IV AH ANTONOVICI EFREMOV

NEBULOASA DIN
ANDROMEDA

Roman de anticipaţie

.. * •
.. .. .

··Colecfia .Povesfiri 5fiinfifico-fantasfice•

64
 Traducerea din limba rusă de :
TATIANA BERINDEI şi ADRIAN ROGOZ
Revizia ştiinţifică de:
ION MINZATU

"

LUCRARI CARE VOR APAREA IN COLECŢIA

,,POVESTIRI ŞTIINŢIFICO·FANTASTICE"

Nr. 65 - ,.Nebuloasa din A11dromeda" de 1. A. Efremov

Nr. 66 - ;,Cintecul le/Jedei" de Ioana Petrescu

Nr. 67 - ,,DiatJolul dtn CLOfldlf" de R. L. Stevenson

Pentru a putea răspunde cu prumptitudine numeroaselor

manuscrise pe care le primim la redacţie. rugăm pe toţi aceia
care ne trimit lucrări spre publicare ca textele lor să fie dactilo·
grafiate. De asemenea intrucit planul de aparitii al Colecţiei
noastre cuprinde un număr suficient de romane, rugăm pe au·
tori ca povestirile lor să nu depăşească o fascicolă (50-55 pa·
ginl dactilo.rraflate la două rim,luri).

". - .. ..

Coperta-desen d e : DUMITRU IONESCU

 REZUMATUL CAPITOLELOR PRECEDENTE

Călătorind prin �paţiile cosmice, aprc.ape cu viteza luminii, as­

tronava MTantra" se intoarce spre Plimtnt dintr-o misiune primită d1n
partea Consiliului astronautic, în numele Marelui Cerc (care repre­
zintă un sistem de comunicatii Intre diferitele lumi locuite din Golazia
noa.�tră).
Tn acest timp, pe Pămint. Dar Veter, diredorul staţiuni/ar exte ­
rioare ale Marelui Cerc, lşi predă servidut noului director, africanul
Mwen Mas. Are loc ultima tratumisiune dirijată de Veter; la sflrşitui
acesteia sini recepfionate imagin i venile de pe epsilon-Tucana, o stea•
aflatd la o depărtare de 300 de ani-lumină. Sint chi puri de bărbaţi şt
femei, foarte asemli.nători oamenilor. dar de o frumuseţe desăvîrşită.
Mwen Mas se simte fermecat şi ti4lb urat de una dintre aceste femei.
La ţărmul mării se intilnesc Dar Veter, Veda Kong, o cu­
noscută specialistii în istor ie , Ava Eigoro, principa la ei ajutoare, psl­
hiatra Evda Nal, Mwen Mas, prietenul si!u fizicianul Ren Boz. pic­
torul J(art San şi Ciara Nandi, o fată excepţional de fr umoast'J, ce-i
servea drept model. Aua descoperă ln fundul mării uriaşa statuie a
unui cal. Mwen Mas şi Ren Boz se sfătuiesc cu Dar Veter cu privire
la experimentarea ideii lor de a infringe J'/dnsoarea implacobilii a
Timpului. Veter recunoaşte măreţia acestei idei, dar îşi avertizeaza
prietenii de teribile/e primejdii care-i ameninţt'J.
Tn mersul ei, ,.Tantra" este atrast'1 de o urlaşt'J stea de fier şt
cob?ară pe o planetă a acesteia. unde sînt descoperite alte două as.
1ranave: una te re stră, .. Vela". ŞI una nnunoscută de forma unui disc.
spirală. După ce·ŞI dau seama cd echipajul � Velei" fusese nimicit de
un soi de stranii .,meduze", membrii expediţiei �Tantra• Incearca să
pătrundt'1 ln spiralodi.sc. Tn această întreprindere, astronavigatoarea
NiUl este grav rănită. 1 n cele din urmii, datorită conducerii pricepute
a lui Erg Noor. �Tantra" izbuteşte sd scape de sub colosal a atracţie
a stelei de fier, să pornească din nou �PTE: sistemul nostru solar şl sd
ajungti pe Plimint, unde sint primiţi in trir.m/. Intre Veda Kong şi Erg
Noor exista cu ani in urmă o legătură de dragoste. Lungttl rt'Jstimp in
ca re fu.ţeseră despărţiţi· i-a făcut să-şi dea seama că iubirea lor nu
era suficient de traini c d, In cursul călătoriei sale in cosmos, Erg s-a
lndrăgostit de Niza, iar pe Pămînt Veda a legat o mare priete'li e cu
Dar Veter. A/tind de întoarcerea �Tantrel". Veter o lasă pe Veda sin­
gurii pentru a nu-i stinJeni revederea cu Erg. După ce lucreazd un
timp la o exploatare submarină de titan, Dar Veter o rechemat urgent
de Consiliul astronautir din pridna unei catastrofe produse pe sa­
telitul 57,

3
 Folosind instalaţiile lui Kor Yull din Tibet, Mwcn Mas Şi Ren
Boz intreprind grandioasa lor experienţă prin care vor să invingâ
Timpul, dar totul se terminci cu o dezastruoasa explozie.
l" aşteptarea judecârii sale de Consiliul astronautic, Mwen Mas
p!eacii in Insula Uitării, l ocul celor stupini(i de umbrele trecutului.
Acolo o cunoaşte pe Onar, o fată urmărită de căpetenia unei bande
de asasini.

(Continuare din nr. 63)

Mwen Mas făcu o sforţare deznădăjduită ca să se ridice in l!'e·

nunchi, dar o lovlt11ră de picier îl tlobGri iar la .pămiltt. Cu hohotr.
triumfătoare de ris, duşmanii o tirlră pe Onar jos, pe coasta stin­
coa si, şi ae mistuiri in tufi,, lăsi·nd u-1 pe Mwa� Mas fiagl lecui stins.
Afrieamd nu reqi să-şi desfacă lepturile decit pe'k e oră, cînd
orice urmărire şi iacereare de a-1 găsi in bezna acelei nopti tropica.le
ar fi fost Inutile... lşi mută In attă ,arte lec..t 'inrărft ti la lumina
flăcărilor înalte se apucă să-şi cerceteze rănile. Nu putea uita ultima
privire pe cue i-o aruncase fata batjocoriti - o privire plină de
ingrijorare şi de abnegaţie cum rar !)Ideal i1ttllni chiar şi in Lumea
cea Mare.
In acele citeva ore, savantul SIIPgbiunit invătase acolo un vechi
a d evăr al plmintulul : înţele:�ese ei întelepeianea e 111aî mult decit
cuooa,tere, este o cunoaştere trecută prin Jocul aimpni. Pe ntru prima
oară în viaţă. Mwen Mas se rindi la eroti iAdepărtatului trecut, la
<leei oam eni care, in ciuda conditii lor 1101ilitoare, egeiste, aairnalN-e
in care triiau, au fiiut si-şi pistreze bunătatea, si dea o exemplacă
tlovaliă de răbda·re fi dirzenie, să rinrină tottlfi oa meni adevărali.
fn sufleb d 1ău săl.1şlui-a aeum un puternic �ent iment de culpă fată
·de l ocu itorii din Insula Ui tării. Chiar şi faptul ei f iinte de felul lui
Onar put e a u suferi aici nu repr ezen ta oare e g reşeală de neiertat a
Lumii Mari ? Di alectic a vieţii ridici pretutindeni in fata oa���enilor
(OiftradiqUie sale. Cici lată ci fi aici, intr-un mediu duşmănos ti
brutal, i-a fost dat să descopere puterea dragostei, devotam.entul şi
duioşia inflorind tocma i pe marginea pripastiei.
Şi Mwea Mas se gindi aproape CII u ră la teeretlcieaii ttiinţei
vechi ea re prezil:eau că omenirea n-are si devină mai buoă in decu: s
de un mUion de ani, spt'ijinindu-se in alirmatia lor pe aotiuaea pr.ost
inţe&easi a incetinelii c u care speciile se translermi in Htwl. Dacă
aceşti teoreticieni ar fi avut in ei o ma l mare dracoste ·de oarneJ�i ti
ar ti amoscut dialectica dezvoltării, o asemenea absard ..ate a-ar fi
putut n iciodati si le trea că prin IDi�tte. darlmite s-o mai ti sustinl
în chip de dogmi ,tilntifid-.
In dosul amlrutui rotund al Pkluratalagalei, iru:epurl si mijeasci
zorj.Je. Mwen Ma:� cobor î la rîu ca si se spele de noroiul cu cafe se
mi11jise In toia1 lupte i sale nodume. Daci era si jadece cele intim­
plate in mod tennal, putea spuae c ă avusese loc o i nc ăierare primi­
tivi intre doi maSCDII pentru o femelă. h1 rulitate insi fusese o mare
l ec tie pe care un em trufaş al Epocii Marelui Cerc a primi se din par-
tel\ Y1etil !
· ·

Pe pit-, îl llftepta pi&terul de sc:hillrb : Mwea Mas avea două

ziJ,e ltllotft. F.._ acest timp putru a o cbta pe Oaar ia satul el şi
1n lmtprej'uriml. Da r la toate întrebările lui, oamenii fie el rlspUDdeau
cu un sincer ,.nu ştiau, fie ci cotlorau la piaai nt priYirl care tăiBuiau
ceva.
Africa•ul il revllzu pe uriaş, a doua zi dimineafL Se intoaru
simţind in spate privirea lui plină de rlutate fi uri. lmpreunl cu el,
mal era u• tlnir', can i spuse ceva in toapti.. Zimbirl amindoi, rin·
-

jlndu-şl dintii. Mwen Mas grăbi pasul, vrind si se apropie de ei fi

sl-i Intrebe de Onar. Cei doi dispiruri ind intr-o clipă intr-o tre­
cere lntanecoasă dintre clidiri .

In tot restul zilei, Mwen Mas trăi sub impresia apisitoare a unor
ochi nevlzutl care Il urmăreau. Trebuia să se întoarcă la poalele Pidu­
rutalagalei ca si ia provizii de la Dlrec:fia Pişunilor.
Umbla cu paşi repezi pe drumul bătătorit de c� de-a lungul
unul podiş în alt Ca si ajungă la plşune pe dnJmul cel mal scurt.
trebuia si stribatl o coastă pă duroas l. Secera ingusti a lunei noi
nu putea sl-i lumineze calea mai mult ca o ori şi jamltate. Iar ca
sl urce pieptiş pe o cirăruie povimitl de munte, Intr-o noapte flrl
lună. nu era de loc: uşor. Mwen Mas se grăbea. Copacii rari şi scunzi
de pe povl ml ş brlzdau cu umbrele lor lungi şi n� pimintal uscat,
cenuşiu. J\\wen Mas umbla. uitîndu-se atent la picioare ca sol nu se
poticnea.sd de nenumiratele rădăcini mărunte şi se gtndea la duş­
manul slu, condudtorul acelei cete de bltăuşl.
In dreapta, In depărtare, acolo unde coasta suia lin şi se pierdea
in umbri adinci, un miriit ameninţător, prelung cutremuri pămîn­
tul. Un răcnet gros ii răspunse din stînga, unde luna zufrlvea pe
plmint pete şi dungi de lumini. In sunetele acestea era o putere care
pătrandea pini in strifundul sufletului, trezl nd in el malt uitatele
sentimente de triei şi de resemnare în lata unei fiare de neînvins. Ca
un antidot al strivec:hii groaze, în inima africanulu l se aprinse do­
r inţa tot atit de ancestnll de a se bate, furia luptei moştenită de la
nenumărate ��eneraţii de eroi anoaiml care apiraserl drept ul speciei
umane la viafl in mijlocul mamutilor, al leilor, al urşilor uriaşi, al
taurilor turbatf � al nemiloaselor haite de lupi, in lstovHoarele zile
de vînătoare şi în nopţile pline de spaiml in cU"e trebuiau si se
ape�.
Mwen Mas rlmase o clipă In loc:, privin d ia Ju r cu răsuflarea
tăiaU. In liniştea nopţii nu se mişca nimic; dar de indată ce fku
cîţiva p3fi pe cira�. s imţi desluşit el este urmlrit îndea,roape.
lşi aminti de cele povestHe de Oaar despre tigrii uriaşi care
trăiesc tocmai aici, in desişurile de nepătruns ale Pidurutalagalel.
Incepu si alerge, gin di ndu se tolodall ce are de făcut daci tiare:e
-

- în orice caz erau doul - se vor nipustl asupra hri.

