CA!

vfll BACIU

EXPE.RIENTA "COLOMBINA"
* •
R �zumatu f prece d �nte

Pentru a aţîţa isleria riizboitu'că şi pentru a demonstra tolodalâ

existenţa aşa - zis ei .,arme curate", /ohn Johnson, reprezentant al unor
o bombă atomică
cercufl· imperial iste ultrareacţiottare, /a c e să explodeze
ln preajma oraşului Dorchester. c e ntru industrial şi cultural.
Experienţa efectuata de lohllSOtt pe dome11iife sale urmăreşte să
convingă opinia pub li că occidenfafti că bomba Colombina are un efect
local, limitat, spre deosebire de obi,muitele arme nucleare, ale căror

explozii dezvoltă o radioacfit•ifate mortală, primejdioasă pentru întreaga

omenire.
l n mom en tele care urmează experienţei, groaza pune stăpînire pe
locuitorii oră,�elelor t•ecine domeniilor lui /ohnson. Ceea ce cei m ai mulţi
credeau că nu va fi decit un blu/ s-a dovedit a fi însăşi realitatea:
operă a Ullui iresponsabil. explozia bombei s-a produ s 1
Neţinînd seamă de încercările autorilăfilor de a-i domoli. celr'ifetu"i
din Dorchesler. Dubbs, Flinl etc.. revoltaţi, işi părăsesc locuinţele.
căulînd să fugă cit mai departe de zona in/estată.
Capitolul pre cedent !le prczinld scene rfin acest exod in masă.

Coperta-desen: GH. COSTIURIN

 EXPERIENŢA .. COLOMBiNA•
(Urmare din numiirul trel'ut)

A stfel fu părăsită u nica soluţie eficace. Pînă la vechea pistă nu

erau dedt zece kilomet ri. Da r nici o for!ă din l ume nu putea i n toarce
din cale năvala acea sta de oam en i inntbuniti. Mu staţă i-a trimis pe
Frisco şi pe ceilalti voluntari să-i lăm u rească pe fugari din om in
om, şi a m por n it şi noi după ei. De astă dată n u m a i voiam să in­

te l eg n i m ic. nu mai voiam să văd nim ic, c i doa r să-i găsesc pe i\n­
drcw şi pe Miria m. I n a intam astfel, căutîn d maşina lu i verz u ie şi
pătrată. După o vreme am inctrut să al erg şi deodată am avut sen­
z aţia u nei m ari descoperiri : constatasem că va lorile pe care le folo­
s e am de obilei îşi pierduseră complet c apacitatea emoţion ală. Gin­
d eam: .,ta t a , Miriam, Andrew, m ama", făcea m supoziţii fu neste in
legătu ră cu e1 da r ni ci u n a nu depăşea hota rul u n u i joc ment a l . Ca
şi c u m sub a.:e a stă pojghiţă de imagini s-ar fi a flat o a lta: l u mea
de fiecar� zi, pa�n i că, in sigu ranţă. Grotescu l şi macabru! in rare
trăiam alunec a u pe deasupra, neputincioase. Nu atit ceea ce vedeam
şi a uzeam l ucra asupra nervilor m ei, n u l umea înconjurătoa re, ime­
diată, cit aceea cu care mă obişn uisem, o lum e de reprezentări mai
vechi, puternic fixate in m i ntea mea. O id ee revenea cu încăpăţînare:
,.Intoarce te, Eugen; carnavalul acesta e inutil. Du-te, spu ne-i şi l u i
Harris. Trim iteţi-i acasă pe tot i . H a i de, du-te, e obositor ş i siciitor
aşa. Bomba n-a explodat niciodată ; a fost un imen s excrdji u de
apărare pasi vă rea lizat cu m ateriale f u mi gene". ,.Nu e a devărat -
răspundeam -, proiectilul a exp lodat, ş i e u mă tîrăsc neputincios
pe fun dul unui ocean radioactiv. Fug fără jel, pri ntr-un lichid care
devi ne mereu mai dens. Costumul de scafandru e g reoi, ar treb u i
să-I dezbrac, şi dacă pulberea nevăzută mă va acoperi voi alerga
m ai depa rte, mereu, mereu, mereu ... " .,Hai de. hai de - revenea idee a
-, ,is�rii:veJ!e .cu scăli&Jbăiala. Ne b u n i i ăştia sint in sta re să rămin_i
aci ''toati_ no� tea spre a-şi î ncasa d i mi neata onora riul de figurant•·
ŞL,c_e:<g�Cp_�'' G a rry să ia parte la aşa .:eva! ln sfîrşit, el e milita r,
3
j s-a ordonat. Dar Harri�. dar tofj peregrinii ăşt ia ? li i nteleg pe
f"rank şi Carter, pe F r i sc o şi Slim, ei speră să-şi umple buzun arele
la înghesuială, dar ce i la lţi ? Oh, e st u p id G a rrow, cumplit de stup i d!"
,

Ci ntva m-a lovit in piept, cit p-aei să mă răstoarne. E ra un

om i nal t şi greoi, c a re p i p ă ia aerul ca un orb. Vizeta mi se abu rise,
am şters-o şi am privit imp reju r Ş oseaua se acoperi se de oamenii
.

ce se dăduseră jos din a utomob i le şi inaintau i n con voi m ut către

lu m i n i le din fund. Cel care se ciocn ise de m ine a vea o lată mare şi
al bă, ochi m i c i. de miop, şi, ti nin du-mă strins de brat, m ă e xami na
ca pe o ar ă tare _ A i ncercat să-mi scoatl gluga şi m am ferit cu
-

o e nergie la c are eu insumi nu mii aşteptam.

- Stai p u t i n, am auzit o voce răguşită. o voce i mposibilă, care
pă rea să-i iasă d i n stomac. Cine eşti ? Aveti c o stum e de azbe s t, voi
cei din Klan? Ce-i cu a i ureala asta pe tine?
Am incercat să mă desprind din încleştarea lui, dar i ndividul mă
ţinea cu o mină de f ier. Ca să nu-m i r u pă mineca, i-am spus că
fac parte din serviciul de o rdi ne dar el nu voia o s i m p lă in fo r m a t i e
, ,

ci dorea să d i sc u te cu m ine aşa cum fac vechii p rieteni cind se

relntilnesc. Astfel am inceput un dialog si n i s tr u şi comic, pe care
n-am să-I uit nici odată .
- Nu sint di n Klan am răspuns, k l aval fer i i din Chandow au
,

plecat acum să-i mărelărească pe negri dacă la ora asta Garry nu

i-o fi curăfat.
Garry e prietenul tău?
Da.
E negru?
Nu. Dar d ă-mi dr um u l caut pe cineva !
,

Cauti... pe cineva ? 0-ha... 0 h cr ha ha 1 Eşti nostim, bă i ete 1

- - -

Da' de ce-l cauti ? A v eti o intiln i re pe şosea? 0-ha-ha Haide să ..•

mergem ami ndoi. Eu o să-ţi fac loc sint Jungley Jrm, cel mai
-

puter n ic om al coastei, iar tu o să mă conduci. Vezi, nu- i aşa?

- Văd, sig u r că da.
- Eu nu mai văd. Acum şapte ore era m pe t e ra s ă şi mă h olba m
că tre mu nti cind totul s-a dat peste c a p . lumina aia mi-a ars ochii.
,

S p un e am ochii roşii ?
,

S-a holbat l a mine. Ochii n u erau roşii, ci parcă plumburi i , iar

pu p l la i se m ari s e aproape cit irisul.
- Ai o c hi bu ni ca şi mine, Jim.
- Hai de, lasă, lasă. Mai bine spune-mi: bomba asta afi arun·
cat-o voi, cei din Klan, nu? Voiafi să d i st ruge ti Dorchesterul, nu-i
aşa? Dar, ia s p une m i, ciuperca aia cum creşte aşa de frumos? Ea
-

ex istă mică in bo m bă şi explozia o um flă? Haide, nu te mai pre·

,

fac�; P-�-�cu!ţ.! Da c ă nu eşti din Klan, tre b ui e să fii un a gent para­

şut�ţJ�.������.
ceva, că te sfârirn 1
 Mi-a i n f i pt cealaltă mină In beregatl şi, cu toate cuiele gro­
sola ne ale salopetei, mi-a cuprins gitul. O clipi am crezut ci-mi
smulge capul din loc, apoi 1-am pocnit cît am putut ele tare ru
şpilul pe,te gleznă şi m-am aruncat inapoi. Imi ellberasem �itul,
dar nu şi bratul. L-am mai lo v i t o dată, cu groază, peste ochii pe
jumătate morti şi î ncă o dati peste carotidă. Atunci m-a lasat şi
s-a incovoiat gemînd. 1\ş fi vrut să-i cer iertare, dar şi ăsta ua un
gind de nebun. L-am impi ns deoparte şi am pornit ina inte tropăind.
După zece mi nute am ghit Willysul l ui 1\ndrew, şi m-a podidit
un hohot mul, cum mi se Intimplase cu o seară inai nte, la restauran­
tul lui Camuse. Era nefi resc faptul că aş tep l a sem să-i i ntilnesc
şi tot atit d e nefiresc faptul �ă-i găsisem. Surideam cu un suris
moa le şi nu puteam scoate 11'1 sunet. L-am luat in braţe pe 1\ndrew
şi l -am sărutat ca pe vremea cind eram cop ii. Apoi am luat-o m
brate pe Mlriilm. Ea p l î n gea cu suspine, ştergi ndu-şi c.!.l pumnii
ochii ei mari şi catenii de pisică speriată.
Erau amîndoi nevătămaţi, numai groaz n i c de istoviţi şi plini de
ulei. 1\ndrew mi-B povest it ră l a ora trei plecase de l a uzină şi tre­
cu se s-o ia pe Miriam. Ea incă nu-şi termi nase luctul şi a tre bu it
s-o aştept e pînă la c i nci. Au plecat apoi împreună cu m ai multi
arh itecti - ci nci m aş i ni cu totul - ca să bea ceva l a Camuse. Lui
And rew i s e delectase ambreiajul l a citiva kilometri in afara Oor­
chesterului şi refuzase să treacă la remorcă. 1\micii săi s-au oprit,
şi el a i nceput să repare pana. Explozia ii surprinsese a stfel şi,
innebunifi, se ghemui seră in ma ş i n i. Abia după o oră ci n�va a
înd răznit să scoată un l a nt din portbagaj, să lege Wlllysu l de un
Plymouth şi să pl ece i nai nte cu toatl viteza. Dar c oloana refug iati­
lor ii ajunse şi, haotică, i nvălmăşită. ii i n ghiţi, nelăsindu- i să a v a n·
seze decit zece ki lometr i in trei ore.
l-am spus lui 1\ndrew pentru ce si ntem acolo şi a trecut imediat
l a volan.
- Să plecăm, a spus. Să încercăm să ne strecurăm.
Drumul la i napoiere a fost cu mult mai dificil. Şoseaua era blo·
cală şi am luat-o peste c i m p. Dar şi pe cimp m işunau oameni. U n ii
se tri ntiseră pe j os, gemînd, şi printre dînşi i se zăreau cîţiva i nşi cu
glugă. M-am a pr o p i at de ei : eraa frisco, S l i m, Carter şi .alfii pe
care nu-i cunoşteam. Fără nici o fereal ă il buzunăreau pe răniţii
care urlau, smulgeau i nele, goleau buzunare, călcînd peste corpuri le
răsturnate, Unii dintre cei jefuiti se zbăteau, dar erau porn iţi in cap
fără cruţa re şi culcaţi la loc.
- Hehei, sta i, porcule, am auzit d in nou vocea aceea cunoscută.
Uria şul. pe, j umătate orb reapăruse din bezn ă. Il confund ase pe Slim
c•t _-îrli�e�_ ŞI:��nainte ca acesta si se poat ă feri, miin i l e enorme il şi
- �,-:.::� ::���:�_�:... _ · \\
5
apucaseră de beregată. Capul lu i Slim se lrinse, moale, şi In aceeaşi
clip?i Frisco il Izbi pe uriaş i n creştet ru o man i vell\. Acesta i nsi
nu căzu şi pri nse mina omoritorului de negri. Se a u zi u n m uget
de bivol i njun�hiat şi un trosnet. frisco apucă m ani v ela cu cealalti
mină şi lov i d i n nou. Căz u ră amindoi o daU - uriaşu l cu si n gele
şiroi ndu-i pe obraz, aruncind agon ie din pic ioa·� şi Frisco zvircolin­
du-se de d u rere şi adunindu-şi braţul fărimat lîngă piept, ca pe u n
copil.
Cei la lţi "buni americani " din Chandow, care nu apucaseră să se
amestece, au păr.ăslt porţiunea aceea unde apăruserl!m şi noi şi au
displrut pest� c imp. Erau nişte hiene, şi totuşi nişte bebeluşi in
comparalie cu Joh n son. Ce insem na jefuirea unui răn it pe l î n g ă
sutele de m i c i ferm ieri infesta ţi o dată ru fam i lii le lor? Dar furia
Imi acoperi m ici le lucidităţi. Trebuia să aju n g la Mustaţă, să-I anun ţ
că a i ncep u t jaf u l. lncă nu era prea tirzi u pentru a-i opri p e derbedei.
Aşa că am luat-o di n nou la fugi peste cimp, ciocni ndu-mă de
ceilalţi, călcînd peste cei ce se î ntinseseră pe jos. L-am gă sit pe
Harris urli n d şi amen inţî nd. In faţa lui era Snowders, cu bărbia in
piept, ca un şcolar.
- Triere, triere 1 striga Harris. Eu am nevoie de -o triere făcuti
cu toată răspunderea, nu de intimidare ! Aic i n u eşti i ntr-o comisie
de anchetă.
- Te rog, doctore.
- G urraa ! Gurra ! Să nu încerci să faci a ltfel ! la-ţi doi oamen i,
uite-i pe ăştia doi, şi alege d i n nou. Aveti contoare destu le. Şi h ai­
nele jos, la vent i laţie !
In juru l cercu lui de l u mi nl\ apărea un şira� d e chipuri livide
care aşteptau la rind.
M-am apropiat de Mustaţă cu An drew şi Miriam, dar, inainte de
a-i putea face semn. dinsul s-a î ntors spre noi şi a r"ntinuat să urle:
- Tir.ăloşilor, unde vă sin t costumele d e protecţie? Nu v-am
spus să nu daţi salo pe te le celor din convoi? De unde mila asta apos­
tolică? Garrow, du-i la căpit?n să le dea alt echipament...
Prezenţa de spi rit a lu i Harri s mă inmărmu r ise.
- Du - i la căpitan! a repetat. Ce te holbez i la m ine? Ci ne v-a
permis să vă scoateti cost ume� fără şti rea mea ?
Trucul copi lăresc a prins imediat şi defi nitiv. Căpitan ul, aflat
în spatele lu i Mustaţă, 1-a z mucit pe Andrew cu brutalitate.
- Ar trebui să te băgăm la triere, d om n u le... dom n u le... Şi dum­
neata, domnişoară, eşti doar soră de caritate, dom nişoară Shi r ­
ley, nu?
-c: -_Da, a ră spuns Miriam.
, -'Vă' ��li seama ci îmbrăcaţi cu salopetele dum neavoastră doi
- ::���:�-��--\\
radiuadivizali din Durchesler ar p ute a să se strecoar e p r i n t re noi,
nebănuiti de nimeni ?
Ideea asta părea să-I infurie l a culme.
- Am r u p t s a l o petele. c ă p i l an e a sp u s Andrew, am oprit patru
,

hemoragii cu ele Ş i dacă ba ndiţi: ac e i a nu i-ar fi zguduit pe oameni

c ă u lindu i de ban i cred că i-am fi salvat.
-

- Care ba nd iţi ?
- Carter şi Fr i sco a r ls p u n s derbe de i i care au ven it să fure.
, ,

Căpitan u l a injurat pr intre di nţi pe toţi civilii, apoi a a du s din

cortu l-ma�azi e costumel e cu glugl cu c are s-a u î m brăc a t Andre'lll
şi M i r i am . Ce era m ai greu t rec u se. Mă te m u se m grozav ci vor li
opriţi l a t ri er e .

