GHEORGHI GUREVICI

"COASA LUI CRONOS"

*

Traducere de STEFAH IURE$

ti DAH LĂZĂRESCU

Coperta-de1en: DUMITRU IONESCU

.Colectia .Povestiri tflinflfico-fant.sffce·

Anul VII - Nr. 156 - Mai 1961
Prietenii colecţiei ne sprijină muncă
Am 14 ani. Sim in cl asa a VIII-a. lnuăţ bine. Cel mai mult
imi pl a ce algebra. Ai/ept cu nerăbdare să citesc ultima lucrare
ce urm ează să apara in Colecţie.

V a promit să vă ajut in lltUncă, popularizind Colecţia in

rindurile colegilor ti /ăcindu-i să se abo neze la ea.
Am avut primul succes, pe care vreau să ui-l î m părtăjesc
li du.
lmr-o zi, unul dintre colegii mei mi-a cerut o carte s-o ci­
t easca L-,llm in vi tat la mi ne acasă 1i i-am arătat Colecţia. Şi-a
.

ales o povestire, iar după citeva zile a venit ti m-a intrebat cum
am reu,ţit să-mi formez toată Colecţia.
l-am arătat anticariatul de la care mi-am cumpărat numerele
pe care nu le aveam.
In altă zi, m-a invitat la el acasă li mi-a arăta t intreaga
Colecţie. Nu mă gîndisem sti-i spun să se aboneze fi el, dar
am făcut-o zilele astea.
Era insa prea tirziu. Se abonase înainte de a-i spun e eu.
In continuare, a1 dori ca fasciculele Colecţiei să apară re­
gulat in zilele fixate de dv. fi, de asemenea, să fie trecute da­
tele apariţiei.
DURU NICOLAE
Bucureşti
Tntr. Cadranului nr. 4

Mulţumim cititorului nostru atit pentru strădaniile lui

de a populariza Colectia, cit şi pentru sugestiile date.
Dupi cum a putut vedea, din aprilie a.c. am inceput să
publlclm luna de aparitie a fasciculelor.
 GHEORGHI IOSIFOVICI GUREVIO

Gheorghi losifovici Gurevici s-a născut la Moscova

in 1917. După ce a făcut războiul, ca sanitar, cavalerif>t, ge­
nist, a studiat, devenind inginer constructor.
Din 1946, cînd a publicat in revi s t a ,.Znanie sila" prima
sa nuvelă ştiinţifico-fantastică ,.Omul-rachetă" (care a apămt

şi în romineşte), Gh. Gurevici se dedică scri&ului. A publicat

cîteva cărţi, printre care ,.BrumA pe palmieri" (tradusă şi
in romîneşte), despre folosirea multilaterală a frigului, "ln­
temperii subterane" (1956), despre supunerea de ciitre om a
fortei vulcanilor, "Naşterea celui de-al şaselea ocean" (1960),
despre transmiterea fără cab l u a energiei la orice distanţă.
lmpreună cu un geolog a publicat in 1959 nuvela "Bolta
de peste .Kelme", inspirată de intimolărH� rf'ale a� unei
,
expeditii geologice.
 In ultimul timp. Gh. Gurevioi e preocupat de un gen
nou. care s-ar putea numi .. filozofia ştiinţei". Printre altele
a publicat articol ul ..Cit vom trlli ?" ( ..Znanie sila"
nr. 9/1959). in care autorul dă o nouă explicaţie bătrîneţii
şi morţii şi dezvăluie perspectivele p rel ungirii vieţii. Anul
trecut a mai publicat articolul ,.Parola vieţii "' ("Nauka i
jizni" nr. 11/1960). in care descrie o serie de cercetări in
medicină. in special in privinţa descoperirii leacului impo­
triva cancerului.
Acum are sub tipar o culegere de n u vel e ştiintifico-fan­
tastice intitulată .,Străbaterea Nemezid.ei".

-<>•<>-
 .COASA LUI CRONOS·
1

Nu ti«. o lMtl. P.,. .",.,, "",_ .. .".,. oii

s..... ,.",. __. -· ",...,_, prirt ,.,..,fllc.l.
Ş, .. fucoa """*"' dtHJ o-cJfl tJICUM, oob,
'" furul moho.tfulue cob.
S-a trezit clil-do-dimiaaţi - la ora . ..pte.
,.Dimineaţă.. 1 Fae.te ... • •punea din abifmlinţl. De fapt. pe
ltaţiaoea Ariel dimioeaţa nu exista. Ziua • preluopa MlOJo timp de
patruzeci ti doi de ani. V1adimil' (Mir, cum se preseurta In secolul a1
KXIII·lea) nici nu venise incă pe lume ctnd, deasupra muntelui de fier
aflat la ri.slrit de statiune, soarele s-a Ivit pentru prima dati., uemeoea
unul briliant strilucitor pe cerul negru.
Se implinise un an de cind Mir locuia pe Ariel, dar Wci IICUIJl nu
putea privi t:erul de aici flirl si se entuziaameze. Uite, acuJD, pe bolta
instelatli, strliluceau patru luni - toate patru lo a� vreme : Ml­
randa, ca e v�inA de aur ; Umbriel. cel colţuros. luminat din urml,
aduaiod cu o literă caligrafiatA ; Tltania, de culoare verde-aurie, ceva
mal miel ·dectt Luna noastri tereltri, fi tn depirtare portocaliu] Obe­
ron, care părea tntr-adevit- � pertocalil pe cerul de catifea neam.
Mir e5te acela care a gllsit pentru fiecare ctte o comparaţie. Ctnd
contempla ceva frumos, cAuta Intotdeauna o metaforA. SI versurile d�
spre celu patru luni tot el le-a compus :
Şi lf1 fucdu twparru de-a V-<�ti ��&cum, voio.Y...
Lunile se m�cau cu repeziciune. lochipuind cu fiecare ceas o alti
figurii. La tnawut a fost un triunghi, apoi aa format un pitrat, pe
urmA o aurbil. şi dupli aceea o scară. Dar, lat!, MirWlda cea miel ti
ager4 a ieşit din joc : ş.a rOitogolit dUre o sferi de un verde Intunecat
şi s-a asotal'llll dupA ea.
Uramas era numele acestei sfere; el era stApln peste hora lunilor.
Attma pe boltA nu prea sus de:uopra orizontuluf, uriaş oa o 5ttn�
plttnd o clAdire cu nenumArate etaje. JumAtate din chipul sAu e ra In­
tunecat şi parci\ absorbea s telel e ; cealaltă, luminati, de o culoa r!."
varde, lugubră, proiecta dupA douA ore l(.'ei&fi aştri. Nori de amonia(•
desenau pe el dun21 oblice, tridenţi, hucle şi spirale. Citeodată cetu·
riie erau sfişiate... parci o gură neagrA s-ar fi deschis Intr-un zimiJt>t
riutăcios ...

II

Planet6 are-o potimiJ sec•etiJ

Ce tur4 hhno oamenilor. Ffe 1
Sint, ,.ular, nelinişti pe planeta
Ce se inorcdnîcesc de poezie 1

Mir nu putea ti n�t poet, cu toate ci scria versuri. Aproape toti

cei de virsta lui - tinerii secolului al XXIII-lea - scriau versuri. Se
ICI'iau versuri despre prima iubire, mai rar despre cea de-a doua, şi
Inci şi mai rar despre a treia. Dar Mir continua si aşteami totul pe
hirtie, poate pentru ci era nen oroc os In dragoste. Scria mereu, d�;
versurile lui erau respinse de reviste.
Un redactor bitrln şi cu multă experientA i-a spus :
- Blieţaş, scrii el eşti indrAgostit de Marusla şi de Viol a. Dar
asta este o chestiune personali a Marusiei şi a Violei, le interesează
numai pe ele. Nu vorbi despre Viola, vorbeşte despre dragos te astfel
lndt si captivezi pe fiecare. Iar daci despre sentimente nu ai nimic
nou de spus, atunci pleacă tn cAutarea noului, undeva ,.la capătul
lumii", pe unde arareori trece vreo vietate, mi rog, acolo unde s-au
mai păstrat acele noutlţi ce n-au inspirat Inel pe poeti.
Tinărul se simţi jignit. In veacul al XXIII-lea poeţii mai erau Inci
plini de amor propriu. Totuşi avea să-şi amintească mereu de cuvin­
tele bAtrinului redactor.
Nu, el n-a plecat In coBmos ca să caute teme poetice. Şi pe vremea
aceea tineretul ardea de dorinta de a fi pre7.ent acolo unde era greu
şi periculos, visa pămlnturi virgine pe care omul Inel nu ollsise. Pe
Pămint, Insi, rlmlseserl puţine terenuri virgine. Tinerii plecau In An­
tarctica. unde clima Inel nu era supusă, pe fundul oceanelor, sub pă·
mint şi... In cer. Mir lu cra ca radiotelegrafist - era nevoie de el In
cosmos.
La Inceput a nimerit pe Lună, In apropierea Plmiotu lui nostru,
adică In vestibulul cosmic, In principala gari interplanetară.
Pe Lunii n-a incetat si scrie versuri. A reuşit chiar să publice un
ast{el de catren tn .,Vf'.stitorul LuniiM (nr. 24 din anul 222Jl:

De depam Luna �tie raze dl1 argint 8d poarte.

De aproape-l neap.ril. a.•prd, nurnol ripe, numol 8Cinci.
Pcuul Ulu e-atît de lfJ)rinten, ochii 11-1 atit de-adinci ..•

Dor _mă tern : e,ti, ca fi Luna, rclipUocue de departe.

 Fireşte, ln secolul al XXlll-lea Luna nu mai era socotiti "capl\tu1
lumii•. Acolo se aflau rachetodromurl, exploatlri miniere, oraşe. .. ,.Luna
nu e teren virgin" - natii Mir In jurnalul slu.
A locuit acolo doar o jumătate de an. apoi a fost trimis pe Ceres -
tn briul de asteroizi. Da, se poate spune cii acolo era In linia totii. In
timpul acela rachetele ocoleau şiragul a.•teroizilor ; aveau loc tnsl fi
unele accidente. De pe Ceres, Mir, care se număra printre rndiotele­
grafi.ştii cu experienţA, fu transferat pe Ariel, unde se pregătea o a<.'­
ţiune neobişnuită, poate cel mai grandios fapt Intreprins In acel veac.
Mir înţelese el 1 se tndeplineşte visul. Nu fiecăruia fi este dat si
creeze istoria, DU oricine are norocul să vadă cum ea se fămeşte. Lui
Mir i-au revenit cinstea şi fericirea sl participe la un eveninwnt epocal.
care va pasiona omenirea din toate timpurile. An de an se vor rt>pcta
cuvintele celui ce a fost martor ocular. Iar Mir va vedea cu ochii lui
tot ce se va Intimpla şi va zugrAvi totul tn versuri inaripate, măreţe,
ce vor zgudui conştiinţele. Va fi un adevArat poem. S-a şi �indit la
titlul acestuia : ,.Prima :zi a creatiei".

lll

Sd Olld, 1-oscult, lliJ descifrez,

Sd ,tiu al lucrurilor mie%.
U rma,Uor de peate vreme
Le-ol da raportul in poe?M.

