JV·AN ANTONOVfCJ.

EFAEMOV

NEBULOASA DIN
ANDROMEDA

Roman de anticipatie

Co'lecUa .Povestiri $fiintitic::o-fantastic::e·

62
 Traducerea din limba rusl de :
TATIANA B E R I N DE şi ADRIAN ROGOZ
Controlul ştiintific de :
ION MINZATU

Coperta-duen: D. A N D REI
 REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Caldtorind prin spaţiile cosmice, aproape ,u lliteza luminii, astro­

nava ,.Tantra" se Intoarce spre Pdmlnt dintr-o misiune primitd din
parteo Consiliului astronautic, in numele Marelui Cerc (care repre­
zenta un sistem de comunicaţii intre diferitele lumi locuite din Galaxia
nuastrd).
1 n acest timp, pe Pamint, Dar Veter, directorul staţiunilor exte­
rioare ale Marelui Cerc. lşi predd serviciul - noului director, afri­
canul Mwen Mas. Are loc ultima transmisiune dirijatd de Veter: la
sfîrşitul acesteia, sint recepţionate imagini venite de pe epsilon-Tucana.
o stea aflatt'J la o depdrtare de 300 ani-fumind Slnt chipuri de biir­
baţi şi femei, foarte asemdndtori oamenilor, dar de o frumuseţe de­
săvirşitd. Mwen Mas se simte fermecat şi tulb11rat de una dintre aceste
femei.
La ţărmul mdri1, se lntiltlesc Dar Veter, Veda Kong, o cunoscutii
specialistd in istorie, Ac:a Eigoro, principala ei ajutoare, psihiatra
Evda Nal, Mwen Mas, prietenul sdll: fizicianul Ren Boz, pictorul
1\art San şi Ciara Nandi, o fald excepţional de frumoasd, ce-i seruea
clrept model Ava descoperd tn fundul mării uriaşa statuie a unui cal.
Mwen Mas şi Ren Boz se sfdtuiesc cu Dar Veter cu privire la expe­
rimentarea ideii lor de a infringe strinsoarea implacabild a Timpului.
Veter recunoaşte mdre(ia acestei idei, dar işi avertizeazd prietenii de
teribilele prittteidii care-i ameninţă.
1n mersul ei, ,.Tantra• este atrasd de o uriaşd stea de fier şi
coboard pe o planetd a acesteia, unde sint descoperite alte doud as/ro­
nave: una terestrd ,.V ela" şi una newnoscutd, de forma unui disc­
spiraUJ. După ce-Şi dau seama cd echipajul .. Velei" fusese nimicit de
un soi de strsnii ,.meduze•, membrii expediţiei ,.Tantra• lncearcă sa
pătrundă in spirala-disc. 1n · aceastd Intreprindere, astronauigatoarea
Niza este grav rdnită. 1n cele din 11tmd, datoritd conducerii pricepute
a lui Erg Noor, ..Tantra• izbuteşte sd scape de sub colosala atracţie
a Stelei de fier şi să oornească din nou spre sistemul nostru solar.

(Urmare din Nr. 61)

In cele din urmă, sosi şi clipa pe care o aşteptaseră cu atita ne­

răbdare lngrld Dltra, Key Beer. ca. de a!Hel, toti membrii expeditie!.
,.Tantra" Incepuse să l ncetinească viteza zborului. Se apropia de sta­
ţiunea cosmonavelor de pe Trlton. Acum, o asemenea vltezl nu mal
era necesară : de alei, de pe acest satelit al lui Neptun, zburtnd cu

3
 9()0.000.000 km pe oră •, "Tantra" putea ajunge pe Pămîn t In mal
JIU(in de cinci ore. In schimb, accelerarea la pornire a astronavei ar fi
necesitat atîta timp, incit acea�ta ar fi trecut de Soare şi J-ar fi depăşit
cu o distanfă uriaşă. '
Pentru a nu se irosi pretiosul anamezon şi pentru ca navete să nu
fie ingreunate cu utilaj prea voluminos, zborurile in interiorul siste­
mului planetar erau efectuate cu planetonave, !onice şi fotonice. cu o
viteză care nu întrecea 800.000 km pe oră pentru planetele in­
ferioare şi 3.000.000 km pe ori pentru planetele exterioare. In ace�t
caz: pentru a efectua drumul de la Neptun plnă la Pămînt. era nevoie
de două luni.
Triton e&le 11n sa-telit foarte n�are, cu �imeftsluni puţin inferioare
acelora ale uriaşilor sateliti 3 şi 4 ai lui Jupiter - Ganlmed şi Callisto
- sau ai planetei Merc.ur. De asemenea posNă e atmoslerii. rară, for­
lllată 111al .cu �ami llil1 awt şi bioxid ele earboll.
Erw Naor conduse astfel astronava ca să coboare pe loc11l te -f
fusese indicat, ceva taal iaco!o .de marile cupole ale clidirii co�o­
dromului polar al satelitului. Pe o treaptă a platoului străluceau feres­
kele saaatorialul de carantinâ. Călătorii urmau să riinrină acolo
timp tie cinci slpti.rnî�i. coml!le-t izolaţi de cenalti oameni. In vre­
ft1ea a«a_sta. 111edic:i kcuMfi le vt>r.Uica•: c11 grijă trupurile U1 atre
ar li putut să !le cutbăreao;că agenţii necunn�cafi ai amei boli lnfu·­
tioase. Primejdia era mitlt pre.a •are ca să fie ignorati! De aceea,
toti c ei care ajungeau pe aftf' planete. chiar şi pe cele ne'ocuite.
erau supuşi inevitabil acestri 11roreduri. oricit de m•lt ar fi durat
timpul petrecut de ei pe astronavă. Interiorul act>steia era şi el c:er­
celat de savantii sanatoriului, ntai inaintt ca statiU11tl să elibereze
11utorizatia ck decolare i'D diTec!ia Pămîntului. Namai pe planetele
pe care omenirea lşi asiprase de mit acxt>sul, ca Venus. Marte $i
citiva asteroi.zi, carmthla se făcea dtiar in statiuaile locale inainte
de decolare.
C�sutrarea wn sanaklriu era cu mult mai uşor de indurat de­
rit aceea din astronavă. Aici aveau la disporitia lor labor atoar e
pentr11 s taiL săli de coarut. minunate băi con�biRate llfn �lfctrici­
tate. muz ică şi apă. plimbări zilnicle pe munt! şi prin imprejur.imHe
sl!natorilll&ui Îll sc:.afaiNire u'oaTe, a\leaa in stlrşit comunica1ia cu pla­
aeta l•r natati, �-1 dTt>pt ,.. totllleauna regulată. dar 41estm de
"'oară: pentru a tran.mr.ite de airi o oomunkare pe Pămînt nu aveau
Revoie decit de clnc:.i ore.
Sarcofagnl de silicol in care se af4a Niza fllsese tran5lJortat cn
toate precautiile Recesaft la suateria. fl'l Noor şi biologDI Eon fal
piriislrl .. Tantra" cei dm wmi. Păşeau uşo r, il• ciutla dispozitivelor
de k1gr�u11are pe care le illtbrăca-seri. spre a na face salturi nuştep­
tate din cauza fortei de gravitll(ie, redusă pe a�st satelit.
Puternicele lumini de balizaj din jurul cosmodromului se stinseră.
Triton ieşea acum pt' partea însorită a lui Neptun. In ciuda slabei
lumini cenuşii, răsfrintă de aceasti platleti. dist.mta de numai 350.000
km car� o despărfea de .. friton" făcea ca uriaşa-1 Ol!lindă sli îm­
prăştie klt.nerical şi si tloman�eă 111 J• tiA amurg tl.r, asemenea
amur�urllor dt orimăvarl iliw la11itudinfie mBTf ale Piimitrtului.
Şeful expedifjel fi WGioeuJ văzură aproqe in aceeaşi dipi o
mid navă oprită destul lle departe de 11ua·riea 'lateulul. Nu 1'9t:lt

• Adieă cu 250.000 km/sec:. (N.R.).

partea dl1ultdi umflati '' crestele da ed\mbr.u 1aalte ca. ta utro­
nan• .Paaftc:illd dupa botul extrem de ascuttt li după tuzdajnl iagu.!lt,
trebuia �ă fie o navă planetarA; sr deose&ea insă ş.l de linia cuno..
cută a acestora, căci la puvi avea un Inel �ros. far in partea superi­
oara o c.onst'ructfe lunl[i, In formi da fus.
- fnc.ă o navă aler In caranttnă ? intr e bi Eou. S�ll fi schlmb.-M
oar? Conslllur oblcelurlfe.w •
- Oe a ou trimite noi expediţii astrale Inainte de intoarce.tea
precedentdor "J il intrelfl aJncful Era Noor.
- Poate că este expecfttia trimisi. pe Neptun ? tacercl s1 abi·
ceasci bi o lo gul.
Străbătură un drum de 2 km ptnă 1� sanatorfu; sulrl pe o terasă
mare pardosită cu. bazaU roşu şi indteRtată spre sud. Acola, pe un
cer negt'u. mai viu d'ecit to a t e stelele, ardtz minusculul disc al Soa­
relui. foarte vizibil, dtn acele Jocurt pobre. Prin scatandtur cu auto­
if'lci�rire; cumpllhll ger d'e -r700 se percepea ca fri�tul obiŞmdt al
unei Ierni polare pămintene. Fulii mari de zăpadă din amoniac sau
bioxid' de carbon inghetat se cerneau prin atmo�fera nemlşcată..
Erg Noor şi Eon Tai priveau ca blpnotlzaţl căderea fuli,ilor, in·
tocmai aşa cum o fiicuseră odată strlimoş.il lor care locuiseră in. zona
1emprrată a P:imintului şi pen tru ca.rr nins oa rea insemna intotdea ­
una sfirşfhll ostenell!or plugaruwl. Zăpada aceasta neolilşnuUă le
ves�a şi lor sfirş itul ostenelllor şi al căli1oriel lor lilnlrl.
Răspunzînd unul imbold sullconşttent. biolo�rul lntinse mina şe­
fului upedipei.
- Perelfl'iDărllt noastre au luat sfîrşit, şi., multumiti dum itale�
am scăpat cu viati 1'
Erg Noer făcu un gest repezit. de negare - .
- Parcă a scăpat toată lumu ? Dar eu, datnrită eul. am scăpat
eu cn viafă ?·
Eort Tai nu·şf pierdu cump ătul.
- Sint convins că Nl z a va fi salvată 1 Medicii de aici vor să i n·
ceapă numaidecit tntamentul.
- Se ştie ce are ?
- Deocamdati nu. Este clar însă· ci: N lz a a fost rlpasl de un fel.
de c urent ca� se condenseazA în centTii nenoşl ai sistemelor autono ­
me. A înţelege cum poate fi anihilati- ac:ţiunea inexpfh:afril de per­
s\9ten� a arestlli cur� in�amn§ a o "llirroeca pe boh1a"lla noas1rlî.
Azi no i �im cum· funcf'ionead complexul mecanism al pa r a ll ziifor
psihice- rnistente; care atftea ve aeuri fllli�M'ă considerate îm:urablle.
De data aceasta. a:ve111 de-a faGr car ceva sinrifar, provocat i'nsă dr.
un agent f'Mem. Dtrpă ce prizunierii mei· vor fi fost supuşi experien•
felor de rigoar-e. indiferent de fap1ul daci mii sirat sau nu in vlată,
atunci•.. şi braţul meu va putr.& din nou· să se mişte·!
IJn sentiment viu de ruşine il făcu pe şeful expeditie! să se in·
c runte. Jn durerea lui uit�e cit de mult făcuse pentru el l!on Tai.
Strinsc· min a. blologuhti. IA I'!SRII aee-st'a străvechi de solidaritate
,·irllă, işi gi-si expresia simpatia reciprocă a celor doi savantf.
- Crezi că· organele uclgătn a r e sint de a celaşi Jet· la meduzele
c;ste n-egre şi la�. oroarea aceea in formă de cruce? întrebă Erg Noor.
- Nu mă indoiesc. Drept dovadă avem bratul meu, răspunse
Eon Tai.. Nivelul unei organizatii biologice depinde de energia pri·
mitil d'e la· astre. In cazul' nostru; energia rro,•ine de la o s�a apar­
finiJICt clasei spectrale T şf "� irt ese-nta el' tennlcă şi electrici, căci

5
 astru! este foarte apropiat de planetă. Adaptarea la viaţă a fiinfelor
celor negre s·a exprimat printr-o acumulare şi o modificare a ener·
giei electrice. Sint, fli.ră doar şi poate, nişte fiinte rapace. Cine sint
victimele lor, aceasta deocamdată n-o ştim.
- Dar iti mai aminteşti ce am pălit cu toţii in clipa cind Niza...
- Asta·i altă problemă. M-am gindit mult la acest lucru. O
dată cu apariţia inspăimintătoartJ..c ruci, cred că a fost emis un şuvoi
de u ltrasu nete de o putere nev m similă, care au făcut �ă ne pier·
dem cunoştinţa. In lume� aceea, pină �i sunetele sint intunecate. Su·
nelu! acela trebuia să fi fost insolit de un fel de hipnoză, de o putere
mal mare decit aceea a şerpilor noştri uriaşi, cum ar fi anaconda,
azi dispărută. lată ce ne-ar fi ucis, dlsigur, pe tofi de n-ar fi fost
Niza."
- Am o prietenă doctor in psihiatrie, Evda Nal, rosti gînditor
Erg Noor. A lucrat într·un timp pe lîngă Af N ut."
- Dacă acesta nu-l in clipa de fafă absorbit de vreo experienţă
complicată, are să ne vină negreşit in ajutor. Dacă laboratorul l u i
Grim Sar n·o v a scoate l a capăt, cred c ă u ltima speranţă n e este
in Af N ut.
Şeful upediţiel işi îndreptă privirile spre îndepărtatul Soare,
care lumina acum şi Pămîntul. Soarele, veşnica speranţă a omului,
chiar şi din anii vietii sale jalnice din epoca preistorică, in mijlocul
unei naturi necruţătoare 1 Soarele, întruchiparea puterii luminoase a
raţiunii care împrăştie intunericul şi arătările monstruoase ale nopţii 1
Şi in sufletul lui Erg N oor se aprinse scinteia vie a sperantei .
Directorul staţiunii de· pe Trlton veni la sanatoriu .să-I caute pe
Erg Noor. Pămîntul Il chema pe şeful upedlfiei, Iar aparitia direc­
torului in inciperile lntetzise ale carantinef insemna sflrş'lt"f lzoliril
lor şi posibilitatea ca "Tantra" sll-şf incheie călitqria. care· durue
13 ani. Şeful expedlţlel se intoarse curind şi mal grav decit de obicei.
- Plecăm chiar azi. Am fost rugat sll Iau cu min� şase inşi din
echipajul planeto-navei, care rămîne alei pentru valorificarea zăcii.
mintelor de minereu de pe Pl uton. Aceşti şde oameni au modificat
şi au reutilat o navl planetari obişnuită şi au efectuat pe bordul ei. o
performanţă extraordinar de curajoasă. 5-au scufundat în fundul In­
fernului, străbătind cele 7.000 km de atmosferă densă de metan din
jurul lui Uranus, fără a se teme de forta lui de gravitaţie sporitl,
de 15 ori m11i mare decit aceea a Pămintul u l. Au inconjurat pla­
neta in mijlocul vlforelor de zăpadă amoniacală, riscind cl ipă. de
clipă să se zdrobească i n intuneric de acele colosale ale bi&llidulul de
carbon solidilicat şi bli ndajul ca de oţel al gheţii - un blindaj gros.
de 3.000 km care îmbracă intreaga planetă. Au ştiut să găsească un
lor unde blindajul acesta de gheatli era mai putin gros şi unde la su­
prafata lui ieşeau munţi din ce in ce mai inalti. Pe unii dintre aceşti
munfl au fost descoperite urmele unor clădiri distruse aproape in i n­
tregime - mărturie a unei civilizatii de neinchipuită vechime. Da·
tele adunate de aceşti cercetători t rebuie, desigur, supuse verificării.
Avem totuşi de-a face cu o i spravi cu adevArat temerarli. Sînt mindru
că astronava noastră ii va duce pe a ceşti eroi pe Pămînt.
- Dar cum vine asta ? se miră Pur Hiss. Atunci triumfă vechea
teorie ?
- Care anume ?
- Că Soarele a fost la inceput o stea albastră din clasa A sau
chiar B. In perioada aceea, planetele interioare reprezentau nişte de-

