'STEFAN ZWEIG

JUCĂTORUl O,E ŞAH

Jn remîn�te, după versiunea franceză, de J. PGPPER

Pe marele pachebot care, la miezul nopţii, avea si păriiseast:ă

New Yorkul cu destina!ia Buenos-Aires, domnea obişnuitul du-.tc­
vino din uUimul moment dinaintea plecării. Pasagerii se imbarcau
intovărăşfţl de.-o droaie de prieteni, poştaşi!, cu şapca pe-o urech.:,
duceau telegrame şi strigau tot felul de nume prin saloane, se
cărau cufere, se aduceau flori, copiii alergau plini de curiozitate de
la un capăt la altul al vasului, şi, in vremea aceasta, orchestra
cinta mal departe, de nimic tulburată.
Punîndu-mă pe cit puteam la adăpost de necontenita mi'jcare,
vorbeam pe punte cu un prieten, cind douii·trel fulgerliri sciipllrara
foarte aproape de noi - după cit se parc, era vorba de un personaj
important pe care-I fotografiau în grabă, inaintea plecarii. Tova­
r!'tşul meu aruncă intr-acolo o privire şi prinse a zimbi : .,Aveţi l>e
bord o pasăre rară : Czentovic". ŞI cum eu nu prea dădeam semne
cii aş fi înţeles despre cine era vorba, el adăugă in chip de expli­
cafie: ,.Mirko Czenlovic, campion mondial de şah. După ce a stră•
bătut Statele Unite de la est la vest şi a Ieşit invinJlător in toate
turneele, se duce să culeagli noi Iaurt In Arientlna".
De data asta ml-adusei aminte ile tinăr.ul campion şi de cîteva
amlinunte ce-l llustrau uimitoarea carieră. Prietenul meu, un mal
atent cititor al ziarelor decit mine, imi completă antlntirlle cu o
seamă de anecdote.
·

Cam cu un an inainte, Czentovic devenise dintr-o dată egahil

celor mai celebri maeştri şahişti. Alehln, Capablanca, Tartakover.
Lasker, Bogollubov nu mal aveau nimic ce să-I invete. Din 1922, de
cind .Rzecevski, copilul-minune de 7 ani, se distinsese in can,plonatlil
de ·1a New York. nu se mal pomenlse ca un om atit de obscur sa
atragă In mod atit de striUucit atentia lumii asupra Ilustre! asociaţii
a jud.torllor de şah. Faculfl1i 1le Intelectuale ale lui Czentovlc nu
puteau îngădui sub nici un motiv sl i se prevadl un viitor strllucit.
Circula zvonul că acest campion era Incapabil si sc:rie o frazii, chiar
în limba sa, firi a conilte greşeli de ortografie, şi ci, aşa c:u1n
susţinea un partener scos illn fire, ,;lipsa lui de cUlturi era de-a
drep1ul universali".
Czentovic era fiul unul ·biet barcariu de pe Dunăre, a c:lirul
luntre ·fusese scnfundată intr-o noapte de un vapor tndircat ,cu
grine. La moartea tatălui sllu, copilul, care nu avea mai mult dei
doisprezece ·ani, fu ad optat ·de preotul din satnl slu, iar acesta i,I
dldu toată osteneala c:a -til-1 fac:l pe .Yiatal lndl�rent si ticut si-�1
invete ·lectiile pe 'care ·nu -Izbutea ·•il le lnteleari la şcoall.
 Străd:tnille sale riimaseru. ln�ii. fără nici un rezultat. Mlrko îşi
dpleca fruntu sa inaltll asupra literelor .:are li fuseseră nplicate
JJÎnă atunci de o sută şi de o mie de ori şi le contempla cu ochii
;•ierdufi in rol : crderul siu nu era c:�pabil să păstreze nici măcar
. ele mai elementare notiuni. La paisprezece ani. mal socotea inci pe
·Jerele şi se ilpuca să citească o carte sau un ziar numai cu pretul
'mor uriaşe eforturi. Totuşi nu s·ar li putut afirma că dădea dovada
le lipsli de bunavointă. El indeplinea fără să cricneascA tot ceea ce
1 se cerea : căra apă, tăia lemne. muncea la cimp, curiila bucataria :
•utr-un cuvint. răspundea conştiincios. dar cu o încetineală ce te
'cotta din sărite. tuturor serviciilor ce 1 se IJretlndeau.
D11r ceea ce stirnea Indeosebi durerea bunului preot era com·
pleta indiferenti a protejatulul slu. De nimic nu se apuca din pro·
.,rla lui vointă. niciod:�tă nu-l fnirnintOJ vreo intrebare. niclodalii nu
,e juca cu copiii de o vlrslă cu el: cum işl mintuia treaba. putea fi
.-ăzut stind unde\·a. intr-un ungher al odăii. cu un aer vag. absent,
-:a o oaie la păscut. fiirii si manlfe!lte cel rnal mic Interes fată de
·:Ha ce se intimpla in Jurul sAu. Cum se innopta. preotul işl aprln·
·Jea luleaua şi. ca-n fiecare zi. lncepea să Joace cu Jandarmul cel&­
rei partide de şah. Tinirul lşl apropia atunci de masă clii.dllrala sa
le păr lllond ti fi x a In tăcere masa de şah cu ochii lui pe care-I
:linuiai adormiti şi neplsllori sub pleoapele grele.
Intr-o seară de iarni\. in llrnp ce cel doi parteneri erau cufun­
llafi in Jocul lor. se auzi clinchetul lot mal apropiat al clopofeilor
unei să'nil ce aluneca in plină viteză pe zăpada de pe ulifă. Un Jă­
ran, cu o şapci ninsi, dldu buzna in casl şi-1 rugi pe preot să
vină sii-1 facă maslul mamei sale bătrîne. care era pe patul de
·noarle. Preotul il urmă fărl să mal zăbovească. Jandarmul. care nu-şi
!!OIIse Inel paharul cu bere, lşl aprinse din nou luleaua şi se apucil
;ă-şl trarii pislaril grei. preriitlndu-se de plecare. Deodată işl diid11
'N""' cii Mirko nu-şi mal dezllpea prlvir�a de la partida inceputii .
.,Ei bine, nu cumva al vrea s-o termini tu? .. - rosti el in glumii,
căci era convins că tinirul acela adormit n-ar fi putut si mişte
cor«t nici un pion de pe masa de şah.
Băiatul ridici timid capul. fileu semn eJ da şi se aşezi In locul
prtfltuluf. Şi iati ci, din paisprezece mlşdrl, jandannul fu bltut
)i silit si rrcunoască că nu-ti datora lnfrintrerea unei negliJente din
1,artea u. Cea de-a doua partidă avu acelaşi rezultat.
.. Dar iista-1 măgarul lui Balaam IN - strigă preotul cind se in·
loars�. minunindu-se din cale-afară. Şi ii uplică jandarmulul. mal
pufln priceput ca el in ale Scripturii, cum. cu douii mii de ani in
11 r mii. se infăptuise o minune asemănătoare: o creatură necuvîntă­
toare a rosUl pe nepusă masă vorbe pline de intelepciune.
In eluda orei lnaintate. inimosul preot nu-şi putu infrlna do·
rinta de a-şi măsura puterile cu prolejalul si u. Mlrko il bătu cu u·
� Ufi� nt.-..
Juta incet. cu tenacitate. liiră să se tulbure şi nu-şi ridica
rtklodati f'l'iuntea înaltă, aplecală asurra mesei de şah. Dar slgu·
ra-,.ja h1ditiil 1111� era in afară de orice lnclolalii ; nici jandarmul �1

'2
nici preotul nu reuş1ra, In zilele următoare, �ă-i cişlige vreo par
tidii. Preotul, care cunoştea mai bine decît oricine cit de·n unnli-•
ramăsese pupilul in alte domenii, nu mal putea de curiozitate s.
ştie care erau limitele acestui dar, ce-l fusese hârâzlt. Intr-o hun,,
zi. il luă pe Mlrko şl-1 duse la bărbierul satului, porunci să 1 lll"
tundă cluful de păr. de culoarea paiulul, ca să arate mal acătării, il
urcă în sanie şi porni spre micul orăşel din apropiere. Cunoşte;a
acolo citiva şahlşll fanatici. mal tari decit el, care puteau oricind t.
flăsiti la o masă, intr-un colt al calenelei din Plata Mare.
Cind intră, impingind inaintea lui pe băiatul de cincispruec•
ani, cu plrul cinepiu, cu obrajii roşii şi imbrlcal cu cojoc, clienţi
oblşnuitJ ai localului llcură ochii mari. Tînărul, cu privirea slielnic.•
plecată in jos, nu se clinti plnl ce nu lu chemat la una din me>•·
Pierdu prima partidl lilndcl nu·l vlzuse niciodali pe inimosul să •.

protector şi nici pe jandarm loloslnd deschiderea sicilianl. La a dou->

partidă !ieu remizl cu cel mal bun jucitor al societilfli, iar la urma ­
toarele Il bllu pe toti, unul dupii altul.
Astfel un mic orăşel Iugoslav a fost teatrul unu i eveniment nen·
bişnult, iar notabllllor oraşului le-a fost dat să fie martorii senza·
lionalulul debut al acestui campion plecat de la coadll vacii. lauM;.
in unanimitate, hotărîrea sii-1 retlnii pe tînărul minune pînă a dou;
zi. pentru a avea vreme să Informeze de prezenta sa şi pe cellalf·
membri ai clubului, şi indeosebi pe biUrinul conle Simczlc, 110 fa
natie al şahului. Preotul, care-şi privea pupilul cu o mindrie pin
atunci. inci nei ncercatlli, nu-şi putea neglija, totuşi, o "litrafli le uk­
dumlnicale : se declară trata sa-I lue pe Mirko in grija acelor t1om11i
ca si arate şi mai bine ce era in stare. Instalat la hotel, pe cheltuia!:<
juciitorilor, linii rut Czentovic văzu pentru prima oarii in seara acee]·
o inclpere previzutl cu un miner de tras apa ...

Duminică dup ă -ami ază, intr-o s11la infesalii de lume, băiatul

rămase !Intuit locului 1•alru ore încheiate in fata mesei de şah şi-ş•
băt11 toti adversarii : nu rosti nici o vorbă, nu ridică ochii. Cineva
propuse o slmultanli. Cu mare greutate renşiri si-1 explice ce se in­
felegea prin asta : trebuia si joace el sln�r••r I m potriva rnal mult'""
parteneri. Dar de lndatl ce prlcepu, el ti executii firii dbavl tot· c�
i se ceruse; trecea lac:tlc.,s de ta o masl la alt a , sclrfilnd din pan·
tofii sai erosolanl, şi. ca sii n·o mal lungim, ciş U gă şapte partid�
din opt.
Atunci lncepură Interminabile deliberAri. I:Hşl no ul nnlt nu era
un reprezentant al oraşului in sen-;ul ingust al cttv in l ul ul, patriotis­
mul local se trezi. Cine ştie dacă micul orăşel, a cărui ex istent ·•
abia era relevată pe hartă, n-avra sa devină lluslru, dind lumii ur<
otn cel�bru. Un impresar. pe nume Keller, care de obicei se OfU!'"
cu procurarea de cinlece şi cinlilrete pentru cabarelul garnizoanei
!oe oferi si-1 conduca pe t in aru l fenomen la Vien a . 111 un maestru
remarcabil, dupi cum spunea el, care I-ar fi completat Initierea in
arta sa. Cineva Insi trebuia si acopere cheltuielile unei şederl de un
an in capitall. Contele Simczic, care. in şaizeci de ani de practica
zllnicl. na lnWniae nlclodatl. un IHI•enar afft • ........... ,_,..pe
loc un c:ec. Astfel incep u utraordhtara clrieri • Halul- de· larc:erriu.
In pse luni, Mlrko lnv.ă4li toate seCRiele tellftldl. jocubd. de
ş�tb : ee-1 dr.ept. c unot«nfele sale e rau strict limitate. Lucrul acesta
nu rlmue aeobsenat. şi in cereur.ile pe care avea si le l._venteze
maJ tirziu s-a .-is adesea pe seama lui. <:untovtc na, reufi nlcrMatii
să Joace o slnau rii par1 ltli ia abetract sau, cum se ..,_e, o�şte.
Era absolut J,;capahil să-fi reprezinta in spafiu ma sa de ph at· aju·
t orul lmaehllttiei. Ji era nece sar si •adil inaintea lui. reafe Ş pal·
pabUc. cele şai z eci şi patr u de căsufe negre şi albe· şi cefe treizec i
şi douA ele ple�e. Chiar atunci. cincL ajunsese celebru· ilt lu mea in·
treap. nu se despărtea. de 11n joc lle şah lle buwnar. ca. si alb ă
suh oahl r.ozltla pie5otlor dac:i ar ft, vrut Clllll ·va al rezolve o pro·
bJe•ă sau si recomf l tule partida 111111 1 ...esh'u:
Defectul acesta. aeeiljaltU priit el ialufl, 11 dezvăluia· in bonă
măsur.A lipsa de lmaaln.P. 11 .,. 9N eemewtat ltt secletatea din
J urul său. aşa c u m 1-ar ti vOI'IIIf.. Mllioac'l. printre muZ'k:lent de un
virt uo s ..,u. de IIA .Urijtll 11Mtl1111 are ..ar 11 dO\Jedlt hu:a"abil sli
date sau si d."..eae lld partitud.
Dar ac:tastă h'Wtacli nuo av• alei o rarlurire as.,ra ulmltoHelor
pregr.ese lăc11te de Mirlld. l:.a taPtnprence ani clftlgase derispre·
aece premii·: la op&6pllUece. alll: era cam p lomd Ungariei; la douizeci.
ca1aplornd luMIL. Cel lUI llldmnett jucitori; cei' cue prin lntelt·
renfl, prin lmat[i nqle ti- cute&anJi 11· intreceau· cu m ul t pe Czen·
tovic. nu ,..turA raista lo&icii sate [111ptacabile şi reoc!l . Ei se aflau
in lafa l ui ca Ha.uibal inaintea lui fabiue Cunctater. llnpre care
Titu!i Llv.lus ne spune ci la copilărie fidea semn l lllriteare de lm­
becil lta te.
Uustra galerie a raaeş&rller pbulul. cuprinsese pînă atunci ttpurl
cu c11le mai deoseltite lntelipa1e: filozofi. maJemali cleni-, capete cu
lma�tnalie tnfierbintatl. şl. ...._ crutoare : de acum Inainte , Jn
aceaatl a•Jerl.e aw.ea ali lf&urea.e aa ,enenat striiA l uni tpirftulal,
purtind. trWturlle acestui flr.ae pol "' tk11t, c:ir ula cel mai abi-li
reporteri nu izbuti"" vreollatl &lo-t 181ultl· al' twal. aeJ•Hfllfl8t cu•tnt,
ce ar fi pt1tut si. le serveascA In "_ lldiQOI:. E tlftpt d-111 teoteau
cUn lrfiOS· pis>l.eala .dtin4 pe 111U11a. lai aenuaalr* anecdote.
Daci siipiwirea. da IiM a. lui Eantovic era lacentostabHii· afund
cind el se afla In tata tablei de şah, in clipa in care o părhea, de­
venea un. lndtvlll COIIIk:. BtJfOipe grotesc. in ciuda cof4!1110nlosulbl siu
mstum. nagru fi a ua'\latelor sale împodobite pompes cu o perlli,
Ja duda rnifnfler sale i n1rijf6e şi a unrhfUor. lumuite cu pedu·
trrle.. el păa&raae olalcelarile � tinut. tlnir.alul tiran mlrrfnlt care
1DlUura odinioarA ca111era preot uta• litr.
Cu u a daiant .u.,ad ,. uei'Ufillat. care ba n scandltllza, ba
n IIW«ielea .. ...... liii . .. llfftllirea dl:cit un .. ..,., Jet: si stoa,.,i
cit N nK�Iilit ._. dlrt laleatal ,. tHn renumelw său. U comfa sa nu
1e .U.. hllfOÎ clblai1the· nici unei ...mt..lrll. Cl lltorea mldt, di'IT
tlie-. C.Wii&aaa la hehl•l a mia r. tRia p prlntq si joace in
c..,--H& cel.,·mal obswr.e. nulllai.. ş�. IIWDai. ca , sl..şl. prinwucl. CNMto­
rariul. Putu. 11 văzut pţ. ua allt- fic:iflll, redai'Dă uoui. siiMNI . . şl llf..ll.
•

să-i p� de.zclkmHori.. cue-I ştiau ln,a"UU să ..cr ie corect o trua.

lşi .. vind• semnitura, ua.W. edUor. cuc. p•b&id ..o. IUo�oUe a, tabuwL�
Uc fapt. l ucra re. tunse scrisA _ !*lh. ediJoe. abil ota. de .raurl, da.
UD . stlldent a,aU t eaa
C. 1oţ4 i ndi ri tn icil. Cz.ntovl4. n·aYe& de fd slmful rldk�uf.
Dr. dnd aJuasese campienul .lwnU. se. crede.. cel mai huporAaal per·
sonaj al uma n i tilii. Conştlinta. victoriUor sale asupra unor. oemen!
Inteligent i . cauuuri striludtl şi mul maqtri .In ale scrisului,. ca. ş�
faptul cii reuşea să .. cişUae mal mult decit el il transforra.ueri ti •
nudlf.atea intr•o rC('e ingimfare pe care O ela fa .CII arosolioie
. •

.. Dar cum ar H fost posibil ca. Ull succes atit de rapid si nu tul­
bure o mlate atlt de giltDoasl il" incheie prietenul meu, dapi ce-mi
povest i dlet�a intimpliri cara,;teristlce iqinlfărl� puerile de. ca'e eli·
dea dovadi Czentovlc. "Cum al vru ca unul flran- oarecau dia
Banat, de. d&uăzed şi. uau. de aai. sl nu i se urce la cap vaailatea
cind. \•ede cA e sutlcien l sa impinlll nişte piese pe o masă cu plitrate
ca §ă ciştiQt iotr-o s;l.pt ăm in6 mat multi bani decit ciştigi i ntr-u n­
nn cu lemniirltul şi cu alte munci Istovitoare toCi locuitorii din ci·
tunul �au la un loc �
Şi nu-i oare <ti dracului. de simplu să te crezi un mare om ci nd
nici măcar nu·fi i nch i pui că un Rernbr11ndt, un lkethowen. un Denl•
sau un Navoleon au uista t vreodaU? Voimcul i\ s ta nu are decit
ua stn lil ur lu.cru in- dosul lrunlil sale. pAtrate: fapt11l C"i. n-a. p�r­
dut niri o partidA de şah de luni lntrcl!. şi, cuat nkl lltl blnnle.
ca mal uistll şi. alte valori pe lumea a•ta, In· atari de şab! şi de-.
baoi. are t t1c1 te motlvf'lft d. fie lnclatat de. sW1a ins11ol".