Intre timp operafia continua. Răniţii - şi erau destui d i n t r e cei

atinşi de unda de şoc treceau n uma idecit ln corturile menite in­
-

tervenţi ilor se c u n d are Dar cea m a i m are parte e ra minată intr-un

.

ţarc de sîrmă gh i m pa t ă pe care pi n ă a tu nc i nu-l văzusem. Inainte

însă de primirea oricăru i ajutor sanitar, o a m e n ii erau dezbrăca(i şi
ha i n ele lor î ng r opate Grop ile era u deci pentru veş m i n t e nu pen­
. ,

tru fugari.
In pragul fiecărui cort, rdugiafii treceau pr i n d reptu l unui
medic care-i cerceta cu aju torul u n u i contor Gei ger, de o formă
c omp li c ată, soli dar· cu u n s pinteriscop. Cadranul aparatu!ui devenea
lumi nos, iar o m i ci celulă foto, avind şi ea afectat un cadran lu mi ­

nos ce tre buia "acordat" cu primul, c o ma n d a un i ndicator. Major i­

tatea fugarilor prezenta u o toxlcitate medie, u n ii foarte redu să, iar
cîţiva fermieri cu arsuri - o tox icitate maximă. Aceştia erau izolati
i ntr-un cort aparte, şi du pă o oră aveam să i nfeleg că era de fapt
un soi de morgă şi că Mustaţă n u g lu m i se d e l oc.
In t re t i m p sos i şi Ga r r y Ochi i ii sticleau şi bu.tele i se sub­
.

ţ i aseră ca două lini oare roz. M i a făwt sem n să mă a propii.

-

- Garrow, mi-a şoptit, s- a terminat cu Porte r. Am tras i n plin,

au m u rit şase oamen i . Printre ei era şi Terrenda l . Chandow u l n u
mai are primar la ora asta. Imi aştept revocarea dintr-o clipă
intr-alta.
- Nu se at i n ge nime n i de t i ne G arr y , pi nă nu faci ordine aid.
,

Un mare V r ă j itor • m a i m ult sau m ai puţin, fie el şi pri mar ...

- Mi-am ieşit din f i re Garrow 1 Ar fi trebuit să t ra g numai in
,

pi c ioa re Dar era u befl şi n e- a u at ac at cu pistoalele.

.

- G ar r y , nu merită să te gîndeşti acum l a asta. M ai bine

opreşte-i p e gangsteri i care au Inceput să jefuiască răniţii.
- C u m ?! Unde asta?
- Pe cimp.

�'-�a�·g �-�\��lor In Ku-Kiux-Klan (n. r.1.

7
 Garry a făcut semn căpitanului să rim'nli f'e loc. m-a smucit
de brat şi p en t ru a treia oară am po rn i t peste intinderea întunecată
i n care mişunau oameni. Nu ne-a fost greu să-i găsim pe jefui­
torl. O p er au la fel de liniştiti ca in urmă ru jumătate de ori, cind
uriaşul il g i t ui se pe Slim.
Garry s-a infipt intre ei şi a ridicat pistolul. U nul d i n ei a să rit
rata să se inca iere, dar cind 1-a recunoscut pe maior a in creme n i t .
- Fu�ra spre tabără 1 a po run cit Garry. Daţi-i drumul !
,
Ne-am intors in tr ap ei doi inainte, noi doi in urmă.
- Ar trebui să vă i mpuş c acum, bestiilor, a spus innăbuşit
Garry. Dar las asta pentru tJimineafa. Hei, căpitane, ia-i în primire.
Derbedei i s-au trintit pe burti, şi soldaţ ii au trebuit să-I dea
de-a dura ca să le lege miinile la !ipate. Ţipau şi se rugau dar stri­ ,
ritele lor s-au stins curind in vacarmul tabeni.
- Ai de gin d să-i impuşti chiar, Garry ? am intrebat.
- Din păcate, legea n u mi - îngăduie. Dar o să ne răfui m cu
banditii ăştia miine în zori. Pînă atunci cheamă-1 p e Harris aici. Daf". , .
iartă-mă. Eugen, am uitat... l a i - g ă sit? ŞI pe Andrew, şi pe Mirianl?
Da.
- Unde sint?
- Au că pă tat costume de protectie, ca şi cum ar ti ven it cu 110i
din C a ndo h w, ca voluntari.
- Minuaat. Aţi a v u t o idee grorzavi. Harris, viAo mai aproape.
Cîţi au murit?
- O . pt
- Citi crezi că sint strînşi împrejurul taberei noastre ?
- Vreo două mii de oameni. Dar şoseaua e plină, o să mai
sosească.
- C ţi î u m
p te tr a n spor ta simultan ?
- Depinde c um ii inghesuim. Ar trebui să nu fie băgaţi unii
peste alţii. ln condiţii omeneşti, ar fi loc pentru opt sute. Dar nu
pot fi finuţi aşa, mai mult de cinci, şase ore. Stau in picioare sau
pe jos.
Drh! a nu s-a gi n di t chiar l a
rinjit Garry. Johnson însă
toate. C ol ombina intrecut toate
aş teptările. Harris, care e atmo­
a
sfera ? Crezi că o să trebuiască să facem uz de fo rf ă ?
- Dacă pînă in trei ore nu pu te m să-i trimitem cu autobuzele
şi autoca m ioanele l a aeroportul din C.handow. totul se dă pest e cap.
.
- Bine, bă t rin u i e O să telegraf iem să trim item acolo jumăt ate
din flot i lă. Şi fă tot ce se poate să nu recurgem la forţă.
In jurul taberei noas1re, o�menii continuau să se adu ne. Rin­
n n
durile , din, fată i a i t a u pe nesimţite, pentru că trie rea n u putea
( �
fi�e 'r tnJUJ �lor ce se sc u rgeau pe şosect. Garry n ce rc ă să parcurlfă î
(.· .: �,.;::� :::���:�_?_. _0:\,
toată coloana cu u n grup de maşini m i litare tn•cind peste cimp, dar
renunţă - oamen i i se întinseseră pe jos lîng ă drum sau îşi sro­

seseri maşinile din coloană. Unii i nce rca s er i să ocolească punctul

de c o ntro l părăs i n d asfaltul, dar maşinile nu riizbătuseră peste te­
renul ac ci den tat , iar unele d i n ele fuseseră oprite de cord onul care
se in tin de a pînă la fro ntiera statului Co nn ecti c ut Garry socoti că .

avea de evacuat cam opt mii de oameni şi telegrafie în consecintl

la Chandow.

VI

Intre timp, micul co rdo n aflat in jurul tabere i începu sil se

c lati ne. Nu trecea nimeni la o lupti deschisă cu noi, dar se auzeau

ameninfirl şi înjurături. Discuţiile duse de cetăţenii din Chandow
cu ref ugiafi i erau ster i l e, nimeni nu-i asculta. Se năşteau zvonurile
cele mai absurde, zvonuri monstruoase, pe care însăşi mulţimea
aceasta inne bunită le născocise. Ele tr ece a u din gură in gură, se
ampl ific au şi de venea u din ce în ce mai aţiţătoare. Incendiul lumina
toată intinderea pînă la noi, şi dins pre el adia un vintuleţ cald.
Numai această imagine ar f i f ost suficientă pentru a crea o noapte
de coşmar; f ig ur i le refugiaţilor, strivite una de alta şi una peste
alta. te făceau să te simti Intr-o cameră de tortură.
Cordonul din jurul taberei plesni deodată. fără să fi avut loc
o busculadă să o pre as că mulţimea inne­
serioasă. Soldatii incercari
bu nită, apoi f ugiră pî nă in preajma corturilor şi se opriri acolo cu
ar mel e întinse.
Pentru a face imposibilă o incăierare, Garry chemă tanchetele.
Blindatele se răsuciri încetişor cu fata către f ugari şi por ni ri să
inainteze. Maşinile grele scormoneau pămîntul ţintind cu fevile negre
şi reci mulfimea, care se trăgea inapoi călcindu-se în pi cio a re In .

mai outln d e cinci minute de la ruperea cordonului de soldaţi,

situ aţia era rest ab il ită f ără a �e fi tras un foc. A urmat un răstimp
de acalmie - ţipetele se potol iră .

Se părea că o mare obo� eal ă, o oboseali a desperării il cuprin­

sese pe cei din Dorchester.
Cei din Chandow prof itară de această pauză ca să se trîntească
pe jos. M-am lăsat încetişor la pămînt al ă tur i de M i riam şi A n d rew
şi am adormit numaidecit.
Cind m-am trezit ploua cu găleata, şi in jurul meu se şi fonnase
o baltă. Am sărit in picioare buimac. Andrew m-a smucit de mină şi
a m a le rga t pînă in fa ta corturilor. Se strinse�e acolo intregul gTup
al celor dln)c"Chandow, ca şi cum lumi na I-ar f i apărat de potopul
dezlăntuit. lt�
neaştrptate.
 Aversa a trecut la Ici de r e pede cum a venit, �i cerul a apărut
spălat, striilucitor, 1111 c�r anume pregăti! Pl'JJlru plimbarea d .. !le­
care seară.
Garry m-a chemat in .: o r t ul pus la dispoziţia comamhnlulul
ta bere i şi, I nt ri nd înăuntru, l-am gă si t acolo şi pe Mustajă.
- Ascultă, Garrow, a spu s Garry, eu o să mă duc acum să văd
ce fac ăia din sud. l-am c h e m a t şi pe Harris să ne sfătuim. Ploaia.
ar tifici a l ă, de care v am pomenit, a făcut tot ceea ce noi n-am fi
-

reuşit. In bezna care s-a lăsat, sub lmmbele de a pă , foarte multi au

trecut peste cimp, spre şosea. Ac um au şi aj uns poate la celălalt
co rdon sau chiar I-au şi depăşit. V-am chemat să vă a n unţ că bun ul
nostru căpitan nu trebuie lăsat să se dez lănţuie . Dacă ar fi după
el, ar t ra j!'e mereu cite o rafală de i n t imidare , şi a sta ar afit a spi­
ritele. Căpitane , intră, te rog.
Căpitanul intră şi r ăm a se ln pozit ie de drep ţ i.
- Eu p l ec in control. Indiferent de ce intreprinzi, te sfătu ie ş ti
cu doctorul l srand şi CJJ d o m nul Garrow, dînşii repr ezin t ă populatia
Chandowului şi voluntarii care conlucrează cu armata. B ună seara.
Căpi tanu l salută, ne pr:vi n emulţu m i t şi ie şi in urma maiorului.
In puţinii vreme ve niră autobuzele şi autocamioanele să-i in­
carce pe cei triaţi. O a menii fu ră număraţ i şi urcaţi in maşini l e care
plecară numaidecît. Apoi se lăsă liniştea. Intinderea p ă rea o enormă
sală de spital ai direi bol n av i încearcă si adoarmă pentru a scăpa
vrem elnic de dureri.
Z orile apli r u ră după cota Well pal ide şi răcoroase. Cerul deveni
alblistrui, şi pe el se profilă fTumoasa cabanli a cotei, construită in
stil alpin. Jar cind primele raze izbucniri pe boltă flăciril e pălirl
cu to t ul , şi focul groaznic de aseară se transformă intr-unul mur­
dar, acoperit cu o masă fumegoasă, cenuşie. O dată cu di m in e a ţa,
rumoarea incepu sli crească. Mi-am scos î nc eti şo r braţul de sub
capul lui Miriam şi m-am ridicat. In fa ta mea se desfăşura cel mai
uluito r tablou pe care-I v ăzuse m v reodată .
tnchipuifi-vă un ci mp imens scăldat intr-o lumină albăstruie şi aco­
perit de aburii strlivezii ai zorilor. Totul pă re a să prevestească
aratul , o m unc ă simbollcli de fec un d are a pămîntului. Dar pămîntul
acesta ne�ru, de pe care abia se adunase recolta, era acoperit de
portiere, c anapele, an velope, vola ne , fa ru ri , co n duc te, e şapamen te, şi
p rintre acestea toate se m i ş cau oameni. Unii adunau haine şi le in­
gr ămă d eau in valize. alfii desfliceau valizele şi inşirau pe jos şer­
vete, pantaloni, prosoape. O femeie grasă, cu rochie ruptă se fa rda
intorci nd oglin da către prim ele raze de soare. Un bărbat îmbrăcat
i ntr un: -fra�,cu cozile sm ul s e se bărbierea privindn-se i nt r un ciob de
, ; iâr
- -