Si caute scipare in copacii aceştia miel, pe care t·igru l se urd
mai bine decit omul ? N-avea nici un s�ns... SI se apere ? Cu ce?
In jur nu erau decit pietre. Nu putea nici mlcar si-şi rupă o gbioagi
cum secade din ramurile acestea, tari ca fierul... Auzind răc netele
fiarelor aproape de tot , în spat ele său. înţelese ci �ste pierdut. rta­
murile copacilor ce se bolteau deasupra dririi colbiite îl aplsau ;
in aceste clipe de restrişte , ar fi vrut si caute imbirbltare în admcu­
ri le \'eşnlce ale cerului Instelat. Incepu si a �rg e Jn salturi mari.
Soarta îi pirea favorabili : iqi într-o poiană largi.. In mijlocul ei
ziri o fl"lmadl de pietroale. lfl alese unul colfuros, de vreo 30 de
kllograate, şi se Intoarse spre pldu�. Era şi timpul. Vlzu n-Işte
năluci mişcătoare, dunrate, ca re se iţeau printre zlbrelele mabrelor
pădurii. l.ufta atingea aclllll as an colţ virfurile copacilor. Umllrele

5
 lungi se aşterneau ln cumrezlşul poienii. Um�îndu -le ca pe nişte
drumuri ne�rre, două feline uriaşe se tîrau spre Mwen Mas. Ca şi
atunci, in tnciperea subterană a Observatorulul din Tîbet, africanul
simti apropierea mortii. De astă dati o vedea arzind ca o văpaie
'·erde în ochii fosforescent! ai fiarelor. Trase in piept adierea rico­
roasă adusi de o pali de vint, se uiti în sus, spre slivlle scînteie­
toare ale Cosmosului, şi, indreptîndu-se din spate, ridică deasupra
capului pietroiul. Tigru! din stînga era a cum la 30 paşi de el. lată-1
cum se lasi pe labele dindărăt şi· se încordeazi, gata si fjşnească
la atac ...
- Mai repede 1 răsună in poiană un striglt puternic. In spate·e
lui Mwen Mas, scipirari din trei pirtî flicările zvîrlite de ţevile
aruncitoarelo:- de grenade. Surprins, scăpă piatra din mîni. Tigru!
cel mai apropiat se ridică in două labe, dar grenadele paralizante
uploclară cu pocnet înăbuşit, ca o bătaie de tobă, şi fiara se rosto·
goli pe spate. A doua făcu un salt in directia pădurii. De acolo, se
mai arătară alte trei siluete de oameni călări. O grenadă de sliclă
cu puternică incărcitură electrici se sparse in capul tigrului, care
se prăbuşi cu botul său greu in iarba uscati.
Unul dintre cilireti se apropie. Niciodată pînă atunci nu i .au
părut lui Mwen Mas atit de frumoase hainele· de lucru ale oamenilor
din Lumea cea Mare - pantalonii mal scurti de genunchi şi cămaşa
larg deschisă la guler, cu două buzunare la piept, din pinză groasă
de in artificial de culoare albastră.
- Nu eşti rănit, Mwen Mas ?
Cum să nu rceunQasci glasul melodios care in momentul acela
părea atît de îngrijorat! Clara Nandi 1! Uitînd să răspundă, africa­
nul rămase încremenit pîni cînd fata sări jos din şa şi alergă �pre
el. In um�ă-i veneau cei cinci lnsoţîtori pe care pînă atunci Mwen
Mas nici nu apucase să-i vadă bine. Secera ingusti a lunei se ascun­
. sese îndărătul pidurii, vintul se domolise, şi intunericul înăbuşitor
al noptii toride invăluia pădurea şi poiana. Mina Ciarei ciuti bratul
lui Mwen Mas. Acesta ii apuci incheietura subţire şi lipi palma fetei
de pieptul siu musculos, care se zbătea cu putere. Cu virful dege·
telor, Clara il mingiie lin, şi aceasti u�ară atingere risipi asupra
lui Mwen Mas o linişte incă necunoscuti.
Unul dintre salvatorii săi, un bărbat de statură mijlocie, după
toate aparenjele conducătorul cetei, scoase de la oblincul şeii o lan.
ternă de semnalizare şi o indrepti spre cer. Mwen Mas lşi dădu
seama că noii veniti aşteaptă un aparat de zbor. Toti cinci er<�u.
biieţi tineri, colaboratori ai detaşamentului de nimicire, care-şi ale·
seseri drept una dintre isprivile lui Hercule lupta cu animalele vă­
tămătoare din Insula Uitării. Clar a Nandi li se alăturase, spre a-1
găsi pe Mwen Mas.
- Te înşeli dacă ne crezi chiar atît de perspicace , spuse conduca­
torul grupului după ce se instalară cu toţii in jurul focului, l�r
Mwen Mas incepu să le pună inevitabilele întrebări. Am fost ajut at i
de o fati cu un nume imprumutat din antichitatea greacă..•
Onar 1 ficu Mwen Mas.
- Da. On!tf. Cunovtem aventura dumitale de pe păşune. Dupl
c� fusese ficuti prizonieri. Onar a izbutit si afle că o cauti şi că
au hGtlrit si arunce asupra dumitale nişte tigri atunci c.ind te vei
1n1o.arce pe podi,. Evadind, a gon-it pîni la noi ca:e de 40 de kilo­
metri, 11. dupl cum vezi, abia am reuşit să sosim la timp. Din feri·
 clre, detaşamentul nostru era cantonat in apropiere, lingi povirnişul
de nord-est al acestui munte. Curînd trebui e sl treacl pe aici un
hellcoplan de marfă şi cu el vom expedia i ntr-o rezervaţie pe duş­
manii dumitale, temporar paralizat!.
- Şi ce se va i ntimpla cu Fraţii·Tigri?
Băiatul ridică din sprincene.
- Aceasta depăş eşte competenta noastră. Capul tuturor răutl·
!iior pare a fi individ ul pe care l-ai băhlt. Are în el mult prea multi
energie şi puteri prost dirijate.
Mwen Mas fu de acord.
- In această problemă va hotărî consiliul local, urmi tinirul.
Cunosc un caz petrecut cu un atlet extrem de brutal care î şi uitase
indatoririle sociale. 1 s·a făcut o injecJie care să·i micşoreze ener·
gia vitală şi astfel să-i reducă forta fizică la ni velul slabei lui voinţe
şi al insuficientei lui ratiuni. Devenind pentru o perioadă de trei ani
un om sla b, a i nvi ta t foarte multe ... Tot astfel 11 vor reeduca şi pe
duşmanul dum:ta!e. Dar aceasta se va inti mpla numai in cazul cind
povestea cu Fra!i i·Tigri s·ar dovedi că nu-i decit o legendă. Dacă
el insă au săvîrşit, lntr·adevlr, crime, zilele lor sint numărate.. .
Un vuiet puternic, trepidant il întrerupse pe tînăr. De sus coborot
Incet un aparat masiv şi negru. O lumină orbitoare se revărsil asu­
pra i ntregului cuprins Dungatele feline fură închise in nişte contai·
nere. apoi aeronava, abi a vizibilă in i ntuneric, dispăru, lăstnd din
nou poiana scăldată in lumina blîndă a stelelor. lmpreună cu tigri i
plecă şi unul di ntre cei cinci tineri : roibul acestui a li rămase lui
Mwen Mas.
Mricanul şi Clara călăreau llcum alături. Drumul cobora spre
\'alea riului Galle, la vărsarea căruia, pe litoral. se afla o statiune
medicală şi baza detaşamentului de nimicire.
- E prima oară de cind sint in i nsulă că mă îndrept spre mare
fărl sl-mi fie sufletul sfîşiat de nostalgie, spuse Mwen Mas rupind
tăcerea. Pinl acum mi se părea că pentru mine marea est�· o ba.
rieră care m.i desparte pe vecie de lumea mea.
- Insula a reprezentat pentru dumneata o şcoală nouă! spuse
Clara şi in g lasul ei era şi intrebare, şi bucurie.
- Da. rntr-un termen foarte scurt, am trecut alei prin multe şi
la şi mai multe am reflectat, pentru că toate aceste ginduri mă fră·
mintau de mult ...
Şi Mwen Mas ii împărtăşi vechile sale temeri, părerea că omeni·
rea se dezvoltă· mult prea rational, prea tehnic, repetînd greşelile an·
tichităţil. bineinteles i ntr·o formă mai putin hidoasă. Lui i se păruse
că pe planeta epsilon-Tucana o umanitate asemenea nouă şi tot atit
de frumoa s i avusese mai mu lt i griji de perfecţionarea laturii emoţio­
nale a psihi cului.
- Şi eu am suferit din pricina sentimentului provocat de o lipsă
de armonie cu viata inconjurătoare, răspunse Clara Nandi după o
clipă de tăcere. Eu pe-rsonal visam la o epocă bogată in forte şi senti­
mente p ro as pete , elementare, visam la un ev al Erosului, aşa cum mai
fusese o dată in străvechea regiune a Mediteranei. ŞI de aceea i ntot·
deauna m·am străduit să trezesc i n spectatorii mei adevărata putere
a sentimentelor ... Dar mi se pare că pînă la urrriă nu m·a înţeles cu
adevărat decît Evda Nal 1
- Te inteleg perfect! adăugi grav afrlcanul, care·l povesti cum
îl apăruse ea in i postaza fetei arămii din Tucana. Clara îşi ridică spre
el fala şl. In lwoina dioasă a zorilor care începeau si mifească, Mwen
Mas vlzu nişte ochi atit de mari şi de adi nc i, incit slmfi d a me feşte .
- Am rilba s in urmă 1 strlaă Clara din d friu liber calului, car e
se avinti indată inainte. Africanul o ajunse d i n urmă, şi amindoi por·
nlrl In gal op. Observindu-1 pe tinerii lor tovarişl de drum, işl stru·
niri caii. Ciara se intoarse spre Mwen Mas.
- Dar fata aceasta, Onar.- u are s ă se intimple cu ea? O putem
lua in lumea noastră ?
Mwen Mas clătină p osomori t din cap: .
- In afară de cel care au fost in mod special surghiuniţi aici,
nimeni nu·i oprit să se întoarcă.�
- Ea vrea să rămînă un timp la statiune, apof să plece pe Insula
Mamelor.
- Foarte bine. In sufletul ei, Onar poartă o lume nouă şi acolo
va lucra in folosul acestei lumi_,
Clara îşi încruntă sprincenele : paslirea avintată deasupra oc:hAor
ei deveni pescăruş.
- Dar dumneata n·al sl·ti pări\seşti stelele?
- Imi voi urma chemarea, oricare ar fi hotArirea consi11ului. Dar
întîi trebuie să scriu o carte , o carte despre...
- Stelele sufletelor o mene ş ti ? , .