6
şerturl arse, Iar cele ederioare serveau drept arenă pentru dezvol­
tarea vlefii şi chiar pentru apariţia unor fiinte cugetătoare şi a civi­
lizatiei.
- Se prea poate_.
- Dar aceasta-i contrazisă de edstenta atmosferelor dense şi a
invelişuf"ilor de api de pe Venus şi Plmlnt! exclami Pur Hiss.
- Contradicţia este mama adevArului, li rbpunse ca lm astrono·
mului Erg Nuor, recurgind la un proverb vechi. Dar e timpul să pre­
găiim ,.Tantra".
In curind astronava decolă uşor de pe Triton şi porni in goană,
descriind un arc gigantic. Un drum in linie dreaptă către Pămînt era
cu neputlntă : orice navă ar 11 mers la pieire sigură in zona largă a
meteorifilor şi a asteroizilor, fragmente ale unei planete care existase
cindva intre !\\arte şi Jupiter.
Erg Noor mărea viteza .,Tantrei". In loc să- I dud pe eroiclf săi
pasageri pe Plimint in cuvenitele 62 de zile, hotlrise, folosind puterea
co!osală a astronavei, să aJungă in 50 de on, doar cu un consum
minim de anamezon.
Emisiunea de pe Pămint străbătea spatiul pină la astronavă:
ao!'aneta noastră saluta victoria repurtată asupra stelei de fier şi a
Intunericului de pe inghefatul Uranus. Compozitorii executau simfo­
nil şi cîntece compuse special în cinstea .,Tantrei" şi a ,.Amatei"
(astfel se chema nava planefară).
Cosmosul răsuna de melod ii triumfătoare. Statiunile de pe Marte.
Venus şi asteroizi chemau nava, unindu-şl acordurile cu corul gene­
ral care omagi a eroii.
,.Tantra", ,.Tantra" 1 - răsună in slirşit. un glas de la postul de
emisiune al Consiliului. Vă dăm indicafia să aterizafi pe El Homra ..
Era cosmoportul central, situat undeva în fostul deşert din Africa
de Nord. Astronava se îndreptă intr-acolo prin atmosfera caldă, stră­
bătută de razele soarelui.

CAPITOLUL VI

SIMFONIA IN FA MINOR 0.475 MIU*

Veranda m.lf'e, îndreptată spre sud, către mare, avea drept pereti
plăci de masă plastică transparentă. O lumină palidă mată, revăl'­
sîndu-se din plafon, nu cont.rasta cu lumina vie a lunei, ci, dimpo­
trivă, o întregea armonios, indulcind contururile umbrelor. Pe ve·
randă se adunaseră aproape toti membrii expeditiei m:-..f"ine. Num:li
cei mai tineri se zbenguiau voios in apele mă.ril scăldate de razele
lunei. Venise şi pictorul Kart San, împreună cu frumosul său model.
Şeful expediţie!, Frit Don, scuturind din pletele-! lungi şi aurii, le
comunicl rezultatele studierii calului descoperit de Ava In fundul
apei. Incercarea de a defini materialul din care fusese făcută această
statuie (pentru stabilirea g.reutăţii sale ascensionale) dusese la rezul.
tate cu totul neaşteJ)tate. Sub un strat dintr- un aliaj necunoscut
cue acoperea suprafata sculpturii, se afla aur curat. Dacă acest cal
era intr-adevăr turnat, insemna că are o greutate de cel putin 400

• {M11r - literă din alf l' b etul grecesc; 0,475 miu repr ez in ta o
lungime de ·ttndă din sectorul albastru al spectrului, deci este v�rba
de� -o...,;;siinfonie albastră" (N. R.).

1
de tone, dtlar şi flnindu-se SHml de volumul apel disloc:urte. tlen­
tru a riârta la suprafafă o asemenea m:ttalrală. 1rt'bula si se recurp
la vase mari şi să se construiască dispozitive spedale - un rezult:rt
cu totul neaşlepla.l al plimbării făcute de Ava Eigoro şi de Dar
Veter. La iJlk'ebarea : de ce s-a dat acestui mttal pretios o folosire
i\1lt de absurdă, unul dintre cei mal bltrini membri ai expedlfiel
povesli leg�ad.a pe calle o găsiu ciadva in arhivele Istorice. Nu.şi
mai amintea amănuntele, era însă vorba de dlsparifia unor rezerve
t.!e aur ale nnei !ări lntreei : pe vr.e.mea aceea, aurul urvea drept echi­
valent aJ valorii muru:ii. Nişte guveraaaU lipsiţi de scrupule, acu­
�:afi fiind de despotism şl de jaf, inainte 4e a dispărea relugiirulu-se
it!fr-o alti tari (pe vremea aceea mai existau încă stavili in comu.
mcarea dintre diferitele popoare, denumHe graniie), au adunat
intreaga J"ellt!rvă de aar a tării şi a11 tarnat dia el o statuie, pe care
i!U ex.pus-o in cea mal frecventată plată din capitala statului lor.
NimeRi n-a fost in stare să (.ăsească aurul 11scuns SHb stratul ute­
rior de aliaj iefiin. Oamenii care turnaseră statuia dispărnseră -
moruurile J.arbare ale acelor vremi prescriau nimicirea celor care
c:unaşteau ��ecrete de s tat.
.�

Povestirea bătrînului l&toric stirni un viu interes. Aflarea unei

cantităţi atit de Importante ele aur reprezenta un mifluuat dar făcut
omenirii. Cu toale cii metalul acesta galben şi eren inceta.se de mult
de a mai fi simbolul &upremei valori, era lnri 'i acum cit se poate
de wecesar peatru fabricarea unor aparate electrice, a anamitor pre­
parate medicale şi, mai cu seamă, pentru product!Tea anamezomd.ul.
La coltal exterior al verandei. se strittseseri iatr-un mic cerc
V-eda Ko11g, Dar Veter, picteru1, Clara Nawdi şi Evda Nal. Alături
de ei -se aşet:l ti mid Ren loz, clll'e re..-ţa&e a-1 mai căll'ta zadar­
nic pe Mwen Mas, tlispirut nu se "le •nde.
- Unul pictor ii vine greu să exprime prin cuvinte sau formule
fenomenele atit de complexe pe care le vede şi le selecţionează din
mediul inconjurlitor, spuse la un moment dat Ciara Nandi. Evda Nal
aprobă din cap.
- Eu aş vrea si unnez drumul acesta, 1ul cuvintul San :
intii să adun aceste nuclee pure ale minunate! autentlcităfi de sen.
timente, forme şi rolori, risipite in oameni izolati. şi sl le cencentrez
intr-o sinrură !marine, care să reprninte expresia cea mai înaltă a
uneia dintre raseie al ciror amestec a format omenirea contempo­
rană. Astfel ,,fiica Gondvanei" repredntll marea înfrăţire a OIIIUhli
cu natura, cunoaş1e�a subconştientă a leglturii ce există intre ebiecte
şi fenomene. o complexlta1e de sentimente şi senzaţii. stăpinită incii
de elementul animalle.
Cit despre ,,Fiica lui Thetis" *, ea intrudsipeazii sentimentele.
extrem de dervottate, de intense '' infinit de vat'iate. Avem aici o
contopire cu natura pe calea emoţiilor. nu pe cea a instinctelor, avem
puterea Erosului inallă şi pură. lată cum imi rqJrezin1 �cest tablou.
Imaginea om•lul care numai el a fost In stare să creeze această
cultlll'ă generali de primatul lemeii. a oawlui care a crescut iA me·
diul marilor culturi mediteraneene din antichitate. Am avut un mare
aoroc: s-o intilnesc pe <:ran : itttimplă&or, in ea s-a• uait trăsi'turile

� ThetîJ = divinitate marioil in mitologia greacă. Aici simboli­

zeaz� MarC<a Medileran3 (N. R.) • .

8
 caracterl&tke aatlcllor eleno-cretaal fi ale popoarelor de .. 1 tlnlu
elia India centrală.
Veda zimbi, .bucuroasă că presupunerea el se dovedise a fi ade­
virată. Veter il şopti c:ă fi el socotea că un modd mal llun peatru ·

realizarea acelei Idei s-ar Il găsit c:u greu.

- Daci voi reuşi să realizez ,,Fiica MirH Meltiterane", atunci
voi izbuti să duc: la bun sfîrşit şi partea a treia a proiectelor mele:
o femeie nordici cu păr de aur sau bălai, cu oc:hl neintrlc:ati şi
se•ini, inalti, domoali in mişcări, sc:rutlnd atent laa�ea, cu tn.
telepciune şi cu pasiune totodati. O femeie care si fie asemenea
vechilor femei ale ruşilor, scandinavilor sau englezilor. Numai după
realizarea acestor lucruri, voi putea trece la slwteză: la crearea ima­
ginii femeii c:ont�mporane, care a luat de la cele trei străbune ale ei
tot ce aveau mai bun, pentru a deveni ceea ce este acum.
- Dar de ce te ocupi numai de "fiice", nu şi de "fii" ? zîmbi
enipatic Veda.
- Este oan necesar să explic că frumuseţea este totdeauna mai
desăvîrşită in chipul femeii ? se încruntă uşor pictorul, Că particula­
rităfile rasiale sint mai c:izelate in ea, conform legiiM fiziologiei ?...
Cind vei picta al treilea tablou al dumltale, ,.Fiica Nordului",
să te uiti atent la Veda Kong, incepu Evda Nal. Nu cred să...
Pic:tt}rul se ridică nedbdător:
- Crezi ci nu văd ? Lupt împotriva mea Insumi, cintind si nu
mi las cucerit de această imagine, acum cînd sint inc:ă plin de cea­
laltă. Dar Veda •..

Veda zimbi:
- Dansează, te rog, Ciara 1
Tînăra femeie dădu ascultător din cap. Dar in vorhi se ames­
teci frit Don :
- Să lăslim pe mai tîrziu dansurHe, Incepe emi!liunea 1
Pe acoperişul casei apăru un telescop cu două suprafete metalice
care se intretăiau şi_ opt emisfere pe un cerc: metalic:, lnc:ununind in­
treara constructie. In încăpere răsunară acordurile puternice aJe erni·
siunii de informaţie mondială.
- Continuăm discutarea proiec:talul prezentat de către Acade­
mia radiaţiilor dirijate in legătură cu inlocuirea alfaltetulul linear cu
înregistrări electronice, spuse un om care a apărut pe ecran. Pro­
iectul n-a fost intimpinat cu o aprobare unanimă. Principala obiecţie
11 constituie complexitatea apal'atelor de c:ltlre. Cartea va Inceta de
a mai fi pentru om prietenul care-I insoteşte pretutlodeni. Probabil
că, in ciuda avantajelor sale aparente, proiectul va fi respins 1
- Discutia a durat mult timp, observi Ren Boz.
Omul de pe ecran urmă :
- Se confirmi informatia primiti ieri : a 37-a expediţie astrală
a trimis comunicări. Sint pe cale de a se intoarce •..

Dar Veter incremeni, pradă unor puternice sentimente contradic­

torii. Ca coada ochiului, o văzu pe Veda l(o� sculindu-se Incet in
picioare. Auzul său - prinse respiratia tntretliată a femeii pe care o
iubea .
- ... Dinspre pătratul 401. Nava a Ieşit adineauri dia cîmpul
minus*, la o a suta parte de parsec de orbita lui Pluton. llltoarc:erea
• Cimp mt:nus = cimp din spaţiul sideral cu sarcină negativă
( N. 1\.J.. .

9
 expeditie! a intirziat din c.auu Intilnirii lor cu soarele negru. N-:tu
avut pierderi de oameni. Viteza navei, Incheie crainicul, ule aproxi­
mativ de 5/6 din unitatea absolută. Expeditia este aşteptat ă peste 43
de zile la statiunea Triton! Vom da mai tirziu un comunicat in legă­
tu.ră cu importantele lor descoperiri !
O i nconjurară cu totii pe Veda, felicitind-o călduros. Ea zimbea
cu obrajii aprinşi şi cu o nelinişte grea in fundul Ochilor. Veter
se apropie şi el, Veda simti stringerea fermă a miinii lui, atit de
scumpă şi de necesară acum, li intilni privirea deschisa. Şi ştia prea
bine că pe chipul ei Dar Veter citeşte şi altceva nu numai bucurie...
Veter ii dădu incet drumul miinii, ii zimbi in felul său inimi­
tabil de senin şi se depărtă. Veda rămase in mij!ocul celorlalti,
urmărindu-1 pe furiş pe Dar Veter. Văzu pe Evda Nal apropiindu -se
de el. Peste o clipă, li se alătură şi Ren Boz.
- Trebuie să-I căutăm pe �\wen Mas. Nu ştie 1ncă nimic. strigă
deodată Dar Veter. Vino cu mine, Evda 1 Vii şi dumneab, Ren ?
- Vă însoţesc şi eu, făcu apropiindu.se de ei Cla·ra Nandi. Am
poftă să mă plimb putin. Mă primiti ?
Porniră i n directia din care venea clipocitul lin al undelor. Veter
se opri o clipă, oferindu-şi fruntea adierii răcoroase .Şi suspină adinc.
Se i ntoarse şi prinse privirea cercetătoare a Evdei Nal.
- Plec fără să mă mai i ntorc in casă, răspunse el la intrebarea
ei fără cuvinte. Evda i l luă de brat. Un timp umblară cu toţii in
tăcere.
- M-am i ntrebat dacă este bine să procedezi astfel, spuse i n
şoaptă Evd::t, dar probabil că a i dreptate. Dacă Veda •..

