1.

EFREMOV

COR SERPENTIS
(1 N 1 M A $ A R P E l U 1)

. : �--: "�olecjia .. Povestiri ştiinfifico-fanfasfice"

- -� . " -'
1 1 4
 Traducere din limba rusă de
A ROGOZ $i F. IONE�CU

���
Dragi cititori, (

�
euV;,;:,�:�, •:,::,;';:::,::�':,'';:•p;;,;::;:::::·g�;li:� 1 "' l
�
�
Adresa noastră este: Colectia •• Povestiri şliin(iiico·lantas-

.. Şliin(ă şi Scinteii. P10ta �

� Scinteii 1. raionul /. V Stalin. Bucureşti.
ti ce• a revistei teflnică". Casa

��������
nr.

MANUSCRISELE NEPUBLICATE
NU SE INAPOIAZA

1r

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIATE
NU SE IAU IN CONSIDERATIE

Coperta desen: DUMITRU IONESCU

 COR SERPENTIS
(1 N 1 M A $ A R P E L U 1)

REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

,.Tellur" este prima astronavă terestră al cărei <:bor se bazează

pe principiul pulsa(r.ilor, aea ce îi dă posibilitatea sll strabată Co<­
mosul cu viteze de mii de ori mai mari decît viteza luminii. Ea cr­
/ătoreşte spre steaua Cor Serpent1s a{lată la sute de ani-lumină a,,
Pârnint, pentru a intreprinde acolo cercetări Deodatu.
pe ecranul locatorullli apare un semnal. Echipajul lui "Tellur" îşi
importante.

dă seama că spre ei se îndreaptă o altă navă interastrală. Cum s.înt

acele fiinţe străine ' Şi cum se vor comporta ele? Mut! Ang, co•
mandantul lui ,.Tellur", crede că ele se vor purta în mod paşnic,
în ciuda presupuneri/ar unei anumite literaturi din ,.antichitate", din
car�. ca exemplu, dă fantezia wwi străvechi autor american.

(Urmare din numiil·ul trecut)

In p ovest i r ea intitulată ,.Prima întîlnire" era vorba despre dra­

maticele momente în care o astrunavă pămîntească şi o alta străin<i
in Nebuloasa pe ste o mie de
parseci de Soare. Comandantul astronavei terestre dăduse ordin să
şi-au încrucişat drumurile Crabul, la

fie pregătite toate h.i\rţile siderale, matrrialele de observaţie şi calcu­

lt'ie pentru nimicirea imediată a cosmonavei necunosrute de culu11re
neagră. De asemenea. toate tunurile folosite la distrugerea meteoriţi­
lor trebuiau jndreptate spre inamic. 1\poi pămîntenii începură �ă
dezbată o pro !J iemă luarte importdntă: aveau ei dreptul să încerre
ducerea de tratative cu fiinţele venite din altă lume sau trebuiau ••i
le atat�e fără nici o intirziere şi să le distrugă? Pămîntenii er<uJ
alarmaţi de fa p tu l că străinii ar p:�tea să le descopere drumul pe care
veniseră şi astfel ar putea năvăli pe Pămînt cu intenţia de a-1 cuceri.
Aceste năstruşn:Ce ginduri ce·l frămintau pe comandant erau
svcotite de - toţi subordonaţii săi drept adevăruri incontestabile. In
mi�tea lui,:..fntilnirea a două civ;lizaţii, c.ore se născuseră independent,
trebuia să ducă la victoria aceleia care dispunea de un arm ament mai
bu n . O î n t î l n ire în Cosmos însem n a ori tratative, ori răzb oi (altceva
nu-i putea trece p r i n c ap autorul ui). Şi în vreme ce pe astronava

în s pa ţiu l cosmic u n robot sferic, se îndepărtă la patru sute de mile.

terestră se di scuta această probl e mă nava necunoscută, după ce l a nsă

ln veşmîntaţj în costume de scafandri, pămîntenii se apropiară de robot

cu toate că vedeau d o a r în spectrul r a ze l or infraroşii şi d i scu tau

şi f ix ar ă în el legătura. l n scurt t imp s- a putut constata că străinii,

e m iţî nd unde radiofonice, erau foarte asemănători cu oamenii p lanetei

no a st re De asem enea, aceştia din urmii au descifrat imediat limbajul
ce l orl a l ţi şi l e· au înţeles gînduri !e.
.

Ca şi pămîitte nii , comandantul astronavei străine avea şi el în·

do i el i: el îşi bătea capul să d e s c o p e re mijlocu l de a scăpa v iu şi
nevătămat din acea s t ă situaţie critică fără să distrug-ă astronava

Minunata şi atît de mult aşteptata clipă a întîlnirii d i nt r e repre­

păminteană.

nenorocire. Ce l e două nave i nterastrale se opriseră !a o distanţă de

zentanţii a două p l a net e diferite ameninţa să se trar:sferm.e într-o

şapte sute de m i l e u na de a l t a şî de aproape două săptămî ni tot d uceau

tratative p r i n i ntermediul robotului. care era de fapt un soi de barcă
sfer�că.
Cei doi comandanţi se încredinţau reciproc de i ntenţiile lor paş­
nice, dar totodată susţineau că uu se p()t încrede unul într-altul.
Situaţia ar fi fost fă ră ieşire dacă eroul principal al povestirii - un

pajul celeil a l t e astronave. Prin intermediul acestuia, a obţinut în­

tînăr astrofizician - nu s-ar fi împ rieten i t cu u n rr..�mbru din echi­

găduinţa de a v i z ita î mpreună cu comandantul său cosmonava

străi nă. Inai nte d e a porni î n această i ncurs i u n e, el a avut grijă să-şi
asqmdă sub haină o bombă cu o teri b i l ă putere explozi vă. O dată
a j u n şi la destinaţie , cei doi dădură un ultim atmn : să se p ro ced e z e
l a un schim b d e cosmonave; o p arte d i n echipajul astronave i negre
avea să treacă pe cea terestră, iar o parte d i n tre pămînteni pe a str o·
nava străi nă. I n prealabil, tunurile pentru nimicirea met'!oriţilor tre•

să rămîn ă pe astronava stră ină şi înt r u n caz critic s-o arunce în aer.
buiau să fie făcute i nofensive. Astrofizicianul şi coma n d antul urmau

Ultimatumul a fost primit, şi astfel astronava ce a neagră cu ostate c i

-

pămînteni s-a îndepărtat, iar as tro n a v a terestră cu ostatici s trăini a

plecat şi ea, dispărîn d în ceaţă.
Comandantul nu mai găsea c u vinte de l a u d ă pentru i n ge niozita·
tea tinărulu i astrofizician; acesta însă îi spuse cu modestie că n;ci·
odată nu i-ar fi trecut prin minte un asemenea plan strategic dară
n-ar fi înţeles că pămîntenii şi străinii se aseamănă, avînd aceeaş i
psihologie. Fiind atunc i întrebat cum de a aju ns la această c o nc l uzie,
astrofizicianul r � s p unse că, în cursul celor două ore cît stătuse l î ngă

... In 6ib11o tecă se porn iră dezbateri a pri nse. lncă d e pe cînd se
rcbot, povesti se anecdot e priete nului său de pe astronava străină ...

citea, b!!.· 'urfu l , ba a11ul di ntre t inerii astronauţi îşi manifesta ne-
-
răbdarea, dezacordul şi dorinţa de a contrazice cele auzite. Acum el
începură să discute, străduindu-se să respecte ordinea celor care
arătaseră primii că doresc să ia cuvîntul. Cu toţii se adresau coman·
clantului, de parcă el ar fi fost răspunzător pentru această străveche
povestire, scoasă de la arhivă.

acţiunii şi psihologia eroilor. Dacă astronava fusese capabilă numai

Cei mai multi vorbeau de totala neconcordanţă dintre timpul

în trei luni să se depărteze de Pămînt pînă la o distanţă de patru mii

de ani lumină, atunci acţiunea acestei povestiri trebuie să fi avut loc
într-o epocă ulterioară aceleia în care şi-a plasat autorul eroii. Nici
chiar noi n-am pătruns încă pînă la as�mer.ea genuni ale Cosmosu·
lui, spuneau astronauţii. Pe de altă parte însă, gîndurile şi faptele
pămîntcnilor descrişi în povestire nu se deosebeau întru nimic de

urmă, pe timpul capitalismului. Afară de asta, mai existau o mulţime

acelea manifestate de oamenii care trăiseră cu multe veacuri In

de greşeli tehnice. De exemplu, oprirea foarte rapidă a cosmonavelor.

undelor. Dacă planeta astronauţilor st r ăi n i - după cum se spunea în

De asemenea nu era verosimilii nici înţelegerea cu ajutorul radio­

povestire - avea o atmosferă cu aceeaşi densitate ca a Pămîntului,

a t un ci
auzul lor trebuia să fie la fel de dezvoltat ca la oameni; or,
necesita o chcltuialii mai rr.'că de energie decit aceea tre­
producerii radioundelor. Neverosimilă era şi rapida des­
aceasta
buincioasă
cifrare a limbii străinilor..•

de Cosmos, cu atît mai mult cu cît marele savant Ţiolkovski pre·

La rîndul său, Tey Eron observă greşita prezentare a noţiunii

venise omenirea, cu cîteva decenii mai înainte ca să fi fost scrisă acea

povestire, că Universul este mult mai complex decit ni-l imaginăm
noi. Unii oameni de ştiinţă, în contradicţie cu gînditorii dialectideni,

Au trecut secole, multe descoperiri au complicat ideea noastră

socoteau totuşi că au ajuns la capătul cunoaşterii.

despre interdependenta. fenomenelor, creînd astfel impresia că ne-am

fi îndepărtat şi încetinit cunoaşterea Cosmosului. Cu toate acestea,
pentru rezolvarea unor probleme încîlcite, ştiinţa a găsit numeroase
căi lăturalnice (de pildă construirea astronavelor pulsative, care
parcă se deplasau în afara obişnuitelor legi ale mişcării). Măreţia

matematice, dar autorul

'viitorului consta tocmai în învingerea acestor dificultăţi ale logicii

nen-.'irginirea cunoaşterii
"Primei întîlniri" nici măcar n-a întrevăzut
ascunsă îndărătul formulărilor simple ale
dialecticientlor contemporani lui.

pînă atunci
- Nimeni n-a observat încă următorul lucru, spuse Yas Tin, care
rămăsese tăcut. Povestirea este scrisă în englezeşte, ca,

ceea ce nu este întîmplător. Ca etimolog amator, am studiat procesul

de altrel, toate numele de familie, poreclele şi expresiile umoristice,

de formare a primului grai mondial. Limba engleză fusese foarte răs·

pîndită în trecut. In cartea lui, scriitorul a reflectat ca într-o oglindă
credinţa abşurdă în veşnicia sau, mai bine zis, în dăinuirea fără
sH,·şif' a�fonr:.elor sociale. Dezvoltarea atît de lentă a străvechii lumi

5
sclavagiste sau a epocii feudalismului era interpretată de unii in mod
greşit drept imuabilitatea tuturor formelor de relaţii ·sociale (c!liar
şi a li mbi lor . a religiilor). Tot astfel, sfîrşitul societăţii capit&lhte

trebuit oamenilor pînă să,şi dea seama că limba suferă modificări pe

era socotit de neconceput. De altminteri este surprinzător cit le-a

fo�t din
măsură ce se schimbă şi relaţiile omeneşti şi impresiile despre lume.

cărţile r el i g i oa se au trăit şi mai puţin.

limbile n-au aşadar veşnice, iar numele oamenilor luate

unei metode
- Yas Tin a observat esenţialul, interveni in discutie Mutt Ang.
Mai înspăimint&toare chiar decit neştiinţa sau folosirea
greşite era stagnarea. perseverarea in apărarea unor forme sociale

La baza aceste i stagnări, se afla interesul cîtorva de a menţ!ne acea

care nu şi-au confirmat trăinicia nici măcar în ochii contemporanilor.

structură socială in care ei o duceau mai bine decît toţi ceilalţi se­
meni ai lor. Ce le mai păsa lor de umanitate, de soarta intregii pla­
nete, a rezervelor ei energetice, de sănătatea oamenilor ? Chcl1uin a
neraţională a zăcămintelor de combust:bil mineral, a resurselor fores­

toarelor arme atomke - toate laolaltă conturau n:.odul de gîndire

tiere, secarea rîurilor, primejdioasele experienţe pentru crearea uci�ă­

al celor care se îndărătniceau în fel şi chip să păstreze tot ce şi-a

trăit veacul, toate vestigiile trecutului, aducătoare de suferinţe şi de

Tocmai in ace5t fel s-a niiscut şi a crescut germenele otrăvitor

groad pentru majoritatea oamenilor.

rioritatea unei grupe. clase sau rase de oameni asupra alte i a, despre
al privilegiilor excepţionale, astfel s-au ivit născocirile despre supe­

îndrep t ăţirea impilării

şi a războiului - tot ceea ce în vremuri
îndepărtate s-a chemat fascism.
frina mereu dt•zvoliarea, căutînd să menţină
Grupul privilegiat

lupta împotriva acest ei frînări şi pentru drepturi proprii. Cu cît era

vechea orinduire,
care-i convenea, iar partea oprirnată a societăţii
"

mai mare presiunea exercitată de grupul dominant, cu atît rezistenţa

devenea mai îndîrjită, formele de luptă mai înverşunate, sporea

De aceleaşi privilegii se bucurau anumite state in pofida altora;

cruzirr..2a, iar moravurile se degradau.

între ele, intre statele asupritoare şi cele asuprite, se ducea o luptă

asemănătoare aceleia între clasele dinăuntru! fiecărei ţări. Amintiţi-vă
de istoria luptei dintre orinduirea nouă, socialistă, şi cea veche, '"'"
pitalistă. şi veţi pricepe de ce au apărut ideologia mii itaristă, propa­
ganda inevitabilităţii războaielor. In toate astea văd miezul răului,

era năravuL Aduceţi-vă aminte de infr:coşătoarea lumină roz-gălbtiie

ş arpele care oricît l-ai fi ascuns tot trebuia să muşte, fiindcă aşa-i

cn care ardea steaua pe dinaintea căreia am trecut...

