinit de acest
sentiment de totald zddärnicie?
Poate flindcd a primit zilele trecute o scrisoare
de amenint,are, iar Mircea Christian i-a vorbit de
un raport politienesc...
Dar Dirna respingea aceastd presupunere, fancied
nu se stia las. Fleacurile acestea cum îi spunea
el nu pot sd-1 impresioneze.
...$i totusi, el îi &idea seanna cä se miscd au-
tomat, fiinded trebue sà se miste; cà îi implineste
toate indatoririle färd nici un avint, farà nici o con-
vingere; cá totul Ii pare inutil, i-nu-tiL..
SA fie presentimentul mortii?
Oarecum superstii,ios, Dima tresdli, impresiond
www.digibuc.ro
234 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

nepläcut cind aceastä ultimä bänuiald i-se strecurii


in mime. Färä îndoialä, sunt in naturä irnponde-
rabile. Sunt in existenta noastrà, colturi incä täi-
nuite, inch' ferecate putintii noastre de intelegere.
Viata nu este asa de simpld, cit ar Vrea-o oarnenil
de stiint2ä. Moartea, de pildä... Moartea nu incepe
in clipa, in care inceteazd bätäile initnii. Moartea
incepe, in uncle cazuri, cu mult inainte. Universul
este populat de nenumdrate cadavre in aparentä vii.
Moartea ucide In rate. Ucide amintirile, adicä tre-
eutul. Ucide nädejdile, adicä viitorul. Ucide, apoi
pofta de viatd, prezentul. and inoeteazd pulsul,
se inchee un proms inceput cu luni, cu ani inainte,
un penibil proces de descompunere, de pieire
lentà? i progresival. Da, da, presentimental mortli

Dirna, care mäsura biuroul in lung si in lat, de-


gAndutile, se trinti pc divan si in-
chise ochii. 0, dacä ar putea sä doarma, sd nu. fre
mai gindeasch la nimic, sA uite tot, tot...

www.digibuc.ro
XVI

Niel viata tumultuoasa a Parisului nu izbutea


framintarea din sufletul Soniei Cru-
ceanu. Ziva, cutreera marile magazine. Dar n'o in-
teresa nimic Nirnic n'o atragea, nimic nu-i placea.
Seara, cauta cele mai bune spectacole de teatru.
Dar se trezea absenta, n mijlocul unui act de mare
intensitate dramatica, 4i dddea seama ea nu ascul-
tase nimie; replicile lunecasera peste auzul ei, ca
apa pe un impermeabil; &duffle ei erau inapoi, la
Uneori, ar fi vrut sä se intoarcii. Lua
brusc accasta hotärire. A. doua zi dimineata, îi va
re;ine loe pentru Simplon... Dar a doua zi dimineata,
and se gindea cà va trebui sà se intálneasca. iaräi
cu Zoe Dima, sd vietulasca iarài altituri de Virgil,
lucrul i-se parea asa de greu I Prefera stt ramina
singurd, la Paris.
Cetea toate ziarele romineJti, pe care le gasea
acolO. Urmärea eu pasiune actiunea politica a lui
Alexandru Dima. Ar fi vroit sd aibd si alte detalii,
pe care stia bine cà ziarele nu le pat da. Va chemat
Ia. telefon Bucurestii... In clip imediat urrnatoare,
îi spunea cà va trebui sa vorbeasca cu Zoe Dima
sau cu Virgil, va trebui sa rosteasca aceleasi f or-
mule conventionale, va trebui sa fie din nou ipocritä.
Pina dud? I se piirea ca se inabuse. Ar fi vrut sá
strige, odatà pentru totdeauna: Nu pot sä mintl
fad adevärul..."
www.digibuc.ro
236 TUDOR TEODORESCU-BRANI.STE

Dar nu avea curajul acestei supreme mdrturisiri..


Avea impresia ch." pdmintul se va cutreinura, cà totui
se va ndrui, cd va incepe un haos ce nu poate Tfi
prevdzut, ce nu poate fi inchipuit, in clipa cánd va
arunca In lume aceastd. destirinuire.
Era furioasii pe sine inski. stia ell tare din la§i-
tate. i nu se putea rdbda lae, mied, meschind, la
fel cu toate celelalte femei, pe care le osindise
pentru purtdrile lor, ci pentru lipsa lor de curaj, der
sinceritate.
In Are dAi, cautindu-§ì mereu indreptiltiri i ier-
tdri fat,ä de judecata necrutatoare a con§tiintei ei,
Ii spunea cA, chiar dacd. ar vorbi, at fi de prislA.
Cine 5'0 inteleagd? Zote e o fernee mina se eade, dar
nu poate pricepe o asempnea transfigurare sufle-
teased. Virgil e un orn bun, comet, dar prea slab,
prea mdrunt ea sa inteleagd un prores lduntric atit
de complex. Singurul-in stare ar fi Alexandru. Dar
Alexandru §tie, Alexandru n'are nevoe de nici a
rndrturisire, de nici o
Zi eu zi, i se lamurea mai dureros endul
intre ea i Alexandru, stau ea piedicd Zoe s,i Virgil.
Incet-incet, i se strecurd in suflet o suvita de urd
impotriva lor. Ctual se surprindea
se oerta cu neraz i cu asprirne.
Ca isg. &cape de biciuirea ehinuitoare a gindurilor,
se imbraca In pripd. cobora in stradd. Riltdcea
;;i1

In netire pe bulevarde, prin parcuri. Ocolia locu-


rile, pe care le cercetase In alte rinduri, cu Zoe, cur
Virgil si cu Alexandru. Vroia sa fuoli de amintiri.
Cduta colturi noui, strazi pe care nu le cuno§tea,
unghere in care nu sträbiituse IncA. Citeodatd, iz--
butea sà. uite. Un peisaj pitoresc, un fragment din
Parisul vechi care Ii sc51pase, eine §fie cum, neväzut
pind arum, retrea s'o impresioneze. Era fericità.
Era pared, scdpatd de sub puterea unei demon.
Dar minunea nn Cavalcada arnintirilor o
www.digibuc.ro
SCANDAL 237

Ajungea din urind, mai ropotitoare, mai vijelioasd...


,*1 iarái, chipul lui Alexandru Dima se desena lu-
minos, eu o preciziune dureros de crudd -pc ecranul
amintirii; iar in penumbra, ca a mustrare mutä, dar
eu atit mai cupmlitd, se profilau vag profilurile
Zoei lui Virgil.
Fäcea chilometri intregi pe jos, ca sa osteneasch
Sa" poatà dormi noaptea. Se intorcea la hotel trudia,
frinta. Nu putea dormi insa. Aceleasi indoeli, a-
eelea_si avintari indräznete urmate de aceleasi so-
vairi lase, aoeleasi ginduri potrivnice se ciocneau,
roiau, se framintau in bietul ei spirit.
In alte zile, nu vela sa vadä lurne, nici chiar
Iumea necunoscuta a Parisului. Raininea toata ziva
in pat. Cerea sà i-se serveascA mesele in camerà.
Incerca sà ceteascd. Lua o carte. Dupd frei minute
o lasa. Lua aka. La fel. Fuma tigara dupd tigarg..
Státea cu ochii in tavan, cu &duffle la Bucuresti...
Ceasurile treoeau Meet, ingrozitor de Meet.. I-se
pairea ea timpul s'a oprit in loc, agAtat de proprille
ginduri, de marea ei framintare.
Cit va mai dura starea aceaSta? Se va chinM
astfel, viata intreaga? Incepea sa plängd usor,
färä sbucium. Plingea simplu, asa cum respira.
Plingea dinteo nevoe fizica. Lacrimi mari curzeau
incet din ochii
Pink' and? ii repeta desnadajduita intrebarea.
Tocmai ea, care era atit de energica, a-tit de hota-
rita, atit de vohmtara. I PinA cind?

Intr'o seara., Sonia Cruoeanu se hotäri sä-i scrie


lui Virgil. E calea cea mai bunä. Ceiace o chinuqte,
este indatorirea de a fi mereu ipocrith, de-a tainui
marele adevar... Desigur, Virgil va suferi. Poate
ea: nu prea mult. El o iubeste, desigur. Dar o iu-
beste In felul hti: calm, M.A. patimA, fara avint.

www.digibuc.ro
238 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

Va suferi o lunA, cloud, trei si, apoi, totul va


trece. Oricurn, e mai bine, e mai corect eerie.
In felul acesta, se va elibera de lanturile trecutului,
care o string si o apasg.. Dupà aceia? Va vedea...
Cel putin va fi libera" A prin aceasta chiar, va stiferi
mai putin.
Da, da, trebui aerie
Cu micul ei stilou, pe care-1 tinea rnereu In po-
se* intre pudriera cochetd si tabacherea in mima-
tiara, incepu s6 astearnä pe hîrtie, cu scrisul ei mg-
runt si nervos, cuvintele Märturisirii:
scriu, dragul meu Virgil, ceiace n'as fi crezut
eä am sà-ti scriu vreodata: trebue sà ne despärtim.
Dece? Pentru ed nu te pot minti, pentru ed nu pot
fi ipacritk, pentru crt nu te pot imela. Te stirnez
prea mult i nfa" stirnez prea mult, ea sä pot face
ceiace fac aproape toate celelalte femei.
Virgil, te-am iubit mult. Ai fost, pind acum, sin-
gura mea iubire. Gina Içi scriu, cu lacrimile in ochi,
un virtej de amintiri se tidied in fga mea. Revdd
all:ea scene din trecutul nostru. Mi-aduc arninte cum
te-am cunoscut, cum ne-arn apropiat unul de altul.
La ineeput, am avut pentru tine numai un senti-
ment de inaltà pretuire. Erai drept in misiunea, care
ti se incredintase acolo, in tinutul nostru. Faceai
dreptate oamenilor. Toatà lumea recunopea lucrul
acesta. Pe urmd, clad te-am cunoscut niai bine, am
vAzut cà erai si bun, foarte bun. Omenia ta m'a
eras inteo mäsurd, de care abia azi juil dau searna.
te-am iubit, asa cum puteam iubi eu, care nu
cunoscusem Inca viata, et' toate sbuciumrtrile ei.
Nu mi-ai pricintrit, bunul meu Virgil, nici o de-
zarnAgire. Nu ai nici o vinà. Vina intrea,g1 o am
eu, in tot ce se intirnplä azi cu noi: sau daed vrei
sä judeci lucrurile dinteun punct de vedere mai
inalt, asa cum sper, vina intreagl o are viata.,
viata aceasta sabateeä, aspea"..»
www.digibuc.ro
SCANDAL 239

Sonia se opri. Era gati sii eerie: viata e o bestiel"


strig6tul lui Alexandru Dima; care se infipsese
adinc in sufletul, in amintirea ei.
Aprinse o tigar6 i contima:
Viata, care îi bate joe de onestitatea noasträ,
de vointa noastrai de a fi corecti, de tot ce avem
eurat si bun in noi. A, Virgil, ce sui mi-e de viatà!
Ce bine mi-ar phrea si morl i totusi, iti mirtu-
ricese, nu am curajul ei mh" sinucid, desi imi dau
perfect de bine seama ei ar trebui si o fac, ci stunt
datoare fati de mine insurni si o fac.
Te-am iubit asa dar i, cu inchipuirea Aprinsà a
virstei mete, te-am vdzut a§a cum a§ fi vroit eu si
fi. Tu, fireste, ai fost bun, atent i iubitor cu mine.
In cglatorii/e noastre, n'am si uit niciodati duiosia
cu care Ind ingrijeai ca pe un copil. Pared te aud,
cu vocea ta asa de tandrà: Tu, nu ti-e rece?
pun haina pe umeri? Tu, daa esti obositá
sii renuntäm la excursia de Milne... Vrei? Tu,
buatäria italiani nu-d prea place. Ce sA-ti comand
pentru asti-seard?
M'ai rasfalat, Virgil, asa cum nu m'au räsfatat
nici chiar bunii mei pirinti, in anii copilàriei. Iti
multumece din suflet i te rog, te implor sii mi ierti
pentru durerea, pe care ti-o pricinuesc azi. Sä rat
mg ¡tided aspru i gresit. A vrea shi ai destula"
obiectivitate, ea sal nu privesti lucrurile numai din
punctul tin de vedere, ca si te transpm in su-
fletut meu, îrt situatia mea §i sä vezi ei nu se poate
altf el: trebue si ne clespirtirn. Daa ai sti, Virgil,
cit am suferit in ultimele dotti luni, daa ai sti cit
sufer i acum, In momentul and iti scriu, daa m'ai
vedea in °claim de hotel, singurà, infioritor de sin-
gurd, eu ochii rosii de plâns ochii, care iti plac tie
atât de mult, sunt sigurä eh' nu m'ai condamna, el
mi-ai spune asa cum nutnai tu tii si spui: Tu,
fi cuminte... te-am

www.digibuc.ro
46 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

Bunul meu Virgil, am atita nevoe de iertarea ta t


A§ fi a§a de fericitä sd stiu ea', In adevdr, m'ai
tiertat! A fi Asa de fericia sá tiu eh' nu suferi, ca
kocul a trecut mai u§or, cá e§ti multumit... Nu vreau,
nu am dreptul sá te fac sd suferi. Ai fost prea bun
cu mine".
Sonia se opri. Un violent acces de plins o im-
piedica de a continua. Se ridicd de pe seatm, se opri
in fata ferestrei, privi jos, furnicarul strdzii pari-
ziene, fdrd sá vadd Insà nimic i, intr'un tirziu, dupä
oe aprinse o noud tigard, izbuti sá urmeze:
Anii au trecut insd, Virgil. Nu mai stint fetisa
de-atunci. Ce mult as vrea sd mai fiut Ce bine ar fit
An eu un, am deschis si eu ochii asupra vieii. Te-am
vitzut bun, drept, atent cu mine, duios. Dar ineet-
inoet, a inceput sà-ji facd loc, in sufletul meu, in
mine, o dormtd ciudatd, neldmmitd. Nu stiu cum
sà-Vi explic. Tu nu m'ai dezamdgit, ti-am apus mai
sus. M'arn dezamagit singurd. Eu vázusern, imi in-
chipuisem mai mult.... Stiu eu cum sa-ti spun'? Si
acum, vraja inchipuirii dispdruse. Rdmdsese un toe
gol, penibil, dureros, cum rdmine pe urma unui
tablou coborit din perete.
Dorinta aceasta, mai intii neldmuritd, a Inceput
ad se precIzeze. Era viata, bunul meu Viril, care isi
eerea drepturile ei, care cepea mal mutt cleat a-
yearn eu, care cerea ceiaoe eu imi inchipttisern la
inceput cd am dobindit...
Nu trebue sá suferi, îi repet. Nu merit sà suferi
pentru mine. La ineeput, toate durerile ni-se par
ireparabiLe. Mor¡ile, despdrtirile, toate ni-se par de
uevindecat. Dar timpul vindecd, dupd cum stii. Iti
vei reface viata i tu. Da, da, ti-o vei reface si vei
fi mai multumit, olecit dacd ti-a§ ascunde ceiace s'a
petrecut in mine, dacd te-as mmti.
M'am ginclit mult: ce trebue sá fac?Sd te in§el,
www.digibuc.ro
SCANDAL 241

nu pot. Sd-mi infrinez, indbus zbuciumul?