Evda tlicu. Dar Veter il strînse mina cu un gest de inJelegere

şi o lipi de obrazul său. In urma lor venea Ren Boz. Acesta cliuta
să păstreze o distanţă respectuoasă de Ciara, care nnduia allUuri :[il
avea i n ochi scînteieri ironice. Evda rise incet şi deodati il întinse fi­
zicianului mina ei liberă. Ren Boz o apucă cu o mişcare sălbatică,
comici pentru omul acesta atit de sfios.
- U nde-I ciutăm pe prietenul dv. ? întrebi Clara oprindu.se
chiar la marginea apei. Uitindu·se atent in jurul său, Dar Veter zări
în lumina vie a lunei urmele precise ale· unor picioare, vizibile c:Iar
pe !işia de nisip umed.
Pe o piat·ră din apropiere apăru silueta uriaşă a af.ricanului, cu
deshlrşire gol. Mwen Mas ieşise tocmai di n mare, şi trupul său ud
strălucea in razele lunei ca o marmură neagri şi lust·ruiti, deta·şin­
du-se pe piedestalul său de piatră. Muşchii vlnjoşi 1 se umflau sub
pielea lucioasi.
Slluet.a aceasta tăcuti şi întunecată in faţa cărării luminoase pe
care luna o i ntindea peste unda liniştită a mirli, producea o Impre­
sie putem:că şi stranie.
Zărindu-i , Mwen Mas sări jos de pe stinci şi peste citeva clipe
apăru in fata lor, lmbrlcat. Dar Veter ii povesti pe scurt cele intim­
plate şi Mwen Mas îşi exprimă dorinta s-o vadi neintirziat pe Veda
Kong.
- Duceti-vă acolo tmpreu.nă cu Ciana, spuse tvda. Noi mal
rimtnem puţin aici.
Veter ficu un gest de bun rămas şi pe fata africanulu i se oglindi
o adinci Intelegere.
Dar Veter şi Evda aju.nseri la promontoriu! oare despălrlea

10
 golful de la rgul milrii. De alei se vedeau limpede luminile de balisaJ
care incadrau discurile uriaşe ale plutelor expediliei marit•me.
Veter se dezbrAcă, îşi înfăşură hainele pe cap ca un turban larg
şi rămase o clipă in picioare la margine.a apel in fata Ev dei, şi ma1
masiv, mai puternic decit Mwen Mas. Evda se ridică p�: virfuri şi·ŞI
sărută prietenul.
- O să fiu alături de Veda Veter, spuse ea, raspunzind parca
gindului său. Ne intoarcem. împreună in zona noastră şi aşteptăm
acolo sosirea lor. Să ne dai de ştire după ee te vei fi I nsta la t. Voi
fi bucuroasă oricind <>ă·fl liu de folos ...
Veter ajunse in inot la un ponton depărtat, unde mai lucrau inca
mecan:cii C'iire se grăbeau si termine instalarea ceiGr din urmă acu
mulatori. la rugămintea lui Dar Veter. aprinseră in triunghi Iret
lumini verzi. Peste un ceas şi jumătate cea dintii spironavă care
trecu pe -acolo se opri deasupra it:�tinderilor adormite a!e mării. Dar
Veter intră in liflul coborit, ;,e arătă o clipă sub pintecul luminat
al navei şi displru prin trapl. A dou� zi dimineata ajunse la lo.
cuinfa sa permanenti, din vecinitatea observatorului <Ansiliului.
Deschise robinetele de purjare ale celor doui odăi şi după c itev3
clipe, tot praful adunat aici dispăru cu deslvirşire. Scotindu.şi din
perete patul şi acordind -incăperea pe miresmele şi clipocitul mării
cu care �e indfase in ultima vreme, adorm i adinc. _ .

La deşteptare avu senzatid unei mari pierderi. Veda era departe

şi va riminr departe de el... acum ... deocamdată ....
O co:oană rotitoare de api ric:oroasi, elec:trizată. se prăbUŞI
deasupra lui tn bale. Rimase sub ea ptnl simti ci e aproape s� in·
ghete. Răcorit, se apropie de T.V.F. "', cteschise-:uşitele lui __rristal şi
chemă cea mal apropiati statiune de distribuire a mundL Pe ecran
apiiru fata Uniri a unul birbat necunoscut. Acesta U recunosc:u lnsă
pe Dar Veter şi-1 saluti cu o umbră de. respect.
- Aş vrea si mi se dea o ocupatie dlficlli şi de lunl!i durati,
lelrafl de efort fizic, si zicem la exploatările antarctice. . •

- Acolo toate posturile sint ocup il te. (In glasul celui care vor·
bea se simtea regretul.) 1\ceeaşi situatie şi la uploatlrlte miniere
de pe Venus. Marte. chiar şi pe Mercur. Ştiti şi dv ci tineretul se
îndreaptă mal cu seamă acolo unde este munca mai f{rea... .
- Da. cu atit mai mult cu cit nu pot cons1dera el fac parte din
aceastli categorie. Dar ce aveti acum disponibil?
- A\•tm ceva la minele de diamante din Siberia centrali, spuse
incet omul de pe ecran. uitîndu-se oe un tabel pe care Oar Veter
nu·l vedea. Aceasta. in cazul că vă interesează exploatările miniere ...
Mai avem tfteva posturi şi pe uzinele plutitoare de alimente din mii·
locul oceanelor. la statiune-a de pompare solară din Tibet, dar asta .J
ceva uşor. Mai avem şi alte posturi. insi nici unul prea greu 1
Dar Veter multumi inlormatorulul şH rujlă să-i lase un timp
-de gindire, rezervindu·i deocamdată minele de diamante.
Plrisind statiunea de distribuire a muncii stabili legatura c•J
C�sa Siberiei, un mare centru de informatie f{eol!ralică pentru acest
tinut Stereoteleviziolonul sliu fu conectat cu o maşină de memorizat
pentru înregistrări recente şi, in fata lui Dar Veter incepură sa
treacă in<'et nemărqinite oliduri Trunchiurile uriaşe. roşii se înălţau

• T. V. F.. = stereotelevfziOton. aparat pentru c on v or hi ri la dis­

lantă e1.1 lransmii.erea simultană a imal!inii st ereoscop i ce. (N. A)

.1 1
ca e sptendiei i•pre,...e .. circ•ta ri ia jlll'll l •nor dea...,.i acetterite
c u ciciull • bet011.. De s8 aceste clape&e de betOII se tira• atarA
fm de otel cu 1111 ltlametru de 10 m, duclad peste aunpe��e de apă
spre cele mal apr opi ate rhari, pe care le absorlaeau pe de-a - ntre.ru l
'rin priit larg ciscate ale sorburilor. Pompele electrice 't'llia u Hrll.
cu o f anta stic ă putere. Sute de mii de metri cubi de api curgeau spre
•'!i ncurlle crat ere ler pe car e le săpa serli şi In care se aflau zăcă·
mm� de di&n�ante. lnvirtejindu-se cu vuiet. spilau rocele făriflliţin­
du·le, şi se revlrsau din nou, Jlslnd tone de diamante In cascadele
c amerelo r de spălare. In incă�rl l un gi sclldate ta lumină In fata
cadranelor mi,clteere ale ma�inilor de sortat. tedeau Rlai mufţt
o1111en f. Veter fşl zise că, deşi tn acea clipi peisajul voios al pAdu­
rilor scildate în soare nu se potrivea cu starea lui de spirit, tot u şi
activitatea lncordatil de la statlu-. de pompare îi convenea. lntre­
ntpse deci legătura cu C a sa Siberiei. De tndati se auzi semnalul de
�hemare şi pe ecran apăru din nou figura inform atorulu i de la ·pestul
de distrittuire a muncii
- Voiam să revin cu o precizare. Chiar ad ineau ri am primit o
cerere: s-a eliberat un post la exploatările submarin · e de ti tan pe lito­
ralul de vest al Americii de Sud. Este pc-stul cel mai greu din cite
nem la dispozi t i e astiZÎ-·
- Bine, pl ec 1 T rim iteti comunicarea respectivă şi dati-mi coor·
dGnatele necesare, r ă s pu ns e Dar Veter fără să mai stea pe ginduri.
- Ramura vestică a Căli Spi1'ale. a 17-a ramificaţie sudică, sta­
tiune a 6 L. punctul J<m 49. li pre v in îndată. Vă doresc spor la
m u acă 1
Fipra cea 11ravă de pe ecran dispăru. Veter aduni toate obiec·
tele mărunte ce-i aparţineau •persoRal, aşezi intr-o casetă filmele cu
Imaginile şi glasurile celor ce-i erau dragi şi cu c ele mal insemnate
înregistrări ale pro p ri ilo r sale ginduri : apoi luă de pe masă o sta­
tuetă de bronz ce-o fnfă f işa pe ar ti sta Bella GiU, care avea o pronun­
fală asemănare c• Veda Kong. Toate acestea împreună cu citeva
obiecte de lmbrlcăminte lncăpurli uşor intr-o lădită de aluminiu, De a l
c ărei capac s e vedea o combinatie de cifr e ş i semne î n relief. Veter
romp use din aceste s imbo luri coordonatele ce i·a u fost com un icate,
deschise o trapă din perei� şi împi11se iaăuntru lădita. Aceasta dis­
păru itttr-o c!ipă, dusil de o bandă fără sfirtit.
Aruncînd o ultimi privire lccuin$ei sale. Dar Veter intoarse in
jos maneta din fata uşii, semnalînd astfel statiunii de repartitie a
locuinţelor că încăperile ocupa1e pînă acum de el au devenit va·
cante. Ieşi tn stradl. Galeria e x teri oa r ă cu Jleamurl albe m afe se
incălzise la soare. du pe aco perişu l plat bătea ca întotdeauna o
briză marlaă răcoroasă. Punti uşoare de pietoni. legind intre ele la
î n ă l ţime mare clădirile grilajate, păreau că p lutesc în văzduh, i m bii n d
la o pHmltare firi graltă. Veter insă ştia că nu-şi mal aparţine. Cu
ajutorul tubului de coborire automată, ajunse la calea ferată electro­
majp1etică sooterană, de un de un mic vagon il dus e in oscil a ti i un­
duitoar e spre statiunea Căii Spirale. Veter Intentiona să ajun j!ă pe
branşa centrală pînă la zona locuită din sud şi să se întîlnească c ..
fiul lui Grem Orm, preşedintele Con sil i ului astronautlc, care-I ale­
sese cir� IIH!IItor.
Băiatul creştea şi anul viitor urma să păşea scă la indeplinire:t
celor 12 Isprăvi ale lui H ercu l e. Intre timp lucra intr-un serviciu de
pa ză, prin mlaJtinile Africi i de vesl •

.12
 Cine dintre thleri n""r vrea să taci pa rte ·din st'nlcial ele ·pază,
să urmăreucă .aparitta baienelor In ecean, a huectelor dăuniltoare,
a v.-.mpirilor şi reptilelor . in BllaştiDIIe tropicale, a lllicroltiklr ·purtă­
tori de boli in zonele locuite, a qlzeotiitor -şi a ln«ndilfor in zune:e
de stepă şi de pădure, dez:văluind şi nln1icind rămăşitele impure şi
ne!aste ale trecutului, ce apăreau in chip misterios, cind şi cind, i n
lorurUe mai lzo�at� ale planet-ei ? Lupta c u formele nocive ale vieţii nu
iAceta niciodată Diferitelor mijloace de nimicire, micronreanismele.
insectele şi miceliile le răspundeau cu Ivirea anor noi forme şi tipare
reziste��t e la cele mai temut-e prepante chimice. Numai după era Ma­
rii Sciziuni oamenii au invătat să foloseascli judicios putemi�le anii·
biolice. Lipsa de pricepere in folosirea lor stirnise epidemii cumplite•
.. Dacă Dis Ken a fost numit in serviciul de pazli din mlaştini,
îşi zise Dar Veter, înseamnă că de tînăr devine un muncitor de
nădejde".
Ca �1 toti copiii din era Marelui Cerc, tiul lui Orm 1usese cres·
cut departe ft casa părintească, la un colegiLJ de � malul marii, in
zena nordică. Tot acolo •i·a trecut şi primele probe la stafiunea Aca­
demiei de psihofiziologie a muncii.
Vagonul uriaş Inainta in goană. dar lin şi fără zgomot. Veter
se sui la etajul de sus, c:u acoperiş străveziu. Departe, in jos şi pe
marginile drumului, zburau clădiri, cana!uri, păduri şi imense piscuri
muntoase. In soare străluc:iră otbltor cupolele transparente de sticlă
ale uzi-nelor automate, înşirate ea o cingătoare ingustă la ·hotarul
dintre zona agricolă şi cea păduroasă. Prin pereţii clădirilor de cristal
li! velleau desluşit formele severe ale ltflor maşini colosale.
Trecură prin faţa monumentului lui Djlnn Kad, care el·aborase o
metodă de fabricatie ieftină a zahărului artificial, apoi arcul drumului
i ncepu să striiJată pădurile -zonei agricole. Perdele de copaci cu nu­
ante felurite Jle frunzi, ori scoarfă. de forme şi inăltim·i diferite. se
pierdeau In ·zări depărtate. Pe drumurile ineuste şi netede ce des­
păr l eau uriaşele masive, se tirau încet maşinile de recoltat. de 1JUI­
verizat şi de inventarlat. Cu o mie de ani înainte de era Marelui
Cerc, copacii - plante vivace care sleiau mai putin solul şi erau mai
rezistente la intemperii - deveniseră culturi agricole principale. Se
rultivw astfel .aT'borl de piine, arbori ee ·rodeau fructe şi bace, cu
mii de soiuri de roade bogate in albumine, dhtd cit� o sută ft kilo­
«rame de masă nutritivă de tulpină •.•
Virfurile uriafelor pidllli ajunt�eau .pînă bl Aivelul Căii Spirale :
4e o .parte $i de alta se auzea leşnind un ocean verde. In adlncu·
riie lui intunecare se ascliiHieau case l'e stttpl metalic:i inalti. aşezate
In miflocuJ unor poieni plăcute, ca şi 111aşini monstruoase amintind
ca formă nişte păianjeni, in stare să transforme această lunlllă, din
truAdliuri inAlte de 80 de metri, de -o grosime şi o tărie de necrezut,
in stive ascultătoare de bîrne şi scinduri.
ln sting.a se arAtară cupolele celebrllor munti de la ecuator. Pe
l(enia, unul dintre ei. se afla instalatia de lel{ătură a Marelui Cerc.
"'area de păduri se retrăsese mai departe, spre răsărit. făc:ind loc
unul podiş pietros. De o parte şi de cealaltă a drumului se inălfau
albastre clădiri cubice.
Trenul se opri şi Dar Veter c:oa.ort într-o pl� imensă �coperită
.
cu sticlă verde : staţiunea Ecuatc:.r. Mături .de puntea ptet?ntl?r• c�re
părea că se avintă in zbor pe deasupra coroanelor cenuş tl Şt turttte

13
ale cedrilor măthoşl, se lnălta o piramidă din aplit * alb ca port�
lanul. Pe virful el trunchiat era aşezată o statuie ce lnflţişa un o:n
i n salopetă de lucru (din era Un�ril Mondiale). I n mina dreaptă finea
un aparat electric de montat, cu sti nga ridica deasupra capului, spre
cerul palid al z.onei etuatoriale, un elipsold grilajat. Era monumenlul
i năltat in cinstea constructorllor de sateliti artifidali al Pămîntului,
care infăptuiseră adevărate minuni de dibăcie, curaj şi măiestrie me­
canică. Ram u rile argintii şi stufoase ale leucodendronilor** sud­
africani i ncadrau această piramidă, căreia razele risfrlnte ale soarelui
ii dădeau o strălucire orbltoare.
De sub copaci se arătau două siluete zv�;lte. Se opriri o clipi i n
loc, apoi unul dintre tineri se repezi spre Veter. Acesta cuprinse cu
o mină umerii săi musruloşi şi cerceii familiarele trăsături ale
acestui chip energic : nasul mare. bărbia lată, conturul buzelor neaş­
teptat de vesel şi atît de nepotrivit cu expresia severă a ochilor de
otel de sub sprincenele îmbinate.
Veter privi multumit pe fiul telebrului Grom Orm. constructorul
bazei de pe sistemul planetar al Centaurului şi şef al Consiliului as­
tronautic, ales pentru a cincea oa·ră in aceao;tă funcţie. Grom Orm
avea pe puţin o sută zece ani� de două ori mai mult decit Dar Veter :
fiul său era însă foarte tînăr.
Dis Ken îşi cbemă tovarăşul, un tlnăr brun. ce-i semăna intru­
citva :
- Este prietenul meu cel mai bun, Tor An. fiul compozitorului
Zig Zor. lucrăm i mpreună in mlaştini - urmă Dis. Vrem să ne tre­
cem împreună probele şi apo1 să lucrăm tot laolaltli.
- Te mai pasionează şi acum clbernetica eredităţii *** ? intreb!
Dar Veter.
- Sigur că da ! Tor m-a făcut să mă paslonez şi mal mult de
această problemă. Este muzicant, ca şi tată l său . El şi prietena lui
visează să lucreze in domemu l in care muzica se contopeşte cu rit­
micitatea matematică a dezvoltării biologice, adid să studieze sim­
fonia dezvoltării .•.