Mir a ţinut mmte şi a Insemnat toate amănuntele acelei zile de po­

mină . Şi-a notat el s-a sculat la şapte dimineaţa, el la micul dejun
a mincat caise, carne sintetică de vacii şi comPot de vitamine. A luat
masa impreunA cu alţi doi radiotelegrafi.şti al comandamentului : arabul
Kerim şi tini!.ra lui soţie, suedeza Herta. luna - a patra radiotelegra­
fistă - n Intirziat : li pllcea si doatml dimineaţa mai tirziu.
Hcrta făcea ��;ospodilria. Nu pentm el aşa era obiceiul, ci doar pen­
tru că ei ti plăcea si ocupe cu treburile casnice. Miinile ei mari tre­
se

hăluiau veşnic aşezau,

flceau ordine, transmiteau ; iar ochii ei' lu­
:

minoşi priveau cu nelinişte spre soţ : mintncl suficient, nu mal do­

reşte ceva?
In ceea ce-l privea, Kerim nu prezenta nici un mo!liv de nelinişte.
Mtnca şi muncea cit patru. Corpul lui puternic nu
activ. Alti radiotelegrafişti stiteau la casei, dar Kerim
lr tea rămfne in­
refera să aler��;e
de la un obiectiv la· altul, si verifice şi si repare. u paşii lui mari,
el măsura Intinderile lui Ariel străbăttnd uneori c e o suti cincizeci
de kilometri pe :zi.
- A1 fi trebuit să ml nasc cu trei veacuri i Inainte, ln eroicul
secol al do�lzecilea, spunea Kerim oftind. Eh, s goneşti pe cal, flu-

7
butDd aabla. Il defrlfezi taigaua, Il daWmi stlncile 1 Trlim Umpurl cu­
prinse de moloteall. Doar lD COIDIOI a mal rimu cite o treabă după
putt'rile noastre. Aici spargem lemne. nu-l aşa. Herta P Noi le Spargem,
iar Mir cinti faptele noulre. Ai al le cinti, Mir P
Şt, lmbrătişlDdu-şi uşor soţia alipită de el, ICerlm 1e indrepti rpre
prdcrobl să-şi Imbrace costumul de scafandru. Se gribea să dea o
fugă de vreo şaptesprezece ldlometri pînă in defileul Strălucirii de
plumb, ca să controleze un punct care amuţise.
Herta !şi lipi fruntea de geam, conduclndu-1 cu privirile. Vedea
cum Kerim se depărtează in salturi lungi şi Une ; parcA ar fi alunecat
pe schiuri nevAzute. Intinde uD picior şi aşteaptă, aşteaptă, aşteaptă,
piuă cind vtrful lui atinge iar solul. De altfel, toţl mergeau aşa pe
corpurile cereşti cu greutate micA *.

lV

Ce Q8Prime 1iJ trimlll

:
Gla.wl celei mult iubite
1 n prăpăstii oer;:i, cumplile
Suh torenli de foc. cumpli(i ...

Fiecare dintre cei patru rad!utdegrafişli a"·ea obligaţiile sale. Kcrim

le ocupa de reparaţii, Iar Herta ţinea le��:lUura cu Pămlntul şi cu ra­
ohetele interplanetare. A patra rudlotelegrafistll, luna - cea căreia ii
plăcea si doannll. tirziu -, discuta cu oamenii care l ucrau pe Ariel şi
pe al ţi sateliţi al lui Uranus. Mir conduct'a ciburile - adiel maşinile
cibernetice.
Pe Ariel erau destul de multe cibwi. Unele construiau rachetodro­
muri, şosete. fÎ cue s.Wtcane ; altele extrligeau minereu, topeau metal,
reparau rachete ; şi toate - la ora diaainte stahilită - ii raPOrtau lui
Mir despre munca efcctuatlL Dar cele. mai importante automa ţe se �i­
seau pe Uranus. Ele trebuiau Il fnceapii grandio011a f�tă, pe care Mir

se pregitea s-o &Jorifioe In poemul si�,A.

Pntiectul ,.Coua lui Cronosu - acest4 era numele actiunii.

Pe Ariel lucrau aparate obifJluite - oarecum simple, cu program
limitat care oomunicau priD semnale radiofonice. Pe Uranus Insi fuse­
aer:\ trimise maşini deosebite, capabile sl-şl modifice singure prggtawul,
lă-şi restNc:tweze şi· IA-11 mpaizae a.odul de conducere. Oamenii DU
cobodsed· tael niciodatA pe UraD� nimeni uu pilrunleSe in adincu­
rile lui, oa se ttia precil ce aoadi� uiltl· ROOio fl de aoeea automa­
ttole trimi• pe aceastA plaoetl trebuiau să aibă o oart'CIU'e lihertn!e
de acţ:iuoe. Jotr-adevk, maşiaile cibemet.ice de pe Uranus puteau
chiar si descrie o situaţie cu glas omenesc, s-o vadă cu ocllii lor arti-

••Dupa �um se JUe, pe �-otpiUIIe cereftl cu u•v�t•te .auca lor\e ytavit•liel

este IK!In•.,•natl (a. rrvd.J.
 ficiali. Pentru aceasta fusese necesarA o schemil foarte complexă, creatii
de numeroşi specialişti. Mir a realizat doar vocile - astfel de lucruri
se puteau face in se<.'Oiul al XXIII-lea. Şi pe unul dintre ciburi el )-a

inzestrat cu vocea unei fete... a unei fete cunoscute... de fapt. a acelei

fete căreia f-a dedicat versurile scrise pe Ariel :

Am trimu gla8Ul iubitei

In 1HăpăstlU. venL.

Jn aparenţi! era o maşini ca oricare alta o

gbiulca alungită cu
-
inveliş din wolfram şi ceramică refractară, fixată pe o r
ache ri atomică
standard. Oamenii au apilsat pe un buton. Scotind limbi de flliclri, in
virtejul unei explozii nectuzite, racheta fi-a luat zborul spre cerul ne­
gru... Iar dupl citeva minute, de acolo s-a auzit glasul adtnc şi catife­
lat al unei fete : "0 liluet4 colţuroucl pe cerul .puz�t de stele. Este
Ariel. Nu oăd rtJClurtodromul ; acuta H 11/UI pe f)Qrtea luminafd, Ulr 1n
faţa meo este latura intunBcotll. Pe fomWl std.lor J'ONI un sac el. ciJr­
buni Inform. Se comprlm(J vl%ibll.. VUaa mea el. #rfnare - potrv iilo­
metri pe secundJf. DecuJ'lez motorul, incep sil a�d liber pe Uronw".
Cibul a planat pe Uranus dup-;i 24 de me. Prin telescoapele de pe
Ari el se observi o sdnteie In clipa cind racheta pitrundea In ceaţA.
Automatul te cufundă In atmOifera densl a planetei. ,.0 ceoliJ vercle.
o caţă oert.k-cen�. o ceaţă uleiollsd __:. comunică eL CeallJ formată

elin gheaţă de amontac pulverlutd. Vill'-'rilB de gtu. metan. Tempera­

tura - miRul doad sute; prulunu - uce atrno#ne... � de
otrrw.ft!'e. .. trflizecl tk lltmO:r/ere... Jo. e un abl.l n�ru. Parctl e o mare
in tapul nopţii".
Otrăvit rneleag.
Neguri ameninţă.
Vocea dă-n vilea�
Lacrimi, suferirtldţ

De fapt, Mir cam t:xag�ra in ceea ce ptiveşte lacrimile. Nu erau şi

nu puteau fi nici un fel de lacrimi. Mont�d vocea maşinii cibemeticr.,
tiDirul a folosit benzile de magnetofon jl e convorbirilor radiofonice n
cele pe care erau imprimate ctntecele ' la serata artiştilor amatori. De

aceea. glasul DU era pllDglret. ci mu cal uneori, alteori concis. Adesea

inblueţiile nu era• potrivite. Autom tuJ transmitea datele despre tem­
peratura lui Urnuus parcă ar fi dut t. Dar cel mai des vorbea cu tonul
unei secretare foarte ocupate, care -are timp să asculte amabilităti tn
timpul ser\'iciulua,
Şi clnd te glnde�ti ci toate aces wnt'�U din blooorHe de impri-

mare, care tnotau ID petroll Petrolul ,era indieat aici din trei moti\'e t
!<f'I'Vea drept rezervl de combustibil �ru motorul atomic ; la acest
lichid se mişcau uşor mlnusculi "piianjelif'-marripulatori oare repuau
şi conectdU cabfuriJe; rlar ce) mai' ilnflottant era că putea fi comprim1t
ca sl egaleze astfel mare a presiune din mediul exterior. CAci apisarea
cr�tea din ori In ori.
Timp de 16 ziJe, aparatul se cufa ndă, intrind tot mai mult tn abisul
Intunecat. Atmosfera lui Uranus era gro za v de adîncă şi de densă. Tn
ziua a 16-a sosi o comunicare : "In rfîrfit, am inceput sd vifd 1 Zăresc
fn ta. o lumind flearsil, ringerle. E o culoare pldcutlJ, cu nuanje vi­
şinli, aatifelate. Pe Ariel am v.d.zut-o la rochia unei fete«,
- Femeia to t femeie rimlne, chiar dacă e vorba de o maşiuă, pro­
feri Kerim cu asp rim e.. Şi In fundul plane t ei Uranus i-a rAmas �tindul
la rochie 1
Din pil.cate !nsll., suprafaţa planetei nu se ivea. Gazele iluminau elec­
trizate din pricina presiunii inalte. lonosfera de pe Uran us, dovedin­
du-ae a fi foarte adîncă, �pecialiştii lncepură sil. aibă temeri. S-a. re­
amintit vechea teorie conform cil.reia aceastil. planetă n-ar avea de loc
un stmbure solid, ci ar fi In Intregime alcituită din gaz ionizat. Dacă
i po teza ae adeverea, cădea Intregul proiect "Coasa lui Cronos".
Dar teama s-a dovedit neintemeiatA. In a 18-a zi, maşina acostă pe
un teren solid, Incepind sli sape in el. Şi iatil. astăzi automatul i-a
transmis lui Mir: "Vorbelfe cibul «4-A•. Sint la fund şi md aflu în po­
zi#ie verticaliJ. ln fur e o strillucire intensd : ,uvoaie albe, ,uvoale in
toote culorile curcubeului, fascicule de 1cintei. Pru·i1mea a alum lo
limltll, materialul 1e di1truge bucotiJ cu bucattl, J'l!l alocuri curge. Ce
1lJ fac mai departe P Pentru Cl!l m-au trimil aici r
Maşina cibemetică nu ştia că I-au mal ril.mu doar patru ore de
"viaţi•. Numai omul poate si priveascA In viitor, sil. spere şi si se ln­
fricoşeze. Cibul tnsă amintea doar ci programul său a fost epuizat, ci
trebuie si i se tr i mită un nou ordin. Şi repeta cu glasul sil.u concis şi

totllficochet : .,CI!I 1iJ fac mai departe P Pentru ce m-au trimil aici p�
Deodat!, aceeaşi voce, venind insi din i m edi a ta apropiere, continuă :
- Mir, n-o sA-ti iert niciodată această glumA proa.ctll 1

E1t1 fir de ia1 bă. Eşti sltlt;itul Soare.

Luceafdrul. Eşti viaţa-11 ochii mf'i 1
Te-au tors lumini şi umbre din fuloare
Vii, din mihniri, din ri1 de wbdware.
ln tine-11 nUliarde de femei.