Cuvintele prietenului meu Imi trezirA curiozitatea. (UOI, de alt·

fel. era şi de aşteptat. Oamrnli urmărit! de o slnrură idee m·au in·
frillat totdeauna. cicl cu cit un s pirit e mal limitat. CII atit el se.
apropie, intT-u n anume sens, de lnllnll. Oamenii ate ştl a. care ttile.c
apar ent in �ln fl u ră tat e. işl const rui esc - cu ajutorul unor material!!
proprii -, ca ni şte ttormlte, lumi In miniatură, . cu un caratter Ieşit
dtn comun. Aşa $tind lacrurlle. m i -a m.. exprimat dorlnla de_ a.•l oboo
serva Indeaproape pe acest curioe spţdnwn . de dezvoltare Intel«·
tuall ut�llaterall şi de a foiC)sl cum se cuvine. In acopul acesta. cele
dC)uăsprezece zile de drum. care ne dH pJrteau de Rl'c).
.. Al prea puf!ne şanse. de a-ti at in g e telul - mi. P.reveol. prle-.
tennl meu. Nlmeril. pe cit ştiu eu. n-& reuşit sl·l smulrJ luL C&e•·
tovlc rea mai neinsemnatl llmurlre de ordin ps iholo g i<:. lo cll&lla
n emllreinitel sale prustll, Czeahwk lsta. e deslMI de. vidua ca. si
nu se comproruitl niciod.ltă. Şl o face. uţrena. de. Wllplu: entă.-orlce
conversajie. in. afara celor cu compatrioti i de-o seaai4-.C&I el, lnWni\1
p�Î11 han.arlle mi&cre pe care le._frecventcazL Culn. simte. uA: om cult.

5.
se 1'drare In urapacu sa ; astfel, nlm�nl nu se poate liuda el I-ar
ti au:dt rosti nd o prn�l ic sau rl I -ar li mlltmrat lr noranfa ".
E�Jffieftfa avea si fllt�lil icc vorbele acel-tU. In tlmp11t p ri melor
lftc �le t.lllltorlel, n�o�un vlzut sili t sa r ecu no�c el er a absolut im­
pn�lbll sl mi apr6pil de Cuntovlc firi să mi ari t de o i ndis cretie
arosolanl. r1tr1P. nu - mi era nld pe JtU\t ti nid nu-mi lnfr11 in nbiul.
� pllmlwa ad�su pc punte, dar totdeiluna cu un aer preocu·
l'af ti IIIIMtlo;, cu n•iinlle ln crur l w ate la splllt, in alitutllnu In C<�re
un taltl-.u nl·l lntllflttuil pe Napol�on : pc dtilsupra 11e îndepărta
t:u atlta IM'w,.:hele Jl arabl, Incit ar fi trebuit sii alerrl ca sl·l
11druezi lUI cuvint. Nu aplrta nld la bar , nici in fumoar, nici prin
uloane. Stcwar4ul Imi r�nflr1111 cll·tl pttreco�a cu mal mare parte a
thnputul In ubina •a, •••lrtnindu-se ifl tatoa unei m<�rl mese d� şah.
Trft zile ml·au '"�' el� aJuns ca "ii n1i co nvin�r c:ă tactica !<il
•�ten�.l•l "'" mal put�rnh:ă dc::it vointa n1ta de a-1 Intilni : eram
r�upu� de contrariat. Nu avuus�nt pinii atunci niciodat a prilejul să
cunuiC personal un ca mpion de tah. şi cu rit mi st ril dula•n să mi·l
•nchipul pe acesta. cu atit n1al puJin i:r.butum. Cum sli·tl hn arinczi
11n creln- preocupat tn01tii v iata """'"'' dr o s upra fal l comp 11să din
şalucl ti p.Kiru tie c a sute ntgre tt albe ? l>c!iiteur, cunoşteam din
C:llperientl mist�riollsa a tractie a ace !ltni .,Juc reeal", sin 11 urul dintre
toate jocu rile care �npii cu desiivlr,ir� de sub tirani"' hazardului,
•m�rurul in c:are nu·li !Jatoreşll "icloria dt"cit inttlirentel tale sau.
•ai bi ne ai�. unei anumite forme de inteliKrnfii.
Dar nu-l llmitui o11re, in mod cendamnabil, numindu-1 Joc ?
Nu este oare o ştiin!ii. o "'rtă 5au ceva su5pendat la mijloc, intre
acestea două, ca sicriul lui Mahom�d - intre cer şi pi mint ?
Orlrlnta jocului de şah se pierde in neaura timpurilor. şi totutl
el este ntnlc: nou; mi,cările sale sint mecanice, dar nu duc la re­
zu ltat decit rratle lm•rinaflel J11catorulul : e strict limitat , intr-un
spatiu reometrlc 1111, şt tolutl coanblnatllle sale nu au limitli. Ur­
auăreşte o tlenoltare continui. dar riimine steril. E o Idee care nu
duce nlcllerl, o matematici cart nu stab tl�şte nimic, o artl de pe
unna clr�la nu rlmlne nici o operl, • a rhlt«turl !materiali ; 11 cu
toate a stea a dovedit d e mal trainic, In felul sta. decit c:irtlle sau
deci t orice alt monument, c:i e un joc unle, care ap artine tuturor
popoarelor şi tuturor tin�purllor ; nimeni nu ştie care zeu 1-a dirult
l'limintulul pe ntru a alunea plictiseala, p�ntru a ascut! spiritul ti a
stim ula swfletul. De unde Incepe el, unde se s tirşrşte ? Un copil li
poate invita re�rulite, un lrnorant Îfi poate i ncuc a cu el fortele.
ajHnr i nd la o virtuozitate unică tlacă 1-a lost hărăzit darul acesta.
Rlbdarea ti teh n ica se adauri unei a10cutite pătrunderi a lucrurilor.
şi, astfel inzestrat, ajuntl si lael descoperiri ca in matemalid. in
poezie, in muzic1i.
Altădatl, pasiunea pentru ştilnti I-ar 11 i mpi n s poate pe un
Gall si disece creierul unul campion de ph nemiinător celui despre
care vorlllm, pentru a vedea dacă mater ia u cenuşie nu prczinti o
dn:umvotutlune specială, '"' fel de muşchi �•u ti� bosi caracteristică,

6
care să-I deosebeasci d e ceilalti. Cit I-ar fi interesat cazul unui om
în care darul speciile al jocului de şah mergea mină In mini cu "
lene intelectuali loiali, ca 1111 filon de aur Intr-o roci comuni!
In principiu imi era clar, desieur, ci un joc ati l de ori(inal.
a lit de genial. lşi poate avea matadorii lui, dar nu puteam concepe
acllvitat..-a unei Inteligente luate In intrel[ul ei, redusi la acea!>l1
strîmtă cale, preocupati numai şi numai si mişte Inainte sau inapoi
treizeci şi două de piese pe nişte patrate albe ş i neere. anrajin·
du-şi in acest du-te-vino intreaga glorie a vietii sale 1 Cutn Sli-11
inchipui u n om care consideră drept o Ispravă faptul că a deschii
jocul cu calul şi nu cu altii piesa şi care-şi inscrie sărmana şi mi·
zera sa pirliclcli de nemurire in paginile unei cărfl consacrate .-a­
hului ? Cum să-11 inchipui, in s lirşit, un om, un om dotat cu in­
teligenti, care poate, firi si fi inneltunll,. In timp de zece, douizeci,
treizeci. patruzeci de ani, să tindă cu toale fortele eindlrii sale
s1•re următorul tel ridico l : acela de a incolti un rere de lemn intr-ull
tmgher al mesei de ş ah 1
ŞI acum, cind un asemenea fenomen, un renlu atit de biz11r
sau, dacă preferafl, un nebun atit de enigmatic, se afla pentru prima
oară In preajma mea, pe acelaşi vapor, la şase cabine depirtan de
a mea, mi vedeam silit si recunosc că tocmai mie, cirula tol ceea
ce tine de domeniul spiritului mi-a trezit totdeauna o curiozitate
pasionantă, Imi era imposibil si mii apropii de el. Incepu! si ur•
zesc cele mai absurde stratareme : ce-ar fi fost si-1 cer un Interviu
pentru un mare ziar al cirui titlu l-at 11 născocit pe loc 1 Sau si-i
fi propu5 un turneu ltAnos In Scotia '1 Pinii la urml, mi-am amlnllt
el vinitorul lşl atrare prada !mftlndu-1 strlgitul din �rloact. ••· ·

.rostel : doar jucind şah poti atrage atent i a ttnul şahlst.

Adevlirul e ci nlclodall n-am fost un artist serios in acest de·
meniu, eliel -nu joc jocul acesta decit pentru propria-mi plăcere, nw
mA lfez In fata unei mese de şah decit pentru a-mi destinde spi­
ritul. Joc in strictul inteles al cuvîntului, adiel mi distrez. In afar;i
de asta, la şah, ca şi In dragoste, al nevoie de un partener, ;i
habar n-aveam dacă mal erau pe bord şi alti amatori In atari de
mine şi de sotia mea. Pt>nlru a-1 atrage. dad s-ar fi gislt cum••·
ne-am ln!>talat In lumoar, in fata unei mese de şah. şi am IAcef*t
al furAm. N-am apucat si facem nici şase mişcirl el un paşager, apoi
un altul St' opriri In dreptul nostru şi ne ceruri voie si-1 liislm sl
prlveasd. In sflrşlt, cineva mi lnvlti la o partldl. Era un ln�l­
ner scotian, pe nume Mac Connor, care, dupi cum am af lat, fli·
cuse a\'ere sipl nd puturl de petrol In Ca li fornia. Indesat, cu m"­
xllare proeminente. cu dinti puternici. işl datora in parte c:uloan:a
aprin!>ă a fetei pasiunii pentru whisky. Era surprinzAtor de la i in
umeri şi acest lucru se făcea simtit plnă şi în jocul �Au, clei domnul
MacConnor făcea parte din acea cateeorle de oameni care au reuşit
In viatii şi sint atit de plini de el lnşlşl, incit consideri ca o ami·
linlii per!>onală sii plardli fie chiar şt o lnolenslvll partidA de şah.
Obişnuit si-şi impuni cii IM"ut111itate volnfa fi răsfâfat de auccuele

"
 ea1e . .,..le, '·ICe!t self.IIIJade mam• tnntv · ,... 'Mit ,.e ,,...,...s · ·ele ���pe-
. riorltMea ta, 1ncft !H'k'ea · ollke IH Pldlea iMpMrf•l-f ,. , ., lllc&tc-.e
a reQIIIIIU .�renuate .,,, •ap,.ape ca o hf)uPie. :fltef4u ... stil priMa
"artfctl ti Incepu IA &llpllce, cu o aMoritate vetuWK, 'ei·•l·'tlatora
tntrtcr�N ·aamal ti :n��mal 'llfltl ·clipe • ··dtttraef'te. •a.. cea dewa
·
treia ··se' lep .. de trllltfa .din' c amera htved"ati; ·• se tnthllpla
să· ,.aMI llri · 11-şt ceară rtvaltf8, la wepat · tnctlrtfrta ttll măldtstri,
iar ._1 tlniu o' cott!-141eral 4oar ca ··o arannsta11tii 4e · ootlllin secdll-
. dar, MR 1111-1111 sthtfenta •ntru nllllic. ptantlrlle ·mele.
"' treia z4 !ltrtta�rema mea dWu ·roade. dar •uma l pe ;.mtatate.
Czetlto.k 'fte r;ărlse oare pe ferealtri ·in 1tmp ce se �p..._ ·pe JJIIIIte
ori · fllcea · lllkl tllttmplare l.n dua lm!ea oiHII'urlle flfllle&nlul ? Sfpr
e al 1-.. vbat towdreptinllu-se tirA · •oie IIN'e · nel ti a��Ucfnd :tltn
•llepiJt•e ·.o privire •de 'cunosalter •BIUPfD nr�el :t�e � .•pe · aM'e "lle
aUAd•la• tă-i : pl'atticiiM : ar1a. ·'MacC•nor tocMai ·• :fll!eil'tea să
,...,._ 11n ·pion. ·Dar ·Wll ·!Act81ti · .,.,A •·lllltc a re tu ·• •tjans u
llil-1 convinga pe maestru cit de. nedemn! · .._.. · -tie . ,.._ ... Itai · 11111
IMer-. eu •idhtl c:u t care ...,.n ... 'firi ·mlcar 11-1 thteleftl, un
rotaan • .,.lltlst:.,.-..t -� t.tflleaa·.IMIIf·Mbear. ·ctzeMeyJc -se lan·
,.JărM-:de•.lllasa· ...stJI,,I•;Irtal'tum••DI. .:JA dnti�t ti a·.rtslt ·u·l
' pna ·4f0r"' ·- tml .,.... la sinea 'file a, putin lhltriRiat :lh pri.trea
· MM& 41tprefldteaPe. :$1,: dldd Ma liber .,....stel liMie ttls,.•lfll, ·Il
. .,..sel t.l · MacCen•r :
- I!Uşewea ••IIIWI It, tillpl dt •le lNif'e, - prea .... ÎIIC..tat pe
, ...Al.
- �re maestru ?
It uplical oă .4ofltMJ care ·tr'Uuse· pe · IÎGifă •oi şi ·M · 111111cate
o privire dez��PNIMtoare era Czentevlc • . CMRPie•l · wtondial de ...,.
·-· El , ltlae 1 ·-aditltral, . . nu .ae Mlnine , dult al ingllitfm .. afrontul
.tJ .a.. ae obi(llhllat .u 1itM&ul ci ·• ·t U.p l't'tuiette, . flirii sii. -ne-o lelln
·fft• fiti,.�& Mlaii.- Qae ....art. ...e aoade.
· ·. O. ..WC acestea.-roMMe·-IW. pati•i,·M�dl'i·n efect aurp.ta­
·dter . ..,ra .luJ•MacGNtaer. Oift&f-e·tlatl Iti �Merda .Unlttea•tl tlită
�fini.,.,, • ,.nu. i��eepatl. Din .,..,diNa -.tiei . -....• tl-1 ktlli
�le. l•l•lnirillrlal ..ai IIU:·t•••PÎtli·atllncl-ei .eaent.lc-se-aJ&a
>PI Mrd.'fi ti tlellea · n•pbat ._.,, ·Incerce 41U·el fortele. Ai* "'' ifl·
'trebl 4aoi nu-l ettltelc1 pe lhletnsl •·perwtUJ. ·. Rb.,..sllf 111eu ·tlh1d Re·
t 1atlv, olml . MJgePi -..1 .,reec •ti a•l rog ·si ·jeace eu noi . .Ara. reluut
,pe.meUv.d CaeMovlc-nu !plr.ta,.prN d•rnlc -de nel�relafii• . l)e.•altlel,
ce p4k.,-e tlc-ar-11 olcrU o . .-rtidi jucatl · fntn ,un camplen ..ln0nclia1
" � }llclleri de IMIIB· a tr..la - enm .,,... il ·
. · T rebtlle ••ă · .-ee.-.c oi � ft ,,._... sA. toloMsc eA:pr«--a ele
•ft•....,r·llle-...aaa ... kela -worltlnd-•41U ·• .,. ·atit tie Mltitos ca Mac·
• C....r• . Se 4Adu .._,.i, ..clecalari •Mc eă, h1 ceea .ce-l .priYU, au·l
•CHilea .-pe . (;z.tcwlc eapaiHI al relue lmlt&f&a .politleoa5i a UIMII
. .-tlernan .fl el el •v.. al :ee ocupe .de trealta alia. ·Im ed i at ce
J.am. ..eiCria pe. acurt. la cererea ·18. hafăţitarea .ca...,lonuluJ, el ae
'•!Din . ..r.. a ·119- '11!'1n ,.._, rnaa.t f'n lllnlt&J �.
...._.1 -ea �hiMJt* pe palllte, f• c:lattrrft W. fa ....,.t n�W,
IIK:I e IaU prileJul si c:OMtal d era 4mposi1tR ·sl-4 retll ope proprie­
...,., actlor ·urwel'l renwnubfll dnt 4 se 'ftlziifta -CHa " am �n(eplft
d aftept n ollftciiH netMitte. Dupl HCie mftnlte, ·MacCeRnor "
tlttoer.e. Ntl 'f'Area -c:u 111utt lftal -calm.
- El � ? ft .Jnlftbat
- Ai ....,t dreptate. tnli .,ăspuna ef, cu o ·-trt llrteltatt. Pe
4ornmal liCelta namlli • ...... . Ma1e
. H·l petl lnorkluL M� pre­
llelltat ti i-oam "*' cine si,.. fllk:i mlcar mina 11u wd-a hlttM. M·am
*ldttlt -.wc1 li·l a-plic ci1 4e fertc:litl 11111 ti a totU. CJII 4le iJe
bofd, dadl ar ac: ce p&a si feace a� _, • shrlultMii.
A nnas feapt;R 11e 1)arc-c fi mplflt o tn"lfln l şi mi.. 'l'iSJNI"
·d ftgreti, dar el 1-11 ••gajat l"'�ntr-tlft Ollfitrad Il fiii 9oace 11fd·
oilet l . la Ulnpul lntretli..l ..,neu, 16rl să Jlll'lmeaad onotwria. Se
vedea deci siHt st f'Nllndl cel IMf ln 4eul sute dnc:becl • dolari
de fiecare fertWi. Am izbucwll in rla :
- Nil rat-ar '" 'Pullil 4rece �ti prin ""'* el a hRpln,e flitte
porti • pe Ull -pMI!at •llT• fie - 'Pillr.t ·alb .,oate fi o ahltere atft
tie tllirMMsi. NidlJcluie• c:l 1-al fiiii 4:U tJelul pe labe...
Dar MMC011110r rhtate imperturiNIWI :
- PartMia VII «Wa loc 11tfiM ilapl-amillzl, la orele wet, In
ace.t ....,.oar. iper ci H • vo111 llsa etit 4e utor flialtl 1'f'al,
- Cum ? l·al .acceptat eeftllltiile ? strlgal t!ll. c.�StePIJilt.
- oDe ce nu? C'eat son metler •. Dec:i -r 11 dufl8t dftl411, ti
daci uu llentlst •·•r li aflat ·pe Nrd, ..._. li cerut ·MR ti..ml aceatl
dh'ltele pe g,.tis ? Czet�ttW� c ·� *eptate : umenH ca .adMnll ••·
palalll .a11 tut•t i-'etd-..a sl•tl oC�e��diiCII •ceW&e. la ce 1111 fl'ivefte.
ltiAt de plre��e .el un tira c11 dt e ... iilnpetle, cu .am e __. biHI.
Prefer să .pl&tesc 4ecit lii ·mi INIIul "_ lavouea llelnnuW OEeltte*
şi si U. obliJM la sllqlt '11-i •ulftHRK. ŞI pe llftlll, ta cluiJtli
-meu. •1 s-a JntllnpW si -ttlerll lUai MUlt 4e deul sllte ciadlecl 4e
4olarl -intr.o seari. '' «sta tiri aii .,.. .p&Her• ti joc eu 11n ana­
.pion llloMial. llAUi jucitor de Alina .a &Ioela IHlre de ce si-1 fie
rollflae dacii 11a 11 batat 4e-llll Cantevlc.
Ce mal IAcolo-incoace. en dar el MacCe•nor fua;ese adlac flinlt
l1t amorul s.iu .propriu ·ele iaocea&a eJ.PfMie "jucflter tie •••• a tfeia",
Dar, avind in ve4ere ci era hotilrlt Il eupone clteltulala a('.eltel
costl�ltoare dlstrac,fil, n..aveara •lmlc tie nlectat; rai .. oferea" In
dlrşlt. prllejW sl-l .ollserv ....,. Weaproape .pe WaaNI la4WN eM'..-1
frezi&e curiozitatea. 1lle gr�JriGI sloi Jnfonnitn 4Npr« •veaimlnt pe
cel pa tru sau ciRci )ucl\torl ode .fab ,pe care�l "'""'t&aam tN M4 411.
pentFU • fi pe oU posibil mal U.lftitt • 4eua .zi, reRf'Y&I!lm toate
maele din vednltatea noastri.
•