stlcll ati(ţ u ri două fete se spălau : una ii turna a l tei a dintr-o

' �,-:.i� ::;�...;.�?�_� :.. _'\\,
-
sticlă şi cea de-a d ou a lşi c lă tea sinli şi subsorile. In lafa lor, o
băt rinl pllngea, lng-enuncheată, ş i din cind in cind işi ridica
miinile spre cer.
Şi toti aceşti oameni, amestecaţi cu automobil ele, păreau să
ducă fiecare o viaţă separată. ca şi c11m ar ti fost orbi şi surzi.
N ime ni nu obs ervă nimic decit la un p a s in jurul lui şi -şi vedea
de treabă cu un automatism bolnăvicios. Ai fi putut crede că bta
era felul lor de tr ai , indiferent ce se întîmplă: o og-lindă, fardul,
bărbieritul. spălatul.
Trecind peste cota Well, discul <�oarelui acoperi intinderea cu o
lumină roşiatică, dif uză, plină de viaţă. A tu n c i cimpul incepu să se
frăminte ca scos din amorţ eală, şi, sub imperiul unei forte nevăzute,
oamenii porniră de pretutindeni către tabără fără să se grăbească.
Păreau să
se adune la un miting p e nt ru a auzi lu.:ruri de mult cu­
noscute, dar pe care datoria te obl igi să le asculţi în fie ca re dimi­
neaţă. Nu se impingeau, dar se strecurau să ocupe locurile cel e mal
înaintate, pînă pe sub nasul soldaţilor, şi în curind cîmpul se dezgoli
de refugiafii adunaţi în jurul nostru intr-o masă compactă.
De unde mă aflam nu se vedea lagărul, ascuns după o mică
lizieră. Dar gălă gia de acolo imi spunea că şi cei triaţi se trezi­
seră şi vod!erau. Du-te-vino-ul continuu al camioane\or şi al auto­
buzelor nu reuş iseră să-I gol ească.
Am coborit şi, trecind pe lîngă corturile s p e w le , am aruncat o
privire înăuntru. In primul se a fl au
iar un medic - in şase paturi,
in tregime invelit intr-un combinezon alb - moţăia uşor pe un fotoliu
pne umatic. In ciuda restricfiilor sev ere m-am t rec u rat pe sub des­ s
chiderea ingusti să-i văd
pe pacienţi. Erau acoperiti cu pături s u bf irl
şi dormeau. Unul singur părea să se fi trezit, dezvelindu-se in somn.
Avea un picior negru, u mfl at şi plesnit, din care se scurgea o zeamă
cafenie, iar obrazul său lustruit tremura incontinuu. Am mai f ăcut
un p as, f ascinat, şi atunci am int eles că t ot i ceilalţi muriseră şi de
aceea erau a coperiţ i Un miros neplăcut stăruia i n încăpere, stăvili!
.

doar de aroma ete rul ui şi a medicamentelor. Totul era foarte curat şi

scrobit împrejur; desigur că aşternuturile fuseseră mereu schimba te.
aruncîndu-se cele socotite primejdioase. Oamenii muriseră, pare-se.
fără să se zbată prea mult, iar medicul inregistrase fazele ag€nice
pt"in metode clinice obişnuite, cit şi cu ajutorul unor aparate, cum nu
.mai văzusem, prevăzute cu contoare Geiger. Des igur că obosis e obser­
vi nd efectul di rect al radiafiilor şi arsurilor şi ac um afipise. M-am
r etras in v i rf ul picio arelor, ducîndu-mă să-I caut pe Mustati.
Dinsul alerga de colo pînă colo, la fel de neobo sit ca aseară,
ur mat :d_e .c� pitan, care ceda se in lata acestei energii inepuizabile,
şi �e' �no�d��ts. care devenise grozav de îndatoritor.
- �,-:.:� ::'���:�_�:._ _\\,
11
 - Stăm bine, m i - a spus Harris, sumbru. Ce era ma i greu a tre­
cut. După cite imi dau seam a n-au m a i rămas imprejur decit trei mii
de oameni: in afar� de ăştia altii n-au cum să ma i vină - tuatt> oră­
şelele, toate aşeză ri le d i mprej u r au cordoane ca şi Chandowul. In
curs u l noptii au m u rit la pos tur i le sanitare o s ută treizeci şi şapte de
oame n i şi l-am şi ingropat. Restul trebuie să fie p resă rat i pe cimp.
Două echipe au p leca t să-i depisteze. lngropatul, e drept, dureazl
cam mult. de aceea ne-au şi trimis loreza_ Trebuie si aşternem peste
dlnşii cel putin ci n c i metri de pămînt. ltello, Snowders 1
Robert veni in fugă .
- Snowders, ia cinci oameni şi săpaţi irrci o hazna, foarte adîncă,
in spatele corturilor.
Snowders scutură d in cap in semn c-a inteles şi pleci, de ase­
menea, in p a s alergător.
- L-a fiert noaptea asta_ Parcă aud ru m i se zbate suflefelul de
canar. A aj u n s intr-aşa hal. incit 1-a in j u r at de cîteva o ri pe guver­
nator. Ce să-i laci!
- Mustajă, eşti mo r t de oboseală_ Culcă-te pujin şi da c ă se in­
tîmplă c e va te trezesc eu_ Haide, totul �e desfăşoară normal acum.
N-a aş t e pt at să-i spun de două ori şi s-a i nti ns pe jos in fa ta
cortului comandantului_ De-abia adormise că a apărut Garry, dar i-am
făc ut semn să-I lase in pare_
- Da, da, e li ni ş te peste tot, a incuviinta! el du p ă ce i - am spus
cum a decurs .th pt e a . M -am repezit şi pî n ă la Ch an dow ; oraşul pare
'
m ort. Intre timp au sosit i n struc J i un i noi, can se ba t cap in cap, şi
t rebui e să a leg em pe cele mai pujin absurde_
- Anume?
- Au scăpa t f o a rt e m u lti
rad ioactivi zall şi la ora asta călăto-
resc in v o i e prin Statele Unite. De aceea, in interiorul cordoanelor vor
începe mari razii de detectare. Nimeni nu ştie cum trebuie făcut lu·
crul ă sta , dar toti se agită. Cît despre cei d i n Chandow, ei bine, foarte
pujini vor să ne mai ajute. Olivotto mi - a dec larat desch is că menti­
nerea cordoanelor e o ba rb a r ie şi că oam e n i i ar trebui să tr e acă peste
e le, numaidecit.
- Prin cordonul al doil e a se poat e trece ? ·:t._f:
Cred că da. Ai v r ea să pleci, Garrow ?
- Aş vrea. Dar nu te părăsesc in balamucul ăsta : �, ·

- Du-te, Garrow. Spui prostiL C h a n d o wu l va d e ven i oric:: um

pustiu pentru o vreme_ la-li bătrînii, ia-o pe Miriam şi plecaţi- .. Pre­
găteşte-te, au venit autobuzele pentru trans p ort ul voluntarilor_ O să
ie i parte la razille de de fec t are astăzi, apoi drum bun 1
*
' ' *
 Inainte însă de a ne lua locurile i n maşini lurlim supuşi cu totii
unui duş de aer la presiune de trei almosfere. Operatia se desfă­
u

şurase intr·o cabină p ne u m a t ic ă strî mtli ca o carcasă unde pr in mal

multe guri at'rul fusese împroşcat asupra noastră, f i i n d supt apo i
printr-o pilnie enormă. Praful colectat astfel s e adu na intr-un rezervor
de unde avea să fie sros şi ingropat. Supuşi apoi contoarelor G e i ger ,
n11ma i prezentam dec i t sl abe urme de ra d ioac tivitate. Aşezindu-mă
pe bancheta autobuzului, incepui să mă gindesc la e ventuala părăsire
a C'handowului. PăTea, evident, o prostie si te muţi in alt oraş o;.pre

vest Nor i i şi vinturile aveau să poarte p u l be rea cea fină nu nu ma i

peste teritoriul Statelor Uni te, c i peste in treaga lume. Desigur că D
mai mare concen t ratie aveau să a ibii p ulberile atomice in zonele mai
apropiate de Dorchester, dar auasta avea să se intimple după nişle
legi fizice noi, n ecurroscu te, verif icabile numa i după un î ndelungat
nurniir de ani. Ceea ce era c oncl u dent apărea in studiile lă�ule asu­
pra fl u v i ulu i Colornbia, i n undele căruia călătoreau apele i n d ust riale
ale U zinelor atomice de la H anford . C i frele erau c u noscute de to ată
lumea după d iscu rsul lui .\lbert Schwe itzer:
- pla nctonul se arăt a a fi de 2.000 de ori mai radioactiv decit
a pa fluviului in car e trăia.
- raţele hră n ite cu acest planctlm erau de 40.000 de o ri mal
radiaacth•e (radioarlh•italea apei flu1•iului răminirnJ mereu unitate de
măsu ră).
- peşt i i - de 150.000 de ori.
- rindunicile, ai căror pă rin ţ i se hrăniseră cu i n secte prinse in
apa fluviului, de 500.000 de ori, iar puii ieşiţi din ouăle păsărilor de
apă, de 1.000.000 de ori m ai radio activi 1
fiintele ac u m ula u deci i ntr- u n ri t m fantastic, p ăstrînd tot ul in
oase, in s i n g e. in c el ul e l e de reproducere mai ales. Suspensiile 'e că­
lătoreau in văzduh, jucind in razele de soare, nu erau direct primej­
dioase, c i trebuiau să parcurgă un c i rc u it destul de l u n g. Aveau să
cadă multe p loi. Şi ave a u să crească mo rc o vi. n a p i, ardei, t om a t e,
sfeclă, verze, p ă tlăgele vinete, telină. mărar; a veau să c reasc ă lucer n ă
şi trifoi, i arbă grasă şi flori. Oam e n i i vor mi n ca leg u mele fierle şi
c r u de, a n i m a l e l e vor pa şte iar ba . Ş i pe a n imale tot omul le va m i nca,
cit şi pe p ui i acest o r a n i ma l e. Iar pulberea pămîntului scor monit de
aripa Colombinei, pulberea l e m nul u i , a pînzelor, a cărfilor volatilizale
avea să treacă d i n aer in pă minl. di n pă mî n t in sfeclă , di n sfeclă in
zahăr, de acolo in gura omului, in �tomacul lui, in singe şi apoi in
o a se. Ş i la fel, treci n d prin vite, p ri n a p ă, pr i n cartofi, totul se v a
aduna in oasele picioarelor şi a l e m i i n ilor, în măd uva şirei spinării,
in ��lulţle>s�,xuale. Acestea 1•or fi ioniz<�le şi nu vor mai putea lua
pa,r�e·:.:!�:o;�fJI��,se/e chimice normale. \'or degenera şi vor muri. Echi-

13
paju l .. B � l a u r u l u i fe r i c i t " . a f l a t l a 1 20 km de B i k i n i şi p u d r � t r u pT a f
c a l c a r os r a d i o a c t i v , �-a i m bo l n :i v i t p e v i a J ă , i a r t e l e g ra f i st u l v a � u i u i ,
l( u boy a m a. a m u r i t .
1 ncă n u s e c u no ş tea n um ă r u l v i c t i m e l or C o l o m b i n e i d ec i t i n t r-u n
sec tor re d u s , cel de l a c o l a We l l . l u i n d o c i f r ă m e d i e , a ceea de o
s u t ă t reizeci şi ş a pt e ş i i n m u l t i n d - o cu c i n c i ( sec t o r u l n o s t r u a r o·
p ere a exact a ci n , e a p arte a cordo n u l u i de s ec u ri tate speci a l ă ) , a j u n.r
g e a m la şase s u te o p t z ec i şi c i n r i de m o r t i . Era o p ri m ă ipoteză, care
nu ti ne a seam ă decit de c e1 I ngropati in timpul nopţ i i de c ă t re
v o l u n tari i noştri sau de c ăt r e re f u g i a t i . Da r mai răm ă se s eră mulli
pe c î m p ş i î n că foarte m u l t i a v ea u să- ş i d e a d u h u l c i ne ş t ie p e u nde
ş i ci ne ş t i e c i nd . I n d ifere nt d e m a ri l e deosebir i i n t re bom ba H lan·
s a l i la B i k i n i şi ,.pre·a c u r at a Co l o m b i n a ", peste buna n o a s t ră A m e r ic ă
aveau să c ă l ă tore a scă ac u m nori p u rtători d e m o a rte, ia r l oc u it o r ii
d in Dakota. Nebra ska. K a n s a s, O k l a ho ma a v ea u să-ş i a m i n tea s c ă
m u l t i a n i , ş i d i n ce i n ce m a i b i ne, de J o h n J oh n so n . C i u m a pe c a re
o scosese el d i n d e p o z i t e t e a r m a t ei ficea să pălească b i a t a ctumâ
staCOJie c u c a r e J a c k london i n cercas e să-şi î n spă i m î n te contem­
•

p o r a n i i . N o i pu t e am p leca s a u nu din Cha n do w . d ar c op i i i noşt r i nu