- Vorbeşti cam neclar, se încruntă Da.r Veter.

- Nu ştiu încă să vă explic, biigul i ncurcat Dis, poate ci Tor
poate să exprime mai bine acest lucru.
Tînărul celălalt roşi, nu -şi plecă insi ochii sub privirea cercetă­
toare a lui Dar Veter.
- Dis a vrut să vorbească despre cibernetica rltmurilor eredi­
tare ****. Se ştie ci un organism, dezvoltindu-se din celula-mami. ca­
pită o suprastructură din acorduri de !egături moleculare ce fac parte
din spirala geamănă primară. Constructia organismului se desfăşoară
i ntr- un plan ce are analogii cu desfăşurarea unei slmfonli muzicale

• Aplit = rocă eruptivă albă ; se găseşte in masi v el e granilict

( N . R.).
• • Leucodendron == ar bore sud -african, cu cetină strălucitoare
arg-intie - ( N. A.)
• • • Cibernetica ereditlfil
= d i rij a re a mecanismelor eteditătii. a diel
a dispozitiilor afl ate in celulă şi care reproduc or(!anismul in mo111en ·
tu! procreatiei. - ( N. A..) .
.... Ritmurile ereditare = acordarea şi succesiunea creşterii lan­
t u rilor moleculare ale unei substante organice, iar apoi ale molecuie­
lor unui organism. (Notiune f a nt as tică . N. A.)

14
 sau . a ltfel spus, cu desfăşurarea logică · dintr-o maşină de calculat
electronică .. ,
- Vasăl:ică aşa ! se miră eugerat Veter . Dar atunci veU re­
duce intreaga evolutie a materiei organice şi anorganice la un sol
de simfonie gigantică ?
· - Al cărei plan şi ritmică lăuntrică, e11primindu-ne i n termeni
muzlcali. sint determinate de legile fizice fundamental e şi de ma­
rimi constante. Trebuie doar să lămurim, să infelegem unde se afla
pJogramul şi de unile provine informarea acestui mecanism ciber­
netic, întări Tor An cu o siguranfă de neclintit.
- Cine spune asta ?
- Tatăl meu, Zig Zor. Şi-a publicat de curind a 13-a simfonie
cosmică in fa minor, in tonalitatea 0,475 miu *.
- Am s - o ascult neapărat 1 Imi place culoarea albastră.
După ce părăsi pe tinerii să i prieteni, Dar Veter străbătu i n
zbor oceanul ş i aJunse pe ramura vestică a Căii Spirale, ceva mai
la sud de ramificafia numărul 1 7. La mijlocul zilei următoare, trecu
intr-un glisor de pe linia moartă a tamificafiei nr. 17 şl ajunse
la exploatarea de titan . aflată lîngă ocean.
Povirnişurile unor munţi i nalj i coborau de-a dnptu l pe mal. La
poal el e lor veneau in trepte terase din piatră albă.' susti n ind sttlj­
'

tul de sol cu rînduri de pini sudici şi vidringtonii **, care alternau tii'
alei paralele, cu cetina lor cind arămie, cind de un verde albăstrui.
Mai sus, stinci golaşe, aride câscau strimtori intunecate pe fundul
cărora se prăvăleau mici cascade. risipite imediat in pulbere de
apă. Pe terase, se inşirau rare căsute portocalii sau orbitor de gal­
bene şi cu acoperişuri albastre-cenuşii.
De la liziera unui povirniş continental, prăbuşit in ocean l a o
adincime de 1 km, pornea adinc spre larf! un banc artificial de
nisip. La capătul ace.stuia se alia un htrn alb, de care se spărgeau
valurile tutbate, · De sub turn, pornea perpendicular in jos o uriaşă
galerie de mină, ca un tub foarte gros de ciment. ce pu�ea să re­
ziste puternicei presiuni a adincurilor. La capătul său i nferior. tubul
acesta pătrundea i n povirnişul sau, mai bine zis, in virful unui
munte · submarin, compus din rutil aproape pur, un oxid al titanulul.
Toate procesele de prelucrare a minereului se desfăşurau acolo jos,
sub apă şi munti. La suprafaţă n u se ridicau decit lingourile mari
de titan pur şi un puhoi de apă saturată de deşeurile minerale. care
se revăr�u departe ln juruJ turnului. Valurile acestea t:ralbene şi
tulburi legănară glisorul în fata chelului din partea de sud a turnu­
lui. Prinzînd un moment oportun, Dar Veter sări pe platforma udă
de stropi şi sui pe o galerie fmpreJmuită, und•r-'l:eJ dflva oa men i
care nu erau de serviciu se adunaseră ca să-I intimpine pe nout lor
to varăş de lucru. Cel· care activau la această exploatare, socotită de
Veter cu totul lzol.ajă de restul lumii, erat• . departe .de a fl pust­
nic-ii tAotoriti Pe care el se aŞteptase sl-i tnttlnească aici. lnlluen- ;
ţat liind 'de propria-1 stare sufletească. Di m pot ri vij, in Jurul său,
văJu figuri vesele, doar Pllfin cam obosite din cauza muncilor grile. ·
Erau cinci bărbaţi şi trei femei.

• Ve�i nota de l a inceputul capitolului.

�·· Vi cJri.Jlflonia = străve&hi arbore răşinos din A f ric a de suci,
roade :P�Otativ şi rezistent la vînturi. ( N. A.> '
 ll'eeurl · şase · zile plitl cind Dar Yeter rettt l a �· deprinde cu
noua l u i ac t i v i t ate.
Uet ansamll l u de ma1inl dintre cele mat c:omplk:ate opera in
plmecul dt pi atri al muntriui submarin, cufwnllndu-se In roca fă­
r i m i c i oasă de c u loa re cafenie-roşcatl. Cel mai greu le venea si lat­
creze In etajul de jos al agn:gatulul, und� avea IM mrac\la auto­
matizat! şi sfiritnarea rocH. Maşina recepffona semna lele de urmi·
rire ditect! a fu nct lon irl i dispozitivelor de tăiere şi sfărimare; a duri·
UfH schimbit oa re şi a plastfl:itt.tli m i nereului. precum $i de informatii
privind mesele de flotafe din sPCtlile de fnnob i l are In functie dt con·
tinutul v ari abi l al metal ului. se marea Ql'i se red ucea viteza a jl ree a­
talui de erlnctle şi sfirîm are. Toată m u nca in compiexitatea ei n u
p ute a f i lncre.dinjată maşinilor cibernetice. d i n cauza dimensiunilor
reduse ale spa ţiull.ti apărat de apă, d u pă cum n u se putea au tomat iza
in intregime nici conducerea navelor cosmice.
Vri"er se oferi si lucreze ca mecanic la s u pru-egherea , controlul
şi acorchrea a gre g a hd ui de jos. lncepură �rărzile zilnice intr-o htcă·
pen semiobst uri ticsitl de cadrane, In care pompele instalatfei fie
cond i j ion a re nu rellŞeau să bi rui e căldura apă sătoare sporită tncii de
presi unea lnaltă datorită inevitabile! infi ltra-tii d e aer com p rima t.
Dar Veter ti tlnărul său ajutor a jungea 11 la suprRfată trinti de
nturw:a i ncordati. rămineau un ll m p lingi baR11tradi res piri n d l'U
nesaţ �ruf proaspăt, apei se diKtal' sll fadl haie, miJKa şi se re­
trAgeau fiecare- in odaia sa, i n t r-un a dint� diufde dt- sus. Veter
inrerca si-şi reia studiile în domeniul matNJatkil c oblellft care-I
i nteresa mu lt , dar; cu cit trecea ti mp u l, oo attt mai· repedeo îl biruia
som nul şi nu se trezea d ec it atunci cind- trebuia si· rweargi la l uc ru .
bucru ciudat i n si . : cu trecerea l u n il or se si m tea dtn ce i n· ce mai
bine. 1 se părea el u i tase de vechile sale comunid.ri cu C osm osu l.
«la şi tutf ceila l ţ i care hterau la mina de titan, petrecea cu sa t i sfac •
tte fiecare plută nouă cu llngo11rile de titan frumos aşezate pe ea.
IMpi red uu-rea. fronturi lor polare, furtonife. de pe p l a netA st domo·
ltseră c on sid erabil , astfel lncît multe transporturi de marfă pe m a re
se electuat.t cu ajutorul u nor plute remorcate s au autopropulsate. la
un lllO IIlent dat. efedivul de colaboratori · ai up loatii ril lu schimba� :
Vder insi, ca � �ţi doi entuziaşti ai e-xtractia m i niere, îşi pre l u ngi
ttnMnul de muntă.
Totuşi n im i c nu esleo veşnic în aceut� hm�e. scbi111 bltoue. Şi
lată că lucr ă ri le au fest oprite din cauza. necesitltii d6 a s. repara.
&iregatul de e�tratflt şi sfirima.re
Sus, la suprafaţa Pănrintuiui, era o toa m n ă meridională. caldă şi
l i n işt i tă. V.eter se du.se în munti şi sYrlti cu o dtosebi:ti. a sc u thne- siu­
gw-ătatea neiasufleţitelor- �e. de piatră, i nilţa� aici de. mii . de
ani , în t re mase. � cer. Ierburi le uscate foşueau, de j os a.bia dacă. se
mai auzea. c lipocitlll valurilor. Trujlul trudi t cerea od.ihRă. Minlea in·
re g.istr a însă cu aviditate. impresiile d in lumea inconjurii.toa.re. innoîtă.
fnnoită prin lupta lungă şi ane voioasă din s u bteran, priit lnftio2erea
rez:istentei materiei anorganice. inerle.
Fostul dtrector al statiunilor exterioare trase in piep.t mireasma
iule a s tîn cil or încălzite şi a i er l: ur i lor de p usti u . lşi amintt de mica
Jnsu l i pi erdu t a pe indepăr tata mare, in care fusese �ă s i t m isteriosul
cal de aur, şi in s uf let li cre�cu certitudln�a că i na i nte i se deschi·
de111 perspediv e cu atft mai largi cu dt el însuşi va fi mal bun ş i
mai p u lern lc.

16
 Da, l upt11 a:�r mai mate şi. cea mai area �e c:are o an � dat
omul esb! hlpta impotriva e �aismuluf. ŞI trebaie si lUpte Jmpotriva
lui. nu cu ajtlto ru l unor reguff sentiarent11 l e şi al unei morale fru­
moase, dar rreputi nclone, cf prin in telegerea dfal�tici a faQtului c•
egoisnwl es t e un revers innitabil al· snfletu l ui , fatura. l ui indreptatif
dfn timpuri animalice spre. aut oconurv are. latl � re e �oismul este
mai puternic ş_i mai g reu de invins la personalltiţt mat puternice.
Dar victoria asupra h.Ji este o necesitate, poa� d\iar neresitatea. cea
mai imP.erioasă in societatea contempora ni. Tocmai de aceea se şf
acordl atitea eforturi ş,i atîta tfmp edUcatiei' omui\Ji. Fiecare· lşl stu•
dlazi ateut g,eneaiogia. Din marete anrestec de- rase şi popuare care
a neat familia uni� a omenirii de pe planeta noastri, ."ar· treod'a\i ,
d'e u nd ha din străfuudurile eredftlţii', anumite trisăturl de caracter
at.�artinind strămoşilor depărt!4i. a n umi t e particularităţi rasiale. U ne­
ori ps ih icul suferi devieri uimitoare ca pe vremurile pftne de marr
calamităţi, cind oam e nii. nepricepindu-se să foloseasci cu pru den ti
radiaţiunile, tr"vocau nefaste schimbări eredltiiţli" a n umeroşi semeni.
Intr-un tlinp, cloa.r cotTopilorif hr�păreţil, ce se con sid era u no!Jil'i cte
esenţil superioară, i �i puteau permite să aflrli genealogii. ltcum i n.1.ă,
i n tr-ea ga. uma n ita t e î nte l eg ea euorma im portan tă a acrslul lucru pett­
trll viafi,. p en tru al e gerea unei p rofes ii, pentru un tTatanrent m edic al .
Ve tu avea. şi d geneaJogia. lui, iutocmiti riguros de. 22· veacuri .••
60 de ge.nerafil, dacă ar li să se numere chlpă calculele ce� vechi,
(.ind o genera lie se soc ote a. în medie de 41t de ani . .4c.easta cu lua�
ci_. d i n era Muncii Comu ne, am incl'put să triUm J1Lnă la 1 70· de anJ
�.i in clll' inli vom trăi ti mai mult... Un foş net � piette s trivite- sub
pidar il făcu să se rupi dln medUatla sa. l'e sus, prin vîlcea collo­
rau doi- inş_,i. Veter recunoscu pe operatoare.a sectiei de htpitorie ele.:•
trică, o femeie tlinîd! şi ticută ra re cinta frumos la pian, şi pe i ngi ­
nerul serviciului exterior , măruntei şi v ioi . lm&ujoraţt de- um�t
ra:�id', cei doi 11 salutari şi voir!l. să treacă inainte. �eter lf opri
insă. aducin du�şi deodată amin re � un lucru :
- Voiam si. te rog_ d emult , îi spuse el' operatoarei, să-mi cinti
Siinl'onla a I S-a cosmicA în fa mfn or al!tastru. Ne-ai cintat dumneata
multe lucruri, dar de această s im fo nie am uitat.
- Simfonia cosmică a lui z; g Zor 1 întrebi ttMn hmeie şi
rise încetiŞor,. văziml gestul de conH rmare al lui Dar Yeter.
- Pt toată planeta noastră există doar citiva oameni care ar
purea executa această- operă ... Pianm· solar cu daviatunr triplă e-sle
)1rea si!rac pentru ac e asta, iar o transp..u nere nu· avem d'eocamdatl-.
şi n u cred câ vom avea vreodată. Da:r de c-e nu cereti o inregistrare
de la Casa de muzică su pe rhrară· ? Sit v-o pună ei. Aparatul' nostru· de
recepfie este universal ş i destul de pute r nic 1
• - Nu ştiu cum se procedează itt asemenea cazuri, llîigui' Dar
Veter. n•am mai av u t p ril ej ul ...
- O să chem eu de�eară Casa de m uzlcă, îi făgădui ITillziciana
şi, lntinzînd mîna tovarăşului ei de drum, lşi conti nuă' coborişut
'Fot restuJ zil ei· Dar Ye1er nu se pufu· dezbăra de senzatia c:i-1
aşftaptil un e.\"eniinent extrem (fe l m em nat. Probabir că tot astfel
��- !imţi'se şi 1\�en Mas in cea dintii noapte a activitiţil sale ta
t>bwrvatorul f: on ,il iultd . �.tern cu a rrera od'are ciud'ată si se fad
JIJI seara-, ora· Hxatii- de- f:an· d8- mlnid· superioarit pentru transmitt:­
rea simfonlet
Operatoărea îşi a s u m ase la această audiţie rolul organizatorului,

t7
11 in stalase pe Dar Veter şi pe ceilalti amatori de muzica in sala
de concerte, in fata grilajului .argintiu al difuzorului aşezat in fo­
carul unui ecran hemlsferic. Stinse lumina, spunînd că altfel ar fi
greu să urmăreasd partea colorată a simfonie! care nu se poate
executa decit intr-o sală special amenajală.
In întuneric licărea doar slab ecranul luminat. Din afară abia
dacă se auzea zgomotul neincetat al mării. Undeva, la mare depăr­
tare luă naştere un sunet jos, atit de plin, incit părea palpabil. Su­
netul acesta crescu, cutremurind odaia şi Inimile ascu!tătorilor şi
deodată se prăbuşi, tr«ind intr-o tonalitate inaltă. parci sfărîml ndu- se
şi risipindu-se in milioane de cioburi de cristal. Prin i ntuneric scăpărară
minuscule scintei portocalii. Părea lovitur a trăsnetului izbucnit la
i nceputul lumii şi, care, prin descărcarea sa, legase pe Pămînt ru
milioane de veacuri in urmă cele mai simple hidrocarburi, in mole­
cule mai complicate, ce aveau să devină temeiul materiei organice şi
al viefii.
In sală năvăli un torent de sunete frimi ntate şi discordante, un
cor de mii de glasuri exprimind voinfă, dor şi deznldejde, un cor
pe care-I completau, aprinzin-du-se şi sting-Indu-se alternativ, jocurile
tulburi de purpură şi poriîră.
In mişcarea de note scurte şi strident vibrate se desluşi o ordine
Circulară şi, in inălfimi, porni si se î nvolbureze o spirală difud de
flăcări cenuşii. Corul, care pornise şi el intr-un virtej, fu deodată
străbătut de nişte note lungi, semeţe ş i sonore. nici prea joase, nid
prea i nalte, pline de o temerară fort i . Contururile de foc ale spa­
tiului furi spintecate de liniile precise ale unor săgefi albastre, care
zburau spre genunea firi fund, dincolo de marginea spiralei, pler-
zindu-se In bezna de tăcere şi spaimi. ·