Nu pot. $i ,chiar clacd a putea, la ce ar folosi? A§
rámâne länga tine, mereu preocupatä die chernarea,
la care am Tenuntat, mereu tristri, mereu eu send-
mentul mrei amputäri suflete§ti. Mi-a§ jertfi viata
mea, dar nu ti-as mai putea da nici,tie, din plin,
partea pe care ti-am da-t-o pänä acmn. Jertfa mea
ar fi inutilà, bunul meu Virgil.
E mai bine sa." ne spunern limpede, cinstit, tot cc
avern de spus §i sd tragem toate concluziile. Va fi
dureros, la inceput, dar va fi mai bine dup.' aceia,
ea dupa o operatic imperios neresard".
Sonia se opri din nou. Cum sa trimità lui Virgil
o scrisoare atit de crudä? Ii era mild de el. Il vedea
suferind, doborit de aceastä loviturd.
Vru sd rupd filele scrise. Se opri insa. Pe mil-
nu se poate intemeia o viata in comun. Mila nu
poate inlocui dragostea.
Cu un mare efort de vointd, scrise mai del.-)arte:
De altfel, as,a .curn te cuaosc, cu firea ta cin-
stitá i mindrä in acela tirnp, stint signed' eä nu-mi
vei oere uri act de ipocrizie; sunt sigurd cä nu vei
accepta jertfa mea, chiar daca ti-ar putea fi de
folos.
Dar nu-ti va fi de f0103, Virgil. Vom teal ca doi
estropiati suflebeste, vom avea jumAltäti, sferturi de
vieti si, mai ,curind sau mai tirziu, your ajunge sh
ne urim, sá ne dusmiirdrn cu, pentru cá n'am
riispuns chemàrli vietii; tu, pentru cá oricit m'as
ascunde eu, ai simti cä nu mai sunt asa cum am
lost.
In ultimele cloud luni, de cind dureazd sbuciumul
men, te rog sit crezi cä rn'arn gindit in toate felu-
rile. Clad am ales calea aoestei märturisiri complete,
am fdicut-o din prician cà altä cale mai bung., i mai
16
www.digibuc.ro
242 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

cinstith BU existd, in situatia in care ne afldm unul


fatà de celhlalt.
Nu-mi cere, te rog, alte detalii. Mi-ar fi penibil
ti le dau. Ele ar fi de altf el, de.prisos.
Nu te-am injelat. Nu ti-am pätat numele. Am
insd absolutä nevoe, sà-mi reiau libertatea. Sunt
Eigurd cà mi-o vei reda. E§ti prea cinstit, ca GA mà
obligi sá fiu
Iti oer iertare pentru tot raul. pe care ti-1 prici-
rmiesc i pe care nu-1 meriti. içi pdstrez cea mai
aleasir arnintire. In sufletul meu, am pentru tine o
mare prietenie i o nesfirOtä stimà. Voi fi fericitA
sa §tiu refhicut viata".
Sonia nu putu sil inchee scrisoarea. Se opri: o
va incheia mime. Impaturi filele, le puse in ser-
tarul micului biurolu ;cachet din camera de hotel,
rAsuci cheia...
Nu avea curajul sà expedieze scrisoarea chiar In
seara aceia.

www.digibuc.ro
XVII

La Bucure§ti, eu cit se apropia deschiderea ea-


Biunhi extraordinare a ,Camern, eu atát mai mult se
accentua infrigurarea care stdpinea lurnea politica.
In lagdrul guvernamental, cel mai nelim§tit era
Nicolas Ivaru, Ministrul comunicaliilor. I§i &Idea
seama ch. intilnirea" cu Alexandru Dima va fi deo-
sebit de grea. Mai mult cu instinctul, deck eu inteli-
genta, intelesese eh' rolul lui este cu totul neinsem-
nat in aceasth luptd; cà Dima urmareste in realitate
doborirea guvernului. Simtimintului de mare ingri-
jorare, i-se adaugase o adinea amarhciune personalh:
era jignit, eh nu i-se dà destula atentie... In acela,§
timp, vechea lui banuialà II cerceta tot mai des, tot
mai obsedant: Primul ministru 11 va sustine pinà
la capat?
Elena Giuriadis cauta sh-1 ealmeze. Punea in
aceasth indeletnicire tot vechiul..§i rafinatul ei ma-
§te;ug. Era rind pe rind, duioash ca o sorb.", bunk
sfatuitoare ea o prietenh, insinuanth ca o amanth.
Era aproape tot timpul Hugh. Ivaru. Dimitrie Green
ii spusese rbispicat: Sh nu-1 la§i din mina' rtici
o clipa. E prost §i. influentabil. Ne ,poate hoe ()rice
bucluc..."
Deaceia, Elena Giuriadis renuntase vremelnic pinä
la minunatele ei intilniri cu tindrul Bob Mogo§. 0
facuse cu parere de rau, dar trebuise sit o Lea. A-
sistindu-1 pe Ivaru in nefericirea lui, era menu*,
www.digibuc.ro
244 TUDOR TEODORESCU-BRANITTE

plictisitd. Tovdrdsia Ministrului era suportabild un


ceas, cloud pe zi. Dupd. aoeia, Elena Giuriadis ii
gdsea compensatia in garaoniera lui Bob. Acum insd,
färd aoeastd compensatie, indatorirea de a fi ne-
inoetat lingd Ivaacu i-se pärea o grea osänd5.. Ii
spunea adesea: Dacà am trece i hopul acesta,
ca sà md pot intearee iaräsi la Bob".
Bob suporta en o .resemnare profesionald pärd-
sirea. Lucrul acesta i se intimplase de nenumdrate
óri. stia cà este socotit un animal de lux, bun
prieten pentru vremurile linistite. In clipe de fur-
tund, de grije, de parried, stia cà trebue sd rdminiä
singur. Nimeni nu se mai ocupd de ciinele casei,
cind cineva din familie e greu bolnav...
Cft treacd timpul, Bob sc reintorsese la in-
deletnicirea lui de totdeauna in atari momente de
abandon, muziea i yersurile. Era poet i corn-
pozitor. Nu cultiva, fireste, genul gray. Alcdtuia
poezii urare si aril la fel. In toarnna aoeia, in care
toatd lumea din saloane se intreba dad si clack va
cddea guvernul; in care Elena Giuriadis era tortu-
ratir de toate in care Ivaru îi vedea
primejduit portofoliul; Bob compusese un fox
Intitulat: Eti data draeutui... Trebuia sd fie cintat
la un festival de binefacere.
Chiar i inginerul Dirnitrie Grecu, atit de sigur
de sine in apacent,d, era in realitate bintuit de toate
grijile. Dutenise foarte nervos Cu servitorii. Iar dom-
nul Marinicä fäcuse uz de toate abilitätile sale, ca sà
evite fttlgerele miniei neindreptätite a stdpinului".

Alexandru Dima îi pregdtea atmosfera cu trucuri


de mare maestru. Citiva fmntasi din provincie fu-
seserd chemati la Buouresti. Dima le spusese in
mare tainii: Fiti gata! Pregdtiti listele de can-
fixati-vd asupra viitorilor yresedinti de
www.digibuc.ro
SCANDAL 245

comisii interirnare..." Oamenii iuiserd din biu-


roul sefului, in al noulea cer. Ajun§i acasä, opti-
será nevestelor i prietenilor inthni: Venim. Pe
onoarea mea! Saul mi-a cerut listele de canclidati...
Dar vezi sA nu mai spui altora, ä e secret..."
Pe ce se bizue Dima? se intrebau guverna-
mentalii. El nu s'a jucat niciodatä cu venial". E
vestit doard, cà ia puterea la termene fixe, pe care
are cruzirnea de a le anunta eu luni de zile inainte...
Dima îi continua jam!. Prin amici diferiti, in-
spira presa, sugera articole, strecura informalii. Din
umbra, asa cum li pläcza totdeauna sa lucreze,
izbutea sa influenteze atitudinea celor mai hide-
pendente gazete. Spiritul lui era prezent in mai toate
redactiile, fdrii ca directorii respectivi sä-si dea
seama. Intr'o zi, se dAdea ca sigura caderea ,guver-
nului in urma .destainuirilor ce se vor produce
in marele scandal al furniturilor". A doua zi, in
prima pagina a ziarelor, o not& pesimistä: poate ca
guvernul va birui; nimeni -nu ,stie ce piese are
iaterpelatorul"... In felul Acosta, se juca neincetat
cu nervii bietilor adversari si izbutea sá tinä mereu
incordatd atentiunea opiniei publioe.
Alexandru Dima sAvirsea toate acestea, avind
aerul ea' nu face nimic. Vorbind cu fiecare orn, care
venea VadAstia strecoare tocmai ceiace
Il slujea pe el, marele minuitor de oameni. Curios-
dud legaturile fiecdruia, stia cA tot ce a vorbit
va ajunge Milne in cutare redaclie sau în antica-
mera cutdrui ministru. Gei care credeau cd-1 tra-
deazd, cà joacà pe cloud tablouri", cà fac opozitie
cu Dima, i in culise, fac afaceri cu guvernul, nu
stizu cil Dima le cunostea fiecare miscare i eh', in
fond, ,el era acela care se slujea de ei, de proprile
lor trAdari. Jocul acesta rantAcios, perfid i subtil
Ii procura cele mai mari satisfactii.
Pe mult nu mai lucrase Dima cu mestesugul
eu care lucra de data aceasta. Virgil Cru-
www.digibuc.ro
246 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

ceanuMircea Christian i Zoe il urmAreau fasci-


Neincrederea, cu care il priviserhi mai inainte,
li se pärea o vind de neiertat. Cum putuserä sal se
indoiased de Alexandru?
Doud zile inaintea deschiderii parlamentului, tun
viar cunoscut prin campaniile dezmatate pe care
le ducea, vestise Cá in afacerea furniturilor existA
o doamnä voalatd". Nota Lease inconjurul lanai
'mine" bucurqtene. Dima, devi nu avea intentia
atace pc Elena Giuriadis in interpelarea sa, sugerase
printeo a treia persoand aceastii notd, cu indoitul
scop ca, pe deoparte sa alarmeze i sit enerveze ta-
bAra adversà, iar pe de altA parte sA dea intregii
afaceri un caracter cit mai senzational, astfel Inca
interesul marelui public, sit fie sPorit la maximum.
A doua zi, Gheorghe TAutu sub inspiratia lui
Dima publica in CorWiinta", oficiosul partida-
lui, o dennintire drasticA. Pre;edintele partidului
democrat nu este preocupat de existenta damelor
mai mult sau mai putin voalate" i in nici un caz
nu va muta o mare iiesbatcre de pe terenul politicii
dre Stat, in mlaOina atacurilor personale. Dima
rimine un gentleman" spusese cu admiratie toatä
lumea, care nu cuno§tea micile dedesubturi i nenu-
mAratele manevre ale culiselor...
Seara insit, cind Dirna ti incheia activitatea, ctind
rianinea singur in biroul gol, cAnd se uita cu me-
lancolie la scrumiera incArcatit cu restari de tigäri,
simtea cá II cople;oeoe aceiaji tristete, acela, send-
, ment penibil: total oste de prisos, total s'a
La: ice bun?" Intrebarea se ridica din picla
acestei deprimAri sufletejti. Afard ploua, ploaie de
toamnA, monotonä, neurastenizantd. Burlanele
curgeau inoet, prelung, bolnAvicios. PicAturile de
apà cAdeau dose, mereu in acela., ritm. Cind i chid,
se auzeau pajii vreunui treeätor. Poate (tut mic func-
Oonar, un orn necAjit, care se intoaroe acasi. Il
a§teaptA o femee. Poate, o femee pe care o iubete.
www.digibuc.ro
SCANDAL 245

In fata ochilor lui Alexandru Dima se ivea vag,


§ters, chipul Soniei.
Dupa aeeia, i§i aniintea de scrisoarea de ame-
nintare. Vedea, ca printr5o oeat5. deàsà, o mina slaba,
useatg o mind de batrind, care Sintea asuprd-i un
revolver...
Dar §i imaginea aoeasta se §tergea repede din
fata lui. Auzea iarài curgerea lentá i plingátoare a
burlanelor, in noaptea urnedd de toamna. La
ce Lam?" IntTebarea revenea neincetat.

In casa din Strada Pletatii, Ecaterina Preda era


tot mai nemult,umita de felul cum mergeau lucra-
rile. De citeva ori, o surprinse pe Iriria plingtnd pe
iSfundate.
Ce ai, fatd?
N'am nimie, mama...
Batrinei nu-i fusese greu sa ghiceaschi: fara in-
doiald cii Titi Ganescu nu se mai poarta frumos eu
fata. Dragostea ei de mania., peste oerturile din
ultima vreme, o sfainia in toate felurile. Sä-i vor-
beasca. lui Gdneseu; spund 6." Irina este un
singur pe lume, fara tat5.; cà trebue erutatä de su-
ferinte;
Dar dard se va supdra Irina?
Atunci, mai bine sa vorbeasca intai cu Irina. Dar
cum? De cite ori ineerease sá deschicld vorba, fata
ti easpunsese, rimeori bruse, alte ori eu o nuantii de
adincá tristete in glas:
N'am nimia, mama...
Ne§tiind oe trebue s5. faca §i cum ar putea sa in-
drepte lucrurile pe calm cea buna,Ecaterina se mi§ca
mutd, dar mereu atenta In preajrna fetei. I-se
parea ca Irirm a slabit §i cauta s'o indemue
mincare.
www.digibuc.ro
212 TUDOR TEODORESCU-BRAMTE

lack rnaick ti-am adus cloud oud proaspete


de tot. Cum vrei sà ti. le fac?
Cum vrei, mama'. egal! rdspundea fata
in silk eu gindurile aiurea.
Ecaterina Preda ofta i, eind se stia singura in
bucadrie, murmura eu. un necaz din ce in ce mai
mare: Ticalosul Oa de Dima... Dupa ce rni-a
ucis bärbatul, o sd-mi ucida i fetita..."
Fata nu mai intirzia seara in oras, ea OA aewn..
Mamd-sa stia prea bine ed nu era din pricinii cd
o certase odata, ei fiinded nu mai avea eu cine ad
intirzieze.. pdrea rau s'o vadd venind
de vrerne, direct dela slujbd, trista, putin
cu ochii incereuiti. Ii pdrea rdu s'o vadd ghemuiti
asupra unei cár, intorcind filele in nestire, pre-
fdeindu-se cá ceteste. Aproape cá regreta vremca
ednd Irina venea &are mieml noptii: atunei, eel
putin venea veselk multumitd. Acum, pared abia
s'ar fi sculat dupd boald!
Inteo seard, Ecaterina i-a spas:
Dece nu te mai duci i tu, maied, pe la vree,
prietend, pe la vreun cinematograf?
Irina rdspunsese in
N'am nici o pofid,
Gindurile fetei rnergeau cdtre Titi Gdneseu, care
cu putin inante o vestise cá vrea sá se mute.
Irina a edseat ochii mari i a intrebat: Dece?
Tid a lamurit putin ineureat, ìn fraze incilcite, oco-
lindu-i privirea, ca i eind s'ar fi simtit vinovat:
E mai bine... Trebue s'o menajem pe mama ta...
Ea are prejudecdtile ei, ca odce bdtrind. Nu poate
intelege anumite situatii, nu poate judeca anurnite
lucrurt ,asa cum le privirn not... Eu voi lua o ca-
mera, undeva, in apropiere. Bine inteles, viata iwa-
strà va continua la fel. Vorn iesi impreund. Tu vei
veni la mine...
Irina intelese-e: Titi vroia se se retrage. Mindr.k.
li raspunse:
www.digibuc.ro
SCANDAL 24Sk

Fä cum vrei, dar eu la tine nu voi veni.