- Inima Şarpelui 1 excl11mă Taina.

propaga fatalitatea războaielor şi veşnicia

- Da! Inima Şarpelui! Şi în literatura vechii societăţi, care
capitalismului,· bătea tot

tot reminiscentele unei inimi ··de

inima''uilei ..�eptile veninoase.
- ,.- .!?eti- · temerile noastre sînt
 şarpe rămase din vech:me! spuse Kary cu tristeţe. Şi, după cum s-ar
părea, dintre noi toţi sînt probabil omul cu inima cea mai şerpea�t·ă,
deoarece mai am încă. temeri ... îndoieli sau cum să le mai numesc ••
- Kary! exClamă dojenitor Taina.
Acesta însă continuă :
- Comandantul ne-a vorbit bine despre primejdiile.care ameninţă
dvilizaţiile. Cunoaştem cu toţ ii planetele a căror viaţă a avut de su­
.
fe rit, fiindcă locuitorii lor
bazată pe !egi ştiinţifice, şi să pună capăt pentru totdeauna setei de
n-au ştiut să clădească o societate . nouă,

noastră abia a reuşit să evite o asemenea soartă. D acă n-ar fi apărut

distrugere, adică să-şi smulgă inima de şarpe! Mai ştim că şi plan�>ta

în R u sia pr:mul stat socialist, care a pus temelia marilor schimbări din
viaţa Pămîntului, ar fi înfl o ri t fascismul şi, o dată cu el , s-ar fi dt>z­
acolo· se mai duc
astlel de războaie, dacă ei n-au trecut încă prin acest stadiu per:culos?
lăntuit războaie nucleare nimicitoare! Dacă însă

întreb'! tînărul astronaut arătînd in direcţia dincotro trebuia să apară

cosmonava străină.
- E�te exclus, Kary ! îi răspunse imperturbabil Mutt Ang. Pot
fi făcute anumite analoQ"ii între modurile în care se statornicesc formele
sup.:·rioare sociale, pe de o parte, şi formele superioare ale vie ţii pe
de alta. O mul s-a putut dezvolta doat în condiţii naturale relativ sta­
,

bile, de lunj!"ă durată şi prielnice. Aceasta nu îns·eamnă însă că n -au

existat şi schimbări. dimpotrivă. ba ele au rost destul de violente, d·ar
numai în ceea ce priveşte omul. şi Cata­
Ciismelc. mai-ile zguduiri şi transforrr.'iri n-ar fi permis să se dezvolte
nu natura în .ansamblul ei.

fiin!ă r.1ţională. Acelaşi lucru se poate spune şi despre forma supe­

rioară a societăţii, care a reuşit să învingă Co-;mosul, să construia,că
o

în adincul spaţiului s i deral numai după i:e

.

umanitatea şi -a statnrnicit pe planetă conditiile de

astronave, să pătrundă
viaţă şi.
cînd n·au m:ai existilt cntastroialele războaie capitalişti...
bineînţe!es,
dezlănţuite de
Nu, cei care au ap]rut în laţ:� noastră au .dep"işit şi ei punctul critic,
au suferit şi au dat foarte multe jertfe pînă ce-au construit o societate
adevătati şi să nlitoa$ă !
- lmi face iri1presia. se aprinse Tey Eron, că omenirea nu ponte
p ătrl!ndedeparte in Univers pînă nu ajunge la o treaptă mai înaltă,
l!psi,tă de războaie, în care li ee are. om poartă o mare răspundere pentru
toţi semenii �ăi !
- Ajungînd pe cu lmile societăţii corr.:�niste, spuse Kary, umani­

forţe le-a putut dobîndi numai ·pe această cale, alta n-a existat!
tatea a dobîndit forţe capabile să învingă spaţiile cosmice: iar aceste

ini tura te
- Mîinife noastre sînt şi mîinile omenirii terestre îndreptate spre
ste)e,. sîri � ! Dar ace�stâ nu ne poate caracteriza doar : pe
11oî. In scur1'timp, vom strînge mîini deopotrivă de curate şi puternice!

·1
 Tinerii nu s-au p utut abţine şi au întîmpinat cu vii aplauze ulti·
mele cuv�nte a!e comandantului. Dar şi cei mai vîrs tn i c i căror
pansivitate e mai rară, s-au strîns jurul lui Mut t Ar.g.
, a t"X·

emoţionaţi în

* *

Undeva î n a i nte, încă la depărtăr i fonnidahile, le zbura în întin•·

oamenii de pe Pămînt, pentru prima oară după miliarde de ani de

pinare cosmonava venită de pe o pl.anetă sau. stea necunoscută. Şi

dezvolt a re a v ietii terestre, trebuiau să se întîlnească c u alte fiinţe

tot oamen i. Nu este deci surprinzător că astronauţii, or icit se stăpîneau,
..•

erau totuşi cupr inşi de o a de văra t ă febră. li se părea cu neputinţ ă să

plece la odihnă; nimeni nu voia să rămînă singur in aceste cl i p e de
chinuitoare aşteptare. Dar Mutt Ang, după ce calculă timpul rămas
pînă la în t î ln i rea astronavelor, ordonă lui Svet Sym să împartă mem·
brilor echip aj u l u i un p r e p ar at linişt it�r. Apoi le spuse:
- E n e ce sar ca a t un c i cînd ne vom găsi cu semenii noştri dintr-o
altă lume să fim in cea mai perfectă stare fizică şi morală. Doar vom
avea de în fr unta t atîtea ma ri dificultăţi : va trebui să-i înţelegem şi
să încercăm să le povestim despre noi. Va trebui să l e împărtăşim
cunoştinţele no as tr e şi să aflăm de la ei lucruri pe care nu le cu­
noaştem. Niciodată nu mi-a fost atîta tearr..'i de incompetenta mea, de
neştiinţa de a mă des c u rca zise Mutt Ang, şi, pe faţa de obicei calmă
a comandantului, de astă dată se citi îngrijorarea.
,

Poate de abia acum şi-au dat cu a de văr at seama as tr o nau ţii de

greaua răs p u nder� pe care o aveau cu pri:ejul acest ei extraordinare în­
tîl niri. De aceea, fi e c are a luat, fără să protesteze, o pastilă calmantă
şi a plecat la odihnă.
Mutt Ang îl lăsă la postul de comandă doar pe Kary, dar, privind
figura energică a lui Tey Eron, cumpăni pllţin şi cu un gest îl invită
şi pe acesta. Apoi comandantul se întinse într-u n fotoliu, răsuflă obosit
şi-şi acoperi faţa cu mîinile.
Pentru a n u i tulbura gîndurile, Tey şi Kary rămaseră tăcuţi.
"Tellur" zbura foarte incet, înaint înd cu aşa-numita viteză tangen·
-

ţjală, de două sute de mi i de k ilo me tri pe oră, folosită la int r area

în zona Roche * a unui corp ceresc. Roboţii care conduceau cos­
monava o indreptau exact pe traseu l calcul.at cu minuţiozitate. b;l

Lipsa ei îl neliniştea din ce în ce ma i mult pe Tey Eron.

timpul să devină vizibilă raza locatorului trimisă de cealaltă astronavă.

lONA ROCtlE (denumirea vine de la astronomul francez Rochc) este

wa v ilaţtonală a unui rorp ceresc in cimpul căruia dad intră un alt
corp cerc_:;c '�1rti mic se rupe in hucăji, din cauza fortei d� atracţie (n. a.)
•
zona
 Mutt Ang se ridică, şi faţa i se lumină de zîmbetul său familiar
întregu lui echipaj, u n zîmbet sprinţar şi puţintel nostalgic:
Vino, prietene îndepărtat, la pragul nostru scump
Tey se încr u ntă
� ..•

rază. Cîntecul comandantului i se părea cu totul nepotrivit pentru

privind ecranul negru, .pe care nu se arăta nici o

acele morr.'!nte atî t de înco rda te . Dar Kary i nc epu să fredoneze un

- Kary, încearcă să �emnalizezi ru raza noastră, zise deodată

refren şi mai vesel, privin d şiret spre secundul posomorît.

şi alta şi apo i încrucişeaz-o cu cealaltă.

Mutt Ang, contenindu-şi cîntarea. lndreapt-o la două grade într-o parte

Tey roşi puţin. Nu se gîndise la o măsu ră atît de simplă şi în·

drăznise să-I acuze în .gînd pe comandant că este prea uşuratic!
Au mai trecut două ore. Kary îşi imagina cum raza locatorului lor
lunecă spre stinga , spre dreapta, în sus şi în jos, alergînd cu fiecare
deviere sute de mii de kilometri prin negrele hăuri siderale. Aceste

cu uriaşi plăsmuite cindva pe Păn-.înt.

mişcări ale razei intreceau chi11r şi uluit()arele închipuiri ale basrnelor

Tey Eron se cufundă într·o toropeală contemplativă. Gîndurile

fugeau î n cet , fără să dea naştere la emoţii. Tey îşi aduse aminte cum,
la început, după plecarea de pe Păm î n t , nu reuşise să scape un timp

Pesemne, ac eastă stare sufletească era proprie o mu l u i primitiv,

de un chinuitor şi straniu sentiment de renuntare.

şi grij i de viitor. Pe se mn e , asemenea simţ ă mint e apăreau la oameni cu

dominat de impresia unei totale incoerenţe, de lipsa oricăror obligaţii

prilejul u nor IŢiar i nenorociri, războaie şi zguduiri sociale. Iar Tey

Eron avea· şi el sentimentul că trecutul, tot ce lăsase pe Pămînt. a
dispărut pentru totdeauna, ireversibil ; de viitorul enigmatic îl des'·
părţea prăpastia cîtorva s u te de ani, care ave au să aducă doar lucruri
cu totul no i. De aceea nu putea fi vorba de nici u n fel de planuri,
proiecte, sentimente şi dorinţe de viitor ... Aveau nu rr.a i datoria să

î n a i nt e !
adune noi c u noştinţe din adîncurile Cosmosului. Inainte şi numai

Si fără de veste s·a petrecut evenimentul care a lăs a t în umbră

şi dorinţa de a de s c o p eri un nou Pămînt, şi neliniştil e ajutorului d2
comandant.

Mutt Ang încercă să-şi imagineze viaţa de pe cosmonava ne·

cunoscută. El presupunea că această navă trebuie să semene cu a lor,
după cum şi fiinţele dinăuntru! ei trebuie să fie aidoma oamenilor, cu
aceleaşi ginduri şi preocupări. Ajunsese la convingerea că este foarte
să·ti închipui cum aratf( nişte făpturi nemaivăzute. scornind cele
mai năstruşnice forme ale vieţii, dar că mul t mai greu ifi poţi sub·
uşor

orilona .îanth ia unui cadr u strict de legi, în ielul propus de Afra Devi.

9
 �::tt 1\ng mai sHitea cu capul plecat, dar, după încordarea bruscă
���r{ij �u p rin se s e pe tovarăşii săf: îşi dădu seama că pe' ecranul ,·o.- a­

toritlui apăruse un �em.nal. Nu ob'servase punctul de luminii care brăz­

dase vertiginos· oglinda neagră ·şi se făci1se nevăzut. Sonerfa abia
1îrîise. A st ron a uţii săriră de pe locurile lor şi se apropiară instinctiv ·de
ecran. Cu toate că apariţia punctului· luminos fusese atit de fulgeră­
toare, ea avea totuşi o covîrşitoare semnificatie. Aşadar,· cosinonava
·străina făcuse ca l e întoarsă, nu dispăruse in abisurile spaţiilor, ci se
:îndrepta spre ei. Nava aceea interastrală era deci condusă de fiinte tot
�:tit de iscusite în zborurile cosn·.'ce. Ele au reuşit să-şi stabilească
des.tul ajutortll
raz.ei lor, îl căutau pe " T el lur " de la ma ri depărtiiri. Două puncte ue­
de exact şi de rerede tra s e ul de întoarcere, iar awrn, cu

·închipuit de m i ci , pi rdute în bezna cosmică, se cautau unu! pe altul . .

e .
Dar. în a c ela ş i timp, aceste două pu n cte reprezenta11 două lumi uriaşe,
pline de energie şi cunoşt:nţe, lumi care in aceie clipe se cercetau cu
antenele lor f o rm a te din fasdcule de unde luminoase. Kary mută raza
de· la diviziuno:>a .. 1.488" .. :H5" .. .
Punctul luminos s-a întors, a dispiirut, din nou trewt
la
..
locatorului principal ind puţ n.
puţin . a
ca un meti!or pe o g li n d a neagră, iar soner:a ab:a de a apucat s1
încă

ţ îr îi e .
Mutt Ang apucă vernierele loratoruh!i şi, cu un fascicul de und(',
prinse a descrie o spirală de la p;)riferie spre centrul uriaşu!ui cerc pe
care raza lui ,.Tellur" îl contura în dir;!rJia a5tronave: aşteptate.
că re�lctat Oupa eforturi
limitele c el ui de-al treilea cerc de pe
Străinii se vede au manevra. multe
s în
ecranul cel negru. A cest punct se mişca toluşi pujln, din cauza vibra­
punctul lu m ino a rămas fixat

ţiilor celor două ra chete. Soneria se auzea acum f<îră Intrerupere Şi a

trebuit să f1e î n c h i ă
s Nu mai exista nici o îndo'a lii că raza po rn ' H de
.
pe ,.Tellur'� fusese interceptată de aparatele de bord ·ale cosmonavei·
necuno �cule şi că cele două vehicule irderastrale îşi ven�au în intim­
pinare cu. cel puţin pa tru s1:te de mii de ldlometri pe orii.
Eron s co ase din maşină calcule.le pe care i le diîrluse spre
rezol v are şi stabili
Tey
că astrona ve le se mai află la o distanţă de trei
m.lioane de ki l o metri. Pînă la întîlnirea lor nu mai rămăstsuă decît
şapte ore.

In curînd putea fi începută frînarea integrală, iar după cîteva ore

drumurile li se vor încrucişa dacă, bineînţeles, şi ceilalţi aveau să lrî­
neze după calcule asew.'inătoare. Nu era exclus ca străinii să se
opri mai repede, dar era posibil ca rachetele să treacă d:n nou uria pe
poată

lî � gă cealaltă, şi di a intilnirii p să fie iarăşi a rri inată. Aş teptarea de­

venea chinuitoare, apr oape d,e nesuportat.
.
, Dar ,c�'s� ona a � necunoscută � -a ţinut prea mult timp încordaţi
·nervii p ă m î nte n i l or. Ea î nc e p u să decel ereze • mai rapid, · dar, stabi l i nd.
ritm u l cu c a re îşi m icşora v ! t e z a T e l l u r " , îi urmă exem p l u l . Cele două
rachete s e aprop iau tot mai m u lt u na d � e e a l altă. Ec h ipa j u l l u i .,Te l l ur"
..

a � tronauţi i vedea u p u n ct u l l u m i n os c u m se t r a nsf or rr.J. într- o pa t :i .

s e a c:i u nă d i n nou l a postu l de coma n dă. P e ec r a n u l negru a l loc ato,. u­

Era propria l or rază c a r e se reflecta de cosmo n a v a străină şi făcea

lui.

c a l e întoars ă. Pata î ncepea să semene cu un mic ci l i nd ru ale căru i

c l i pă, c i l i n d r u l d e venea tot ma i mare, tar l a c apete î n c ep ură a i se

f o r m e nu a d u c e a u n i c i pe depa rte cu acelea a l e l u i .,Te l l u r". Cu fiec ar e

v e d e a proem inenţele c u p o l e lor. Contururil e scl i p i to a re creştea u vert i ­

gi nos ş i . l a u n moment dat. oc u p ară î ntregul ecra n.
- Atenţie, t o a tă l u mea ! Toţi l a locu r i i e lor 1 U lt i ma frîn are !
Foto l i i le h i d ra u l i ce s - a u î n f u n d a t timp î n de l u ng at î n l oca ş u r i l e
l or ; p r i v i r i l e o a m en i l or se intu necară, se î n văp ă i ară ; p e feţe apărură
brobo a ne mari d e s u d o are .. J n cel e din urm'i, , T e l l u r se o pr i şi
rămase n e m i ş ca t i n v i d u l n eţărm urit, in bez na g l acială a Cosmos u l u i ,
. . "

A b i a re v e n it i în fire, după fri nare, a s trona u ţ i i pu seră în funcţi u n e

la o s u t ă ş i d o i p a r s ecj d e a u r i u ! Soar e p ă m î n t e sc.

ecrane d e v i zion are d i rectă şi u n pro i ector g i gantic , dar n - a u reuşit

n i că izbi o c h i i cel or care se u itau l a ecr a n , l ip s i n d u - i de oric e j>(}S i b i ! i ­

s :i v a d ă n i m i c. Cî nd p roiector u l a fost s t i n s , o l u m i n ă a l ba stră, p uter­

t a t e d e a mai v e d ea c e v a .

l u m i n o a s e ! ord o n ă M u lt An g.
- P o l a r i z atoru l -reţea l a treizeci şi c i nci de grade ! filtrul de unde

- Cred că v a f i cea m a i potrivită !