....... N-o si-ţi iert niciodată această glumi proastA, spuse fata cea
adevlrati. Te-ai gindit mult pinii. sil. dai vocea mea acestei maşini stu­
pide P 1 O d mii. n\zbun groazni c, groaznic 1 O sll. ataşez glasul tău
la automatul-memorator din baie şi vei atirna toatl ziua acolo, spu­
nind: ,.Spălaţi baia, bu-bu-bu, efod plecati stingeti lumina, bu-bu-bu.
Si ou uitati ·sl dati drumul la apA 1". O 11-tl placă o asemenea functie ?
 Kerim era arab de origine, Herta - suedeză, iar Mir, după cum ati
dedus din versurile lui, era rus. Nimeni Inel!: n-ar fi putut să preci7.eze
ce naţionalitate avea luna. In singele e• s-au amestecat toate raselc,
lăstndu-şi fiecare amprenta : pielea era de culoare Inchisa\, aproape ca
la negrese, nasul persan era subtire şi putin incovoiat. ochii mongo­
loizi, un pic alnngiti, iar părul bllai cădea greu şi pufus. O combina­
tie de trlsituri stranii, pline de contraste. Pe stradă, oamenii se uitau
dupi ea cu uimire şi nu-şi puteau desprinde privirii!!.

In tine-s miliarde de femei ...

Tinărul tresiri. Inima i se opri, se lnăbuşea. O oarecare le�tături
exista totuşi Intre ei. Prezenta lunei acţiona asupra lui ca un şoc
electric.
Cwind, dupi fată, tn camera radiotelegrafiştilor Intră plantnd un
blrbat greoi, de statură mijlocie, cu o frunte tnaltă, cu piept larg şi
bicePfi de atlet. Era şeful statiuni! Ariel - May Dalin.
- Cum vă simţiţi, tinereilor ? strigi el. Aţi fost nerăbdători si apu­
caţi ziua hotăritoare ?
Apoi, sprijinindu-se de fereastrl, vorbi adrestndu-se uriasei sfere
verzi:
- Ţi-a sosit s�ltul, bi.trlne. lţi aminteşti de mitul grec ? Tu erai
stiplnul cerului, dar nici măcar copiilor tii nu le dildeai lumini. l-ai
cufundat tn bezna Tartarului. Şi Ceea - glia·mumă, zeiţa Pilmtntului -
s-a răsculat impotriva ta, 1-a dat o coasă ,scutiti lui Cronos, cel mai

ţ
mic dintre copiii ei şi ai tlll ... El te-a rilnit/şi te-a rAsturnat. Este ? Mi·
turile grecilor se referi de fapt la naturi�/ continuă Dalin, adresindu-se
acum transmisioniştilor. Uranus este �1. Cronos - timpul. Timpul
este In stare sl secătuiască şi cerul, tir;ripul distruge tot, chiar şi propria
sa operl. Cronos, dupil cum se şti i minca fiii ... plnl nu l-a Inlocuit
Zeus - nepotul cel mindru, gelos, desfrloat şi arţlgos al Plmtotului,
Zeul cu faţă de om. Iar cel ce av chipul omului a Invins şi Timpul,
şi Cerul. - .
- lati, utlzi se va InfAptui t mai acest lucru, Incheie Dalin
zimbind.
Era putin eam vorbireţ, ca toti �\Jit-vieţuitorii. Cuvintul acesta, In
secolul al XXIII-lea, avea un nou Intetea._ cu totul altul decit inainte.
In veacul acela, mult-vieţuitori erau numiţi oamenii cărora medicii le-au
prelungit viata şi tinereţea peste cei 60-70 de ani fireşti.
Dalin se număra printre v('chii mult-vietuitori. lşi amintea de pri­
mele experiente pentru prelungirea vietii, pe cind longevitatea nu 1e
acorda loci\ tuturora, ci numai oamenilor care o meritau in mod deotf'·
bit şi care - obligatoriu - aveau o siiniitate de fier. Actualul şef al
statiunii Indeplinea conditiile : robust, era o personalitate cunoscuti,
fiind căpitan_ cosmic şi participant la prima expediţie pe Saturn.

li
 Longevitatea pulea fi socotită un fel de răsplată pentru activitatea
depusi in spaţiile interplanetare; iar el a dărui t cosmosului toti anii
suplimentari. Cei de o virstA cu el de mult se odihneau (.,unii tn vilele
de pe Pămînt, alţii - sub pietrele de mormint" - dupi cum spUDell
el zimbind amar), iar Dalin continua si zboare - ln sistemul solar 'i
iD afara limitelor acestuia- spre stelele pitice, negre ti purpurii.
Dalin pitrunsese in cosmos pe cind evul cuceritorilor apusese, iar
in lumea interpla�tetari incepuse era constructorilor. El se ocupa ma1
mult cu construcţiile decit cu descoperirile ; construia pe toridul
Mercur şi pe ingheţatul Canimede, pe clocotitoarea Venus şi pe impoo­
derabilul Icar.
- Fie, dar pentru ultima oarl. a spus el, acceptiud numir• pe
Ariel. Vreau si!. trliesc pe bunul nostru Pămtnt, unde omul, atunci ctnd
bea un pahar cu api devine cu doul sute de grame mai greu. Pentru
ultima dată 1 Acum silat obligat. din punct de vedere moral. Ca mult­
vit!ţuitor...

Vl

Bătrîn de eşti, ţi-e dat să stai JH'-Geaă.

Flori neştiuC. ld culUoi HAin.
1!4« tindr P Spr• necrmoaoat cuteGzc1.
Ptt-al o18uNlor tale drum alpin.

- Acum sint obligat din punct de vedere moral, spusese 'DaUn.

acceptind numirea lui Ariel.
Aceasta pentru el actiVitatea statiuni! de aici şi Intregul proiect
"Coasa lui Cronos" erau indirect legate de problema longevitlţii.
Toti oamenii trlia-. cite doul sute de ani şi chiar mai mult. Mor­
talitatea scădea rapid. Populaţia globului terestru creştea din ce In ce
mai repede, ajungtod de pe acum la 86 miliarde de oameni.
In secolul al xxm-lea. oamenii reuşiseril. să transforme deşerturile
In grădini. pidurile tropicale - in plantaţii, făceau agriculturi sub­
acvaticA In apele mici, construiau din pontoane insule plutitoare dea·
supra oceanelor.
Deveniră actuale cuvintele lui Ţiolkovski : ,.Pămîntul este leadnul
omenirii, dar omul nu poate tril v�c in leagitn"'.
In sistemul solar InsA nu mal existau alte planete pe care puteau
trăi oamenii - unele erau prea fierbinţi, altele prea reci.
E adevărat, s-ar fi putut (tehnica de atunci o permitea) ca o pla­
netă sA fie mutată pe altă orbitli, mal prielnică vietii omului.
Care anume planetl ?
Academia mondiall de ştiinţe a stabilit ca Marte ti Venus, cu as­
pectul lor attt de deosebit, să rlmtni, aşa cum sint, ca �nate de
muzeu.
 Şi atuDci se lYl un proiect foarte curajos : una dintre planetcle gl­
gante Il fie tiiată In bucăţi, oa o pline din a<'.elea rotunde, ca un
pepene ....
Se hotiri Il fie jertfit Uraous.
Cum Il despici O· planetA ? Piooica 1nincipali o constituia �avitatia.
Chiar daci un corp ceresc ar fi imbudi.tăţit, forta de atractie ar aduna,
ar ulii, ar lipi din noa toate fragmentele el.
Dar la lnceputal secolului al XXIU-lea s-a constatat el cxistll posi­
bilitatea de a spinteca no numai o planetă, cf şi ctmpu l ei de atractie.
Atunci lucrurile luari o altă lotorsiturl. Arunctndu-se In aer un munte,
rimişiţde lui rimln pe Pimfut ; dacl Insi sub acest munte ��:ravitatia
ar fi neutralizati, el s-ar rostogoli, Jutndu-ti zborul spre lnăltimi. Tnchi­
puiţi-vl o plnzl Intind la maximum, care este tiiatA cu foarfeca. De
cum se p ro duce tă1etura, cde două jumlltăţi se tndepărtează una de
alta. Ata s-ar tmtmpla şi cu respectivul munte. Ar fi despărtit de baza
·
sa prin despicare. L-ar atrage corpurile cereşti. cu exceptia Pămlntului,
iar colosul de piatră şi-ar lua zborul spre Jnilltimi, cu viteza unei ra­
chete.
Maşinile cibernetice trimise pe Uranos, inclusiv cea cu vocea de
fată, purtau generatoa de raze ciue urmau să taie planeta. Iar Dalin
trebuia Il le punl in acţiune astizl, la 12 şi 22 de minute ora Moscovei.

VII

Doarme-n leugt'In omul, pul,

Cum ail-1 8J1Ui, ce num4-l piri ?
Hercule Bă-i zit.:i., aoc:oţj
Ca ad-i aeamd 'Oii boltogu,
Ori sJS-l cheme poate Dragu,
Co BtJ-l indr6t:eaacd tot' i'

- luna, cite canale are seloctorul P intrebi Dalin, tntorctndu-se cu

spatele la Uranns. Sint doullpre2l8Ce i' Convoacă adunarea o�:enerrJă a
responsabililor.
'nnllra apilft cu vioiciune pe diferitele butoane ale claviaturi!. Unul
dupi altul se lumio•ul dreptunghiuriJe albe cu nuante albăstrui ale_
selectorului. Apirorii figurile şefilor de grupA ; ai fi zis ci e o expo-:
zitie dintr-un muzeu etnografic : un chinez, un american, un negru, un
argentinian, Ull indian, un olandez, un ceh, un iranian, un ��:ruzin etc.
- Atcnţiune. tovariiş1 1 spUStt Doliu. Discutim pentru ultima oarl;
si elucidlm deci chestiunile neclarificate.
Ci!ivo dintre participanţii la şedinţA duaerl la urt"Che mlcrotransla­
torii de buzunar. Majoritatea lor Insi fliau ruseşte - limba eHiritei tn
secolul al XXIII-lea.

13
 - Aşa cum s-a ştabilit, vom lnct-pe secţionarea lui Uranus la 12,22.
continui Dalin. La ora douAsprezece, toatl lumea trebuie sl fie pe ra­

c hetodrom - fiecare grupl lingi racheta respectivi. De IndatA ce pla­

neta va fi despicată, fiecare rachetA se indreaptl şpre fragmentul alu.
- Fragmentele trebuie reparti zate din timp, apuse chinezul Liu, un
om zbtrcit şi clrunt.
- SA le repartizărn, fu de acord şeful staţiUDii. Ordinea va fi ur­
mătoarea : fragmentul num ăruJ unu va fi acela aflat mai aproape de
Soare şi care va zbura tn direcţia luL Este al dumitale, Liu. S-o luAm
in sens contrar acelor ceasoroiculuf, 8f8 cum se rotfiiC ti plaoetele. Frag­
mentul numArul doi, care se afli mal la sduga. aproape de constelaţia
Fecioarei, este al dumitale Jankinson."
Dalin schiţA o schemA şi tntoane notesul spre 8CI'8IIe. Douăsprezeop
chipuri se aplecarl şi o copiarl.
- Trebuie sl ne tnţelegem cum le vom numi, oootinul metodicul
Liu. Cu cifre nu e comod. Se vor ivi tocurcAturL
- Bine, al le dlm nume convenţionale.
Dalin privi In jur.
- luna, dumneata Intelegi frumosul. Repede nboooette doubpre­
zece nume sonore pentru viitoarele planete .