puteau m o şten i alt singe decit al nost r u . A ve a să devină partea
aceasta ve s t ică , i ncepi n d de l a stat u l M a i ne şi pî n ă la M a ry l a n d , ne lo­
r u i tă ? Vor f u g i o a m e n i i di n V erm o n t, New- H a mpshire, N ew York,
P e n n sy l v a n i a, V ir g i n i a şi cele d ouă Caro l i ne, torm a i i n Oregon . C a ·
l i lor n i a ş i Arizona ? N i m e n i n-ar fi p u t ut să ră sp u ndă pe l oc l a a se­
me nea i ntrebare. Experienta m o n di a l ă era m u l t prea re d u să in pri vi n t a
asta, i ar conr l u z i i le n u puteau l i t r a s e deri t d u pă mu l te dec e n i i pen­
tru a fi r i g u r o a se. Căci d a c ă i o d u l 1 3 1 r a d ioa c t : v d i s pa r e d u pă şai s·
prezec e z i le. i od u l 1 29 ra d i o a c t i v se m e n ţ i n e d o u ă s u it de m i l i oa ne
d e a n i . I a r a n u me i zotop i a i losforu l u i , r a l c i u l u i , f ieru l u i , b i s m u t u l u i ,
stronti u l u i şi ai a l t or el e m e nte erau , d e a s e me n e a , deose b i t de pr i ­
m e j d ioşi şi cu efect e de m a r e d u rată . Ceea ce p u t ea să ne spună
ş t i i nfa i n mod p rec i s era că aeru l f u s e s e i n fest at . c ă c ei ati n şi d i rect
vor muri s a u v or s u f e r i groa z ni c . Dar cum a ve a să se desfăşo a re
l e n t a otră v i re a c e l o r l a l t i . p î n ă u n d e şi p î nă c i n d , a s t a n u se şt i a
d e c i t i n l i n i i m ar i . l n fes t a r ea orga n i s m e l o r. v i i era i n p l i n ă de s f ă­
ş u r a re. i a r med i c i i nu p u t ea u s - 0 i n f r i n eze, c ă c i i mpotr i v a a ce s t u i
efor t se a l i a u păm i n i u l � i a e r u l , a p a ş i h r a n a de f i e c a re z i _
Ter i t o r i u l a c e � ta t rc: b u i a t r a n s l c rm a t i n t r - o z o n ă mo a r t ă s a u r e d u s
la o v i a ţă de c a rce ră i n u n d a t ă cu m i i de restrkţi i.
Un a m eric a n d i stru sese H i ro ş i m a , un altul N a ga s a k i , ce l de- a l
t re i l ea re g i u n ea Dorc h e s teru l u i To a te t re i pi ra m i de de si n ge ş i mol oz
 i m p u nea u acel aşi l u cru : î n g ropare a Colombinelor, a mic ilor D a �rm ar
atomic!, a tuturor armelor nucleare. Era m s i g u r ci "experienta" l u i
J ohn s o n a vea să con ducă la e fe c t e cu to t u l c o nt ra r i i decit cele scon­
t ate de el şi de cei doi c a re - I sprijin iseră. Ş i gîn duri le mi-au fos t c o n­
f ir m at e de c u m am i nt r a t i n C h a n d o w .
La o ra opt d i m i n eat a. o ra ş ul e ra p u s ti u - a p roap e n u - i observ a i
p e m i l it a r i i ş i po l i ţ i ş ti i i ncremenit i la po�t uri l e lo r . Ş i fă ră i nd o i;: li
că nic i a l ţ i i nu ţ i n u se ră s e a m ă de ei căc i peret i i caselor f u sese ră ac o ­
periti de a p e l u ri scri se c u cărb u ne şi cu v a r : A d uceţ i-! p e Joh n s o n
. •

l a C h a n d ow " , ,. l scăliti n u m a i d e c i t t r a t at u l c u r u ş i i ", . . C i ne i l a p ă ră p e

John son ?", . , D a t i - ne capul l u i Joh nson ! " , , Se n a tori , ven i t i s ă vede ti
C ha n d ow u l " , .. V rem s a tră i m , să t r ă i m, să t ră i m ! "
Ci n d am t rec u t prin c a rti e r u l oameni lor d e c u l oare, a u tobu z e l e
şi-au i nce t i n i t me r s u l . La o c ot i t u r ă s e v e d e a u c a s e c i u ru i te de
g l o a n t e , şi pe jos, i n j u ru l u n u i n egru t u m e l i a t d e lo v i t u r i , zăcea u,
m o rţ i , c inci i n d i v iz i î m brăcaţi i n cost u mele Klanului, c u feţe l e a co­
p e ri te de g l u g i . D o u ă se n l i ne l e cu autom a te n u l ă s a u l u m e a să se
a prop i e. J n d ră z n ea l a l u i G arry dep ă ş i s e oric e l i m ită : să u ciz i c i n c i
m em bri a i K l a n u l u i er a c e v a n e m a i p ome n it , i ar s ă - i l a ş i i n drum s p re
a fi văz u ţi d e toată l u m ea era de-a d r e p t ul o n eb u n i e.
1 1 i n t ele g ea m to t u ş i pe Baron - er a p e n t ru p r im a d ată cind re­
p ri m a rea putuse f i f o l o s i tă şi i m p o t r i v a acestor b a n d i ţ i , nu n u m a i
in contr a cetăţe n i l o r pa ş n i c i . Şi e l f ă c u se tot u l p e n t ru a-i fer i Pe n e­
no roci ţi i de n egri. Dacă Cban d ow u l ar fi a v ut alt coman dant, de
aseară ş i pî nă acum s - a r fi organi zat nu n uma i pogromuri rasiale, dar
s-ar fi şi jefuit ca · n co d ru.
M a ş i n i le se op riră in ce n t ru , ş i i n a i nt e de a ne a d u na la Cl u b u l
aviatorilor am căpătat d o u ă ore l i bere . Am c ond u s -o pe Miriam la
m a m a ei , pe care am găsit-o plin gi nd i n l i n işte.
In c ame ră era int uneric. Am rid icat j a l u ze l ele şi atu n ci am vă z u t
că d o a m n a Broods era pansată de j u r împre j u ru l umă r u l u i. Chiriaşul
d e l a s u b s ol v e n i se bea t şi o a t a case cu un cuţ i t de buc ă t ă ri e , f ă r ă
o vorbă, f ă r ă o p ro v o c a re . Veci n ii cei l a l t i i l poto lise ră , i l legaseră ş i · l
i ncuiaseră i n propr ia l u i c a m e ră.
- A s c u l t a t i , ne zise ea, u rl ă
tot timp u l .
de se r v i c i u venea u nişte che l ălăiel i j a l n i c e. Omu l
D i n s p re sca ra
nu ţ i p a, ci scincea ca un c i i ne la l u nă.
- Omu l ă s ta n ·a b ă u t n i c i od a t ă , urmă doamn a Broods. Dar de
ier i e ca ne b u n . Tot ora ş u l a i n nebu n it.
- Nouă n i s-a păr ut foar te pa ş n ic, am s p u s .
at i fi văz ut că in m a g a-
- F ii n d că a t i v e n i t c u a ut obuz u l . Al t i el
zi n e nu se�m �i găseşte n i m i c . P i a ta e goa l ă , s i n t spargeri p e s t e spar ­
geri. O să -pJ�căm in \'e st, la fra tele m e u , la Stephen.

15
 - Dar nu se poa te pleca, do amnă Broods !
- Am a u z i t . O s.ă t recem prin cordon. N · am nevoie d e cad, nici
de a l t c e v a . T rebu ie si f u g i m .
- Dar c u m v o m trece p r i n cordon ?
- O să trecem noaptea , pe la Groy. Am fost profesoară acolo,
c u nosc p ă d u r i l e , hrle ş teieie. O si f u g im p r i n apă şi...
�estul fraz ei fu a co�rit de nişte sunete să l ba t ice de trompetă
veni nd d i nspre vest i bu l . M i r i a m pă li, doamn a Brood s să r i i n p i cioare
ş i se repezi la u şi. O de sc hise brusc şi se pomen i f a ţă in faţă cu un
i n d i v i d ca re s u f l a d i nt r - o trompetă de al a mă, dă t i n i n d u - se . Lî n g ă e l
m a i era u n u l c a re se ap u c ase si deşerte d i nt r-u n sac p a n to f i de dam ă,
stilouri, ceasuri. N u puteam să le văd fig urile - purtau glugi amin·
doi -. dar d upă
p a n t a l o n i i ne gr i c u v i p u şcă de sa t i n lucios am
bă n ui t că sint l ift boy i hotel u l ui ,.Cen t r !\ 1 " .
C e l cu trompeta se op r i d i n suflat, niă apucă de g u l e r � i m i r i i :
A v em n e v oie de conserve.
De bău t u ră, comp letă c e l ă l a lt.
C a r ne, pe şte , bi s c u i ţ i , ulei, fru cte, legu me.
Whisky, rom, con iac. sherry-br a ndy.
P oate a v e ţ i fem e i . pri m i m şi f em e i .
N u le căutăm l a d i n ţi , su g h i ţ ă ce l c u sac u l . Dar s ă n u f ie prea
bătrî ne. Dacă e u na fru m o a să, p lă t i m m a i m u l t . Pentru femei dăm
bă u t u r ă .
Pleca ţ i de-aci, am spus.
l>ar tu cine ma i eşt i ? Ce ne ameninţi ?
P l ec a t i dacă nu vreţi să vă ar u nc pe scări !
O să te aruncăm noi pe t in e !
Şi cel cu t r o m p et a scoase d in b u z u n a r un Col t de. lip vech i , pe
care- I armă cu m i na trem uri ndă. M·a m tras inapoi, şi a t unci el
iz b u c n i i n iT - u n lwhot de ris. l şi băgă p i stol u l in buz unar, m ă scu i pi
şi, smucindu- 1 pe cel ă l a l t de brat. se î ndepărtă c l ă t i n i ndu -se.
R e i n t r a ! in od ait, în vreme c e s u nete l e s t rid ente a l e trompete i nu
mai contenea u .
• F .J. .
- Aşa at o a t ă noaptea, ,feipî doam n a BTood s. Oraşu l a
fost
i n n ebu nit fiindcă n u i l a să pe oa.�enl să p l ece de aici . o să se tr a ns-
-

forme î n tr o j un glă.
-
·�< ·

- N u şt i u ce am spus. N u ma i şti u n imic. Dar e

tr eb u i e făcu t ,
ora la care sint aştepta t de G a rry. f nchideţi casa şi veniti la noi, nu
se poate să răm i ne l i două feme i si n g u re.
Do a m n a B rood s nu şi-a l u at aproape n i m ic cu d i n s a, dar M i ri a m
ş i - a i m p il l u rit cu grijă h l u z a ei b l e u - p a l , bl u za roşi e ca foc u l , rochia
d e cat i l ea�·li las, a ales f oto g rafii d e prin sertar, a cu l e s căţel u l de
l em n cu· liotb'lt de p iele, u n migă ru ş de postav, d o u ă căprioa re m i n u s-
e u l e de l e m n - era acolo toată a v erea ei de feti ţ ă , c a re ·mi î nd u i o ş a
i n to t d e a u n a .
După j u m ă t a te de oră am p l ec a t ş i pe dru m a m intiln it nenu·
m ă r a te g ru p ur i de oa m e n i du c i n d s a c o ş e , v al i ze, su l u r i , saci de s 11 ur l .
Cha ndow u l se m u t a d i ntr-o p a rte i n a l t a, a d u n i n tl u - se d u pă fam i l i i �i
p r i e t e n i i c a i n a i n t e d e r eve l i o n N u m a i că de da t a a s ta bun i i no�t ri
, .

a m e r i c a n i nu a v e a u n i c i u n mot i v să f ie v e se l i .
Aca să i - a m găsit pe bă t r i n i foarte l i n i şt i ţ i . A ntlrew le povestis e
t o t u l . D e a lt fe l . r a d i o u l em i tea c o n t i n u u program e pentr u oraşe l e
si ni stra le c u o gri j ă i n t r ad e v U.. pă r i n te a scă. L a i nt r a r e a noa stră vor­
-

bea to c m a i u n f i z i c i a n de la H a rv ard. un o a r e � a r e D a n nyso n .

- De a l tfel, spunea e l , pros t i i l e c a r e c i rc u l ă i n l i t er a t u r a de sen·
z a f i e se b a z e a z ă pe d a le i p o t e t i c e şi pe previzi u n i de g h i c i t o r i in
c a fea. C i n d profesoru l Sc hwe i t zer a vo r b i t de i n f es t a r e a atm osfere i şi
a a n u n ta t u rmă r i g r a v e pe ntru u m a n it a t e peste c i n c i zeci de ani , el
a v ea la î ndemînă cam tot a titea cifre exacte c i t e am eu acum d e s pr e
fem e i l e d in M a r t e . Dar aş p u t e a să vorbesc d esp r e ele porn i n d de l a
ra di a ţ i i , raze cosm ice , st u d i u l atmosfere i martiene, a l petelor p l a n e tei.
E v i dent. dv . at i pă rea neincrezători, iar a t i tudinea d v . ar fi cum n u
se poate m a i sănătoa să.
- Ta-ta-tam , ta-ta-tam, il i n gi nă f u r i o s bătrî n u l i nchizind apa­
r a t u l . V re a să n e c o n v i n g ă c ă s î n t e m in s i g u r a n t ă şi că nu e � i s tă loc
mai propic e vieţii pe pă minl decit aici, in spa tele cordonului. In noap­
tea a sta a u fost p a raşutate ali mente, a l coal , dar n-a u nimer i t ba z a,
i ar c olete le au a j u n s c i ne ştie u nde. De aceea au şi i n cepu t spec.u l a n f i i
să c i rc u l e p r i n o r a ş . Da r o să l a n seze d i n n o u a l t e co lete o să ne ,

î n d o a p e b i ne, asta, c ică, scade pericol u l , fiin dcă fortifkă organ i s m u l.

Este o b l e st e m ă ţ i e n em ai a u z i tă p a rcă - a m f i p i g m e i pi erdut i i n pă­
,

d u rea a fr ic a nă. E u g e n, t re b u i e să ne luăm tălpăşifa.

U n de vrei să p lecăm ? î n t r e b ă m a m a .
O r i u nde. Eu il c red pe Schw e i t z er, n u pe dobitoc u l de Dan-
n y s o n.
Dar ai a u z i t că nu se poate r ă z b a t e ! a spu s ma m a .
Cu p i s t o l u l l
Cu p istol u l l Stră b u n i c u l m e u îşi ara c i m p u l cu
arma în spate. O să fa c ş i eu ce rc e t ă r i c u re v o l v er u l la şo l d . Şoarecii
i n t r o cut ie, culturi l e i n t r-un buz u nar, s eri n gi le i ntr-a l t ul. Doctorul
-

G a rrow d e v i n e savant a m b u lant. Şi d e ce n u ? Tru b a d u r i i au ajuns

c e l eb r i f i i n dcă vaga bo n d a u . De m i ne t o t n u şti e n i m e n i pi n ă acum.
N - o să scap aceast ă m ică pos i b i l i ta te de a mă i m pu ne. D a r p î n ă in
m o m e n t u l p l ecării să ne bucurăm î mpreu n ă cu i ntreg u l C h a n dow.
B ă t rî n u l sm u c i b u t o n u l ap a ra t u l u i de r a d i o şi i n cameră se sc�-:.-so
,

un s l ow -lipicios, c u u n text i m p o s i bi l .