- Pe u n d a de ş ase su t e d ouăzec i ? îl î ntrebă Tey Ero n.

enorm de r az e portoca l ii t î ş n i d i n ,.Tel l ur" şi î n c ep u să măture d i n nou

Polar izatoru l fă c u să d i spară l u m i n a cea a lbastră. U n fascic u l

obişnuite. Era c o s m o na va necu noscută. Pornită de pe o ste a pierdută,

întu n e r i c u l . Deod ată l u mi n a căzu asupra u n ei c o n struc ţ i i cu totu l n e ­

u ndeva, î n U n i v e r s , s e afla acum doar l a o dista nţă d e cîţ i v a k i l ometri.

ce l o r stră i ni . l a o asemenea depărtare, di mens i u n i l e rachetei c u greu

Acea �tă întîl n ire făcea c i nste atît astrona u ţ i lor pămînt en i cît ş i

puteau fi sta b i l ite. Deodată, din acea bizară astro navă p o r ni spre
zenit un fascicu l gros de raze portoc a l i i , a c ăr or l u n g i me de u n d ă
corespu n d e a c u aceea a l u m i ni i e m i s e de ,.Tel l u r". Razele a p ă rură,
apoi dispărură şi d i n nou l u m i n ară bezna, r ăm î n î nd i mobi l e şi i ndrell ­
tate verti cal spre c o n stel a ţ i i l e î ncă nec u n o scu te d i n m a r g i n e a Că i i
lactee.
Mutt A n g îşi frecă c u mîna fru n tea, aşa cum obi ş nu ia î n cli11�1e

- E probab : J u n sem n a l ..., op i nă T e y Eron nehotărît.

cînd era c u f u n d at i n e l uc i d area u ne i probleme.

' •, Să.�sc,adă (n.r.j.

---:-� " viteza
 - Fără i ndoial ă , il a p robă com and antu l . L-aş i nt er p r e t a astfel :
, . C o l oana l u m i n o a s ă, pe care o ti nem n r m işcată î ns e a m n ă : « Staţi p e
l oc, ne v o m apropia de voi » " . Să incercăm să l e ră s p u n de m !
işi mutară f i l tr u l u nda de
ap o i î n d r e p t a r ă raze a l bast re spr e p u p a astru­
Păm i nten i i s t i nseră proiectoru l , pe
şi
nave i lor. S t î l p u l de l u m i n ă portoca l i e , î n ă i j at d e cea l altă cosn:.n na v ă ,
patru s u t e treizec i

d i s p ăru imed i :� t.
Oamen i i a ştep t a u c u r ii s u r l n rea tă. i a tă des f ă ş u r area even imentelor.
R a cheta striiină s e m a n a fanrlt- m u l t cu un m o s o r cu d o u ă c o n u r i
suprapuse. Baza u n u i a di n t r e e l e , pare- s e a c e l u i d i n f a ţ ă , era a c o p c r i t{t
c u o cu p o l ă ; haz a c o tm i u i tli n spate p ă r e a s c o b ită î n t r- u n fel de p î l n ie,
deschisă spre s p a ţ i u l cosm ic. I n j u r u l părţii c e n tr a l e a astro na ve i se
d i st i n g ea d i fuz u n i ne l g r o s , c u unprol"il nedef i n it. P r i n i nel se zărea
conturul ci l i n d r u l u i u nea c e l e două conuri. Deo d a t ă i ne l u l s e mic­
�oră, n u m a i văz u n i mic p r i n e l , ş i pri n s e a se î n v îr t i i n j u ru l părţ i i
ce

centrale, c a roata u n e i tu rb i ne. Cor p u l rachetei î n c e p u s ă crească pe

se

veh i c u l cosmic mai

ecra ne ; în
înţeles că în f a t a lor s e afla u n
trei- p atru s e c u n de e l acoperi tot cîmpul de viz i b i l itate.

mare decît ,.Te l l ur".

P ă m î n te n i i au

Mutt A n g prinse a d a citev a ordine scu rte :

A fra , Yas şi Kary, să me r g e m în s a l a de t- c l u z are ! Vom ieşi
împreu n ă d i n astronavă ! Tey să răm î n ă l a postul său ! S ă f i e stins
�

proiectorul m are ! S ă se apri ndă

Astro n av i g a t or i i î ş i îm brăcară i n mare grabă cost ume l e u ş o are d e
l u m i n a l a babord !

scaf·a n d r i , folosite cu p ri l e j u l coborîr i l o r pe p l a nete stră i ne ş i al ex·

p l orării s p aţ i uht i s idera l .
î i cercetă p e mem brii echi p a j u l u i , c o n t r o l ă cum î i
funcţio nează sc a f a n d r u ( ş i p u s e în fu n c ţ i u n e pom p e l e . Ace stea refulară
C o m a n d antu l

rap i d î n i n te r i or u l as tr o n a v e i tot aerul d i n s a s u l ed uze i. I m ediat ce

i n d i cator u l de r arefiere atinse l i ttî a de c u l oare verde, Mu t t Ang î n ­
•

toarse u n a d upă a l t a trei m anete de coma ndă. l n auzi b i l , c a t o t ce se

î n timp lă i n v i d u l c o s m i c, l u n ecară l ateral p l ăc i l e � oţ e l şi strat u l
izol ator, se dădu de parte p l aca rot u n dă sabord u l u i * * , i ar ti j e cu
acţi onare hi drau l ică r i d icară ra d ier u l . . . ecl uzei. Cei patru a s tronauţi
o a

se afla u p e o p l a tformă rotundă ş i î n gră d i t ă , i n ă l ţ a t ă la p a tru metri

'l� a s u p r a p r o r e i lui "Tel l u r".
•

C i u d a ta a s t r o n a v ă nec u no s c u tă, s c ă l d ată de l u m i n i a l b astre, e r a

• *

i n real itate complet a l bă. Ea n - a vea c a "Tel l u r" o p l atoşă metal ică
l u c i o a s ă , care să r efl e c t e d i f e r i te l e rad i aţi i ale C o s m o s u l u i , ci o supra-

� Compa rtimen t u l �clt1 1.el (n. t . ) .

,** O dcs:ţWclere 1 n p c r c t � l e l a teral al ( n . t.) .
Pa!��s:C'a la (n.t.).
navei
***
fată m a t ă , de a l b u l orbitor al zăpezii de m u nte. Doar i n e l u l central
conti n u a să răspîn dească o s l abă l u c oa r e albăstruie.

Afl ate î n s p a ţ!u l s ideral, departe d e orice c î m p m a g neti c , c e l e d ouă

Corpu l uriaş al navei se apro p ia î n mo d viz i b i l .

rachete suf e r eau o . simţitoare atracţie reciprocă.

"T e l l u r " de c l a n ş a de pe bordu l s ău stîn g g i ga n tic e tampoane de
acosta r e , de form a u n or tuburi te l esco p i ce cu arcur i.
Cap e te l e acestor tampo ane erau prevăzute cu un f e l d e p e r ne , con­
fe!ţionate d i ntr- o masă pl as t i c ă elastică şi acoper ite cu u n strat de
p;otecţie. pentru cazu l cînd obiectu l c o s m i c d e care s-ar fi ati ns n a v a
ar fi fost a lc ătu i t din anti m aterie*. B o t u l b o l t it a l r a ch e t e i stră i n e ave a

o tăi etură ce-l făcea să semene cu o gură rînj itoare. D in gît l e j u l ne g r u

i e ş i o p l a t fo r mă . împrejm u i t ă cu n işt e bare subţiri şi d ese. Pr i n tre d e ,
o l.J servură m i ş c î n d u - s e c e v a a l b u r i u . Cei trei t o va ră ş i ai Afrei o auz irii
oftînd dezan:.ig ită. C i nc i s i l uete de o paloare cadave r i c ă ş i ne o b i ş nu i t
de l a t e a!)ărură pe p a s e r e l a astro navei. Deşi ra înă lţime aduceau oare·
cum cu o a me ni i de pe P ămînt, ace l e f ă p t ur i erau t otu ş i cu mult mal
mas i v e , iar s p i n ă r i l e l o r a r c u i t e aveau pa rc ă u n fel d e creste. In loc
d e căşti rotunde şi s trăvezi i , p e u m e r i i l o r s u sţi nuţi d e tije trans vers a l e
se a fl a c e v a asemă n ător u n e i uriaşe scoic i de ca lcar, cu c o nvexitatea
spre s p at e ; în faţă se vedea u distri b uiţi în ev anta i un rînd de spini
mari ca o v izieră întunecată p r i n care răzb ăteau s t i c l ir i n e gre.
F i i nţa ce apăruse cea d i ntîi pe p untea n avei necunoscut e făcu o
m i ş care bruscă : se convi nseră imediat că s t răi ni i aveau două m î i n i ş i
<!ouă picioare. N a v a albă se întoarse cu p r ov a spr e bordul astro navei
terestre ş i decl a nşă î n faţa ei o a rn:.oni că l u n gă de peste d ouăzeci d e

U r m ă o u ş o a r ă c i ocnire, ş i c e l e d o u ă r achete se a p rop i ar ă u n a

metri făc ută di n t r - u n metal roş u .

d e a l t a . L a c ap e t e l e tam p oa ne l or n u izbucn i î n s ă f u l g e r u l orbitor a l

u nei c atastrofe n u c l e ar e : aşadar, m a t e ri al e l e d i n c are e r a u constru ite
cele două nave e ra u d e a c e e a ş i n a t ură.
Cei c a re se găsea u pe p u ntea de o b s erv aţie a l u i "T el l u r " auziră
l a t e l e f o an e l e l o r rîs u l înce t ' şi mu l ţ umit a l co m a n d a ntu l u i l o r şi sc hi m ·
bară între e i p r i v ir i n e d u m e r i t e .
·

- Ti n să vă c onso lez pe toti, şi în p r i mu l rînd p e Afra, le s p u s e

Mutt A ng. I m a g i n a ţ i - vă num a i c u m n e v ă d ei pe no i ! N i şte p ă p u s i
făc u t e d i n băşi c i , cu mem bre a r ti c u l a te ş i căpăţ î n i ro t u n de ş i . . . pe t r e i
s fertu r i g o a l e !

c u sarcină negati v ă ( a n t ; p rotoni ) ş i d i n el ectroni cu sarci n ă p oziti v ă ( t>oz i ­

* 1\ N T I MAT E R I A - adică materi a al cărei atomi s int alcătui\l d i n proto:>l

d oz a gregarea tot a l ă a celor d o u ă fe l u r i d e s ubstante şi la dcgaj area u n e i c a n ­

t i t ă(i e n o r m e de e nergia. De a c e e a se s u s ţine de obicei că în G a l a x ia noastră
troni ) . Contactul antlmateriei cu materia noastră . , norm a l ă " trebui e s ă d u c ă l a

tralaxii s ă f i e alcătuite doar din anti m ateri e ) . U n a l t punct · d e vedere sustine

d :. a l itatea de formare a substan(elor : în Calea Laelee este posibi l ă n u nnor.ai
n u pot exista corpuri cereşti alcătuite din antimaterie (nefi i n d exc l u s ca alte

ex!stenta a n tin1ateri ei , c i ş i coexistenta d i ntre eu ş i mate r i a " n ormală .. ( în anu­

mite sisteme stelare ) [n. a . ! A,ş adar, a�a·zi sa
formă a . mate�iei , dar organizată altfel , din punct de veder e al strucl11rli
r.)\1
. , a ntlm aterie" este ş i ea lot o

atomice- ([L

.1 3
 Afra rise c.u poftă.

d i n a f a r ă n - are nici o i m porta nţă !:

- T ot u l c o n stă în c o n ţ i n u tu l scafa n d r i l or, ia r ceea ce se vede p e

- Au tot a t î t ea p i c i o a re şi m î i n i ca şi. no i .•. , comentă Kary.

pe c are n a .v a . stră i n ă o scosese
h u s ă p l i antă a l b ă care, î n fă ş u r î n d u - s e , se
Deodată însă, în juru l .carcasei
pînă ivi
in
l a .,Te l l ur·', se o

lata· c e l o r l a l te pe p a s e r e l a şi î n car e M utt A n g b ă n u i p e c o m a n d a r. t u l

î n t inse ca o mî ne că go a l ă s p re racheta terestră. F i i nt a c e stătea

e g a l în . g r a d c u el î n c e p u a. ge s t i c u l a .i n t r - u n mo d e x p re s i v , a p r o p i i n­
du-ş i d e p : e p t m î i n i l e şi î n d re p t î n d u - l e către .,Te l l u r " . O a m e n i i nu se

fo l o s i t p e n t r u co m u n ic a ţ i a î nt r e n a v e l e a f l a te în spa ţ i u l c o s m ic. T u b u l
l ă s ară m u lt aşteptaţi ş i d e c l a n ş ară din care na * rachete i t u b u l - g a l e r i e

iar
e l i pti c pe ve rt i c a lă.
comu n i c a n t a l lui .,Te l l u r " era ro t u n d în sec ţ i u ne, ce l al astro·
albe
moale
na v e i -

ca d ru de trecere . .I n geru l s i d e r a l , l e m n u l î ş i sch : m b ii i n t r - o d i p ă

Teh n : c i e n i i p ă m î nt e n i c o n f e c ţ i o n ară imed iat di ntr-u n lemn

structura m o l e c u l ară ş i d e v e n i rn a i rezistent d e c î t oţel u l . i n a c e s t t n·p,

un

d i n bord u l navei s-tr ă i n e a ie ş i t u n corp c u b i c , d i n t r - u n m.etal roş u , a

Două s i l u et e a l b e a p l e­
cară a s u p r a
căru i fată î n t u n ecată s e r v e a d re p t ecran. se

cub, se
f i i nţă a s e m ă n ă t o a re o m u l u i',
ace s t u i apo i r : d icară şi se d ă d u ră i n a p o i . O c ll i i

P artea s u p e r i oară a tru p u l u i e i se d i l a ta şi se s trî n g e a i n m o d r i t m i c .

p a mî n te n i l o r văzură atun ci pe ecra n o

M i ci săgeţi o p a l e s c e n te se repezeau î n ău ntm l fi gurii , apoi zburau

în afară.

să ne arate ce r e s p i r ă , ce
- Este c i t s·e p o a t e d e s:mplu - resp iră ! s t r i gă i \f ra. Ei \ Of

compoziţie
l o r . Tare aş vrea să ş t i u c u m v o r i z bu ti s - o facă !
încerc a p ro b a b i l are a t m os f e r a

Ca şi c u m ar f i r ă s p u n s acestei î n treb ă r i , mo d e l u l care r e s p i r a s e

p e . ecran d i s p ă r u , şi , i n l oc u l său.
nc g. r u i nc erc u i t de un n o u r a ş ce n u ş i u . Fără î n d o i a l {t e r a n u c l e u l u n u i
a p ă r u o a l t ă i m a g i r:e. Era u n p u n \ 1 .

s u bţiri.
e l ectro n i i . . M u lt no d in g i t . N u p u tea r o s t i n i c i o vur b :l .
atom i m p re j1n1 i t d e o r b : t e l e a l e u n or p u n c te l u m i ne s c e n t e -

Ang simţi
Pe ecra n a pă r u r ă a p o i patru f i g u r i : d o u ă î n ce n t r u , u n a d e a s u p r ;1
un

c e l e i l a l te , l egate cu o l i n ie a l bă groasă ; ce l e l a l.te d o u ă - l at e r a l , · l e ­

gate pr i n s ă g e ţ i negr�.
O a me n i i d e pe P ă m î n t n u m ărau emoţionaţi el ectro n i i : ce) d e j o s
reprezenta d e b az ă al ocea n u l u i : u n e l ectro n i n
u n u i n u c l eu C e l d e . s u s , e l e m e n t u l p r i nc i p a l a l
p e s l!m n e e k m e n .t u l

.n o u ă e l ectroni î n . j u r u l . u n u i n u c l e u.
jurul -. h : d r o ge n u l . .

a t mosfe r e i şi .al .r espiraţiei . :

f l uorul !
- P r i v i ţ i , p r i v i ţ i ! . strigă . A fra Dev i . E f l u o r u l ! ...

Jn a r.i u a ) � .a r l e a jos cos .m(ma v e i

c��>- -� - �
* Ca-rcltd>{prin· a:n a l og: e cu o ndvă = de a
. ·
 că totu l a de vemt
' - N u m ă r a ţ i , o î ntreru p se c om a n!la n tu l , in �ti n ga - ş a se elec­
l ata
c l ar. Tra n s m iteti s ă se pre gătească
t r o ni : carbonu l , in dreapta - şapte : azot u l .