- Putem sl le dlm numele grupelor, prop111e. luna. Planeta Liu,

planeta Jankimon . . Şi, neaplrat. trebuie sl fie ti o planetA Dalin.
.

adăugă ca ro��ind.
Acesta Insi dădu cu energie din miini :
- E o prostie, fetiţo. N-am sl permit o uemeoea lludărotenie. Mii
şi mii de oameni au pregltit secţionarea, milioane vor amenaJa noile
planete. Miliarde le vor popula, iar noi - poftim 1 - al le atimlm
numele cite uoui om - al respomabiJului grupei de ohlervatori... Ei,
Mir, tu eşti poet, SCOJDefte de urgentl douAsprezece nume poetice.
- Poezia, rosti Mir al doilea lucru ce-l veni In minte. Clei primul
fu.,cse numele unei femei - luna.
Dali n se bucuri.
- Foarte bine. Se menţine astfel şi tradiţia. Soarele este Apoloo,
iar tn jurul slu muzele : Poezia, Proza, Opera, Baletul, Drama... Apoi,
cindva, pe fiecare dintre planete vor aplrea academii de art1, şcoli ar­
tistice, stiluri, sl rbiitori ale intregului sistem solar. Oamenii se vor aduna
si danseze pe planeta Balet, sl im provizeze venuri tn Poezia. sl uculte
sim fonii In Muzica. Bravo, Mir, ai fantezie.
Dar Mir nici nu se glndea la aşa ceva. El iubea pur şi simplu
poezia.
- Poezia este a lui Ltu, dictl Dalin. J ank in son ia Proza. Drama -
.'\nandaşvili. Castronomia este p:: gustul dumitnle, Cazlevi ?
- Mi rog, gas tronomia este o artl delicată, rlspunse iranianul cel
gras, -cunosC1Jt ca un mare gurmand.
" ..,
 - Să nu-i indemnăm la supraalimentare pe v iitorii locuitori. Ici
patronajul Baletului, Cazlevi.
Pe buze le tuturor flutură un zîm bet, inchipuindu-şi-1 pe grăsun tn
rolul unui maestru de balet.
- Acum o li repet indicatiile generale. continuă conducătorul es­
peditiei de pe Ariel. In a i nt e de a lua startul, fiecare trebuie sil-şi
fixeze tra seul. Cind atinge obiectivul frlnează , işi ocupă locul pe orbita
eir.:.'Uiari. Trebu1e si vă t in eti la o distanţă de unde să fiti In afara ori­
cărei prime jd ii - la o sutl sau chiar la doui sute de mii de kilometri .
Pentru inceput, ni c i nu trebuie mai aproape.
- Si cind are loc debarcarea ? intrebi nerăbditor mustăciosul
Anandaşvili, a taş at pe lingi Drami.
Instructajul continui m ultă vreme. Inel nu se terminase, cind Herta
lşi scoase cipşorul bălai din cabina radiofonici, anuntind•:
- Vo rbeş te p ilm lntul , vreţi si ascultati ?

Era emisiunea o bişnu i tă cu ultimele ştiri pentru cosmos. Si ca tn

vremu ri le de demult, incepea cu vesel ul semnal al orologiului Krem­
linului.
Ascultind aceste sun ete c unoscute, chi puri le aspre de pe ecrane se
luminari de un suris timid şi cald. Fiecăruia li revenea tn memorie
casa lui - mestecenii pătaţi cu alb şi negru, bamb usul verde, lalelele
de pe l in gă canale. Locuinţa, grădina, mama, copiii, natal ul, duiosul
Pămfnt.
Pămîntul povestea despre realizările lui : s-a construit o nou ă insulă
pe pontoane la su d-est de Hawai. Acolo, in tara primăverii veşnice, se
vor muta zece mii de şco li . S-a i rigat un mare mas i v tn Sahara cu a ju­
torul apelor dulci din lacu l Ciad - Congo. Jn Harlem se desfăşoară
Intrecerea h o rt icul tor i lor. S-a crea t un trandafir minunat de culoare
violet-Inchis. Se fac cercetAri la hotarul nucleului interior al Pămln­
tului.
Şi deodatA ...
,. ... Deşi savantii au aplicat ul tim ele noutlti ale te hni c ii - razele
asemiinltoare celor din proiectul cCoasa lui Cronou -, incercările de
a secţiona cimpul de a tra c ti e au dat greş. Acad emicianu l Jean Brieaux
c onsi d eri că razele res pective nu acţionează atunci cind nucleul plane­
tar se afli in anumite condiţii".
Dalin se cutremură. Se intoarse bru sc spre selector. Douilsprezcce
perechi de ochi Il tinteau in aşteptare.
Ce semnificaţie pu t ea sl aibă această emisiune ? Era o informatie
sau un sfat ? PAmintu l anunta că razele care taie nu invin2 nucleul
planete i . InseamnA ci ele nu vor putea despica as tăzi nici nu cleu l lui
Uranus? Trebuie oare contramandat! actiunea preg ătită de atlta vreme,
li at te pte pinl cind pe PAm int �e vor verifica instalatiile ?

15
 - Tovlll'lfi, ce părere a veţi i' lDtrebi Dalin.
- Aşa nu se poate, strigă Anandaşvill. Ne leagă de miini.
Şue oameni se pronunţari pentru punerea lD acţiune a razelor, iar
şase - Impotrivi. Trebuia deci ca Dalin 11 decidll.
Cizu pc gindu ri, tncliatnd capul. Barha cirliontatA i se risfiri pc
piept.
Fetele albe, galbene fi negre de pe ecrane aşteptau ta ticere.
- Si intrebim Pămlntul, hotări Dalin. Să trimitem o radi�
Arndemic-i cosmict'l. Nu 'roate-ti inel oame-nii pe rachetodrom.

Ylll

CrH unS : ,.Un buion 1 Mă rog. ce-i grcw P

A".,C - 11 1UJ4 ră lei o gustiJricit".
Dor, po!Jfe, lea ocm buton fir®
De tnM tk mai olNm, cu dor, cu fricl...

Postul de radio em� o razi direcţionari. Herta acţiona maneta...

Şi unmesaj pomi spre Pimint, lnaiotf.ad cu viteza luminii : trei sute
mii de kilometri pe secundl. Trei sute de mii, şi inci trei sute de mii.
ti lael trei sute de mii... Mir nici nu avu vreme ai eUpeasci. ci m­
diograma străbătuse un milion de kilometri. Dar plDi la Academia
cosmi� ea trebuie si zboare 2 ore şi 32 de minute, şi tot atîta timp
la inapoiere.
Mesajul radiofonic ou pinl la orbita lui Saturn clDd
ajunsese aici
Kerim se intoarse, ceriDd insistenţă dejunul. Ce au S«Yit la aoest
ou

dejun radiotelegrafiştii nu se ştie. Mir o-a notat men iul. Nu mai avea con­
vingerea ci această zi va intra in istorie. Spre sfilli t. lD camera t:raDS­
misioniştilor intri Dalio. Se aşezi la masă, dar refuză rnincarea. Obiş­
nuia să vină destul de des la radiosecretariatul silu, unde să mai tntlrzie
un pic la o şuetă, să mai tmprumute ceva din entuziasmul tinerilor.
Tot aşa, un mare general ( M ir născocise o astfel de comparatie), in
ceuurile de odihni. se joacă de-a soldaţii cu nepuţelul.
Lui Dalin ii plăcea si povesteasci, iar telegrariştii li _ puneau cu
plbre tot felul d e tntre�i : Mir - despre ştiintă, iar Kerim - in
special despr� trecut, despre eroicul secol XX.
- Povestiţi-ne cum a inceput tutui i' Cum a fost cucerit Palatul de
iarnă i' Ce se vorbea pe străzi i' Dar po ţar l-aţi vlizut i' Unde era
_
tarul ?
Dalio răspundea sudzind :
- Scumpule, le-ai hlcurcat pe toate. Eu m-am născut mul t mai tir­
ziu. Ca ti tine, am vAzut �irea Palatului de iarnl doar la cinema.
7� Dar �pitaliştil i' Cum erau ? Colţurotl. graşi i'
 - Nioi capltalişti o-am văzut, Kerim. Rimişite ale capitallsmulut
� am mai BpUQd. Imi amintesc de beţivi. Exista o atare distractie :
oamenii di1uaa alcool etilic la apl şi-1 beau cu pahuele. Din c.e pri­
cini, In cap l i se suia o ceaţi,. iar In creier proeesul de i�e se
tulbura. Unii mai a.veau obiceiul si-şi piardă c11111pltul, si uite de mi­
suri ti de bm simţ, si nu ţini seamA de DimK: 111 afară de ceea ce le
pllcea lor. Şi de beni Imi aduc amiate. Erau nişte htrtiute, .... cu de­
sene ca broderiil e , care eNU repe.rtizate In IIDOd inegal : pentJu o muocă

si mpl ii. - mai putin ; pentru alta, complt>xă - moi FDOlt.

Pe Mir il interesa In special viitorul :
- Şi apoi ? Intreba el. \1 i� tl tiiem pe U raaus, iar dupi aceea ce
u rmea7..\?
- Dupii aceea, zarva cu noile planete ne va ajunge pentru vreo

două su te de ani. Vom aş tepta ca ele si se răceascl, le vom nivela,

le vom oriDdul pe locurile lor, le vom schimba atmosfera, transformind
metanul şi ainon.iacul In bioxid de carbon, azot şi apl. Apoi vom risldi
plante pentru a satura aerul cu oxigen. ..
- Ei, şi mai departe ? AmenajAm planetele, le populilm ...
- Il secţionim pe Neptun, rlspunse Dalln. n urmeazA Saturn fi
Jupiter. Cu conditia si albA nucleu solid. Acest lucru Ioel ma s-a
precizat
' ...... Şi apoi r
P >- Apoi, dupA cum a propus indl Ţiolkovski, vom construi sateliţi
artlficiali din sticlA fi aluminiu.
- Dar pe sateliţi existi imponderabilitate. Iar aceasta este vitlml­
toare copiilor, cel puţin aşa afinni profilacticieni i (astfel erau numit i
mooieii tn secolul al XXIII-lee. Lor l e revenea Indeosebi sarcma să
pretnUmpine bolile).
- Poate el vom aprmde lael un Soare : Aduaim comurile lntu­
necate din spaţiul iatersteJ., le ..p.aerim. Voi cunoaşle\i legea ma­
selor mari. E saficieat al ad.uai o . cantitate destul de mare de materie
şi Soo rele 10 aptiDde tn. moci oWigat:oria.
- Iar apoi P
... Dar astlzi Mir ou se putea hotirl si mai pual IDtroblri. N-avea
DM:i un rost sli lacelol si afli eeva deep���t 1-.M de miine cind o-a izbu­
tit cel de astlzf.
Dalin şedea la masi şi biitca toba cu degetele.
- Aţi prins vreodatd petto ? Intrebi el. Nu ou ajllCiolal eloctrici­
tlţii sau al ultruunet\i]ui . Cu o simpli andiţă, po viu, aţi �t P Ba
pe vremuri aa astfel de amuza.ment. Sta• pe mal, priv.... la mica
ptutl.. Apoi sclipefte oeva, pluta saltll In bitaia luminii. h rk ploee.c
reflexele norilor. E bine. Atentia ţi-e reţimatl Ji o-ai Dld aa fel de
grif�
 Kerim lmpinse cu zgomot farfuria.
- De ce pierdeti vremea i' O ri c u m Pămtntul va răspunde : .,Contra­
.

maDda\1 1'' I n totdeauna e mal liniştitor si amti. Eu q apăsa pe buton.

fi gata 1 Fie (."e-0 fi. As ta 1 pArerea mea.
-

- Fit- ce·o fi, rbe amar Dalin. Şi daci nu va fi nim ic ? Trebuie

Il le gindesti •nni m u l t, Kerim. Oricine poate al apese pe buton.
Ofensa t. Ken m părăsi IncAperea. lşi afli o treabA : se apuci ali
verifice semnalizarea au toma ti a depozitelor de combustibil. DupA el,
o pomi şi Dalin .