Titi nici mhear nu incerease s'o mai imbuneze.
Spusese vag:
0 sd mai. vorbim... i plecase.
Din ziva aceia, Titi fácea tot ce-i sta in putintä
ca sa nu mai mid de serviciu, la Radio, (Klan.' cu
Irina. CAuta cu mult mestes,ug sA n'o mai intilneascá.
Seara, venea acasd timu, clad stia cá i Trim .§i
mamA-sa dorm.
Irina crezuse ca situatia aceasta va dura cel mutt
o shptiimind. DupA. aceia, Titi, care fireste o
iubeste, va vieni, îi va cere iertare, va !Tune cil
rämine mai departe chiriasul lor i viata li va relua
cursul normal. Dar zilele, silpfärninile treceau
Titi nu &idea nici un semn de pocáintä.
Anumite detalii arätau ed, in adevg.r, se pregale§te
de mutat. Asa de pildá, inoepuse impacheteze
Irina, spaiinintatä de perspectiva despärtirei, îi
infrinsue marea ei mindrie de copil ra.sfatat §i-i
läsase in odaia lui, pe 'macula de noapte,un bilet:
Imi datorezi cel puOn o explicatie. Te a§tept astä
searä la 8, in PiaSa Romand' .
Asteptase pinii la 9, in seara ploioasä de toatnna.
Femeilie, care o vedeau Mäsurind trotuarul, li arun-
caserii priviri ironice. Unii trecittori incereaserd sit
intre in vorbd cu ea: Pie cine astepti, dorani-
qoard? Un .sofeur ()prise masina la marginea tro-
tuarului i deschisese .portiera: Nu mergeti cu
mine, dornnioarili ?
jignitA, distrusä sufletejte, Irina conti-
nuase tutuji sA astepte. TArziu, rind a simtit el
i-au inghetat picioarele i cA umezeala serii i-a
pätruns in oase, a pornit 'Meet, ea gestari de au-
tomat ,spre easa.
Chid a \ zut o mama-sa, s'a speriat:
Ce ai, maicA? E§ti boinas 6.?
Era vinata la fatit. Ploaia li tersese fardul de pe
www.digibuc.ro
250 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

obraz. Buie le erau aproape albe. Tremura toatd.


clantaneau dintii i nu putea vorbi. Doar in ochii
mari, inrositi de plins, era o lumina tragica, asa, ea
un strigat de durere, ca un geamat de mare jale.
Ce ai, maica? a racnit Ecaterina Freda,
cuprinsa de spaimd: Ce ai, fetita mea, spune...
Irina nu s'a mai putut stdpini. A izbucnit in plins.
A intins miinile ca pentru o chemare in ajutor sau
ca i când ar fi vrut sa se agate de o ulltirnä sal-
vane i s'a prabusit in braSele slabanoage ale
mam5.-sei. A plins indelung pe pieptul ei. Arista
a rningiiat-o u§or pe par, murmurind printre bu-
zele uscate:
Taci, fetita mea, taci... 0 sd indreptam noi
lucrurile... Numai sa-mi spui tu ce ai... ce pot face
eu pentru tine... Fac orke, nurnai &a-0 fie tie bine...
Ticala3u1 de Dirna... Dela el ni-se trag Taci,
fetita mea... 0 sa se schimbe lucrurile... Ai 'Utica
rabdare... Cline le de Dima ne-a distrus casa... Dar
ai nitica rabdare, fetito...
Tirziu, eind Irina s'a mai potolit, batrina a ase-
zat-o ca pe un copil, pe canapeaua din sufragerie.
A desbrdeat-o incet, eu grije, ca si cind s'ar fi
ferit s'o miste prea brusc. S'a minunat eit de uzi
Ii sunt pantofii i elorapii. A incalzit pe masina de
gatit, In bucatarie, o caramida i i-a pus-o la yi-
cioare, ca sa se desmorteasca. A frietionat-o pe ge-
nunchi cu spirt.
SA nu riloqti, fetita mea... Mine, sa nu te duci
la birou... Sa stai acasii... Am sA te ingrijesc eu...
A invelit-o cu un pled calduros. I-a adus oeaiul
fierbinte i sticluta eu rom.
Irina sta cu ochii mnchi5i. Dupa asteptarea inde-
lunga din strada, dupa cuvintele grosolane ale tre-
catorilor, dupa. invitaSia .soferului, dud:4 ace! senti-
ment de umilire si de singurAtate, lugrijirile a-
cestea ale mante-sei Ii faceau bine, Ii aduceau
suflet o caldura placuta i trebuincioasa. Tut-ix-tee
www.digibuc.ro
SCANDAL 251

mina, aproape färd dea seama, cuprinse gitul


bdtrinei cu bratul, ii plecd Meet capul i o sdrutä cu
duio§ie.
Atunci, Ecaterina Preda izbucni in plins. De and
n'a mai sdrutat-e astf el fiicä-sa? i cit trebue srt
sufere, cit de nenorocitá trebue sá fie, ca s'o särute:
cu atita tandretä?
Ecaterina Preda plinse mult la sinul fetei.
Mereu cu ochii inchi§i, Irina spuse:
Nu mai plinge, mama Nu e nimic gray_
Da, da, fetita mea... Nu-i cá nu e nimic
gray? 0 sä treacä... Haide, ceaiul cit este
cald. 0 sA-ti facd bine... Cana lia de Dima... Lui
trebue sd-i multumim ea' am ajuns aici... Dar or sa
se Mdrepte lucrurile... 0 sà: ve4, fetita mea...

A doua zi, de dirnineatä, Ecaterina Preda inted


in odaia lui Titi Gdnescti, hotdritd sd-i vorbeascä.
Qinescu Insá, plecase cu noaptea'n cap, ca sit nu
se infilneased eu fata.
Uitindu-se prin camerä, cu mai multà atentie
cleat pind atunci, bAtrina bagd de seamLi eh" chi-
riaul earn strins lucrurile. Se pregdtqte de
mutare...
Lingd pat, e foaie de hirtie ghemuita nerves,
aruncatä acolo cu urd,-sau, poate, uitatd fdrd. void...
Ecaterina se pleca, ridicd hîriia, o desfäcu. Era
scrisul Irinei. Citi: Te-am asteptat un ceas in
ploaie s,i n'ai venit. Vreau sa sper cä n'ai uitat tot
e e mi-ai fagaduit i nici tot ceia ce ti-am dat. Dacd
pink' astd searà nu vii sa-mi dai o explicatie, iu
mai garantez de mine S'ar putea sä vii prea tirziu,
adicd sal nu mä mai gäse§ti in viatd".
Ecaterina simti ea se invârtWe odaia cu ea. Se
räzimd de pat, ,ca sd nu se priiburAscii. Acum, §tia
tot. In sufletul ei, se acuse o lumina' mare §i. cuna-
plitä:
Clinele de Dime.
www.digibuc.ro
XVIII

In dimineata aceia, Alexandru Dima se trezi mai


devreme deal obicinuia. Intiiul lui gind fu: azi, va
vorbi la Camerd. La aceiaj era', Preedintele con-
siliului e plictisit; Ministrul Iva§cu e ingrijorat;
Dimitrie Grecu intrezhire§te portile masive ale Vdca-
re§tilor; Elena Giuriadis tremura." de spaima; de-
putatul T&mescu i senatorul Carian --mate ea' n'au
incihs ochii toatal noaptea... In nth, L-re, excelen-
tele" i§i fac bagajele... efii de cabinet adund hir-
tüle secrete,care nu trebue sà ramina prin sertare.
Parlarnentaril guvernamentali se gindesc cu melan-
colie cá trebue sa se intoarca la casele ler mai
inainte de vreme, ca pierd diurnele i permisele de
liberà circulatie pe calea feratd, cá unii dintre ei nu
vi-au facut poate toate afacerile, ca pe toti li a§-
teaptii opozitia. In provincie, prefectii pun rin-
&lard in cele din urma dosare. Toata aceasta lume,
care se credea temeinic staternicita la...putere pina
la sfirjitul legislaturii, trebue sá päräseasea linia, ca
o trupd in debandadii. To Si il urdsc pe ei, pe Ale-
xandru Dima, rasturniitorul de ministere, omul care
guverneaza dim opozitie" i care ia puterea la
termen fix".
Dima zimbi cu multumire. Ii pläcea sa se simtd
tare, atotputernic, temut. Valul de urii, pe care-I
sinAtca cu instinctul lui atit de viu, II incinta ca o
proläiie, Il desfeita ca tut imn de laudà. Ura a-
www.digibuc.ro
SCANDAL 253

neasta, care-I asalta neputincioasä, Ii dadea masura


fortei lui, Ii trezea constiinta atotputerniciei lui, Il
frwiera, it stimula.
Va fi chemat sa farmeze guvernul pârta in seat*.
-sau miine dimineatd? Era singurul detaliu, pe care
nu-1 stia. Coricum, miine la prinz va fi din nou Pre-
vedinte de consiliu... Asupra acestai nicru nu avea
nici o indoiald. i totul i-se parea simplu, firesc...
Asa trebuia sa fie!
Ii aduse aminte ed. pind in dipa aceia, nu s'a
gindit cum va imparti ministerele. Asta nn i s'a
mai intimplat niciadata! A fast atit de zbuciumat In
vremea din unna...
Va alcatui lista dupil sedinta Camerei. De altfel,
in linii mari, alcatuirea guvernului era schiptä
demult, in capul liii. Asupra subsecretarilor de stat
rämlue sà se fixeze...
Intre atitea preocupari, abia isi mai ammti de
Sonia. Dace nu s'o fi intors Inca, dela Paris? Ciu-
(lath femee...
Indatd, gindurile sefului opozitiei se intoarserä
la politica. In el, era rnultumit cá a.scapat de ob-
sedanta imagine a Soniei. Era multumit i mândru
de sine.
dar, va forma ministerul. Departamentele
mai putin importante nu-1 ingrijoreazd. Constient de
autoritatea lui, tie cà aproape toti ceilalti ministri
trdesc pdn el, sub controlul lui. Oamenii conteaza
foarte putin, in fata personalitatii lui dominatoare.
Va utiliza citiva batrini, oei cu drapturi câstigate,
ca sa nu stirneasca nemulturniri. Va introduce
citiva tineri, ca sd nu prieinuiasert proteste. Cu a-
-oeastd retetii simplà, izbutea totdeauna. De altfel,
nimeni in partid nu cuteza sà i-se irnpotriveased.
Toate revoltele amuteau in anticamera lui. 0 stia
prea bine...
El va lua Interne le, ea deobicein. Lui Mireea
Christian Ii va da Justitia. Prin el, va avea In mina.

www.digibuc.ro
251 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

conducerea anehetei judiciare, pe care o va deschide


in afacerea furniturilor. Nu trebue sä se meargal
prea departe in asemenea chestiuni deosebit de
gingase. E bine sä se tragd toate foloasele politice,
dar numai atit. Deci, pima" la alegeri Scandalul
B. C. A." va fi exploatat in presä, in manifeste
si in discursurile electorate. Se vor lua interogatorii
rdsunatoare. Se va anunta iminenta arestare a lui
Ivascu s,i a lui Dimitrie Grecu. Nu trebue arestat
insà nictunul dintre acestia. Ar fi primejdios sä se
creeze precedente de felul acesta. Un parlamenatr
sdu doi tinuti o fund la Väcäresti, atita este de-
ajuns pentru a compromite partidul advers. Dupä
aceia, tirziu, peste trei-patru ani, and se va da
hotdrirea defirutivä, procesul se va incheia cuciteva
condanmäri färä importantä. Trebue foarte mult
tact si foarte multä mdsurà in minuirea acestor a-
faceri. Trebue lovit un partid, dar nu trebue ni-
micit un intreg regim. Da, Christian e foarte bun
la Justitie...
Alexandru Dima îi aduse aminte ca." vreo citiva
partizani îi fac iluzia cá vor fi ministri. La ora asta,
îi pregatese fracurile. Femeile lor se si vdd neveste
de excelente... Bieçii oameni! Milne vor'' fi dezamagiti
vor dusmäni...
Cind cobori in biurou, Alexandru Dima gäsi
ca îii toate diminetile corespondenta íi ziarele.
Citi in grabbi scrisorile. Erau urdri de izbindd din
partea amicilor devotati", care in felul acesta nh-
däjduiau sal atragd atentia efultii asupra lor, in
ceasul impartirii supremelor demnitäti: S.A.' nu
mä uite tocmai noun!" ii spusese fiecare dintre
ei, in momentul in care-i expediase scrisoarea sau
telegrama caldd i entuziastd.
0nd desfäcu ultimul plic, Dima avu o u.soard pä-
rere de räu: hi sufletul lui, undeva, intr'o cutá
ascunsd, se furisase nädejdea cä printre aceste scri-
sori, va gäsi i un cuvint dela Sonia Cruceanu. Nu
www.digibuc.ro
SCANDAL 255