ş i cu ace l e a al e schimbu l u i de su b s t ante

un · ta bel · asemă nător c u e l emen­
tele atmosferei n oa stre
avem
c e i op t e l ectro n i a i lui. Ce păcat, vai ce p ăcat !
totu l va fi la f e l , nu m a i că, in l ocul f l u oru l u i . noi oxigenul cu

Cîn d păm i nt e n i i î ş i prezentară şi ei ta be l u.l, observară că s i l u et a

cea a l bă , a flată în faţă pe p u ntea c o s m o n a v ei n e c u no s c ut e; tres ări
ş i - ş i aprop ie m î n a de .. scoica" scafa n d r u l u i cu u n gest u ş o r d e · înţeles
p e n tru oa m e n i i tereştri... Era văd i t c ă a c e l ea şi s e n t i mente. d o ar m a i
p u tern ice, îl cupri nseseră pe astrona u t u l stră i n. Acesta s e a p l ecă apoi

p arcă cev a în s p a ţ i u . V i z iera î n f o r m ă d e s p i n i se i n c l i nă a m e n i nţător

peste parapetul p a serel ei ş i descrise c u m î n a o m i ş c a re br u sc ă, t ă i n d

s pr e ,.Tel l u r ", care se gă sea c u c îţi v a metri mai jos de nava cea a l bă.
Com a n d a n t u l c i u d at e l o r s i lu e te îş i ri d ică braţe l e, apoi şi le dus e in
.i o s , ţ î n i n d u - l e p u ţ i n d e p ărtate, de p a rcă ar fi vru t !>ă arate două
p l a nuri pa ra l e l e.

şi, u rma t d e restul

M u tt A n g . repetă m iş c area. A t u n ci con�.1 n d antul rachetei s t r ă i ne
îş i înălţă o m î n ă . s a l u tă în tăcere, se întoarse

pirghia d e
echi p aj u l u i s ă u . se făcu nevăzut î n gîtl e j u l întu neco s a l n a v e i .
- Să mergem şi noi ! spuse M utt A n g, apăs-î n d
c o borîre.
Afra o - a p ucase n i c i m ăcar o c l i p ă s ă. co ntemp l e s p l e n d i d a stră­
l u c i re a c o n s t e l at i i l or d i n intu necata g e n u n e s i d er a l ă , p r i v e l i ş t e care-J

î n c h i s , ş i în s a l a
p r i l eju ia î n totdeau na o negrăită î ncîntare.
S abord u l fu de e c l u zare se a p r i n s e l um ina.
I nc e p u să se au dă şu ieratu l uşo r a l p omp e l o r - p r i m u l i n d iciu că
aerul a j u n s e se l a d e n s i tate a l u i terestră.
De î n d ată ce- ş i scoaseră căşti l e , Yas Ti n îl întrebă pe Mutt A n g :
- I nt i i vo m construi despărţiturile şi apo i vom uni galerii l e,
nu-i a ş a ?
- Da. Tocm a i aceasta a vrut să s p u n ă ş i coma n d antul a stronavel
Ce
m orta l ă pentru n o i ! I a r o x i gen u l no stru este tot atît de toxic p entru
stră i n e. p ă cat ! p e p l a n eta l or, gazu l vieţi i este fl uoru l , o otravă

ei. M u l te d i n t r e m a t er i a l e l e noa stre, vopsel e ş i metale, ce s în t rezi s·

te nte î n t r - o atrr.:> s l eră ru oxi g e n, p ot fi atac ate de ati n gerea resp i­
apă,
uşor şi descomp u n e majori tatea m i nera l e l o r pe bază s i l icafi şi,
raţi e i lor. I n l oc d e la ei e x i stă ac i d u l fl uorh idrk, care dizolvă
de ca

atare, di stru ge s t i c l a noastră. l ată de ce noi v o m f i nevoiţi s ă con­

p erete actiu nea

o x i g e nu l u i , iar ei s ă rid ice u n u l d i ntr- un
stru im u n c l o a z o n tra ns p are nt, u n care să reziste l a

compune �ub i n f l uenţa t l u or u l u i . Dar s ă mergem, trebu ie să gră­

materi a l care nu se des·
ne
b:m ! Vanr di scuta totu l în timp ce va fi construită despărtitura.

J5
 Pes te p ar d oseal a de un al bastru mat a camerei de stin gere, care
l o c u i t de m oto a re l e lui .,Te! J u r" a fost ar;nena_i a t
Di n ma t e r i al e pregătite încă de p e
separa încăperile de

Pămînt a f os t turnată o p l a că groasă, t;an s p are ntă c u proprietăţi

u n adevărat l aborator chimic.

p l a s t i c e ; acum ea era ci mentată p rin c ov o a re termice. O b st a c o l u l ne­

prevăzut f ă c e a imposibilă c omu n ic a re a d irectă a oam e n i l o r de pe
P ă m î nt cu cei v e n i ţ i din alt colt a l Ga.laxiei.
Nava a ce s t or a d i n urmă nu d ădea n i c i u n sem n de viaţă, deşi era
cercetată n ec on t e n it prin ecranele d e observaţie.
I n bi b l i o tec a l u i .,Te l l u r " s e des făşura o acti vitate febrilă. Toţi
rnembrii echipaj u l u i l u crau la a l egerea s tereof i l m e l or şi a î n s e m n ă r i ­
lor fotom a g netice d e s pr e P ă m î n t , l a sel ecta•·ea d i feritelor repro d u c ţ i i
după cel e mai de seamă opere d e artă. Era u pregăti te de z o r d : a ­
gramel e şi schiţele f u n cţ i i l or matematice, i m a g i n i l e retelelor cristal i ne
ale celo r m ai r ăspî n d i t e substanţ e d i n s<:oarta terestră, d i n a l te p l a ­
nete ş i d i n Soare. U n m a r e stereoecran er a p u s l a p u nct, iar, într 'o

şi perfect voce11 u m a n ă .
h u să rez i s t e n t ă l a f l u er, era fi x at u n s o norizator c are să tra nsmită

I n s cu rt u l timp a l meselor şi odihnei, d i s c u ţ i i l e s e duceau m a i

exac t

a l es î n l egătu ră cu neobişnuita atmosferă a p l a netei d e u n d e p orni seră

e n e r g i e i f u r n izate d e
astro n a v i gator i i străi n i .

razel e s o l ar e
Circuitul elementelor chi m ice c u aj utorul

necesare l u p te i în:.p otri v a entropiei *) lr eb u i a să urmeze şi pe ac e a

(care a s i g u r ă menţinerea vieţii şi acu m u l area forţei

p l a n e tă schema generală a transfor m ă r i l o r desfăşu rate pe P ă m î nt.

Gazu l a c t i v liber * • fie el ox i gen, f l uor sau orice alt gaz
poate acum u l a î ntr - o a t m osf e ră numa i d a torită acţi u n i i v ital e a p l a n ­
- se -

oxigenul
îluorul , comb i n î ntl u - 1 cu c arbo n u l - e l e m e ntu l de
t elor. V i a ţ a ani m a l ă , i ncl u s i v aceea a o m u l u i , folo seşte sau

bază, d i n care sînt

Pe pl aneta s t ră i n i l o r treb u i a să e x i s te u n ocean de acid fluor­

alcătuite atît corpu ri l e p l a nte l or, cît şi ale animalelor.

h idric. Pe Pămînt p l a nt e l e descompun apa prin i nterm ediu l raze lor

venite d e l a Soarel e n o s t r u ; tot astfe l , aco l o veg-etal e l e d escon:.p u n

l i ber, care, împreu n ă cu azotul , este respira! de o a meni şi de a n i ­

ac i d u l f l u o r h i d ri c , acu m u l î n d h i drofl u or o c arb u ri ş i eli m i nîn d fl u e r u l

male. Cu ace st p r i l ej, p lantele ca ptează energi a pro d u s ă prin arder e a i n

Un asemenea schimb d e s u b s t anţe p ro d u c e o ener g ie o dată şi

f l u o r a h i drocarburi l or.

mai m a r e decît cea de p e P ă m î nt , l a b aza căreia se află

combin aţi i l e ox i ge n u l u i . i n aceste co ndiţii nu e ste de mi rare că s-a
j umătate

putut dezvolta o gînd ire su perioară. Din p u n c t de vedere dialectic

1{3Z activ l i b e r este un g a z c a re combine

* A d ic iî î m p o t r i v a r i s i p i r i i energiei (n.a. ) .

a lte' corpuri, dar c a r e se �ăse şte l i b e r , a d i<: li

oi: "' Un a r e p ro p r i e t a t e a sli se cu
neco m b i n a t ( n . t . ) .
î n să, o m a i i ntensă act i vitate a fl uor u l u i (în c o m p a raţie cu o x i g e n ul )
nec e s i t ă şi o m a i puternică r a d i aţi e a soare l u i r e s p ec t i v
Pentru ca, î n proces u l fotos intezei vegetale, e n e rgi a Soarel ui
.

mo l ecu l a aci d u l u i f l u orh i dric, e nevoie de

lor

ga l ben e-verz i, ca acelea n eces are apei, ci de radiaţia u n or

să poată descompune nu

cu a nte m u l t m a i p uter n ice, şi a nu me de raze a l b a s tr e · sa u vio!ete.

raz e

E posi bi l de c i d . astru! l u mi no s a l stră i n i l o r să f i e o s t e a a l b a stră

- E o contr a d i cţi e ! a m es t ec ă în d i scuţie Tey Ero n , c a re

cu o temperatură foarte rid icată.

\'en ise d i n a t e l i er. Ac i d u l f l u or h idric se transformă u şor în gaz.

se re·

- Oa, la p l u s d ou ăzec i de grade, răspum.e l(ary ce r c e t în d

agendă.
o

La minus o p tze c i
Ş i l a c ît în gheaţă ?

- P r i n u r m are. p l a n eta l or t r e b u i e să fie rece, ceea ce nu se prea

- .

potriveşte cu astru ! a l b a s t r u fierb i nte.

- De ce ? r i p o s t ă Vas Tim. Ea este poate s i t u ată la o mare d e­
părtare . de S o a r e l e ei. S au poate că oceane l e i se găsesc în zonele
f elll.J'e rate sau p o lare ... Sau ...
- Probabil că exi stă încă m u l te asemenea "sau" , îl î ntrerupse
Mutt A n g. Orice am s p u n e însă, cosmonava venită de pe p l a neta
f i uorică s e g ă s e ş t e acu m în faţa noastră şi , în curînd, vom afla şi

es t e să înţelegem altceva : faptul că f l u o ru l e ste în U n i vers un ele·

a lte amănunte p riv itoare la v i a ţ a l or. P entru m o m en t , m a i important

ment foarte rar, Deşi u l t i mele cercetă-ri a u m ut a t f l u o r u l , în ceea ce

pri veşte gradul de răs p îndire, de la a l p atruzecilea l o c la a l opts()re·
zecelea, totuş i o x i g e n u l nostru o c u p ă în Cosmos, în ceea ce pri veşte
c a ntitatea atomH or, al trei l ea l oc, venin d după hi dro g e n şi hel iu şi
î n ai ntea a z o t u l u i ş i a carbon u l u i . După u n a l t s i stem de calcul, fl uorul
de eo două sute de mii d e ori m a i rar decît o x i ge n u l , ceea ce
lucru
ar fi vr

ar în s e m n a d o ar u n s i n gu r : în Cosmo s s î nt foarte puţine

ad ică ace l ea îndel u n gată v i aţă vegeta lă, care s ă le f i în:.bogăţit

corpuri cereşti bogat e î n f l u or , i ar pl anetel.e cu atmosferă f l uorică.

puţine. Aceste a ar constitu i doar

cu o

văz d u h u l cu fl uo r l i ber, ar fi şi mai

- Acum înţeleg gestul d e de s p e r are al c o m a n d a n t u l u i astro navel

excepţii.

a l be, făcu îngîn d u rată Afra Devi. Ei caută făpturi asemănăto are lor.
l ată de ce l e ·a fost atît de mare d ecepţia.

şi că s-au î n t î l n it şi cu a l t e f i i n ţ e raţionale, că au dat şi d e al te vieţi."

- De a i c i mai rezu l t ă că e i intreprind d e mult această căutare

- ... I ar acestea, adăugă Afra , erau d i ntre ·cele obişnu ite, de tipul
n o s t r u vieti în care predom i nă oxige n u l .
,

de atm osferă,
Mai . �de p i l d ă , u nele el orice, sulfhidrice.
- Dar> ot ex ista şi a l te tipuri ri postă. Tey Eron.
poLfi,- R al tele sul furice sau

17
 p r i e l n i c e u ne i viet i superioare,
p r ot es t ă Afra , E l e d a t.t toa te, în . proce su l · s.ch:m.b ul u i d e su bstanţe, .de
,- . Asemenea atmosfere nu sînt

trei o r i ba chiar de · Zece ori mai p u ţ i n ă ener g i e decît o x. i ge n u l , pllter­

n k u l şi vitalu l n o str u o x i g e n terestru !
,

b a ză d e oxigen.
- Dar nu şi . cea s u l furică, mormăi Yas Ti m . O a stfel de a t m o s feră
treb u i e.· s ă procure aceeaşi e n er g i e ca şi . u na pe

ocea n de p u c i o a s ă l i chi d ă ·? î n t r e b ă M u tt A n g.
- T e r e f e r i probah: t l a u n v � z d uh d e a n h ! d r i dă s u l l u r i c ă şi l a u n

I n gi neru l d ă d u a f i rmativ d i n c ap .

nu o x i ge n u l , c i h i d roge n u l P ă m î n t u l u i nostru,
__:. . Da r în acest caz, spuse cu amără c i u n e Afra, su l ful î n locu ieşte:
adică
cel ma i o b i ş n u i t . E x istă foarte puţi ne proba b i l i tăţi ca s u l f u l , atît d e
e l e m e n tu l cosm ic

Este l im ped e c ă o atmosferă de

rar î n U n i vers, s ă poată fi un î n l oc u itor frecve nt al h i d ro genu l u i .
a re s t t i p c o n s t i t u ie u n feno m e n m a i
r a r chiar decît u n a f l uorică.
- Ş i poate fi î n tî l n i tă d o a r l a p l a nete extrem d e c a l de, ră s p u n s e
Tey ră s f o i n d u - şi a g e n d a . Ocea n u l de p u c i o a s ă po ate f i l ichi d
d'e. l a p este p l u s o sută ş i p î nă l a p a t ru s u t e d e g r ad e
numai

- Mi se p are că Afra are dreptate !. i n terven i coma n d a n t u l . Toate

.

aceste i potet i ce a t m o s fcre re p r e z i n t ă o r a r i t ate pr2 a m a re i n c o m p a ­

ra ţ i e cu a eru l nostr u s t a n d ar d , compu s d i n e l e rr.� n t el e cele . ma i răs ­
p î n d i t e d i n l u me. Ş i a c e a sta, d e a l t f e l , nu - i întîmp l ător.
- D a . n u - i î n t î m p l ător ! s p u s e Y as T i m . Da r e x i stă d e s tu l e cazuri

Pămîntul nostru .,sta nd ard". Atît pe e l c ît ş i p e vecinii s ă i

excepţi o n a l e în neţ ă r m u r i tul Cosmos. S ă l u ăm, d e exem p l u , însuşi

M a rte, Venu s s e af l ă m u l t a l u m i n i u , c a r e în
- Lu n a ,
- general este foarte
rar in U n i vers.
- Ş i totu ş i ca s ă găseşti o repetare a acestor cazur i neob işnu i te
inf i n itel e spaţi i s i d er a le ţ i - a r trebu i zeci, ha s ute d e m ii de a n ' ,
o b s ervă mohor ît M ut t A n g. Fie de-a i g o n i c h i a r cu a s t r o n ave p n lsa­
în

tive ! A ş a că, dacă ei s î n t d e m u l t în căutare a unei p l a n e t e asemă­

- Ce m i n u n a t
nătoare, atunci îi î nţ e l e g foarte b i n e !
e
cele m a i obi ş n u i te e l em e nte al e U n i vers u l u i , s p use Afra, şi că astfel
faptul că în corr..p o z i ţ i a a t m o s ferei n o a s tre i ntră

ne aştea ptă î ntî l n i r i cu o m a r e m u l ţ i m e d e p l a n e t e sim i l ar e Terei !

cu u n a care n i c i p e d e parte n u -i s ea m ă n ă .. :
- Da, î i r ă sp u n se zîmbi nd T e y , i a r p entr u încep ut ne- am i n t i l n i t

Afra er a gata să izbuc nească şi să o b ie c tez e , c î n d apăr u ch im.istul

- V o m putea i ntra î n cosmona va l or, aşa c um s î n te m , în c ost u ­

navei raportin d c ă scutul tra ns pare n t es te pregătit.

mel e noastre cos m ic e ? întrebă Yas T i m .