A doua zl, la ora dinainte •tabflitl,· micul no&tru crup te

aAlunase. bupl cum ere .ti de qteptat, lui MacConnor .J te

·� ·�'MI4tft4tallla:tta�
eleri locul din lata maestrului. Nervos, scotlanul aprlndea lirarl
dupl tigari şi ae uita neincetat la ceas. Dar Ilustrul nostru cam­
pion se llsl atteptat zece minute - lucru care nu mi miră
defel, dupl cele ce-mi povestise prietenul meu - ti-ti llcu apoi
aparitia cu un calm Insolent. Se indrepti spre masl cu pasttl
liniştit şi mlsurat. Firi si se prezinte - "Ştifi cine sint p nu
mi intereseazA cine sinteti", plrea el ar 11 vrut si ne spunl prin
atitudinea sa -, Incepu si organizeze jocul cu o usdciune cu
totul prolesionall. Deoarece tf'a imposibil si facem o simultanii
obişnultl, clei nu aveam un număr suficient de mese de şah,
propuse si juclm toti la un loc Impotriva lui Dupl fiecare mi)·
care avea si se ducă la celllalt capii al camerei ca si nu ne
tulbure dellberările . Imediat ce-am fi tertnlnat de Jucat, aveam
si lovim, in lipu unei sonerli, o llngurltl de un pahar ca sl-1
inştllntlm. Dacă ne declaram de acord. rlminea si stabilim c:a
Intervalul intre doul mişclrl si lle de zece minute. Am acceptat,
fireşte, luate propunerile ••le c:a nişte timizi elevi de şcoall. Za­
rul Il dldu pluele negre lui Czentovlc : ca rlspuns la deschide­
rea noastrl, lşl Jucl prima ·mişcare firi si se •teze şi se retrase
numaidecit In fundul camerei, in locul pe cue-I alesese ca s..a
aştepte: incepu si rlslolascl neglijent o revlstl Ilustrată.
Povestirea amlnuntitl a acestei partide n-ar avea prea· mare
Interes. In doulzecl şi patru de mişclrl am fost definitiv Wtuti.
·Nu era nimiC surprinzAtor In faptul el un catnplon mondial ·In·
vlnsese cu uşurintl o duzini de jucltorl miJlocii 1 Ceea ce ne
dlspllcea Insi mal mult era suficienta cu care Czentovlc ne llc:u
sl-i �imtim superioritatea. Nu arunca asupra mesei de şah decit
o privire distrati, ne mhnra nepbltor, In trecere, ca şi cutn
n-am fi fost nici noi altceva decit nitte nelnsufletltr piese de
ltmn, nişte c:lini rlloşi clrora le-arund un os·, lntorclndu-le SJI·
tele. Daci ar fi fosl cit de cit delicat, Imi spuneam, M-Ar 11
atras atentia asupri greşelilor pe care le flceam nu ne-ar fi
Incurajat cu un cuvint amabil. Dar nu, cum termini partida, acest
50Î de maşini de Jucat şah n11tl : "Mat 1" ŞI apoi rlmase· locuhti,
nemişcat ti mut, a�teptlnd si aHe daci dorim' 1-0 lulm de la
caplt. Totdeauna te simti neputincios in lata oamenilor cu · pielea
atit de arroasl. MI ridlcasMt, Intelegind prin aceasta ci sKO·
ttam distractia lncheiatl, cind, spre marea mea cludl, 11 auP.ii
pe Mac:Connor spunind ctt o voce rlguşltl : .. Revanşa 1"
M-am lnsplimintat de tonul slu provocltor: in clipa aceea,
MacConnor aduc�a mai mult cu un boxer care vrea si loveascit
un gentleman hin�crescut. SI Il fost oare rezultatul atitudinii prea
putin binevoitoare ctt care ne-a tratat Czentovlc sau, pur ti sint­
plu, al ambifiel sale bolnlvidoase? Oricum, Mac:Connor ptru
cl-Ji i�tlse din lire. Se lnrotist pinl la rldlclna plrului, nările
i se dllataserl, tran�pira vizibil ''·ti muşca buzele. O culă adinc.\
1 se slpase ele la rurl plnl la bllrbla-i voluntari. In ochii. �i
recunos�ui cu nelinitte acea flacără de pasiune nounească care
nn-1 cuprinde lle obicei decit pe jucitorll de ruleti atunci cind,
pentru a şasea sau a şaptea oari, au miz.at dublu pe o culoare
ce nu iese. Prevedeam ci acest amor propriu eugerat avea sl·l
coste intreaga sa avere, pe care avea s-o joace �1 iar s-o joace
cu Cuntovlc pinl ce avea si cîştige cel pufin o dall. ŞI daci
campionul ar fi Intentionat sl persevereze, MuConnor ar fi lo�t
(lentru el o mini de aur din care ana si scoată citeva milioane
de dolari Inainte de a ajunge la Buenes-Aires. Czentovic rimase
impasibil : "Cum doriti - rlspunse el politicos. E rindul domniilor
voastre si luati negrele".
Cea de-a doua partidil incepu ca şi prima, cercul nostru lir.
gindu-se doar cu citiva curioşi. MacConnor privea fix masa de
şah, ca '' cum ar 11 vrut si magnetiuze piesele ca si le duel
la vktorle. Imi dideam seama ci ar 11 dat bucuros n mie de
OOhlfi CI si-şi procure plicerea si strife .,mat" unui adversar
atit de putin amabil. Ceva din indirjirea sa ni se transmitea şi
nouă. Discutam fiecare mişcare cu mai multi pasiune decit inainte
�1 ne puneam de acord abia in ultimul moment cind il dideam
lui Czentovlc semnalul care-I chema la masa noastră. Ajun�esem
a&tlel la cea de-a şaptesprezecea mişcare şi, spre marea noastri
mirare, sHuatla ne era favorabili, clei reutiserim si ducem plu­
mll din linia c plni la clsuta c2; nu mai rămînea decit si-1
aducem la c1, pentru a ne face o noul rerini. Ce-l drept, nu pru
�ram siguri de norocul acesta, căci prea sărea in ochi. 11 bănuiam
c11 totii pe Czentovlc, care vedea, desigur, mal departe decit noi,
eli ne intinde cu bună ştilnfă o cursl. Dar. oricit am căutat ''· an•
discutat, n-am reuşit să descoperim capcana.
· la sfîrşit, .dat fiind ci rlirazul retlementar era pe sfirşite,
ne hotlrlrim si riscim. MacConnor era rata ti faci mişcarea,
cind c:ineva-1 apuci brusc de •rat tl-1 fOpti cu aprindere : "Pen­
tru dumnezeu, nu faceti asta !". Tofl ne lntoarserim firi si vrem.
In fata noastri se afla un om cam de patruzeci şi cinci de ani,
cu ·rata inrus.ti şi ascufiti, pe care-I mal intilnisem pe punte şi
r.are mi Izbise din pricina paloare! sale. Pesemne ci se apropiase
de noi, in timp ce eram cu totul absorbit! de prublema ce-o aveam
de rezolvat. Slmfindu-ne privirile atintite asupra-!, adiugl in
lfr!lbii : ,.Dad faceti acum o regini, adversarul vi ataci Imediat
cu nebunul ci' şi vot veti rAspunde cu calul. Dar, intre timp, el
o sii vă ameninte tura In dJ cu plonul siu llbtr, ti chiar daci
tlatl şah cu calul slntefl pierduti şi bltutl In noul sau zece mlş·
.:iri. Sint cam aceleati pozitii pe care le aveau Alehin ti Borollu­
oov in marele turneu de la Pistyan in 1922".
MacConnor, mlnunlndu-se, ca noi toti, llsi piesa pe care o ana
i• mină şi-1 privi pe omul care părea căzut din cer ca un inrer
sal•ator. Pentru a putea prevedea dinainte nouă mişcări care a\eau
�ii duri la Jah mat, trebuia si H lost un profesionist •Jatlns, poale
clliar � cOn curent
___ al lui Czeatevk, 1n drum spre acelati turneu.
Veakea ş,l lntervenl,la u neattctta.tl l•k..un .-meat. atlt CS. erltfc
ni se plrea un llllnc.a.. lll acCon110r lfi r••nl �;el cUa&ii.
·

- Ce mi sW&&Ifi? mw:murl el dia catc-alari de bllbwat.

- Nu Inainta aculfla. evită adversarul 1 l ql n te .... orice, &A-
deplrteul rete le de pri���.ejdloasa linie la - b,. Puteaerul dGII­
t ale va ataca probabil In cealalti parte, dar v.l pua cu tura.
c8 - c.. ; aceasta-! va costa doui. au,clrl, u11 plo• t' ta�perioa:lt.a..
tea. VeJ opune Atunci Un pion liller altul pion liber. i.w daci le
aperi blnc, vei fa� rualri. Mai biDt n-al p utea-e. sceate la capit.
Eram tot mal mi rati . Precizia şi repeziciunea calculelor tale
ne zlplceau : al fi zis ci omul acesia citea m.lşdrlJe ma.-o carte.
Norocul aespera& pe care ai-I olerea de a face relaizl Cit un cam·
pioa mondial, finea de doaaen!W •a�rlel. De co... n. 1141.01'4. ne-a.nt
dat deoparte ca sii-1 llslm sl vadi mal bine taW. de şalt. MaeC�mnur
repetl :
- SI mişc re �re le din la in h, ?
- Desi �r u r 1 Trebuie ai parezi k)vltura adversarului.
MacConnor auultl ti Jo.virlm pabarul. Czcntovic se aprop•e
cu pasul slu linltlll şi a,ncle riposta dLnlr-o pri-vire. Apel mişel
ua pion din � ta b4, de ualaiU parte a regelui, a,a cum pre­
vh:use salvatorul noatru neCUJioscut, care ne şopU RUCl'laJdecit c u
insulleUre :
- Tura. mutli. tura din c8 la c4, ca să lie obliflat să-şi apere
pionw. A$tl n-e� sl-i ser vească, de altlel, la nimic 1 Vei a&a.:a·
apoi c• calul, � - dl' liră si... ti pese de pionul lui Hber, şi iala
silua1la restltbllltl. Oe acum i nai nte, nu mal e necesar .a te aperi 1
Nu intelegeam nimic: din ce voia sl spooă, de parc-ar li vctr­
blt c:laineze.,ae. Totuşi �Coooor, subjugat, lăc:u ceea ce l �• po·
runcea, lf.rli si m ai stea pe ginduri. Pttharw răsuai �işL
Pentru prima oarl. Czen tovl r nu ju cl Hltedia.l, el privi i ntU
masa de şall cu IIUU'e atentie Apoi fic�t !Mocanai �Uitarea pre­
vkutl de lblla li se preiiti M s. lndeplrtue.
�tunel se precluse IJa lapt -.u, · nc&fhltal : CaRle\'k ridici
ochU şi incepu sl ne euminue. Era evWeol el incerca li Jti1
cine ii opuRia deoMtl o ....w.atl .tU 4e tHate. DHt acel •o­
rnent, tulbllrarea aeas&rl nu •al CJIINISCM mwaiaL Dad piN! at11nci
n-avusesem •ic:l o spcranţi, fioclul cii-1 puteam răspltlld e ar•
aanfei ln�rheţate .. lui Czentovic: llc:ca sl ne c:locoteasd SÎflle . lc
In vine. Noul nostru priete n hotllrise deja care va fi u rmAtoarea
mişcare. Apucai c:u mina trem urind de emofle llngurita şi lo vii
paharul c:a sl-1 chem pe Czentovic. fncercarlm atunci rrlmul nos­
tru triumf. Campfonut, care jucase plnl a tunc ea sttnd Jn picioare,
şo vl i, şovli lndeluna şi sfirşr prin a se aşeza pe sca u n. Se llsl
jes c:u clalft, rreol. Astfel inceta si·" mai ara te, cel putfn d in pu n.-t
de •edent ftdc:, superioritatea asapra noastrl. n olttl�rasem sl se
p uni pe ac:el&fol plan eu nei, cel · pufht fn spaflu. Reftec:tl lndeltlnf,
atit • .,._.. ....,.. mnel de ph, ladt abia de 1 H vedeau odlll,
su pleoa,eiH leiiHICCilte. şi dill 'ridaa teribllulwl . efwt .pe c:an.-1

u.
flcn lşf ttnea rure deschlsl, ceta ce dldea fetei luf rotunde o eli'"
presie cam neroadă. Dll pi citeva minute jucl şi se ridici, Prietenul
nostru murmurA imediat : " Bine jucat 1 Nu se compromite. Dllr nu Yl
llsatJ adenteftlfl l Obtigaţi-1 11 aleari, trebuie s-o faceti, ca si puteti
obtfne remlz.t : şt atunct nimic nu-l va mai putea sah•a".
MacConnor tlcu i ntocmai cam 1 se spusese. Apoi cel doi ad·
versari se ded arl pe masa de şah la o manevrl; din care ool ,
ceilalţi, martori inullli, nu Intelegeam absolut nimic. Dnpli şue
sau şapte mlşcirl de felul acesta, Czentovic rlmase un timp pe
rinduri şf a�oi declari : .. Remld".
O clipi domni o ltnişte deplinl. In fumoar nivill dintr-o
dati ztpmotal valurilor, aparatul de radfo dfn salon ne transmhe
un jazz, fiecare pas risnnl d lstlncr � punte şf pîni' şi uşorul
şulerat al vintului prin crlpăturlle ferestrelor ajunse la uncltile
noas.tre. �iclunea cu care se produ sese evenimentul ne tllase
rlsutlarea, şi eram de-a dreptu l speriati de aventura aceasta de
necrezut. Cum reuşise oare necunoscutul sl"l fui apr011 pe sA
piardl o partldl pe un cam pi on mondial '1 M• c Connor se dlda
brutt pe spate şi scoase un "ch !"' plin de vesel�. 11 unnlreatn
pe C zentov lc. Mi se plruse el plllse In timp ce se Jucau aHI·
mele mlşdrl. Dar ştia si-şi fini tirea. Tol atit de blfos şi de
lndl1erent, . Intrebi cu o voce neutri, cHnd · deoparte cu ntna ple·
&ele d� pe masa de şah :
- Domnii doresc si faci şi o a treia partldl "
Punea Intrebarea Intr-un med cu totul· obiectiv, ca un om de
afaceri. Dar, rostind aceste cuvinte, el nu l M adresa luf Mac:•
Connor, dct arumase o privire pitrilndtNn ti dftcedl lmpre sar..
vatorul nostru. Afa. cum un c.t recanoqte' 'lin . bun dllr�f dupl
echilibrul pe care Şl•l .nentftte·, In ,., Canto.tc ltr recanoscuse peo
semne ade�ltatul . liu ad versn dfn uftlinele m'ftcllt ale partidei.
firi vota noastrl· 11 unnlrlrtm ptivhu fi ne. Utfoal'ftrlm spre
lfriJn� Firi sl-1 dea trmp' si se rf ndea id sau cel· puţhl si rl•·
pundl; MatCnnnor il strirl, revlr.Sindu-" prin toti pOrti trlUinfttoru·l
.
orroDil :
·

- Mai Incape vorbi r Dar vetf faca sf,.Pr Impotriva lai i

Dllmnez:voutrl sJnr.. r Jmpottl.a fut Czen tov ic 1
Atunci se produse.· un fapt uimitor. Stdln•l, cart rlmlsese
c:ludat de absorfdt de masa efe şab pali,
·
trulrl sfmttndu-se tinta
atitor p.erechl d� ocbJ şi, auzlndu-se fr!terpelat cu atfl entuziasm;
·

îşi plerdu compltul.