gäsise nimic. Sonia nu-i scrisese. Dourt rinduri din


parte-i, i-ar fi pläcut; aproape cá i-ar fi fäcut bine
sufleteste...
Frunzäri ziarele. Toate vorbeau numai despre afa-
cerca furniturilor. Cele mai multe dadeau ca sigurá
cdderea guvernului. Uncle &Aire ele ineereau
schiteze alcatuirea cabinetului Dima. Erau vechii
ministeriabili, care la fiecare schimbare de guvern
solicitau reporterilor favoarea de a fi trecuti ea
eventuale exc&ente la Muncà sau la Sänätate" ori la
Comunicatii sau la Lucrdri publice". Dima ghicea
cu usurintä, in fiecare notitd, cine este "inspiratorul,
ce scop urmäreste. Zimbind, îi spuse cu mindrie:
Oamenii acestia nu vor sal yriceapä cà in partidul
men, nu se pot urea treytele Wancii ministeriale prin
ecouri de presd. Ministerele mele le alcdtuesc eu,
aici, in biuroul meu. Ele nu pot Yi fäoute de repor-
ted amabili, dupä dorintele aspirantilor neosteniti,
pe coltul meselor de redactie...
Virgil Cruceanu inträ eel dintâiu, in dimineata
aceia in biuroul lui Dima:
Esti asa de vesel, Virgil...
Dragg. Alexandre, am comandat sampania pen-
tru astäseard...
Haide, haide, nu te grähi,
Ratline ipocrit! II apostrofd Virgil.
Riserá amindoi cu poftd, ca doi strengari care stiu
cIl farsa lor va izbuti de mintme.
Apoi, Virgil spuse:
Am väzut i asearrt i azi, foarte multà lume.
Impresia generald este cd lupta e deplin cistigatä. In
tabdra lor, nirneni nu-si mai face iluzia cIl ar yutea
rämine la guvern dupä ora 6 seara... i acum, te las,
ea sä nu te obosesc.
Virgil ii strânse mina, cu. toatá buna, calda lid
prietenie. Alexandru Ii muturni cu un zimbet. Ild-
mase singur, multd vrerne ingindurat. Ii dAdea
www.digibuc.ro
.256 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

seama cal 11 iubea eä Il iubea nc pe Virgil, cu a-


eeiasi dragoste. Lucrul acesta i se pärea ciudat.
Dar atunci, Sonia?
Viata este o bestie! Da, da, e adevarat lucrul a-
eesta. Viata roade, marina, nimioeste, desfigureazii.
Sufletul omului este plin de taine i de contra-
dicta. Dach ar sti adeviirul, Virgil I-ar judeca aspru,
1-ar invinui, 1-ar vräjmäsi. i totusi, el Ale-
xandru 1-ar iubi i atunci, ea i azi, ea si la
ebirsia vechii lor
Fiecare orn judech mimai din punctul lui de ve-
dere. Din pricina aceasta, viata este atit de säl-
bateca...
Sosi Mircea Christian. Ii aduoea cele mai noui
vesti. In toate rninisterele, se fäceau in adevär, pre-
gätiri de plecare. Interne le expediase.prefectilor te-
legrame citrate, in acest sens.
Ascultindu-1, Dima ghici ca tinärul fost subse-
cretar de stat arde de neräbdare sä tie ce departa-
went i-se va incredinta. Socoti cä e bine sh-i spunä.
Era singurul, fatä de care fäcea asemenea
Atita devotament trebuia rhsplätit, incurajat, sti-
mulat.
Christian, la inceput tu trebue sä
Stia eh vestea nu-i va fi toctnai phicutä: Christian
vroia un departament rndi viu, mai activ. Deaceia,
Dima subliniase: la inceput". Se gräbi sä ada(?ge:
E absoluth nevoe. Trebue sä avem In mina
firele anchetei in alacerea furniturilor. Cunnsti prin-
cipiile mele: e nevoe de mäsura. Excesui de zel,
in asernenea chestiuni delicate, duce la rezultate de-
zastruoase. Nam incredere decit in tine... Dupà
aceia, vei avea compensatia ce (i-se cuvine.
Christian, adinc mdgulit, multumi ea sincerii emo-
Oune. Dima Il bait prieteneste pe umär.
Dirna rämase iaräsi sirl'gur, in biurou. Se ilia la
eeasornic: 11. Sonia n'a dat nici un semn de viath.
Lucrul acesta II eontraria. La urrna-urmei, si el se
www.digibuc.ro
SCANDAL 257

gitn.deste prea mull la atari detalii. Azi trebue sa


aiba spiritul limpede.
Valezul aduse liyta celor oe asteptau in anticamera.
Dima o citi atent. Cei mai multi erau fo.sti
Vin, desigur, sa-si revendioe portofoliile. Cîiva erau
aspirantu neosteniti", cum EL numea el. Nu va
primi pe nimeni. Nu vrea sa se enerveze
se osteneascd. Asa facea totdeauna, in zilele marilor
di scursuri.
Deschise usa, larg. Trecu in anticamerd. Strinse
miinile odor de fatd. Distribui surisuri i glume in
dreapta i in Stinga. Apoi, se scuza:
Dragii mei, vá rog sa má iertati... Trebue
sa-mi reväd notele, pentru interpelarea de dupii.
arniaza. Milne, la ora aoeasta, sunt la dispozitia
dumniavoastra.
Wine, adica, sà venim la Presedintia de con-
siliu, glurni un batrin care de cloud decenii
umbla dupa un portofoliu. To t/. risera cu veselia
putin nervoasa, a oamenilor care abia asteapta im-
plinirea unei mari bucurii. Dima ì lud ramas bun
dela fiecare, eu aoeiasi risipa de zimbete si de
glume.
Cind se intoarse in biurou, stia ca tOti il dusma-
nesc fiindeä nu le-a dat asigurarile pentru care lie-
niserà. Dar Dima nu-i dusmania. Adinc cunoscator
al oamenilor, ti intelegea pe top, in toate micile lor
vanitaP...
inträ:
Parisul la telefon, Domnule Presedinte...
Ilidicind receptorul, Dima se surprinse usor emo-
tionat. Lucrul acesta i-se paru o slabiciune
necaji, Glasul Soniei Cruceanu suna armonios In
pilnie: Te-am deranjat, Alexandre?" Nu
Sonia, de fel... Ascult". Te-am chemat; ca sa-P
spun eh regret ea nu te pot auzi astazi dupa amiazà.
Mi se pare ea', de chid ne cunoastem, este primul
tau discurs, la care nu sunt de fatä. Asa e?" Da,
www.digibuc.ro 17
258 TUDOR TEODORESCU-BRANITTE

Sonia §i imi pare nespus de rau... Auzi? Neinchipult


-tle JIM .." mte, Alexandre. Sunt absolut ei-
gurd de succes. tii, eu na m'am indoit niciadata
succes in aceastd afacere... Ti-aduci aminte?"
Da, Sonia... A.,a CAC". Este de prisos, deci,
mai dorese o izbindd, de care sunt sigurà, cu total
Auzi? Vreau sà-ti dau §i. o informatie:
tiarele franceze de azi dirnineilà dau ca siguei
ehemarea ta la guvern, jilted in cursul zilei. Toate
comenteazd faptul extrem de favorabil. Aici, ai o
pre-4 excelentii.". Multume-c, Sonia. Iti mult-u-
me-c mult. Dar tu... (u;oard ovàire, pauzal): tu...
eind te intorci?" Urma o lunga clipà de tilcere.
Apoi, glasul Soniei se auzi iardsi,.de data aceasta
puiint voalat: Am sd viu... Trebue sd viu, Ale-
xandre". I se pilrase lui? Sonia accentulse in-
tr'im chip densebit, plM de fägaduinte pe acel
treme". Iti muhume-c, Sonia".
Punind re-eptorul pe fared, buzea incà ultimee
ei cuvinte: Trebue sà viu, Alexandre". Nu-§i putu
grápini WI curls de muhumire.
Zoe Dima infra' in biurou:
Ai vorbit cu Sonia?
Da, draga mea...
Foarte dralgutd, ea intotdeauna. Mi-a suus
mie cà ai o presa cit se poate de favoraliila la
Paris. Asta este minunat, dragul meu, nu-i aja?
Fiete, draga mea...
Zoe il sirmi multurnit. In ochii, in zimbetul, in
uni,ctai;e lui, se vedea dorinta de viatii, de izbindà.
Era Alexandru din marile zile de lupth. Alexandru
de odhioard, fárá umbre de indoialà, frail eziari,
fàrä sernne de enervare. Era omul sigur de sine.
Era biruitorul.
.Dragul men, sunt
Imi pare foarte bine...
Sunt fericità, fiindcd te vdd fiind-
www.digibuc.ro
SCANDAL 259

eh' te vìld asa cum erai tu mai Te las, ca


sa nu te obosesc...
Zoe, in zile de felul acesta, avea marele dar de
a se sterge ca o umbra, de-a dispare din viata lui
Dima. Era prezentd eu toate ingrijirile mdrunte,
trebuiau lui. Dar stia sä nu-1 osteneascd "win
prezenta ei
Alexandiu deschize sertarul biuroului, ca sd-§i re-
vadd incd odatd no:eie interpelärii. Dar privirile lui
cLurd pe mirld peter de hirtie, pe care o mind Ain-
gace In minuirea condeiului asternuse cu sträduinti
marl., cuinee ridLue, dar amenintätoare: L-ai
uds pe Preda. Teme-te de rdzbunare".
Se und limo- la foaia grosolanä de hirtie, !Artie
de bdcdnie, la seri_ul acela neindeminatec... Ui-
tare, in dimineata aceia, de scrisoarea aceasta. *i-
acum, dupa convorbirea cu Sonia, chid era asa
de multumit, and simtea iardsi pofta de a träi
dodata de a invinge, acurn Ii reapärea in foi,a
odiior amenintarea, la care nu se mai gindise...
Se 'idled dela biurou i, instinctiv, se duse la
fereastrà. Privi In strada. Picdtuti dese si mici de
ploaie cddeau pe asfaltul lucios. Nu astepta rd-
meld In fata portii...
Azi, va trebui sa-si ia unele miisuri de apdrare,
fire-,ste, fdrä sä spund ninfonui. Masina va trebui sá
re eargd mai repede... i nu .pe Calea Victoriei,
Eluded oprirea la incrucisärile cu celelalte strazi
este primejdioasd. La Camel* va trebui sä." intre
mai iu!.e in sala pasilor Acurn, i-ar pärea
Dima clätind nervos din cap, ca opreascá
gindul aci. Nu vroia sd-§i spund nici mäear lui
insu,i, in taind: Dacd m'ar ucide..."
Scoase din sertarnl biuroului dosarul B.C.N. In
dorinta de a nu se mai gindi la scrisoarea amenin-
latoare, Incepu sä reciteasca pie.,ele din dosar, pe
care le cunostea foarte bine. Cind sI tri, luä notele
www.digibuc.ro
260 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

räziete, in care fixase punctele principale ale inter-

Valetul vesti eä masa e servitd.


Alexandru Dima mined singur. Asa obicinuia In
zilele, in care trebuia sä vorbeasea *la Camera. Nu
o eeruse lamurit niciodatd. Dar Zoe intelesese dela
inceputul casniciei eà a§a ar dori Alexandru. In tim-
pul mesei, singur, linitit, facea in glad oele din
urma retuOri ale discursului, pe care urma sd-1 ros-
teased peste douit ore. Totdeauna, mai gdsea ceva
de sehimbat: renunta la un pasaj, care I se pdrea
inutil; sehimba rinduirea materiel; adauga un argu-
ment, eare-i venise tormai atunci in minte...
Mircea Christian veni, potrivit obioeiului, indata
dupa masa, ca sa-1 ia la Camera.. Dupa acela4 obi-
cei, Zoe Dima trebuia sä vinà cu m.ajina oealaltä,
insoOta de Virgil Cruceanu §i. de Sonia.
...Astazi, Sonia nu vine... gindi Alexandru.
I§i lua Lamas bun dela Virffil i dela Zoe, eautind
sa-i ascunda sub run zimbet tristetea. Cobori in
biurou, urmat de Christian. In vreme cc aoesta pu-
nea in servietá dosarul B.C.A., Dima se uitä Inca
odata pe fereastra: nimeni in fata casei. Ploaia eit-
dea mereu, metodic ea o torturd a nervilor, dezo-
lant. Privi indelung trotuarul lacios.
Mergem? intrebä Christian.
Dima tresdri, ca i eind s'ar fi temut ca tindrul
lui colaborator s5. nu-i fi banuit gindul. Invit lid
inteo privire euprinzatoare biuroul: ar fi voit eä
se vada eh mai repede, inapoi, aici, in jiltul lui,
dupa ecIiuça Camerei, la adapost de oriee pri-
mejdie... A§tepta seara ea o
Se urea in maOna. Christian ha loc in. stinga lui,
pe genunchi servieta, care euprindea dosarul
B.C.A. Dima porunci:
La Camera, dar nu pe calea Victor lei, fiinda
www.digibuc.ro
SCANDAL 261

intirziem prea mult. Mergi pe strazi mai libere ii


mergi mai iute... Apoi ciltre Christian: Vreau
BA am citeva clipe, Inainte de desehiderea §edintei...
Asculandu-se, Dirna fu multumit de vocea lui: era
clard i fermd.
Ping. la Camera, Om. Christian credea cd îi re-
memoreazd distursul. La collurile strdzilor, Dima
uita lung, cdutind printre treatori, o bdtrind...
10 mind uscatd.... un revolver...