Astfel se i ncheiară primele doui pirtl ale simfonie!. Ascultiioril,

puf in cam . ni uel fi, nu apuc ară să rosteasd nld o vorbi. Cascada
de sunete. lnsofite de jocu ri le unor pollcrome l u{lli n i �rbitoare. se
prilllu şea, pierzind din intensitate şi devenind tot niai profundi-; lu­
minile vtl. se stina-eau In rltmuJ unei melancollce melodfl, ŞI din nou
fire frelnltltoare prinse-ti a se �bate In cascade. Iar luminlte cele al-
bastre lşi reluară ascensiun ea ritmică în pas de dans.
- · - ·

Adinc zguduit, Dar Veter desluşi In aceste sunete albastre nă ­

zuinţa spre stadii mai complexe . ale ritmurilor şi formelor, şi-şi spuse
in ( ind ci anevoie s-ar fi putut zua-rlvi mai bine incăierarea primi­
tivă_ a vietii cu entropia .. * Trepte, mici baraje şi filtre te reţlneau
.

cucadele de enera-ie în cidere spre nivelurile inferioare Să le re·

•••

fini iA l oc o clipă, şi In clipa aceea să triiască 1 Vasăzică, astfel

erau ele, aceste.: Prime manifestări ale celel.fi1Jli .c�mplicate organizărl
·
a materiei 1
· Slgetlle albastre formară un lant. de figuri geoqaetrice.. forme &-els" .
tallne şi retele, devenite tot mai complicate in raport cu imbin a rea
tertetelor mi nore, care se impriştiau, se adunau din nou, pentru ca
apoi sl si· stingi brusc. · ·
Partea a patra a simfonie! incepu cu marşul notelor joase, In
ritmul clrora se aprindeau şi se stina-eau lampioane albast_,-e. -ce ,iJie­
reau în abisul nemărginirii şi al timpului. Fluxul başilor, in mersul
lor amenintător, sporea, ritmul devenea tot mai grăbit, transformi n­
d �-se Intr-o melodie sacadată şi lugubrl. Luminil e albastre pirea u

• Vezi nota din capitolul V,

.JS
 flori ce se plea'l pe lujere subtiri de foc ; lşi llsau trist capetele In
jos sub năvala tunUoarelor acorduri ale başllor şi se stingeau in
zare. Dar rindurile de luminile deveneau di n ce in ce mai dese. Iar
l ujerele lor tot mai groase. Două dire de foc croiră spre i ntunericul
nemărginit un făgaş, şi către aceste necuprinse zări ale universului
porniri să pluteasdi glasurile vietii aurii şi sonore ce incilzeau cu
minunata lor ardoare i ndiferenta mohorîtă a materiei in mişcare.
Drumul cel intunecat devenea riu, puhoi uriaş de flăcirl albastre, in
care scînteiau in desene tot mai complicate multicolore lumini.
Creştea vertiginos, in toată complexitatea ei, o melodie vibrantA,
care se desfăşura tot mai departe, tot mai puternic in ritmul vuietu·
lui grav al timpului. Veter simti că ameteşte. Nu mai putea urmări
toate nuanjele muzicii şi ale luminii ; acum prindea doar in linii mari
�; randioasa idee a compozitorului. Iar oceanul cel albastru lşi legAna
talazurile de sunete inalte, cristaline, strălimpezi, de o rari intensi·
tate a culorii, aducătoare de bucurii. Sunetele acestea dneneau lot
mai i n alte, iar melodia lnsăşi se transforma intr-o spirală ascendenta
ce se răsucea vertiginos şi se fringea, i n cele din urml, din avintul
ei spre tări i . i n tr-o orbitoare izbucnire de fl ;icări .. .
Simfonia se sfîrşi. şi Dar Veter i nfelese ce anume ii lipsise In
l u ngile luni de pînă atunci. Simtea diiJ nou necesitatea de a lucra mal
aproape de Cosmos, de spirala năzuintei omeneşn, avintată spre viito­
rul in veşnică mişcare. Din sala de concert trecu de-a dreptul i n
camera de convorbiri ş i chemi statiunea centrală de distribuire a
muncii din zona locuită din nord. Tînărul informator care-I indrumase
pe Dar Veter aici, la exploatările de titan, i l recunoscu şi se arătă
foarte bucuros.
- Chiar astăzi ati fost chemat de la Consiliul astronautic, dar
n·am putul obtine legătura. Vă dau indată Consiliul.
Ecranul se sti nse. apoi se lumină din nou şi pe el apăr.u Mir Om,
cel mai i n vîrstă dintre cei patru secretari ai Consiliului. Părea
foarte grav, chiar trist.
- S-a intimplat o mare nenorocire : Satelitul 57 nu mai e:dslli.
Consiliul te cheamă pentru efectuarea unei munci dintre ce\e mal
grele. Trimit după dumneata o navă planetară ionică. Si fii gata 1
Da r Veter rămase nemişcat in fata ecranului, mut de uimire.

Capitolul VIl

RAZELE ROŞ I I

Pe balconul larg a l observatorului, vintul bătea i n voie. Adllfta

de peste mare. din Africa toridă, miresme de plante înflorite, m iresme
ce trezeau i n tainifele sufletului un tumul l de dorinti obscure. Mwen
Mas nu-şi putea recăpăta senmătatea şi hotărîrea dinainte, de care
avea nevoie in preajma unei experiente atit de primejdioase şi pline
de răspundere. Ren Boz i i comunicase din Tibet ci instalatiile lui
Kor Yull fuseseră transforma te şi adaptate noului obiectiv. Patru
observatori de la satelilul nr. 57 consimtiseră de bunăvoie să-şi rişte
viat a spre a ajuta la realizarea acestei experiente de proportii ne·
.. maipomenite.
Şi totuşi experienta f �ese pusi la cale fără autorizatia Consiliului,
fără o dP.zbatere in prealabil şi pe larg a tuturor posibilitătilor. Aceasta
o făcea să semene cu lucrările secrete de fabricare a armelor din epo-

19
c.ile iftSBne.cate ale •l�oriel •llmane ·şi .co�ea lntregil operaţii un ca­
racter ·de mister şi de te..a, atit de nepGtrtvlte erei Mare l ui ·Cerc.
Scc�nal miret pe �are M 111111'inau pirea 9l justflice aceste m ls url .
dar &o&uşi ar fi trebuit sil aibl cugetul cu desiivlrşire tmpăcat. căci
numai a stfel omul pCJllte ?ealtza orice. ·A pă re a d in nou strllvechiul
coRUict aman dintre ·sc.op şi mijlocul de realizare. E•q;erienţa miilor de
.geneFafii ne ln va fă d •miJ loac ele au şi e l e o oarecare limitli , ce nu
t:oate fi depăşită.
Peste .două zi l e um-.a să albă lo c viltoarea tran�misie prin Marele
Cerc, Iar d upă aceea Mwen Mas avea la dispozitie op t zil e l it e re p en tru
efect uarea expe ri ent ei 1
Cu capul pe spate privi cerul. Stelele il păreau astăzi mai lumi­
noase şi m ai apropiate ca oricind. Pe multe le cunoştea după numele
lor vechi, ca pe n i şte prietf!ni bu ni Oa re nu e ra u şi ele tovarăşe de
•.•

totdeauna ale omului, to va ră şe eare·l indrumau paşii, il î n ălţ a u gin­

rdurile, U i mb ărba tau CU Vi 9urile pe care i le trezeau in suflet ?
Steluta aceea cu lu cir e mai stinsă care s·a l ă sat spre orizont u l
nordic era steaua Polară sau gama * Cefeu. I n a ntic hi tate, după cum
an stabi\it-o documentele, Steaua Polară făcuse parte din constelalia
Ursei Miel, dar curbura pe care o formează partea marginală a Ga­
laxiei laolaltă cu sistem u l solar !e i nd re aptă i n directia lui Cefeu.
·lebăda cea cu aripile inUnse pe Calea Lac:tee - una dintre cele mai
i n te resan t e constelalii ale emi sfere! n11rdice - işl aplec ase gitul lung
spre miazăzi. In mij lo cul ei ardea frumoasa stea dublă pe c are vechii
ara bi o botezaseră A l bi reo . In re al itate erau arolo trei st ele : Alblreo
1 - o stea dublă - şi Al blreo 11 - uriaşă stea indeplirtată, albaslrli.
c n un vast s i slem p la neta r. Se află fatli de noi a o d ep ăr ta re tot atit
'de mare ca ti uriaşul astru :Oeneb, o stea albli, cu o l um i noz itate de
4.!100 de sori a l n oştri . :4bla cu opt ani in u rm ă fusese primi t un ră � ­
puns d irect ·din partea l umilor populate ale l ui Deneb, la comunicarea
ce•i fusese trim isă in anul 2 din era Cercu lu i. Tn thnpul tnmsm i s i u n i l
trecute, b u n u l nostru prieten 6 1 Lebăda prinsese o comun icare de pe
I Ublreo 'Il. E ra a m avertisment, receptionat cu patru sute de ani d u p lt
data emisiunii. insi extrem de Interesant Un !l ustru c ercetător cosmic
de pe Alb i reo 11. al c ă rui nume red at rn sonorltătl pămintene s-ar
transcrie : Vllhh oz Ddi:z:, pierise in regiune a granitei de sud a con­
stelatie! Lira. intr-o i n t iln ire cu c�a mai cumplită p rimejdie a Cosmo­
sului - Steaua Ookr. SavaQ1ii -de pe Pamin t considerau aceastli stea
ca apartinind clasei E, denu mită astfel în cinstea celui mal ma re fi­
zician al antichităţii - EJnsteln -. ca� revăz use cel d intii existenta
unor asemenea stele. Stelele din clasa E, rlvaliz a u prin dimensiunile
1or cu ·gjgarrtele rotii din c l asa M, de f elu l l ui A nt a res şi B et l!lgeu za,
dtferlnd msli printr-o densitate mei mare. e c hiva le ntă aproximativ c u
··densitatea Soarel ui . Forţa d e gra vitafi e uriaşă a unei asemenea stele
·oprea orice iradiere şi astfel tmpledica lumina să părăsească stea ua
e;i să străbată spatiul. Abia mal tî rzi u , după ce suprafata stelei ajungea
l(lrin Jncilrlre 11lnli la 1 00.000°, a vea loc o explozie form i dabi lă. care
inainte vreme fu s es e interrretată ca aparitia unei .,nove". �Stelele d i n
clasa E. cu desă v îrş i r e obscure, puteau f i ghlclte In spa ţiu doar după
1uţfa lor de gravltaţ'e, astfel incit pieirea anei astronave care s-ar fi
apropiat imp ru de nt de acest monstru era Inevitabilă. Stelele Infraroşi i
invi2fbile ce făceau -parte Hin clasa spec t ra l ă T, p rezenta u şi de o ,prl-

• �i teră din al f abet ul grecesc (N. R.).

20
 me.jdie, mai 8lkă inli, din cauza dnneuiu•llor llw cu nault mai retluse,
deti ar li pu&Mt si tie uşor conharulate cu cilll pur lle gravita�lonafe ale
norilor GltKuri uu ale corpuri lor cu desivirşire ricite din clasa TT.
Mwe• Mas îşi zise in lfîiMI că i ntemeierea Marelui Cerc, care a
legat latre ele lumUe lecuite de IUnfe c.ugetjtoare. a reprezentat pentru
P�minl, «ied 11 pentr• wice aUi pJa��etl Joaiti, cu mal mare r.e·
voiu(ie poiiiJi lă. Era, ia primul rind, o vic.klrie repurtată asupra
timpului - factor care nu ae permite nici neui, aici cdorlalti frati a i
aoştri i ntrw gindire s ă pătruadem in adincurile îndepărtate a l e spa·
j.iului. Tdl8iterl!2 oric.ărei comunicări prin Cerc este o emisiune spre
.vii"''· iatntcit rindul OIDUiul iaveşmi ntat intr-o asemeaea lormă, ur·
mează &ă stribată spatiul pl•ă la c elf' mai do!J)ărtate reriuni ale lui.
P&&ibiUtătea de a se cerceta stele foarte ia&lepărlate devenise o reali­
taie, intr���: i t receptionarea oricărei informatii orl•nde existau planete
loa•ite c ar.e intelegeu limbajul Cercului nu mal era decit o cbediune
de timp. Primi!>ena doar şi noi o comunicare din partea Lebedel, de
la sl.eua ueea uriată. dar extrem de depărtată., ce se numeşte eama·
Lebăda. I ntre noi şi ea e o distantă de 2.800 de parseci şi comunicaua
călător:eşte timp de mai bine de aouă mii de ani. Dar important este
să o put.em intelege J>au 5ă poali li desciffată de alti membri ai Cer·
eului, aviiMI un me4 d e gindire apropiat. Cu to"'l a l lcev!l era dad co·
municarea v�a de la iistemele stelare slerlce şi d e la ingrămădirile
cu mult mai vedli decit sistemele no.astre elane.
Acelafi luc.ru se petrecea şi cu centrul Galuiei. Cunoaştem in
jurul i ngrămăAirii sale axiale o zona colosal:i de viată pe corpuri in·
t unecate moarte. încălzite prin radiatiile diA ceatn1l Galaxiei. De acol•J
primim de ntultă vreme c.omunicărl de lli!ÎRJ,eles, imagini de o strucl urfl
comolicată itlexprimaeile prin notiunile noastre. De 800 de ani Aca­
demia limitelor se drid.uieşte sl priceapA ceva din aceste eniematlce
comun icări şi n11 Izbuteşte, deşi pri�t\! mereu altele noi. Teoria lui
Til l le:un. care prewpune că, din cauza fgr(ei de gravitatie monstruoase.
comunicările transmise sint supuse �ADei deformări a •ndelor, c.are se
l ungesc asemenea celor ale luminii, pare neverosimilă. Deocamdată
expnientele i ntreprinse in domeniul iMersiunil comamicărilor pe u.nde
m u lt mai scurte * n·au dat rezultate.
Din cauza lip,ei unGI' lumi populate sau a legăturii c.u asemenea
lumi in latihulinHe inalte ale Galaxiei. aoi, oamenii PăltlÎntului. ou
putem strihate in afara zonei ecuatoriale a Galaxiei. Nu ne pa te.'TI
ridica deawpra i n tJJneri.cului şi a p•lberii în care este culundatl'i
steaua noastră şi vecinele ei. şi d e aceea, in pofida ex.istentei Cen u·
l ui, ne este atit de jlreu să cunoaştem universul. Dar şi depărtal:l
gama-Lebăda e situată io acelaşi strat obscur.
Mwen Mas îşi mută privirea spre orizont, acolo unde, mai jos de
Carul Mic dedesubtul constelafiei Ciinii de Vîn ătoare, se afla con·
stelalla Părul Berenicei. Era polul ,.Nord" al Galaxiei şi, exact i n
directia aceasta. se deschidea intreara perspectivă a s pat iu l ui extra·
�alactic. In regi11nea raar�rinală unde se afla Soarele, liitimea bratelor
.cfiscului soiral al Galaxiei era abia de vreo 100 de parsecl. Pentn a
se ridica deuupra niveluh1i gigantice/ roti stelare a Gala"iei trebuiiW
străbătute perpendi cular pe suprafata ecuatorului ei 300-400 de parseci.
Această cale, pe care o utronavă _n-o putea p a rcur ge, naa reprezenta

• Ad ică recep tionarea prin imagini şi sunete a mesagclor din

Cosmos ( N. It.).