- Nlcioda11, domnilor, se biJbii el tulburat. E absolut Impo­
sibil... nici nu · Intri in considerafle,� de 6oubecl sau d oulzect şi
cind ele . ani n.am mai dat ochB cu o masl de şah-. am Intervenit
In jocul dumneavoasttl firi si vi cer voie ti de abia acuma imi
da u seama ce d� l ua t am fost- vi roa sl·ml Iertati · lndrlzneal;a,
care nu se va repeta, vl aslrur. şr, laalnte al ne revenim din
surpriza noa strl, plrlsl lnciperea.
- Nu-l poslllfl ca lucrarne al ee opreascJ akl r tunl cloco·

13
t itorul MacConnor lovind cu pumnul in masl. Auzi dum neata l
Douăzeci şi cind de ani de cind n-a mai jucat şah 1 E nemaipo.
menit ! Calcula fiecare mişcare, cunoştea cu mult inainte tact ica
advrrsarulul ! Ni meni nu poa te juca aşa pe nepusi masi. E ab­
solut i mposi bi l - ma·i aşa ? fto5tind u l l ianeh: cu vi nte, se î nto rse se
i ntentionat spre Czentovlc. Dar campionul rămase nepisător.
- Nu pot să judec . Sigur e el jocul dumnealui a fost foarte
i n teresant : tocmai de aceea i-am şi llsat o port iti de salvare.
In timp ce vorbea, se ridică şi adlu(li din virful buzelor : Da<-il
unul din dumnea v o astră doreşte miine si facă u p a rt ldl , li �oi
5-la la dispozitie incepind de la ora trei d upă-amiază.
Nu ne-am putut ret in e o umbră de zimbet. Ştiam cu totii -:l
Cze ntovic n-a avut de ce si se a rate teneros cu sal va torul nostru
necunoscut şi ci o bserva j ia sa nu era d ec i t un naiv subterfugiu
pentru a-şi ascunde eşecul. Dorinta noastră de a injosi nemlrgi­
nitu l lui orgoliu deveni şi mal lm perloasl . Din cititorii paşn lcl şi in·
diferenti de plnl atunci, ne trezirlm dintr-o dati cuprinşi de o dlspo­
Eitie silbatlcl şi . bltlloasi numai la glndul el pe acest vapor, in
p lin ocean. lui Czentovic i s•ar l i put ut smul�re la urii. Ar li fost 11n
record imedi a t an!Jntat, prin radio, lumii Intregi.
La aceasta se mal adluga şi atracţia misterului In care era
invi luit eroul nostru şi conb-astul dintre mode st ia sa. aproape
ucesivl, şi imperturbabila arogantă a profesionistului. Cine sl fi
fost oare ntcu noscut ul ? H azardul ne făcu se oare si descoperim
un nou . reniu . al şahulul ? Sau poate el era un maestru deja
celebru, care ne ascundea numele dintr-un motiv eni gmatic ? Der.­
biteam aceste probleme insufletiti la culme, şi ipotezele cele mai
i n d riznete nu ne a j utau si i mplclm sfiala st răi nul ui şi extraordio.ua
sa mărturi si re cu vldila-1 pricepere in- ma t er:i e de şah.
Asup ra . unul. punct eram tot uş i de acord ; voiam cu orice preţ
să-I determl nii m pe necunoscut să joace o partidă cu Czentovlc a
doua zi, iar MacCon no r se a nraJl si su porte riscurile financiare.
·
Tocmai cind ajunseserlm la acest pund, allarlm de la steward
el nec unosc utu l era austriac, şi fiindcl-1 eram compatriot mi s .a
incredintat mie m isiunea de a-i prezenta cererea noast ră.
Dupi citeva c l i pe il descoperi ! pe punte. unde se re t uria se.
Citea , l nt h • s pe tezlonf. f nainte de a desc h id e discutia l-am ob­
•uvat lndehmr. Capul său ucutit se s pri j inea pe . perne , Intr�
J•ozille oarec u m obosită. ş i uimi toarea paloare a fetei lui relativ ti­
ntre mii izbi inca o dată. Părul i i era a l b- col i l i e : nu şt iu de cr a­
nam impresia că omul acesta î m băt r î ni se de t i mpuriu . Se rldidi
curtenitor cind mii apropiai de el şi se prezentă. Numele siiu era
al unei vechi şi vestite familir au stri ace ; imi amintesc el-I purlas.e
un prieten de-al lui Schu bert şi unul din med ici i l mpărat ul u i .
Cind 1-am i mp ă rt a şi_t dorinta noastră. păru utrena de zăpldt.
Alfai el- habar n -avea că jucase cu un campion, şi lncii cu cel mal
c tlebru campion al secohalul. Fap t ul acesta il Impresionă deosebit
te mult, după cit mi se păru, ciici mll i nt rebă de citeva ori daci

l
t 4
eram absolut sigur şi dacă adversarul său era i ntr-adevăr un maeslru
«tit d e notoriu. Aceasta i m i uşură sarcina. I n acelaşi timp, î l bă­
nuiam atit de delicat, i nc i t crezui de cuviinţă că ar li mai n imerit
siî nu-i pomenesc nimic de riscurile materiale pe care MacConnor
ş i le asuma. După un l u n g moment de ezitare, domn u l B. se de­
c lară �:ata să acc�:pte provocarea, ,.dar - adaugă el zi mbind pe
Jl i n d u ri - spuneti-le, vă rog, domnilor că n u trebuie să-şi pună
prea mari sperante i n mi ne. N u ştiu dacă sînt în stare sau nu �ă
joc o partidă de şah d u pă toate regulile artei, şi acesta este ade­
văru l adevărat. Crede-mă, am afirmat fără nici o falsă modestie că
nu m-am atins de o masă de şah de pe vremea c i nd eram la gim­
JUlziu, adică de mai bine de douăzeci de ani. Ş i pe-atunci nu eram
dHit un jucător cu totul mediocru".
Rostise vorbele acestea cu atîta simplitate, încît nu·i puteam
tmne la indoiala buna-credinţă. Totuşi nu m-am putut fine să nu�i
împărtăşesc mirarea mea in ce priveşte faptul că-şi amintise c u
:-.tita precizie tactica diferiţilor maeştri pe care-i citase : pesemne c ă
�e interesase m u lt de şah, cel pufin i n teorie. l a aceste cuvinte, p e
fata domnului B. s e schifă acelaşi suris g i nditor.
- M-am ocupat. N um a i d umnezeu ştie cit e de adevărat 1 Dar
aceasta s-a-ntimplat in împrejurări cu totul speciale, ba chiar unke.
E o poveste destu l de complicată şi care-ar putea să serveasc·ă drept
mărturie i n c intătoarei epoci pe care-o trăim. Dacă afi avea cumva
rlî bd a rea să·mi acordati atenţie o j u mătate de oră...
Mă invită cu un gest să iau loc pe şezlongul d e l î n gă el. Ac­
ct•ptai cu bucurie. Eram sin guri. Domn u l 8. î şi scoase ochelarii şi-şi
incepu povestirea :
,.Afi fost atit de amabil să-mi spune1i că s i n teti vienez şi că-mi
ru noaştefi numt:le. Totuşi bănuiesc că n-afi auzit niciodată vorbin·
du-se de biroul avocăţesc pe care-I conduceam la inceput cu tatăl
meu, mai apoi s i n g u r. Noi n u apăram proce�e strălucite, din acelea
l1 espre- care se scrie in ziare, şi nu căutam să ne mărim cli::ntela. De
f a !1t nici nu mai pracîicam barou! in stric tul sens al cuvintului. Ne
l i m itam să fim consiEeri juridici şi să admini străm bunurile maril'lr
m[inăstiri cu care tatăl meu, vechi deputat al partidului clerical. in­
treti nea relatii strîn se.
In afară de asta - v-o pot spune fără să comit o ind iscreJie,
l!c-oarece monari1ia tine azi de domeniul trec u t u l u i - , cîţ iva meml:lri
;; ; b m i l iei imperiale ne i ncrcdinţaseră girarea averilor lor. leg ă { n­
r : l e acestea cu clerul şi c u rtea !l a t a u de două genera ţ i i - 11111!1 din
!lnchii mei fu�ese m e d ic a l i m piiratu l n i . iar altul slilret la Seitens·
tt"lten -. şi r.ouă nu ne rămînea decit să le păstrăm. Aveam o ac·
tivitate l i n i şîită şi i nt r-un sens m.u tă, care ne fusese !li < ată moş-
1 t•r.ire ş i c a re nu ne pret i n d ea pentru ca s-o putem păst ;a decit o
l' x î remă d i sc•eţie şi o c i n �te · e x e rn p ! a r,ă. două c a l i t ii ţ i cu care rapo•
1;;• tul mw. tată t'ra i n z estrat i n rei mai inalt grad. E l a reuşit, i n
;·.:!�v.âr; .sii :.:Jiă sfreze c ! !enfilor săi o m a re parte din a \'Crea lor. in
ci!Ula· �ud şi a revol u t 'ei.
 Cînd l l i tkr a ve nit la pu tere in Germania şi a inceput să de·
poscdczc bis eric a şi m i\năstirile, ·prin mijlodrea noastra s-a u făcut
t,;t ldul de tranza.:ţii şi de negocieri d incolo de frontieră pentru a
"� e v it a ,�1 p u j i n. rcchizi! ionarea bunurilor mohiliare ale clientilor
r.'Jşlri. 1 1'1 mont<'ntul acela, noi, tatăl meu şi cu mine, ştiam mai
mult �spre poli t ica secretă a Romei şi a casei im periale dedt va
nCia weodată J)U blicul. Dar tocmai caracterul discret al birovlui
nostru - nu aveam nici firmă la uşă - şi pnadenţa cu care evit<�m
cu o�lenlafie mediile monarhiste păreau că ne .pun la adăpost de
orice ancheiă inoportună. Fapt este că în Austria nici o autoritate
nu blluuia cit u'i de putin pe atunci că corespondenţa secretă a casei
imperi:.le ·tn:cu aproa pe in intreg ime prrn modestul biroo pe care · l
aYeam la cel de-al patrulea etaj al unui imobil.
ll:tr, cu mult înainte de a cotropi lumea cu armatele lor, nafio·
nal-sociali�tii organizaseră, in toate fările vecine, o altă legiune, tot
atit 1le primejdioasă şi de antrenată, aceea a inrliijilor care se in-
1 roduceau in toate birourile. in fiecare i ntreprindere şi-şi aveau
llOSiut·Oie de SJlionaj pînă şi in cabinetele particulare ale lui Dolfu;s
şi Srh u sC'I m i g g . Am a!lat, dar vai, 11rca tirziu, cii-şi aveau omul
Jlină �i-n biroul nost r u . Nu era, ce-i drept, decit un biet funcţionar,
pc c r, r c- 1 angajasem în urma recom and ajiei un ui preot pentru a d a
blruului no�tru aspectul unei intreprinderi ob işn ui te. N u·i incred in·
!�m decit o serie ·de comisioane i n u fe nsi ve, grija de a răspunde la
te!dan şi :t c c e a de a pu ne in o r d i n e o serie de acte lillsite de i m­
J'{lft anj ii. N -avea autorizaţia să deschidă corespondenta, eu i n su mi
imi s;:rlam la maşină toa te scrisorile importante. nu lăs am n ici o
ropie la hirou, luam acasă documentele de valoare şi dădeam con­
tultaţiilc �e.:rete in stiirefia mănăstirii sau la unchiul meu.
Gi:t ! i e a<.es l u r miisuri de precauţie, 1111 era nimic i n teresant de
spiot:at la birou. Uoar print r-o Inti mplare nenoroci1ă, atnbiţiosul in­
ciivid şi-a dat seama că ne fere a m de el şi că totul se petrecea i n
SJlatele l u i . Poate că, i n lipsa mea, u n curier Imprudent a 'vorbit
lle «Majestatea Sa:o, ln loc să-I numească «baronul Bern•, aşa cum
convenisem, ori ticălosul a deschis scrisorile, in ciuda ordinelor pri­
mite. Oricum, cert este că Miinchenul sau Berlinul I-au pus să ne
r;upravegheze inainte ca noi să fi avut cea mai mică bănuiall. Abla
m u lt m a i tirziu, după ce am fost arestat , mi-am amintit de zel u l
neobişnuit de care dăduse dovadă î n ultimul ti mp ş i de insistenta
cu care se oferea să-mi ducă corespondenţa la poştă. Trebuie să
mărturisuc că am cam fost l i ps i t de prevedere, d ar cifi di plomaţi şi
ofiteri n·au fost traşi pe sfoară de perfidia acestei clici ?
Avui curind o probă pa1pabilă a atentiei pe care mi-o arăta ind
de m ul t ă vreme Gestapoul : chiar in seara cind Schuschnigg îşi
dădea llemisia, în ajunul zilei c i nd H i tler avea să intre în Viena,
fui arestat de S.S.-işti. Din fericire arsesem cele mai importante
h i rtii de:inAată ce auzisem discursul de adio al lui Sdmschnigg şi,
cu � � mai nt e ca zbirii să-mi bată la uşă, trimisesem la uncl)iul