- Desi gur, şi e i vor proceda la te l , ră s p u n s e coma ndantul. Ctt'd
că vom ave� .,mai m u l te schimbu ri d e vizite. d eoca m dată î ns ă , pentru
primele l�g-�ttri d e pri etenie, voi incepe cu prezentarea.
 Astro n a ufi i · fi·�ară p e r ete l e tra nsp are n t l a· capăt ul ·c otidor uful l or,
iar s i l uete l e a l b e a l e străi n i l or făcură ac.e l aşi l u c r u în partea lor. Apoi
piimînt e n i i şi st r ăi n i i se î n tî l n iră a fară în v i d , a j u tîn d u - ş i ·u n i i altora
s ă f i x e ze p a n o u r i l e exterio are a l e galeri i l or.
O a t i n g e r e m î ngîietoare a minecii sau a umă r u l u i u n u i scafandru
g e s t gi n �a ş d e p r i ete n i e -
·

î nţ e l eas ă toţi.
. Parcă î m p u n gî n d cu coar n e l e ce le z i mţ u i a u coifu l de forma u nei
- a fost deopotr i v ă de

scoi c i . stră i n i i încer cau să z ă r e as că p r i n căşt i l e fu m u r i i fetel e astto­

n a u ţ i l o r c u ca r e s - a u întîl nit. D acă însă ch i p u r il e a ce s to r a d i n urrr.::t
pu teau fi văzute destul d e c l ar, feţele a s c u n s e d e v iziera s p i noasă a
, , sco i c i l o r " r ă m î n e a u pentru o c h i i p ă m î nieni l or î n v ă l u ite de întu ner i·c.
Doar i nf a i l i b i l u l i n s t inc t o m e nesc s p unea că d i n î n t u n ericul acela
îi urmăresc o c h i p l i n i de ate n ţ i e , d e i n co r d a r e ş f b u n ă vo i n ţă ...
le

F i i n d i n v i taţi p r i n sem n e să intre în .,Tel l u r " . a s t r o n a u ţ i i cei a l b i

şi-a a t i ns scafa n d r u ) c u m î i n i l e , apoi, b r u s c , de p arcă

răs)> u n s eră tot c u ajutor u l u no r gestu r i c ă resp i n g a c e a s t ă p r o p u nere.
ei
fi ar u n c a t c e v a , şi-a azvîr l i t braţe l e în l ă t u r i .
ll n u l d i nt re
ar

g h i ci Tey.
- Se tem pent r u s c a fa n d r u ( lor în atm osfera de oxigen,

- E i doresc, c a ş i n o i , să î ncepem întîl n irea în g a l e r i e , conchise

comand a n t u l .

* •

l u c i e ca o o gl i n d ă
d e met a l - a l c ăt u i a u acum un cor p comu n , a t l at î n r ep a u s şi p arcă .
A s t r o n a v e l e - u n a a l bă ca z a p a d a, cea l a l t ă

s u s )> e n d a t î n n e m ă r g i n i t u l Cosmos . . , Te l l ur " p u se î n fu ncţie rad iatoare

p ăniîntenii î m br ă c a ţ i in s a l o p e t e a l b a stre, d i n l î n ă arti ­
f i C i a l ă , m u i a t e pe c o r p - putură i n t ra i n g a l e r i a t u b u l a ră care făcea
p ut e r n i c e , ş i :--

· i n p artea opusă a c o r i d o r u l u i s e ap r i n s e
l u m i nă a l b � s t r u i e ca
l egătura i n t re rac hete.

t r a n s p are nţ i c a r e - I
o
terestre. P e re ţ i i
d �spărţeau i n d o u ă p ă r e a u a fi ac v am a r i n sau d i ntr-o a p ă de m a r e
s l. ă v i l e c e mîngîie inaltele cu l m i
de
sol id i f i c a tă.
L i n i ştea ce se aş ter n u s e era t u l b u rată d o a r d e re sp ira t i a acce(e.
"
.
rată a p ă m î n t e n i l o r e m oţ i o n aţi.
Tey Eron at i nse fără să vrea u m ă r u l � f r e i şi � i m ţ i tre m u r u l
·

ti nere(fe m e i . Aj u t or u l ck c o ma n d a nt c u p r i nse din s p ate u m e r i i b i o l o g u ·

·
l u i . .Cl i p a m u l t . aşteptată . se aprop i a .
D eo d ată , l a capăt � ! g a l e r i e i , apăru u n gru p d e opt străi ni . . . Oare
într-adevăr stră i n i ? P ă m î n t e n i i n)J ·Şi
. . ·

re d ea u
se aşt p t a se la ce a extr aord i n ar, la un spect acol
erau c o c h i l or ; · î n · a d încu l
s�f�ttllui, e� are � �
Marea aserr..:i nare d i n tre ei şi ,.cei lalţi" li s e; 'părea de• a
ti
nemaivăzut.c
19
 dreptul fantastică. U i m i re a lor însă nu dură decît cîteva clipe. Pe
m ă su r ă ce se u itau mai bine, pămînten !i observau la astronauţi i ne·.
cunoscuţi tot mai multe deoseb iri . . .

Lumina albastră se st i ns e , şi in cu lo ar ul de di ncolo se apr i n se

şi deveniră albi, a p r o ape că n u se m a i vedea nimic pri n ei. Şi totuşi

o lumină albă terestră. Pereţii străvezii îşi pierdură culoarea verde,

nic i nu l e ve nea să c r e a d ă că acei oameni atit de asemănători lor

indărătu l acestor bariere se aflau oameni. Cosmonauţilor l u i "T e l l u r "

resp iră u n gaz extrem d e toxic şi se s c a l d ă i n mări f l u orhidrice !

Corpu rile s tră i n i l or erau proporţionate şi aveau înă!ţirr.�a m e d i e

luciu a r g i nti u ş i tai nice reflexe p urpurii, c um este cărăm i d a bine arsă
a pămînte n i lor. Cu l oar e a p ielii l e era c i u dată : c e n uşi e c a fo n t a, cu

foarte mult c u p ielea l ocuitoril or de pe p l a neta fluorică.

şi ş l efuită sau hematitul. Mai ales culoarea acestu i m ineral aducea

tic ularitatea cea m a i extrao r d i n ară a feţei o c o n sti t u i a u ochi i lor

Părul le era des , d e cul oare neagră, bătî nd î n al bil. stru i. Dar p ar­

fo ar t e m ari şi prel u n g i . Tăief u ra a c esto ra era o b l i c ă ş i porn ită s p r e

.

timp le, astfel înc ît c o l t u r i le och ilor veneau mult m a i sus d e c î t la

nal de prelungă faţă de irisul negru şi d e pupi l e.

pămînteni. Sclerotica l o r a v e a l u m i n i l e tu r c o a z e i ş i p ă re a neproporţio­

se u ne a u sus p e timple c u părul , astfel încît f o r m au u n m a r e unghi

Sprî ncenele corbii şi drepte, aproape îmbi nate l a rădăc i n a n a s u l u i ,

obtuz. Păru l d e de asupra frunti i î n al te cobora chi ar d e l a mij l oc u l e i ·

in l i n i i armonioase, si metrice ��� sprînce n e l e , s pr e u re c h i

De ac e e a, fru ntea avea forma u n u i romb orizontal, a l u n git. N a s u l
.

sc urt, ieşit uşor în r e l ief avea c a ş i l a pămînte n i n ă r i l e î n d re pta t e în

j o s . Pri n g u r a m ică cu b u z e v i o r i i s e zăreau d i n ţ i frumoşi, d e cul oarea
c e rulu i se nin
Partea superioară a feţe i p ă rea foarte l ată. Sub nivelul och i l or,
.

chi p u l l i se îngusta m u l t spre bărbie, avînd un co ntur oarecum

un ghiular. Forma urechilor nu putu f i stabi l ită, d eoarece acestea erau

capu l u i , ş.i lăsată pî n ă p este t î m p le, s p r e g î t .

acoperite de un fel de b a n tă aurie, purtată de străini pe c r eş te t ul

Pri ntre n e cu n o s c u ţ i se aflau atî t fem e i cît şi bărb aţi. Fe me i le

'

feţei ş i d u p ă p ă r ul mai bogat, deş i tun s tot scurt. Bărbaţi i erau m a i

putea.u fi deosebite d u p ă gîtu r i l e zvelte, după trăsăturil e r o t u n j i t e ale

îna l ţi mai vînjoşi, aveau bărbi i mai l ate ş i în g e n er a l se d i s t i n g e au

prin acele _trăsături c are deosebesc ş i pe Pămînt cele două sexe.
,

patru d ege te - e d r e pt bine proporţi onate ca şi la pă m î n t e n i , d a r

Afrei i s e păru că oamenii pl a n e t ei fluorice au l a mînă num a i

parcă l ip s ite de ar t i cu l a ţ i i : ele se î n d o i a u cu uşurinţă ş i nu fo r m a u

proert�inenţ:e,11n g h i u l are.
, }>id��ăreJe nu puteau fi distinse : tălp ile l i se î nfu ndau în covorul
 Cît pri veşte îmbră c ă m i ntea, ei pu rtau
haine d e ro ş u ap r o a pe cărăm i z i u .
m o a l e ce a c o p erea p ardoseala.
un

c u r i o a s ă l i se păre a înfăţ i şarea acestora, ba

C u c î t pămîntenii î i cercetau m a i îndel u n g p e stră i n i , c u atît m a i
puţi n chiar, mai mu l t,

U n fartr..2c i r e z i s t i b i l se r e v ărsa d i n ochi i lor mar i, înţelepţi şi p riet e

fru museţea lor exotică, cu totul i n e d ită d eve ne a to t m ai evi d entă.

n o ş i , c a r e priveau cu b l î ndeţe s p r e
­

pămînteni.
- Ce o c h i . m i n u naţi ! n u s e m a i . putu stă p î n i Afra să remarce.
Şi a i noştri sint fru m o ş i , · d ar ai l o r sînt fără seamăn !
- 0.: ce o are or fi a t ît d e m a r i ? întrebă î n şoaptă Tcy.
- C u cît s î n t mai m a r i c u a ti t o c h i i au mni m u lte c k m e r. t e de
şi pot m ai mare n u mar
,

retine
de d et a l i i .
ret i n ă din med i u l înconj urător un

T e y d ă d u d in c a p î n s e m n că a înţeles.
U n a s t r o n a u t stră i n î n a i ntă şi fă cu u n ge s t de i nvitaţie. l tr..� d iat
l u m i n a t e r e s t r ă se s t i n s e î n partea g a l e r i e i r i d i C a te de o a m e n i i p l a·

Nu p re văzu sem !
n e t e i f l u o r i ce.

l um i n a o b i ş n u ită ş i
- V a i ! exclamă mîhn i t M u t t A n g.

c u f i l t re de patru sute treizec i*.

- Am fă c ut- o e u , z i s e c a l m Kary, s t i n gîn d
puter � ice
- Arătăm c a n i ş te c a d a vre, spuse Taina. Ce î nfăţi ş ar e neplăcută
a p r i n z î n d d o u ă becuri

avem l a o asemenea l u m i nă !
- N u fiţi î n grijoraţi , îi c o n s o l ă Mutt A n g. S p e c tr u l de o p t i m ă

chiar spre ultraviolet. Aceasta înseamnă că e i

v i z i b i l itate a l n o i l o r noştr i prieten i î n c l i nă m u l t s p re v i o l et sau p o ate
� înt î n s t a r e s ă per­
ceapă c u l ori m u l t m a i cal de şi m ai bogate î n n u a nţ e d ecî t a c e l e a p e
care le p u t em vedea n o i , d ar fi reşte n u - m i p o t da seam a exact de
aces t fenomen.
*
* *

Pămîntenii l uară cîteva m ic ă ecl uză,

de
fotografi i ; apoi, p r i ntr-o

ven iţi <le pe p l a ne ta flu orică p r i m i ră

t r i m i s er ă s t ră i n i l or u n m e g afon ambalat, c a re funcţiona p e bază

m eg a f o n u l ş i - 1 f i x ară pe u n trep i e d . K a r y s p r e o a n t e n ă în
cristale d e O !>m i u . Astro n a tiţ .i i
î ndreptă
f a s c i c u l su bţi re d e ra d i ou n d e .
f l u o r i c ă a c e l e i l a l t e c:osn:.o n a v e muzica
formă de c u p ă un

ş i gra i u l Păml nt. I n ace l aşi a fost

I n a t m o s fera răs u n a r ă
de pe fel trans m i s ş i aparatul

r atură, pres i u n e ş i
pentru anal iz a aerul u i , ceea ce a p e r m i s să se stab i l ească ce tempe­

După cum era ş i de aşt� p tat, temp e r a t u ra d i n i n te r i o r u l astronavei

compoziţie <tvea ,.vă:o>;d u h u l " necunoscutei p l a nete.

* J'iltrnl de 430 este un mtru care lasă să treacă p r i n el numai raze lumi ­
noase cu () -lungime dtl undă de 430 de
v i e ' ( n, a.L
, • ,,··
miii m i croni, adică l umina alb astră

21
 albe era m a i scăzută decît in cea terestră , netrec î n d . de şapk grade ;
'

pres i u ne a a t m os f e r i c ă era mai m are, iar f ort a grav it aţi ei a p r o ape

noi a v e m o
aceeaşi.
- Cred că e i s i n t totuşi mai calzi, d u pă c u m şi .