- Ce frumo� ai spus asta, Clara 1 Marea lor varietate, fafă de

care pînă şi lumea stelelor pare siracă, Iti ta le răsuflarea.••
Mwen Mas tiicu prinztnd privirea fetei care·i zimbea cu drag :
- Nu eşti de părerea mea ?
- Sigur că sint! Mi gindeam la e xper i enta pe care aJ Ucut·o.
din ardoarea de a le dărui oamenilor· lumea in toată plinătatea ei.
Aici şi dumneata eşti mal curînd artist decit savant.
- · Dar Ren Boz ?
- Cu el e altceva. Pentru din su l, experienţa aceasta a reprezen·
tat un pas pe drumul cercetărilor sale - un drum plin şi el de abne·
g aţl e , dar pentru necesltltile ştiinfei.
- fml dai dar d re ptate, Clara !?
- Pe deplin 1 Şi sint convinsă că la fel ar proceda foarte maJti
oameni, maj or itat e a 1
Mwen Mas mută dirtogii in mina stînfă, Iar dreapta i·o întinse
Cîarel. Astfel, mtnă in mtni, lntrară in micul oriş ef al statiu ni i•

Valurile Oceanului Indian se s �rguu de faleză. fn vuietul lor

ritmic. Mwen Mas pina el disti ar e cadenta ba,ilor din s im foni a lui
Zig Zor în chinată "Vtefii care se avintă in C osm os . Şi n ota dominantă­
nota hmdamental l a naturii pămintene : un fa •lbastru - răsuna dea·
supra mării, făcînd să vibreze in sufletul aceluia care o ascul ta corzile
cele mal profunde şi tngid u iodu·i si se contopească cu natura care
1-a zimislit.
Marea era transparentă şl strălucitoare, curăfltl de toate 9pai·
mele trecutului : de rec:binii rapad, de peştii otravitorl, de moluşte şi
meduze, d11pi cam şi viat a omului cont emporan fusese purificată de
riutitile fi temerile veacurilor apuse. Şi totuşi, undeva tn nec11prinsele
intlndert ale oceanului, mal erau ifld. co lti ş oare tainice in care mai
incolfea săminta vlefil dă un ătoare, şi numai vllfilenta det8.f8meatelor
de nlmic:lre patea asi(ara securitatea şi pu r itat e a apelor oceanului.
 1\la le intimp&ă CNire ac.d.tti hler• clftll iatr·Dft wUtt tinăr Şi IU!·
tnUaat rllsar deoda.tă indiratni'ia riAltăciMsi. trufia net oada sa10
e�:o ismul animalic? Atunci cirMI eul omului •• se supune îaţelep�:
autoritătJ a societatii, ci se lasă condus de ambitii întîmplătoare şi
.U pa&iu•i persoa•e. cwaj11l se traasfonni in bestialitate, spiritu;
creat or in v iclen ie şi cruzi���e, iar devotamentul fi abaegat i a se pun
in slujba tira n iei a crunte; exploatllri şi a batjocoririi c elor lalţi Şi
, .

cit de subtire este pojghita de disci p li na şi de cultura sociala cart

arop�ra negrele abisurl ale psihicului. Se s fîşi e atit de uşor 1 O gene­
ratie-două de viată itnorală. şi onutl devine ua conduca t o r al Fratilor­
Ti gri Mwen Mas avusese parte să vadă chipul acestei fiare aici, pe
.

Insula Uitării. Daci o-ai sti.puu-o, ci i-ai da tr\u U\er, pe dati ar

inflori o mon str uo asă tiranie, care ar călca In picioare intreaga uma­
nitate..•
- N-ai voie să te cufunzi in ginduri p es im iste 1 se aar:i din spa­
tele siUI �rlasul Ciare i Pictorul l(art San spuae ci în(depci11nea e ste o
.

îmbinare lle ct•tto, t iate şi de sentimente.

Şi, lepildindu-ş; in mft'S p�rina de baie, il strip : .,Si Iim tled
intelepti !".
Şi. trecind in goană prin faţa afritanulul, Clara se arunCă de pe
faleu in awm:uri&e clocotitoare ale mlrii. Mwen Mas o vizu sărind
inainte, dîndu-se lin peste cap cu bratele aruncate i.Aiături. ca o p asăre
in zbor, şi dispărînd apoJ in valuri.
Tinerii din detaşamentul de nimic i re ce se-mbiiaa pe m al incre­
meniră. Mwen si'!Jti fiori de a dmi ra t�. aproape de spaiml. Avusese
o senzatie a sem ă nătoare privincl minunata latine de pe epsilon- Tucana.
Nu sări se niciodată pînă acum de la o asefllefl�a iaiUţime ameţitoare.
Acuma însă, dubrăcindu-şi hainele, p ăşi fără frică pe marl(ifl ea pră­
pastiei. Gindindu-se mai tirziu la această clipi, a vea să-şi SJUrnă d
f ata i se păru at unci o făptură legenclară, căreia totul ii era ingă•••H.
Şi d acă ii era îngăduit ei , trebuia să-i fie îngăduit şi lui 1
Deasupra viitoarelor talazuri se ridică strigitul de avertizare al
Cia rei, dar Mwen Mas nu-l mai auzi. Zbonl l duri miiWnat de mu lt.
Iscusit in arta sărituriJor, Mwea Mas se c.ulundă in apă cum trebuie,
afundlndu-se la o ma re adincime. Marea era atit de transparenti, incit
fundul li păru primejdios de ap roa�. lşl arcui trupul şi, in aceeaşi
clipă, primi din pricina inerfiei o lovitură atit de puternică, i acit totul
incet! si ma l existe pentru ef. Proiectat la suprafaţa apei ca o rachetA.
st răstumă pe spa t e legănîndu-se pe v al uri. Deuoetldndu-se. o vhu
pe Clara Nandi, care se apropia de el inot. Spaima ii păllse pentru
prima oaTi bromuJ arlmiu al fete i. In ocbii ei citi la ac elaşi timp mus·
tra re şi admiraţie.
- De ce ai tăcu t asta? întrebă ea in şoaptă.
- Ca si tac ca dumneata-. Te voi unha ori und e l- Ca si COII-
struim un epsilon-Tucana pe pămfatul nostru 1
- Şi te vei inapoia cu min e in Lumea cea Mare ?
-Da!
Mwen Mas se intoarse cu faţa in Jos ca să inoate mai d ep arte şi
scoase an strigăt de uimire. Limpezimea extraordinară a apei ce-i j&l­
case adineauri o farsă atit de neplăcută era şi mai mare alei, departe
de mal. Clan şi cu el p ăreau că plutesc: la o inilflme ameţitoare dea­
supra funlluhri pe car e , ca prin aer, n vedeau in cele mal m iel Mii·
nunte în apa nespus de curati. Se siralf pitnlna de glorioasa iadriz­
neali a oamenilor car� au izbutit si deplşeascl limitele atractiei te-

9
restre. Aceeaşi senzaţie de nemlirglnlt curaj şi de triumf o dlldeau şi
zborurile peste ocean pe timp de furtunii, şi slriturile In spaţiile negre
ale Cosmosului de pe satelitii artlflciali.
Dintr-o mişcare, Mwen Mas se apropie de Clara şoptindu-l numele
şi citind in ochii ei cutezător! �� puri răspunsu-l fierbinte. Mîinile şi
buzele lor se impreunarli deasupra ablsulul de cristal. .•

CAPITOLUL 9
CONSILIUL ASTRONAUTIC

Erg Noor mergea agale cu picioarele de scu lt e pe iarba umedă

şi moale. In faţă, sub streaşina pădurii, peretele des şi verd e al
cedrilor se impletea cu c:oi<Yanele de fum al e arţarilor desfrunziti de
toamnă. Aici, in acest imens parc: natural, omul nu intervenea cu
nimic in orinduirea firii. Desişul de ierburi înalte crescute în voie, cu
mireasma lor amestecată şi contradlc:torie, işi avea farmecul său. Un
grangur g albe n se aşeză pe o erată şi zvirli un fluierat batjocoritor
şi plin de ingimfare. Deasupra copacilor, o aripă lată de nori stră­
''ezii argintea cerul albastru, senin. Erg Noor se afundă în umbra
p.{tduf"ii. plină de mirosul pipărat al cetinei de cedri şi al răşinei, o
străbat u şi sui un deal, ştergindu-şi fruntea transpirată . Br-iul rezer_
vaţiei care înconjura clinica de n eu r olo gi e nu era prea lat, şi Erg
Noor ieşi in curind la drumul mare, In dreapta curgea un riu, in
tare se revărsa în cascadă apa unor bazine din sticlă opalescentă.
Bărbaţi şi femel în cost-ume de baie ieşiră de după o cotitură şi por­
niră in fugă pe o alee, mărginită de şiruri de flori multicolore ce se
Jegănau în bătaia vîntului. Apa nu putea să fie prea caldă, dar ei
se aruncară voioşi in bazine, dindu-şl ghes. rizind şi glumind. şi
porniră in josul casc:adei. Erg Noor zimbi fără să vrea : undeva. la
o uzină sau la o fermă din apro ierer venise ora pauzei de prinz.
Niciodată incli planeta natală nu se păruse atit de minunata aces­
tui astronaut . care-şi petrecuse ce a mai mare parte din viaţă în spa­
t•ul restrîns al upei astronave. lşi <;imtea inima cuprinsă de recu.
noştinţă fată de natură. fată de oamenii care luau parte 1-a opera
de salvare a iubitei lui. la indemnul medicilor, Erg şi Niza hotări­
seră să plece la un sanatoriu de neurologie din regiunea polară. Ti­
năra fată se insănătoşise pe deplin din. momentul cind paralizia fu­
sese invinsă prin înlăturarea frînării, care survenise in scoarta
creierului in urma descărcării antenelor înspăimîntătoare! cruci. N-a
mai fost nevoie decit sii 1 se restabilească vechea-i energie, slăbită
in urma indelungatului somn cataleptic. Niza trăia şi era sănătoasă!
lui Erg Noor i se părea că ori de cîte ori se va gindi la acele clipe
sufletul său avea să tresalte de bucurie.
Vă:r.u o siluetă singuratică de femeie care venea cu paş i re;:czi
in întîmpinare a lui, dinspre bifurcarea drumurilor. Ar fi recunoscut.IJ
dintr-o mie: era Veda Kong, Veda care mai inainte ocupase un Joc
atit de mare In sufletul lui pînă cind şi-au dat seama amindoi că dru­
murile li se despart.
Faţa atît de cunoscută a Vedei îl uimi pe Erg Noor prin asemă·
narea cu faţa Nizef. Acelaşi oval ingust cu ochi depărtaţi şi fruntea
înaltă, c sprîACenele lungi şi bine desenate, aceeaşi expresie de dulce
ironie In c:o'JJ"rnt gurii destul de mari. Veda privea însă totdeauna
drept 1n f,11ta ei cu ochi ginditori, in timp ce c:lpşorul tn dărătnlc ti

110
 Nizel Krlt ba se înălţa i ntr-un avint tineresc, ba îşi lăsa fruntea i n
jos, încruntindu.şi adesea sprincenele în faţa vreunul obstacol.
- Mă studiezi jl Se miră Veda. E:s.te ceva nou pentru mine ..•

lntinse miinile SJM"C Erg Noor, care i le luă şi-şi lipi obrajii de pal.
mele el. Veda tresări infiorati şi-şi retrase miinile. Astronautul sch ita
un zimbet palid .
- Voia m să le aduc omagiul meu de recunoştintă acestor miini.
care au lupta t ca s-o salveze pe N iza... Ştiu totul! Era nevoie dt
cineva care să facă în permanentă de gardă lî ngă ea şi tu ai re.
nunţat la o expediţie interesantă. Două Juni de zile! ...
- N· am renuntat, ci doar am am inat-o aşteptlnd sosirea "Tan­
trei". Şi aşa fntfrziasem. Şi apoi Niza ta este minunată 1 Semănăm
ca două surori , numai că e a este o adevărată tovarlşi de viaţ ă pen­
ţru un î n vi ngă to r al Cosmosului şi al stelelor de fier•••