tt 6
meu, intr-un coş cu rufe, prin intern1ediul bătrrnci şi eredin·
cioasei mele servitoare, toate hirtiile nec:>sare pentru recunoaştere:-.
titlurilor pe care m ănă-stirea sa şi doi arhiduci le posedau în strai·
nătate".
Domnul 8. îşi intrerupse povestirea ca si-şi aprindă o fig'ară.
Străluc irea vie a flăciirii îi lumină gura ; un tic nervos, oare mă
izbise şi inainte, îi strimba coltul drept. Nu era decît o mişcare
uşoară, :tbia perceptibilă, dar li dădea intregului său chip o �xpre­
sie .de c iudată neliniş1e.
.,I ti inchipui, desigur, cii am să-ţi .povestesc acuma despre unul
din acek lagăre de concentrare î n care au fost închişi atiţi au!l­
trieci. credincioşi tlirii lor, şi că am să-ţi ·descriu toate ·umilinfele
şi torturile pe care le-au avut de indurat ! Mie nu mi s-a înthnplat
nimic din toate astea. Am fost clasat într-o altă categorie. Nu
m-au pus la un loc cu aceşti nenorociţi asupra cărora îşi revitrsau
nemărgiflita lor ură prin umil inţe fizice şi morale, ci într-alt .grup,
1nai puţin numeros, de la care national-socialiştii sperau să smulgă
bani sau informaţii preţioase. Modesta mea persoană nu prezenta,
prin ea îns{tşi, nici un interes pentru Oestapo.
Pesemne că li se adusese la cunoş�intă că noi eram adminis­
tratorii şi oamenii de incredere ai celor mai î n d i rj i l i adversari al
partiduhli lor, iar de la mine sperau să obţină i n formaţii , pe care
a \· e a u să le întoarcă apoi ca probe zdrobitoare i mpotriva mănăsti­
rilor, pentru a justifica acapararea bunurilor lor, i m �;�otriva casei
imperiale ş i i mpotriva tuturor monarhiştilor fideli. Erau convinşi,
şi de a ltfel nu fără oarecare temei. că din averile ce ne trecuseră
prin m î i ni rămăs�eră resturi respectabile i ntr-o serie d e locuri · inac­
cesibile lor. Astfel, m-au arestat din prima zi, ca să încerce s� mii
facă să vorbesc prin mijlocirea metodelor ajunse celebre datorită
exte!entelor lor rezultate.
Oamenii care lăceau parte din această categorie nu erau trimişi
In lagăre de concentrare : lor le era rezervată o soartii specială. lţi
amint�tî, poate, că nici cancelaml nostru şi nici baronul Rotschild
n-au fost închişi in spatele sirmei ghimpate, ci li s-a făcu\ aparenta
favoare de a fi instalaţi i ntr-un hotel in care fiecare îşi avea camera
lui proprie. E vorba de hotelul clftetropob, acelaşi în care ·Gestapoul
îşi stabilise cartieml general. Mie, personaj atit de obscur, mi-a fo s t
hărăzită aceeaşi onoare.
· O cameră separată intr-an hotel - ce tratament mal uftlan s-ar
putea visa ? ŞI totuşi, te rog să mii crezi, am fost plasati în camere
de hotel, plăcut încălzite şi nu în barăci înghetate, tn care oamenii
stau ca sardelele, nu penltu a ni se aplica o metodă mai umană. ci
una mai rafinată. Presiunea ·pe care voiau s-o exercite asupra noastrii,
f'entru a ne smulge informaţii, era de un soi m u lt mai subtil decit
aceea a loviturilor de bîtă şi a altor torturi corpora!e. Eram supuşi
celei mai railnate i z ol i.i ri care se poate închipui. Nu ni se f ;lcc;L
nimic -:- eram lăsaţi doar fa ţ a -n fată cu vidul, căci e ştiut că nimic
pe lurm rut ·apasă mai mult sulletul omenesc. Creînd în jurul fîecă•
ruia din noi un vid total, limitînd u -ne la o încăpere ermetic închisă
lumii ex t erioare, uzau de un mijloc de pre s iu ne care trebuia să ne
descleşteze gura mult mai sigur decît lovituri l e şi frigul.
la o primă privire, camera care mi se d i1 d u s e nu părea d e fel
lipsită d e co nfor t. Avea o uşă, un pat, un scaun. u n lavoar, o fereastră
cu g rat i i . Uşa rămînea însă ferecată zi şi noapte, îmi era interzis să
mă folosesc d e h irtie sau de creion, iar fereastra răspundea spre un
perete. (n jurul meu se i ntindea vid u l, in care eram cu totul cufun­
dat. Mi se luase ceasul, c a să n u pot măsura t i m p u l , creionul. ca �ii
1111 scriu n i m ic, briceagu l, ca să nu-mi tai vinele, m i se refuză pină ş i
uşoara b e ţ i e p ro vo c a t ă de o fîgară. N u vedeam niciodată vreun chip
omenesc, in afara a ce l u ia a l gard i an ului, care primise ordin să nu-mi
\·orbească şi să nu-mi răspundă l a nici o întrebare. N u auzeam nici­
otlată vreun glas ome ne s c.
Regi m u l acesta, care zi şi no apte i m i li psea s i mţ uril e de orice
hrană. mă lăsa sin gur, i n g rozitor d e singur, faţă-n faţă cu mine
însumi şi, c u patru sau cinci o bi ecte neînsufleţite : masa, patul,
fereastra, lavoarul. Trăiam ca u n scafandru in c lopotul l ui de sticlă,
in ace l negru ocean a l t ă c er ii . d ar ca u n scafandru care presimte câ
s-a rupt cablul care-I l e ga de lume şi că niciodată n u va mai fi tras
.arară d i n hăul acela mut. N-aveam nimic de făcut, nimic de auzit.
nimic d e v ă zu t, in jurul meu domnea un vid ametitor, un vid fără
dimensiuni in spaţiu ori in timp. Mă plimbam mereu de c o l o-c o l o prin
cameră, iar gindurile-mi erau şi ele i nt r- u n continuu du-te-vino. Dar,
oricit d e lipsite de materialitate ar părea, gi n d u r i l e a u ş i ele ne­
voie de un punct de spriji n, fără de care incep să se în vîrte in ju­
rul lor într-o goană nebună. Ni ci ele n u pot suporta vidul. Aştep j i
ceva d e d i m i neaţă p î n ă seara, dar n u s e întîmplă nimic. Aştepţi, apoi
i n cepi din nou s-aştepji. N u se . î n t î mp l ă n imic. Aştepţi, aştepţi şi iar
ilŞ!epţ i , g i ndurile se invirt, se i n virt in capul tău, pînă ce te dor
timplele. Nu se î n t împlă î nsă nimic. Rămîi si ngur... singur ... s i n !'(ur.
A m stat aşa cinci sprezece zile. i n timpul cărora am trăit in afara
timpului, i n afara lumii. Putea să izbucnească şi războiul, eu tot n-aş
fi aflat nimic. Pentru mine lumea se compunea d i n t r-o masă, o uş;-1.
un pat, un sca u n , un lavoar, o fereastră şi patru pereţi al căror tapd,
vqnic ace l aşi, i l priveam fără incetare. Fiecare l inie a desenului să u
mi s·a î n t i părit ca dăltuit in creier, atîta l-am privit.
t n sfîrşit. î ncepură ş i i n t erogato ri ile . Eram chemat brusc. fără
să ştiu b i n e dacă e zi sau noapte. Eram condu� de-a l un gu l unor
r<,ridoare. fără să ştiu unde merg. Aşteptam apoi u n deva ca să m ă
11flu d i n t r-o d a l ă i n fa!a unei m e � e i n jurul căre;a erau aş eza ţ i cifi\·a
in•Jivizi i n uniformă. Pe ma s ă erau teancuri de hi rtii, un dosa r a l
c i; mi continut n - a \'e a m c u m să-I b ă n uie s c . şi n u m a id ec i t i ncepeau s ă
c u r g ă ş i î n t rebările : şi cele directe. ş i cele p line d e p er fid i e. ş i ceic
11' dosul drora se a�cundea u altele, şi cele care caută să te prindii
in ca1Jcană. In timp ce răspundeam, mi i n i strii i n e şi d u şmi\no<�se
ri' sfd:m hirtiile al căror conţinut mi-era necunoscut, iar o peniţă - r ă ·J­
\'eitmtre akă1 uia un prcces-vl'rbal, fă riî ca eu să ş i i u ce scrie .

l8
 Dar ceea ce era mai de temut pentru mine In acute lntemgalnril
era faptul că nu puteam ahici ce ştia cu adevarat Geslapnul, .,ratie
spionajului său, despre afacerile mele şi ceea ce voia sa-mi !tiiiUIIfio.
După cum t i-am spus, 11 trimisesem unchiului meu, i n ultima dlt»ll
şi prin Intermediul servitoare!, documentele cele mai comprmn l l oi ·
toa re. Dar oare femeia le primise ? Şi p l n ă unde merseu lriidare.t
functionarului meu ? Ce-au putut scoate diu scrisorile mt'lt, Ct'·au
sm uls poate unul biet preot, interogat cu abilitate I n una din mănii�­
tirile pe care le reprezentam ? Nu mai sfîrşeau cu intrebările. <:a�
actiulri cumpurasem pentru cutare mănăstire ? Cu ce bancă mă aflam
In corespondenti ? 1 1 cunoşteam pe domnul cutare uu cutare ? Pa· i·
111eam scrisori din Elvetia sau din Steenocktrzeel ? ŞI cum nu-mi
puteam forma o Idee precisi despre ceea ce ştiau, fiecare rbpuns al
meu comporta o responsabilitate zdrobitoare. Dacii aş li spus ceva ce
nu se ştia, aş fi putut trimite pe cineva la moarte; daci aş li ascun�
prea m ulte, imi stricam mie i nsumi.
Dar lnterotatoriul nu era lucrul cel mal rău . Mal rea era l ntoar·
cerea In vid, in aceeaşi cameri, în lata aceleiaşi mese, .a aceluia�
pat, a actlulaşi lavoar, a aceluiaşi tapet. Nu rămineam bine sinrur
cu rindurile mele, el şi i ncepeam si refac In cap interoratoriul, să
mă rlndesc la ce-ar 11 trebuit să .spun ca răspunsul meu să ·fie mai
abil. la ceea ce aveam să spun data viitoare pentru a îndepărta ba­
nuiala pe care-o trezisem poate printr-o remarcă nechibzuită. Cerce­
lam, controlam, intorceam pe-o parte şi pe alta fiecare intrebare, tit·
care răspuns, incercam sil apreciez ceea ce ar fi putut să se inreris­
treze in procesul-verbal, ştiind totuşi dinainte ca n-am sii ajunc .la
nici un rezultat.
Dar ctndurilor acestea, o dati ce te dădusem drumul, nu le ��
pu team pune friu : se învîrteau, se invi rteau i n capul meu, fidncl
firi încetare intre ele noi combina tii şi urmiirindu-mi pină .şi-n
snmn. Alltlel, lnteroratoriul o dată sfirJit, propria-mi minte îşi pre­
tunr:ea Ură milii chinul, cu mai multi cruzime decit judedlorii,
care îşi incheia u audienfa după un ceas, In Ump ce, In camera �11.
din pricina izolării. tortura nu mal avea aflrJ!t. In jurul meu nt� era
nimic altceva decit masa, dula pul . patul, tapetul, fereast ra . Nici n
distractie, nici o carle, nici un ziar, nici un alt chip decit al mt41,
nici un creion (' U care at fi putul lua note, nici un chibrit ca si mă
joc, nimic. nimic ti iar nimic. Da, numai un reniu diabolic, u•
ucigaş de suflete. ar ti putut inventa acut sistem .,, camerei de hotel.
Intr-un larăr de concentrare, ar fi trebuit, fără lndoială, să car
p ietre, pînă ce mi-ar 11 si nrerat miinile şi mi-ar 11 inllhtfat picio;a­
rele In pantofi. � fi fost inchis cu alti douăzeci şi cinci i n fritr şi
duhoare. Dar cel pufln aş fi văzut alte chipuri, aş li privit un cim l•·
o roabă, un copac, o stea, ceva, in sfirşlf. care să se schimbe, in
l.rteul acelei camere neschimbate, atit de cumplit cf.t asemănâtoare cu
ea in săşi, in Imobila sa lillitate, Nimic nu mi putea distrare acol()
de la rindurile mele, de l a nebuneşlile mele pllsmuiri, de fa bolna­
vidouele- r«;apituliiri. Şi tocn1ai aceasta o doreau şi calaii mei -

)9
 11 ..a fad 11......, rep� nte��ra aeel�l glnderl· plnl ee ele aYHa sll
· mi iniiNJte fi pîni ee a9ca si nu-mi rimini altc!eva de· flcut· d«lt
si le sculp afa rl, ca· si· zfc qa, si mirtewftesc:, si mirturisesc: totul,
diMIIu-le altfel pe mln şi prietenii mei , şi hlformaţille d orite. Slm�
team cum treptat nervii met I ncepeau a cNe- sub acastl cumpliti
presiune fi ... . iMorclam din· răsputeri ca sl..nl crea o ctfverslnne.
1:1 locul unei ahe ocupatH. recita m sau reconstllnlam cum pu­
te�� m tot ce l n Yll taselll od lntoarl pe de rost : rinl«e populare şi
poezii pentru copli1 pasaje din Homer Invitate pe vremea· g imtta·
zhtlni, pa ra «rafe din Codul civil. hrcenam si fac calcule; lă ad111t,
si i mpart numere oarecare. Dar In .td•l uetta. mert1iJrfa·. mea· ""
mal era buni de nimic. Nu mi puteam concentra defel: Melafl rind
H stfte.,. pretutlndf:N. Ce- ftbu el ? Ce-1111 spus · Iert, ce-ar treM!i
&Il spun· data urmAtoare � · .
Patru lunt a m · trtH In· IK'Hte• oen"tlt de nede9t rllt. 1! Dfet' sA
scrii şi să spui patru luni. 1! stll1deM IIR' sfef1 de secun41 ca Ă
artlculeri a�ll'te tm silabe : patnt- loal.. "111111 c:lteYa: litere ca sil le
aotnf. Oar mm �� l'llf"IWttf. eu111 si ellprfllli , chiar pe ntrU' tiM
lnautf, o \'la ..= care se desf.,_..i In· atara- · spaflahl · tt a ttmpulal ?
NiiiHftl nu YB putea e!tprfnte· Vftollatl cum te r0841e şi te dftltnate
atesf· Yld lllf:!mlrattll� fw ce tel Hfloneazi a swpra ta priveflşfta vetnicii
a neschhnfttel mew; a acehdaşi pat; a acel .. aff veş11ie laYoM tHAttet•,
llfllffta la care eştt redtt s. partarea· gardtanuhtl. � · acellr,l. şi
care· ptiM frra na ltt tata prizonieralill sfu firi si� amnn o """"'·
Gillchri . mere u aceleaşt; se, i11\'lrt in •ld.. 111 jlmll lzolatukri, ptnl ce
d innebuneş�.
Dupl citeva semne neliniştitoare, imi dldul s eama el• crelenrl
IMU se· de:mima. La · itteeput; ciM· mi aflam In fata JIMiedhtrllor,
�a ml"tra limpede şi ftceam· depozfflf call'lle " chibzuit� trfllonl
perfed• III mlntts mn c:ee• ce trehla sli· spuw şi ceea ee nrt tte hla .
Anm nu reuşeaM · si artlculu nld o ftad· leat1e- sltnpll firi !'l mA
lfi"'l. �1. In ttmp· ce \IOrfJeam; ffll am hlpnofl'lat pe'ftt fa lfrtfkofulul.
care alertra pe llfrtr.-. ca · şi · Cllftll at ftt · mit · 1"0' la11- la roanl dupA
proprtile"tnl c:rmnte: Slmfeem cum mll · plrlsesc puterile şi cam se
apropie clipa cfM aveam si spttn te� cen ce ştfam 'fi clflar mal mult,
dhd, pentm a sdpa· din' udrlt�r�rea Jnc�tan a vfdohd, aYe'lm si
trldes dOI�nce· oa mt'nf şi secretele lor num ai şi numai .,entru ·a
riftlp mkar o dtpl : de Hnl$'fe.
ln1r-o· starii mi· aftam f«�rntal Iti· llftntll· stare. Onrdfan•t Imi
adase-se· mincare. şi eu · t�p.uJ si strft', lnlilnrşlnd'ct•mli In clipa 111
rare. el pita : c-Du-mi' inaintea JucltclUorflor t Aflt· să spult tetal 1
Allt' d spun tmtle sint· ltfrtille; unde sint bani l l A'm si spun totu},
tetllt !�; Dbt fklcl��e"; n•a arnH. Poate el nlc:l n·a vrut sll audll. MI
ftchoam silit sA · rearrr la acea sti solut ie extreml, dtut · se procfu�e
an eftllhnent· neaşteptat; care trebuia sll mll salveze el:! puftn pentru
un tlfftJ'- oarecare. Era o %1 intuuecatl şi moltorltl de sfti'fit de tune.