· temperatură m a i r i di c a t ă deci t aceea ob i ş n u i t ă de dou ăzeci de g r a d e ,

d i n j u ru l nostru. Mă gîndesc că orga n is mu l lor treb u i e să a i bă vrto

mica ec luză d o u ă
p a i s p r ezece g r a d e de- a l e noastre.
lor, f ă p tu r i l e stră i n e tri m iseră prin
c î t ev a ap a r at e a c ă r o r
la rîndu l
E i d i ţ c , cu p e r eţ i ret k u l a r i i n ca re se
desti naţie e r a greu de g h i c it. D i n tr-o l ă d i ţ ă răsunară l a u n mom e n t
aflau

p a r c ă in de pă r t a r e • . Cosrr.:> n a uţi i l u i
d a t v u i ete i n ter m i t e n te p l ă c u t·e, d e tonal i tăţi i n a l te, ce se p i erdeau
,

p a r a ţ i e cu ei, .,c e i lalti"' percepea u su nete m u l t m a i a c ute. Ast f e l , i n

Te l l u r
., î nţel eseră c ă , i n c om­
"

c az u l că a r f i auz i t o ga m ă de fr e c v e n ţ e aproape e g a l ă c u a pă m î n ·
te n i l o r , e i n · ar f i p u t u t i n te r c ep t a o bu n it parte a n o tel o r j o a s e di n
m uzic a şi g r a i u l a c e s t o r a .
De p eretel e t r a ns p a re n t se a p rop i a r ă u n bărbat şi o f e m e i e E i
î ş i s c o a s eră c a l m i ha inel e că r ă m i z i i , se l u a r ă de m î n ă şi rămaseră
.

n e m i ş c a ţ i ca n işt<' s ta n e d e piatră. Apoi începură a se î n t o a r.,c e î n cet,

/

d î n d î n fe l u l a c e s ta p o s i b i l itatea să l i se st u d i e z e corpul, c a re , mai

m u l t încă d e c î t f a ţ a , l i se a s e m ă n a cu acela al pămînte ni l or. P r o p o r ­
l i o n a l i t ate a armo n i că p e c a r e o vădeau t r u p u ri l e oamen i l o r de p e
p l aneta f l u o n că i n t r u n e a toa te cond iţi i l e n o ţ i u n i i ferestre d e fru mos.
C a p etele l i se î n ă l ţ a u s u perb pe gît ur i l e z v e l t e ; b ă r b a t u l a ve a
u me r i l aţi de o m a l m u n c i i ş i a l l u p tei iar femeia c o a p s e l argi, d e
m a m ă a u n e i f i i n ţ e înzestrate c u raţ i une ; î n t r e a g a lor î nfăţ i ş a re ex·
,

A p o i , c î n d c e i doi s - au r et ra s schiţî n d ges t u l de i n v it;tţie, c u n o s ·

prima pe dep l i n forta i n tel e c tu a l ă .

c u t ma i d i n a i nte. iar l u m i n a g a l benă te res t r ă s·a stin s, a stro nauţ i i

la r u g ă m i n t e a c o m a n d a nt u l u i , Tey Er o n ş i Afra D e vi se l u ară la

l u i ,.T e l l u r" n · a u ma i ş o v ă i t.

rî n d u l l or de m i n ă şi v e n �ră î n a i n t e a c l oazonu l u i tra n s pare n t. I n c i u d a

n e pă m î n t e n e i l u m i n i c a re d ă d ea t r u p u r i l o r go a l e l u c i u l r e c e a l m ar m u ­
r e i a l ba st r e fru m u s eţea a c e s t o r a e r a a t î t de e l o c ve ntă i nc it toţ i to va
răşi i lor r ă m a ser ă e n t uz i a s m ati. De a l t f el , s o l i i p l anetei f l u o r i ce n u
, ­

părea u m a i p u ţ i n impresio naţi : deşi g a l er i a l o r se a f l a î n u m b r ă e i

pu t e au li totuş i v ă z u ţ i c u m se u i t ă mereu u n i i l a alţ i i şi-şi f a c g e s tur i
,

Afra şi T ey s t ă t ea u m î n d r i , cu prinşi d e acel avint nervos, i v it

scurte. neînţel ese.

in c l i p e l e î n c are tre b u : e să re z o l v i prob l em e gr e l e şi risca nte. Cînd

·

î n ce l e d i n urmă, străini i t e r m i n ară fi l marea şi a prinseră din nou

• .,Se pierdeau parcă in depărtare••.

· Vrea s ă . sugereze lap t u l . eli act> le
sunete . atingeau uneori ton u r i atît de inalte incit nu ·mal puteau li · a uzite oe
pămintenL {n: a.)
. .
 lumina, ech i p a j ul lui .,Tel lur" izb u c n i in aplauze. Ti nerii intimidati
fligirll:
' - Actiin, zi se m a i am nici o î ndoială că şi ei iubesc,
să se imbrace. ·

Taina,
că
nu

şi ş t i u ce a devă rat a, m i n u nata d rag o ste otile·

n e a s c ă .•. de vreme ce băr baţii şi femei l e lor s i n t p e atîta de frumoşi
ei este m area şi

.
p e · Cit am văzut tă sint de înţ e l epţ i !
- · Aşa e, T a i n a , o aprobă Mutt Ang, iar l ucrul acesta ne b u c u r ă
şi să ne î nţel egem m ai b i ne. D a r pr i v if i " l
m a i m u l t, f i i n d că a s t f e l o
pe Kary i Vezi, K a r y , să n u · te îndrăgosteşti de fata d e pe p l aneta
f l u orică. Ar fi pe n tru tine o ca t astrofă !
·

· Tînărul a strona v i g ator tresări ş î - şi i ntoars e. p r i v i r i l e aţ i n tit e pe

f i lliţ e l e r a r h etei al be.
- Află c ă a r p u t e a să mi se i n t i m p l e ! surise el cu tri steţe.
putea s ă
Şi
ar mi se i nt i m p l e i n c i u d a deosebi r i i d i n tre trupuri l e n o as tr e,
în pof i da i n s p ă i mintătoarei d i sta n ţ e d intre p l anetele noastre. In aces te
clipe am p r : c e p lt t î n tr eaga m ă reţi e şi forţă a i u b i r i i omeneşti !
Ş i Kary co n t i n u ă s · o c ontemp l e pe femeia s tră i n ă ce- i z i m b ea cu
s i m p a t ie.
de perett-le tra n s p are nt
un 'eera n v e r d e , pe el î n c e p u r ă a s e m i şca n i ş te f i g u r i n e . Acestea
Deodată fiinţel e din jurul ei ap r o p i a ră
şi
mergeau î n t r - o pror e5 i u ne, u r c î n d o p a n tă abruptă ş i p u rtî n d în sp ate
p o veri grele. A j u n s ă pe c u l me, fiecare fi gu ri nă îşi sarcina şi
prăbuş ea s l e ită. Ad u cînd c u un f i l m d e ·desene a n i m ate, i m a g i n i l e
arunca
se

p i·ezentat e vo i a u p a rcă s ă s u gerez e i deea de o bo s ea l ă şi pe ac eea de

o d i hnă. Abia a t u n c i î ş i d ă d u r ă seama şi pămînten ii c î t d e mu l t îi
a ş te p tare şi i mp re s i i i n t i l n iri i.
f ! u orice, c a re, probabil, bă n u i n d că vor d a în
hto v i seră i n de l u n gata p r i me l e al e

Cosmo s p este a l te f i i nţ e gind itoare, se p r e g ăt i s eră i n acest scop lu i nd,

Locuitorii p l a n etei

<ie pi l dă, filme p e ntr u "conversaţ ii " .

· Ec h i p a.i u l · l u i .,l'e l l ur". deş i n � p revăz u s e a cest even iment, găsi
t o t u ş i i n·. � d i a t o s o i u ţ l e . De c l o a z o n u l s trăvez iu fu ap rop i a t �n e c ran
p e care p u t e a u fi fă c u t e s c h i ţ e, iar V a s Ti m , p i ctor u l astro n a v ei t eres·
tte; p r i n se a d e s e n a la repeze a l ă seri i d e i m agini. la î n c e p u t , e l pre­
t entă tot n işte o m u l eţ i o b o s i ţ i , i a r apo i d e s e n ă o m u trişoară m are cu
<i exp res :e atît de într eb:ito are i nc i t străi ni i p or n ir ă a · ş i face semne c a
în faţa l or ap ăr u s eră Tey Eron ş i Afra· D evi D u p ă aceea
descrise u n glob pămî ntesc ş i m i ş carea l ui d e revoluţie i n
atu nci c î n d .

pictorul
i u �u i so.arel u i ; im purti apoi o r b i t a in d o u ăzec i ş i p atru de părţi, şi
j u m ătate i n sc u r t timp,
s,t�ă i n i i răspunseră cu o . s c h e m ă ase m ă nătoare. De o p ar te şi , de a l ta. •
î n n e gr i o d in s upr af aţ a d e l i m itată de el e:

Jură p u s e ap o i · î n . funcţiune metro noame, care aj u t a r ă s ă se stab: lească

d u rata mici lor d ivizi u n i al e t i rr.p u l u i , iar pe urmă să se c a l c u l e z e
..

în ni o d u l acesta astronauţi i aflară că p l a neta fluorică

:
ţlivl�funile,rnari:
·. · · . . . . ,.;.._-. . - '
.
. . - . . . . .

23
se roteşte în jurul axe i s ale în aproximativ 14 ore terestre, ş i că în ·
co njoară Soarele ei albastru în nouă sute de z il e. Cît p riveşte pauza
pentru o dih nă, pe care o propuseseră străinii ea era de 5 ore terestre.

Oamenii părăsiră galeria tubu l ară sub impresia ultimelo r eveni­

mente, şi parcă tot nu l e venea să crea d ă c eea ce văzuseră. Luminile
d i n culo arel e de l egătură şi d i n afara astro navelor fură sti n se. Cele

ca şi cînd tot ce era v i u în ele ar fi pierit, ar fi î ngheţat î n gerul

două rachete cufundate î n î n tu ner ic· rămaseră i nerte, u na l î n r,ă al ta,

In i n terioru l astronavelo r însă v i a ţ a - c l ocotitoare, setoa s ă d e

fantastic d i n hăur i l e d e bez nă a le sp aţHlor.

născociloare căuta noi modal ităţi d e a comu n i ca fraţil or n ă scuţi p e

cunoaştere ş i d e acţiune - îş i u r m a cursul. Mi ntea ome nească mereu

·o p l anetX î n depărtată c e v a d in c u noşti nţe l e a c u m u l ate î n răsti mp d e

mejdii şi suferinţe. Să transmită acel e c u noşt inţe care I -a u el i berat

multe m i l e nii şi l a baza cărora au stat imense eforturi, greutăţi , pri·

jugul sălbatic ilor orî n d u ir i social e, de spectrul bol i l or ş i al bătrîneţi i

pe o m - mai intii d i n strînsoarea năprazn icilor stihii, apo i de s u h

A doua întî l n ire în galerie începu prin p rezentarea hărţi l or astrale.

timpurii - şi care i-au dat p o s i bi l i tate a să se avînte în Cos mos.

Păminte ni! or le era cu totul necunoscută configuraţi a co nstelafiil o r pe

spune şi de'spre locu itori i p la nete i fl uorice cu p r i vire l a i t i n erarul l u i

lîng ă care trecea d rumul astro naveî al be, ş i acel aş i l ucru s e putea

"Tel l ur". ( Stab i l i rea l o c u l u i exact u nde se afla astru! a l b astru v a fi

fost făcută de astrono m i abi a dup ă întoarcerea p e Pămînt. Ei ave a u
să constate că acel astr u era s i t u at într- u n mic nor steJ a r al C ă i i
Lactee, lîngă T a u Ophiuchus.) Drumu l cosmo navei străi ne mergea
spre un grup d e stele aflat l a nordul l u i Ophiuchus şi se întretăia
cu traiectori a l ui "Tel l ur", î n locu l u nde acest a atinsese limitele s u ­

la u n moment dat, străinii aduseră în c u l oarul l o r u n c a dru de

dice ale constelaţiei H ercules.

înălţimea unui om , al cătu it di n p l ă c i m etal ice roşii disp use î n mod

şi deodată p l ăc i l e se puseră i n mi şcare, se rotiră în jurul axei l o r şi

para l el , ca n i şte gratii. I n dosu l cadru l u i porn i să s e î nvîrtească ceva ,

să s e învîrtească orb itoare globuri al bastre - sateliti i p l a n etei fluorice.

parcă dispărură. I n locul lor se ivi un m are spaţi u în care începură

Treptat, pe acest ciudat ecr a n fu v ăzută însăş i p l aneta , p a rcă veni nd

tot mai aproape, de l a m a r i dt>părtări.
Ecuatorul ei era incins cu o I ată centură a l b astră d e ceaţă deasă.
P o l ii şi regi u n i l e înveci n ate s c l i peau î n l u m i n i roz-cenuşi i , i a r printre
aceste zone se vedeau brîuri acoperite de a l b u l imacu l at p e care- I

saturată de ,ab uri, se ghiceau contur u r i l e d i a fa ne ale mări l or, ale

a v ea şi fuzelajul cos mo navei stră i ne. A i c i , pr i n atmosfera rr..:t i puţin

continenyli>r şi m unţil or, brăzdaţi d e neregu l ate fîşi i vert i c a l e.

stîrnea i n j uru -i u n pu tern ic cîmp e l ec t r ic. De- a l u n gu l ec uato ru l u i ,
P l a n�ta aceea era m a i mare d e c î t Pămîntul. Rotaţi a ei rap i d ă

o a u r eo l ă viorie işi tremura l imbi prel u n gi, care se p ierdeau in bezna

s�aţiil or.

Pămîntenii s tă t e a u de cîteva ore c u r ă s u f l ar e a tăi ată în faţa pere ­

dispozitivul i n ge n i o s
f l u o r ică . Oa ­
tet ui transp arent şi ur m ă r e a u care cont i n u a s ă
prezinte cu un real i sm zgudu itor as pe c t e de pe p l aneta

n i s i p u r i l e negre de pe m a l u r i , stî n c i l e roş ii ş i c o a s te le repezi ale

menii au văz u t talazuri le l i l i achi ioc ea nu l u i f l uorhidric scăl d î n d
ale

z îr n e l o r cu c r e ste roase, s i n e l ii. Cu cît te a pto p i a i mai mu l t de cei

d o i p o l i , văz d u h u l d e v e n e a tot m a i a l bastru. M u n ţi i erau ac o lo în

adî nc i a l e m a si v i l o r p o l a r i , în d r e pta te s p r e z o n a mări l o r meri d i o n a l e ,

for m ă d e cupole, de v al u r i , de tăpşane c u scî nteieri op a l es c en t e . V ă i l e

e r a u î n vă l u ite de o u m b r ă oţe l ie. D e a s u p ra m a r i l or gol furi p l u teau

p i atră verde î n s o ţ e a u ţărmu ri l e măr i l o r şi, î n şiruri l u n g i , nes fîrşi te

irizate văl u ri d e nori. Gi g a n t ic e e d if i c ii durate d i n metal roşu ş i

se î n d re p t a u spre p o l i, d e -a l u n gu l v ă i l o r . Aceste titanice agl o m erăr i

de construcţii ce p u teau fi o b s e r v a te de l a m a r i a l t i t u d i n i erau d es­
părţ i te de fîşi i late vegetaţie deasă, cu fr u nz i ş u l ca peruzea u a,
de
sau de cu l m i l e teşite al e munţ i l or, care p ăreau a f i l tra p r i n ei l u m i n a ,
ca nestematele. Căc i u l i le r o t u n d e a l e gheţ ari lor p o l a r i , formaţi din
ac i d fluorhi dric, s c î n t e i a u c a t o t atîtea s a f ir e .
U l tramarinu l , al bastru l , az u r i u l şi violaceul p u t e a u fi văzute
pretu ti n d eni.
I n s u ş i aerul p arcă era p ă t r u n s de o l u coare a l bă s t r u i e, aidoma
unei sl a b e descărc ă r i e le c t r ic e într- u n tub c u g a z e r are f iate. Lumea
p l a n e teistră i n e a păre a p ămîntenilor rece ş i n e p ă s ă t o a re ca o vizi u ne
într - u n cri s t a l : pu ră, d e p ă rta t ă şi i r ea l ă. O l u m e în c a r e nu se sim­
ţea că l d u r a şi m î n gî ietoar ea d i vers itate a f e r e st re l o r c u l ori r oş i i , p o rto­

ale planetei, i n
ca l i i şi gal b e n e .
Ş i r a g u ri de ora ş e se z ă re a u î n ambele e m i sfere
re g i u n i l e cores p u n z ă t o are z o n e l or p o l a r e ş i tempe r a t e a l e Pămîntu l u i.
C ă t re ecul!tor m u n t i i d eve n e a u
Pi sc ur i colţuroase
tot ma i ascuţiţi şi ma i î n t u n e c o ş i .

m u ntoase se r ă s fi r a u in
se î n ă l ţ a u de-a d r e p t u l d i n w., ar e a a căr e i o g l i n d 3
era tu lburată d e abur i. Co astel e l a n ţ u ri l or

v ap o r i s i n e l i i : d i n p r i c i na căldurii ve n ite de l a
sen s u l l atitudi n i i , m ă r g i n i n d r e g i u n i l e tro p i c a l e. Acolo se i n virtej e a u
c o m p a c t f' d e
a l b as t r u , a c i d u l f l u orhidric, · evaporîn d u -se repede, î ncărc a
mase

a t mo s f er a d e col o s a l e fr o n t u r i d e nori, care porneau spre z o n e l e te m ­

S o arele

perate, s e � n cl e n sau ş i re v e n e a u in z o n a ecu atori a l ă , î n tr - o revărsare

d e ,(:ascad9!:� ·s t ăv i l a r e u r i a ş e ţineau p ie p t t u mu l t u l u i �: c e s t o r torente ,