www.digibuc.ro
XIX

In dupd amiaza ploioasd de toamnd, rna;inile ur-


eau sforrtind greu, Dealul Patriarhiei, ditre Palatul
Carrerei Deputatilor. Erau doud lanturi strinse
neifir0te, de automobile: tuml suia, celalt cobora.
Nici o verigh nu era la fel cu cealaltd. Erau toate
toate formele, toate mdrcile de1u cele triai
scumpe si pinri la cele mai efdne. Dar toate crau
curae, strAluritoare sub ploaia tisla çi continud,
toate pdreau apoare noui. Prin geamurile u.or
aburie se zdreau kea ni5te umbre, silue&e vagi ale
celor lduntru. Erau depulati, senatori, prefecti
din oraele apropiate de Bucure;ti, venii srt ark
cu o clipd mai degrabd rezultatul marei debateri
de care atima si soarta lor; e -au foTti si viitori mi-,
ni,tri, tine i di de cabinet preocupai sa-,;i. as-
cundd anii pujoi 1 atitudini grave, solemne, de
re sold?" à,i foarte importante; crau opozand cape
ti trädau îa fiezare gest .atisfactia brutald a apro-
piadei veniri la putete i guvernamentaii.tri;ti, mo-
ho cu privirPe absente, stdpini,i de presimd-
rea ciiderei In opozitie; erau sam3ari din lumea
build, care -inv-tau impecabil haina neagrd 0. mono-
dar cane s?iau sd se tocineased aprig cIliar
pentru un comision de citeva naä de lei.: erau femei
ca e trdiau pe seama tineredi lor §i erau bdtrine,
care -nt eonsimtiau sd se dea bdtute tri lupta cu vir-
sta; era toatá acea lume parfumatd. i frantuzitä,
www.digibuc.ro
SCANDAL Z63

care umple in zilele de audientd anticamerele minis-


teriale i a edrei existentä de behug §.1 trinddvie
atirnd de o aprobare" rentabild push' in coltui
unei peLiii Oarecare... Tóti hi mdrturisiau färd voe,
pda ge3tud, nerdbdarea, infrigurarea, nervozitabea.
.Nurnai §ofeurii îi pdstrau rigiclitatea lor profesio-
nald; erau calmi, ca marii chirurgi in toiul gpera-
tiunilor celor mai grave, ca
ora dejàntuirii conLictelor internationale...
Pe partea cealaltd a aleii, masinile care 1§i depu-
be_,erd stdpinii la intrarea Camerei, coborau goaky
eliberabe, upare.
In timpul acesta, pe trotuar, in ploaie, se
gheAria multimea. Studenti dornici sd asculte tm
ina,e discurs, sä. vadd o dezbatere importantd; pr-
vinciali stingaci, cu umbrel_e irnense, veniti la Buell-
rezti cu micile lor necazurii cafi, in cursul
ne,ii, nu putuserd din pricina evenimentelor ce st
p.edpitd" sà obtind audienta salvatoare.; partizath
de mina treia, care ndcldjduiau mncà sd obtind ms-
car acurn, in ceasul ulti.m, scrisoarea de recomau-
da,ie dupd care umblau de siiptiimini de zile; a-
gei cdrora le mirosea a alegeri", cum
The imt ciinii de vindtoare apropierea salbdtdciunii;
Mahalagii, care se socoteau datori sd fie da fatd§isA
stlige, la ie.;iirea §efului, trdiascd ai noWi"; toatA
acea cliente,d pestritä i gdldgioa,d, interesatd
veaald, care ocupa in mod obicinuit galeriile pu-
blice; oameni, pe care u;iierii ti imbrinceau cu bra-
talitate, ti uitau prin sdlile de ,ajteptare i nu-i
läau sa se urce sus", pentrucd nu puteau da bae-
urile necesare...

Gheorghe Tautu, prirnul redactor al Contiin-


tei", urea pc jos dealul Patriarhici. Dela Conti-
nental", unde'dejuaase, i pind ac4 cercetase toate
statiile, dar nicãeri nu gds'ise un taxi liber. Bucu-
www.digibuc.ro
264 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

restenii i bucurestenoele, provincialii i provincia-


lele, sub biciuirea ploii, luaserd cu asalt toate ma-
Lui Titutu insii, ii pldcea sit unable prin
ploaie: i-se pdrea ca aindurile i sentimentele se
rinduesc, discaplinate, In ritmul monoton al pica.-
turilor de apA. Cu miinile infundate iu buzunarele.
imense ale demi-paltonului englezesc, larg una
din putinele mindrii ale restriasei lui garderobe;
binecuvintind ndsoocirea pantofilor cu
atit de potriviti pentru o vreme asa de aspr5..; cu.
borul piddriei tras asugra ochilor, Tiiutu se mta dis-
trat la toafá forfoteala de oameni, la tot furnicarul
aoesta, la lantul de automobile. Venea la aceastA.
sedintd, cum venise la atitea sedinte mari", far&
nici o emotie, fdrii nici o curiozitate. stia di A-
lexandru Dima va rasti un &sours de riisunet; stia
cA bietul Ivascu" va rdspunde sub mediacru; stia
crt guvernul va trebui sh." demisioneze; stia cd par-
tidul democrat va fi chemat la circiumd... Lui oare'
ce-i vor da? Intelesese vag, dinteo aluzie a Iui
Miroea Christian, cd-1 vor face" deputat pe unde-
va... Perspectiva aoeasta nu-1 incinta de fel. Nu nu-
mai cà nu avea nici o pasiune, dar nu sirMea Rid;
mdcar o cit de slabit inclinare pentru politica ac-
tivd. Dacd 1-ar alege, stia ed. nu se va urca nici-
odatá la tribund. Nu doard cá n'ar fi putut rosti
el un discurs, mai bun decit atitea cite au suportat
zidurile bdtrine ale Camereil Dar lucrul aoesta i-se
pdrea de prisos. Cunostea prea bine culisele poli-
tice i tia cd. discursurile majoritarilor nu schimbd.
niciodatit hotdritile guvernului. Va fi deci, unul.
dintre cei atitia mameluci, care vin, iscaesc con-
clica de prezientd., intrá In edintd, ascultd sau ci-
tese ziarele, incaseazd diurna si. pleacd... Pe dea-
supra, va avea obicinuitele pactiseli: cetdtenii i./
vor asalta eu petitii, cu Va trebui sit
cutreepe ministercle pentru treburi mArunte, dar
incurcate... Nu, ar fi mult mai bine dacd i-ar da
www.digibuc.ro
SCANDAL 265,

altceva: deputritia nu este pentru el! Bine inteles,


dacd nu-i vor oferi decit atit, va trebui s'o pri-
meascd. Pentru Ar fi trebuit sá vorbeascd
din vreme cu Christian. Idealul lui era sd-1 trimith
ata§at de presd la Paris. Poi-trei ani, cit vor sta
ai notri" la putere, ar evada din mediul banal al
Bucure§tilor, ar trdi in atmosfera Apusului, ba poate
cá si-ar putea termina acolo, romanul inceput aeum
atîia ani i pdrdsit undeva, intr'un colt prdfuit de
sertar. Ii aduse vag aminte de caetul aeela, din
care scri-ese vreo suai de file 0 pe care nu-1 mai
cercetase de mult, fiindcd i-se pärea Ca' din scoar-
tele lui se desprinde o mustrare mutd, dar cu atit
mai amard.
...Da, ar fi trebuit vorbeascd lui Christian.
Dar nu o ficuse. Aa era firea Ii era cu nepu-,
-Uinta sä ceard ceva pentru sine...
Un automobil, care urea in goand dealul, il stropi
eu noroi. Idiotule", strigd need* Tdutu,
dar in aceia0 clipa îi dadu seama cä strigiitul lui
a sunat in gol, ed. §ofeuntl nu-1 auzise i cä indig-
narea lui era ridiculd. Citiva mahalagii, care crau
in preajma lui, riserd cu voe bund. Unul Ii spuse
peste umilr, cu o satisfactie rdutdcioasá:
Ti-a cam fetelit paltonul, boerule!
Tilutu se uitä cu melancolie la stropii de noroi,
care punctau stofa englezeascä.
Nu-i rtimic, zise mahalagiul. Era domnu
ministru lvacu, sdracu... Deseard, n'o sà ne mai
stropeascd cu noroi!
Tdutu zimbi 0 el, 0 trecu mai departe.
Agenti de politic 0 comisari se vinturau in sus 0
in jos, autoritari, solemni, gdldgio0.
Circulati, domnilor, circulati...
Dacd n'aveti bilete de intrare, nu mai pierdetzi
vremca... Tribunele sunt One, nu mai intránimeni...
Unii, care ill cunosteau, salutard pe Ilutu mai
stdruitor cleat pind atunci. Era prima märturisire
www.digibuc.ro
266 TUDOR TEODORESCU-BRAMTE

de supunere a autoritkii, in fata guvernului de


Sub ciopotnita Patriarhiei un subcomi,ar tinerel,
BMA spu lea cu melancolie unui coleg:
Eu sunt nurnai deta,at aici. N'am apucat sa mii
ttansfere definitiv. Dacii vin uitia nouii, te
ca mii trimite indjitiit la Vaslui...
Tau'u priace din zbor destainuirea aceasta. Era
unul din multee serrme de schirnbare a regimului.
Cineva il prince de brat. Diutu, adincit in ginduri,
tre dd. Era Tina Vicu, prietena lui. N'o mat virzuse
dela sfir§itul verii, de dad actrita plecase la Ia§i,
uncle incepu eri repe i ii!e.
Ce fani, tindra mea Ce de tin minunat
mi-a hardzit fe icirea de a te reN elea? o in-
timpind Tautu, sirutindu-i mina mica 0. rece.
Draga, am cu schimbarea asta de pivern.
Siu ca vm ai tai la putere i c'o à fi tare 0. mare.
SA nu ma la i, dragi T sa ma aduci la Bucu-
re,ti, la National! Trebue... Auzi? Sì. nu-mi spui
ea nu poti, ci m5. supar... La Iai, ma sinucid...
Tau u o asiguri cii o va adure la Bucuteti §i o
intrebi daca vrea si int-re î i Camera, ea sa a isbe
la ;edintà. Tina Vicu declarii ca n'a ce srt caute.
As'ea stilt treburi pentru barbati. A venit pina in
deal, ca sa-1 gaseascii pe el, Ended intre timp se
mu,a e
Pacatos cum e?ti, nu mi-ai scris noua adresà,
infamiee!
Era felul obicinuit al lui Täutu de-a rupe cu
treeutul". Ii schimba camera mobilati fara sri
spuna unde s'a mutat. Cit despre numarul de tele-
fon, acesta nu figura in carte. Täutu se juri ci
i-a scris o carte po-tabl, in care i-a indicat noua
locuinth, dar
Mincinosul.e! ii spuse Tina firii riutate,
fiindcà era deprinsi cu a emenea procedee: toti
bärbatii sunt la fel!"
www.digibuc.ro
SCANDAL 267

Luara intelegere sa se intilneased seara, la 9.


Tina va veni '&14 ia dela redact-i.e.
Tautu inträ in Camera. Usierul, gras i rumen la
fat& cu livrea, albasträ zebrata de fireturi
salutä adinc, mai adine ea deobiceiu, zimbindu-i cu
subintele.uri: stia i el ea, peste eiteva cee, Tautu
va fi la guvern".

Sala pasilor pierduti, euloarele i bufetul aveau


aspectul mari!or ,sedinte. Nu mai erau obicinuiçii
dupd arniezilor bana'e, deputalii eonstiinciosi
punctuali, mereu aceiasi, oarneni care nu mai aveau
abb.' -treaba eei mai multi dintre ei profesori
sco;i la peasie, avocati retrasi din profesiune, aka.-
tuind o mica familie ce se intrunea îi fiecare zi,
duph de;un, mai mult la bufetul Camerei, in jurul
unui ceai, decit in inciatd. Nu mai eran figurantii
de totdeauna ai ;edintelor fdrii insemuatate. Pe a-
ce;tia, euriozitatea lui Tautu ii canta inutil. Nu iz-
bu.ca sa-i mai de.cope..e, in furnicarul, in val nA-
§agul de figuri noui, pe care nu le mai intilnise
Deputati, care state= mai mult in provincie,
aeasa la ei eolegii Ii puteau iscali In condica de
prezenta i, de altfel, diurna se putea ineasa chiar
fara aceasta i-caliturd venisera acum, sa vada
cum se desfasoara evenimen:e'e". Multi senatori
pära.i era sedinta maturului co .p, ea sa fie de fatà
la marea lupta din. Camera. In afará de reporterii
parlamentaii, totdeauna aceiasi, venierrt relactorii
prirnii redactori i ehiar vreo doi-trei
directori de ziare, care nu urcau cu. anii Dealul Pa-
triarhiei, fiindea nu apareau decit la sedinte1e de-
ci ive", sefi de cabinet, prefecti, samsari, actori,
caricaturisti, toti se amestecau, aka-
tuind un bizar mozale de chipuri.
Täutu urmarea err stáruinta unui savant aplecat
asupra microsoopului aceastä nävald de cameni
www.digibuc.ro
268 TUDOR TEODORESCU-BRANI5TE

noui. Ii pläcea sA ghiceased oe 1-a adus pe fiecare,,


in ziva aceasta, la Camera. Unii au fost minati de
curiozitate. MIR nadAjduesc sA obtinä aprobarea
unei cereri... Gei mai indrazneti se miscd Iii voe,
ca la ei acasd. Salutd, zimbesc, schimbA glume, îi
impArtasesc irnprcsii. Timizii se strecoard pe lingA
ziduri; ar vrea sA ocupe o masA la bufet, dar
nu cuteza; se a§eazd pe o bancA, dar se tern
sä. nu atragai atentia asupra lor de aoeia se ri-
died rePede i pornesc mai departe, in cautarea unui
cunoscut, pie care nu izbutesc sä-1 intilneascd.
Pe ferestrele 'Malt& ii largi, ploaia de toamna. se
prelinge 'Meet, stäruitor i enervant. Iladiatoarele
calorifetului imprdstie o cAldurd usoarä. Covorul
verde, care se intinde pe intregul culoar, e moale,
adinc, catifelat. Ji1urile acoperite cu pick, stint
incapdtoare i te primesc cu voe bund intre bra-.
tele lor. La billet, ceaiul e bun. TigArile sunt mai
bune cleat in oras. Chelnerii umbra' fAra zgomot.
Total e placut, oonfortabil; totul te imble la
Dar, in dupd amiaza aceasta, nimeni nu leneveste;
toatA lumea e agitata. Grupurile se fac sit se desfac
eu repeziciune: în 616 minube, fAcind inconjurul
incintei, intilnesti acelas om in cinci locmi diferite;
uiti CA 1-ai mai väzut, cal 1-ai mai salutat, II saluti
din nou, el iti stringe mina iard0... Oricit de obi-
cinuit ai fi cu nervozitatea, care dominh aceste
sedinte senz.ationale, incet-incet atmosfera te prin-
de, te dominh. Te trezesti tu insuti atras in marele
virtej, intrebindu-te: oe va spune Dima, co va rAs-
punde Ivascu, ce documente se vor aduce la tri-
bunal, care va fi rezultatul final al interpelarii? Ci-
neva a spus in tainä: Dima are faosimilul scri-
sorii de oomision a lui Ivasou". In mai putin de
un sfert de oeas, svonul a fäcut inconjurul culoare-
lor. Nimeni nu-1 mai controleazà. Nimeni mi mai
judecA. Nimeni nu se gindeste cA un ministru, dud
se hotArAste sA ia comision, nu-si face o scrisoare
www.digibuc.ro
SCANDAL 269