lmf anrintuc foarte b1ne dt acest aml nu nt , dd ploaia cildea ritmle

pe lft'llmurl; de-a longal corldorulcll pe care mi d'uceam fa lnteror•·
t..... ftL.u lit.al ••· llolteP' ia· •tk......_ T1U11.t1M troll.. �
••Pti iuint.e. de a·ti • IIA ���P�Uilia. eill acetAa . era wtut dia. piiiiCt do:
me todei: l �u: P!"Îft· a ad,._ciM: neft», iiNldlp&ttthH dllm iiMitt- 1
a...c. i n llliJ!oecw Gelllf " şi. tl uJi , ce e& at��KASe> sii· tl r.Wnă, dup:l
ce-tL adunase toati en«lli• dt ca.. era. c•pabi.L i-o vetkr-. ..dJMtel.
11 lisau sa atkpie. s6 a!Me� hirt\ � ua, motiv o. ori. do11i. tntl.
iMinte de a-� SIIPU AI la ln&eroll,a.hwill, llll' Rtru •i chiDui ti tr•sml. şi
!>ullelul. la J�• aceea, l"l hllie. flllli\MI in picioaore i.- salrr. df. attep•
tar� deuă ere iacheiato.. ti ietl.. de- ce-1111 amMI�c c• a.ttta predltlt
data : pe ..,ett' �a atlrnt�t ua . oat.en•n şi ia t i � ce lh abia mOi.
rnai- ptStea�n fjfte pe pidoare - wa. flnfle. Interzis ali stai je.s - .
rniaca• cUn echf. in setea �a�a de- ledurt. dfra aceea ş� a.viatul dtt
liati ea :. 'D Iulie. care se tlls!iQICB pe: perete.
Apei· a.. incep11t Iar 5i attept. si prlvete pta, să rQi i-nttelto cind
se va descbWe, si reflectez la teN. ce ml Vot· iott"eba judcdtorli de
data asta. lhti Şttiil nt bilw- c:l n"'"llli ver IJIIRI lntrdtitrlle· al cAror
răapum il - pre-e,it i SM� . ht ciuda 11elilti1Ui aceetd -.teptăli. in eluda
oboselii pe cau m�o pre•ou.. era e uşyrare sa ma afht iAf.r-o aiUit
camerA decit a raea. a camuA ntai 11Ntre. klmlută de· dau& fere ..tre.
fări pat şi fă.ri l&voar. şi a cărei lemnirk nu avea crApa1wa· acJea
pe care o. eltHrv•6elll de militlllAt: de ori in camera mu. Zullri­
veala era alta. altul era � sc.utmd : la stin�ta util era 1t11 dulap plin
cu dosa� şi I&A vestiar Cll ettiere pe care a.tirnaaa tr� sa. pa.&r• !Dan•
tale IBililuc ude, m anta:lele călăilor mei.
Astfel. in fala pri-virHe>r· melr �� allau hrcr111t nei - in Wirşlt
cevn nou - . şi ochii ���el se Bllillau CII aYMIItllte . ,ele- ele. C.�taM·
fiecare ctttii a maatalelor. p o....,._m, bo:rH,earA. e pldtafl- ��� pa.a i e
pe marelne-a 11tt1erului 1111. Aftepta., ou •· .....- . cwe: It· . • ve pArea
poate. ridicol.. să vid daM ,.. �· d.. lu._. cuw• 1a11, se Vk
apira inci ...,., .. ..._. . l..,.triva g,.vMltil - da. Uxa-. 11i fiinl\
rlcit•a areuta tielp *· cit.-. ......_ �·. şi a. viata mea ar U.
d.,... el&. ea. Sl c:illd. i � llirşit. •·• prdlns. &JR lac..- si nuft'lr
n..turil · de pe<· Ueaare ....._ opt pe priiRa. o,. pe • dDN· t6 z-.
pe cea de-a 1rela. apot .... ..,..ut •• co.,ar toti aceşti aeaturt
i'*e ei. �orllcam eMa ochi Mlin•ntde llfJtllt�. tit llnpertanţi, o hNtm
de 1• capit şi mă deledam ctt o ihdeiCI"ipUbUl JM•l-.
ŞI. cleodati. ndlll-llli dar6 pc attcen. cewt ce- 11mfla buaana�Qi.
uneia din mantale. Mii apropiat şi mi se p li ru el recunosc:, p r-. a&ola
inttnM. lertM ...... .... � a 111111, cirtt. O cart& ! O.UIIIWI . In·
cepwi slrtai t reraure : o oarte 1 De patnt. knll · na· �-- •na ia
mllll. .. .-nat to...a ef IRi URI,._ · de- lnelntarc. Bra • aarte la
ca,. aveae 11 v�• · c:uvhlte a4flllat. IHIIIe allturi ... llltel e. UnU.
pa�rlli. fei pe QN. av- 11"· 11- i1lteR. O> carti In e� ,..._. d
unniTe.� alte- ritldurl r._.. rf. ni cllft aveau si R'll' dl.trllffl • la
Hte· mele. pe ea.re- p..teaaa si le pillr• l• •"*· Ce descapenre. lra­
bitAteare şi bt acelllfi tlmJ ealnu.�tll l Prhtfih·mi· tlnWIIau. 111 .-.U·
zate.. buzanarvt. uiwtlat, unda· se SC�Mta. ....... d.ftU, şl erau rdit de
ardtoare 4a .,.re...,. It. w.t si· gi�UU�d .... .. Nooa a IIIM re-

2t
zistat şi m-am apropiat mal mult. Numoal la 1 i ndul că af putea pipăi
o carte, fie şi printr-o stofă, degdele-ml ardeau pină-n virful un­
ghiilor. firii să-mi dan seama cum, mă apropiam tot mal mult.
Din fericire, rardianul nu dldea nici o atrntle cludatei mele
amrtări. Poate că 1ăsea pur şi simplu · tiresc ca un om care a stat
două ore in picioare să se sprijine pufln de perete. Pînă la urma,
an-am apropiat de manta şi mi-am pus miinile la spate ca s-o pot
atinge pe ucuns. Pipăii stofa şi simtii intr-adevăr un obiect drept­
unghiular, suplu şi care fişiia uşor - o carte 1 Era intr-adevăr o
carle 1 Ca un fulger, un gind puse stăpînire pe mine : c fnuarcli s-o
lnri ! Poate că ai să izbuteşti şi atunci ai s-o poti ascunde i n cameră
şi ai !.ă cite_ştl. al să dteştl. al 'li citeşti, in sl lrşit, al să citeşti
iaraşi !.-. Abia incoltlse acest gind. că şi incepu să actioneze asupra
mea ca o otravă puternicii: urechile lncepură sii-mi vijile. Inima-mi
bătu si se spa rrl. iar miinile-mi ln1hetate nu mii mal ascultarl.
In timpul acesta, după ce prima Impresie de stupoare s-a şters,
m-an• lipit cu viclenie d e · manta şi, nesc iiplndu-1 din ochi pe gardian,
am inceput si! scot Incet-incet cartea din buzunar. Hop 1 Am apu­
cat-o prudent şi m-am trezit In minii cu un volum nu prea gro�.
Abia atunci m-a cuprins teama de ceea ce flcusem. Inapoi nu
mai puteam insi da. Unde s-o pun ? Am lhat-o d-mi lunece In pan­
talon, pe la spate, şi de acolo am tras-o lncetişor pînă pe şold, astfel
ca s-o pot tine cu mina In timp ce mergeam. Nu-mi mai rlmlsese
decit si-mi Incerc şiretlicul. M-an1 lndeplrtat de vestiar, am flcnt
un pas, doi, trei. Mergea. Reuşeam sl f in cartea la locul el dul-mi
lfpean1 strins bratul de corp, i n dr�tul cin1ltoarei. ·

Nu trecu mnll şi incepu şi intuogatoriul. De tlata asta trebuli

�ă fac un efort mai mare decit oricind, cicl atentia mea era conun­
trată mai mult asupra ciirtli şi asupra felului cum e tineam decit
a supra depozitle!. Din fericire, in ziua aceea audienta n-a durat 1nult,
·iar cartea aJunse teafări In camera mea. N-am s;&-fl dau amănunte
ca să nu te plictisesc, dar trebuie 51-11 spun el tie citeva ori cartea
IRi-a alunecat înăuntrul pantalonilor In timp ce străbăteam coridorul
�l·a trebuit să simulez un violent acces .at tuse ea si mi pot aplec a
şi s-o imping pe a!icuns la locul ef, sub cln ritoare. Sosi Insii şi
dlpa, clipă pe care n-am s-o uit llli clodati, cind mi Yiîzul slntur in
iadul meu, in sfirJit singur, şi totutl in to\'irilşia aceasta nespus de
pretlouă.
Crezi poate ci am scos Imediat urtea d in ascunzătoarea ţi, ca
si mi uit la ea , ca s-o citesc ? N..;am flc:ut nimic: din toate acestea.
l11til şi intii am vrut sii fust intrealfa bucurie de care mi umplea
prezenta acestei clrti şi intirzlam Intentionat clipa cind aveam s-o
wăd, provocimlu-ml a�tfel o pl ,.cete ellfrem tie subtilii : aceea de 11
visa la continutul el. Cel mai mult aş fi dorit si fie tlpărltl foarte
inghesuit. ca si albă cit n1ai mult tu t, şi pe hirtie foarte lină. ca
!<li am mult tie citit. Nidăjdulam să fie o carte dificilă, care ana
!>i-mi curi un mare efort Intelectual sau ceva ce poate fi învilfat
pc tllnalari, poezii, de prderinfi, o, vis temerar, Goethe sau Homer.
In sfîrşit, nu mi-am mal putut abtine curiozitatea. M-am inUn ' pe
pat In aşa fel Incit daci ar fi intrat pe neaşteptate �rardianul 1111
m-ar fi putul surprinde şi-am tras cu mina
·
tremurind de "''"•)tie
cartea de sub ciniătoare.

..

l>ar ce necaz, ce amară deceptie cinci am vazut-o : urlea aua·

sta, pe care o furasem cu pretul atitor riscuri, ca rtea aceasta, care-mi
t rezise sperante atit de arzătoare. nu era decit un manual de şah,
o colectie de o sută cincizeci de partide Juule de maeştrii ş;ahului f
Daci n-aş fi fost inchis, ferecat intre patru pereţi, in furia mea aJ li
aruncat cartea pe fereastră. căci, pentru dumnezeu, la ce mi-ar li
folosit acest tratat ? Pe vremea cind eram la lflmnazlu i ncercasem,
ca mal toţi colelfli mei, al mişc pioni pe o masl de şah, inlr·o r.i
sau alta cind mi rodea plictiseala. Dar cu luc rarea aceea teoret ici
ce si fi ficut ? N u poti juca şah firi partener şi cu atit n1ai pujin
firi masl de şah şi firi piese.
Rlsfoiam volumul, pradi unei crunte lndispoziţii, in speranta l'l
am si descopăr totuşi ceva de citit. fie o Introducere, fie ci teva in·
strucfiunl. Dar cartea nu continea decit diatramele partidelor celt>bfe,
pe deasupra cărora se aflau înscrise nişte semne. la i.nceput de nt>in·
teles pentru mine : ez-e,, Cf1-la şi aşa mal departe. Dupl cit imi
putul da seama. era un fel de al gebrli a clirel cheie n·o posedam.
Incetul cu Incetul, am priceput el literele a, b, c desemnau liniile
longltudlnale. cifrele d e la 1 la 8, cele transversale şi ci aceste coor·
donat�! i t i permiteau să stabileşti pozitia flecirel piese In cunul par·
tidel : aceste reprezentlrl pe de·a·nfrerul rraflce er111, prin t�rm;�re,
un fel dt> mod de ellprlmare. Gindul d am al reuşesc poalt si lac
un fel de joc lk ,ah '' el am si Incerc si joc partidele acestea mi·a
fulrerat prin minte. Am observat el, din fericire, a,ternutul •e pe
pat era cadrllat. fmpliturlt cu griji, akiUula o maai de şah cu şal·
zeci şi patru de dsuJe. Cartea. am ascuns-o sub saltea dupii ce i ·a..
smuls prima pa(lini. "pol, ml·am pus de o parte, din ratia de pline,
putin miez elin care am modelat piesele, un rege. o rerinll. un nebun
şi toate ct>lt>blte. Erau cam rrosolane, dar tzbutli, nu fără rreutate.
•.1 reproduc pe cearşaful meu cadrllat pozitiile prezentate in manual.
La Inceput Imi venea rreu s.ă joc o partidă intreagă din pricina
rldicolelor piese din miez de piine, pe care le confundam meren.
rll d ,.ne�rrele" nu se distlnreau decit prin pralul cu care le pictasem.
A trebuit sl Iau de clnrl ori. de douăzeci de ori de l a capăt această
primi partldii. Dar clne·n lumea asta dispunea de mai mult timp
decit mine. a fa cum eram robii vidului. cine-ar fi putut fi mal avid
şi mai răbdăt.,r t.,todatli il
După şase lfle, partida aceasta o jucam corect : opt zile mai
tirziu mi puteam l lps.i de piesele din miez de p l ine. şi urmăream cu
�orindui pozitiile respective ale adversarilor pe masa de tah. fncii opt
dle şi desfiintal şi cearşafu1 cadrllat. Sentnele a1, ar, cr, ct, care·ml
riruserli la i nceput a t i t de aJ.strade, se concretizau acum autumat

t3
·fn tmatla ..vlzuate. •TI'HI.,...._ tra 11811l;lâil : .... f4h ... lfl ple­
•nte · mi a prMC!tau ·In Minte, a.r io,.. u lele · dhl ca,_ llceau si se
hthwcW,eft auMâleclt �ti podtfl le . •&M'Il ea · an •uztdlln .flnceratt.
c ă ru i a 11 este suficient să a ru n ce · o privire 1Je o .,.rtMată pelll'nl �n
t r m e le şi arm o n l i l e el să-i rAsune pe dată In u rech i . Ca să fiu in
stare si joc in minte toa te partidele de �ah expuse tn tratat mi-au
mal trebuit inci drKispresece zile; ·a iNa atunc i .a111 iateles ce t'lepre­
tuită biaelacere datora 111 indrăzneiului -u furt. Aveasa _. G adi·
v it a le. sterJiă dacă ·vrei. dar ltttuşi e .actlvlt:tle, care ·HAl smulc«a
mirttu 4e Nab stăpiniru \'Miulul. Cu -aceste o s11ti .dncized de
partide , po&e41am o armă 'BdmJJaiNli iAtpOtriva lniiMişltoarcl _...,.
tOAII a ttmpului ş.l a spaflu!ul.
P-entru ca -.. a 111u ow pa t le sl au•tl piardA lannecul, imi fm·
. pir1ealll 411 eto&Nc · ziua : două . partide 41-.lneafa, doltl .-�d-e dupi·
aiDiaza. iar seara o scurtA revi zie .a &lltu rora. Wfel imi .- piiNVII
&irup11J, car>e nu ·se mai ICUII2d _.AConaktent c:a ,gelatina, �ŞI .eram
ncupat firă să fac exces«. clei şahul are re��aarcaltl&a c aHt ate de • •u
(lbosl tplri&W. d, mal curiM. -de a-1 lace tnal seplu, Mat 'Viol. ŞI
•ceasta dilt p rJclaă .d �" -tiiDflul .faculul Iti co11centrui tn.&*ii eneqla
intelectuali asupra unu.! dmp loa rte restrins, chiar atunci .c:Utd .pro­
�lemele •sint .arzltoar.e. La inuput am . nnnărit mec:aalc iodiaajlile
cii rtii. 4ar. inutili ·cu iaceU.l. lucrul ·acesta a deveait .peah:u . mine
1111 .Joc al .. ildeliJenţei. c.aPHDI .prov.oca o nespusă . plăcere. lnvă�i
-Malttilltifllr. şJretliouriJe ••c:•se ale .ataa�lui şi apilrlrll, telualca com·
llina t Uior ..şi · a dpos.tei. In scurtă vreme .am fost in -stare să · recunosc
�na nier<� caracteristici fleeirul j ucăter eelebru t'U � atita eertltudlne
cum se poate recunoaşte un �et dupl ci lev� versuri .tUAtr-o ·operă
de-a sa. Ceu ce la inceput ·n-a .fost decit un mijloc de a-mi emori
timpul. a dueait o d isl rac tie auteAfică. Iar figu r i l e marilor jucători
de •ali Alebin. LaSker, BQpllullov, Tartakover m i -a u tiaat , de &Irit In
' aklprif.&tea • mea. .
.. De atMd iaalhte, ca�Dtr.a mea GUIJI_.. tl l• .tieare •H iii6UI,C4f,
Iar . ear�ile . ���gulate Imi ndui �nfa •laoulilfllor .�lectuale.
Aeea� "'tdl'linll Adntall · Ioane :9redll - le iA&e�M. chiar .cu _ o -1101&1
uc;uţime, 4in t;a re · e vuu sl tr,ael. Jn .primul rlad. foloase �nar411aCcl·
· riile ; 'llrll si-mi ._ d811 · ..a.a. . � AIIfĂHAI . sl-1 .a.elle ru ,pe . masa
4e foll h at�lrDea �mpetrl\1& prellcif o ri i &Gr şi a . ter.Upuriler pe riW e. De
.aU.nc:l .a-am IIJA) d.M ckl�o�adi de Rid � .all ltldune In ta*- jlt4ie.c«tonter
mei -fi . awam impresia eli R&ll ..,.iwsc .cu ..,.care • .&e
��tstNet llltn:·
bau, . pesemne, uade .glsca111 Ierta al r:uist · ai .ctUe rfermHate, oc:la.-1
IQţi oeUalţi se .prliMtfU&I. Vreatea fertclll. dnd - ... reftt�t shkwta­
tk cele o auti dacbed >de ,,.Ride .din IIWLIMI81, .duN ca111 • tf!ei •wn l .
Ajuns la acest punct mort, mi reglls l l df ntr-G .aa tii �" fetl -cu
vJduL -0 .partkll ,jiiCall « _.o.U.CI saa •tie -.treb.e<:i -de ori .-u m11l
J!rezinti atractia .,aouJul , ..cfiu... eJ ...- sleit. .Ce F08t 4\lell .ai .cefltl·
nul dnd ttiara Uec.ue ·lll ifCIII'e ,pe . 41kJalarl '1 ·Pra.a pNYeea ��
uraalloaRI&;- ..., rl&a , _.. ..-nlltWMI - ti ., · fiii se ..1 :1'14ica .-tld ·. o
.proltlemi..
 PeRtru •""" '11f'Gdra u..&ti ..Uraqte, .- •• care ... · MI Mal ; pttteaa1
·

, .,,,, mi-ar · fi tret.ul t ' un · al · 'datlea vohMn. ' �IOn t at ra l aceata era ·lm·
,.af�l. lf.,... i rlmtnea • decit o linfUrli wlaflc : ·al lnYentez ·elte .,.,.
· tldr. ''lk c:are··ll tMerc ·•1 te ··toc cu · mhte Insumi sau, ·IIUII bine . J:Is ,
ltnpotrfvi•ral. ·Nu ·ttlu aci te-ai rlndit weetlatl la s'area 'lle spirit
•

fn ca re te ca4andA a cest re1e al •1ocuriler. Nazardtd 11u ,..,. nld . un

· ·

rol, at rac tia ieeu tul lle ••h const••d tn intrer:fme · Al taptal cii 11ouă
"WWMfl s.: �- •Una alteia. ' twcare cw tattloa ·aa. AceastA ltătiHe lnle·
ttothtt lii trenşft tnteres. prin ateea el •ef1'41 l · nll ştie cum va - aqioa•'•
t11tu l şi · ee .triRhriette. filri itleefltre, sl-1 .fhinuc:ă lntenfllle. pcqtrn
· •

'11·1 -c:Otttracara. in tfnlp ce •..tltul. b rin4al lui. lnc:�rcil ·si aduci la

·'luminA tntt!ft11Me &aIRI" ale · "l!tntlvl ti · r.l le 4ejeace.
l>u� ttlr ' di)HI tabere sittt · reprer:efltale llt llfta şi acCCafl per­
·

. !lttl flk. iit•a..a deYine ' �Gne.a�torie.