- Veda! ...
- Nu glumesc, Erg! Nu simţi oare că n-a venit încă timpul să
glumim ? Trebuie mai intii să lămurim lutrurile.
Umblau alături pe drumul pustiu şi tăceau. In c ele din urmă,
Erg Noor vorbi din nou.
- Şi cine este el, adevăratul ales al inimii tale?
- Dar Veter.
- Fostul director al staţiunilor exterioare 1 Nu mi-I pot închipui
pe Dar Veter decit in m ijlocul ocupatiilor lui şi cred că şi el este
un pătimaş visător al Cosmosului ..•

- Al dreptate. Un visător ce trăieşte cu li!'îndul la stele, dar

care totuşi a ştiut să imbine pasiunu pentru stele cu d ra gostea pen.
tru Pămîntul vechiului plugar. Est e un om de ştiinţă cu miini de
simplu meşter.
Erg Noor aruncă instinctiv o privire spre mina lui îngustă cu
degetele lungi şi fenne, de matematician şi muzicant.
- Dar iată că drumurile noastre se despart 1 ii spuse deodată
Veda. La revedere, Erg. Unde ne revedem ? Sau, poate, nu ne mai
intilnim pînă i n clipa decolării noii tale nave ?
- Nu. Veda 1 Nlza şi cu mine plecăm pe trei luni de zile la
••n san�ttoriu polar. Vino la noi şi adu·l şi pe Dar Veter. Nu uita:
ne găseşti la sanatoriul .,Zorile albe", in Tara lui Graham.
- Bine, Erg, vom veni. Bineinţeles dacă Dar Veter nu trebuie
să plece imediat să construiască noul satelit !)7. Probabil că a fost
prevăzută şi o perioadă de pregătire a materialelor ...
- Halal pămintean ti-al mai ales ! Un an intreg va p etrece in ct'r !
- lasă ironiile! Este un cer cu mult mal apropiat decit spatiile
tale neînchipuit de îndepărtate care. .. ne.au despărtit.
Veda îşi luă rămas bun de la Erg şi porni cu paşi grăbitl spre
şoseaua principală pe care circulau electrocarele. Erg Noor o unnliri
din ochi pînă in clipa cind şoferul-robot op ri maşina care se a pro­
,

piase, şi rochi a roşie a Vedei dispăru în spatele uşii.

*
• •

Asemenea · Consiliului Economic, care reprezenta creierul central

al planetei, Consiliul Astronautic dispunea de mult de un sediu pro­
priu pentru sesiuni ştiintifice.
Ci�r� Nandi nu pitrunsese încă niciodetă i n incinta c:onsillulul.
lnsotită de Evda Nal Intri fl1Mitiooati in sala cea �e de lannă
ovoidală, ca tna11ul boltit par.OOiic şi cu rindlui de Wad in ellpai.
Plafonul era scăldat intr-o lalllini atit lle striludtNre şi de transpa­
rentă de parcă ar fi fost culeasă ele pe • attl slu ���ai lullliaoasă
dtclt Soarele. La un capăt al ciuÂtei săli, pe • estratlă inaltă, se
aflau ecranelt de demonstraţie, tribuna şi fotoliile �- consi­
liului care cHducen fedi•la. Pa110urile de aur IRI a� peretilor
aveau pc ele hărţi planetare in Mef. In d reapta se atlau hărtile
planeteler din sistemul so�r. in sUlita ale plaaetder celor mai apro­
piate stele pe care le studiaseri upNitfllc iflitiate tie coasi�. Pe
un alt perete se vedeau �Aeseaate ia culori llllllilliscaue schemele
sistemelor stelare lecuite şi pe care le trimiseseră, prin Marele Cerc,
sa.antli constelafiihw Îllftcitlate.
Atentia Clarei fa atrasi de an tuloa vedli, illnefrlt şi. proltalril,
restaurat de mai multe ori, fixat pe un mare panou, deasupra Iri­
naei. Un cer Yinăt inchis ocupa teată partea de sus a uriaşei pinze.
Mica seceră a unei L1111e stlllllii cernea e l•mm liYHii peste cirma
awei astFoaave antice, hlcliaată aeputiacies in sus şi pr.tilată re
zarea singerie a crepusculului. Intr-acolo poroeaa aesfu,ite şiruri de
plante albastre urite şi atit de ascate ti tari incit pireau metalice.
lnfundindu-se la fiecare pas in nisip, inainta cu greu uu 0111 illlllrăcat
in hame de proteqie. Se uita inapoi la •ava sfărîmată şi la trupu­
ri1e tteinsuftetfte ale tovarăşilor săi. h odlelarii măştii lui ftU se
oglindeau decit reflexele roşiatice ale apasaJui, şi totlqii, totosiiiCI Wl
artificiu inedit, pietonii reuşise si exprilne prin jocul acester reflexe
nemărgiftita denădejde a ornuhli rUias siarur intr-e tume străină.
Pe o moviliţ ă din dreapta, pe nisip, sr. tira o li pblră iolonnă Şi dez­
gustătoare...
Dapi ce se aşeză rmgă Evda, Ciara observă ci staUIIele şi pu­
pitrele erau necutate dintr-ua lelllll african natural, cenuşia, ca luciri
lle coral. Aceste lucrari eraa şi ele amintiri ale trecutului. Acwm ni­
IMRI n-ar mai ti cJ.eltuit atita manci pa�tru obiecte care puteau fi
turnate şi ş'efuite in citeva •inwte.
Ca in totdenaa, se a4b.ase ...ată lu111e, ca toate că teleeR'Iită·
•oare paternite urmau să traasmiti pe ceprinsal illt�gii pt&��Cte ima­
l!inea e xadli a tot ce a�a sl se intimpfe aici. Secretarul coesiliuhri,
l aicări tu privire la problemele şi
IWir Om, flcea de oiJicei scurte Cllllu
i!lformatiile cele mai importante intervftrite la i11krvalal sc•s de la
ultima şedinţă.
Examinia d sala şi citiNI c:urintele illvăţafjlor cetebrl ittscrise
sub hărtile planeteler, Clara scipă prilna COinunicare. Cei mai mult
li pllicuse cele in scmw ate Sllb harta lui Jupiter, prin care umewii
era u invitaţi să scrateze ca aten-e fen-.enele ��atarii. •. Priviti! De
p�tatindeni ne incORjoară fapte aeieţelese ; ele 111e � ta ochi, ne
.strigă in uredti, dar noi nu vedem , aici • auzim ce descoperiri •ar'
se ascund in f•melc lor 11ec:lare. P., şi simplu 1n1 patem să rididm
cortina necunoscutului ; abia in urma unei munci stăruitoare, a unor
rătăciri penibile, incepem să prindem sensul cel adevărat. De aceea
nu vă feriţi de ceea te vi se pare la inceput nefolositor, neînţeles,
inuplir..abil" -·
Deodată, la tl'illună se observă o aaimatie, iar lumiaa llia sală
se întunecă. Vocea puternică şi calmă a secrdanthă c�vlui tre­
mura tie�:

12
 - Ve4f vedea iAdaiă UD lucru care. cu c itev a veacuri mai ina­
Inte ar N păr.u t cu aeputiaţă : o lotoif'alle a wJulel a oastre luată
dia ata r a el. Acwn ua minut fi jumltate după timpul galactlc •, adh:ă
c u peste o sută ciftciHci de milenii in llll"lll ă , locuitorf1 sistemului
planet•r·� ( Clara 5Căpi • tir 4e cifre care rw-1 spun e3u llimlc)-.
di11 c011 Mel atia Ceataundui au triaito tA acest sc:.op un mesaj către
Marele Ner al 1•1 Ma,eflan .., despre care ştim că e populat de lumi
cu fiinte cugetitoartt, in s ta re si stallil.ea..că prin Marele Cerc o co­
m anlca11e c11 Galoia noastră. Inci 11-am p11tut stabi li punctul ex act
in care se alti acest slste.t plaaetar JUCel t aai a n . dar am primit $1
noi fo tografia GeiiiUti llrasmisă ... Ul'ma rugămintiJ celer dln Cell·
ta'llf'. lată această fCJiDtraf.ie 1
Pe un ecran uriaş apăru o îngrămădire stelară ce se ingusta
inspre c:apefe ti dia tlepărtări. impriştia o lumină argiotie. Bezna
adîncă a .,aţlului coaâ iavâuia llla rvftaile ecran11lui ; tot a.tit de
lntunecate e ra u şi go l u ri le dirdiJe I'8MII ri- Sipirak, llestriln ate la
f'Jffremită11. Inelul ct. lll l(l'imUirt lrfolluJa re, cete .U veclli sistell'lc ste.
Iare dirr tJnif'eriJIIII t*tm, ră.!llpi..a o Junri»i ,ali. Cillapurj sU·
!:noe plawe ll'ltC!I"'IH n neri fi IMre lle m aterie weaeră. Făd-tă. F•­
�rrafia fusese luată d Mrt r-1111 ..gW iiiUOIIIOII : Gala ia ua vbută
foarte pJeriş şi ck s•, utlet i.:it nudeaf ar*aJ aWa 41aci .ul apă­
rl'a. Cll o mlt!i lncat�descentl ia ll!tliel, In BIÎMail unei lutile lngus&e.
PrebabU ci, peatnr a ne plltea ter.a d � conapletl despre sis..
tt'RtUI lliiJ! Iru stew, • li U.uit să cere. fo�gnlil ciiD partea
UROr (ial�i mai i.. depărfaa -, Sitllate � mai SQII pe latite.ai•a ta•
lac:ttd. Dar llfRi ac:llftl. In decanal celor d1eft !llllte de mii de ani de
ciftd există Marelie Cerc, Aici o mtă �atuie ia afari\ ..e Marele Nl>r
al lui Ma'fel l an n-a Uit �n HtDa ca� ! l permiQ iopGteza uLsteaţei
u��el vieţi cugetltoiR ..,
PănlilltmH 11u�i mai pate.. lua •hii de pe ec.raa . �ntru pri,.a
om . 0111 111 avea Jll' ileJu l să contemple de la depirtit'l cole6ale pro­
priul sia lllli vers stel'lll'.
Ciarei 1 se părea că i�ttre� p'-aeti prhle� cu rlsllftaRa tiNUl
Gelada fer. reprodltsă de lltilloane lle euane orişl&a4e eJtldatt in­
s.Wiţe •e viatl u111a11 L.
- Am terminat u nov.JitiJe primHe de observatorul oostru 'r in
Cerc, sp&&U dfn nou s«retarul. Sl trecem awm la proiectele care
unnează sl fie dazbătute pe larg.
Pr04)Wierea lutei Gay de a se crea iA juul lui Marte et atatos•
feri artificială, proprie respira.ţiei, procludadu..se cu ajutWliJ uor
instalatii automate IJaze uşoare dJ11 rnJRe��et�ri. a fost recuaosout.l
ca interesantă, Intrucit la baza ei se află calcule dintre cele mal
serioase. E d rept c.ă nu se va putea obţ in e e atmosferă 111 sensu l te­
restru al cuvintului ; va rezult• însă 1111 aer sufic.ient lle b1111 putru

• G_a l axi a noastră 91! r oteşt e in juru l axei sale în aproximativ

!44.900.000 de an i tereştri ; acest interval de timp a fost �s ca zi ta­
l�!dtc:ă. Jn consecinţă, un minut gala�tic reprezintă a J.440-a pa-rte
dintr-o �i galadică, adică aproximativ 1 00.000 de ani ter-eştri N. It. •
( )
.. Ststem stehrr 9tragalactic cel mai apropiat de Boi. Se afl,.ă
situat la n�rdlll Galaxiei noastre, la 12. 000 ani-lumillă ( N. R.) •
. •_• • In af a ră de Norul lui Ma·gellan, Ga lallia externă cea mai a.pro­
ptată efe Ca-lea L �etee se află La peste 600.000 ani-lumină. ( N.
R.)