eomerciald, ca un samsar oarecare. Toatä lumea


crede... In främintarea aceasta., totul ti-se pare ou
putintd... Cifrele comisioanelor circulil din .gura in
gurä. zeci de milioane! A§a de Inuit?"
Sigur, dragh... E o afacere Cu-
tare a luat treizeci 0 opt de milioane".
precisd. Nici mai mult nici mai Cel care
spune, pare eá a fast de fatrt la impartirea bani-
bor. llimitrie Grecu a venit?" A, cum o
sit vie? In rnomentul acesta, e citat la parchet...
MA in seara, se emite mandatul. La noapte, doar-
me la Vácdre§ti. Peste citeva minute, Grecu
.apare surizitor pe culoarele Camerei. S'a in-
virtit. Probabil ca-1 aresteaza ,Crezi?"
O §tiu precis". 0 §tie toatii lurnea. De unde?
.Nimeni n'ar putea-o spune.
Cade guvernul intreg? Se prdbu§e§te numai I-
va§cu, autorul contractului B.C.A.? P6reri1e sunt
impartite. Gei mai multi i cei mai serio0 ced cä.
Ira cAdea intreg guvernul...
Prefectul poliqei a sosit in grabä .0 a intrat in
,cabinetul Primului ministru. Ce s'a intitnplat?
Un domn seund, slab, cu ochelari, pe care nu-1 cu-
noa§te nimeni, dar care vorbe§te eu toatd lurnea,
§tie ce s'a intiMplat: s'a flcut o descindere la
Elena Giuriadis i s'a ridicat" un material begat 0
-extrem de compromijator... Indatk toatä lumea aflä
lucrul acesta. Un bdtrin reporter parlamentar, pune
lucrtnile la punct: Gogo§i Elena Giuriadis e
in tribuna doamnelor, ride, vorbe§te..." Poate
descinderea s'a fäcut tocmai acum, cirld ea lip-
selte de acasd..."
Prefectul politiei a päräsit gräbit Palatul Came-
rei. Gazetarit 1-au intrebat: Ce mai e nou,
Domle general?" PrefectuI a räspuns eu zim-
betul lui amical: bine, bdeti, e bine!" Ce
o fi Insemnind asta? ',E
Fiecare are o Unii
cred ea. e bine" pentru guvern. AIçii, dimpotrivä:
www.digibuc.ro
270 TUDOR TEODORESCU-BRANI5TE

prefectul politiei a fost numit de Dima,,s'a men-


tinut sub mai multe guverne, dar a rdruas omul
lui Dima... E bine" deci, pentru Dirna, pentru
Mereu soseste lume noud: avocati, citiva profe-
sod universitari... In ora§ a Incetat aproape orice
activitate. La facultati, nu se mai fac cursuri. La
tribunal, se arnind proeesee. Fiecare vrea sä fie de
fatd la sedintd, ca in Spania la luptele de food.
Au edzut toate barierele, rindudte de regulamentul
Camerei. Cine nu mai are loc 6113 in tribu:re, inträ
jos in incintä. Chestorii, atât de severi deobiceM,
nu se mai impotrivese. Ei stiu cd peste ciieva ore
guvernul va cádea, parlamentul va fi dizolvat,§i ei
Inii vor fi simpli particulad. De ce sä facd exoes
de zel In ultimele cmci minute? Dece sä-si creeze
dusmänii tacmai acum, la spartul tirgului?
beputatii, care nu §i-au incasat diurna la zi, se
strecoard la cassieria Carnerei, putin jenati, oare-
cum pe furi§, ca §i cind ar o faptä de ru-
sine: Eu eit mai am de prirnit?" Fiecare isi
ia banii, iscälete chitanta §i se intoarce pe culoare.
Majoritatea guvernamentald pare o trupd in de-
bandadd. Nici un ministru nu se mai aratd pc cu-
loare, ca in zi!ele linitite, ca sä spund glume,
ironizeze opozida, sà profetizeze cà vom sta pind
la incheerea legislatuni". Toti ministri sunt in ca-
bine'ul Primu!ui". Usierul are poruncd sd nu lase
pe nimeni sd intre. Este o ultina consfdtuire, in,ainte
de deschiJerea sedintei.
Excelentele sunt absente!" a remarcat un glu-
met rdutdcios. Faptul acesta a isporit panica din fin-
durile majoritalii guvernamenta!e. Cet initiati" au
inceput sd se deprindä cu ideia cà astti sear:4 vor fi
simpli particulari. Dar trupa", deputatii anonimi,
sperä inch" inteo minune. Nu se poate! .Primul"
trehue sá gâ.seascd el un mijloc de-a salva corabia
in cea9.1l al doudsprezecelea".
www.digibuc.ro
SCANDAL 271'

Toara aceastä lume emotionaa, enervatà, ingri-


joratd, o parte din pricina apropiatei
parbea cealaltit din cauza secluditoarei perspe3tive a
puledi este bintuità de o sae cumplitä. Toti se
abat o clipa pe la bufet. Ceaiuri, siropuri, oranjate,
citronate, bäuturi reci i bäuturi calde se conswni
pe nerdsuflate. Putini sunt cei care au rdbdare sä se
weze la naese. Gel mai multi sorb paharele lute, in
pictoare i pleacd mai departe. Unde? Pe culoare...
Poate ea' vor Intl lni pe cineva, care sä le dea o
veste noud. Fiecare inconjurd incinta de zeri §i zeci
de ori, fdrà rost, in nqtire. Nimeni n'are nici un
ro-st, dar toti sunt preocupati. Nimeni nu called pe
nimeni, dar fiecare solicidi din ochi o informatie.
Nimeni n'are nici o treabd, dar toti se frdmintà.
Telefoanele sbirniie neinceat. Uieril aleargd §i.
strigd: Dom' deputat Cutare sà vorbeasca cu
Brdila". Dom' deputat Cutare, sdi vorbeascd cu
Sevelinul". Cei rämai acasii chiamd, desperati,
Bucure;tii, ea sd afle §tiri. Ce se crede? Ce se
spurie? Ce se nächijdueste?
Peste tot, este un du-te, vino" neintrerupt. Dece
nu se deschide sedinta? se intreabd fiecare. Ne-
rabdai ea i-a curerit pe toti. ì guvernamentalii
opozantii ar vrea &al se termine mai repede sii se
aleagd inteun fel". Starea aeeasta de incordare a
nervilor nu mai poate

Un fior lung sträbätu culoarele, bufetul: sosise


Alexandiu Dima...
halt, drept, cu profr.ul aquilin de pasiire de
pradd, cu pasul 'elastic, cu privirea dominatoare,
§eful opozitiei rdispundea la salutdri, stringea mii-
ni!e ce:or mai apropiati, doza savant amabilitatea,
îi calcula zimbetele. Partizani i adversari, toti II
privèau eu admiratie i cu invidie. Era omul zilei.
www.digibuc.ro
272 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

Era mai tare decit guvernul, Ended in mina lui


era soarta guvernului. Asupra lui erau tintuite toate
privirile. Publicul din tribune, oarnenii acestia care
se framinta pc culoare, i milioanele, care stau din-
colo de zidurile Camerei i asteapa rezultatul, toti
spinzurä de cuvintui lui Dima, de vointa lui, de am-
bitia
Mircea Christian, care il insotea, chemä pe unul
din ftmctionarii Camerei si-i spuse autoritar si so-
- Anuntä te rog, pe Donmul presedinte al Adu-
nit& cìt Domnul preedinte Dima a sosit...
Prea bine, Dom'le ministru...
Ca si in räzboi, in lupta parlamentará existau mici
eranjamente, märunte crutdri reciprooe. Intre al-
tele, era stiut cii seful opozitiei atunci chid are
85. interpeleze guvernul nu trebue 13ä astepte pe
culoare.

Intre limp, consfAtuirea ministeriala" se sfArsise...


Se sfirsise, bineinteles, färd thei un rezultat.
Venerabilul Presedinte de consiliu boer mol-
dovean de fina culturà, de nezdruncinat prestigiu
o cinste fará pata ascultase cu melancolie
vreme de trei sferturi de ord, naivit4tile ministrilor
barba-i mare, albA impecabilà.
Asa dar, aoestia sunt colaboratorii
Gindind astfel, boerul Ii privea pe rind, cu
dispret. Singur Ivascu e cinstit. i tocmai asupra
lui a cázut n'apasta, tocmai pe el 1-a prins! In alte
imprejurari, boerul cu spiritul lui subtil, ar fi
xis cu poftä de aceastá cruzime a destinului. Dar
azi, boerul era tare amárit... El stia cit prezideaza
pentru cea din urmA oarii un guvern. La virsta lui,
riu-i mai era ingaduird iluzia unei reveniri la cirma.
Va pleca deci dela putere, va intra in mormint i in
istorie ca Presedinte al scandalului B. C. A.",
www.digibuc.ro
SCANDAL 273

cum spuneau gazetele revolver... Trist i neme-


ritat sfir§it I *i totul din pricina acestei colectii de
Imbecili
Astfel gindea cu tristete bAtrinul hoer moldovean,
privindu-vi min4trii, care nu-i puteau fi de nici Wi
folos, nu putean gaTsi miei o solutie inteun ceas
greu.
and se vesti cá a sosit Alexandru Dima, Pre-
vedintele consiliului spuse sctut i cu
:
Bine... sá deschia. sedinta...

18
www.digibuc.ro
XX

sbirniira lung, prelung, pe toate culoa-


rele. Uierii repeat% de zeci de ori formula obici-
,nuita:
Domnii deputati sunt rugati sà pofteasca. In
incian a...
Domnii deputati sunt nvati sa pof teased In
Toti Ase grabirá sa-si ocupe locurile. In mai putin
de cinci minute, culoarele pe care misunau, se in-
ghesuiau atitia oameni, fura eu deshvirsire goale.
La bufet, ratnasesera numai chelnerii In haine
Incinta era ticsita. Deputati, senatori, prefecti,
secretari generali, rfi de cabinet, directori demi-
nistere, gazetari, actori, eameni cu profesiuni sau
fdra, oameni ctmoscuti sau anonimi, umpleau amf-
teatrul pind la cea din urmà bancd, pina la cel difri
urma loc. Cei care nu mai gasisera locuri, stale u
In picioare, inghesuiti, striviti, in cadrul usilor
dadeau spre culoar.
Mireea Christian cauta eu privirea pe eroii princt-
pall ai eonflictului. Inginerul Dimitrie Gtru 'FAN
m fundul incintei. Tiput braveaza, îi Spuse
Christian. In adevar, secretarul general dela comu-
nicatii i infipsese monoclul in arcada ochiului,
eremeni-e intr'o atitudine rigida, cu pieptul boadvit,
eu capul dat putin pe spate, cu eleganta sobra

www.digibuc.ro
SCANDAL 27$

care ti facuse o adevaratà fairrisa. Christian se gindi


cá miine va fi ministru de justitie, iar Grecu va fi
citat la parchet. Lucrul acesta li pricinui o placere
putin rhutäcioasa... Deputatul Tomescu li gasise
un loc in vecinkatea bancii ministeriale. Vroia s5
sustind" pe ministrul Iva§cu, dind semnalul aplan-
zeor indelung prelungite" O. al strigAtelor {te bravo,
and acesta ti va rasti discursul dc aparare. NA-
dajduia cá fäcind atmosferg.", s'ar mai putea salva
ceva.... In spatele lui Tomescu, luase lac senatorul
Carian, rNu, congestionat, plimbind mereu pe ceafa
grasa o batistä mare, cu chenar albastru. Carian li
träda ingrijorarea...
In tribuna doamnelor, Elena Giuriadis li gäsise
loe tocmai ltnga Zoe Dima. Christian se apleeà la
echea lui Dima §opti lucrul acesta. Dirna, fàrà
ridice privirea, zimbi.
In celelalte tribune, Christian, gäsi nenurntirate
figmi cunoscute, prieteni ai guvernului i partizani
infocati ai opozitiei, inteun amestec de mozaic.
Membrii guvernului in frunte en venerabilul
pre;edinte se ivirk toti in aceiai clipà, pe banca
ministedala. Deputatii din majoritate se rklicarii
In picioare, ca la a comandà auzitá numai de ei,
izbucnirii in aplauze i strigrtte de bravo, car
durard zece minute. Aceasta fiicea parte din ri-
tualul madlor dezbateri... Ctind ovatiile se 5far*A,
membrii guvernului î,i ocuparä fooliile. Ivascut
sedea linga pre;edintele consiliului, care ii vorb'a
in ;oaptil, Boerul moldovean vroia astf el
sá arate de-This ca se anti in cei mai buni termeni
cu Ministrul tninuit pentru contractul B. C. A.
Pre,edintele Adundrii, un buítrtn scund, gras
chel, lost de mai multe ori ministru, cm-de treabá
cu mad simpatii chiar in rindurile opozitici, grAi:
edinta e deschLä. Domnul secretar va citi
oce ul verbal al .cdintei precedente...
Un tindr fárä relief urcd treptele tribunei i citi,
www.digibuc.ro
276 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

repede.si mai mult mormait., un text pe care nimeni


nu vroia sA-1 auza. Secretarul insusi pärea rusinat
cá ocupd timpul cu o formalitate färä insenmatate,
cind taatä lumea astepta lupta cea
In cuprinsul incintei, coborise inserarea timpurie
de toarnna. Se aplinserä becurile. Lumina navAli,
multd ì brutalä.
Presedintele rosti:
deputat Alexandru Dima are cu-
Atunci se ficu o täcere mare. PArea cA se aude
"Ana i respiratia oamenifor. De sus, din tribune ji
pind jos, toti sedeau incordati, eu giturile intinee,
eu nrechife atintite, ou ochii fici, intr'un efort, inteo
conoentrare supremä si asteascd, vroind parcA sA
nu scape nici o si1abd, nici un gest din cetace va
(Irma.
Dima urcä cele trei trepte ale tribunei cu micä-
rile lui elastice, putin lenese, eu aoea infätisare mac-
stuoasä, dar nepAsiitoare, cu acel aer al omului care
stäpineste fara. sä vrea i fard nici o straduintä din
parte-i. Deputatii opozillei, in .2icioare, il aclamarä
indehmg. Dima, folosi acest iästimp, ca sa rinduiaseä
pe pupitru cote cloud fife de bikie notele in-
terpeldrii. Nu venea niciodata la tribuna cu dosare
voluminaase. Era, aceasta, una din multele lui co-
chetArii. Apoi, invAlui incinta intr'o privire mindrA.
Cunostea aspectul sAlii, mereu aoelas cind lua el eu-
vintul, mereu intesatA de oameni atenti; cunostea
privelistea, pe care i-o ofereau zecile de perechi
cle ()chi, care nici mAcar nu clipeau, ci-1 tintuiau
inteo asteptare infriguratä.
Cind ovatiile partizanifor sAi incetara, se statornici
iarAsi acziasi tacere deplirià, aproape religioasä.
Dirna deputati... ' Ii auzi glasul
ferm, metalic, si-i pläcu.
Primele fraze pornirá lente, cu rAstimpuri destul
de mari intre cuvintie. Asa vorbea totdeauna, la in-
www.digibuc.ro
SCANDAL 277

eeput, pin2g se incglzea, pind se familiariza cu


pind simtea stdpine§te i ca, toti sunt o
simpla jucdrie in miinile lui de neintrecut naqte-
§ugar al tribunei.
Dupd o introducere banal6., ridlicà vocea:
Am, Dornnilor, mai inainte de a intra in fondul
acestei mite afaceri, datoria de a face aici o matu-
risire publicii. (Se intoarse care banea ministeriald
privi fix in ochii batrinului Preedinte de con-
siliu). Adversar neinduplecat pe toate tarimurile, al
politicei dumniavoastrii, inteleg sà fiu insä un ad-
versar leal. Tin deci, sa declar aici cä nimie din
ceiace voi spune, nu se referii i deci nu va paate
atinge pe dumniavoastra, Domnule Prin minastru.
Cirtstea, prestigiul, autoritatea dumniavoastrá mo-
rala" este In afara oricarei discutiuni nu numai
3

pentru mine, dar pentru tara intreagbi".