.25
le captau în tu n el uri ş i cana le , p e ntru a le fo l osi ca i zv�r de energie
în uz i n e le p l â n etP L
· ·

Străl uceau orbitor tăl'îmuri acoperite c u t.iriaş·e c r i s t a l e de cuarţ ;

de bună-seamă c ă în apel e măr i l o r fluorh i drice s i l i c i u ! j u ca oarec u m
rol u l s ă r i i d i n mări le terestre. C l ă d i r i le oraş e l o r se vedea u · t o t ma i
net l u mi na rece, vi nefie
cerul ui. · Ori u n d e p r i vea i , toate supr afeţe l e l oc u i te a l e p l a netei - cu
apro ape. C o n t u r u r i le lor se profi l a u în a

excep îi a regi u n i i e c u a t ori a l e, ascu n să su b un al bastru zăbra n i c d e

c are ră m î n e a un sem n de î ntrebare - p u rta u a n-.pre 11 t a
rm.i n c i i ş i a
a bu r i şi
g î n d i r i i creatoate omeneşti. Pe acea p l a n etă fuses erii
s ă vîrş ite m ai m u l te tra n s formăr i decît p c Pămînt; u nd e m a i · ră m ă ­
seseră vaste s u p rafeţe de păduri, de ru ine antice Şi e x p l oată r i

d e<" u r s d e ne­
părăsite • .
Rod u l activităţi i depuse d e m i l i arde d e oameni în
numărate generat i i se î n ă lţa mai s u s decît m u nţ i i , acoperea · î n t r e a g a
faţă a p l a netei f l u o r i ce.
V ia ţ a domina d e aserr.'! n e a atî t c u p r i n s u r i l e z b u c i u m at e a l e m ă r i ­
l or c ît ş i a t m o s fe r a d e n s ă pe c a r e o străbătea u p ut e r n i c e l e r a ze a l e
S o a re l u i a l bastru ş i s a rc i n i e l ectr i ce . de v a l o ri extraord i n are.
Pămî n te n i i co ntemp l a u acest e le zbura la
p l a n eta l or n a t a l ă . E i o vedeau c u tot u l a l tfel d e c u m şi-o r e p r ezent a u
privelişti, i ar gindul

i m a g: n e a Pămîntu l u i
era l e g a tă d e l o c u l i n care s - a u n ă s c u t ş i a u trăit : d e v r eo c î m p i e î n ­
strămoş i i lor î n depărtaţ i . D a c ă pe ntru aceşti a

Hn să, d e vreu n c o d r u s i l h u i , de c î t e u n m u n te c u c leanţuri pleşuve,

de c i ne ş ti e c e ţăr m u r i însorite - in î nc h i p u irea aştro n a u ţ i l or l u i
.,Tel l u r" ap � r ea î n t r e g u l g l o b terestru c u t o a tă v a r : e t a t e a l u i d e z o n e .
I n a c e a s t ă ilil a g i ne se c o n t o p e a u ş i m i n u n ate stepe a r g i nt i i * * , r ă s c o l ite
de v i n t , ş i bătrî ne păduri de br a z i ş i d e cedr i , d e mestece n i albi, d e
li !ii
p ierdute în ceată a l e ţ : n u t u r i l o r cu s t î n c i a c o p e r i te d e m u ş c h i ,
p a l n,ieri întrar i p a ţ j şi eucalipţi gigantici . î n d nt a u ţărmu r i ! �
nordice
pe
d i d e era u cres t e l e m a i estoa s e i n acce s i b i l e a l e m u n ţ i l or , pe care o m ătu l
ş i a l b u l rec i h' l o r de cora l i f o n d u l s i n i l i u a l m li r f l o r t ro p i c a l e . S p l e n ­

scînte i a orbi tor, stra n i e era ceaţa d i afa nă, trem u r<itoare şi i l uzorie d e
d eas upra p u s t i u ri l o r . Şi parcă vedeau a ievea murcţele f l u v ii ce

c u r geau domoa l e , r î u r i l e ce g o nea u p r i n t re s t î n c i ş i pe ste p r a gur i c a

• Pămi'nten i i - c a re s-au a v întat i n c o s 01os şi au t;tescoperit. noi p l an ete

suprafete erau t r a nsform ate in

cu oxi gen şi c o n di ţ i i optime de viaţă - n u mal a v e a u nevoie să l u creze tot

pustiuri, pentru a reda n aturii terestre i n t re a ga varie t a t e care-i fu s es e răpi tă.

uscatul �rl o b u l u i pămîntesc. De aceea m u lte
p uc
.: url sau m o n u m ente natura l e , mai erau păstrate cîmpii, păduri ş i chiar

.similar - aveau nevoie !le tot qtp rinsui uscatul u l , cat"e, din neferi cire p intru e i ,
Di mpotrivă, , . oamenii f l u or i c i " - fiind izo l aţi pe p l a neta l o r ca î n t r-o
inchisoare, deoarece in spaţiile sidrrale apropiate n u exista vreun corp ceresc

eva pora . oceanul fluorhi drk ( n . a . )

devenea şi mal ncîndesttt lător, din pric:na toridelor zone ecuatori a l e , u n d e. �e

•• E vor!)a despre
· · · · ·

(n: a.V•
·

ste;>eie patriei mele pe care . ·cresc negara şi pt-11·

nuL
atfevărate berghelii d e c a i înspumafi, lşi mai
cu l o r i i Q r, d e v a ri e t a t e a florilor, d e ce r u l c u a l băstri m i le l u i
· a m : nteau d e ·belşugul
terestre
nor ii să i a t i t de a s e m ă n ător i u n or păsări a l be, d e � i l e l e d og o r i t e
şi
cu
a r ş i ţ ă ş i . de a c e l e a m ohorîte,
Şi pr intre to ate aceste bogăţii a l e nat uri i, o
de p l o i o ase, de co ntinua sc h i mba re a

m a i mare
a n otimpuri l o r a n u l u i . şi
d i ver s itate de oameni : cu - frumuseţi, asp irati i , speranţe
b u c u r i i şi n ec a z u r i , cu l acri m i şi tri steţ i 1
şi

N o i , păm i ntenii , făpturi a l e u n u i văz d u h încărcat cu oxigen, care

v:suri, cu

p o a t e fi i n t i l n i t în c o s m o s de s ut e de m i i de ori mai lesne,

ş i v o m ma i găs i î nc ă m u lte c o n d iţ i i pri el nice v i eţ i i , v o m descoperi,
am găsit

v o m î n t î l n i ş i ne v o m u n i c u sem en i i noş tri - o a m e n i i a l t o r

p lan e t e . Dar ei ? Născuţi î n tr - o atmosferă fl uorică atît de neobi ş n u i tă,
cu f l u or i c e , c u s i n g el e l o r format d i n g l o b u l e
a l ba stre, c a r e ab sorb f l u o r u l, cum g l o b u l e l e no astre roşii absorb o x i ·
a l b u mi n e l e şi o a s e l e lor

g e n u l , e i c e - o r să facă ?

că de m u l t tot c aută ei a l t e f i i n t e a i doma l or sau m ă c a r a l t e p l a n e t e

Aceşt i i n ş i s i nt c o n str î n ş i s ă . rămînă pe p l a n eta l or. Şi des i gu r

cu o atmosferă f l u o r i că . gă s ea s c ă
r ari s i m e
Dar c u m să în b e z ne le siderale
să a j u n gă
m i il e de ani - l u m i nă ? Dez a m ă g irea pe care ei o î n c e r c a s e ră în mo­
asemenea excepţii, cum pî nă l a . e l e înfruntîn d

mentul i n t i l n i r i i c u oamen i i care res p i ră o xige n . era de î n ţe l e s .

I n l o c u l fa n t a st i c e l or pr i v e l i ş t i , c iu dat ul a p arat d i n g a l e r i a str ă i n i ­
l o r a d u se a c u m i n a i n t e a părr..î n f e n i l o r i m a g i n ea u n o r c o n strucţii t i t a ­
n ice. Z i d u r i le î n c l i n a t e spre i n t e r i o r a m i nteau arhi tectura c l ă d i r i l o r
se z ă r e a u u n g h i u r i drepte şi p l a n u r i or i zo n t al e
- f o r m e l e se a r c u i a u a r m o n i o s , trec î n d de la p l a n u l v e rt i c a l la cel
tibetane. N icăieri nu

orizo n t a l
. 1 n de părtare se i v i al căru i c o n t u r s e m ă n a cu un o v a l răs u ­
prin n i şte î nt o r sături el ico i d a l e s au in for m ă de s p i r a l ă.
ceva
c it. Cî nd i m a g i n e a se a p r o p i e ş i d ev e n i m a i c l a r ă , se p u tu vedea că
p a r te a de jos a o va l u l u i era u n drum l at , care urca î n v o l u t ă şi
d i s p ăre a în i ntrarea c o l o s a l ă a u n u i ed i f i c i u de î n t i n d e r ea unui oraş.
D e a s u p r a a c e s t ui portal, s e a f l a u m ar i semne a l bastre, c henăruite in
roşu _şi care a d u c e a u c u s u pra faţ a u nei ape d o m o a l e peste ca r e a
p o r n i t să s u f l e o d u l c e ad iere.
Ş i iată u r i a ş a i n t r ar e tot mai aproape. I n i n t e r i o ru l e i se d e s c hi ­
d e a o s a l ă e normă, s l a b l um i n a t ă , cu pereti l u m i n e s c c n ţ i ca f l u o r i t u l .

• •

cînd nime n i n u s e a ş t e p t a, Pămî n ­

t e n i i c a r e se p r e g ăt i s e r ă să vadă cu totu l n e o b i ş n u it rămaseră
Deodată, i m:� g i nea d i spăru.
ceva
_în partea c e a l a l tă a gal er iei se a pri n se
roşu,
b u i m,ăc iţ i : obi ş n u ită l u m i n ă
a l bastră__( 'ecra n u l cu gratii, făcut dintr- u n metal se strînse,

27
Ju necă lateral, iar în locul său se arăt ară d in nou cosmonauţii str!i"ini.
De a s tă d ată, e i se mi şcau foarte repede, vădit agitaţi .
In m omentu l acela, pe ec r a n u l şir de
E le p r i nseră a se succe d a atît de iute încît
astronave i a l be apăru u n
priv itorii
reuşeau
v e d� r i . abia
să
rachetă, tot
distingă im agini le.

atît de ca ş i aceea de l i n gă ,. T e l l u r ". Se vedea stră l u c i tor u l ei

U ndeva, în străfund urile cosmosul ui, zbur a o a l tă
al b ă
Inel centrat c u m s e roteşte r i s i p i n d d e p art e virtej u-l de raze. Deod ată
I n e l u l r f. m a s e ne m i ş c a t , şi di n spaţi u l s i dera i , u n d e s e op r i s e î n vcc i­
al b astre, r a c he t a începu sl't em ită u n de.
Acestea î n a i n t a ră verti g i n o s ,
niitatea u nei stele pitic e
pînă c e dădură d e astronava de l î n g ă
d e pe p l a n et a f l u or ică i nterceptară me sajul , care
· pe e •: ra n u l
.,Tel l u r". Oamenii

Din p i e p t u l l u i Mutt Ang i z b u c n i un oftat atit de greu, încît

părr..î n te n i l or apărea s ub forma u ne i l i n i i pu nctate.

toti î ş i priv irii c o m a n dantu l nedu meri ţ i .

- D a ! N e v o r părăs i c urî nd. U n deva f o a r t e departe se afl ă o
a l tă c o s m o n avă a l b ă. Nu ş ti u în ce mo d izbutesc ei să se înţeleagâ
N u · m i pot da s e a m a ce p u teri a u p u s e l în joc pentru a reuşi să
..•

t;ans m i tă comun icări l a d i st a n ţ el e i n c o m e n s urabi l e care d es p ar t ce l e

două r achete. Cea de-a doua p a r e · se c ă a suferit o a v a r i e . Ape l u l e i
aj u n s p î n ă l a străi nii de lîngă noi, sau , mai b i n e spus, p î n ă l a prie­
tenii n o ş t r i !
a

- P o a te că n u-i , v o rb a de v reo
lucru f o a r te imp ortant ! î şi dăd u părerea T a i n a .
avari e , ci de descoperirea u n u i

exc l us. l uc rur i l e ,

dacă vrem să fo t o g r af i e m
. - N-ar fi Oricum ar sta însă el tot ne vor

şi să î n s e m n ă m cît mai m u l t e d ate. P r i nc ip a l u l îl co nstituie hărţi l e

p ă răsi . Tre b u ie s ă ne zorim la ma x i m u m

lor, tra s e u l pe c are I-au stră bătut, î n t î l n i r i le p e c are l e-au a v u t . S î n t •.

c o nv i n s că ei a u ma i dat p e s t e o a m e n i ca noi, deprinşi s ă respire

'

Din di s c u ţ i i l e p u r ta t e cu a st r o n au ţ i i v e n iţ i d i n s i s te m u l Soarel u i
într-o atmosferă cu o x i g en.

a l ba s t r u s - a st ab i l it că într- adevă r ei n u vo r m a i pu tea z ăbovi dec î t

cel m u l t douăzeci şi patru de ore terestre. D e aceea, p ă m în te n i i, st imu­
l a ţi c u medicarr.,e nt e speciale, d ep u n e a u eforturi
l a se mai prejos d e lo c u i t o r i i pl anetei
ime nse ca să . n u se
f l u o r ice, a căror e n ergie părea
inepu i z ab i l ă.

s u n e t e l e l i m b i i stră i ne. Membrii celor d ouă e xp e d i ţ i i

Erau fotografi ate te xtel e şi fotogra f i i l e cărţ i l o r şt i i n ţ ifice, erau
înre g i s trate
făcea u schimb de colecţ i i d e m i n e r a l e , de ap e şi gaze, î nchise s p r e

l ea gă s e m n i f i c aţi a s i m b o l u r i l o r care exp r im au structura substanţe ! or

păstr are î n l ă z i străvez i i , chemorez i s t e n t e ; chimiştii încerc au să înţe­

organice şi ano r g a n i ce. I s t ov i tă , Afra co mp l e ta d ia gram e l e p ro c es e ­

lor fiziologJce, rep r o d u c e a schemele ş i f orrr..!t l el e genetice , stu ct i a
sta<l iHe _ţinhr-io! o g ice a le dezvo l tăr i i o r g a n i s m u l u i uman î n c o n d iţi i l e
pl anetei fluorice. Nesfîrşitele l anţuri moleculare al e al b u ml n el or rezi s­
tente la f l u o r erau extraord i n ar de a s e m ă năto are cu a celea ale a lbu­
m inelor noastre : · aveau aceleaşi fi l t r e de energie, aceleaş i zăgazuri pe
care m ateri a l e - a ridicat împotriv a e ntrop iei•.
Au t r ec u t 20 de or e In galerie apărură Tey şi Kary. Frinţi de
oboseală, ei aduceau ,,cel orlalţi" u n m a l d ă r de hărţi a stral e care
.

reprezentau întregu l drum parcurs d e racheta terestră p î n ă l a locul

,

intilniri i .

a le maş i n i l or de m e m or a r e terestre î nr e g i s trau poziţia

Echipajul cosmonavei a l b e se grăbea tot mai m u l t . B e nzile foto­
magnetice
s telelor necu noscute, însemn ate pe hărţi cu ajutoru l u nor semne
bizare. Pămîntenii consemnau d atel e astrofizice iv ite în calea cel or .
două rachete a l be ; toate acestea av e a u să le descifreze ma i tirz iu cu
a j utorul u n o r tabele exp l i c at i v e pe care le primiseră de l a p riete nii

La u n momen t da t s e petrccu c eva care-i făcu pe oameni i Terrei

lor cosm i c i .