21
o imposibilitat� p�ntru �misiunile C�rculul. Dar d�ocamdată nici o
plan�tă di nt:e stelele situate i n aceste r�e i u ni nu se integrase i n
Marele Cerc. Poate c ă acolo nici n u existau lumi locuite ? N u ,
aceasta era c u neputinfă ; pur şi simplu n u venis� i ncă momentul ...
Aceste nesfirşile enigme şi extrem de dific i le p robleme ar li re·
zolvate dacl s-ar putea inflplui i ncă o revolulie şliinti lică, cea m a i
mare dintre toate : dacă s-ar repurla o victorie asupra timpul ui, dacă
oamenii ar i nvata să infringă orice d istanti in oric e interval de timp,
să pătrundă ca �tăpini atotpulernici i n spatiile nemărginite ale Cos·
mosului. Atunci nu numai Galaxia noastră, dar şi celelalte insule
stelare ale Galaxiei ar deveni pentru noi tot atit de apropiate ca şi
măruntele lnsulite din Marea Mediterană, care cl ipocea acum, acolo
jos, i n bezna noptii. TQcmai aici era justificarea desperatei incercări
concepute de Ren Boz şi pe care el, Mwen Mas, directorul statiunilor
exterioare ale Pămintului, era pe cale �-o i nfăptuiasci. N umai de le·ar
fi cu putinii să justifice această experlenfă, si aduci in sprijinul ei
argumente atit de puternice, i ncit să obtină dezlegarea din partea
Consiliului.
Luminile inşirate de-a lungul Căii Splrale i ş i schimbari cu loarea
din portocalie in albă. Era ora două de noapte - cind circulatia se
Intensifica. Mwen Mas lşi ammti că a doua zi avea loc serbarea Cu·
petor de foc, la care Clara Nandi il pofti!le să partieipe. Directorul
statiunilor exterioare nu putea uita clipa cind p4; litQralul mării cu·
noscust! pe lceaştă ·fafl bronza ti'. clf ill08'te. ti · tu mlşdrl atît de gra·
tloase. Era asemenea unei flori a sincerltătil şi a elanurilor puternice,
rară tntr·o epocA a sentimentelo r disclpllnate. ·
Mwen Mas se intoar� în camera lui de luc:ru, Intră in legături
c:u Institutul metagalactlc, ·care lucra totdea u na In timpul noptii, şi
ceru si 1 se trimită pentru noaptea viitoare stereotelefllmele ce repre·
zentau cîteva dintre Oalaxlile mai apropiate. Primind un răspuns afir­
mativ, se urei pe acoper�. Acolo se afla aparatul său pentru slrlturi
la depărtare. Lui Mwen Mas i l plăcea sportul acesta putin popular.
In care atinsese un grad de Inalti măiestrie. Fhind in jurul corpului
său hamurlle balonulul cu heliu, africanul s� inăllă in văzduh cu o
lăritură elastlcă, coneetind pentru· o clipă el icea de tractiune, pusi i n
functiune de un ae•mulator uşor. Descrise i n an un arc . de cerc lunll
aproape de 800 de metri, ateri7ă pe o ieşitură a Casei alimentare si
slri din no u. t n cinci sa"url ajunse pînă la o miel grădină de la
poalele unui m u nte calcaros. fsi lăsil aoaratul in virful unui turn de
aluminiu şi alunecă de-a lungul prll jinii pe pămînt alături de patul
său tare. aşuat de·a drl!.!)tul sub un mare platan. I n curind adormi
lrj!'ănat de foşnetul frunzelor acestui arbore 1.1mbTos.

Serbarea Cupelor de foc lşi imprumutase denumirea d i n poezia

cunoscută a poetuwi·lstoriograf Zan Sen : acesta descrisese vechiul
obicei indian de a alege femeile cele ml\i frumoctse care �� i n m ineze
eroilor ce porneau la i ndeplinirea unor isprăvi mărete spade de lupti:
şi &:upe cu răşini aromate aprinse. Deşi spadele căzuseră de mult i n
desuetudine, rămăseseră totuşi un simbol a l faptei eroice. I a r faptele
de acesf fel se i nmulfiseră pe<Jte măsură in r indurile populatiei i ndrăz·
nete şi pline dr energie d e pe planeta noastră.
Ser� rea Cupelor de foc devenise serbarea de primăvară a femeii.

22
 In fiecare an, i n cea de-a patra Jună socotind de la solslltiul de Iarna
(d enumită în vechime aprilie ), cele mal " frumoa!>e femei de pe Pămînt
executau dansuri, cîntece şi exercitii de gimnastica. Cele mai line
nuanfe de frumuseţe ale diferitelor rase, acum amestecate In p opulatia
i n tregii planete. străluceau aici intr-o urietate infinită, ai doma ne­
stematelor. şi prilejuiau Infin ite desfătări spectatorilor, de la invitaţii
şi inginerii obosiţi de munca lor stăruitoare: şi plnă la artiştii Inspirati
sau tinerii şi ti nere le inel fără experienţă de viafl.
Tot atît de frumoasă era şi serbarea de toamnă a bii.rbatllor, ser­
barea lui Hercule , care avea loc in luna a zecea a anului. Tinerii ce
treceau pragul maturităţii raportau aici despre i�>prăvile herculeene pe
care le săvîrşiseră. Mai t irziu s-a instaurat obiceiul ca în aceste zile
să se treacă in revistii toate laptele şi realizările remarcabile de peste
an. Serbarea a devenit comuna pentru bărbafi şi pentru femei, împlr­
Jindu-se in zilele Minunatei utilităţi, alt Artei supreme, ale lndrăznelli
ştiinfilice şi ale Fanteziei... Intr-un timp şi Mwen Mas fusese recu­
noscut drept erou al prirnei şi al celei de-a treia zi.
Veda Kong tocmai cinta cînd Mwen Mas aplru în urlaşa Sală
solară a stadionului din Tirena. Găsind sectorul 9 din raza 4, unde
se instalaseră Evda Nal şi Ciara Nandi, el se opri în tăcere in umbra
arcadei şi ascultă vocea joasă a Vedei. lmbrii.cată in alb, cu privirile
îndreptate spre galeriile de sus ale sllh, blonda cîntăreafă îi păru
africanului ca fiind o intruchipare 11 primăverii.
La sfîrşitul fiecărei productii spectatorul putea apăsa pe unul
dintre cele patru butoane pe care le avea in fafă. Luminile aurii, al­
bastre. verzi ori roşii ce se aprindeau pe tavanul sălii arătau artistului
felul In care fusese apreciat, înlocuind zgomotoasele aplauze de pe
vremuri.
l sprăvindu-şi cintecul, Veda fu răsplătită printr-o mulţime de lu­
mini aurii şi albastre printre care se zăreau doar cîteva verzi. Imbu­
jorati de emotie, se allUură prietenelor ei. HM:mai atunci se apropie şi
Mwen Mas, pe care-I întîmpinară cu salutări prieteneşti.
Directorul staţiunilor exterioare se uită In jurul său, căutîndu-�1
maestrul şi predecesorul. Dar nicăieri nu-l vedea pe Veter. Ghiclndu-1
gîndul, Evda Nal făcu din cap un semn spre Veda.
- Unde l-aţi ascuns pe Dar Veter ? li se adresă in glumă celor
trei femei Mwen Mas.
- Dar dumneata unde ni l -ai ascuns pe Ren Boz ? răspunse
printr-o Intrebare Evda Nal, şi africanul se grăbi si scape de privirile
ei pătrunzătoare.
- Veter scormoneşte adîncurile în America de Sud, la exploa­
tările de titan, spuse Veda Kong. Pe fata ei tresllri ceva. Cu un flest
protector, Ciara Nandl o atrase spre sine şi-şi lipi obrazul de al el.
Pt feţele celor două femei, atît de diferite, se citea aceeaşi blîndă du­
ioşie care le apropia.
Armonizindu-se perfect cu tăietura prelungă a ochilor. sprince­
nele Ciarei, tăiate drept, sub fruntea-i inalti păreau uiplle lntin:>e
ale unei păsări ce pluteşte in văzduh. Sprincenele Vedei se avintau in
sus. ,;Pasărea a bătut din aripi". gindi afrlcanul.
Aruncind o privire pe crasul ascuns adînc in cupola sălii. Ciara
se ridici în grabii .
lmbrăcămlntea ei i l uimi pe Mwen Mas. Pe umerii netezi ai tinerel
fete, trecea un lintuc de p latinl, lislnd descoperit gitul ei Jung. Sub
davlcule, lltltucul era înc h eiat cu turmaline roşii şi lumi noase.

23
 Sini.i tari, ce scmăaau cu nişte cape lar&J riswrnate, sCIIlptate cu
o dalti de o minunată precizie, erau aproa� descoperiti. · Peste ei,­
plecind de ia ag,rafa de turmalin, treceau benzi de c a t i fea de un violet
inchis, ale căror capete erau fiute de cingittoare. Mijklcul utrem de
subţire al tinerei fete era incins cu un lat coi4on aliJ. presărat cu stele
negre 'i prins cu o pafta de platină de fonna unei lunule- In fali, de
�oub cingătoare. cădea pină la aenunchl o INandli de catifea violetă.
I n spate, de cordon era fixati un fel de fusta lung! dintr-o măta�e
albă vea, împodobită şi ea cu stele negre. Dan:oatoarea nu purta n;ci
wn tel de podoabe, in afară de atrafe strălucitoare pe pantelioril ei
ca smoala şi de mari cercei trecuti prin urechi, ca la femeile din an·
tirhitate.
- Inel pufin şi-mi vine rindul ! spu!>e cu ne;Jiisare Ciara i ndrep·
tindu-se spre arcada de trecere. li arunci o privire lui 1\\wen Ma!i,
apoi dispăru. petrecută de intrebări rostite in şoaptă şi de mii ci�
priviri.
Pe scenă apăru o �rlmnastă celebră, o tînără admirabil făcută, i n
virstă d e cel mult 18 ani . Scăldată i n lumină aurie. gimnasta execută
o cascadă vertltlnoasi de salturi. uintări in aer şi intoarceri, imnăr·
rnurind intr-un echilibru neverosimil, in acordurile lente ale muzicii.
Spectatorii il lludară dansul printr-o multime de lumini aurii, şi Mwen
Mas se gindi că, după un asemenea succes, ii va fi cam greu Clarei
Nandi să se producă. Uşor alarmat. işl plimbă privirile peste mulţimea
fără chip a spectatorilor din faţa lui şi, deodată, zări in sectorul I I I
pe pictorul Kart Saa. Acesta il salutll cu o dezinvoltură care africa·
nului i se păru aelalocul ei : cum de nu era emoţionat acest om pentru
care Ciara pozase in .,Fiica Mediteranei" ?
Nici n·apucă bine să-şi sruni\ că, d:tpl ce-şi va 11 isprăvit expe­
rienta, H va duce negreşit să vadl ,.Fiica Mediteranei", tă luminile
de sus se şi !ltinseră. Plaaşeul st1'iveziu din sticlă organic! • strălu.:l
deodată in lumina zmeurie. de fontl încinsă. De sub ram�eiP. de jn!'l
<:le scenei potniră sl cur1Ji ş&voale de lumini roşie. Alergau valuri,
vaiuri, îmbinlndu·se cu ritmul rAspicat al melodiei. cu glasul pătrun·
tii tor al viorllor şi sunetul puterRic al strunelor de alarl'll cu sonori­
tăţi joase. Oarecum buimiclt de puterea şi cadenta năvalnică a mn•
zicii, Mwen Mas nu-şi dădu seama din p rima clipi ci, in centrul
estradei cuprinse de flăcări, apăruse Ciara.
lli Incepu d u uul intr·nn ritm atît de rapid incit spectatorilor li
se Uia ră su fl area. Mwen Mas se întrebă cu spaimA ce se va intimpla
dacă muzica va cere o accelerare şi mai mare. Dansau nu numai pi­
cioc;rele, 11u numai bratele ; tot trupul fetei răspundea muzicii inflăcă­
rate printr-fi suflare a vlefll tot atit de fierbinte. ŞI afrlcanul îşi spuse
iH gind c:ă. dacă femeile dfn vechea lndie fuseseră ca şi Clara, poetul
care le c:omparue cu Cupele de foc şi de la care se trăgea denumirea
se;bării femeii, avusese deplinli dreptate.
Tenul bronzat •e soare al Clarei, luminat de \'ăpăile scenei şi ale
rlanşeulul, avea acum o nuanţă de araml strălucitoare, şi inima lnl
fAwen lftu incepu să bată cu putere. Această camatle o mai văzuse
la oamenii minuna tel planete epsilon-Tukana. Atunci aflase că poate sli
edste o attt de imensă spirltuallzare a trupului, incit acesta prin miş­
cările $ale, prin cele mai subtile modifidrf ale lrumoaselor lui forme,
· • S tie'l ii, rn a cărei compoziţie intră substante organice. Exemplu :
P'lexig!a-s ul ( N. R.)-