Deputatii din opozitie se ridicard iarài i ova-
tionard indehmg. Membrii majoritiltii se vaned si-
liti sii EC asocieze acestor ovatiuni, fiind vorba de
wful lor, pe care Dima il scosese cavalerqte din
cauza. Astfel, rin una din marile liii abilitìíi, Dima
avea in fata lui, in picioare, intreaga Carnerd, farsä
deasebire de particle, unitii in acei,aji manifestatie.
Ropotul aplauzelor se stinse incet.
Ditna urmä:
Am, Domnilor, o a doua datorie moralà. In
aceastä uritä afacere, un om ui-a curmat firul zilelor.
Un oin faä indoialá nevialovat: directorul Preda,
din Ministerul comunicatillor.
Pe care 1-4i asasinat dumniavoastrà., in-
trerupse o voce, undeva, in fundul incintei.
Tiicere! Rusine! strigard deput4i opo-
zi4ei.
Ditna opri zarva, cu un gest autoritar mntrebà
seurt, aspru, eu sprincenele incruntate:
Cine a faeut aceastä afirmatie deosebit de
gravb1 pentru mine?
www.digibuc.ro
278 TUDOR TEODORESCU-BRANWE

Nu ráspwiEe nimeni. Tosi Intoarserá capetele


inapoi, ca vadd pe intrerupätor. Zadarnic. Omul
ru vroia sii iasä la ivealà. Deputatii opozitiei stri-
garri Cine a intrerupt? Cine a vorbit
de asasinate? Cine este curajosul? Guyer-
namentalii incerearai sä rdspundri prin vociferriri.
Intrki dipà, iumultul atinse punctul eel mai Malt.
Nu se mai auzeau fraze sau euvinte. Era o mare, o
cumplita rostogoline de sunete, o avalan;e de stri-
den-:e. Se schitau gesturi de arnenintare. Majoritari
opozanli se infruntau, dela orn la orn, cu filkile
incles,tate, eu pumnii 4111i, ca i chid ar fi avut
de impairlit eine tie ce averi, cine tie ce
Frunti!e tuturor erau incruntate. Ochii injectati.
Cmuie incordate i vinele urnflate.
Dirna ii privea atent. In vacarmul acesta, el
prinsese un singur crimpei de frazà: Dumnia-
voastra l-ati a asinat". In acela, moment, rea-
partue in fata ochilor lui scrisoarea de amenintare,
pe 'mac o avea acasä, in sältarul biuroului: fiecare
envint, fiecare silabà, fiecare literd se desena in
aer, a§a cum era scrisal stingaciu pe hirtia
groasA de bireanie. FArd sa vrea, ridicá ochii sus,
spre tribunele publice: cäuta un cap de batrinA, doi
ochi phi de urd, o Mind slabii, incretita de ani
de munci domestice... i, poate, un revolver... Nu
dexoperi lasà, in mozaicul de chipuri, capul pe care
inehipuLe el...
Dima, revenit la realitatea imediatà printr'un
mare efort de vointä, urmd:
Doumilor, mi s'a spus eh" am asasinat, ca stint
un asasin... Chid asemenea insulte circuld in foile
fried riispundere, eu nu am nimic de spus. Dar and
un reprezentant al natiunii vine si afirmä aci, un
asemenea lucru, eu trebue sá §tiu cute este acela. Cu
ati-t mai ráu pentru el, daed nu are curajul a se da
pe fatfi.
www.digibuc.ro
SCANDAL 279

Mircea Christian se ridicä din banca sa:


Imi dati voë? (Dupti ce ,primi incuViintarea
oratorului si a Prat.edinte ui, Chrbtian urmä). Lora-
mile presedinte, s'a afirmat aci un lucru extrem de
gray. Noi cerem: sau ca domnul deputat, care a
faun afirmatia, ia raspunderea: sau, dadi nu
are acest curaj, aceasta afirmatie sä nu apard in
darea de scamd a §,edintei, 1a Monitorul Oficial".
Pre;edintele Camerei se uità ia Primal ministru.
Acesta li facu un semn discret, din. cap, ca o apro-
bare. Atunci, Presedintele
Domnilor, eu regret cä domnul deputat, care a
intrertrpt, nu-si ia rdspunderea vorbelor sale. Ca
atare, aceste vorbe nu yor apare la Monitor".
Donmul depu at Dima are cuvintul in continuare.
In mai putin -de cinci minute, Dima dobinclea
al doidea sucees.
Guve:namentalii -imtird, in aseme-tea imprejurari
ca au pierdut partida. Maojritatea, in aoeastä stare
de devil-J-1a nu mai putea sä react,i.oneze.
vorbea stäpin pe sine, sigur de izbindä. El ataca In
plin. Nimeni nu mai cuteza sä-1 intrerupl Discursal
se de-fäsura tiicere de bisericii.
Ministrul Ivascu privea cu ochii miei, infundali
In grásime. Dece nu intrerupe nimeni? Deoe tac
top? S'au prostit... Cel putin sá urle, sa." huiduiascä,
sá facä ceva... La ineeput, Ivascu era desnädAjduit.
Pe urmá, fu cuprins de panicd. Puberea de magician
a lui Dirna Il sphiminta ca o vrajä, ca un blestem.
Se petreoea ceva gray, cumplit i nimeni nu incerca
o impotriyire.
Iyascu se siintea, in clipa aoeia, un acuzat far&
apärare...
In fundul ineinici, Dimitrie Greeu trAia aoei4
stare sufleteascd, agravatä de o deplinä amä-
nuntitä sesizare a situapei. Din fiecare gest al lui
Dirna, din privirea indobitocità a lui Iyascu, din ati-
tudinea resemnatA a mijoritkii, Greeu îi &idea
www.digibuc.ro
289 TUDOR TEODORESCU-BRANISTE

seama ea totul s'a Va fi =rug o prabuire


politica? Vor fi §i. urmari penale?
Intro timp Dirna adusese un cälduros omagiu
rnemoriei vrednicului slujbas al Statului, direc-
torul Preda". In fraze emotionante, dai sobre, §eful
opozitiei se aparase de invinuirea de a. fi autorul
moral al sinuciderii acestui inocent...
Dima se opri. Pauza fu másuratá cu. inaltd pri-
cepere: ode eAteva secunde de tAcere deplina, pre-
vesteau un atac In plin, o lovitura decisiva.
Mäsurind tribuna ou pa.i mari, cu miinil la
spate, cu bärbia in piept, cu ochii in primint, Dima
se opri deodatà, ridicA brusc capul, roti priviri vii
asupra incintei §i. urmä:
Eu nu 1-am cunoseut pe Proda, domnilor..
N'am vorbit niciodata cu el. Este insA, in partidul
dumniavoastra, este in mijlocul, in intimitatea durn-
niavoastra, un om... un ivalt functionar al statului....
oolaboratorul intim al Domnului Ministru de comu-
nicatii... Omul acesta, atit de apropiat de dum-
niavoastrA, a avut la Sinaia, inteunul din marile
hoteluri, ultima convorbire cu Preda. Ce i-a spun
Preda? Nu tiu. Ce i-a raspuns omul dumnia
voasträ? Nu §tiu. Stiu ca, ie§ind de acolo, Preda s'a
sinucis. Stiu cá martori vrednici de incredere, afirmA
ca Preda urea schrile hotelului de lux räcnind: eu
n'am furat...eu nu sunt hot... Domnilor, cAutati cu
adevArat pe asasinul lui Preda? Ei bine, citut4i-1 in
mijlocul dumniavoastril. Asasinul lui Preda este
autorul formidabilei afaceri, scandalosului contract
B. C. A.
Toate privirile se atintirA asupra lui Dimitrie
Grecu. Acesta incered o clipa sa le infrunte. Apoi,
se dAdu bätut: avAnd aerul ca 1.§i .§terge monoclul
cu batista, pleat' ochii in jos.
Dima li desvolta, mai departe, interpelarea. A-
naliza contractul B. C. A. Cereeta preturile. Arata
www.digibuc.ro
SCANDAL 28f

cit de exagerate sunt. Ap Asa eu mestesug pe ann-


mite nepotriviri de cifre. Reliefa graba, cu care s'a
implinit complicatele formaliati de biurou. Treece
dela insinuare, la invinuirea directd i dek mvi-
nuirea directa, se retiAgea imediat terenul de-
ductiunilor. Cu o logica strinsg., cu o megalabilä artA
de a grada efectele si de a rindui argumentele, Dima
izbutea sa scoatii din fiecare MA a dosarului un cap
de acuzare; din orice detaliu, un motiv de suspi-
chine.
Majoritari i opozanti, il urmhreau cu aceiasi in-
cordare. Unii il'urau. Ceiin1i il admirau. Dar Ji unii
invidiau pentru eleganta cu care stA.pinea
tribune, nentm prestanta cu care domina adunarea,
pentru abilitatea cu, care ataca problema. Expu-
nerea lui nu era nici o clipd ,greaaie. Dimpotriva:
avea ceNa din farmecul unei agini literare, in care
senzationalul se imbind armonios cu esteticul.
Mircea Christian sopti lui Virgil Cruceanu:
De mult, n'a mai amt o ri asa de bunA...
E mai mult decit ne asteptam noi...
Virgil Cruceanu, care-1 urmärea ca toatá dra-
gostea iui de prieten devotat, rilspun6le tot in
Christian, tocrnai mA Mtrebam: eind a prepitit
aoe3t splendid rechizitoriu? E omul celor mai mari
surprize...
Cind i cind, Virgil se uita sus, in tribuna doam-
nelor, la Zoe Dima. Privirile kr se intilneau in a-
ceiasi pornire admirativä pentru Alexandru.

Zoe avea darul de a asista la asemenea sedinte,


de a teai emotiile fiecarei clipe, fard a hisa BA' 614
intrevadd nieL o plesarire pe fata ei. Cu obrazul
cu privirea ea1mà fiirA nici un gest, sea s5.-s*
inabus,e i bucuriile elipelor de izbindii i ne tea
www.digibuc.ro
282 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

acelor moniente dud, fie i immai L aparentd, A-


lexandru pdrea a fi pus in inferioritate printr'o in-
treruper e sau printr'un val de pro testdri din partea
majo did tii.
Lingd. ea, Elena Giuriadis Ii stdpinea cu ane-
enervarea. Elena Giuriadis §tia cii vecina ei.
este Zoe Dima, dupd cum Zae stia cii stà aldturi de
Elena. Dar nu se cunoscuserd, nu se intilniserd nici-
udatd, nicderi, a.;.a eii trebuiau pard strdine...
Elena privea uneori cu coada ochiului, pe Zoe §i o
admira pentru calmul ce-§i impunea. Din cind tu
eind, Elena cduta eu ochii pe IvaFu, pe Grecu, pe
Tomescu, pe Carian.... Toti pdreau doborIti de
discursul lm Dima. Nici unul nu pdrea in stare
tind piept... Ce fac toti patru idiotii? se in-
treba Elena Giuriadis desndddiduitd, avind iii fathl
puspectiva sililor intunecate ale parehetului. Ar fi
vrut si coboare de acolo, din tribund, (4-1 sgiltiie pc
sd-1 trezeascii, readucd la realitate §.1
rdeneased: Apded-te, Ar fi vrut
sd.-1 ia de guler pe deputatul Tomescu, Fe Grecu.
Dar in ciuda acestei frdmintdri, Elena Giuriadis tre-
buia si pard calmd, sd suridd. i sii asculte, ca i and
clesbarerea n'ar fi interesat-o decit ca o curiozitate,
ca o lupti de tauri sau ca un match de box, uncle
Ii este indiferent cine va
In fundul incintei, rdzimat de canatul unei
Gheorghe Täufu asculta §i se surprindea, spremarea
lui mrrare, pasionat pentru aceastd dezbatere. Ji
pdrea bine ell Dirna are un atit de strdlucit sucees.
Scepticismul lui de totdeauna Ii pärdsise in clipa
aceia. Fusese eras, cucerit, dorninat de atmosfera
de presiune care stdpinea Adunarea. I se piirea ed
ceva din izbinda lui Dima se resfringe i asupra
Un bdtrin reporter parlamentar, care §edca in
spatele lui Täutu, nu-i mai putu reline excla-
rnatia:
www.digibuc.ro
SCANDAL 283

Dima dsta e formidabil... Niciodatil n'a fast


ca Sà sui ea' a intrat in anul mortii! Pe o-
noarea mea!