0
:,;oa
;;-:_
că-rlt·
t-o
�< \\.\.
seară,

17
 Dacă te-,
Dacă eu,
Dad-ntr-o seară.
A m i ndoi,
Str i n s l i p i ţ i ,
N r - a m pli m b a . ..
Ne-am p l i m ba
Amindoi,
SfT i n s l ip i t i ... "
I mi luai la rr vedrre de la tot i di n ca să şi f u g ii să-I caut pe
G a r r y.

VII

Pl ecind a t un c i de acasă p e n tr u a p a r t ic i p a l a faimoa sele razii de

defec t a re, î nc e p u s e m să i nteleg c ă s -a schimbat ceva. Bomba nu n u ma i

că a r s e s e c a s e le c ito r va fermieri şi-şi întinsese- aripile inccnuşate
peste oraşel e d i mprejur, ci zdru n c i nas e m î n i i le oameni lor. Co nv i n ş i
că particule le radioactive pătru nd in si ngele lor a se m e n ea u nor
tox i ne, cet ă ţ en i i Cha n dowu l u i voi au să-şi trăiască "ultimele z i le" d i n
plin.
Asta a fost a doua chemâre p e care a m c i t i t - o pe zi d u r i , i n
afară de aceea care cerea pedepsirea lu i Johnson. Era desenată c u
l itere roşi i pe f a t a d a haru l u i l u i Snack .
., Tră iţi din plin
inainte d e a vă dezintegra".
Şi ma i incolo, cu litere roşii, verzi, mov :
., I u biţi, chefu i f i , sc u i p a t i tot u l
i n a in te de a de veni p u l bere atom ică !".
N imeni nu trebuia să se m i r e că un oră şel i ntreg poa te să-şi
p iardli c a p u l d i n tr-o dată. N u e xploz i a unei Colom b in e , da r u n zvon
bine a l i m e n tat e suficient p en t r u a tulbura o colect i v itate. Şi d acă
doctorul Ox *, amen inţînd cu ox igen o u r be, pare p u ţ i n fa n tasti c,
o m u l c are a corupt H adleybu r g u l • • e c u tot ul v e rosi m i l . fre nez i a c a re
c u prinsese Chandowu l, la i n c e p u t retin u tă, îşi făcea lo c i nsă de pre­
t u t i n de n i , ca şi c u m . a s c u n s ă vreme de d e c e n i i , ar fi izbucn it ac u m.

La clu b i - a m găsit pe G arry şi pe H arr i s dorm ind fiecare in tr - 1 1 n

fot o l i u . M ustaţă s-a i n t i n s cu pol tă, ş i - a şters ochelarii şi m i - a i n t i n s
o m i n ă gre a ş i ca l d ă .

• . . Uodor,u l Ox " - pm·e> l i rc ş l i i a t • fk{)· f n n ta s l ic� de J u !r.< Verne (Il. r. ).

• •,
de .M �rl<
l '��re
>.Omu.Twa•h\ ( n.
a ror u p t
r.).
H a <l l o>y b u r g u l " - po\' r s t i r < ş t i i n 1 ilko· f a n l a s 1 i ră

(' .: �>�:� ::�� �::.._.�_' '-'

 - E u g e n , fe l i d l ă - rn ă . S i n i t a t ă . Tr� i k i l o g r ame şa pte sute. 1\ d ri­
a n a o c hea m ă . 1\ ş li pre f e r a t un bă i a t , d <&r sa speră m că o să urm eze.
L-am imbr ă ţ i ş a t şi l- am sărutat. Mustăciosut îşi dorise de mult
un copil, şi i a tă că neva s t ă - sa n ă s c u s e in vreme- c e e l făcea ord i ne
l a cota Wel l . D u p ă c e am p ă l ă vrăgit emotio nati d espre ast a, l - a m
tr ezi t şi p e G a rry. D i n ; u l ne-a t i n u t u n c u rs desp re f e r t i l i t alea c i m ­
p u l u i - făc u se u n a n l a f a c u ltatea de a g r o n o m i e i n a i nte de a i n tra
in ş c o a l a de o f i t e ri - , a poi a m da t c i t i re u l t i m e l or depeşe pr i m ite.
Se cerea , in pri m u l ri n d . efect u a rea n e i n t i rz i a t ă a r a z i i l o r ş i i n s t i t u i ­
n
re a u n u i c o m i t et de pe r s oa ne i f l u r n te care să a j u t e l a păstra re a or­
d i n ii in or aş. N e- am g i n d i t la Ra n k , pentru l eg ă t u r i l e p e c are le a v e a
cu a n u m i te m e d i i sus- p u se şi la T i beri o O t ivolto, ca ce l m ai popular
c o n d ucător a l m u n c i t o r i m i i d i n Cha ndow .
I n al doi le a rind, ni se a n u nta tri m iterea u n ui aparataj '.iui- ge­
n er i s care a vea să folos ească la sem na l a rea r a d iaţi i lor ra d ioad i ve :
s t i louri, oche l ari de s oa r e cu ramă groasă, brătări m a s ive, p i e p t e n i
femeieşti. E ra u i n st r u m e n te d e c a r e n u ma i c o n traspionaj u l s-ar fi
p u t ut folosi, şi î ncă i n ocazii extrem d e r a re pe ntru că n u te p utea i
,

aştepta ca c i n e v a să fure un pachetel de uraniu 238 p u r t i n d u 1 i n -

p a n t a l o n i N u ma i vînătoarea d e v r ă j i toare i i ameţi se atit d e t are p e

,

cei de la F . B . I . c i n d aprobaseră crearea bră f ă r i lo r s au a p i epten i lor

sem n a l izatori de ra d i aţ i i. In afara a ces tora mai erau contoare aşezate
l a i ntrarea I n baruri, s a l oane de d a ns, gări şi parcu ri . De al t f e l d u pă ,

c u m am a f lat m a i t i rziu, n ic i u n u l d i n ap aratele t ri m i s e n u e ra p u s l a

purn:t. Ele trebuiau să tie . ca şi r a d i o u l şi presa, numai ni şte mijloa.:e
de d i versi une.
I n al t re i l e a ri nd, t rebu i a supraveghea tl d i fuzarea alimentelor ) i
m e d i c amentel or p a r a ş u t a t e , căc i cele ex istente i n ora ş erau refu zate
de toată l u m e a .

O su m a ră cerc etare a Chandow u l u i arăta că m u lfi, foarte m u l t i

loc u itori ai l u i 11 şi părăsi seră. Pleca seră m a i ale s marii şi m ic i i
p roprietari d e m a gazi ne d u p ă ce şi dosi seră m arfa -, ci t i v a f abri ­
- -

canţ i m a i rn ăru nfi, a poi c i t i va med ici, i n gi n e r i , pr of e s or i .

Raz i i le d e detec tare î ncepu ră de d i m i ne a ţă . Ec h ipele controla u
ca să cu casă, t oa t e străzi le, piet e l e şi p a r c u ri l e. O p a r te a c e ti t e n i l or
i i r r i v e a u pe depi stori ca pe nişte a părăt ori ai l o r
. prop a g a nda
-

î i c o n v i n s e s e că ce i a t i n şi d e pu l berea atom i că si nt m o l i p s it or i - ,
d ar m a re a m ajorit ate a locu itori lor se f e r e a u !le dî n ş i i ca de n i ş te
h i n gheri. De c u m a părea S n iJwllers in c a p u l st răzi i cu ec h i p a l u i , tro­
t u a re le se gol ea u , că deau ob!oanele şi nu mai v e d e a i f ipenie de om.
Pr_imăr:i a şi c e i c are l u c r a u in j ur u l nou l u i com ite t îşi vede a u de
tre_ih'(:in " m,U io< u l Chan dow u l u i , ca re t rec e a pri n d i ferite faze de
ndJ�Iiiţ;:o,clJ�pi' fu r i a de a thefui a primelor douănci şi p at ru de ore

19
 se a şt er n u�<e o ac a lm ie aparr ntli . Nu se c i nta pe stradli, nu se m a l
orga 11iz.au rockur; t erminate c u con v nl s i u ni pe t rot uare. I n sc him b
mutrr le c elor c r vr ntau să- şi r i d ice r at i i l e d e ali mente n u prrv estea u
nimi c bun. Pent ru dî nşii noi eram doar aceia c are-i pizeam să n u
f11gi din zona infestată.
Garry se p l î n gea că n-o să ma l rez i ste mu l t . N u oboseala il mi­
cina, ci absurdi tate a ac e s t ei act i u ni : " Dacă zo na din i nteriorul c or·
donlll u i d e s«uritate n a ţională n · ar fi fost primejdioasă spunea - -,

atunci cetăţeni i ar f i putut plec a or i unde. Dar era primejdioasă cu -

atit ma i mu l t oa meni i trebu i a u să plece pe ntru a fi fe riţi de u rmări .

I n ambel e i poteze dec i, cot"do n u l trebu ie desfiintat . " Expu n ind u-şi ..

dile•a, Garry işl bătea Joc s i n gur de t a .

Socot e l i l e d i fe r i t e l o r pe rso a ne sus-puse, c i t şl a le c e l or c a r e c o n ­
duceau pr e sa şi rad i o u l er a u , f ă r ă î ndoială, c u tot u l a l t e l e . -

"Centr a l Time s " , de p i ldă, care- I ataca d es t u l de mod era t pe John­

son. socotea că nu Colom bina, ci Dagmar era proi ec t i l u l ce l ma i
c urat p os i bi l ! Colomhl n a fusne un tip prea puţi n studiat teoretic.
Lansarea ei ar f i trebu it amî nată . Comenta toru l făcea apoi re vista
presei slră·i ne. Marea majoritate a z ia re l o r vest-eUTopene continuau sli
tune şi să f ul ge re n um i ndu-1 pe Johnson monstru, sadic, paranoic
şi cereau anc hetarea l u i .
Campania anti-Johnson pe care o ducea u le servea de minu ne.
Pute a u să poz e z e in camp i oni ai păc i i în ochi i m a se lor l a r g i din ţă­
rile lor, a r ăt î nd totod a tă că i nt i rz ierea dez armări i se datoreşte unor
indiviz i izolaţi. Dar, orişic u m s - a r fi p us p roblema, fa pt e l e z i l n ic e
ară t a u o creştere a l up t ei p e n t r u dezarmarea t o t a l ă , ce a pârea c a imi­
nentă. Tot ce plănu i se "bu n u l nost ru strămo ş in v i a ţă" se dăd u s e
peste c ap , i n torcind u-se i m pot ri v a celor ce- l s p rij i n i seră.
fn a f a ra comentarii lor pol-itice i n legă tură cu si tuaţia internal i o­
n ală, presa c e n t r a lă pu bl ic ;.� 'repor taje d i n i nte r i o r u l ambe lor cordoa ne.
Toat e erau ni şte m i n c i u n i s i n ist re. S up ra f a t a a f l ată i n interi o r u l pr i­
mul u i cor d o n părea - după acei dom n i - să fi fost s upusă unei
" rafale fierbi n ţ i " sa u unui ,,incend iu enorm ". Se p u b l ic�tu fotogra­
fiile 11nor c a se cu fn-estre sparte. a le unor g a rdur i smul se şi ale
rufelor t ă v ă l i t e i n p r a f ! V i c t i m e l e a v e a u m i n a s a u ob r a z u l p a n � a t f i ­
indc ă f u se seră ati n se de ţ ă n dă r i l e e ll p l o z i e i . Era cara ghios ş i m ac a ­
bru ec h i f i bru l p e c a re reporte rii c ă u t a u să- I m e n f ină i n t r e ut i l i t a t e a
strateg-ic ă a b o m b e i , . c u r a te" ş i , , b l i ndefea" ei fată de ci vili. Se părea
că s u a v a Colombina, i n te l e g i n d ea î nsăşi eroarea să\'î rş ită, oco l i se pe
ferm ieri i d i n im p rej u ri m i , pişci nd u- i do a r şi sper i i n d u-i .
Cit--despre Cha ndow şi r e le l a lt e loc a l i t a t i a le zonei a doua, se
ară_t..;' ��- otir._--�
_ conditiile u nei vi efi normale, iar primele cercetări a le
c- - �,-:.::� ::���
:�-�� \\
 solu l u i prom i t ea u o recoltă nema i pomen i tă. Totodată se citau v i nde­
cări subite de reumatisme, de canc �:re i ncipiente, de ulcere �tastrlce
şi tricofllil. Citin d artico l u l ·apărut i n " S u nday Times", lfl venea să
l a ş i totu l pent ru a te stabi l i i n min u n at u l orăşel u nde bol i l e d i spă­
ruse ră , lăs i nd loc u n e i totale e u fori i a simţurilor. Se arăta că nu­
nJarul decese l o r s - a imputi nat u i mi tor ş i că bătrî n i i cer imperios de
,ucru.
Era, e v ide nt, o ră stă l măc i re neruşi na tă a faptelor : tem indu-se că
deceda lii au părăs it l umea aceasta ca radioact i v i zali , fam i l i i le n u m ai
d ec l a rau n i mic primăriei , c i . ii i n morm i n t au i n curtea casei , noaptea,
pe neş tiute. Iar bătrî n ii că utau să se facă u t i l i pentru a nu fi excluşi
de la rep ar t i z area a l imentelor paraşutate.
Vechea s ilă de minc i u na zi l n i că m ă covirşi deodată. M - a m i ncu­
iat in cameră o z i şi o noapte, p r ă bu ş i t i n"tr-o apatie tota lă. Imi era
frică să � i n d e s c - toate con c l u ziile e ra u a bsu rde ca şi încercarea
de a s c z i s a i nfin itu l . Totuşi cit avea să ma i d u reze a sta ? I n c l i p a i n
c a r e o i dee î ncepea s ă se i n f i r ipe, o a l u n ga m - şt i am c ă nu poate
să mă co n d ucă dec i t spre acelaşi punct mort. Visam călători i, l upte
de strad ă şi s p i n z urare a lui J o h n s o n. A j u n sese m să n u m a i aud şi
să nu m a i văd bine şi p o a t e aş fi reuşit să nu m ai aud şi să nli' mai
văd d e loc. La un moment d a t m - a m � i n d i t să folosesc aparat u l acela
cu care proiesor ul lui J ack l.ondo n rătăcea printre stele * , dar era

p rea compl icat. mult prea compl icat.