.13
a asigura respiraţia şi termolzolafla colonlll or noastre. La timpul
�ău, aproximativ cu două mii de ani i n u rmă, după c:e pe Venus au
fost descoperite mari rezerve de materie primă nuc:leară, au fost pu5e
in funcţiune instalaţii automate pent ru saturarea atmosferei cu
oxi gen. Ele au dat posibilitatea să se acllmatizeze acol o plante cu
schimburi de carbon şi acum cantitatea de o xigen de pe Venus
sporeşte in cantităţi colosale. lncă patru mileni i şi vom pregăti o
planetă bunl să Ue locuitii de oameni.
Secretarul puse deoparte fila de metal şi zlmbi prietenos. Pe
rindul de scaune cel mal apropiat de tribună apăru Mwen Mas in
haine roş i i închise, mohorît, solem n şi calm . Ridică deasupra c: a·
pului mîinile impreunatt> in sPmn de respect faţă de adunare ş i se
aşeză.
Secretarul cobori de 1.a rribuna, cedind locul său unei tinere
femei cu pirul de aur şi ochi verz i , parcă miraţi. Stînd in picioare
in faţa tribunei, preşedintele cosiliulul spuse :
- De obicei anunţăm noi inşine noile propuneri primite. De
data aceasta, veti asculta un studiu aproape terminat care ne des.
chide vaste perspective. Autoarea Iva Djan va supune meditaţie!
dumneavoastră datele principale ale l ucrlril ei. .
C u glasul inlbuşit de emoţie, Iva Dj an Incep u să·ş l citească ra·
portul. Servindu-se de expresii precise şi definiţii clare, aminti faptul
de m u lt cunoscut el vegetaţia continentelor sudice se deosebeşte prin
nuanta alblstruie a frunzişului el. Această culoare e specifică ve·
chilor forme ale plantelor terestre. După cum au dovedit. cercetările
întreprinse asupra vegetaţie! altor plante frunzişul albastru este ca·
racterlstic: fie pentru atmosferele mai străvezi l decit aceea terestră,
fie in conditiile unor radiaţii ultraviolete m ai dure decit ale Soare·
lui nostru. Se cunoaşte şi faptul că, aproximativ cu şase milioane de
ani inainte. Soarele suferise 0 pronunţată modificare a radiaţie! sa le,
proces care a durat peste un milion de ani. Atunci au apărut plantele
albastre, culoa ru neagră de protecţie la animalele din spatiile des·
coperite, ouitle negre la .p ăsările ce nu-şi ascund cuibul. S-a observat
de asemenea mai de mult că aceste fenomene au fost mai pronunţate
pe continentele australe. ceea ce n·ar putea li explicat decit prin
condiţiile unei puternice deplasări a axei Pămîntului*, Totuş i a rămas
nelămurită c·iudata coincidenţă dintre modificarea radiaţiilor sol are
şi inclinarea axei planetare. Acum, după experienta lui Mwen Mas
şi Ren Boz, a devenit evident că in clipa cind Soarele a inceput să
1reacă intr-o clasă spectrală superioară** , s-a modific at şi regimul gra.
vitaţional a l Pămîntului ***, fapt de care s.a resimtit şi stabilitatea ro·

• s. a constatat că atunci cînd Păm î ntul se află cel mai ap r o a pe d e

Soare, a x a terestră e astfel încl i nată incit em·i sfera australă e aproa!Je
in..fnhegime expusă iradierii sol a re. D i n această cau ză, flora şi fauna
Pamintului sînt mai i n f l u entate d e irad ierile solare in reg iu n i l e sudice,
şi astfel, cunoscind s ch imbările su rven ite i n aces te regi uni, pute m de·
duce deplasările axei terestre. ( N. R. ).
•• Cu cît o clasă spectrală e mai înaltă, cu atit astru! respectiv e
mai bal rin, adică radiază ene rg i e mai puţină. ( N. R.).
••• Pri mlnd o ca n ti t a te mai mică d e energie solară şi pie:zind e l
Jnsuşi energie prin ra d i ere, Pămîntul s-a contractat. Astfel, micşo·
tindu�t masa, �r av i t atea lui a devenit şi ea m ai mică. ( N. R.).

!1 4
 taţlel sale. Timp de mal multe veacuri, geologll s-au certat cu
astronomil p inl dnd, In sfîrşit, aceştia elin urmă au fost sil i t i s i
recunoască faptul cii, i n decursul evolutiei geologice, viteza de ro·
latle a planetei noastre a trecut printr-o serie de salturi, care au
avut un efect indiscutabil asupra stabilităţii axei terestre şi dlstri·
buirii zonelor climatice...
Iva Djan tăcu. U n grup de şase oameni a şezaţi in centrul sJUii
o salutari intinzind I nainte miinile impreunate. Obrajii tinerei femei
se a prinseră :
- Ceea ce ml·a determinat hotărîrea a fost fapta voastră mă­
reaţă, urmii vorbitoarea adresindu- se celor şase oameni. in care toti
cei de fatii ii recunoscuseră pe eroii ex.pedltiei pe Uranus. Am ajuns
!a convingerea că ,.oamenii" ce apartinuseră lmemorialei civili·
zatil de pe Uranus, descoperiti de voi, reuşiseri să mute axa pla·
netel lor paralel cu orbita şi astfel au făcut-o si ia o pozitie optimă
din punct de vedere al condiţiilor de luminare. C u aproximativ două
sute de milioane de ani in urmă, şi Pămîntul nostru se rotea asemenea
lui Uranus, cu ecuatorul aproape perpendicular pe orbiti. Experienta
lui Ren Boz a demonstrat posibilitatea inversiuni! cimpului gravita­
tional in cel de-al doilea aspect al slu, de cimp electromagnetic, cu
următoarea polarizare * in directiile acestea . . , .

Figurile de pe ecran se alungeau şi se roteau... Referenta urmii:

- In asemenea conditii rotatia Pămîntului, pierzindu-şi stabili­
latea , poate fi mult incetlnită, iar axa terestri întoarsă in poziţia
doriti.
Pe o fîşie de sticlă de sub ecran treceau acum şiruri de para·
metri calculati cu ajutorul maşinilor. Şi aceia care erau in stare să
descifreze aceste simboluri se convingeau de seriozitate a proiectului
prezentat de Iva Djan,
- Mai complexă, urmă tînăra femeie, este problema restabilirii
sau mai degrabă a măririi vechii viteze de rotatie_ căci aceasta
constituie condiţia fundamentală a succesului. In noua pozitie a axei
nu vom putea spori acceleraţia planetei recurgînd la intensificarea
timpului gravitational al Soarelui. Dar... pe ecran apărură alte desene
- iată rezultatele unui calcul provizoriu privind conditiile in care
se roteşte Uranus. Această pl anetă, cu un diametru de 5 1 .000 km,
are o rota ţie cu mult mai rapidă decit a Pămîntului : ziua şi noaptea
ei laolaltA dureazii ceva mai putir. de I l ore terestre. In urma ana·
lizei flicute de mine, a reieşit că forta care determină rotaţia lui
Uranus este subordona tă celei de-a cincea legi a mişcării ritmice in
spirală . Aplicind această lege i n cazul nostru, obţinem o forţă de
rotatie a cimp ului care nu intrece prea mult posibilitlţjle aparatul ui
creat de Ren Boz.
Iva Djan opri mişcarea desenelor şi a simbolurilor, işl lnclină
uşor capul şi cobori de la tribună. Ascultătorii schimbau intre ci
priviri nline de interes şi discutau în şoaptă.
- Sinteti de părere ca problema să fie pusă la vot ? întrebă
(jrom Orm.
Drept răspuns, se aprinseri nenumărate luminite verzi.
- Atunci si incepem ! spuse preşedintele virlndu·şi mina sub

* Polarizare = di r ij are a intr-o d ir ect: e a unor vectori haotic dis­

tribuiţi
In spaţiu ( N. R.).

15
pupMnal slha. .\cQk) ae aflau cele t� IMitOMe ele �•liur.e peatn
mafbta de cak.uhrt. Cel !lin drel!4)ta imoemna ..,. , cel di.a JRJjJoc
, "

"au", Iar cel din st.iqa ufjne.re� Fial:are mMJbru aJ ,_silwkli l.ku
ace� lucrr.a, trlrulfirwl IU1 seaaal ,e Clll'e ceilalţi au-I pu.teau v flllea.
Evda � Ciua apuarl fi ele pe butaulele ler. D matia� ifedală
numlră plrerile ascullltorilor.
Pe&te cite11a cLipe, pe ecraaele de deiDOII&tratie se aprillseri nişte
SMU�e .uri. Se �ăr:ise ea problema să fie disaa tati pe l..Ueag.a
planeti.
La idlluni 11K1 iasi&Şi GrGIII Ona :
- Dia liiOt.k'e pe gre v.ă CO(l ii-iai peanJ.teţ; a vi l.e tiiaui
deacallldati, "*'aie sl esamiaăm ma.i itltlj f119ta �stului diftctor
al staţi.ailer uterl oal'e Mwea Mas şi aWa pe Ul'.mi &ă rezol.wăm
preblellla celei lle-a tr�i şi epta espedlfli astrale. A§ vrea d ttlu
dacă C'()ll uUul esie de awrd.
llăipiUI&IIl t�aanhn fy dat pdn apriallerea luiRinUor w:er.z.i.
- Ştie toată W.ea în amăllauat ceea c.e s-a intimplat ?
IJmli o Util gscaăi, de lllmi ni verzL
- AuHLa ne permite sl aueleri.m lliscu.ţia. Roi pe f05bll di·
·recter Mwea Mas si "''JIIAă metiNele c.e 1-� iademaat si comită o
faptl ale drei urmlri au fO&t atit de fun.esie Fiziciarud Ren Bnz.
.