24
si poati e&priaa cele mai adinci ecoUri ale safWului, toate 111 � le
fante!iei, �riie pătimafe, rara ,e.tr• kridre.
Şi.. •e llllde piaă atancl toate lftmlarife sale se l•dreptues'ă către
depărtări ce neatins, ailate la mai IH�ae de H d e plll'tee i , Mwen Mas
,ricepu ci, ηn aerairginita bogălie a fru11111 Jefji din lumea uoastră
Olllt wcucă, se pot at111 ta.rl tot Rtît de llillnli.r'abile ca şi viziur.oea
mhwnatA din adi11c1d tirm..eatuwi. Dar donat aprins de atîta wane in
suf�etll l sili tie an vis irealizaWI na se Jnltea "Stin� chi a r atit de lesne.
':umd înfăţişarea fetei cu pielea roşie de pe epsilon-Tukau�. Oara 111.1
facu âecit si mtăreascl in ifiÎIDa eli rec toru l ui staţioniler eld eri oare hotll·
rirea luati mal demult. Dacă o singuri femei e de fehll Ciar�i Namli
Iti po at e dărui o aseme11ea bac:urie. cum tTeltuie st fi e ltlmea ia care
maj&ri1atea femeilor semă11ao ca ea ?
Evda Nal şi V ed a Kong, care �� ele era u daniatoare foarte bune,
se simteau fermecate de daftsotll u arei , pe care-I vedeau p en t111 prima
oară.
Veda llfmâna f iec ar e gest al Ciarel, ,_.iedv-se ci in mif(ările
ei există o extraordinară dualitate : erau i• Kelaşi timp g;•g.aşe şi
p l in e de ferocitate. Gingăşia acea st a era geaera ti de supleţea 4e ne­
crezat 11 trupului, de aRduirile lai liwe, iar i�Rpresia de ferocitate o
dădea u trecerile, intoarcerile şi opririle brusce, executate cu ulaitoarea
ra pidi1a1e a fhuelor sălbatice. Aceasti m1ădiere insillu ută fuse�e do­
bindita de fiicele Gondvane; cu pie le a întunecată, in decurs de lllilefti i
de tuptă grea pmtru exist�nfi, dusă de reatlele injosite pe cont ine n tel e
sudice. Dar cit de categoric se imbina acea st ă supleţe in persoana
Ciarei, cu prommtate1e-i trăsături de t ip e len o-c r eta n, n nasol ei scurt
şi drept la rădăcină. cu obrajii şi timplele late in profil !
In adafioul sălbatic �e impletk'ă !>OOori tlti le disoaante •in ce i n
·ce mai f recven te ale unor instrumente d e percuţie. Altentarea tiin ce
în ce mai verti&inoasă a av;nturilor şi a prălluşirilor st"rituale rejate
prin m u:rid găse:1 in mişcările plasti� ate •..-.sat.a�i o exprerie f i
mai nu.antată. Trezirea sentbnentelor aderR1l�. vlotenta ler explozie,
.apol căderea fiintei �ăgutte, meama ... şi Al 110u vi.,a - o via41 tu­
multuoasii şi wecuooscută, ln,inţaită şi_ in aceCaşf tîtRp f11ptind a1
mersul ne milos al VTemil, cu nemdurătoare deknn inare a datoriei 'i
a soartei... Evda NaJ simti că �a psHIOt-rici a clanwlwi ii es' e
e1.trem de aproape, obrajii 1 se imbujorari. rHpira�a 1 se acce4«1.
�lwen Mas nu ştia cii �ui1a aceasfa 4e tJafet flt5eose scrisă de coro­
pozitor special pemru Ciara Namli : na se mal temea insă •e f'itm u l
îndrăcit fiindcă văzuse c i t de uşor i �e adaptează tlnăra fată. Vahnile
de lumini roşie ii imbrifi ş a11 tnrpuf te aran1l, ftdrsiJNI Tipăi peste
r icioarele ei puternice, p ierz indu - se in şe rp uiri le intattecate ale ca­
tifelei, aprlnztnd zori t ra ndaf i ri i pe mătasa albi. B ra ţele ei, lndoite
spre spate, inmărmurr.au deasupra capidui. $1 � ati . firi nici un fel
de final, tumuttu1 de n oie tot mai m alte se C:Unfti, hmlillile roş.ii se
stinseră. Cupola fnaltă a sliUi era �cum scăldafă in flllR i na olrişnuită.
Obosită, tînăra îşi pleci fruntea, şi pirol e; bogat ii acoperi faţa.
Su\ CliJIOlă se a pri nse ră mii 4e tumini ;u.trii , apoi irbucni un -.lriet sUr41 :
spectatorii iJ aduceau Ciarei ce1 mai inalt om agi u care patea li adus
.. ow Mfist. ii mu lfumeau ridicaţi in picio are . intmrind spre scenă
mîinile impreunate. Şi Ciara, at it · de cabnl imri nte de a ieşi in scenă,
se tulbură f ă ră de veste, îşi în dep ărt ă dintr-o mişcare părul •e p�
obraz şi fugl din scenă. c:u ochii la ga1erH1 e de s�r.� ale săl i i.
Organîzator1i serbirli a n u nta rii o pauri. Mwen Ma-s ,ernl fn

25
 clutarea t.1arel, iar Veda Kong şi Evda Nal Ieşiri pe scara lati de
un kilometru, din stlc:lă albastră, care cobora de la stadion drept in
mare. Amurgul strii vez/u şi răco ro!t le imbia sii fad o baie dupii pilda
altor mii de spectatori veniti la serbare.
- Nu mă mai mir acum că ea ne·a atras de la inceput atentia,
spuse Evda Nal. Este o artisti exceptional de talentati. Am vbut
astăzi un dans care reprezintă puterea vietii, intruchiparea in frumu­
sete a iRsăşi esentei sufletului omenesc. Probabil că aceasta şi era
antlcul Eros...
Evda Nal lşi scoase rochia şi se ar uncă in unda străvezie. Veda
o ajunse din urmă şi cele doui femei inotară alături spre o uriaşă
insulă de cauciuc care se zărea, arglntie. la un kilometru şi jumătate
de cheiul stadionului. La nivelul apel, suprafata netedă a insulei era
mărginită de un fel de adăposturi din materie plastică sidefie in formă
de scoici, suficient de mari pentru a feri de razele Soarelui şi de vint
trei-patru oameni.
Se întinseră a m i ndouii pe podeaua moale şi m işcă toare ,a uneia
d intre scoic:i, trăgînd in piept aerul curai al mlrii.
- N u ştii unde este Ren Boz ? întrebă Veda.
- Ştiu cu aproximatie, şi aceasta imi aj1111 g e ca să fiu nellniştiti,
răspunse incet Evda Nal.
- Vrei intr-adevăr ?... Veda se opri fără să-şi fi sfirş! t fraza, şi
Evda işi ridică pleaapele obosite şi o privi drept in ochi.
- Ren Box. imi pare... un băieţandru încă necopt şi oarecum
neajutorat. urmă nehotărî t Veda, iar dumneata eşti atit de întreagă,
ai o voinţă puternică, de 'bllrbat... Se simte că ai în suflet un resort
de oţel•..

- Asta mi·a spus-o şi Ren Boz. In ceea ce priveşte însă apre­

cierea lui n-ai dreptat e decit partial. Este un om i nzestrat cu o minte
îndrăzneaţă, cu o putere de muncă atît de uriaşă, inc:lt nici chiar în
zilele noastre n-ai să găseşti pe întreaga planetă mulfl care sl-i poată
tine pasul... In comparaţie cu aceste însuşiri celelalte par Insuficient
de dezvoltate ; au rămas intr-un stadiu infantil. după cum se intimpll
majorităţii oamenilor, şi poate intr-un fel şi m a i pronunţat. N-ai
greşit spunind că es.te un băietandru. Dar, in acelaşi timp, este şi un
erou In adevăratul Inteles al acestui cuvint. Şi Dar V eter are in el ceva
copilăros, dar la el este un rezultat al surplusului ch! forte fizice, pe
cind la Ren avem dimpotrivă o insuficientă a lor.
- Dar ce părere ai despre Mwen, se interesl Veda, acum că-I
cunoşti mai bine ?
- Mwen Mas reprezintă o minunată imbinare a ratiunii red cu
frenezia dorintelor.
Veda Kong zlmbi.
- Dă-mi voie acum şi mie !tă-ti pun o Intrebare - spuse după un
timp Evda. Ştii prea bine că Dar Veter mă atrage foarte mult ..•

- Ţi-e teamă de jumătăţi de mlsură ? răspunse Veda, imbujo­

rindu-se toatl la fată. Am învăţat încă la şcoală că sînt cit se poate
de dlunătoare. Nu, aici nu poate fi vorba de Jumătăţi de măsură, nici
de o fatală nesinceritate. Totul este limpede. limpede ca şi cristalul .••

Şi, sub ochiul critic al tinerri psihiatre, Veda urmă liniştit :

- Erg Noor şi cu mine .•.căile noastre s-au despărţit de mult.
Nu tn·a.m _.uhd hotărî totuşi să cedez unei afe-ctiuni noi atîta vreme
cît el st: mai a.l1i in Cosmos, nu-l puteam părăsi !Je E.rg slăbind prin
are:ut:a p:utnea sperantei, a credintei că se va intoarce. Acum acestea

26
au devenit din nou calcule exacte, sigurantă. Erg Noor ştie tot, dar
işi urmează calea...
Evda Nal puse mina el subfire pe umărul Vedcl.
- Cu alte cuvinte, este Dar V eter ?
- Da ! răspunse ferm Veda.
- Dar el ştie ?
- Nu. Am să·i spun mai Urziu, după ce "Tantra" va fi sosit alei ...
la uite·i ! spuse ea deodată arătindtH pe Mwen Mas şi pe Clara
Nandl, care inotau spre Insula de cauciuc.
Clara ţişni rizind din apl, descriind u n arc de cerc, ca un
p_e ştişor de aramă, care se zbenguie in valuri şi se opri in picioare pe
marginea mişcătoare a insulei. Mwen Mas se furiş a la picioarele ei
ca un delfin negru, căutînd s-o prindă, dar Ciara sări deasupra lui şi
Incepu să se depă r tez e in direcţia m.tlulul. Arătîndu-şi dintii sclipi·
tori intr-un zimbet larg, africanul porni in urmărirea ei. In curind,
capetele lor nu se mai văzură decit ca nişte puncte negre.
- Ne i ntoarcem şi noi ? întrebă Veda şi amîndouă se aruncară
în apă.
- Trebuie să părăsesc serbarea, spuse Evda Nal. concediul meu
este pe sfîrşite. Mă aşteaptă o nouă l ucrare de mari proportii la Aca·
demia de bucurii şi necazuri, iar mai i namte trebuie să·mi văd fata.
- Ai o fetită mare ?
- Ue 12 ani. Băiatul este cu mult mai virstnic. Mi-am făcut da·
toria pe care o are orice femeie cu dezvoltare şi ereditate normală: cel
pu tin doi copii. Acum vreau să am un al treilea, dar să fie de la in­
ceput mare 1 Evda Nal zîmbl. fata el gtavl se lumini deodată, plin:i
de dtrioJie şi iubire, buza de sus scurt arcuită se intredeschise, i n timp
ce bratele continuau si splntece ritmic · valurile. N u se opri decit
l ingi chei.
- N'-ai deocamdată nici o ocupatie. Veda ?
- Nu. Aştept sosirea .,Tantrei". Pe urmă am sii plec intr-o lungii
e�pedlfie ...
Pe toată lăflmea peretelui din observator se i ntindea un ecran
hemisferlc de şapte · metri pentru vizionarea fotografiilor şi a filmelor
luate cu ajutorul unor telescoape puternice. Mwen Mas conedă foto­
grafia panoramică a unui sector de cer de lîngă polul nord al Ga·
laxiei. cuprinzind zona meridională a constelatiilo r de la Carul Mare
pînă la Corb şi Centaur. Aici, intre Ciinii de Vînătoare, Părul Bere·
nicel şi fecioara, se vedeau foarte bine numeroase alte Galaxii, alte
insule stela�e ale universului mai mul t sau mai puţin depărtate de
noi. Cele mai multe fur.eseră descoperite in Părul Berenice!, izolate,
de o formă regulată sau nu, văzute sub diferite unghiuri şi proiectii.
uneori neinchipuit dr depărtate. la distante de miliarde de parseci.
Erau aid o puzderie de Galaxii pitice, cu mult mai mărunte decît cele
mai răspindite i nsule stelare, care atin g in diametru intre 25-50.000
de parsecl. O dată cu inventarea telescoapelor pentru detectarea razelor
cosmice. cu lentile dintr-un mineral nou. amatia, pe lîngă cei doi nori
cunoscuti. compuşi din zeci de mii de Galaxil - cel boreal, aflat intre
constelafi ile A ndromeda , Părul Berenice! şi Triunghiul, şi cel austral
aflat i ntre constelatiil e Peştelţ de Aur ( Dorado) şi Pictorul, aflate
la mal bille de 40 de milioane de pa rsec i -, au mal fost desco·
P.erit e alt� stl:'a•uri şi ingrămădlri de Galaxli glgante şi mal deplr­
tate, ucmil'llt:oare cu uriaş a noastră insull stelară.
N ebuloasa din Andromeda. un mic nouraş nebulos şi uşor lumi·