Simţeam că o să mă trezesc ş i nu voiam de loc. La ce bu n ?
Di n nou circul de fiecare zi cu a r t i co l a şe le pentru care trebu ia să
m ă bat, cu aşteptarea comis iei de anchetll , d i n nou pălă vră�eli i n ter­
m inabile. S i n u c i d e rea mă fasc i n a pri n marea l i n i ş te ce avea să
u rmeze.
Dar aş fi vrut ca ges t u l acest a să se in d re pte impotriva celor
care transform a s eră Cha ndowul i n tr- u n lagăr al morfii lente. Aş li
vrut ca �estu l ăsta să i n di �neze, să scuture conşti i nţele, să acuze.
Cui insă i -ar fi părut c a protestatar un asemenea ge�t in mijlocul
mortilor de pe urma exploziei ? Reuşeam doar să fac dispăru tă o
vi a ţă i n ai nte ca alţii s-o facă să disparl. O sm ul geam i ntr- u n fel de
s u b d o m in a t ia a bsurdului şi a i ntimplătorutui. D espe ra r ea î nsă făcea
m ere u loc urii. Ura împotriva ,,bătrî n u l u i farmer" mă readucu la
rea l i t a te, N u v i c t im e l e lui t rebuiau să se s l nucidă, c i el î nsuşi. " B unul
nostru s t rămoş i n viaţă" t re b u i a pedepsi t in aş a fel ca n i men i să nu-i
mai u rm e ze p i l d a vreodată.
I n seara z i l ei a doua, M iria m a trecut peste interdicţia de a mi
vizita I mi adusese de mincare şi a inceput sl mă ali nte ca pe u n
.

• .A u tor·u l . se referă la , . R ă U i c i to r p r i n t re stele" , rom a n f a n tastic al lui

Ja�k London:·��'
-�

21
copil. Fata asta a vea a tî ta căldurll ş i gin t llşie incit totdea u n a mă
făcea să mă simt stinjen it Ea nu se j uca de- a d r a g o ste a. Era m e u
.

i n l u me, ş i atit. Simţeam asta, şi senti me ntul de a fi i nconjurat de

a seme n u devotament ml copleşe a . rar Miriam nu avea tact de f;,.: ,
arăt i nd u -mi c ă suferă din cauza mea, r u p î n d u se d e prie tenii şi p r ie· -

tenele ei, ca şi cum ar fi tre b u it s ă mă urmeze la capătul lum i i .

In s eara acee a , i-am ţinut nişte d i sc u r sur i f u l mi n a n te d esr r e
soarta Americii şi a o menirii. şi, ca de obicei, ea mă a sc ul ta cu mul tă
seri o z itate. Cred că am v o rbit p i n ă dimine a ţ a , şi Miriam se silea să
nu adoarmă pentru a mă urmări.
Cin d l um i n a z il ei a păt r u n s p r i ntre j a luzele, m - a m ridic at uşor
şi pur, împăca t c u mine insumi. I n gră dină c iri pea u păsă r i le. Er a
l i n i şte. o linişt e adîncă . Dar asta n-a dura t mai mu l t decit o c l ip ă .
Cin e va a băt u t cu p u m n u l i n uşă, şi o sa l vă de a utomat a c u tremu r a t

strac<t care încă mai dormea.

l n c e p ea ceea ce a fost numit ma i tirziu : "fu ga a mericanilor in
Americ a ".

'.' I I I

C�i c a re i n c ercasera să diminueze în l a ta 1 u rn 1 i i n t r e g i nuc i vitatea

bombei "curate " nu apreciaseră j u s t elementul o m . E adevărat c ă
p ropa fZa nda p r o stise l iteralmente min ţ il e a n i de zile ş i st u pid i ta t ea
nu .: v �a limite. Se p uteau i n s ce na procese, anch et e monstruo a se, lin·
şaj e in masă. Argumentare a n e c es i tă ţ i i lor găsea ec ou in opi n i a pu­
blică. Am cunoscut atîţia neisprăvil i in via ţ a mea, incit n uma i a m i n·
tirea lor i mi dă o senz aţie de a p ati e şi oboseală. Şi nu erau nei spră­
viţi pen tru că le l i psea ceva din creier, dar toren t u l de ziare, ra d ioul,
tel e v iz i u nea le îneca seră teasta ; trebuia să t ra g i c u tu nul s�re a - i
trez i . I a r J oh m on tră sese c u tu n u l.
Nu şt iam ce se înt îm p lă in Statele Un it e în ace le zile, fiindcâ
r. resa o glindea fo a r te putin ad evăr a ta stare de spirit. Era , intr- un
fel, u l t i ma cri s pa r e a războiului rece, ca re se a găţa nebuneşte d e
orice. lnsă, aşa c u m a m a f l a t mai tirz iu, rezisten t a m aselor f a t ă d e
politic a de rorfă crescuse uim it o r . Colombina fusese o e xperi e n ţ ă tristă,
atit pentru .. războinicii reci" cit şi pen t ru "războin icii c al z i " . E a de­
masc a se strălucit ficţiunea , .bombei cura te". Se demonstrase iltcă o

dată imposibi litat ea unei exploz ii nu c l e are nei n so t ite de prod uc e rea
unui Imens număr de particule radio a c t i ve. Dar, mai m u lt decit ati t,
e x p erient a l ui John son ar lt a s e că e x istă oameni in stare de orice.
Cel Ci\Te--.s,e d e c la ra se copil u l, tatăl, mama şi fratele Americii ucisese
a� ro:a .e- o'
_
�' \\
\\e de
a m eric ani ca şi cum ar fi omorit un şoarece. I a r

-
�,-:..::-
a m e rk a n u l m i j l o c i u , pe c a re J u h n s u n i l n u me a to t d e a u na .,tlrag u l
meu", nu m a i v o i a s ă - i ra bde d r a gost ea . Ş i d i n S o u t h Caro l i ne p c n ă
i n D a k o t a î nc e p u seră d e m o n s t r a t i id e m a să ceri n d ped e a p sa c a p i l l l a
p e n t ru p r o p r i et ar u l pers o n a l a l b o m be i a t o m i ce. E r a u de m o n s t r a t i i c u
p l a card e . f i g u ri a l e gorice, t o b e şi f l a u te.
Pri m a dem o n � t r a f ie e fi c a ce î n s ă o făc ură ceta t e n i i C h a n d ow u l u i.
In z i u a i n c a re rămăse sem i n c h i s i n c a s ă , m a i b i n e z i s i n cea d e- a
do u a n oapte, G a rry a d u n ă com i tetu l i n t r- o şed i n ţ ă spe c i a l ă. A l i me n­
te le, c h e m ă r i l e, a n u n t u r ile nu m a i era u s u f i c i en te pentru l i ni ş t irea
o a me n i l or. Pe de a l tă pa rte, Ra nk nu m a i voi a să l u c r e z e . I n ciuda
faptu l u i c ă era admirabil e chipat şi in a f a ră de or ice p r i m ej d i e , g r o az a
p u nea d i n ce în ce mai mult stă p î n i re pe e l . Şi in a trei a zi ii d ec l a ră
l u i Garry c ă se pre găteşte să fugă peste cordon. La drept v or bi n d , in
mome nte de panică, oame n i i gi ndes c foarte contradic toriu - l e e
greu să se concentrez e şi sint ga ta să creadă cele m a i n ăs t ru ş n i c e
l u cru ri. Dacă cineva îşi î nchipu ie că i n acele z i le c arev a d i n t re n oi
avea o v i z i u n e cl ară a l u c r u r i l o r se î n şală. Tot ceea ce c u p r i nd ri n­
d urile de faţă - co n versatii, comentarii, fapte - s - a u l i mpezit i n
m i n te a mea abi a i n u l t i m a vreme. Iar or d i nea î n ca re l e- am expus
nu o g l i ndeşte dezord i nea în care evenimentele de fapt s-au înlănţuit.
Rank, de p i l d i , ac ceptase să l u c re z e in comitet din două moti ve. In­
t i i , pentru că a s t a i i oferea ocazia de a -ş i i ncepe cariera poli t i că in­
tr-un mod cu totul original. In al doi lea r i n d pentru că spera să
c u l eagă un material inedit de viaţă d i n oraş u l a to mi z a t . Dar in ace­
laşi t imp ii era teamă, ati t de team ă i ncit abia lşl scotea nasul pe
uşă. Ci n d frica il aju nse la cu l me, î ş i ump l u citeva geamantane r u
obiecte d e va loare - cărţi vechi, tablouri, bibelouri - şi se pregi ti
de fuiă. Ci n d i nsi Garry ii ceru să rămînă pe loc, marele scriitor al
coastei se conformă, mu lfumi ndu-se să se văiclrească.
Argumentele lui Ga rry nu a vură î n să n i c i un efect a s u p r a lui
Olivotto.
I n cele 3 z i l e a u torit atea l u i T iber i o c re s c u s e dato rit ă felului i n
care organizase aj utoru l sanitar ş i d istri bui se a l i me n te l e i n suburbi ile
muncitoreşti din Cha n d o w . Ş i .: i n d dec lară că o ră ş elu l t re b u i e pără sit .
toate cartierele m ă r g i n a ş e răsp u n seră că si n t g a t a să- I u rmeze.
Dar e ve n i me n t e l e se p re c i p i t a r ă abia d u p ă evadarea unuia di n t r e
cetiţe nii ref i n u fj de F . B . I . p en t r u că p o se d a se un contor Gei ger . La
ora la ca re M i r i a m v e n i se la m i n e să m ă trezească d i n somn e v a ­
datu l se a s c u n s e i n c a sa l u i O l i v ot t o . Cu a j u t or u l lu i Tiberio lşi p ro­
curl m ater i al e l e necesa re c o nstrucţiei u n ui nou c o n t o r , care f u ga ta
inai nt� -_de, m ie z u l n op ţi i . Şi primele măsurători fură uluitoare : ra­
d i �tiile.-·dep��;ea u d e d o u ă o r i l i m i ta a d m isi b i l ă ! Tot ap a ra t aj u l tri m i s
'· �,:;;: - --��\
23
 Chandow u l ui dă d"a d« i i n d i c a t ii fa l se, m e n i te să i nş�:l e po p u l a ţ i a 1
N u m a i dec i t O l i v o t t o veni la G arry sl-i co m u n ice cele aflate.
Ş i ce vn: i să f ac ? îl intrebi m a i o r u l .
- Să slăbeşti in aşa fel paza cordonului incit oamenii să poată
p l ec a .
Ra nk, care era de fată, spri j i n i acest punct de ve d ere cu entuzi­
asm . Dar Garry se t emea de m a rel e sc ri i t o r a l co a st ei , pe c are- I con­
si d e ra tot a ti t de p r i m e j d i o s ca şi S n o w de rs , d atorită c ame leo n i sm u l u i
său pol i tic . Se fe r i deci să-ş i eXp u n ă părerea , p e ca re e u i-o cunoş­
team atit de b ine şi c a re co incidea cu a lui O l i v otto.
- Eu sint ai c i ca să m en t i n ordi nea, răspun se. Toată l u m u tre­
b u ie si se conformeze. far voi trebu ie să mi afutatf. Cit desp r e con­
torol cu care aţi l uc ra t, el nu e om o l o g a t şi n u pr e zi n tă n i ci o i nue­
dere. Aşa ci l i ni şt i l i - v ă .
O l i v otto n u i n sistă. Ş t i a că Garry e pri n s intre ciocan şi n i co v ală .
l nfelese în să m a i m u l t di n ton u l lui Baron decit d i n vorbe.
Se intoarse acasă, adu nă la el pe toti activişt ii s i n d i c a li cu
I n f l ue n ţ ă şi le prezentă rezultatele m ăsurători i . I n mai p u t i n de două
o re , tot Chandow u l află, şi l i n cezeal a care dom nise vreme de trei zile
di s pă r u ca pri n farmec. I n a i n te de i vi rea zori lor, o răşe l u l era u rc a t
i n m a ş i ni cu ba g a j e , i ar p en tru cei care n u i nc ă p useră in turis me
Tiberiu confiscă a utoca mioanele celor două fabrici.
Şi i n momentele acelea, cind tensiu nea aj u n s e s e la cu lme, îşi făcu
a p ari t i a i n o r a ş comi sia î n să r c i n at ă cu ancheta "la fata l oc u l u i " . Ea
se i vi i n c ap u l străt:ii principale in ş a s e autom o bi l e · - c i n ci P l ymou­
thuri argi n t ii î ncon j u rînd un Cad i l l a c a l ba st r u - go n i n d c u to a t ă
viteza. Proba bil că solda tii lui Garry nu fuseseră anunta t i de acea s tă
v i z i tli căci opriră a utomo b i le l e. Senator u l , ca r e se cobo rî spre a se
legiti ma, il ame n i nţă pe ofiter u l de serv i c i u cu c e l e m ai aspre sa n r ­
f i u n l , şi a ce sta se i nfu ri e Cer u c a t o at ă l u mea să se dea jos şi s ă
.

p re z i n te actel e. Atra ş i de voc i ferări , cetăteni i c are se pregăteau d e

ple c a re se aprop iar ă.
- El, ce-ati c o n sta t a t ? î nt re bă c i neva d i tt m u l ţ ime. Explozi a a
fert i li z a t cîm p u l ?
- De ce nu f a c et i şi p r o ba l u i D agmar ?
Cu toate că c e i d i n comisie nu ră spunseră nimic, oame n i i deve·
nlră a gresi vi.
Dacă p l ec a t J la Wash i n gton, l u aţ i - ne şi pe no i 1 strigă c i ne va .
I nco lon a t i -vă du p ă dom n u l s e n ato r , p r o p u se a l t u l .
N u v re a u să mor 1 stri gă b r u sc , i steri c, o femeie.
-. -De , ce ne a t i t i n ut a i c i ?
-

/\; .' �.·'