ale f��MS�t IIBV riait, iad nu s-a vindecat pe deplia, a&tfef inci t
aa 1-em puhat cllan a ca marlor, Nu ute sapu.s r.ă.sp.u.nderii.
Gro. Ora eiMiervl hUII i na rotle llllf'ÎIISl la loclal E.v!W Nal :
- Supun i n atentia consiliului 1 Evda Nal doreşte să adauge cev.a
la coiiUinitarea c.e-1 prir.<efle pe Rea &o.z.
- NM vl'.eiUI decit sl sp1111 că aş dori sl vorltesc în locul siu.
- Motblal ?
- 11 iubesc 1
- Vă du cu.r;intW după Mwen Ma.s.
E.wda Nal stinse selllll alul roş11 şi se afUL La tribună urcă Mwen
Mas. Din cale afară de emoţionată, Ciara il privea cu încordare. Afri·
caRMI yorbi calm, fără să se cruţe, eltpunind rezultatele pe care se
attePta&e &i 1 le aducă eJtperienta şi pomeaind de aimitoa.rea viziune
a luiRii de pe T.uc�na. Cou.diţille de mister şi ilegalitate în eate s-a
desfăturat experieaţa au i.lnprimat acesteia intelerabilul caracte! de
grabă ; drept co.nsec.inţl n-au fest P-regătite apa[8te speciale de mre·
gisWar.e, coatindu-se pe obişauitele ma$lni dt memorlzat care de altfel
au fost ia intrelfime distruse. Din aceleaşi motive a fost organizată gre.
şit şi experienţa de pe satelitul 57, căruia ar fi trebuit sl i se alăture
o vecâe aavl planetară, pe care să fie instalate aparatele necesare
orleatlrli vectorabai. tntrea�ra răspundere pentru aceste greşeli o poartă
el, fostul director al stafiunilor exterioare, intrucit efectuarea rxpe­
rientei i.n Cosmos cădea in competenta sa, pe cind Ren Boz nu s-a
ocupat decit de instalaţii.
Ciara tşi strinse tare pumnii : argumentele autoacuzatoare ale lui
Mwe n Mas il păre'au convhtrătoare Şi puterAice.
- Daw obee rvatorli de pe sateUtul distnn u ştiut că se putea
produce o catastrofl ? întrebă Grom Orm.
- Da. haseteră pRvenit:i, ti pr.imiBerl cu b�o�eurie...
- Nici lUI llll mil'i:: laii de Uaeri 1 au parte la expedeaţele pt'i· ·

mejdioase ce au loc zilnic pe planeta noastrl... şi adesea işl pierd

viafL la local lor • ridici alţii. tot atit de curajoşi. 1ata si se ia l a
trinti c u necunoscutul... Dar voi, atund etnii '-aJI prevenit pe ac�

16
.tiaerl, at i binu.lt că existi G primejdie şi totuşi ati ficllt expet"ienta
llrli a fi crea.t cel puţin condiţille necesare vrotectiei,
Mwen Mas işt plecA in tAcere fruatea. Simtind pe umărul său
mina Evdei NaJ, Clara îşi stăpîni un oftat.
Expune, te rog, motivele care te-au indemnat să intreprinzi un
lucru atit de riscant 1 urmă preşedintele consiliului dupa o pauza.
Africanul vorbi din nou, de rindul acesta pltimaş, emotionat. Spuse
că, inci din anii tineretii sale, milioanele de monninte anonime ale
oamenilor lnfrinJi de necruJltorul timp înălţau spre dinsul muta lor
chemare mustrătoare. Nu se putuse indura să nu i ncerce, pentru prima
oară în istoria omenirii şi a muneroase lumi invecinate, acest prim
pas pe drumul victoriei asupra spatiului şi a timpului... Nu se con­
sidera in drept să amine, poate pentru un veac intrer, aceas tă expe­
Tienţ& llJMII ili şi numai svre a nu expune riscurilor o mîni de oameni
şi a evita el msuşi orice răspundere.
Mwen Mas vorbea, şi iaima Cluei bă tea puternic în piept : era
mindrc'i de alesul ei . Acum vina africanului nu mai părea chiar atit
de mare.
Mwen Mas se intoarse la loc:uJ său.
Evda NaJ traasmise declaratia lui Ren Boz, i nre!listratâ pe bandă
de maf11etofon. Amplificat de difuzoare, glasul lui slab şi mtrefii i al
se auzi in toat1 sala. Fizicianul lua apărarea lui Mwen Mas. Directo­
rul staţiunilor exterioare, necunoscind toat1 lnsemnătatea problemei,
nu putea dec:it si se increaclă pe deplin in �en Boz, care-I convin­
sese şi-i flgl<Juise un succes sigur, Dar fizicianul nu se considera
vinovat nici el. Spunea că in fiecare an sint efectuate experienţe de o
importanta cu mult mai mică şi care au adesea un sfîrşi t tragic, ca
ştimţa, liiad o luptă pentru fericirea omenirii, cere şi ea �fe ca
oricare altă luptă. Celor fricoşi, celor care treiUUI'ă prea mutt pentru
proprkl lor p iele, nu le este dat să cunuscl dia plin bucuria vieţii,
iar dacă sint oameni de ştiinţă nu le este dat să facă paş i însemnaţi
·
inainte.
Ren Boz îşi incheie cuvtnlarea prinir-o scurta analiză a experien·
ţei •1 a JEreşelilor comise, exprimlndu-şi certitudinea că experienta
viitoare trebuia să aducă izbindl. Inregistrarea şe sfîrşi.
Ren Boz nu pomene,te nimic de rezultatul observaţiilor sale
din timpul experienţei, spuse Grom Orm ridicinda-şi capul şi adre­
sindu·se Evdei Nal. Voiai dumneata să vorbeşti ia locul lui '!
- Am prevăzut această intrebare şi tocmai de aceea am cerut
cuvintul, răspunse Evda. Ren Boz şi-a pierdut cunoştinţa cu citeva
clipe după ce aparatul incepuse să funcţioa.eze in plin, aşa că n-a
putut urmări experienţa. 'fotuşi a Teuşit să observe şi să rejinl indi­
caţiile aparatelor care adevereau aparitia spaţiului zero. lată ce a putut
nota din memorie.
Pe ecran apilrură cîteva cifre pe care multi dintre cei de faţă le
copiad imediat.
- Dati-mi voie să mai adaull ceva din partea Academiei de
Bucurii şi Necazuri, urmă Evda. Statistica părerilor exprimate de
opinia publicl dupi catastrofă ne dă următoarele...
Pe ecran priaseră a se pecla4a şiru ri de numere ca op t cifre,
impirfite pe coloane care exprimau fie colldamaarea, fie justificarea
experientei ; bilantul general era totuşi, Reindoielnic., in favoarea lui
Mwea Mas şi Ren Boz, şi chipurile parUcipanţiler la şedinţă se
luminari.
 In fundul silil se aprinse un semnal roşu, şi Grom Orm dădu cu·
vintul lui Pur H lss, astronomul celei de-a 37-a expeditii astrale. Acesta
Incepu să vorbească cu un glas puternic, pătimaş, gesticulind stingaci
şi l ungindu-şl gitul slab, cu mărul lui Adam proeminent.
- Eu şi un grup de colegi de·ai mei, astronoml, 11 condamnăm
pe Mwen Mas . Săvîrşirea acestei experiente fără consimtămi ntul Con.
siliulul reprezinti fapta unui laş şi permite bănuiala că Mwen Mas
· a lucrat nu chiar atit de dezinteresat cum au incercat să demonstreze
cel care au luat cuvintul.
De Indignare, Clara se imbujoră toatA la fatA. şi numai privirea
rece şi poruncitoare a Evdei Nal reuşi s-o tină ta locul el. Sala asculta
cu atentia tncordată. Pur Hiss tăcu.
- Acuzatiile aduse d e d umneata sînt grave, dar nu suficient de
concrete, răspunse africanul primind cuvenita autorizatie din partea
preşedintelui. Te rog să precizez! ce intelegi prin l a şitate şi care au
fost motivele interesate care m-au determinat să intreprind expe·
rienta !
- Motivul Interesat al faptei dumitale ? Gloria nemuritoare pe
care fl·ar fi adus-o succesul d'!plin al experienţei. Iar laşitatea "tonstă
tn aceea că te.ai temut c ă f i se va refuza autorizaţia să efectue1i
experienta şi de aceea ai procedat pe ascuns şi in grabă !
Mwen Mas zimbi larlf şi se aşeză In tăcere cu un gesi oarecum
copilăresc, de neputinţă. Pur Hiss triumfl răutăcios, dar privirea fixă
a Evdei 11 făcu să-şi ascundă bucuria. Renumita psihiatră ceru a doua
gară cuvîntul.
....:. Bănuielile lui Pur Hiss mi se par neintemeiate. Părerea lui a
fost emisă cu prea multă grabă şi prea multă părtinire pentru a fi
luată in conslderatie într-o problemi atit de serioasă. Probabil n
educatia lui H iss a fost cam defectuoasi, căci opiniile sale privin :J
motivele ascunse ale faptelor ne amintesc de Veacurile lntunecate.
Doar oamenii acelor vremuri puteau să aibă despre glorie şi nemuri · e
asemenea idei. Neputind găsi satisfactie deplină în viafa lor prezenfii.
nesimfindu-se o părticică din intreaga omeni.re creatoare, ei se temea:1
de moartea inevitabilă şi se cramponau de orice le dădea iluzia imor­
talitătii. Savantul astronom Pur Hiss nu intelege un lucru: in memoria
omenirii nu rimin decit acei oameni care, prin gindirea, vointa si
realizările lor, continuă să actioneze şi după moarte, chiar dacă de
multe ori sint dati uitării. Ei renasc -lotuşi adesea din nefiintă. cum
li s-a întîmplat atîtor savanti ori artişti din ant ichitate, atunci cind
creatiile lor au devenit din nou necesare şi reincep să trăiască in
conştiinta umanităţii ... De mult nu mi s-a mal intimplat să intîlne�c
la cineva o conceptie atit de primitivă despre imortalitate şi glorie ��
mărturisesc ci sint uimită văzînd că asemenea păreri pot exista '"
un navigator cosmic. Acuzarea de laşitate este absurdă şi ne face s ă
ne gindim la o deformare psihică de tipul L.L. Tocmai de aceea m 1
intreb cit de curajoasă a fost atitudinea l u i P u r Hiss in timp!ll zbo·
rului pe bordul ,.Tantrei" .•.

Inalti şi dreaptă, Evda !'Ilai se intoarse spre Pur Hiss, care se

făcuse mic in fotoliul său, luminat de o multime de semnale roşii.
- Să lăsăm deoparte absurditătile, urmă Evda , şi să analizăm
fapta lui Mwen Mas şi Ren Boz luind drept c riteri u principal ferici·
rea omenirii, Rm Boz şi Mwen Mas au pornit pe o cale ce n-a fost
deloc bitiCotiti. Nu dispun de cunoştlnfe suficiente pentru a stabili
Îil te misurl a fost pt"ematură organizarea experientei pe scari pla·

18
netarl, este totuşi evident el a fost prematură. Tocmai alei este vina
lor, răspunderea lor pentru Imensele daune m ateriale şi pentru pieirea
a patru vieti omeneşti. Dacă ar fi să judecăm după legile Pămîntului,
avem in fata noastră o crimă, insl o criml care n-a fost comlsli din
meschine motive personale, şi nu meriti deci pedeapsa cea mal grea.
Indemnurile generoase care l·au determinat pe principalul acunt,
Mwen Mas, să slvirşeascl această faptă trebuie să servească drept
circumstante atenuante !
Dupl un schim·, discret de semne cu Grom Orm. la tribună urcă
tînărul conducător al expediţie! pe Uranus.
- Experienta lui Ren Boz, incepu el, va duce, fără doar şi poate,
la descoperiri dintre cele mai importante. Mie mi se pare el această
experienţă deschide o cale spre domenii de ştiinţă plnl acum rămase
inaccesibile. Aşa s-a petrecut şi cu teoria cuantelor•, care a reprezentat
cel dintii pas spre a inţelege repagulumul , ia r apoi spre crearea pe
scară larg ă a antiparticulelor şi . a anticîmpurllor. U l terior a devl'nit
posibilă crearea cal culului repagular, care a insemna t o victorie asu·
pra principiului nedeterminării**, postulat de matematicianul din an·
tichitate Heisenberg. ŞI, i n sfîrşit Ren Boz a făcut şi pasul următor
,

spre analiza sistemului ,,spaţiu-cîmp" , ajungi11d la Intelegerea antigra.