- MI d u c s ă mă plimb. M i r condu-ml.
,

In ecluzl, unde lşi î mbrăcau costumele de scafandru, ii spuse Insi

liolrului telegrnfist :
- Scuzi-mi, Mir, aş vrea al fiu singur şi si mă gindesc. Ne vom
plimba altii dati.
Mir işi scoase costumul cosmic şi pri n uşa deschisă al unecA direct
In cabina radiofonicA. Fetele nici nu-l obscrvari. Ele şed eau aici, cu
spatele spre intrare. vorbind de-ale l or .
Trecurl secunde şi minute. Aparatele zumzăiau monoton.
Undeva, pe PAmint, la o dis tan ţ ă de neinchipuit, se redacta rispun­
ml destinat lui Dalin : Se hotllra soarta proiectului.

IX

Ştiu tot ce faci. Tiu pasul. Burwioarii,

Ne fmpletim p vocile, cintind.
Dar visul tifu pe unde zboară P
De ţl-41 putea citi fiece gînd 1

- Ce idee superbil a avut Dalin, spuse pe neaş teptate IWla. Planeta

ctnteculul, planeta dramei, planeta dansu lui . . Aş . vrea să trăiesc pe pla­
neta dansului. Aco l o o si fie atit de vesel. Dimi neaţa, tu loc de gim­
naaticl, UD dans, In a i n te de munci - joci, Inainte de masă por­ -

oefti o hori. Şi cit va fi de fru mos : tot ee se creează e nou 1 PareA

ai creşte ao co pi l : iatl-1, un micuţ caraghios, iar tu il educl, ca şi
cum aJ modela un om din lut. Aici Insi e o planetA lntrea�tl sir­ -

blltoreud, fercheşi, veselit Tu, Herta, pe care o alegi ?

Herta oftA din greu :
- .At vrea si trăiesc pe PAmint, In Suedia, undeva pe litorw. La
noi e adta tlcere, atîta l iniş te : marea cenuşie, pesclruşii zburlnd de­
asupra. valurilor, căsuţe curate, eu tiglA roşie. Nu mi con da m n a luna, ,

du mie mi-e fricA de cosmos. Aici, cum si-ti spun, nu-l omenette.
Ziua cerul e negru , stelele strllucesc clnd e soare. Şi moartea-! tot
timpul prin apropiere. In fi eca re noapte ti visez pe Kerim ză ct nd cu
.. ,
costumul de scafandru sff4iat. eu caut să astup gA u rile, dar aerul iese,
.•

iese, se pierde...
Mir privi uimit : ,.Ia te uitA, ce istori<' 1 Herta, cea mai collftilo­
cioasll, cea mai muncitoare dintre radiotelegrafiste, ea care a pirlisit
de at!t de mult timp Pllmintul şi a ajuns la hotarul slltemului 10lar,
nu iubeşte cosmosul. De ce nu se Intoarce acasA ?•
TinArul nu spuse nimic, nu tuş! ca sl-şl anunţe prezeoţa. Nici prin
cap nu-l treou si le avertlzeze.
In secolul al XXIII-lea nu se obişnuia si-ţi ascunzi gtodurile, de
aceea nu crai considerat un om nedelicat atunci clnd uoultai discutia
altora.
- Dar Kerim n-o Il v.- Il trllucl pe Pllmint, obeenl luna. Lui
nu-i place liniştea.
- Trebuie si ţinl Insi seaml ti de mine, spuse atiDII Herta. Am
mers dupA el pinA pe Ariel. Dar cind se va ivi un copil... Kerlm va
t rebui sA aibA in vedere acest lucru, si nu ml lase singuri.-
- Te lasi . . ., i-o .tAie flrA m iii luna.
Herta se sperie :
- Numai si nu-i spui lui Kerim, oi se suplrl. l-am promis sl-1 ln­
soţeec peste tot, şi... la capAtul lumii. Dar am fiigiiduit peutru mine,
nu ti pentru micuţ. Atunci vom sta altfel de vorbă.

- n iubeşti mult pe Kerim ?

- Daci ai şti 1 Nu-mi trebuie nimic, doar el si fie lingi mine.
Ctnd nu e, mă gindesc numai l a el... Iar cind e alături, tot la el ml
g1ndesc...
- Nu, nu-l iubeşti, pronuntA luna pe neaşteptate. Nu ... M lu­
�1:8. De fapt, nici nu ştii si iubeşti In aparentă �tl mare ti puter­
nici. cu o jumAtate de cap mai Inaltii decit mine, dar iDima e a unei
fe� speriate. Il tmbrăţişezi, ca şi cum te-ai aglţa de el Il nu plece,
Jl stea lingi ti n e, sA te fereasci, sl te ocrotească, sii te ajute... Parcă
ţi-ar fi paznic, nu soţ.
Spre mirarea lui Mir, Herta aproape el nu protestA.
- Păi, cum altfel ? Intrebi ea. Sigur, sl mii apere, sl ml ocrotealci.
De aceea m i -e bărbat.
- Nu, asta nu-l dragoste, exclamă luna. Cind iubeşti d evi i gene­
roasă, vrei si dlruieşti, nu si primeşti. Eu mi-aş iubi astfel blrbatul
lndt lui sA-i fie bine, sl se înalţe pină la ceruri, şi nu sl • lipea.�ci
de P!\mint... in S u edia. Cind iubesc sint mai puternici. Mi-q purta
iubitul In braţe. Ş tii, Intotdeauna am rivnit să intilnesc un om clrula
să nu-i fiu de o seamă, care să merite să-1 r id i ci pe braţe, peDtnl care
si nu-mi paril riu s ii- m l smulg şi inima şi să 1-o nştem la �­
Şi l-am glsit, l-am gilsit, l-am glslt 1
lu na nu .mal vorbea, ea declama, cinta fiecaro cuvint :

19
 - L-am gisit la capitul univenului, pe Ariel. Am latllnit lUCI un ·

:nJl care joaci biliard CU pJanete)e, modelează lumi noi ca UD zeu aDtiC.
le di nume nou-nbcutelor fÎ le detenaini aonfipraţia pentru mii
de ani ...
- Uiubeşti pe Dalin ? exclamă Herta lngroziti. Cum uta. doar
e mult-vieţuitor.
- E un erou 1 Cine se IntreabA' cîţi ani u.e eroul ?
lnfticărlndu-se, luna ieşi d in cabină şi se opri iD mijlocul lneiiper ii.
De-abia a:tuuci 11 remarci pe Mir. Obrazul ei mobil exprimă deodată
spaiml, illdignare, dispreţ Apoi, parci Intr-adins Incepu sl ridA In ho­
hote, zgomotos, striden t.
,.Ai auzit totul ? spunea rllul ei. Si
- fii sinătos. N-o sl·U ajute
la nimic u .

Cind corabia M-taeacă,

la ce blfd, la ce bi&dacd 1
Cind ill fu vdpia din a�Să,
la ce bun faţa de masă 1
Iar cind d1agoste nu e
mhuri sd mai scrii la ce P
-

Trei mte de urii de kilometri pe secundi şi Inel trei Sl!te de mii, 'i
IDei trei sute, ·•l fncl trei mte... Sosea răspunsul de pe Plmlnt, tniVet'­
s!nd orbitele lui Marte, Ceres, Junona şi Pallu, ale lui Jupiter fÎ ale
celor doisprC'I!ece sateliti al •-· Dar Mir uitase el de pe PAmint Wll t'll
rls�uL Chiar şi ht secolul •l XXUI-tea era greu si te consolezi ea
problemele IIOCiale cind drag011tea te ocolea.
Stltea siogur to magazia lntunecoesl de !Sogl ecluzl, ande 1e pls­
trau coetumele de seafaadru. Oare pllngea stlDd astfel. 011 CRpul re­
zemat de umărul unui 1cafandricr gol ? Poate era chiar haina de pro­
tectie a lunei. Oupi liD timp se llfezl., cu pri\irlle tocrcnJeuite, atintind
·

oova III bezai, Şoptea aproape imperceptibil :

Cind corobW se-neacd •..

Ş.i .� mira lu �nea lui. Ce ineptie cuaghioasl 1 Scrisese batregul

po.a pentru luna, ca ea sl pre&uiascl, si-1 iubeasc:i pe poet.

Jar dnd dragcme na e,

.elhuri liJ mal s� - la ce 1'

·labll · Dalin. Iti puse latr-IID colţ GJ�� tumul, aue cilru iaoetieor peste
cel \I'8CliD. Pe Aricll IDtul cidea iocet.
- CiDe-i aici ? Intrebi Dali n, �tp� awnă J� Tu eş� Mir ? N-e
venit ?
 Intrebarea se referea la radiQgnUDa �"teptatil. să IOSea.lci de pe Pă­
mlnt. Mir însă nu înţelese, de aceea nici nu rlspunae.
- Prea deVIellle. Inci nu poate ajuo&c, işi apuse şeful e:qraediţiei.
Se aşoză aliblri, apuclndu-şi barba drliontati\ cu palmele, ID timp
oe M ir se gindea :

.,Inti-I pe omul care mi-a ripit fericirea, o fericire de care el o-are

nevoie. Stă şi se glndeşte la o oarecare depcşă, la părerea unui oar&­
care Jean Bricaux. Ce-i trebuie lui dragostea unei fete ? Ca şi cum i-aJ
oferi unul orb o pinzA . de Rell)br&ndt."
- Aveti famUle ? intrebi ttairul.
Bătrînul cosmonaut ofll :
- Nu ştiu cum, dar DU 1-a fllcbesa t, Mir. Am avut prietene, dar o
sot.�cn-am glsit. Femeile sblt dificile. Pe DOi. oei din cosmos, ne iubelo

şi nu ne iubesc. Ne iubuo peatnt el liDtem lovingltorii cerului, oricum.

avem o aureolă de glorie. lndrigeat.iadu-5e, Josli, vor si ne desparti de
cer, sil ne lege cu o panglici de mitase la uşa lor. Cauti un leu ca d-1

tdUmbe intr-a olţel Eate 'Wltnica pcwe11te ou rep.& o.,haia. caro

l-a pua pe Hercule eA toarcl. Pe -. dapi ewa wd. • mi«ule& 11-l
umileucl pe ...1 ea Hercule. Dar oei ce ţiaea '-d la mini - mal
ea eroul

.,Desigur - se gindto. Mir -. 1w na-i trebuie fericirea pe caro mi-a

clpit-e. Pinza lui Rembnmdt a tncipat pe IIIIDa '\I.U orb."
M fi vrut sl-i pot�e�teesc:l tlotul hli DaliD, sl 1t1 deltliuaie ou IIÎiac.­
dtate \leehiuhti prieteD. Oameoil MICOI..Jui al XXIII..tea erau foarte ct.­
ohiti : fn ochii �tr�motnor, el u fi apirot ca Difte �eti 1� de
modestie. Mir Insi s-ar fi mirat dacA u fi tntdnit wa om care 11-tl
ascundi durerile sau s1lbiciunfle. E mai -.cw Il eoeletti dficultăţile
alltwi de alţii � e bine ca toţi tl NDOUOI wrtp .ea .latJI, altfel la­
treaga muncă eşueazli. Mir ar fi fOit fe � uimit daei ar fi
Yizut un i-tator retru la laşte fi ţl.-.d pea1n lliae o idee, aştep­
tlnd ea ioYenţia 1l se ftMCl. Dllnpotrivl , 1o -C111 ti XXUI-lea •
obipmia d"" ilOIINJlicl itlele, 11 Mr�tsl tit mal mulţi 011111eDi la �­
zarea lor. Toti 'tiau el delcoperirile ee fac IB OGiec:tiv.