'-_:t)e . t'�\
'-

ne - a ti p ă z i t să nu fu gim ?
-�,.;::� ::���:�-��-··\,
 A f i ve n it si ne i n m orm i n t ati ?
Dafi - i j os pc toţ i 1
L u a ţ i - le maşini l e 1
A n u ntat de posi bi l itatea une i cioct�iri, uarry tri m i � u n p l uton
c are să escortez e com i s ia. I n tre t imp ,tra da fu supraaglomerată de
t u ri sm e a i clror şoferi stri ga u şi c l a xona u am e n i nţî nd că vor trece
peste ori ce opre l i şte. I n i m bulzeala c ar e � prod use, Ti beriu, i m p in s
f i i nd i ntre m a ş in i şi str i vi t c u fata de parbrizu l u n u i Ford, zări î nă­
u ntru o f igu ră c u no sc u tă. In prima c l i pă nu-i v e n i să c readă. Smu c i
portiera, îşi
băgă c a pu l i n a u tomobi l ş i pr i v i . C u l c at pe per nele d i n
spate, a l b ca u n mort, z ă c e a John Joh nson, proprieta ru l Colom b i n ei 1
Ti berio se c utremu ră p resimţi n d cele ce a veau să se i n t i m p l e,
î n să socoti că oamen i i nu mai t re b u ie să fie păcă l i ţ i. Se ri d ică i n
vi rfu l pic ioarelor şi urlă :
- Joh n J oh nson 1 l nă u nt ru e John Johnson 1
Se aştern u o l i n işte de moarte. Mas a de oam e n i î ncremeni. Apoi
se a u zi un v a ier ori b i l, un fipăt colecti v, d i n c a re nu � des l u şea
ni .. ic. Soldat i i fură rl sturnati . portierel e Ford u l u i se sfărimară, şi
John Joh nson apăru l a l u m i nii. In citeva s ec u n d e fu rostogo li! pe jos,
călca t i n pici oare, lărimat. M u l ţ i mea se repezi apoi asupra com i si e i ,
care o luă la f u gă , u rm at ă de sol d a ţ i .
Salva ace a s t a o a u z i sem ş i ea făcuse să �e c utrem ur e şi vechea
noastră stradă. M-am î m brăcat i n fugă, i-am s p u s lu i M i r i a m că vo i
reveni ni.Nllaidecit şi am pornit i n spre Clubu l a v iat o r i l or. Cin d am
ajun �. m u l ţ imea i nconj urase c lădi rea ceri nd ca S nowders să iasă
afară şi să răsp u ndă de ce i-a păcă l i t vreme de trei zi l e c u aparalaj u l
m i n c i n os . P l u ton u l de gardă stătea c u arm a l a p icior, neşt i i n d c um
să reacţio neze, i ar Garry, in spatele so l d a f i l or, privea posomori t de a­
supra pietei. Di n c i n d in cind spu n e a ceva, dar nu se î nţelegea ni m ic ,
iar m u lţimea con t i n u a să strige numel e l ui Snowders.
Olivotto i şi făc u loc, se urcă pe grilaj u l c l u bul u i ; după u n mo­
men t apă ru l î n gă e l doctoru l l s ra n d. Ţ i p e tele se domo l i ră şi putu să
se deosebească vocea răgu ş i tă a l u i Tiberio.
- Oame n i bu n i , stri gă el, nu vă pierdeti capu l . Răfuieli le le vom
l ăsa pe n t ru ma i t i rz i u . U rc aţi-vă i n maşin i şi să plecăm.
La cordon 1 url ă ci neva.
- Să nu t ra gă in noi 1
- La cordon 1
Mustaţă sp u se şi el ceva, dar nu se auzi ..
decit : c a l m . ord i ne .••

cetă t e n i ...
Mul·f-imea i i î n gă d u i s ă vorbească p e n tru ci, a semenea l u i Tibe­
ri ��; e < c�( uri"oşc u t \\,
pî n ă i n c e l e ma i î ndepărtate peri feri i ca un om bun
�,-_::.:::
25
şi c i n s tit. Poa te .:ă sp irite le s-ar fi c a l m a ! d a .: ă S n o w dc r s , rnu r t de
frică, o-ar li crez u t că u m l l i n d u - �e ar p u tea scă p a de a m e n i n t a re. C u
p ă r u l v î l voi . c u h a i ne l e i n neorî n d u i a l ă , se c ă t ă r ă pe g a rd şi i o c e r u
să se bată c u pumnul in piept . Da r aparitia lui ii scoase din sări t e
p e oame n i c a ş i f i gura l u i Joh nso n .
- Să- I s pî n z u r ă m . t i pă a sc u t i t o femei e de l î n gă m i n e.
- Să -I ucidem 1 ră bufni m a i d epa rte.
- Jos de p.e gar d ! T ă v l l i ţ i- 1 !
U r l et u l c u p ri n sese toată şi p r i m e l e ri n d u r i se r ă st u r n a ră
piaţa,
peste sol da ti. Jn aceeaşi c l i pă ră s u n ă ,
s t i n gheră şi parcă depărtată.
o rafa l ă d e a u t om a te. V a l u l de p i c i o a re şi braţe, de guri ş i u me r i s e
c l a t i n ă , c a şi c u m s-ar li lov it de un perete, şi, in l i n i ştea stra nie
c a re urmă, se a u z i n u m a i un t î n gu i t s f i ş i etor. Ap oi m u l t i m ea f u rioasă
încep u să se c a tăre pe gardul c l u bu l u i . lşi făcea u l oc cu pum ni i ,
u rlind. s.u indu-� u n ii pes te a l ti i. Cind pri mi i ajunse rll i o curte, Snow­
ders o l u l la f u gă şi d i spăru pe poarta di n dos.
F u gea atit de repede i n c it u rmăritorii apro ape il p i erdu ră d i n
vedere şi ar fi scă pat poate da că a r fi a l ergat fără s ă se oprească.
Da r, a j u n g i n d l a ferma cu a n i m a l e de r a s ă - c a r e se g ă s ea io p l i n ă
rec o nst r u ct i e - , căută să s e p i te a s c ă pri ntre schele. Oamenii se
strec u rară d u p ă e l, p r i ntre grop i l e cu \< ar şi bî r ne l e a ru nc at e al a n ­
d a l a, şi at u n ci S now ders se asc u nse i o bazi n u l de colec t are a u r i n i i
şi a bă l e g aru lu i. Cind u rm iriforii i l ap ucară de poa lele hai nei, e l se
sm u l se şi se re l u g i e su b o sch e l ă prăbuşită. U rmăr itori i i l prin serl,
il ră st u rn a ră ş i - 1 c ă l cară i n pic ioare. L- ar fi o morit acolo d acă sold a ţ i i
n u i-ar fi ajuns d i n urmă Şi, d upă o som a tie, nu a r fi l a n s a t bom be

l a cri m o ge n e . P e dată, năv a l a .:on t en i , v a l u l de oame n i s e spa rse şi

fiecare , i n j u r i nd cumpl i t şi a me n i n ţî n d, se î n dreptă s p re casa lui,
u n d e toa t e e ra u pregă t i te de d ;u m. D e la l i nş a rea l u i Johnson ş i p i n a
l a f u glri rea l ui Snow ders ou trec u se decit o oră. C e i douăzec i de
mii de locuitori ai Cha ndowu l u i se rhbunaseră pent ru e xperienta
neome n e a scll la care fu seseră sup u i . Ş

Cind, s m u l g î n d u-mă d i n p llhoi u l ce mă t i r ise in u rmărirea lui

Snow d ers, a m reve n i t l a c l u b , l - am găsi t aco l o pe H a rri s . Era apri n s
la fată ş i p ă re a c ă s e ceartă c u Garry.
Baron i-a făcut se mn să se l i nişte ască.
- De ajuns ! N-o să mai împiedic pe ni meni să tre acă pe ste
�rdon !
- Şi Ch a ndow u l ?
-� Să _.se prefacă-n praf şi pu l bere.
:Şi ���
 - Eu am si ma l rlî m i n. Sint doa r c o m a nd a n t u l .
- G arry, o să te u c idă. Şi, oricum, t o t ai s-aj u n g i la c u rt e a
marţială !
- Da. dar nu pe ntru laşit ate. E o va n i tate stupidă dacă vrei,
nu pot î n să să mă dezbar d e ea.
- Ga rry, rămî nerea aici e noc i vă.
- Po ate. Experie n ta a sta o si-şi arate roadele peste c i ncizec i
de ani. C i t despre r est , ştiţi foarte bine c e cred : i m i aju n g Coreea
şi experientele din Pacific, i m i aj u n ge noaptea de la cota We l l .
Pentru p r i m a oară de c i n d i l şti a m . Ga rry se albise de furie
şi nu n imerea c u v i n tele. Şi - n u - m i venea să-m i cred och i lor - i n ­
ciruntise ! N u-l ma i văz u sem de două z i l e şi fu sese de aj u n s c a
timplele şi ceafa să-I devi nă argi n t i i . I a r eu l i p s i sem douăzec i şi
patru de ore din bala m uc u l ăsta, l ă s î n d u -m ă pradă desperării !
H arris rea păru i m p i n gî n d u- 1 pe Ra n k u � urel i na i nte: l u i . Marele
scriitor era legat peste gură, i ar friz u ra d e Mare A nto n i u i se bo­
f i se. H a rris i l aşezi pe u n sc a u n şi ven i spre m i ne.
- E u gen, mă temeam cii ţi s-_a i n timplat ceva. Nu te i ntreb de
ce ai l ipsit, ai să ne spu i asta m ai tîrziu. Acum treci p e ac asă pe
la m i ne, ia-o pe fetifă, pe Sofia, pe mama ei şi du-le l a voi. Pre­
găteşte maş i n i le cît poţ i de repede.
- Ş i Garry ?
Amindo i sch i m bari o priv ire complice.
Garry rămî n e cu soldaţii.
- Atu nci nu pleţ nicăieri.
- A s c u l tă, E u gen, spuse H arris, lasă răţoieli le a stea pros teş t i .
N-are nimeni ră bda r e si te asculte cum o faci pe viteaz u l . B a i a­
m ucu l a durat destul. N u n u mai ce se î nt î m p l ă aic i, dar toate cam­
p a n i i le d e urlete, de aţiţare, d e i sterie. N u , n u mai d oresc să-i
ajut pe dom n ii de sus ! Trebu i e să le facem să le treacă poft a tutu­
ror Joh n so n i lor si mai experimenteze vre u n Da gmar s a u vreo Co­
lombi nă.
- I ncet ! Nu m a l striga 1
- Nu m a i stri �. Du-te ac a � :i Femei l e, cop m , bătrî ni i tre b u i e
ajutati. Ford u l m e u e d ecapot a hi l . Inchide-!. I nstal ează- mi fam i l i a
i 'l Ford şi aşteaptă-mă la t i ne. Şterge-o 1
- P l e acă prin spate, spuse G arry. Şi grăbeşte-te ! Nu garan tez
de sta rea ��t a de a c a l mie. J a - ! i şi o mască de gaze cu t i ne.
_
'"':' :Şi-_!��'fămii
aid să te baji pent ru o chtstie in care n u crez i ?

27
 - Si n i in u n i formll. Şi m a i s i nt şi soldatii, c a re n - a u n i c i o
vi n ă. DaT . . . i ndea j u n s 1 P l eacl l Pleac ă i m ed i at f lră nic i o vorbi ! ·

G a rry mă bătu pe u meri şi- m i strî n se m i n a . N u reuş eam să mă

intorc cu spatele la el şi să ies, şi at u nci şi d i nsu l şi 1\\ u s l a t ă m - a u
apucat de brate ş i m-a u impi ns spre u şă . După u n sfert de oră e r am
la d octor acasă ş i - i scoteam Ford u l din garaj, i ar d u pă i n ci! j u m ă·
t a le de oră f a m i l i a l ui H a rr is era l a no i .
Casa se i »torsese c u susu l in Jos. Bătrîn u l i ş i aduna fişe d i n
sertare. mama î m p acheta a l bu m e de pictură, M iriam şi doamna
Broods făce a u s a n d v i ş u ri . 4. n d rew a.:operea cu covoa re mobi lele.
P ărea u a se pr e �ă ti pen tr u o ex c ursie neaştept ată, deosebit de I n te­
resantă.
la ora unsprezece a venit şi Mustaţă, foarte liniştit. Dar, i n
ciuda c a i m u l ui p e care-I manifest a, ne-a cerut s ll scoatem imedi a t
m aş i ni le i n stradă.
- EP:!Jen, m i - a şoptit, pe u n d ev a s -a şi a f l at că G arry cedează.
Si va fi ir'i m is. pare- se, a ltcinev a ca să facă o rd ine. O să trebu i a scă
să răzbatem •u fort a.
4. p or n it el i n ma ş i n a d i na i n t e cu soţia, fetiţa şi soacra l u i , apoi,
î n m a ş i na a do u a t at a , mam a şi A n d rew, ia r in spate eu cu fa m i l i a
Broods . M ica n o a stră stradă e r a l i n iştiti, tăc ută, de pa rcă tot i lo­
c u itor i i ei ar fi dormit som n u l de d u pă-a m i a ză. DoaT cele r i teva
�eamuri desch i se, j a l u z el e ri dicate p e j u m ăt ate, aş ter n u t u l ui t at p e
pervaz, s c a u n u l l ă s a t în fat a intrări i a răt au că v i a ta i ncreme n i se pe
neaşteptate.
D u pă ce am t rec u t col( u l spre Broadw ay Line, imagin ile acestea
domest ic e au d i spărut. Am i n a i ntat destul de repede pi nă la şoseau a
f l u vi u l u i , dar acol o ne-am pctticnit de coloana de autom o b i l e ce
ina i nt a spre m arele cordon . In faţă, masi ve, s e clăt i n a u autocami­
oanele fabri c i lor ş i m i s-a părut că deo sebesc, pe cabina u n u i a d i n t re
ele, s i l u eta l u i Tiberio. Deasupra c apo t e l or tu rismelor se legă na u
scaune, pl i t e elect ric e , sul uri d e covoare, t abl ou r i în piramide oscl­
l a nte d e cîte ci nci p i cioare. Şi tot anima l ul ă sta enorm, c u douăzec i
de m i i d e roti, se tira încet, frint paTcă de oboseală , strîn gîndu- �! '
mereu m a i m u l t inelele tru p u l u i şi gem î n d sin i st r u .
Ti ri t u l a d u r a t p atru o r e , a p o i ne-am oprit. Pe de o parte lmf.·
p ărea bine căci încep u seră să m ă doară coastel e c are îmi f u seseră
strivne d i m i neata î n î n ghesu i a l ă . Si mte am nevoia să sta u î n t i ns şi
m-am cu lca t l î n gă maşină. Am căz u t i n tr- u n so i de toropea l ă sc urtă,
d i n care m-au trez i t n i şte focu ri de p i s t o l .
- E u gen, b a gă-te s u b m aşină, m i - a stri gat . Mu staţă, Jos toată
l u m ea ! ..Jos !
�· ' �':'-...
.·,C�:' u� . ..�� tom at
/
le-am sm u l s pe Miriam şi pe mama ei de pe
(.· .: �,.;::� ::���:�-��-- \\
bandtt>le şi ne- a m ghem u i t pe podeau a a u t om o bi l u l u i . S-au auzit
nişte ş u i ed i t ur i c i u d a t e : so l d a t i i tră gea u pe dea s upra noast ră c u lra­
seare ! Apoi o voce t u nă pri n m egafon, o rdo n i n d să ne opr i m şi,
aproape in ace l a ş i t i m p , un m ă n u n c h i de g loante i z b i r ă m aş i n i l e
front al.
Autoc a m i o a n e l e din c a pu l coloa ne i se r ă s uc i r i pe Joc ş i, părăsind
şosea ua, p or n i r i peste c i m p u l proaspăt a rat . I n t re a g a c o l oa n ă pă r u
· că se c l a t i n ă şi se frî n ge. Tu ris m el e i z bucn iri pe ste a ră t ur ă i ntr-u n
asurz itor clămpă nit d e fie rărie. M iriam şi mama ei erau ghemuite
l ingi" banchetă, i a r eu c o n d uc e a m l ă s a t pe cotu l drep t, p r i v i n d n u
prin p a r briz. c i p r i n u şa l a r g deschisă.
1 n a i nt a m i n cet şi, în ciuda vacarm u l u i , deosebea m şu i er ăt ur i l e
gloa n t e lo r . Am a u z it e x p lo d i n d alte citeva g re n a d e , l ă t r a t u l sec a l
ullei m i t ra l i e r e , a p o i rot i l e a u trecut peste c e v a moale şi a m frinat
brtJsc - că lcasem n iş te perne ş i n i şte p l ă p u m i de c op i l strî n s e ba lot.
Putin mai l a d r e a pta zăce a o femeie st r i n g i n d i n brate un c opi l , iar
lingi ea, c u f a t a i n jos, c u p ic ioa r e l e ră s uclte pe o p a rt e , era H a rr i s .
M - a m r ep e z it spre el i n a c e e a ş i c l i pă cu lata şi l- a m i n tors cu
g r i j ă pe spate. F i g u ra l u i mare, cu mustati n e a gr ă păl lse. Nasul 1
se făcuse ca de c re tă, şi u n f i r s u bti re de s i n ge i se prelingea de- a
lungu l obrazul u i .
In jurul n o s tru, a u tomobi lele go nea u i n nebu n i te abia ocolindu- ne.
Am l u a t -o i n bra ţe pe Sofi a şi pe fe t i ţ ă şi le-a m d u s la m a ş in a lui
A n drew . Tata a r ă m a s cu d i n sa
s-o trezească d i n l e ş i n , iar noi, A n­
drew şi cu m i ne, ne-am i n tors l î n gă Mu stati. Am i n c ep ut să sap
o groapă c u c a p a c u l metalic al unei cut i i , d a r m i i n i l e imi er a u reci