• Gutp va :-putu . fi in stare o
·

· mitttc 81·•• propM�I 1111 scop at •c l · dlld foaei ou <alltul fi 'ă-1 -uite
: la · com.-1 pentru a"fl alelttll · ,tatn�l eo ·aecr.ul "1. O -asem-a dedu­
.

·•lare ·• llalltril presu pene •O totUl• dedllblatr ·• GOnftHntei ·şl .deAC)tă

11 l!ludati C8(Ndfate ·'de a-,i kola, · voflltltar, ' M UIII Ife fii,.Cflunl ale
·
·

· �eieNtlaf. ca ,,1. C1ll1l .ar fl'·\'0,.. lle .., &�arat IIMC'Ank. IA voi ai joci
··flh oa , ttM· Innfl .. ec:hlulqd ! Cu · a YOi .t-1 1 -ajuagi ambra cUn urml.
Ei lltM 1 Tilflp '4e · lip&itnini '"''�11 .tluperarea .,..•• Jmpin� · spre
"•�••ti altsa..-ttate. ee..li ttllc III · care �iiam Mi obllgau ai i Acerc
aca!G 'ftclldla l re ·.a l .,..."..,a ui meu spirit, latre . ..,� eu alb şi un eu
nerru. dac i nu voiam sA mă la s zdrobit de cunlplitul v i d care lllil
• lneoltn ·din toate ' plrftle."
· ftc>Maul 8. ·se Uită · pe s,atc J»e . felioaful du fi lnchlsc o clipi
iMhli. 'i41 fi · ais oi se ·lltrUuMI al · aiHft o . aml at ire nepGftltl. Tlwl
ure IMI ·a tră seee ateflfJa. 11 napltu tn · coltul rurU. Apoi se ridici · ti
·

........ :
�o.Pitltl .. aic.l .ered Gl .. pe••tlr• ....- a toat llaopede. � . pllo.te,
' ttu ttlu : dHI .'fi , ...... ., . wa fi lat etL Noua oeu pafle 1•1 ţerta o
·

' &lelllefll&' ,....,._ ltlolt. pterdtapt orice .-trol ·lll,lpr� IWfl, · Poate d
. .,.. , . s..ar• fi. .ofeRt ., pont4i. JaNn\i. de salvare -4ad, •t · 11 avut o masl
.. . tah .. 811cvlratl. nre mi-ar JJ . puMI5, . Intr-an tel, . il proleclu lu-
aouffle · ltt .,.tiu. · <In t.ta •u nei •ue .de tah, Ou piese tictnlrate. . pe
aare al ..te ·llli tfl pe41 si impĂml 1111 r.ltm relleqlllor tale, pofl si
• .

· •e · mtttl -elin- punct -tie · 11edere• fizic: 4i�ttr-o parte in a l ta a mesei şi să

• C(!Nfdul u4fel ut11aUa . ciad · dia punctul ·lle · vedere al ncgrulul. clrid
•din · cel - al· alltultli. Dar ·ata cum• eram coMtriAs si ..1 , lupt c:u •ni ne
ins-I ..... . ·daci ..,ekraf4. . cu .un eu . proiectat Intr-un spaflu lma­
·••llaf. . trebuia .al-al. reprttziat .Urppede, pG21flile tucceslve ·ale pieselor.
posibilUiUie fledJal , par-tener tl - oriclt .de absurd ar .pirea aceasta
- •do vid III s-Unet . In . miatoa .mea . fMC. opt. llouispr02ece , pozlfil
· diferite · ea .a . pet.. astfel c:a� .diMinte . ,.fnl 'au cinci mutir& ptn•
.tru · fiMare adftraar� · ·•l dNr· repreuntaat eeam eu ehu{ur.
Miau a ·- ··•e · dlvlu. q pedea apuae, in aalete albi ti tnlnte
-aeacră, pe.Mru • ca ·al·-pet. •uce · fMuJ. Kesta .ifttr-un spaflu alu;t-.ct ••
· ·

· ei cemWa fiNI6iĂle cer.te, . la ....Wc ta!Jerc, 4e tactJc& partldd. · Dar

· ·

46
c:e1 mai primeldios lucru nu era akl aceasli dedublare a rindlrii fn
mine insumi, ci faplu '- el totul se pet recea i n imaginatie : risciltn
ast f�l sl pierd brusc pămîntul de sub picioare şi si lunec In h'••·
c.ind. inainte vreme, refăc"atn partidele cel�bre din manual, nu eu­
culam decit o copie, iar �xercitiul nu-mi cerea mal mult efort decit
memorizarea unor versuri sau a unui paragral din cod. Era o adi·
vitale limilatl, dlsclplinalâ. o gimnastică minlalâ r�marca bilă.
Doui partide in cursul dimiMjii, doui după-amiaza, mi achilatn
IISII�I de ac�st sol le eurcitii fără prea multă cheltuiali de energie.
Jocul imi tinta loc de ocupatie normala şi dacă g reşeam , dacă ezitam
in cursul vreunei partide. tratatul era acnlo. prezent ca si mi ajute.
Aclivitatu aceasta imi lu�ese salvatoare. pe nt ru cii nu Intram eu
insumi In foc. Imi �ra Indiferent dacă victoria avea să fie d� partea
negrulul şi nu a albului, a s ta era treaba lui Alehht sau a lui BogG•
llultov. care-şi dlsputau onoarea de a fi cam pioni. Iar pl âcP rea pe
c are n incercam era aceea a spectatorului, a cunn9dlorului care
apreciad peripetiile partidd şi frumusete• el. Din clipa In care in·
,·ercam si joc cu mine insumi. am inceput, fiAră si•ml dau seama,
d mi desUd pe mine insumi. Eram negrul şi luptam impotriva allttr
lui, care eram lot eu, şi fiecart din ti voia să ciş tljle. MA l recu c111
cald rlndlndu-ml ce a v eam si lac cind urma si joc ca albul atunci
cind )�am cu netrul. Unul din cel doi ad versar i care se aflau· MI
11ersoan a mea triumfa şi se enerva in acelaşf timp cind cellilalt sl·
v lrşea vreo r reşe a li .
Toate acestea par lipsite de sens şi chiar aşa ar fi daci ar H
.fost vorba 'de un om n or m a l. triilncl in conditii nctrmale. Ce poveste
de necrezut ar fi o schizofrenie provocati In telul acesta. ce dedu­
blare de neconceput a per so na l l t ăll i l Dar nu ui111 ci am fost s1111 u l�
cu vlolenlil d in cadrul m�u obişnuit, d era nt un prizonier nevinovat.
chinuit ·de luni Intrec! de slnrurilale, un om in care se acunuilue
furia. flrl c:a si Şi-fJ poatil desclirca asupra nhnănul. Avind tn vedf'rr
d · · nu se of erea nici o alti dl sl racfle , ln a fan acestui Joc abs11rd
tu m ine Insumi, ura şi dorinta mea de rizbunare se canallzari ct�
furie In aceasti directie. In mine tra un om care voia si-şi attere
drepturile, dar nu p11tea si se lere •ectt d� celăhdl "' cu car� Jutam·;
astfel: partidele aculea itnl pritvocau o Irit a re a proape maniacall.
La inceput mal eram capabil slî joc calnt, făceam cite- o pauzii inlf'f'
flartlde c a d mi mal destind. Dar nu lrecu mult. şi nervii mei lrlhttl
nu-mi mal dăduri n ic i un răgaz. Abl11 te rmi n am de Jucat cu alhul.
ci nerrul se ridica i naintea mea. frem alind. Abi a sfirşeam o partidă ,
el o jumăta te din mine insumi lncep�a si n provnace pe cealalll,
c ă ci aveam totdeauna I n mine un lnvln� ca re-şi c�ru revanşa.
N-aş pu tea spune nici măcar aprndtnallv cite partide a m juc11t
in felul ace<.ta. In riiticlrea m�a nepnlolili - poate n mie, poate
mal multe. Eram posedat şi nu puteam opune nici o lmpntrivlrt;
toati dua nu·ml umbla prin tnlnte decit m � t $1 rocadi, uu vedeaua
dec:il pioni. tu re, rerl Ji ntbunl. lnt ru g a -m i fiinfii, toatl sen�lbitila·
te-a mea se conc:entran uupra ciisut�or unti ltnaglnare mese de tab,

16
 Rucurla pe tare o incercam in timpul jocului se prucl.imllast Intr-o
durinfă violenlli, dorinta intr-o con�trinf(ere, o ma nl t , o lurl� frc•ne•
fil'ii, ur<e· mi totropC'il zilele �i nopfllt.. Nu mii 11111i gindum cl�cit 1•
o;.h, la problernt de ş11h, la H1Utarta pieselor. Adesta, lrtzindu-n�;t
u 1 lrunlu sciUdatii-n sudoare, imi dădeam §eama el juca,rm pinA
şi-n s .-..n n. [)acii vistlt.-mi r.r•m populaft CII oameni, ace�lia se 1ni�cau
in chip de tură, de cal, de llt.blin.
l.a interoraloriu, miniu mi-ua confuză. Am lmpre,ia el m-am
tlprhnat destul de o)bscur ultimele dăfi cind am lost cltetnat, dcl
fudt'cătoril schimb41n intre el priviri uimite. De lapt, In timp ce el
i�l lliceau anchtta şi dcliberările. �u nu llfleptant, sub imperiul pali•
mei Olţole avide, dec it n•omentu! cind anam 5ă fiu condus in camerii
ca siî-ml rt.illu jocul. jo.:ul ""bunesc. O pltrlidă, apoi incă una 1 Orice
intruupert mă �linjenta, pinil şi :oftrtul de oră f'ind gardianul mii·
tura prin Cillntriî. pinii şi cele douii tninute carr.-1 trebuiau c, si-mi
aducii uuncarta. Adesea mincarea rămi uea ueatlnsi plni seua In
c:a�lronul el. caci ;�itam •i miniriC. Mi ardu o sete in<�riîlmintil·
1Nre, provocată de jocul a•·esta febril ş i dt nesllrşltde reilecfil. &·
Iram sticla tlinlr-o dală şl·l implon•m � r a r d i.J n sii-4111 aducii apoi ,
dar, o clipi n1.1i tirziu, lfllfoll 1ni-era Iar uscali.
In slirşlt, tulburarea mea ajunse la un asemenea rrad, inCit nu
mal puteam rărnine pe scaun nici o cllpii. Nu făceam nimic altceva
deeit sil joe 1oatli ziua, mhurind camrra firi Incetare, tot mal
repede, cu un pas mereu mai friiblt, pe mhuri ce se apropia stir·
1itul partidei. Pa�innea tie a cişlil(a, de a lnvinre. •e a •1 invlnae
� mine insumi devenea, incetul ca incetul, un fel de lttrlt: trt�mu•
r�un de nerăbdare. căci unul din cel doi adversari pe care Il intru­
cblpam era totdeauna prea lent pentru porta celuilalt. Se hlrtulnu
ti. oricit de ridicol fi s·ar pl rea. tnl a t i la m ;e mine ln111Rtl - cn1al
repede, mal repedt, hal oclatb - cinti rlsrunsul te Iba a t tt pfa l.
A�tiizl ştiu, deslrur, Ci acea atare de spirit era patololflcl. Nu-l
1isesc alti denuanlre decit aceea de •lnloxlţafle cu jocul •• şah»,
tare nu existi Inel In vocabularul medical. Monomanla aceasta allrsl
rrin a-mi otrăvi şi t r upu l , şi sufletul. Sliblsern. somnul imi era
arltat. mereu intrerupt. Mă trezeam cu rleoapele trele ca plumbul,
Incit de abia le puteam deschide. Eram atit de sliiblt, miinile imi tre•
murau In aşa ho�� l , incit ca să duc la buze un pahar trebuia si tac
.111n mare efort. Dar cum Incepeam o parlidă, n forfi slilballd 111 ă
&�alv�&nlza. Eram intr-un continuu du-te-vino. cu pumnii strînşi, şi au·
aum adesea, ca printr-o ceafă cu lucirl roşiatice, propria-mi voce
totrltrlntlu-ml, pe nn ton riifuşlt, rău : .. Şah b sau .. Mal b.
N-aş putea 5l·fl spun cum s-a produs criza. Ştiu numai d.
i11tr-o dlmlncafă m-am trezit ati fel decit •e olllccl. Corpul mi s-e
r.libera�e parci de mine insumi, se lăfăla. intins alene. într-un con•
tort fo_a rte plăcut. O obostală mare. sinăloasll. pe care n-o mal in­
tercasem de luni de zile, imi inrreuna pleoarele, dlntlu·ml un atit de
Intens stntln�ent de buniistare, incit 11u puiul si m ă lledd să deschid
llwetliat ochlt. Timp de citeva minute 1un rămn aoa. llucurindu-mi de