Domnu Marinicd, omul de incredere al lui Di-


mitrie Green, avind darul de a rdzbate peste tot,
räzbdtuse si in incinta Carnerei. Ochil lui itervosj, de
om mic slah, intoxicat cu alcool i nicotind, se
miscau dela Dima, stdpin pe tribund, la Green., co-
nimicit l.a jiltul in care Incremenise, de dad
1-se rostise numele, la inceputul interpelddi. Domnu
Marinicd li &Idea searna ea stdpinul" e doborit.
Mine, va 'fi poate arestat... Iar el, Marinicd, va
ttebui sá reinceapd viáta de chin, fard bani de
masd si de chide, fiird o profesiune, Tard putinta
de-a eistiga o surd de
se "area de prisos sä asculte, mai departe, inter-
pelarea lui Dima. Se strecurd fdrd zgoruot afard.
Pe culoar, nimeni. Chiar i usierii i chelnerii dela
bufet, maseati ,dupà drqperiile de plus verde, ur-
mareau desbaterea.
Marinicd strdbdtu sala pasilor pierduti si iei
afard, In ploaie, eu eapul gol: avea nevoie de aer
rece. Aprinse o tigará. Asupra Dealului Patriarhiei,
cob orise intuneread. Jos, in vale, prig pinta &ash.'
a ,pictiturilor de apd, se vedeau luminilé cenujii ale
o
In. fata Camerei, asteptau cei care nu putuserd
räzbate inlduntru : agenti e ectorali, mahalagii,
Toti acestia vor aclama pe invinghtor. Adicd, pe
Dima. Pentru Marinicd nu mai era nici o
Dima cistigase partida... Totul e, acum, pierdut pen-
tru Great i pentru cei din jurul lui.
Trdgind adinc din tigard, sinItind pe frunte ploaia
race i linitito are, Marinied zdri in multimea ce as-
tepta acolo, la iesire, un cap de bdtrind, o figura
eunoscutd... ochii vii, bintuiti pared de o febral
www.digibuc.ro
284 TUDOR TEODORESCU-BRANWTE

launtrica... obrajii buzele subtiri, albe, fart,:


singe... Unde a mai intilnit chipul acesta? Isi
minti repede: era Ecaterina Pretla, eamia ti smulsese
intr'o dimineata, cu putine zile inainte, scrisoarea
pin care il invinuia pe Dima de sinuciderea lui
Preda. Din paeate, scrisoarea a fost de prisos. I-a
clat batrinei zece mii de lei de geaba. Dima e la-
Vingátor. Ce o fi cautind femeea aici, in fata Ca-
merei, In ploaie? Desigur, a venit sa ceara vreun
aju to r...
Temindu-se ca-1 va recunoaste §i vroind sa evite
o Intuire atit de neplacut6., Don-mu Marinica
renuntä la binefacerile aerului rece si intra iarasi lu
Camera._

Alexandru Dima îì incheia discursul, cerind ple-


carea cruvernului. Frazele scurte poruncitoare, ca
cleau ea lovituri de secure peste capetele plecate ale
majoritatii. In fiecare dintre ascultatori, incepincl
eu Primul ministru §i sfirsind cu eel mai tinar §ef
de cabinet, se adincise convingerea ca nu mai exista
scapare... Dima era invingkor!
Chid Pre§edintele suspendà sedinta, toata lumea
care staluse vreme de o ora §i tin sfert (atit du-
rase interpelarea lui Dima) inteo incordare ne-
intrerupti navali la bufet. Toti eereau bauturi ra-
coritoare. TO se grabeau sa-si aprinda
Batistele se plimbau pe fetele ro§ii, pe cefele con-
gestionate si naldu§ite.
Alexandru Dima, ineonjurat de Mircea Christian,
Virgil Cruceanu.si alti priebeni, primea felicitari.
El pastra aceiasi. atitudine rece, de dominare, ca
cind toate aceste omagil, i s'ar fi cuvenit de
drept.
Multi dintre membrii majoritatii, simtind in Dime
pe stapinul de Milne, venira sa-1 felicite pe
Ce va räspunde Ivascu? Ce atitudine a lua
www.digibuc.ro
SCANDAL 285

Primul ministru, in al cdrui cabinet se adunaserä


toti membrii guvernului in timpul suspendArii de
ledintA? Intrebärile i svonurile, stirnite de curio-
xitatea ob§teaReA, treoeau din zura in gurA.
Virgil Crueeanu se desprinse din ffrupul credin-
cialilor, care il inconjurau cu devotiune pe Ale-
xandru Dima i urea seärile, spre tribuncle publioe.
Vroia sa impärt4eascA bucuria marelui sucoes pu
Zoe.
A lost formidabil, spuse Virgil. In vocea
Ini caldA, in ochii lui urne;i, in gestufile entuziaste,
se destainuia adinca_, sineera, curata lui 9rictenie
pentru Alexandru.
Zoe, care iesise din tribunä i se plimba in to-
v'àr4ia lui Virgil pe culoar, spas° incet, ca sA n_u
fie auzitä de 'mi din jur:
In adevär, Virgil, niciodatä nu I-am vazut ea
astAzi...
Nu-i aF,A, Zoe? Teti o spun... Majoritarii sunt
pur i simplu desfiirrtati...
Ce se crede? Vor demisiona?
net. indoialä... Ivascu ia cuvintul numai pen-
tru o apdrare personalA. PoliticeF2te, prooesul e.ju-
&eat
Toate privirile erau atintite asupra Zoei. Priviri
de admiratie. Priviri de invidie. Priviri de urA. Zoe
le vedea, le intelegea, le simtea, iar pe oele pe care
nu izbutea srt le vadä, le bAnuia.
In cadrul unei ferestre, statea Elena Giuriadis,
eu spatele spre culoare, ca sä nu vadd pe nimeni
ea sal n'o vadä Privea Mark In intunericul
serii de toamnd ploioasä. De acolo, de pe Dcalul
Patriarhiei, se vedeau jos, iii vale, lutninile multe
felurite ale Bucureltilor. Elena sitntea cum o in-
inceatä i grea, desnAdejdea... MIme, poate
thiar astA searä, va fi chematA la parchet.. Va
www.digibuc.ro
286 TUDOR TEODORESCU-BRANI*TE

astepta indelung pe culoarele oenu3ii i triste. Va


vedea comisan i grefieri vulgari i impertinensi,
care vor fi fericità itá jicrneased i st1 urnileased o
mee incg frumoasg, efegantg, bogatg, parfumatd...
Va avea sà raispundd la interocratorii nesfgrsite, eu.
intrebgri intortochiate i perfide... Ziarele vor scrie
despre ea, in acel ton dispretuitor, in care se scrie
despre toti cei ce eTueazg in anticamerele cabine-
telor de instructie. Va fi poate arestatg... Väcä-
restii...., A fost odatg acolo, cu nm comitet de
doamrte, ca sä impartrt daruri derinutilor inteun
ajun de Crdchm...
Toate femeile, care o birfiserg i o pizmuiserg
ping acum, se vor repezi asuprd-i ca pdsgrile de
pradg. Viata ei intimä va fi subiect de discutie in
saloane, la ccaiuri la receptii...
Elena îi dddea searna, abia acum, dt de singurg,
cit de pgrasità este in vglmäsagul Bucurestilor, uncle
tease ping acum cu iluzia ed are prieteni, eh' are de-
votamente, cg. are cercul ei". Prneteni de zile bune.
Devotamente.pentru clipe'e de belsug. In cel dintlin
minut greu, nirneni, nimeni...
Elena simti lacrimile in ochi.
Cineva Ii atime usor bratul. Elena tresgrl. Era
tinärul Bob Mogo's care se apropiase stingaciu. El îi
särutd mina... Ar fi volt sä-i spung ceva, s'o
s'o incurajeze, dar nu gäsea cui intul. El nu se
pricepea la lucruri de felul acesta; nu era omul
ceasurilor grele si al imprejurgrilor serioase...
Elena intelese efortul mut al lui Bob multunii
cu un suris prietenesc. Bletul Bob e bgiat bun,
dar ce poate face el?
Veni i senatorul Carian. Gifila.
Aturisitele astea de scgri... anii mei si là
kilograme'e mele... Sgru' mina, coand Eleno...' Sa-
lutare, domle Bob... Ei, ce mai veste-poveste?
Bob se retrase discret. Stia ea" trebue si se re-
tra2-,6.... Elena intrebg. nervoasà:
www.digibuc.ro
SCANDAL 287

Ai mai auzit ceva?


Demisiondm...
S'a hotdrit definitiv?
Definitiv...
Ce pros de ;werd Elena, en urä, printre
dintii indestati.
Mie-mi spui? Vinh toatá o are Prinnil mi-
nistru. L-a apucat un acces de boe-ie i de demni-
ta4e. Toti trag de el sá rdmind, sà treacd hopul...
El nu! 0 tine una i bund: cinste, constiintä ca-
rat-A i alte baliverne de felul dsta... In sfir,sit, Ce mai
ala-bala: ne-am carat-at! O fie vai de capul
nostru... Minded, intelegi mata: iaterm fel te Tre-
zinti la parchet dud esti la putere, chid usa Mi-
nistrului de justitie îi este deschisd i ca total in
alt fel, and nu mai esti decit un pirlit de qpozant...
Elena Giuriadis se uita la cunescutii, care o sa-
lutau i treceau mai departe. Nid unul nu se mai
oprea vorbeascd, asa cum fäceau in alte ddti,
dud erau fericiti sdrute mina, s'o, intrebe de
sand-I-ate, s'o vadd zimbind...
Dirnitrie Grecu, secretarul general, incercase de
trei ori srt aibrt o ultimä convorbire err Ivascu, ea
sd-i mai dea curaj, sd-i mai spund cite ceva hi le-
griturd cu räsuunsul ce trebuia &a.' se dea lui Dima.
Dar Ivascu, impreunà cu ceilalti ministri, era in
consfd'uire cu Presedintele consiliului. Nu putea
intra nimeni...
Dimitrie Grecu se p-limba nerves prin fata
Primidai ministru. 'Aprindea tigard clupd
tigarä. Uierii il priveau, ascunzindu-Ji zimbetele
de multumire. Oameni din popor, ei se simteau
rdzbunati cind un grangur" se prabuseste...
Great se intreba ce hotdrire va lua Primal"? El
îi dä-lea seama cii acolo, in absenta lui, färä sfatul
lui, se decide nu atit soarta .guvernalui, cit prqpria
lui ,Toartà... Mai ales, propria lui soartil A, dacd ar

www.digibuc.ro
288 TUDOR TEODORESCU-BRANWFE

fi &col°, dacA ar pubea lua euvintul, dach le-ar putea


da tuturor ()ova din energia, din dirzenk

Soneriile IncepurA iark§i BA zbirntie.


Domnii deputati sunt rugatì sá pa-teasel in
vedintA...
Donmii deputati sunt rugati sa pofteasca in
vedintA...
Chemarea monotona a u§ierilor sunil .pe culoare.
Membri guvermilui ocuparii banca
Foti aveau chipuri intunecate, cane märturiseau
voe cane este situatia"...
Prerdintele rosti:
Domnul Ministru al comunicatiilor are eu-
vintul...
Majoribatea InoercA o manifestatie de simpatie.
Dar aclamatiile sunau in gol, fard convingene, fArA
avint.
Ivaru se ridicA anevoe, ca i cind invinuirea lui
Dima 1-ar fi apAsat ea o povarä. Roti ochii infun-
dati in q,rAsime peste capetele deputatilor, se re-
zimh." cu miinile scurte i grase de rnarginea bAncii
ministeriale §i ineepu:
Domnilor deputati., eu §tiu eh." am aid i prie-
teni §i adversari... +Jar eu cred ed nu este aici ni-
meni, care sh." Se indoiascä de cinstea mea perso-
Opozitia strigh.:
Demisia! Demisia!
Cu vocea lui oornunä, putin stridentA, cu fraza
lunga §i deslinatd, eu gesturile fdrA e1egant:1 §i
ehiar fArA rinduialá, Ivaru gdsi totu§i citeva ac-
eente in adevAr emotionante, eind vorbi despre tre-
cutiil lui de munch'. §i de cinste. Marturisi cA s'a ri-
dicat de jos, numai prin munch", urcind anevoe
www.digibuc.ro
SCANDAL 289

treaptii eu treaptd. Astfel, obtinu in eiteva rinduri


aplauzele sincere ale majoritatii.
Numai Dimitrie Grecu, in fundul incintei, îì dà-
dea seama cu spaimä cà Iva.ru nu roste§te
cursul, pe care i-1 driduse el, eu o sriptärnind mai
inainte, ci 4i face un diseurs al Mu...
In adevär, Ivasm dupA aceastA introducere,
care constituia o apärare personah spuse:
Domnilor, eu sunt convins i astäzi cri afacerea
B. C. A. este o afacere curata, cá acest contract este
folositor Statului. Dacá n'as fi fost soonvins de a-
ceasta, nu fi semnat. Domnul Dima crede eon-
trariu. D-sa crede ca afacerea B. C. A. este o pun-
gAsie. Ei bine, domnilor, justitia va decide. Si daca
vor fi vinovali, oricit de 5113 pusi ar fi ei, oricine
ar fi ei, và asigur cd-si vor lua pedeapsa...
Aplanzele izbucnirä
Dm nou striga opozitia:
Demisia ! Demisia
Dimitrie Grecu pu.e ochii in pirmint: era din
clipa aceasta, definitiv pierdut.
Dripal ce Iva5cu fAeu o lungA i incilcitä expunere
oontractului, cu detalii de prises eu prea multe
cifre, isi termini"' discmstil afirmind hied oath' buna
lui credintA.
Preedintele suspendA iaräsi sedinta.
Ce va spune Primul ministru?
Aceasta era intrebarea, pe care si-o punea fiecare
Unii pretindeau cà va solidariza intreg guvernul
eu contractul B. C. A. Alii, dirnpotriva, stiau cii
Prirnul ministru va anunta hotArirea sa de a se
retrage dela guvern, pentru a facilita ancheta ju-
ce urmeaza a se deschide...
hi timpul aeesta, Presedintele Camerei oeupA
fotoliul prezidential i, in fata odor vreo cinci-
sprezeoe deputati care rAmilseserA in incintii, de-
clarA sedinta
19

www.digibuc.ro
290 TUDOR TEODORESCU-BRANITE

Ce se intimplase?
Se afld numai decit eä, in iliimuI moment,
Prirnul ministru renuntase sà mai facd vreo decla-
ratie i plecase sA inntineze dernisia intregului ca-
binet...
Toatd lumea se indreptA spre

Alexandru Dima strdbdtu sala pasilor pierduti,


intovarkit de Miroea Christian. In calea lui, toate
capetele se plecau, toate spindrile se fringeau In
unghiu drept, toate fetele se sileau sä zimbeased
plat.
Toti EC prosternau in lata nonlui stiipin.
Dima rdspundea rece, nepitsätor.
Cind iei afard, in seara udd de toamnA, u§ierul
strigg.:
Masina Domnului presedinte Dima I Masina
Domnului presedinte Dima...
In aceiasi clipd, Alexandru Dima se treii fata
in fatà cu un cap de bdtrind, cu obrajii
ochii bolndvicios, buzele albe... 0 mina us-
catd, eu viaele negre i ingrosate. Teava revolverului
luci in raza becului puternic cc lumina usa Ca-
merci. Totul fa mai putin (tacit o secundd, dar lui
Ditna i se pAru o vesnicie. Dece nu-i smulgecineva
revolverul din mind? se intreba al, eonvins cà
femeea stä de mult tiny cu arma indreptatd
In aceiasi dipà, glontul porni.
Alexandra Dima se prdbusi in singe, pe treptele
Adundrii deputati.lor, cu fata in sus, cu ochii holbati
spre ecru! sur, plumburiu, din care ploaia de toamnd
nionotond i stáruitoare, cAdea mereu, cddea ae-
ineetat...
SFARSIT

www.digibuc.ro
Tipitrita In tuna Ianuarie 194
de Editura FORUM Bucuresti
Tiparul Cartea de Aur", S.A.R.
Bucuresti Uneaci 35 - R.C. 339/93,5

www.digibuc.ro