vitatie i şi a antlsp.a tlului sau, conform legii repagulumului , la spaţiul
zero. In numele grupului de cercetători de pe Uranus, propun ca Mwen
Ma� să fie achitat,
Vorbitorul se intoarse la locul său. Grom Orm nu mai gas1
doritori de a lua cuvintul. Membrii consiliului îl ceruri preşedintelui
să tragă concluzii!e. Silueta subtire, dar vfnjoasl a lui Grom Orm
se aplecă inainte, şi privirea lui pătrunzătoare se pironi asupra acelora
din fundul sălii.
- Circumstantele care permit aprecierea defintivl nu sin t prea
complicate. Exclud in orice caz răspunderea l u i Ren Boz. Care dintre
savantii adevăl'a fi n-ar folosi posibilităţile ce li s-au oferit, mai cu
seamă atunci cînd sint siguri de succese ? Eşecul catastrofal al expe.
rientei să ne fie o lectie. Şi totuşi utilitatea el este incontestabilă. Ea
compensează in parte daunele materiale intrucit această experienţă va

' Teoria cuantelor - ramură a fizicii moderne, al e cărei baze a u

fGst puse d e Max Pl anck ( 1 900) ş i c a re a fost d ezvoltată d e o pic.
iadă d e fi z i c i eni . ca Einstein. Boh r: De Broglie. Hei sPnberg. Conform
a cestei teorii, ener g i a este absorbită sau emisă d e că tre un corp num�i
în cantităţi discrete, bine d efinite. ad ică in mod d i scontinuu. prin
,.pachet-e" cuantice d e energie. De exemplu, l u m i na se deplasează in
spaţi u sub forma unor nenumărat e ,.bule" infime de energie_ numite
c uante d e l u mină s a u fotoni. (N. R.)
u Principiul nedelerminării a fost formulat pentru prim a oară de
W. Heisenberl!". Conform cu acest principiu, în mecanica cuanlic:i
( disciplină care d escr i e lumea intraatomicâ ) . se arată că nu putem
stabili concomitent ş i exact viteza şi po ziţi a unei p art icu le atomice.
Din această consta tare. care - de fap t - corespunde doar iaui
actuale d e dezvoltare a atomisticii, filozofii idealişt i a u tras concluz;a
eronată ta i n lumea atomului dom neşte numai intimplarea necontro­
labilă, i a r l e-ge11 cauzal ităţii nu acti on ează. Adevărul este că în t r- o
iazi!, superloa�r.i a· f iz ici i , cind vor fi stabilite noi proprietăţi a le lumii
a oomfce. pri.n.cipiul nedeter m i nă rii va fi d ep ăşi t. ( N . R.)

19
contribui la rezofnrea n01eroaselor prollleme de care .W. illupea si
se ocupe Ac ade�n ia Li r.i ri i Limitelor CMaoaştuil.
Jnţe.lepclu•ra ulhll coadudtor cu rispuodere cOfiU iJtsi in ca­
r acit atea de a recu noa ,te la timp care este treapta suprem penlna
un anumit IINHnent, de a 1e oprt ti affepta sau de a idtimba calea.
Mwen Mas a-a iz... tit si fie un astfel de condUcător i• postul slu
de lmem;l rlspundere. care-I tăcea stăpî n peste puterea Pimîntului.
Alegerea consiliului s-a dovedit a fi greşit!. ŞI alei, in 111JiAH'l egala
c u alesul sia, rlspanderea apasl şi asupra C4nslliului. In primul rind
răspund de aceasta eu inswui întrueît am &pr i j init iniţiativa a doi
membri ai c:onsiHului de a-1 chema pe Mwen Mas in acest post.
Propun consiHulul sl-1 ach i te pe Mwen Mas în ceea ce privefte
mobllal personal a l faptei sale, dar sl-i interzici de a •ai ocupa pos­
turi de cond ucere în orgaaizaţifie de rlspwtdere ale planetei. Eu, la
rindul meu, ar tl'ehul sl fiu indepArtat de .. preşedintia cons i liului ''
trimis la cOttstrucUa satel it ul ui, spre. a repara o parte d i n p a gu bel e
adne de această imprudentă alegere _
Grom Orm fşi plimbă pr ivirea prin sali şi citi pe numeroase fqe
un sincer regret .
Mir Om se şfitu i a.. ���emhril coasiliulu.i, şi maşina de cal culat
comunid rezu ltatul votuhli. ConcluzUie lui C.om Orm erau pri�nite
fără obiecţii. Rezultatul votul ui invitaţ,iloc era diferit : de acocd cu
preşedin t el e in ceea ce-l privea pe Mwen Mas, ascultătorii se pronun·
tau împotriva demisiei llli Grom Orm.
Acest. se incli.U, dar pe fata-i stăplnită de o voinţă puternici a u
se oglindi nimic din sentimentele Jw.
- Tre; uie ac.um să expUc de ce am propus si amiolm discuţia
asupra expediţiei astrale, urmă liniştit preşedintele. O rezolvare favo­
rabilă a cazului lui Mwen Mas era pentru mine evidentă şi cred el
Controlul Cinstef şi al Dreptăţii va fi de acord cu hotărirea luată.
Acum însă pot sll.-1 rog pe Mwen Mas să p artici pe la dezbaterea care
va urma: avem de luat hotAriri extrm1 de lmpertante in tegiituri cu
expediţla astrali. Cunoştinţele lui Mwen Mas ne sint necesar-e pentru
a evita o eventuală greşeall.
Petrecut d� luminii� verzi ale bunlvoinfei, aprinse in toatl sala,
africanul porni spre fotoliile consiliului.
Hărfile planetelor se deplasari fărJ zg6ffl ot, tăcînd loc unor table
�e, pe care luminile muhicolore ale ste�lor erau legate pri n firul
albastru al ltinfl'ariilor proi ect ate pe un veac inainte. Pre,edintele
consili ulu i era tr ansfi gurat . obişnulta-i i mpas i bi iitat e clispăruse Cll
totul, obrajii sll ce nu"i se îmbajoraserl. Iar ochii de otel se făcură
mai intuneeoşl :
- Fiecare expediţie astraJă, spu se el, este ��rntru noi un vis
scump nutrit îndelung, o nădejde vegheati cu frijl an i şi ani, o treaptă
noul pe sc ar a marii ascensiunl.
In •ltimul an s•au petrecut cîteva evenimente care au schimb:1t
�ituafia şi ne obligă să revfzui m itinerarul şi sarci n i le ex.ped ifie i
aprobate de c:onsilille precedente. In llftll a dl scut il ler pe î•treaga
planetl. Descoperirea un or mctGde .te prelucrare a aliajdor sub înaltă
tensiune la tem peratu ra de zero a bsol ut a •ărit rezisknfa carcasei
astronav�or. Perfectionarea motoarelor cu IUiamezon. lleveaite m ai
tconomke, permite unei nave izolate si para.rtă ua tlr11111 mai lung.
Astronavele ,.Aella..w şi "Ttatajel", care lnitfaJ fusnerl destinate celei
de-a 38-a expediţii, s-au iftwdllt in COII'qtaraţie cu "LcWda", a c:ireJ

20
coeat� a tast t.nn i aa t l recent şi care e • nvl CII carcasa rolundi
de tip vertical, ca patn trepte de reac ţie. Si ate m acma i• ntăsora
si bttre<pria dem aboruri la depidări mai taari .
Erg Noor, iAtors pe hordul .. Taolrei'" din upeditla a 37-a, ne-a
infenn at despn cksca,erirea unef stele invizibile tliD cla s a T pe a
dfti planetă 1 rost găsiti O astr011 avi lle c.aastriKlie IM&UIHNiCUtl.
Explorat«ii au l•sl tit pe lKi si plăteasc:ă cu via� Uicer-carea lor
tie a p.ătrunde inaau•lrul acelei nave ; ei au izlM&tit totuşi să facă rost
de o bucată de metal din care este ficută nava. La analiză atR sta·
bitit d e vorba de o sobstantă DeaUIOSCUtl. de�i asemW1oare cu
un izoto, al argintului, care a fost descoperit pe plaoeteJ. moei stele
extrem de fierbinti din c l asa O. Forraa acestei nave - ua 4isc bicon­
vex.. cu suprafata de forma unei spirale rui1 111 entare - a rost d istll·
tati de Ac adem i a Urairii Limite lor Cuneaşterii.
luaii Ant a rnizuit toale in re,i strlrile 111 emori ale ale iDform a ·

tiilor prÎnlite prin Marele Cere in de�: urs de cei ott 541te de ani cue
s-au scurs din clipa adeziunii noastre la !iistemuJ său. Tipul tie co a­
s truc ţi e a navei pomenite nte irealizalril în con4ijiUe �tiin!ei terestre.
De alt fe l e necun oee�t� şi in acele •..m ale GalaAiei cu care asa rellfil
să stabilim un schimb de in lonnatii. O astron avă-disc atît de ur iafl
a venit. tiri i nd oi.a l ă, de pe pl anete M!i9UI de depărtate, poat e chiar
din centrul Ga l a xie i sau din de,.utiri inci 'i 111 ai mari, trebuie si
fi căl:itori.t moartâ u-a l uqul spatiilor, vrerae de llli lieaoe de ani,
pina cind va ti fost atras ă de Ierta ele gra.itatie a Gala­
xiei noa �tre, pentru ca, în cele d in urm li sl coboare llefillitlv pe
,

planeta stelei de fier, in reghmea pastie de la hota rele Clil Lactee. •

Marea im porta.a tă a stullierii acestei na ve c11 ajaternl 1111ei e,.e­
dlţii specia� pe steaua T JW poate ti pasi in discuţie.
Grom 6rnt can ecti ecramd emisferic. ti sala dispiru. la lata
spectatorilor ill ceparl si ptuteasci î•cet i.-qistrlrHe raatl nilor de
m emorizat . .

- lată comunlca·rea primiti rec.e:nt de pe planeta ZJ.s.I9+ ES-33381

(Ofilit specificarea coordonatelor spre a nu hut(fi eJqN&erea.) Veti
vedea acum ima gi n i luate de o expeditie îake,rinsl de �torii pla­
netei ZJ -5 1 9 io sistemal stelei Ahernar.
... Felul In care erau dispuşi aştrii plrea cillclat şi nici caias ochiul
cel mai experimentat n- ar ti putut RCUII08Ş te un spa.iu ceresc faml·
liar. Se ob serva u palide pete de raze. nori obs.curi şi, in s fî rşit lll aFi
,

planete ricite reflectind lumina u11ei s te l e extraorctiaar de străluci­

toare. Se aproplaseri de Ahernar, un a st ru �tlbastn din clas a spec·
trală 85 cu un diametr u doar de trei or i � i jumătate mai mare dedt
al Soarelui nostru. dar c a re lwnÎJia ci t opt sute de s ori Următoarea
.