Nwnal el aici era � de dragOite - UD .-timeat YeChi. .,uL

Mir vrea si fie iubit, luna - si fie ea iu� Dar Dalia ? .
- Daci s-ar lndrilgosti acum cineva de dumneata ? tutrebl Mir si
roş i.
Da1in surise trist.
- Dacă ? AtuDCl 8f fi fericit. Aş p ărâsi t:osmosul � nC�tru. 1f lta
acasă, pe Pămtnt. Imi cunosc atlt do putin casa. Stnt. colturi ua&t a-am
fost niciodată. N-am văzut rAsAritul soarelui pe Hlma1aia, D-am vkut
vulcanii din Hawal, la Polul Sud am fost d?At fn trecere... DRcl 8f
avea a1lituri · o toval'llşl de drum ...

21
 ,.Nu, nu trebuie si-i 8pu n - gindi Mii $i roşi dm nou. E humos
IA ascunZI ? E cinstit ?M
Uta magaz•ei se deschise larg. Herta st.litea In prag.
- Am auzit voci şi am intrat. Piimlntul a rAspuns ..•

XI

Pe buton - o apli.vare 1
Pincbl. Spaţiile tac.
A;o'eptare.... Alfeptare . . .

Clipele, clurind cit onil,

Grele .rint ca bolovanii
Tico-toc, tfca-tac apune ceaffil - tfco-toc ...
-

Bun atac P Greşit atac ?

Nu ttlu fncif. La-ntimplare.

Plimlntul transmitea : .,Dragii Dalin 1 Pe Ariel se glsesc cel mai buni

'Pf'Ciall,ti şi constructori In domeniul secţionărilor cosmice. Avem deplinA
Incredere In ei şi In dumneata. P e Pămînt s-a folosit modelul in mic al
aparatelor voastre, eare a functionat ireproşabil pînă a ajuns la nucleu.
In interiorul acestuia nu a mers. Hotăriţi singuri".
Din nou api.rurli pe selector cele douăsprezece chipuri : cilruntul ti
zbtrcitul Liu, Jankinson, maxilarul lui proeminent, gri.sunul Gulevi,
cu

mindrul fi frumosul Anandaşvili... Şase prudenti, care dimineaţa spu­

seseră : .,Să aşteptlim. SA aminilma . Şase neriibdători, care obiecta­
seră : ,.Nu trebu ie să aşteptăm. ApAsati butonul l"
- Pii, ce-am mal putea face ? IntrebA Jankinson. SA readucem ma­
şinile cibernetice şi si le verificAm i' Asta nu-i In puterea noastri. Ele
nu pot si-şi mai ia zborul de pe Uranus.
- Aşteptăm, aşteptăm, aşteptăm 1 se aprinse Anandaşvili. Poate cii
pe Piimt'lt au fost unele miel defectiuni ; contactul nu s-a produs, tre­
buie apăsat mal tare. De ctte ori nu se intimplli aşa ceva in radiotchnici 1
Să aşteptăm, al aşteptilm o jumătate de an, iar acolo temperatura, pre­
siunea şi radiaţia sint foarte Inalte. ŞI pe aparatele noastre se va strica
ceva In timp de şase luni.
.

Iar Liu adAugi. clipind din ochi :

- Numai cel pe care I-au durut di n ţii ştie ce-i aia durerea de din ti .
Există ezperlenţe ce nu pot fi flicute cu ajutorul modelelor. Ca si ş ti m
dacA Uranus poate fi despicat trebuie si-1 tAiem.
Şase erau .,pentrua, iu şase - .,contra". Iarăşi trebuie ca Dalin si
fie cel care hotărlş te. Rt!Spirind adinc, el spuse incet :
- Fixez experienţa pentru ora 15 şi 50 de minute.
�rf!cZece perechi de ochi se plecarii simultan In jos, privind spre
1tlnga : spre mina stingi, pe care se poarti ceasul şi In secolul Il
XXll l-lea.
Cele patruzeci d e minute care mai rămii.seseră fur;& dedicate pregA­
ti r i lor dinaintea decolării. Se Rptindeau şi se s tin gea u ecrane. Grupde
raportau de felul cum s - au pregătit de zbor. Cei incredintati de victo:-ie
adă u g au urări de rămas bun . Ceilalţi, care se indoiau, a rborau un :dm­
bet indefinit.
Pentru a suta oară Mir controlA radiograma com pusA şi codificată de
el şi destinatii c i b u ri l or : conectati imediat raza de t ll ere ti
apoi meca­
nismul de ro t i re . Acesta din urmA era n ec es ar pentru raza sl descrie
ca

un cerc <.:o m pl e t . Fiecare aparat trebu ia si taie In doul p l ane ta, toate
patru deci -'- In dou ll prezece bucăţi.
Banda ce <.-ontinea ordinul fu fixati in transmiţător. Kerim dădu
drumul radiometronomului. Glasul mecanic i ncep u si anunţe : ,.Au mai
rimu cinci minute, au mai rlmu patru m i nu te, au mai rămas trei
min u te ... " Da l i n puse degetul arlititor pe butonul strălucitor, un deget
gros, cu unghiile tăiate a di nc. Incă un minut . . . , cincizeci de ·secunde,
patruzeci, treizeci, dou ăzeci, zece, cinci . . .
,.Tica-tac, tica-tac 1 Tica-tae lu
Aplsă.
Şi se intoarse spre fereastră. De asemenea, toti radiotelep;rafiştli. Pe
ce ru l Instelat spinzura o eno nnii sferă verde-cenuşie. Pe o parte absor­
bea -�telele, pe cea l al tă parte le reproiecta ...
Creierul lui �ir cal cula febrU : ,.Secţinnarea durează un minut. . . Apoi
gravi taţi a dispa ;e şi bucAtile Incep si se imprăştie... cu ce vitezA P Cu
acee3111 vi tezA cu care corpurile cad pe Uranus •.

- A trecu t un minut, anunţă metronomul.

,.Viteza de că d e re pe Uranus ajunge plnl la dou ăzeci şi unu de
kilometri pe secundă, cugetă tinArul In continuare. Ea nu se obtine
deodată, el treptat. de p Udl Intr-o jumă ta te de ceas . Daci luăm �
l e rarea forţei gravitaţiei, o Inmulţim cu timpul la pătrat şi trnpll.rţim
la doi . . .•

- Au trecut două min u te .

.....şi Im pArti m la doi , vedem cA lărgimea spatiului dintre fraJ;tmente

va ajunge in cinCI minute la o m ie de kilometri. Deci tn curind o si\
vedem s pă rt u ra cu ochii � tr i . Dar telesconpele ? Cu ajutorul lor ar
trt-bu i s-o zărim de pe acum·.
- Au t rec ut trei minute. ,
Staţia de observare tăcea . Pe fruntea lui Da l in se ivi o cută adinci.
Obrazul lunei ell'priml suferinţi, chipul lui Kerim - nel inişte. Muşchii
săi pu te rn i ci sint lncordati, degetele se fnlminti. Grozav ar vrea să fie
pe Uranus, să se a gaţe cu miinile de marginea tăieturii şf. aclişnind
din dinti. să se opinteascl, si amuceascA pentru ca planeta să crape

23
lll 1a JlePCDe, dind la o parte soocuţa verde şi descoperindu-fi lote-­
riorul purpuriu de foc.
- Au. trecut patru minute.
Mir coBtinui IA loregistreze totul tn mintt. El a n11coc1t şi com­
parati& ca pepeuele. D� e atft de emoţionat tnett 1 •a tl.iat şi res­
piraţia, totuşi na looetează sl ICOmească noi metafcne. lo el parci ar
fi doi, ba ch iar trei oameni : amorezatul, nefericit şi zdrobit, alltari de
el, partktpantuJ la o mare acţiune. care doreşte cu ardoare vfctoria, şi
tot aici, observatorul curioll , meşter In potrivirea cuvintelor.
- An trecut einci minate.
Se<-t ionea trebuia IA fie vizibilA, ti apari deja de gosimea 110ui
deget.
Sau polllte că atmosfera o acoperi ?
In minutul al ,;eceJa se apliale unul dintre ecranele selectenrlui.
ApAru fata agilatrl a lat Anll1ldaşvili - comandantol ,lanetel Drama,
care nu se ni�
- N-a men. Poate ci ar fi bine sl repetAm llellln81uf ?
Se ivi imediat şi alt chip - obtazul liniştit at olendezolui Streus,
un sceptic numărul unu, comandantul Sculpturii.
- Ce ordi n ne- dati ? Si aşteptăm pe rachetodrom sau sl ne tn­
toercellt acasi ?
Dalift nu rUp!DMI nimic, tntii!M' doar mtna fi Invirti co11tatatervl.
Micile ecrane ale selectorulut se JtfDterl toate deedatl.
latwnerie. Linlfte. U riatul g)eb trerde adma pe eer. oa '' i8lf, ca şl
etJ milianJe de ni in 111'1111.

Bătrlaul, care a riscat · p a. pierdat. fD abMut. lll'tlins şi lllcGI'YOiatr

spălos şi firi putere.
Odaii lui nu 'f'UD nimic. In pina� �t. iată. au rliairit � albe.
Ata se latiaiPl ca mult-vietuitorit : o mare tnoordue, UD � pa­
tenie - şi ea.. · traaameDII;a) M anilrileut. Organi1111ul 1e sehatoanlle pe
veebiul " firelcl.l dram al eii l lrii .