şi f ep e ne şi n u mă a s c u lta u. Cind ş a n f u l s-a a d i n c i t i n dea j u ns am

i ncremen i t - nu pu te a m să-I im p i n g pe M u s t aţă i n el. Era m are şi
cald, era p a rcă trupul meu a ce l a ca re treb u ia i n gro pat. l-am tras
î ncet işor picioarel e i n ş a n ţ, şi di nţi i a u început să -mi c l ă n ţăne, apoi
i - a m mutat t r u n c hi u l şi c a p u l . i a r p ă m î n tu l rece le-a c u pr i n s n u m a i­
decit. A m aşter n u t peste d in � u l m u ş a m a u a fetiţei, d o u ă fulga rine şi
am i m p i n s deasupra lor. cu o m i nă moart ă , b u l g ă ri i reci. In d e p ă r ­

tare, c ă t r e zarea întu necată se z bătea u , se fu g 'lr e a u , c h i u i a u cind

m i i d e m a ş i ninegre s ă r i n d parcă u n e l e peste a l tel e .
A m e r ic a n i i f u g e a u s p re Am e r i c a .

* *

��� Iret.\�! de a t u nci t re i l u n i , şi a z i se c u n oa şte in m a r e m l suril

biografia (olom b i nei . De a i Ue l , or i g i nea ei treb u i e căutată i n teori a

29
 "bombei c u rate" l a n sa te in
u r m ă c u c i ti v a a ni . T e o r i a nu a p ă r u se .
in urm a u n u i s t u d i u profu nd a l m a teriei, ci ca d i \•ers i u ne, !i u h pre­
s i u n e a o p i n i e i p u b l ice, c a r e nu v o i a să î n gă d u i e i n le s t a r e a i n t r e g u l u i
glob pri n e x p e ri me n t a r e a a r m e i n u c l e a r:. Ş i , c i n d a c e s t e i lupte a
m a s e l o r l a r g i 1 se a l ă t u r a r ă �a v a n t i i , se a f l ă că a t i t b o m b e l e pe bază
d e f i s i u n e c i t ş i ace lea pe b a z ă de f u z i u n e s i nt , . m u r d a r e " . Res p e c ­
t i v fisi u n e a ( sp ar g e rea n u c l e e l or at o m i c e grel e c u deg a j a re d e er.er­
g i e ) p r o d u c e d eş e u r i r a u i oa c t i H , i ar f u z i u n ea ( .. f u z i o n a r e a " n u c l e e l o r
atomice u şoa re, c a re degajă energie crcind a tomi mai grei ) pro d u c e
foa r t e m u l t i ne t : t ro u i . pe care absorb i n d u - i m a t e r i a d i n j u r d e v i n e
r a d i oa e t i v ă . De p i l d â , d a că 1 > , a t o m k ă " obiş n u ită p r o d u c e u n !l i lo­
�rram d e a t o m i r a d i o a ct i v i , o bombă H " m u rd ară" p rod uce o t o n ă
s a u m a i m u l t . Ace a s t ă u l t i m ă o b se r v a ţ i e i i a p a rt i ne a d o c t o r u l ui J o h n
Frem l i n de la C o l eg i u l de f i z i c ă al U n i ve r s i t ă ţ i i din B i r m i ngham.
Oamen i i de ş t i i n tă i n d i e ni a r ăt au că c ea ma i ,.c u rată" bombă cu­
noscută, cea de 20 c!e mega tone, formea ză pri n explozie c e l puţin
1 40 k 2 de ca r bo n - 1 4. Dar Ioan at mosfera păm î n t u l u i con t i ne 1 .200 k g
de c a r bo n- 1 4 ! (n u r m a u n ei s ingure e x p l o z i i �ec i, c a ntitatea acest u i
i zo top al ca rbon u l u i :: v e a s ă crească c u J QD/,, cee a c e î nsem na că
to t c i c l u l carbon u l u i d i n vieţu itoare e ra vi o l a t !
Comprom iterea bombei , curate" d eveni a tit de evi d e n tă indt
doctoru l Ki l l ian, som i tate mo n d i a l ă, o demască , i ar ge nera l u l St ar­
bird declară : ,. N u vedem m i j l oc u l de a fabrica o armă c o m p le t
c u r ată".
Şi , cu toate a stea, d i n mem or i i l e lu i Forrestal s- a aflat, n u m u l t
t i m p d upă ce a u tor u l lor să ri se p e fereastră, desp re prop u n erea l ui
E. O. Lawrence. Şi a n u me se prec o n i za ca enormele c a n tităţi de
produ!e de fis i u ne nuclea ră ce se formează i n reactori ca produse
sec u n d a re s ă fie u t i l izate in scopur i m i l i tare. Era culmea 1 Deci nu
utilizarea p a ş n ică a e nergiei atomice, c i u tilizarea energi e i ato m ice
pa ş n ice p e ntru război 1
Nem u l t u m i n d u-se cu atit, profesorul Szi l ard ven i c u i d ee a bo m bei
,.foarte murd are" : bomba cu hidrogen trebuia să fie î n velită intr-un
m a n şon de coba l t met a lic, care; după ex p lozi e , ave a să emită r a d i a ţ i i
morta l e in ma re ca n t ita te şi pe timp inde l u n gat.
P e m ă s u r ă i n s ă ce l u p ta pent r u p ace se î ntărea , adep ţ i i războ i u l u i
rece se v ăz u ră s i l i ţi să i ncerce p u r i ficarea "bom bei m u rd are" , Şi
a t u n c i ap ăru "preac urat a C o l o m b i n a " - aceea c are i n festase aproape
c i nc i sute de m i l e p ă t rate.
Di n hirţoagele g ă s i te i n adăpostul a n tia fomlc a l lui Johnson se
p are c ă pări n t e l e ei e un oarecare H an s Chowmont, dar m u l ti pret i n d
că e un---nume c o n ventio n a l , part i c u l a "chow" exi sti n d In t i t u l at u ra
t u t ��o_r_:int� ip'r i n der i lor
:�-�� - \1
lu i Johnson. Date tehnice s-au păstrat prea
- �,-:.::� ::���
 putine. In u n e l e h i r t i i a p a re for m u la a c i d u l u l boric. in a l t e le. form u l a
com p l i c a tă a u n u i com p u s a l beri l i u l u i . O m ic ă schi lă i n fă l i şează o
bombii cu h i d roge n i n \· e l ită i nt r-o c ă m a şă de l i c h i d semilra n s p arc nt,
i a r pe a l t desen a p are o bom bă atomică in a c e l a ş i î n vel iş. Urmează
form u l e c u noscute oamen i lor de ştiintă. c i te v a prec izări a s u p ra ra­
:l i a t i i l or c a l o r ice ş i i pot eza că m a n ş o n u l de a c i d bor ic ar p utea a b­
sorbi n e u t ro n i i e m iş i de e x p l o z i e. Toale f o i l e, douăzeci la n u mă r,
s- au găsit intr-un ui\!t in\ i\u\at , .C1>I1>mbina" . Din mărturiile r uli\!­
l or l u i ş i d i n cel e a l e p rieten i l or l u i rez u l tă că vreme de un an d e
z i le ,.bă tr î n u l farm er" s - a preoc u p a t i n d e a p r o a pe de acest proied,
ce ar fi vrut s ii fie ,.in c u n u n area i ntrejli i sale ac t i v i tăţ i ."
C i n d se prod u se c a t a s t rofa, in p l i nă p a n i c ă , el i nc ercase să f u g i
cu a v i o n u l. Dar, in u r m a u n u l c o n f l ict, pilotul său d e i n c re de re il
p ără s i , ş i re�rele beri l i u l u i . c u p r i n s d e �rroază. s e hotărî s ă stră b a t ă
C h a ndowu l i n t r- u n Ford i n vechi t c e n- a r f i da t d e bă n u it n i m ă n u i .
Socote l i le l u i î n să se dovediră a f i greşite ş i de a stă d.a tă g reşe a l a
î i f u fat a l ă .
Pres a a p u b l i c a t o m u l t i m e de i stori o a re f a ntastice i n le�ră t u ră
c11 m i sterio s u l Chowrnont, d ar n im e n i n - a î n d răz n i t d u p ă e v e n i m e n ­
tele care au urmat să nu de maşte mitul bombei c u rate. C a m pa n i a
a nti-Johnso n s- a tran sfo rm at i rt 'sc urtă vrem e i ntr-o camp a n ie i n fa­
voare a dezarmării şi de spriji n a v i c t i m e lor . , bătrî n u l u i farmer".
Pîni şi pres a c ea mai reac t i o n ară a t reb u i t s ă - ş i m o d i f i ce modul de
a p r i v i prob l e m a . ş i, mai c u r i n d poate d ec î t se crede, arm e l e vor f i
in2'ro p a te p e n t r u totdea u n a .

N e-am m u t at c u tot i i i n Sp r i n g f i e l d , ş i d a c ! a m i nt i r ea l ui H a rri s

n u � ch i n u i aş · fj a p roape m u l t u m i t . Da r M u s t a tă im i apare mereu
aşa c u m l-am văzu t u l t i ma dată pe ci m p u l negr u ş i i nc i n s d e so are,
pri ntre a utomobi le! � go n i nd î n n e b u n ite.
Sotia şi fetita lui s-au mutat împreu nă cu noi, şi bă trî nul se
simte bine î n postură d e .,î n l oc u i tor de b u n ic " , aşa c u m s p u n e s i n g u r.
M iri am l uc rează la p o st u l local de te l e v i zi u ne şi nu prezi n t ă n id
un s i mptom î n grijorător de i n fe !.t a r e, in afara u nor i ne x p l i c a bi l e
d u rer i de cap, i ar A n drew, c a re a fost foarte a n e m i at, pare a se
î n t re m a .
Noua noa stră u r be ne-a p r i m i t c u dragoste, a ş a c u m sint pri­
m i t i oamen i i c a re a u s u ferit m u lt şi fărli voi a lor. Priete n i a c u care
sîntem î n c o n j uraţi şi campania pe n t ru dezarma re la c a re contri b u i
d i n pl i n i m i d a u s a t i sf a c t i i pe care n u l e- a m a v u t n i c i odată.
Uneori, seara, c i n d trec spre c a s ă , copi i i m ă roagă să le a pr i n d
/. ' .�·. "-..,
b e cur:i a'tingind u -l e c u m i n a şi c i te o bătrî nă m ă î n treabă t i m i d d a c ă
'-

' - �,:;;� :::���:�_�:__ _-'' \\

31
sear a devin l u m i nos. Dar, in atari de copi i şi biilrl n i , cetlten i i
Spri ngfidd u l u i nu v or si profite de... ba nuita rnea rad ioactivita te.
Adiel se i n c h e i e prim a parte o istoriei Colombi nei.
P a rtea a do u a va f i scri să i n curind � c e l mai opt i m i st m o n u ·
m e ni f u n erar d i n l u m e, l a baza c ă r u i a oam e n i i sovietic i a u p u s pri m a
piatră. V a fi o i n sc r i p t i e pe mon ume nt u l f u n erar a l preacur a t l lor
Dae· rnari şi Colombine, Pe morm i n t u l armelor a tomice.

SF I R Ş IT