17.
moi..Mia. ntea• de. cildttra . P!'iedlli,.. IU.-o.. tiaM&Ii. ve�uL .DMCiaii
mi se. păru . ci. av4 voc:l t a . spa icl e · .-u.. voci . OAKIItf(t, calde şi. vii.
cale rost.rau cu;vlnfe: llaişUte, şi IUPfi p�f� i111&1riDa .. ll1litl&alea. dM<L eu.
care ll!ou.&is�m . de. lanl . de. zile decit asprde �� , rdelţ ·. c u;vin ie aJe
judeciltod!M. md. c VIsul l» . - ÎUIη spuaei. c VIse&U N u . CUI&Ya. sa
detchial ochii; 1 P.reluc•-tt vi•ul.. mai . btne dccU si.. ve:&! iuăfl.
c amera aceea blestematA, scaunul. lalloarul.. m&H. M �eul dtien
al tapet lllu l . Viseai - viscui . ru.ai . dep.utc.-.
Oa1 . curiezituca f• mai puternica. Incet. cu . pruden&l. deschisei
ocbil,. O J Mhllm i�M·: mă afla• iDtr-o. altă camera.. o came r A mal
mare , dacil cea de hotel. Lumiaa iotra .. liberi · pri11tr-o f�r.eastră firi
.: raUl... O lac ol o . de eaa ved.e:un copa.ci, co paci verzi. adllnd In vint. şi
n 11 sinistrul meu zid, Camera eN zu er ii ll i li · in a III strălucl\or, albii
era. şi cu.vertuJa care mă uoperea. - da, Intr-adevăr. mă aflam ili.­
t r-��a a l t pa1, ua pal pe cuc IUI�I c.uaoşkam. Nu era. vis, voci ome•
nCftl vBrbuu încetişor In spatele, meu. Pesemne cii descoperirea mi
tulllurase p ute rnic. �ci p,atll se IIJCO�arâ nuroaideclL O femeie \'e•
nea spre miDe. cu roenul utor. o· lemele cu o. bas m a albă P.e cap -
o IAiirmierl. Ml lnliORJ. incintat : nu mai. vAzusem de uP an . intre2 .
o feme ie. Probabil el P'iveam. aceasll . Rrajloasă aparitie cu ochii
utaziaU şi . auAtort; cAci lalirmiera. iR'li spu�e.: eSt a i llnlşJil ! Fou­
te· lkaitUt Il>. ��� ascellaUI de4:it !>Unetul vocii - nu era oa re I!Cl'ea
a u• l . crealurl omeneşti ? Mai cxlsla11. deci oameni pe pjiroinl ca re
nu. era11 judecători. cilll , exista, o, minune. femeia ace:u t a cu elas
dwlu şi ald. a pro ape d&Jios. Ţl n t u ia m cu ochii gura aceea care-mi
\'orbise . cu. b11nitate. căci aPUI a c esta infernal mii. făcuse să uit ca
In tre oa•eoi mal poate exista buaiUate. Imi ZiRJbi - da. ea zimbea,
mal ui s ta u deci pe l um ea 11sta. . oameni care z i m beau . Apoi duse un
deiel la baze şi se ladepărtă fără zgo1uoL
Cwa aş Il putut 5-o. ascult 1 Dhnpolrivl. fiicui e f o r t u ri desperate
n si mi aşez. pe. pa&, ca s..o unnlreu . cu pri viru, pentru a mal
conktnpla IIICI· o. dati. aceaată. enaturi mlraculouă şi bl oe11 o l toa re.
VGiul ii. mi. a}tl& cu . miinii&. dar n.u . re��tCam . Cea dreapJI dbpii­
,_ In. . intrealma ill&r-ua fe l dt p�t man. alb. pe .. cit . se părea. :
u• paasanvnL La i ACeput , m-.am uitat . la. el mirat din cale alari,
apoi. in�lesd · lacetld cu i11cetul unde ml . afiUJ şi iocepul si. mă. ll,ln·
deac la ceea . ce u fl p.JIIut sl mi se. H inli�laL flrli tndo'-11 cil
faM5ent• rlnit sau. po&fc. . mă. rialsem eu s lni" r la, mi ai. Acum mi
aflam la: spital.
D�W·aadul venJ dodorul.; era ua om bătri R. . foarte simpatic.
Numele meu na.•l · e ra necunoscut ti . vorlll cu . a tita respect de unchiul
meu . doctoru l tmpJratulul. I nci t tml dldui lme41at sea ma că tinea
la miu. la. cursul convorbirii Imi pute tol felul de i&lreblrl, di.ntre
cara- uaa.. la.tre . altele. llll. surpri•e. ml . latr.ebe d.aci. . nu eram cumva
�uate�ciaa au chlmtsl l·ant s pus . el nu..
- . Cucia&,. �����m�u cl . el. Rost.eai f01.111 11k aUt de· s1rull tn. cleUrul
--llle - c,,. c.•. Nl���enl lUI i nfdea� •Unile.
U .lake�W. ce nal se. laHtnpJ.a.se• . Ua zimbet c l utlat ll l laffwl pe. tMize.
 Nfrnft rrn. & crf%1 .telenti � MtYI; ŞI adlugl lnceHşor,
tlupi c� ar� o prtvlte drcurmpectA m Juru l lui : Lesne de Inteles,
de- altfel. Te- aftaf acofo ele la fS martie, nu-l aşa 'J
f"lcui �ennr lhr ca p d da.
- Nlmft surprmzitor cu m etoda asta, mc'"nll el. Nu eşti ctl
lfntlt Bar tt-al nfd o ll'"iJi. Dupl· cum Imi- stnc ura se aceste cu vinte
fl dnpl cum mi prina·, i'nfelnei ci era m pe mfint bune.
Douil zftt m11l tfrztu. excelmtul doctor Imi povesti" deschis ce
mi· w lnHmplase. Gudfanul mă auzise răcnind· in camera mea· ,1 c�­
Nse ht iMe"ut cit Intrase dneva ca· care mă �am. .,., mei n u
a pucaw blnt' s i s e arate' h t "' ă c-.1 m• a m şi · uuncat asupra· l u i scn­
ffnd !rişte !ltrt,ratr nlbatlte : .. ttat da•te� tltiilosule, laşult' 1•. Jnr�­
c:asem tl..f a puc de git cu atlta imprt\mz:ltate Incit trebui si strige
·lfupil ajutor. rn t împ ce mrm dus la cfocmr, reuşii si mA eliberez ,1.
pnnlli unei f't!trH· fftnettee. m•am aruncat in �reastra de pe coridor.
Am spart reamuf· rt m-am riinR adinc la mltfi - uite. c fcat rfcr a se
ma l Yedt Ind ff azi. Eram cuprins ft un lei de �ItrA ceretma l il cind
am lu�St transportat la spital, dar in scurtli vreme mi-am revenit
complet In slmffrt.
- Delip, n-am si l e cnmunfc dornn lfar llora el te slmtt n.al
bine; a41ttjfl eK u lapul meu cu vecn Klzutl: ar ft In stare s-o la
de la capAt. Bizuie-te pe mine, am si fac cum e mal bine ca al te
St!Ot bUIIIII Clfl'afl.
Ne· ştiu � raport a p utut f�tc:e ciilliiCir mei acest pretfos prieten.
Fapt ute el obf1ntt C�t'8 ce voi a : sii mii ellb�en. Poate . el m-a dat
ch".ept tftosponsabll, pont� că persoll1tll mea nu mal prezenta nici un
ln ftJ'es pentru 6estar.o. ckf flltler OCtfPae· Cehosfr;yacfa. tf sltuafia
din At1!1tri11 ertl pentnr el Rchldatt. MI anpJam 1n sctls sl-mf piri·
sesc patrht ht rincrsprHece rfte. Iar aceste tlndsprezece zllr furii
a t it de pllnr de formall tilf lle necesare · astht unei di11torll In sh'iH·
nltate - Mrttr mfllbtre. � pollfk, paşaport, vlzl. certlftcat mediul
-, iMif ltll·ftll ' mat rlmne Yreme sl nfl tfnclese ta treciit. Se tare.
4e- altfel, cii tn erelerut Jtostm nl!ftl nft� mlsterloaae forte reaula­
toan; ctire· iftdltpll�ad {rpontan ceea ce ar putea sil-I dlu�tze su­
tlletllhd, ckl ori de el� orf Incercam sll' mii· rlndesc: Ja perioa'da pc·
t recu t i in captivitate, memoria mi trăda. Abia multe sllptllmlai nial
ftnfu, c i nd mi aflam pe pc:�botul acesta, putul I n sflrşit si tJIIC
In· reYI�tl· eftftilnenteJe petreeute.
Acum infeleti de ce m-am purtat atit 4'e nuuvllncios cu. prl t·
ttnH lhlmftale. MI plimbam fa tnthnplare prin fumoar, ciad l-&�JJ
vlzut pe dmnnK acela a şezfndu-se la o masi de şah; m ira rea ti. spai­
ma mă tlntuiră l oculu i . Uitasem complet că se po a te Juca f;lh. In fat a
unei mese de ph palpnhlle. cu piese palpabile. ultn 5em ci e un Joc
in ure douk persoane cu totul strir� se Instaleaza ID carna li oue
una In fata celeilalte.
Jntr-adevlr mi-au trebuit citeva ..rnule ca al�ml amill luc d
jucltorll pe care-I ve�am acolo J!Wiu acelatl � ca. " mlae, 1• ce­
bifa mea, clnlt ati străclulam din răsputeri si joc cu mine Insumi.

29
Cilr�l� cu car� mi obişnuisem in p�rloada ac��• de eurcitil sălba·
tic� nu erau, prin urmare, d�cit simbolurile acestor piese de os. Sur·
11riza pe car� o incercarn vazind că mişcarea pieselor pe masa de
şah corespundea celei fâcute de pionii mei imaginari se asemăna.
fără îndoială, cu ac��• a astronomului car� a d�termlnat �xist�nJa
un�l plan�l� prin mijlocir�a unor calcul� savant� şi car� v�d� d�o­
dată mat�rlallzindu·s� planeta ac�asta p� c�r sub forma un�i stele
�olriiluciiG&re. H ipnotizat, fiutn masa de şah pe care contemplam dia­
gramele mele concretizate de un cal. de o tură, de un rere. o regin4
şi de pioni veritabili. Pentru a intelege mai bine pozitiile respective
ale adversarilor, m·am văzut silit să lranspun lumea abstractă a
cifrelor mele in aneea a pieselor care erau mutate sub ochii mei. In·
cetul cu inc�tul, curiozitatea mă cuprinse. Uitind de orice polilf'f�.
am Intervenit in jocul dumneavoastră. Eroarea pe care era �ra ta s-u
comită prietenul dumitale m·a atins de parcă aş fi fost săgetat in
inimi. Cu un gest instinctiv, fără si mi gindesc. l-am retinut aşa
cum retil un copil care se apleacă peste o balustradă. Abia mai tir­
ziu mi-am dat seama cit de grosolan şi de nuuviincios m·am purtat".
MI grăbii să·l asigur pe domnul B. spunindu·i că ne felicitan1
pentru haz:anlul care ne permisese să·i facem cunoştintii şi adăueai
eli din partea mea eram de douii ori nerăbdător să asist la partida
fixată pe a doua zi, după ce-i ascultasem povestirea. Păru neliniştit .
.,Nu. să nu vă faceti iluzii. Pentru mine nu se pune altii proble­
mă decit si mă pun la inc,.rcare ... da, aş vrea aş vrea să ştiu dacâ
••.

sint in stare să joc o partidă de şah obişnuită, pe o masă de şah

adevărata, cu pies� adevărate. Cu un adversar in carn� şi oas� ... căci
inci nu m-aru lămurit asupra acestui lucru. Cele o sută, o mie de
partide jucate erau oare reglementare ? Sau n�e era decit un joc df'
\lis, ca atunci cind al febril. un vis fantastic, i11 care sari p�l�
jaloane indispensabile realitatii ?
Sper că nu-mi pr�tlndetl sil mi mbor. cu un campion mondial f'
să-I scot din luptil. Singurul lucru care mi interf'suzli este 5i tlhc ,
o dati p�ntnr toldeauna, dacă jucam cu adevărat şah In camera mea
de hotel sau dacă innebunisem. Intr-un wvint, daci erarn de o part.e
sau de alta a zonei prhnejdjoase. In ce mi prlnşte este slnrurul
scop al ac:estel partide".
In clipa aceea, gongul ne chema la cină. Convorbirea noa �tra
flnus� aproape doui ore, căci, in cele de mal sus, am scurtat muit ·

pove�tlrea domnului 8.
l-am multumit cllduros şi mi-am luat rimlls bun de la el. Nu
piirlslsent inci puntea, cind alergi după mine şi adaugi, cu alila
nervozitate Incit se bilbiia :
.,lncă o vorbă. N-aş vr�a !li par pentru a doua oara nepoliticos :
vrei să-fi pnevil prietenii ci n-am să joc decit o o;lngurii partidâ �
Va 11 incheierea unei intimplări trecute... o concluzie deflnitlvil, şi
nu un inceput... Nu doresc să fiu cuprins iar de această pasiune
fnneticli, de ac�astă furie de a j'uca, la care nu mii iinduc decit
cutfemurittdu-mi... de altfel, · doctorul tn-a prevenit... m-a prevenit
a nume : un om care �& fost atin� de o manie poate ddea iar bolnav,
chiar dacă e cu totul vindecat ... Mai bine să nu rn1i apropii de o masa
de şah, cind am fost intollicat in halul in care am fost... l ntelefl l,
11m si joc o unică partidl ca să l impezesc problema care mi inte­
resează, şi cu asta basta."

A doua zi, la ora trei fill, ne şi aflam in fumoar. Veniseră $1 dui

ofi(eri de pc bord, amatori de şah, după ce obJinuseră o permisle spe·
ciall ca să asiste la partidă. De data asta. .Czentovlc nu se lăsl! aŞ·
teptat ş i incepu o l>arlidl memorabilă, in care obsc urul meu compa·
trlot avea să se lupte cu ilustrul campion. Regret că s-a desfăşurat
. i n fala unor spectatori atit de Incompetent i şi că s·a pierdut pentru
an·alele jocului de şah aşa cum s-au pierdut pentru istoria muzicii
improvizatiile lui Beethowen la pian. l rn:ercariim, ce-l drept, si recon·
stituim in memorie partida, dar fără nici un rezultat. Jucătoril ne-;w
i nteresat in mal mare mlsură decit jocul, ale cărui peripelii nu n i 1�
mai aminteam. Contrastul spiritual dintre cei doi parteneri devenea
tot mai accentuat In atitudinile pe care le luau in cursul partidei.
Ţeapăn şi tipicar, nemişcat ca un buştean, Czentovic nu pierdea din
ochi masa de şah. A gindi i n semna pentru el un efort fizic care-I
cerea o concentrare a i ntregului trup. Domnul 8., dimpotrivă, era cu
totul liber şi degajat in mişclrl. Diletant in cel mal hun sens al
cuvintului, el vedea în joc doar plăcerea pe care 1-o flcea : intre
mlşdri ne dădea cu dezinvoltură explicatii, işl aprindea cite o tlgarii
cu mina sigură şi nu privea masa de şah decit un minut inainte de
a juca. Avea necontenit aerul d prevăzuse dinai nte intenţiile ad­
versarului.
La inceput totul decurse destul de repede. De abia la a şaptea
sau la a opta mltcare, lupta păru că se schifează conform unul anu·
mit p lan. Cztntovlc se elndea mal Indelung, şi dupA acest semn tn·
teleserăm el lupta era înverşunată. Ca să llu drept, trebuie si măr·
'furlsesc el pe noi, ceilalti, partida mal curind ne decepflona. Cu cit
piesele alcituiau pe masa d e şah arabescuri mal stranii, cu ati t pă·
'trundeam mal putin sensul lor ascuns. Nu intelegeam nici Intentiile
celor doi adversari, nici cine era avantaja!. N u vedeam decit ei·şl lle­
'plasau piesele ca nişte ·generali care fac si i nainteze trupele peniru a
incerca să tale o breşă i n liniile inamice. Dar felurile strategice ale
acestor mişcări depăşeau capacitatea noastrli de a i ntelere, cii d jttd·
forl atit de tari ca cel din fata noastră îşi calculau mişcările dinainte.
La neştilnta noastră se adăuga incetul cu Incetul · oboseala, pro·
vocatl mai ales de interminabllele minute de gindire ce-l erau ne·
cesare lui Czentovic. Incetineala ace�tuia il scotea vizibil di n sărite
pe compafrlotul meu. Observam neliniştit ci nu-şi mal giîsea locul pe
.scaun. Aprindea nervo� (igară după tigari sau lua note la repezeală.
Incepu să comande sticle cu apă minerală, pe care le dădea pe rrit.
Era limpede că-şi calcula mişcările de o sută de ori mal repede decit
Czentnvic. Cind acesta din urmă se hotăra, in sfîrşit, după ce se ein·
dlse şi se rlzgindlse. să mute n piesă cu mina sa greoaie, eroul nostr u

3 11
zin!Ma, cu aerul cuiva e&N-ar fi pRvhut jle '*llt mawevra, '' ·-rla­
pandea ·pe 'loc. Creierul ht l11cra 'ltit ile rwpede, lne1t •pesemne d pre­
vedea itlnalnte to.te şansele p a�n8u lul ·du. ŞI cu eft CHat�JY.ic se
hotăra mal anevoie, cu atlt neriiMiarea cefuUaft '9e ficea tet ·mai &fiii­
filă. In timp ce aştepta astfel, pe bunle lui se httlpirea o •expresie 1k
contrarleWe aproape .ostilă.
.Dar Caento.vic RU se Usa defel impresionat de aUta .lu.cru. Pe mă­
sură ce piesele se rireau pe masa .de şah, el cădea şi !DU mu lt pe vin­
du ri. posomorit şi tlcut. Plnă la cea de-a patruzeci şi doua mişcare,
partida durase două cea111 rl şi trei sferturi, iar noi o u rmărea m cu o
p riYlre nlucl de oboseală .
Uaul din cei doi ofiteri plecase. iar celălalt c itea o carte şi arunca
cîte-o privire asupra mesei de şah doar atunci cind unul SIW celălalt
pa r teaer juca. Deodată - era rindul lui Czentovlc ...:. se produse ceva
neaşte!)ta t . Campionul apucase calul ca ai-I mişte. şi domnul 8., vă­
zindu-1 ce face, se ghemui ca o pl sid rata să .sarl1. I ncepu să t remure
din tot corpul, mută regina cu un re.st sigur şi st rigă triuniUtor : " S-a
t e rmin at 1 Am I nche ia t socotelile !". Se aru nc ă inapoi, îşi incruclşă bra­
tele pe piept şi se uită sfidător la C z en tov lc cu ochii in care p j Jpi i a o
lucire fie rbkl t e.
Ne aplecarlm toti asu pr� mesei de şah ca sli urmărim mane v ra
aceasta anuntată pe un ton .at i t ele tr i u mfă tor. La . p rima privire nu se
vedea n i m ic ameninţător. Txclarnatia p riet e nn l u J nostru se ra porta pe­
!'emne la o dezvoltare ul t eri oară a s it ua f le i . dezvoltare pe care noi, di­
letanli mărginili, n-aveam cum s-o prevedem. Czento\•ic fu singurul
care nu. făcuse nici o mişca re cind vorbise partenerul său. l ş i păstrase
calmul de parcă nici nu . au zi se. Nu se ,intimpla n i m i c. In liniştea de­
plină din salii ră10una tlc-tacul ceasului pus pe masă ca să m ă so a r e
intervalul intre două mişclri. Se scurseră �rei minute, apoi şapte, opt,
Czentovic nu .ae mltc:a, dar ni se păru cii , din p ric ina efortului pe
c:are.l .făcea, niWle i se dllataseră şi mal mult.
A�teptarea era din .ce In ce .mal .lnsuportabllă pentru noi, c a şi
pentr.u do mnul 8., cue se ridici .dlntr-o slr.Uurl ,şi Incepu si st rlbat.l
fumoarut tie la un upăt &a altul , la inceput incet, apoi din ce in ce
mai ·.r�;pede. Toti ()cbil er.au indreptati cu m ira re asupra llii, iar eu
erern ex trem de neliniştit. Tocmai Imi .dădusem seama ci, in eluda
enervărl i sale, măsu ra mereu aceeaşi portiune de loc: ai li zis ci o
stavilA · invlzlblli î l oprea in mijlocul camerei ti-I obliga si se în­
toarcă. -M-au tre cut fiorii cind am i nteles că refăcea fări si vre.a
acelaşi număr de paşi ca in camera sa de hotel. Da, pesemne că in·
toemai a,a se ,pl)mbne luni i ntregi, ca o fiari in cuşcă, cu miinil e
crlspate şi umerii aplec:afi, in timp ce in privirea sa fixii şi febrilă �e
a prindea l ucirea .roşi e . a nebuniei. In clipa aceea mal avea inci toată
prez:erqa de spirit, clei se intorcea din cind in cînd ner3:bdător sp re
masi, ,.pentru a ved ea dacă Czentovic se decisese.
Nouă, ze.ce minute se scur&eti astfel. Se intlmplă apoi ceva ·Ja
car.e nimeni nu se B.Jh:pta. Cuntovic .îşi ridici incet mina lui greoaîe.
fiecare aştepta neUriişllt si vadi ce avea el să facă.

(Continuare în numdrul oiitor)