Xll

D�ell ciUal tualtJ-GMnd P

p.,.. toGte Joc .. . lfrul i'
!IIJ . ilnpdCtf. "" lolmiWl,
Co Ml:e 8 Rt!ŞiM P Virui P

Jatanertc. Lmişre. DDcul verde ce atbnl pe cer. Herta c;re plinge

cu s ugtrltun şi se agatl ou am!lcte mtinl de sotul el. Bltrinol/ablltut -
Ia fereutorl .
Şi, pe aeatteptate,
lplrsfnd Jlinj•• luna se repede spre el' ca un
fipM; ,mt,.ee IM* )l'L'ldea. _ R flltiBIIe. mfinile.
 - Nu vebuie 1 ltrip ea. Nu te tntrilta. Va fi bine, totul va fi bine.
Herta 1e oprefte dia plins, tn ochii ei se citosc curiozitate şi dez­
aprobare. Ce lipi de modestie 1 Ea nu şi�or permite aşa ceva. IC«iJa
• lb1mbi. ca şi cam u fi mincat ceva amar. Lui nu-l plac seDtime•
tallalae e.
Dar IUJlei nu-l puă. Să audă toati lumea. Ea se mtndrette cu dra­
gostea ei, dragostea care ti va salva iubitul.
- Te iubesc dacă asta te poate. mlngtla, şopti ea.
..•

Degetele n od u roase atinsescrll utor plrul ei . pufos. Pe fata lui Dalin

apira uo zimbet tri1t. dar ochiH a.i mai erau stinşi fi deznlidAjduitJ.
- Şi ctnd voi toilln:e IDl vei iubi, Omphala P
Fata nu loţelese. Ea do� nu fuaese de faţă la discutia din magazie.
De altfel, Dalia M lntNba mat mult pe sine. Peste cîte săptămîni, fetiş­
cana asta. core s-a amorezat de conducătorul unei mari a ctiu n i, va tu­
toarce spatele fostului şef ?
- Totdeauna, totdeauna, totd eau oa , il asiguri ea. Vom fi peste tot
ImpreunA. Pimtntul e minunat : acolo sint mllri şi pesclruşl deasupra
talazurilor. O sli-1' vizitAm In Intregime : piramidcle pe jumAt�te acope­
rite cu nisip, ceata sidefie deasupra Tamisei, stelele de rubin ale Krem­
.
linului... Şi vom prinde peşte In rfuri, privind cum danseaz3 plutişoarele
In apa strălucitoare. Vom fi alAturi pretutindeni ...
,.De unde cu noaşte ea visurile lui Dalin P Sau dragostea o lnzes­
treazli cu un simt aparte p•
Cu miinile trcmur1nde, Mir lşi puse cliştile. Numai sA nu ma i au�li.
De ce vorbesc atit de tncet maşinile cibernetice ? Bolborosesc ceva,
nu-şi pot fnihuşi un muzmur. Mir dădu drumul difuzorului. Pe el tot
nu-l bagă pjmeni In seamă. nici lui nu-i pa.�l de ei. Oricum, ma�ina
nu �e aude. Ce se întîmplă imă acolo, pe Uraous ?
La un moment dat, glasul liniştit şi clar al lunei . amplu incăperea.
Nu cel al fetei luna, ci al lunei-eibul. al aceleia de pe. Uronus.
,.Suvoaie rtriJlucltCir de albe, sd11eel alba4tre - descri!e maşina.
Cec<1 plurw.fi6 şi H rup41. lOu#e # preSfiD::t'l. A m tcrmlnnt itlr�narol,
am atin� adtncimca proiecWtd. Presiunea a afuns la lfmlto rezistenţei.

Suprafaţa u electrlutJzll. Curgt! mctaloccramica. Ce 11il fac in cn"M­

nuore ? Pentru ce om fost trlmlaiJ aici ?"

O mtnl mare dăd'u la o parte clpşorul oacheş al Ju nei.

- Mir, de ce aparatul acesta se aude mai hine de1.it celelalte ?
_

'nnăru l rlspu�e fără plicere :

- l-am inrtgish:at glasul pe o frecventă mai tnaltA doctt restul •.

- ln-u. ei frecvt�nta joaal se stinge, Mir ?

- După Wlll aesiţi.
- 1meamui e1 &ecveaca jeu6 • ltinp. Mir P repeti Daliia. FI-

reşte, e de 'intel�. Guele Jlet ...._ .., lowlitul - de -.enea, ato-

 mii agitat!, există curenţi proprii. un ctmp propriu. Ce anume lucrea7A
acolo cu frecvente joase i' Ordinele ajung ploi la cib, raza e actlonată

· cu curent continuu. Ah, iati ce s-a lnltmpl a t : mecanismul de rotire 1...

pe el este un motor obişn ui t de cincizeci de hertz! .. . Fii atent, Mii ,

transmite un alt ordin : Si se declanşeze raza care taie, şi imed i at după
aceea si fie actionat cu aj u torul mani pula toru lu i mecanismul de rotire.

Xlll

Nu-l e,U drag, ,m. Nu 8trlga. Nu gtnne,

Nici rau-11 plinge amarui in poeme.
Drag06te4 te-a prins. Tu taci J1 nmt6 1
Soarele nu-ncape Ira cuvinte.

Totul s-a petrecut ca şi pri m a oară : banda continind codul a fost

introdusă in transmiţător, a ţăcAnit metronomul, cinci martori em o t i o­
nati şi-au lipit fruntile de fereastri.
La o ra 17 şi 46 de m i nu te, ordinul fu transmis maşinilor electronice.
Metronomul bătea incet şi s inistru Lui Mir 1 se oprise respir:�ţia.
.

Era atît d e tulburat, incit se lniibuşea.

După trei m i n u t e i se păru cA pe enonnul d i sc verde apare un fi­
rişor albastru.
Nu-şi credea ochilor. lnchise pleoapele, le deschise din nou. Este
sau nu ? Es te 1 Iată şi al doilea, iatA şi al treilea - la ecuator.
- Lavă, spuse Dalin cu o voce răguşit!.
U ndeva, tn adincime, sub atmosfera groasi d e mii de kilometri,
curgeau riuri de foc� De su b vălul verzui de metan însă străbăteau doa r
citeva raze slabe.
- Ce mimmată e ştiinţa 1 spuse cu bu c u r ie in glas şeful exped i­
ţiei. Poti si greşeş t i de o sută de o r i dar a o , suta şi uolt Ince rca re
dacii 1 euşeşte şterge toate erorile. Băieţi, să ou vi pierdeti niciodată
fin•a. Faceţi lncă o Incercare, apoi o a treia, o a patra, a cincea . . .

Parcă nu el ar fi fost acela car{' cu dou1i ore in unnă s tă tea aici,

ros de cea mai profundă dezamăgire. .
Priveau cu a ten t i e.
Nu semiina cu o explozie, n i ci cu o fil m a re cu îm:etinitorul. Ochiul
nu sesiza miş ca rea Dar In timp ce priveai u ri aşa sferi, firi să-ti da1
.

seama, acolo se petreceau u nel e schimbări : firişoarele albistru1 de­

ven;ră nişte sfori pe care jucau scintei. A rd eau gazul m etan 11 hidra­
genul din atmosferă . .,Sforile" se in gros a rll. moi mu lt, ajunseseră <.it o
cingătoare, deasu pra căreia norii pluteau ca n iş t e stropi negri. Cingil.·
to n l e se llrgiri, păru ri galbene, apoi roşii. !ati el Uran u s este taliat
In felii, iar fiecare bucati e din nou divizatA. De sub scoarta vef7U ie
stril uceşte interiorul purpuriu, ca miezul unui pepene.
 Feliile se detaşeaZă, spatnle dintre de �itai tol m&i larl(i. Cu7.cle
erup şi ard. BucAtile s-au dl"Spirtit. Acum sin t s u s pe n d a t e independent
una de alta pe cerul negru. La virfuri atim1l. picittu ri strl!.luci toare. Fte­

care fragment !şi are cimpul său de atractie. Un�hiurile şi rid iciturile
au devenit dP.aluri şi munti. Iar piseurile acestea, care con s t a u dm
rnagnit plasticll anindă, a l u necă, 1e prăbuşesc. Dar In timp ce pri­
ve.şh la aceşti stropt, Ariel şi-a schimbat coloratura, aşa cum se lnttm­
pll pe o scenă cind se aprind reflectoare. Admiri ceea ce 1e oetret.-e pe
Ariel, iar tn aceostii vreme pe Uranus - pe fostul Uranus - fel iile
s-au distanţa! din ce Jn ce mal mu l t , colturile ascuţite s-au rotunjit,
fliclrile au devenit mai Intense, Iar ceata verzuie mal rareflată ...
Mir a Incercat mal drzlu si descrie In veNurl şi tn discutii accosti\
simfonie cromaticA, triumful mindriei satisfăcute, conştiinta mă rl.'tiei
sa le , N-a reuşit. latA de ce drept moto al acestui ca pi to l stau cuvintele :

Drogo.Ua ur-a priN. Tu taci # simte 1

Soorel. nu-ncape fn cuvinte.

Liu li smu lse dio tlcuta lor contemplatie. La patruzeci de minute

dupA secţionare, pe unul dintre ecrane apăru chipul silu zimbitor :
- Vorbeşte comandantul Poeziei, Liu. Planeta mea s-a format. Per­
miteti si iau startul ?
Pămlntul Inci nu ştia nimic despre victorie. Lumina călătorea dattă
ore li jumitate ptni la el. Numai după acest răstimp, as t ronom ii de
acolo observarii modificările petrecute pe U ranus. Şi de-abia atunci se
anunti la radio că experienta a fost IncununatA de succes.

XIV

Ce OBprims : B4 trimiţi
Cla.tul celei mult iubite
ln prilpiJBtii oer:d, cumplite,
Sub torenli de foc, cumpliţl .. ,
- Am pierdut oriemoreo. Am pierdut adincimea. Vdd cerul Instelat.
Uneori e acoperit de flilcllri. Văd munţi roşii de foc. Se fring, &e
rcl&ucuc " •e turte&c porc4 or fi din oluot. S• deschid adincurile dr4-
lucitoore, lncGnde3Ctmte plnd lo alb. Explozii, pute tot explcn;H. F1ntinf
� gheizere de foc. Buhuituri, mugete, vuiete, pocnituri. Am pierdut
orientarea. Unde m-ati trimis ? Ce 84 fac moi departe ?
Toate celelalte maşini cibernetice tăcuserl deod11tă : pare-se ci au
fost strivite chiar d i n primul moment, doar aceea cu gl a s u l lunei a
rin1as intreagii, ca printr-o minune.
Mir Inregistra comunicatele cibului la două magnetofoane. Fiecare
cuvint avea o valoare de nepreţuit pentru ştiinţA. Nici un om n-ar fi

l.7
rezistat acolo, in infernul acela, nimeni n-ar fi putut să comunlee .atitea
amin11nte.
Exploziile p descărcările electrice introrupeau IDDsmi siunea. Gluul
aparatului se auzea cind ca o tQaptă şuierltoue. aiad creştea isteric.
Rlsuoau intonaţii neobifuuite. llezechilibrate, qa oua era vocea luael
utizi, ciDd i-a deolarat lui Da& el-I iubeşte. Toate acestea ii amio­
teau lui Mir de sceua de adineauri, pe CUII ar fi elat orice H) uile.
..Iutr-adevi.r, povestea asta cu glasul e o glumi proută - �ptj el.
lmi aţit .singur uervii."
..De ce m-aţl trimis aici P" - Intreba maşlaa.
Trec'url vreo două ore de la sectionarea lui Uruus şi la '--trl
se ivi un alt tablou. Numeratli sori 38 zăreau IDei pe .cer - ..t I'Cifii,

ca jarul. Dar simetria DU a mai păstra. C�l 1ravitaponal E-e

tăiat. dis plruse iD centrul planetei. Atracţia exercitată .de e<mNrile oe­
r�ti îndepărtate desfăcea bucătile unele de altele '' totodat! mirea.
extindea secţhmea. Razele de lumiDl le inceajuraa. aşa cum unda rtu­
lui ocol eş te ostroavele. Ohservlltolti de pe Ariel priveau cerul ca prt.
tr-un geam strîmb. Constelatiile arătau cu totul altfel, stelele DU ..,
vedeau acolo unde erau de obicei, iar fragmen tele lui Uranus păreau
el se deplasead. 11Nlt mai repede dectt era tn realitate.
Glasul luaef continua sA tntrebe :
,"Nu inteleg unde miJ gifsesc. Scl miJ depwer. In """ lltiU In ,_ P
Siru purtattJ Intr-un virkf ds foc. N-t41 uifrrf MI trimit� un nou ar­
dfn P Zbot. lmiltl de o caloanll de ffifctlrl. Un fac de lavlJ. Cad. f'lute8C
..
la 8Uf"afatd. l>fn faţa ufn valuri negre. . .