să izbucnească î n stri găte de bucurie. La inceput l î ngă o stea de pe

e c r a n apoi l î n gă o a doua, o a tre ia, a pa tra şi a c incea, apărură
cerculeţe în interioru l ·cărora se ro t ea u p l a nete.
,

l ată acum p r e z e n t at ă schematic n u o singur ă astronavă, ci o în­

t r e a g ă flotă de rachete. De s u b fuzel aju l lor apărură p l atforme în
c are puteau fi văzute fiinţ e î mb ră c at e în scafandri şi care, fără în­
d o i a l ă erau oameni . Semnul atomu l u î cu 8 el ectron i - oxigenul
, -

î ncunună toate aceste i m ag i n i , dar cosmon avel e de p e schemă era u

Soare roşu, iar alta care se î n vî rtea i n j u r u l unei stele aur ii de clasa
l e gate numa i de d o u ă p l a n ete : u n a s ituată î n apropi erea u nu i mare

F. După cît se pare, p e celel a l te trei p l an e te viaţa, deşi

se dezvolta d atorită o x i genului, nu aj u nsese t o tuş i la acel grad î n a l t
s pectra lă � ,

c are s ă f i permis l ocu itori l o r să-şi i a zborul î n Co smo s. Ş i de fapt

e r a p o s i bi l că pe a c e l e corp uri cereşti n i c i n·au ap ucat încă să apară

Pămînteni i n u reu şiră s ă con state acest lucru, dar a ve a u l a înde­

făpturi raţionale.

mînă d ate preţioase p r i v i t o a r e l a c ă i l e ce duceau spre a c e s t e l:1 m i

l o c u i te, afl ate l a sute de parseci d e locui î n c are s e î ntî l n i seră cel e
două rachete.
*

* *

Echipajele celor d o u ă cosmonave s e al i niară de- o parte şi a lta

Sosise timpul ca a stronauţi i să-şi ia rămas bun u n i i d e la a ! p .

a peretel u i tran sp arent. Pămînte n ii şi oamenii p l a netei fluorice al -

• Din punct de vedere fizic, organismul viu este un fel de filtru sau
fel <!� baraj ·<·are fie ca opreşte, fie că frîneaz ă entropla ( adică degradarea
disperşar�_:�. euergiei) [n. a . l
un
sau

29
ţă_rei n u me era greu de repro d u s in graiul celor d i ntii -,- stăteau
.f aţă�n faţă p entr � u l tima oară Ei îşi zîm bea u , îş i făc eau : gestu r i
. . .

am i ca l e în care s e p u t e a c i t i
şi p l i n i de l u are- a m i n te i n cercau p a r c ă iă fixez e î n
regretu l l! e s p ărţiri i, i ar p r.i v i r i ! e o c h i ­
.l or i n te l i g e nţi
memorie emoţionanta c l i p ă .
Astronauţi i l u i .. T e l l u r " f u r ă c u p r i nşi d e u n p u t er n i.c s e n t i m e n t d e
s i n g u rătate. Ch i ar p l ecarea de pe p l a n e t a l or n a t a l ă şi g i n d u l c ă v o r
r e v e n i abia d u pă şapte seco l e nu l i s e părea. . o p i e r d e r e atît d e d u re ·
roasă şi ireparab ilă. Păntînte n i i nu p u t e a u să s e î m p a ce cu idee a c ă
atî t
în C o s m os u l u i , î n
. vor m a i trece d o ar cîteva m i n u t e şi aceŞti o a m w i fru m o ş i , b u n i ş i
de c i u d a ţ i se vor top i p e n tru t o t d ea u n a bez n e l e
căutarea a l tor făptu r i c e trăi esc i n m e d i i ase m ă n ătoa re.
Poate că a b i a ac u m a u i n t e l e s astro n a u ţ i i in î ntrc g i rr..e, c u î n ­
tre a g a - l e f i i nţă, c ă î n toate stră d a n i i l e , c ă u t ăr i l e ş i v i s u r i l e l o r · e s e n ­
es te omul.
G a l ax i e
ţia l u l Pe ntru ori ce c i v i l i z a ţ : e , p e n tr u o r i c a r e stea, pentru
î ntreaga şi p e n tru . U n i ve r s u l cel i n f i n it. pri ncipalu l e s te
o m u l , raţ i u n e a, s i mţă m i nt e l e , f r u m u s eţea , forta şi viaţa lui !

pro b l e m ă a vrem i l or v i i t o a re
Dăi n u i rea, dez v o l t area şi fer i c i rea o m u l u i, - iatr1 f u n d a m e n t a l a
după v i c to r i a a s u pra Inimii de Ş a r pe.
d u p li n e b u neasca, i n c o n ş t i e n t a ş i d ă u n ă t o a rea i r o s i re a e n e r g i e i vitale
î n societă ţ i l e u m an e i n f e r i o r o r g a n i z ate.
O m u l repre z i n tă u n i c a f orţă în Cosmos c a p a b i l ă să a c ţ i o neze
i ntel i g-ent, s ă î n v i n g ă cel e m a i d i f i c i l e o b s t a c o l e şi să săvîi·şeas('ă
.

o m u l t i l atera i ă şi u t i l ă t r a n s f o r m a r e a l u mi i , a d : c ă să î r.tro n e z e fru­

m u seţea u n e i exi � tenţe raţio n a l e ş i gra n d i o a s e, p l i nă d e p u t e r n i c e ş i

c are. î n l r u c h i p as>!
no b i l e si mţăm i nte.
Comandantul stră i n i l or
fru rr..u seţea f e m e i lor d i n p l a neta f l u o r i d i se î n d r e p t ă în g·r a b ă s p r e l oc !l l
făcu un sem n . T î n ă ra

u n de se a r t a Afra. l ş i des făc u l ar g br aţe l e şi s e l i p i d e p eretel e � t r ă ­

vezi u d e parcă ar fi dorit s · o î m b r ă ţ i şeze pe m i n u nata fe m e i e a P ,î ·
m î n t u l u i . Afra . fără să-ş i dea se a rr..a c ă l acri m i l e i . s e p r e l i n g- e a u
o braj i , se repez! şi ea cu bra ţ e l e d e s iii c u t e SIHe c l o a z o n u l
i) e
despărţitor
ră m a s e a s e m e n e a unei p a s ă r i c a p t i ve z b li t î n ch• · s e î n d ă răt u l · u n u i
g·e a m . Dar l u m ina d i n c u l o ar u l s t r ă i n i l o r se s t i nse, i a r gea m u l ce s e
Şi
.

l n t u n e c ă e r a a i d oni a străfu n d u ri l o r u n e i a p e î n c a.r e parcă s · ar fi

;

t.e restră ; î n c o r i d or u l
s c u f u n d a t t oate n ă z u i n ţ e l e p li m î n te n i l or.
Mutt Ang ceru să s e a p d n d ă i n m ina celor­
l al ti însă n u m a i era n i m e n i .
Gru p u l pe n tru l u c r ă r i exter ioare să im brace c o s t u m e l e de s c a ­
tu l burînd tăcerea a p ăs ă to are
�

fand r i ! or d on ă coma n d a n t u l l ui .. Tel lur".

ce se l ăsase. Va trebu i să d esfacem legătu r i l e d i ntre c o s mo n a v e .

Mecanicii la m aş i n i ! Astro n a v i g a to r u l l a p o stu l de co rr..a n d ă !

Toa'tă ·.Jumea�'să fie pregătită pentru z bor 1
- -:-

·
" ' '
,:;._.:
 Oamenii păr ă s iră ga leria luîn d . .c u . s i ne toate . aparatele. Numat
Afra. î n vă l u ită de. razei� p a l i de venite . p ieziş de la un h u b l ou * deschh,

- A fra, inchi dem uşa galeriei ! str igă Tey Eron de u ndeva din
i n m ărmurise . î n gheţată parcă de . g eru l spaţii l or s i derale.
.

i n i m a rachetei. Să urmăr i m cum î şi vor l u a · zborul !

Tin ăra feme i e , dusă p e g î n d ur i , se trezi la real itate şi strigînd :
,. Stai, Tey , a ştea ptă ! " , aler gă ta co m a n d a nt.

i n a p o i e în fugă, f i i nd î n soţită de î n su ş i M utt A ng.

U i m it, Tey Ero n rămase l oc ul u i ; d u p ă cîteva cl i pe î n s ă Afra se

- Tey, u n proiector în galeri e ! Cheamă tehn i cien i i ! F ixeaz ă din

·

n o u ecr a n u l .
O a me n i i prinseră a se a g i t a ca în t i mp u l u nei avar i i . Fa s c ic ul u l

şi să
p u t e r n i c d e raze p ătru n s e în a d î n c u l c u l oarul ui şi î n ce pu s ă s e a p r i ndă
se s t i n gă reg u l at, a s e m e n e a u n d e i l o c a t o r u l u i d e p e .,Tel l u r" cu

P ă m î n t e n i i d ă d u r ă d r u m u l l u m in i i a l bastre d e ,.430". I n·
p r i l e j u l î ntî l n i r i i a s t ro n a v e l o r . Stră in i i îşi î n tr e r u p seră l u c r u l şi a p ărurl

pe
în g a l e r ie.
fr i g u rată, Afra se a p l ecă a s u p ra t a b l e i de d e sen c are t r a n s mi tea

c a n i s m el o r ered itare prez e n tate de p ă m î nt e n i trebu i a u în a ns a m b l u să

ecra n schiţel e făcute l a rep e z e a l ă . D u b l e l e l a n ţ u r i î n s p i ra l ă a l e m e­

c o i n c i d ă cu a c e l e a a l e o a m e n i l or d e pe p l a neta fluorică.
M etabol i s m u l •• o r g an i s m u l u i o me nesc, reprezentat de Afra sub
formă de d i a gram ă, se a s e m ă na c u tr a n sformări l e e n e r g i e i r a d i a nte
s o l are obţ i n u te prin interme d i u l p l a nt e l or. T î năr a fem e i e p r i v i spre
astro n a u ţ i i s tră i n i , după c are şterse atomu l fl uor u l u i , cu c e i nouă el ec­

O a m e n i i de pe pl aneta f l u orică ră ma s eră u l u iţi. C o m a n d antul lor

tron i a i l u i . şi î n locul s ă u p u se ox i ge n u l .

făcu cîţiva p a ş i î n a i n te, îşi l i p i f a ţ a d e perete l e străvez i u , şi începu să

fără d e veste, î şi strîns e m i i n i l e d e a s u p r a fru n ti î şi făc u o p l ecăc i une

�tu d i e z e cu och i i l u i m ar i sc h i t el e f ă c u te l a repezea l ă d e Afra. Apoi,

a d î n că în faţ a femei i p ă m i ntene.

c l ip e a l e de spă r ţi r i i . Ea se g î n d i se l a mod i f i c a rea î n d r.ă z n eaţă a proce·

l nte l e s e s e i deea ce s e n ă scu s e î n m i ntea Afrei , c h i ar în u l t i m ele

s e l o r ch i m ic e care p u nea u î n fu ncţ i e con-.;> le x u l orga n i sm uman. Ac·

s u bstitu i t cu c e l pe bază d e oxigen. D e s i g u r. a veau să f i e p ă s tra te toate

ţionind a s upra meca n i s m u l u i ered ităţ i i , m e t a bol i s m u t fluori c treb u i a

lor aveau să f i p determ i n ate să fu n c ţ i oneze p e u n al t temei e nergetic.

p art i c u l arităţil e , î ntrea ga ere d itate a oa m e n i l or fl u orici, da r o r ga n ismel e

A ce a s tă t i t a n ică probl e mă putea r i d i c a însă a se m e n e a d i f ic u l tăţi

că pentru rezol varea ei n - ar f i fost de ajum n ic i c h iar cel e şapte s e c o l e
ce - l mai de spărţea u pe .,Te l l u r " de Pămînt, răs t i mp i n c a r e şti i nţa v a
li f ă c u t lotuşi u ri a ş i p a ş i îna i nte . . .

Feră•t ru icll ( Il 1 ).
•"- _ M etabolis m totalita tea p roceselor n u t ri t ive de asimilare şi dezasimllare
* a cosmon a vei

pWO t!SC :!!1' orga nism.

-
 Dar cît de mu lte l u cr u r i n-ar p utea fi re al izate pr i n e fo r t u r i l e c o­
m u n e al e cel1>r două pl anete ! M a i cu seamă d acă li s-ar a so c i a şi stră­

atit de sti n gheră, a t î t d e p i er d ută în h ă u r i l e siderale.

duinţel e unor seJr..eni din a l t e l u m i . . . Ome nirea f luorică n-ar mai r ă m î n e

Cînd o a m e n i i din d ife r i t e p l a n ete, stele şi ga1ax i i se vor af l a , s e

vor i nstaur a u r i aş ă um a ni tate c o s m i că , p o a te că
iz o l ar e a cau z a t ă
vor c u no aşte şi o

î nv i ns
de structura deosebită a . org a n i s m u l u i l or.
l oc u i t o r i i cu p i el e a su r ă a i l u m i i f l u orice vor f i

N u e r a d ar înteme i a t ă tri steţea ce-i năpădea ac u m la despărţire !

i n c i u d a parti c. u l a r i t ă ţ i l o r fizice şi a l e m e d i u l u i l or de
c e l e d ou ă semi nţii. u m a n e s e asern ii n a u şi se găseau p c aceeaşi
fn defi n i t i v,
v i aţă,

P r i v i n d î n och i i mari şi o b l i c i ai ace l u i a c are com a n d a racheta

treaptă d e dezvol t are.

a l bă , Afra av u i mpres i a c ă citeşte î n ei t o a t e aceste g i n d u r i . Sau po<!te

că nu era decît ref l e x u l prop r i i l o r e i i d ei ?
Dar pese m n e că străi n i i a v e a u în forţa raţi u n i i u m a n e a c e e a ş i în­
credere p e c a r e o man ifestau ş i p ă m î nte n î i . lată de ce c h i a r f i r a v a
s c î n t e i e d e s peranţă e x p r i m ată d e A fra s t î r n i s e in su fletele l or u n ase­
m e n e a ecou. G es t u ri l e p riete n eşt i a l o a men i l or d e pe p l a neta f l u orică n u

m a i sem ă n a u a c u m a s e m n e de ad io, ci tăgăd u i au clar noi î n t î l n i r i î n

v ii tor.

* *

Cele d o u ă rachete s e depărta u l i n, ferindu-se ca nu c umva p u ter­

să neajunsuri
Cosmonava a l bă se învă l u i la un m o m e nt d a t în tr-o ma nti e de f l ăcări
n icel e l or m o t o are a ux i l i a r e provoace exped i.ţiei pri et e n e.

o r bit o a re . Cî nd a c e s t e a se s t i n se r ă , înai ntea păm.înte n i l o r se căsca doar

drept pod
no ap te a s i d e r a l ă .
slujea
ge n u n i l e
.,Te l l u r" p o r n i încet, a p o i i n t r ă î n p u l saţia, ce- i
peste
oame n i i n u mai p u teau vedea n ici cum se scurte ază l u n g imea d e undă
c o s m ice. V î rîţi în c om p artimentele lo r de protecţie,

a c u a nt e l o r de l u m i n ă ven i te d i n a inte, n ici cum îndepărtaţi devin

aproap e v i oJ eţ i Te l l u r
aştr i i

b e z n a spaţi i l or c o s m i ce, d u p ă car·e i n f l orea şi aştepta c l o­

t o t m a i a l baştri, i a r apoi . I n tr-u n tîrziu, " " se
cufundă în
cotitoarea, fre m ă tă.toarea v iaţă a Păm i nt u h!i. .•

( S F I R Ş IT )

Tiparul ex�c u tat l a Combinatul P o l i grafk Casa Scînte i i "1. V. Sta l i n "
s u b corn. nr. 90 949
=:,�'__�-��}0
 �
irelucrare
editor
Costin Teo Graur
l.m. Pompllu
AuiCIIW, canmt, pnilua'â.
c- ce� ... ftlllt"'
l&l cei C118:&1
nud
LortrlbUad la�mP.!I �U c:IIMn·ICU'npolltl
ti (Atc:llm lega'.dnCcl.qla