27
 nisuttt se ftdlta şi .re pe pimiat CII odWut Dv. C• cinci 11116 dll aai
in urml oamenii dezlegaserl mi!>terul acestui noura,. "Ne...,. a" se
dovedea a fi uD urt.ş sfeteiB stelllr, iatrec:illd iJt lllm eaeh8i ill s ăş1
imensa Cale Lactee. Cercetarea .,ndlll oaHI" lliD Andr�ct.. i n
ciuda depărtării de opt sute d e mii le panecf ce-o despăr�a cte ob­
servatorii de pe Pămint, a contribuit foarte mult la auwaşterea Ga ­
lalllei noastR.
"'wen 1\as işi ���ai aftcea amiRtlt !le IIM•u•tele lotografii pe
care le văzuse in copilărie şi C31 f' repreHntau �iferite €;alasii ; aces�
fotolrfafii era�t obpiwute cat afuteral ilmrr�Mntil IDMiinilor ia lllterite
rau ..re. spedraJui, su prap .se apoi cu aj�Merai IIAUÎ dlspoaiti� special.
1\ceste cel&sale i ngrihnădki lle trilioalle dto corp� c�. despărtitl prin
milieane de parseci; .... t.e:zit tottln 1111a 'nlr·ins&�t Redonlollta dorinti
�i lfezlege lleiUnniratele ellif'l'e ale ac!'Htor lumi, !>l C'UJIOaKă leJUc
ti��Jtă caR sili t alcătuite, Is t eria apM'ifiei lor şi se arta lor viitoare.
Ceea ce prteeu pa acum i11 pri� rind pe orica re lli•tre locuitorii Pi·
wtifltu\tH era prootem a -.le�; pe R�ăfatele skteme ptaMtare ale
acestor insule ale universului, problema g i ndirii şi a ştiin!ei care ; ...
Horeau pt' ele � a cnrffizatiilor omeMşti i1t neC1tpri asul Cosmos.
Pe ecrltft au. apiirut trri stele pe cat'e veca.ii ara•i le de11 1J1111i ser.i
Sinlilah. Mirrhal1 şi .o\tmah - alfa.. beta şi gama Andromeda, dispu"
pe o dreaptă ascendentă. In dreapta şi în stiJII'a acestei linii erau
situate do4ti (iataxii apropiate : Nebll loasa din Andromeda ş i
h-umoasa spiralA M 33 din censtefart kl 'Jrlunfbiuf. Mwen M as schimbi
baRda metaftcă.
lati (ia�xia lle 11Nit observată ce poartă denumirea veche efe
N GC 5 1 94 * sau M 5 t, dtn constelaţia Ciiailer de Vi11itoa�. Ea se
aJJă la " llepii rtare cte opt sute de I'Bil de paneci şi este 1nta dill t re
puţinel e Galaxii "·ăzută de la noi in plan orizontal, perpendicular pe
tcuatorul lor. De la un nucleu compact şi t.a rte hanrinos, lonn at din
lllilioane d e aştri, pornesc deuă braţe risucite In sJtirală, ca aceeaşi
densitate stelară la bază. Mai departe, ele devin tot mai slabe şi 111ai
nebuloase, piai ce se pierd în intun.ericul spatiilor, înti nzindu-se in
pirti opuse pe distanţe de zeci de mii de parseci. lutre aceste brate
sau ramuri principale, ar&ernind cu ,.alilsuri" negre - norr de materie
obliCuiă -. se iatind elitele mai scurte ale ingrămldirilor stelare şi
nori de gue lumiaoase, îndoite intocmai ca paletele unei turbine.
lată şi ur�a Ga laxie NGC 4565 din constelaţia Părul Berenicei.
De la aoi este văzută pe muchie, de la o distanţă de peste un milion
de parseci. Apfecată c a o pasăre ce pluteşte fn zbor, această Galaxie
i�i intiade larg cDscul compus, probabil, din ramuri răsucite in spi·
r01li � iar in ceatrul e l arh. Rfobul puternic turtit al nucleului. care
pare o strălucitoare masă compactă. Se ved"e clar cit de plane sint i n ·
suJefe stetare : Galaxia poate fi comparati c u roata subtire a unuJ
ruecaDism de ceasornicărie. Marginile acestei roti sint di.fuze, părind
să se di zolve in bezna fără funcf a sp 1ţiului. In tr-o asemenea mar­
Rine a Galuiei noastre se altă Soarele şi, ca un fîrlt:el de praf .mi­
nuscur. P!mintul, care, legat prin puterea şliinţef cu o mulţime de
lumi locuite, intinde ariplfe gindirii omeneştl deasupra nebiruitei veş·
nicii a Cosmo.sufui.
Mwen Mas trecu pe o fialaxie care-t Interesa mai mul1 ; NGC 4!>9·1
din. · constefaţ;a Fecioaret Şi aceasta se vedea tot di ntr-o parte. Yă-
• NGC 5 1 94 reprez;intă indicativul după care se. caută respectiva
Gala:Jtie îu catalogul NGC. (Catalogul nebuloaselor galactice.) (N. R.)
 zutl de la d l s t a n f l relativ mică de şa11te s u t e de mii de pa rsed , această
na laxie enigmati că aduc ea cu '0 len t i l ă grc.aSă dintr-o lncandescentă
masă stel ară, i :w ăhJitâ de un stra t de r a z e lum inoase. Pe ecuator Jen­
ti la era �trabăt ut ă de o dungă iro asă neagră, o i nr ri măd i re de ma­
te rie o l:scură. Galaxia părea un IU isterios felinar, luminind din handul
&; n ui in lma� inab il abi�. Ce l um i se as c u nd eau acolo in Iradierei' ei. mai
vie decit la a lle Galallii şi care a lifllfea i n medie c lasa spectralA F ?
Există o are ac ol o locuitori ai unor planete importante, p u l s ează oare
�i acolo, ca şi la noi, gindirea ce triumfă asapra t1lnelor naturii ?
Faptul că de pe i n sulele acestea uriaşe de stele nu venea nkl u n
ră sp u n s i l f.::C e a p e M w e n M a s să-şi strinlfă pumnii d e ciudă. Jşi d ăd ea
seama că d is tan t e l e sint cu adevărat monstruoa se : chiar şi plnă la
această Ga l ax i e ••aprop ia tă ", lumina avea de străbătut o cale de dou:i
milioane do u � sute de mii de ani 1 Pent ru un schimb de com u nic at i i
era nevoie de patru milioane �� jumătate de ani.
Mw en 1\\as reelă bobi nele, şi pe ecran se arlUi o mare Ga­
laxle, de pe cerul austral - N GC 253. Văzută in acelaşi racursi şi c u
aceea şi lnclinafie (doar spre partea cealalti) ca şi N e buloa s a din An ·
d ro me da , ea n·a vea un nucleu interior. In locul acestu ia , se d i sti n gea
o succesiune com p l ic a tă de dire luminoase şi î nt une cate , care se ră ­
suceau spre centru şi deveneau �erpuitoare i n zonele marginale.
A ceastă Galaxie forma u n u l din tre p r i ncip a le le obiective de studiu ale
Institutului meta,g a lactic, care trimise'e piui acum multe fotografii,
scheme �� chestionare spre M a rele Nor al iui Ma eel a n , situat in afara
�alaxiei noastre. Răspunsul nu putea ti primit decit peste 150 de mi­
lenii. El era n ec e sa r pentru a p u ne capăt multor ned umeriri şi între­
bă r i . Cei de pe Norul l u i Magelan vedeau cn mult mal bine dedt noi
multe G a lu i i. De altfe l se aştepta p e curin d primirea unei fotografii
a Galaxiei noastre luată de �:e Nor u l lui Magelan şi comandată de
cei d e pe Ce n ta u r.
Mwen Mas se sculă brusc in pici oa re şi se rezemi cu mi in U e de
masa masivă cu o vl olentă care făcu să-I trosnească mădularele.
Tennt-nele de comun ic a t i i care d u ra u sute de mii de ani erau inac­
cesi'bl le pen tru i'ecl şi s u te de reneratii, şi, insemnau ucltătorul "nid­
c;datf." chiar şi p en t r u st răn e poti.
Datorită descoperirii lui Ren Roz. fi experientei lor comune, ce le
mai i:a:lepiîrtate pu n cte ale uni versului, din care pornesc undele mai
lungi ale luminii i n roşite şi ale altor vibra fii e lec tromagnetic e, care de­
natureazi Iremediabil orice comunicatie posibilă pe tungimile de 11ndă
ale Cercului, vor deveni apropiate. de si le at lnel cu .Aihla.
Astronomii din vechime credeau că Galaxlile se îm p răşti e In toate
p�rtiie. Ei observau că lumina - care, plecil'd de pe indepărtatete
Insule stela re. parl<�nea la telescoapele terestre - era mo di fi cat l ; că
o"rllatil!e de l u m i n i se .a ! u nreau transformindu-se i n unde roşii *. La
prima vedere. această ,.dep lasa re spre roşu" a luminii parea si arate

• Dep l asarea spr e roşu (efectul Doppler - Belopolski ) , efect

observat in fizică şi m a i a p C\i in astrofizică. Acest efect constă i n
următClarele : cind o sursă de lumină. d e o anumită lun�ime de und:t.
5{' indepArtează de noi cu o anumită viteză, la analiza spectrală a
a ct-stei lumini înregistrăm că se petrece un fenomen d eoseb it - pe
ii1âsuri ce cr e ş te viteza sursei, se măreşte şi lungimea de undă a
l uminii. De-oarece l umina ro ş ie este aceea care are lungimea de undă
cea mai mare (în s p ectrul vizibil), e fec tu l de mai sus se numeşte
, , depl a s.-rea spre roş u " . ( N . R.)

29
o îndepărtare a Galaxiilor de observare. Cei vechi erau l nsă oblş­
nuiti si tălmăcească fenomene� mult prea direct şi unilateral : de
aceea au şi afuns la Ipoteza unui uni\'�r� care se dilată sau explo­
cează. Curios lucru : nu i-a pus pe ginduri nici măcar faptul c'ă cu
c it mai departe se alia o Galaxie, cu atit mal mare era viteza cu care
se depărta. după cum putea constata observatorul de pe Pămînt. Au
ajun s astfel la viteze galactice apropiatt: de aceea a luminii, şi unii
savanti au declarat că limita Universului o formează distanta de la
cMre Oala.xille s-ar părea d au atins viteza luminii. I ntr-adevăr, atunci
n·am mai primi de la ele nici o lumină şi, aşadar, n·am mai putea
să le vedem vreodată. Acum . i nsi cunoaştem cauzele i nroşirii luminii
;ăspindite de Galaxiile îndepărtate.
Ca intotdeauna in istoria ştiintei, cauzele acestea sin t multiple.
Cea mai importantă pare să tie faptul că de la insulele stelare depăf'­
late ajunge la noi lumina iradiată de centrele lor luminoase. Acolo
mase colosale de materie formează cimpuri de gravitatie foarte puter­
nică, in care vibratiile lumi nii se fac mai încet, şi anume prin radiatil
roşii de lungime mai mare. Din timpuri strhechi, astronomi i au ştiut
că lumina stelelor cu densitate foarte mare se i n roşeşte, liniile spec­
trului se C:eplasează spre capătul cel roşu, şi steaua pare că se depăr­
tează, aşa cum se i ntimplă, de exemplu, cu componenta stelei duble
Sirius : pitica albă - Sirius B. Cu cît Galaxia este mai departe, c u
atit m a i sensibilă este deplasarea spre capătul roşu al spectrului.
Pe de altă parte, a doua cauză a i nroşirii luminii galactice o con­
stituie diluzarea undelor luminoase care st r lb at genunile cosmice,
pierzînd in acest fel o parte a energiei lor de mişcare •: Fenomenul
acesta a fost acum studia t temeinic : razele roşii pot fi radiafii ale
unor corpuri ce se îndepărtează, după cum pot fi şi .,vechi" unde de
lumină obişnuită (albă ) , dar .,obosită" de imensa-i clllitorie prin
Univers.
O alungire asemănătoare a undelor are loc şi pentru vibratiile
electromagnetice, care pot servi la stabilirea comunicatiilor i ntre stele,
şi sî nt folosite şi de Marele Cerc. Aresfu-i, In bună parte, motivul
fCntru care n u putem i ntelege comunlcările trimise din zona dens lo ­
cuită de lîngă centrul Galaxiei noastre şi de pe îngrămădirile globu­
lare, căci emisiunile sint tulburate de actiunea clmpurilor gravita­
tionale ale stelelor masive. lngrămădirile uriaşe de materie alungesc
undele pe care se fac colflunicările Cercului, şi n-avem mijloacele ne­
cesare pentru a lupta împotriva acestui lucru dacă nu vom porni o
ofensivă împotriva fortei de gravitatie cu ajutorul contrariului ei. după
cum rezu\tă din matematica lui Ren Boz... Nu, acum toatl ac e a stă
frămîntare a luat sfîrşit 1 Şi de aceea Mwen Mas avea tot dre!'tul să
i ntreorindă această experienţă cum nu s· a mai văzut pe Pămînt !
Ca de obicei, directorul staţiunilor exterioare ieşi In balconul ob­
servatorului şi incepu sll se plimbe cu ' paşi repezi dintr-un capăt i n­
tr-altul. Ochii săi osteniti mai păstrau imaginea lumi noasă a depăr­
tatelor Galaxii, care trimiteau unde de lumini roşii. ca nişte apeluri
de ajutor adresate atotputernicei gîndiri. umane. Deodatli rise i ncet.
Nu se îndoia că într-un viitor apropiat, hi�Hbrele unde roşii nu vor
mai forma o piedirli de neinfrint in rl!lea le�ăturilor dintre depărta­
tele Insule stelare. Ele vor deveni supuse miinii omului, i n tocmai ca
• O undă luminoasă pierzînd energie se deplasează spre regiu ·
nea roşie a spectrului vizibil. deoarece undele de lumină roşie sint
i:ele mai putin energice (N. R.).
valurile roşii ce scăldau trupul Ciard N a ndi la serbarea Cupelor de
loc, al Ciar�l care-i apAruse in ipostaza fetei. llrămii de pe steaua
epsilon-Tucana, obiectul visurilor sale irealizabile.
(Citiţi in numărul viitor capitolul :
" I NS U LA U ITARII")

1
C E VOM C I TI f N " L U NA C U LTURII"
Gr. Alexand rescu Opere, voi. 1 E.S.P.L.A.
• • •
Antologia poeziei romineşti,
vot. 1, II, l l 1 ( BPT) "
J. Popper G . Coşbuc
A l . Dima A l . R us so
l. Creang':\ Oper e - Amintiri d i n copilărie.
(ed. Kirileanu)
M. Sadoveanu Opere, voi. X
M . S ado\'eanu Op ere. voi. XI
1\1. S : h·loveanu Baltagul (ed. festivă)
H. P. Benge8CU Concert de muzică de Bach
Pan ait Istr ati K i ra Kiralina
L. Rebreanu Nuvele Ed. ti'iteret.
!11. Eminescu Versuri alese ( ..Cele mai fru-
.moase versuri") ..
Carnii Petrescu Palu! lui Procust E.S.P.l.A.
Bră tescu-Voineş ti Intuneric şi lumină ..
1. Teodoreanu M11sa umbrelor
,. M a tei Caragi:lle C raii de Curte Veche
N agy \stvan Dincolo de barieră
Ion Pas Trec ut întunecat
N. D. Cocea Vinul de vi aţă lungă ..
Cezar P-etrescu 1907, voi. 1, I I , I I I
Al. O. Teodorcanu Berzele d i n Boureni Ed. tineret .
Octavian Goga Versuri E:S . P . L.A.
O. Cazimir Versuri
M. C.odreanu S on et e
Victor Eftimiu Odă limbii romîne
l. M i nulescu Versuri ..
El. Farago Versuri
G. Bacovia Poezii, ed. ll
• • • Antologia antimonarhică
N . B ălrescu Scrieri militare alese Ed. M. F'.A.
M. Em inescu Opere, voi. V Ed. Acad.
• • • Dictionarul limbii romtne
literare contemporane, voi. IV
l. Aszta/oe An nou E.s.P.L.A.
l. M. Sadoveanu Ion Sîntu .
Al. Sever Regele, spionul şi actorul
Al . s�ver Cezar Dragoman
1. Peltz Max şi lumea lui
Eusebiu Cami lar Cartea poreclelor
Eugen Barb u Pe-un picior d e plai
V. Em. Galan Bărăga nul . \•oi. 1 (BTM)
M11rlu 'Pre:d.,. Morometii ( BPT) reed ilare·
Z:� 101ria Stancu Dulă i i (BPT) reeditare
V PCI'I 1JIM'U Lirice ..
K Jen6 Vers w ri a lese
• •··-· 1... ........
. _. . •• J .. - . . ......
'719 --·� ··...•lil.iiiilll!

A. E. Baconsky
Nina Cassian
1 . Frunzetti
Radu Boureanu
f
ll :l .. - -p

fluxul memoriei
Virstele anului
Poeme
Umbra stelelor
..... ... �....

•E.S.PJ.:�-- 1
C. Prisnea După all.lllg area faraonilor
M. Beniuc Meşterul Manole
Geo Bogza Scrieri alese, voi. l l l
l. Pas · Zilele vietii tale
Dan Deşliu Cintec de ruină
Miko Erwin Reportaje
Demostene Botez Versuri
Al. I. Ştefănescu Judecata
George Dan Hamalii
Eusebiu Camilar Valea Albă (apărută)
C. Theodorescu Un cintec d in ulita noastră, reed.
M. Mancaş Aristizza Romanescu
V. Bumbeşti A. Demetriad
Carnii Petrescu Caragiale în vremea lui
S. Iosifescu Drum uri literare
T. Vianu · Problemeie metaforei
Perpessicius .Mentiuni de istonografie
în l iteratură
Eusebiu Cam il a r Cărtile sfigetătorului
Letitia Pap u Sub arşita verii
F. Aderca 4 povestiri ciudate
L. Demetrius Nuvele
H. Lovinescu Hanul de la răscruce
P. Dumilriu Noi şf neo-barbarii
O. Păscălută N uvele
Vitner Firul Ariadnei
G. Dan Flori de mare Ed. ti'it eret.
M. Vlad Drumuri
Demostene Botez Bucuria tineretii
leronim Şerbu Hoţul
F. Schuster Dracul şi domnişoara
d in mînăstire
Tr. Uba Dincolo de păd urea v i enez ă
M. Banuş La portile raiului
M. Labiş L upta cu inerţia
M. Novicov Poveste d es pre Doftana
Fr. Munteanu Statuile n u rid niciodată
P. Cons1ant Haiducii
Carnii Petrescu Un om intre oameni, voi. I I I
N. Jian u D rum spre cer
1. Istrati Din neagra tărînă
Geo Bogza Articole şi reportaje ( 1944-1955)
T. Arghezi · Tablete ( 19H· l9S5)
A. Mihale Zile de luptă. Nopti în!rigurate
M. Dragomir Odă pămîn tului meu
V. Tulbure Cornul pădurarului
T. Constantin La miezul noptii va cădea o stea

1
Brunea Fox Hirca piratului
l A. M. P:mdrea Hoinar prin Bucegi
H. liman Baia-Mare
M. Be niu c Călătorii prin constelatii
Tr. Coşovci Dimensiuni
M. Bre-slastr
. Cîntt"e de •�"�*" a ! Dmtc�i

t.••·-.
·-. . •