Mir era ocu p at cu comunicatele transmise de maşinn cibernetJc:A.

far Iuoa, tn cabina allturată, era preocupată de un fapt şi ma i abr­
manl Căci nu numai cibul, ci şi Ariel - corabia de fie r şi piatrl. pe
care ei pluteau pe bolta cerului - lşi pierduse- orice punct de re!X'r.
"Stiipinul.. s-a spart tu bucăţi şi sateliţii au răt!cit drumul , ca nişte
copii care s-au pierdut de părinţ i . Se agitau, căut!odu-şi o nouă orbiti
indepeodeatJ, deGCamdati indefinită. Observatoml a$lronom ic de pc
Ariel tntreprindea fără incetare cercetări, străduindu-sc să precizeze
ooua orbiti!.. Dar razele luminoase se refractau In ceml sfisiat $l ero­
rile se ingrămldeau uun după alta ...
,;Untk m-at' tfimls P Din faţt'f oin mereu ooluri negre. Piutuc JH1 o
mare- de matet'le topltll. Ce frebuie 11!1 fac ? E:rplo:U allxm re 1 Pft�Uao

bm-o rind. Act.m md oo lovi ... "

O pocnituri. Ca şi cu m ar fi plesnit o piele intinsi.

Tăcere.
Mir tşi tterse sudoarea de pe frunte. Ar fi vrut si se ridice in pi­
cioue 'i sl-şf scoati pălăria.
Dar mai mult ca orice ar fi dorit sl s o odlhneascl. Simtea el pen­
tru util.zf u ·· e deajuns. Ajunge cu maşinile care pltng, cu fctişcancle
amorezate, cu experienţele reuşite şi nereuşite, cu Inimile sftrtecate şi
cu planetele firimitate. Ajunge.
Dalin, dimpotrivă, era bi ne dispus, &(..'tiv, plin de planuri de viitor.
Audia rapoartele radiotelegrafişt ilor, ducea tratative cu observatorul fi
cu cei de pe Tltania şi Oheroo - sateliţii to d epă rt a U al lui Uraous -,

ura drum bun grupelor ce-şi luau zborul şi amintea fieciru i căpitan :

- Meoţioeţi·\'A la o distanţA respectahilă, nu vA grăbiţi sA coboriti.

Faceţi observaţiJ. Urmlritl cum se foRReazi planeta. lntocmiU·i harta,
insemnind tnllţiinile stabilimte. DupA aceea trimiteţi ciburile sA stu­
d ieze starea de solidificare. �Jndiţi-vil cum să grăbiţi tntlrlrea supra­
fetei. Ce 11ioaţi. .poete ci ar fi bine si arati planeta, să-i spargeţi scoarta
inghetatA. Faeeţ; cite UD proiect cind şi cum si duceti noul t.'O rp (.."e­
l'eiC ·pe erhitl. CAiitorie fericită. Vă string mtna.

Apoi se ache!oli radiotel<'grafiştilor sau poate numai lunei :

- N-ar fi rll u sii-1 virăm şi pe Ariel, s-o pornească in urma plane­
telor. Altfel, vasul -u-al &e rupe de net�. 18 transformi ial;r-un In·
registrator de radiograme. Mi rog. otiwm, nu rAminem aial. De In·
da&i .oe prilaim de pe ·Pimlnt o radleti patemicl. plecim sii coli-a­
dăm pe rind toate planetele. Vom călători � vom vedea lumile cele noi.
hlir era oimit : .,De ande atlta aergie �a un mult-vietui tor P Ce-t
t.aripeazil pe om - dragestt'a sau succesul P Nu-s decit trei ore de
dnd visa doar 1a pescuit. Şi acum - uiti-"' : vrea ai mspecteze două·
sprezece planete, &i cilAtoreasci ani •i ani intr-o racheti imponde­
rabili".
TinW In mtiDi teldul uoei radiograme, luna se apropie de Dalin :
- Atculta1i. lntJeropeţi-vl, o problemA importantA.
,,Are şi ah ton - se gindi Mir -, tonul unei prietene, al unei
ltiplne.M
Şeful ·citi me61liul. ee incruotl � apute looet :
- Kerim, anun\i alanna aamiral '110 11. Peste o erl şi douăzeci de
ur.a1rte Ariel 18 v• ciocoi cu -� Drama.

(Sfi'f'wl in fMJmii nd viit or)

 Cititorii au cuvîntul
Sînt feri c i t cind ci tesc noi povestiri a părute in Colecţie, deoarece
In ele îmi văd ogl i n d l t e multe d i n t re !,ri nduri le �1 vi surile mele.
Ţi n să mu l ţumesc pe această cale tut uror acelora care prin munca
lor neobosi t ă ne-a u crea t nouă, ti neret u l u i , o colecţie minunatA atil
d i n punctul de vedere al conti n u t u l u i de idei, cit ,1 a l prezentării
grafice.
M-au atras s pre Colecţie mi nunatele călători i prin "constelaţli " pe
care le-am găsi t in ea. De fapt, eu indră gisem acest subiect de mal
m u l t t i mp, d i n căr ţ i l e lui J ules Verne, Iar Colectia a adus un sullu
nou acestei pasiuni a mea.
Romanul care mi-a plăcut cel ma i mult din Colecţia dv. a fost
" Nebuloasa din AndromedaM. Bogata imaginaţie a l ui 1. Efremov m-a
Impresionat ad inc, trezlndu-ml in i n i mă dragostea fali de univers şi
dorinţa de a cunoaşte nesflrşltele lui enigme.
D i n t re l ucrările sc riitorilor noştri mi-au plăcut in mod deosebi t
roman u l " lJrani u M de A. Rogoz şi C. Ghenea ( picat că n-a apărut ş i
partea a doua 1 ), romanul "0 iubire d i n a nul 4 1 042 .. a l lui Crişan
fiigera şu ( l ec t ura acestei l ucrări a insemnat pentru mine o adevi!i r a l ă
bucurie ) , , .Turneul de prlmiva ră M de H . Matei.
Aş dori ca in Colecţie să a pari cit mai multe l ucrări de genul
celor de mai sus.
Din dori nta ca aceastA Colectie sii devină cît mal Instructivă şt
mai atracti vă , vii fac unele sugesti i şi observaţii :
1 ) Colec t i a a pare des t u l de neregula t. Aş dori sii apară săptă mîna l
( o dorinţă cam j)retentioasii, dar care nu e numai a mea, el şi a a l tor
cHi lori ) .
2 ) Doresc c a i n miisura posibi l i tăţii d v . i n Colectie si a pară
J ucri!.ri c: t mai l ungi ( 7-8 fascicule, deoarece sint mai interesante şi
te ţin intr-o i ncordare mal lungă ) .
3 ) I n �rivinta prezentării grafi ce po t aduce n umai multumiri cola­
bora torilor Colec tiei, deoarece ele sint cu adevărat minunate. N·ar fi
posibi l ca a mbel e coperte exterioare sii aibă o prezentare graficii ?
f i ' n d convins ci orice tînăr ce c iteşte Colectia are multe de în­
văţat di n poves t i ri l e ei, am căutat s-o răspî ndesc printre prieteni i me i .
Daci la inceput le-am a r ă t a t eu avantajele acestei Colectii, cu t i mpul
s-a u convins· el slnl(uri de mirmnafSJ ei contribuţie in forma rea Imagi­
na tiei t i neres t i .
elev IOS I F M .
a&r. Kre m i A Grlljn.,..aeu nr. z�
Rtll'llr�tl
 O NOUĂ ETAPA
Ziua de v ineri, 17 martie 1961 a fost marcati In activitatea "Cercu­
lui de studii ·şti inţifice" cu un nou succes. Racheta "Aicor" într-o sin­
gurii treaptA a trecut excelent faza de experimentnre.
Pentru Indeplinirea programului de experimentare am ales tocmai
o zi linJ4titl, cu soare puternic. Trebuie doar să luăm o foto1zrafie a

rachete! cu expunere 1 : 1250. La ora 1640 toate instalatii l e de lansare

şi urmărire au fost puse la punct.
Mă nit la racheta argintie care se odihneşte inel In l an s ator. O rază
de soare joacă pe ampenajul ei. Racheta stă atit de sigurli. şi liniştitii,
lndt parcă ne IncurajeazA.
Ora 1645 ... Semnalul obişnuit . . . 3,2, 1 ,0. Start 1 Declanşatorul e apă­
sat şi din ajutajul rachetei apar şuviţele de fum ale amorsorului, ln­
vAiuind ampenajul rachetei. O clipă numai, şi motoru l intri In regim.
Un fum albăstrui abia v i zi bi l a tnvăl u i t lansatorul, racheta decolează
rapid şi se avtntă cu un şuicrat caracteristic s pre cerul senin. Dira do
fum subţire care urmăreşte racheta se Inalti perfect vertical, din ce in
ce mai sus. Ai o senzatie foarte ciudati cind vezi punctul luminos al
jetului cum se m icşorează irezistibil şi e:ottrem de rapid, luîndu-se la
intrecere cu deplrtlrile. Punlndu-ne la incercare răbdarea, racheta urcă
inel. Dar şuieratul se stinge tn sftrşit, iar o rice urmă vizibilă a rache­
tei a dispărut. Numai prin lunetă se vede cA ea urcă lncă prin iner­
ti e. Alte citeva secunde şi apogeul e atins. Un nor de fum alb, apoi :J
explozie marchează nou l record : 330 metri altitudine.
lncordarea noa.� t ri\ e spulberată ca prin m iracol de explozia lnde­
p!irtată. A cum racheta coboară incet de tot, frinat. Pinl la pămin t va

face mai mult de un minut. Acum ahia ne dăm seama cit am fost du
emoţionaţi, deşi eram siguri că experienta va reuşi. Abia acum vedem
cit de mult soare e in jurul nostru, cit de al bas tru e cerul 1 Parci lotul
ride 1 Stim. Este efectul obişnui t pe care Il are asupra noastră fieoo re
expe.ţientă re1.1şi1ă. Diocutlim foarte veseli Intre noi şi ne felicitlm pen­
tru succes... O simplă formalitate, o exteriorizare a entuziasm.,lni.

_;:J l
 Dar trebuie sii trocem şi la anali7.a d atelor obţinute. In orice CAZ
racheta a trecut excelent fa7.a de experimentare. Am constatat buna ei
simetrie şi stabilitate pe traiectorie. Presupunerile anterioare 1e verifici
•
complet : proiectul a fost bine alcătui t.
Prin aceasta am intors lncă o pngină tn pfORramul nostru de oon­
strucţ ie a rachetelor, dupli. lansările reuşite ale lui .,Pionier• (122 m),
.,An tnres• (200 m) şi .,Cerea " (250 m).
Totuşi scriem doar prologul.
RUGESCU DAN
elev el. XI-C
membru al
,.Cercului de studii ştiintifjce•
Şcoala medie nr. 1 .,N. Biloescu•
BueYreşti

Am re11jit să-i atrag spre Colecţie pe cîţiva priete11i lli mei,

printre CtlTe pe Dinr1 Mihai şi Muretan Viorei, t!levi ca ti wrine
in clasa a VI-a.
_ Nu mă pot opri să vă spun p dv. cit ne--a buawllt (twe• cti
un om sovietic. maiorul Juri A.lexen.,ici G•garitr, a in/tipt:tn
visul milenar al omenirii de a zb.rn in Cosmos.
Silit fericit că si11t conremporan cu 11cest strălucit �.
Acum StiU mai tir�iu romanele ttiinţifico-fantastice TJrJr tk­
veni reaUtate.
STOIAN ION
llt'ato•
Cartierul mundt-.ae .!lhapl rotii"
a&or .. 11.

Tl.,.,.W : Codllnatut pollgraHc

. · C a sa Sdnteil .. 1. V. Stalin"