inregi s trare fusese pesemne lăcuti ciupi decen i i de drum... Pe ecran

apăru o altă stea, verde �� lum iaoasă, din clasa S. Mwen Mas gindi
Că lu 111ina ei m i n �&n at de verde ll4" fi fost probabil şi mal frumoasă
văzută printr-o atmos fe ră.. Răspunzînd parcă. do rin tei sale. pe ecran
apăru suprafaţa unei planete noi.
ln1dntea spectatorilor răsări, fără de veste un tărîm cu munti
i nalfi, invllulfl in toate nuantele verdelui. Umbre de catraa acopereau
strimtorile adinci şi povirnişurile abrupte, vli l url verzl-vloril adlau
'
• Ca1ea Lactee e st e numele mai cunoscut al Galaxie i no astre ci­
re� observatorii d in antichitate li spuneau Gala11ias l{yldes, �d ică
Ceycuh!-e Jâpte. ( N. R.)
 peste văi şi stinci, peruzeaua apelor mării se argintea , urci nd spre
pod işuri şi piscuri, iar aurul tulbure insemna zonele pirjolite de
astrul fierbinte. Riuri smlrlUdll curgeau către lacuri şi mări nevă­
zute, tălnuit e de lanturi de munti. Mal inco1o, o cîmpie vălurită de
de.alurl se Intindea pînă la ţărmul oceanului, care din depArtare părea
o uriaşi oglindă coclttl·. Copaci albaştri purta u pe ramuri un frunziş
imbelşugat, poieni de purpură era u inverzite de tufişuri Şi ierburi
necunoscute. Peste această vegetati e luxuriantă se revărsau din stră·
fundurile unui cer de ametist raze ca de miere. Oamenii Pămîntului
incremeniri in faţa acestei viziuni puadl siace. Mwen Mas recurse
l a vasta-! memorie ca si definească precis poziţia astrului cel verde :
,.Ahernar, alfa-Eridan - îi trecu prin minte - se află pe
cerul austral, alături de Tukana ... la o depArtare de 21 de parseci...
Inapoierea unei astronave cu unul şi acelaşi echipaj e cu neputinţă...
Deodati ecranul se stinse, şi aspectul sălii închise, amenaj ate
pentru consfătuirile pămintenilor le păru tuturora cit se poate de
bizar. Pr�edintele reluă firul expunerii :
- Steaua cea verde cu dimensiuni puţin m a i mari decit acelea
a l e Soarelui nostru vădeşte in liniile ei spectrale importante cantită1i
de zlrcon i u ...
Şi preşedintele dădu caracteristicile astrului de zlrconiu.
- In sistemul său, urmă Grom Orm, există doul p lanete înge·
mănate, c are se rotesc la o asemenea depărtare de astrul lor, inci t
primesc o cantitate de energie egală c·u acee a pe care Pămîntul o
primeşte de la Soare.
Grosimea şi compoziţia atmosferei, cantitatea de apă exi stentă
corespund condiţiilor de pe Pămînt. lată datele preliminare obfinute
de expedifia planetei ZJ-519. Aceste comunicări menţionează de ase·
menea că pe cele două planete nu există o viaţă superior organizată,
cee a ce reprezintă pentru noi un noroc extraordinar, intrucit, in caz
contrar, lumea de acolo ne-ar fi fost închisă. După cum ştifi. cu şapte
veacuri in urmă, mal precis in anul 72 al erei noastre, savanţii au
dezbătut problema populărli planetelor înzestrate cu o viaţă ougl'.
tătoare superioară, chiar dacă nu de nivelul atins de civilizaţia teres­
tri. Concluzia la cart'! s·a ajuRs atunci a fost că orice incercare de
pătrundere pe asemenea planete duce la Inevitabile violenţe.
Ştim acum cit de mare este varietatea lumi lor din Galaxia
noastră. Există stele albastre, verzi, galbene, a lbe, roşii, portoc alii...
cu hidrogen, hellu, carbon, danogene, titan, zirconiu... cu diferite
caracteristici de radiaţie..•cu temperaturi înalte sau joase ... cu deose·
bite compoziţii atmosferice şi ale- nucleelor. Există pl anete cu cele mai
diverse volume, densităfi, compoiifii şi grosimi at mo.sferice şi hidro­
sferice, cu cele mai diferite distante pînă la astrul respectiv, cu cele
mai variate rondifil de rotaţie... Dar mai ştim şi altceva : faptul că
pla.net a noastră - d,,torită apei inde5tul ătoare pe care o are (7�/,
din suprafata ei ) şi apropieri i de Soare, care revarsă asupra ei rezerv1�
bogate fie energie - reprezintă una dintre rarele regiuni boga le in
materie biologică cu o mare varietate a conditiilor,. permiţînd trans­
formări neî ntrerupte.
De aceea la noi viaţa s·a dezvoltat mal repede decît în a l i e
�umi, :unde t a a fost i mpiedicată f i e d e lipsa apel s a u a energiei so·
l a·re tie de mic:ime-a uscatulul. Mai repede chiar decit pe p l ;\ltetele
Piei btora.te 'n apă, Prin comunicările Cercului ori prin propriile

22
noastre cercetări, am văzut că pe planetele foarte Inundate, viata evo­
l uează anevoie, căţări ndu-se cu desperare in sus, pe trunchiurile pl.an­
telor ce răsar din nesfîrşitele ape. De altfel însăşi istoria Pămîntului
ne arată că viaţa s-a dezvoltat mai incet i n mlaştinile continentelor
joase din era paleozoică * decit pe continentele I nalte di n era ca ino­
zoică **.
Astăzi mai ştim că, pentru a asigura abundenta şi vigoarea vi� ­
ţii, e nevoie de stabilirea celei mai 1avorabile corelaţii dintre uscat
şi apă şi că planeta noastră se apropie de limita maximă a acestui
coeficient optim. Asemenea planete sint puţine în Cosmo s şi fiecare
dintre ele reprezintă pentru umanitate o comoară de nepreţuit i ntru­
cit intruchipează noi păminturi locuibile, noi posibilităţi de perfec·
ţionare.
Din această categorie tac parte şi planetele gemene ale stelei
verzi de zirconiu. Din păcate, pentru descoperitorii lor, plăpi nzii lo·
cuitori ai planetei ZJ-5 f 9, ele sint ori improprii, ori greu valorifica·
bile. Precis nu ştim. Fapt e că ei s-alf grăbit să ne comunice aceste
informatii, după cum şi noi le comunicăm descoperirile noastre.
In concl uzie, pentru noi pornirea in Cosmos este absolut nece.
sară. lată de ce mi-am îngăduit să vă reţin atentia descriindu-vă atit
de amănunţit planetele astrului verde. Ele par să fie excepţionale
obiective de cercetări. Distanţa de şaptezeci de ani-lumină este acum
accesibilă pentru astronave de tipul ,.Lebedei", şi poate. că in cad-rul
celei de-a 38-a expediţii astrale, ar trebui s-o trimitem spre Aher­
nar.
l ncheindu-şi cuvintarea, Grom Orm trecu la locul său şi rasuci
un buton de pe pupitrul tribunei.
In locul preşedintelui, in fata spectatorilor se ridică un mic
ecran pe care apăru pină la brî u silueta masivă a lui Dar Veter,
cunoscută multora dintre ei. Fostul director a l staţiunilor exterioare
zimbi, intimpinat de salutul mut a l luminiţelor verzi.
- Dar Veter, explică Grom Orm, se află acum in deşertul radio­
activ din Arizona. de unde se expediază, la o înălţime de 57.000 de
kilometri. lotu·ri de rachete pentru construirea satelitulul. ŞI-a expri·
mat dorinta să vă comunice părerea sa în calitate de membru a l
consiliului.
- P ropun să se la cea mai simplă hotărire, se auzi glasul vesel
al lui Dar Veter, uşor metalizat din cauza detormărli aparatului.
Propun să se trintită nu una, ci trei expeditii !
Membrii consiliu l ui şi spectatorii î nmărmuriră. Dar Veter nu era
însă un orator iscusit : n-a căutat deci să profite de pauza aceasta
plină de efect. U rmă :
- Planul initial prin care se prevedea trimiterea celor două as·
tronave ale expeditlei a 38- a pe steaua triplă EE7723 + E S3468..,
( Intr-o clipă, Mwen Mas îşi Inchipui această stea triplă_ numită
odinioară "omk:ron 2 - Erldan". Era un sistem situat la mai puţin
de cinci. parseci de Soare. Compus dintr-o stea galbenă, una albastră
şi una roşie, îşi avea şi el planetele lipsite de viaţă. Dar ceea ce.i
interesa pe cercetători nu erau aceste planete. Steaua albastră din

, • Era pfimară (N. R.) •

.. f:J1 !ertiariî
( N. R.).

23
 acest sistem era o pitică a lbă *. Deşi awea dimensiuRIIe uael planek
mari, masa li ajungea pînă la jumătate din c.ea a S o arel ui. Greuta­
tea specifici m.edle a substan ţei sale era de do� mli cinci sute de
ori mal m are decit densitatea cel u i mai �rreu m etal terestru - Jridlul.
GTavftllţia, clmpurlle e lectromagneti ce şi procesele termice de pe
aceastll stea erau de o excepţi onal ă î nsemnătate ştiinţifică, a.şa că
merit a u să fie studiate ci t mai de a pr oape ar fi fost c u p ut fnţ.l. )
- ...are acum, dupl expeTknf,a lui Mwen Mas şi Ren Boz.
ccmtinaase intre timp Da r Veter, o asemenea insemnatate, cii nu m a!
putem renunta la acest plan. Pe de altă parte, studier� a stronaveJ
stTăine, descoperită de expedi fi a a 37-a, poate să ducă la descoperiri
atit de mari lnctt e greu să hotărăşti care dintre cele doui cercet ari
este mai tnteresantă. Eu cred că s - ar putea tnce peste vechile reguli de
secu r i tate şi să se accepte r iscu l unei despiirfiri a astronavel or , S-o
trimi tem pe ,. Ael la ft spre ,_om i c ron-Eridao M , Iar pc ,, Tintajel" spre
steaua T. Ambele nave sint de cla�a 1 ca şi "Tantra• , care a făcut
fată unor nema ipomenite dificultăţi,
- Ce romarrt i s m ! spuse tare şi fără pic de )enă Pur H iss. Re­
marcind însli unanima dezaprobare, st poto11 indată.
- Da, fir eşte, este ce l mai pur romantism 1 sp u se voios Dar Ve -
1er. Acel aş i romantism care a fost pecsecutat in trecut, fiind soco·
tft dăunător acti vităţii societăţii şi statu l ui. O văd in sală pe Evda
Nal, urmă Dar Veter. Ea vă va confirma că romantismul nu e nu­
mai pslholOfie, ci şi fizi o logi e ! Sarcina epocii noastre este să-i fa­
cem pe tati oamenii de pe planetli să devină roma ntici ! Dar vă rog
să-m i sc u zat i această digresiune. Continui. Să trimitem astronava
cea noaâ, .. Lebăda.. , pe Ahernar, steaua cea verde, pentru că pl aneta
noastră nu va cunoaşte rezultatele acestei expediţii decît peste o
sma şaptueci de ani şi pentru că Grota Orm are deplină drept at e
spanind că tercetarea planetelo r asemănătoare cu cea terestri e
pentr11 noi D datorie faţă de urmaşii noştri, fată de om en i rea căreia
trebuie să-i desdtldem noi căi in Cosmos.
- N-avem , deotamdată anaJRezon decit peutru două nave. obieclă
�ecrehl.nlf, Mir Om. 'i va li ""oie de zece a•i ea să PRfătim încă
un zboc, făril a produce perturba f i i în ecenom la Pămiatului. Amin­
tesc .că, iA 111018eabll de h,f.ă, reiacerea sateiUulu l absoarbe multe
forţe de prod uctie.
- Am previ:wt a.c:est l.i.tcru. ri&pllllSe Dar Veter, şi propun, dacă
Cooslliw E conomic n găsi cu puti•ţă acest luau, să ne adresăm
intregii pop u lat ii p ăm intqt i, Teată IURJea si"ti amine timp lle un an
c.ălătorilJe şJ e.xcwrsUJe de agrement, si deconecteze televizoarele ac­
variilor noastre elin l•odul oceanu lld, să nu se mai aducă pietre pre­
ţioase şi p lante rare de pe Venus şi Marte, Iar tai A el e de podoabe
să-şi sisteze activitatea. Consiliul Economic este mai in mă sură decit
mine să betănscă ce anume trebuie s.l fie oprit un timp spre a se
p u tea canaliza eaerriUe ecoaomisite pentru productia IUiamezonului.
Cine din noi ar refuza să-şi reducă neusltitne pentru. un siqur an

• P,itlce4e albe ( cuno scute deocamdată fn număr mic) shrt ceiP

mai mu:1 stele : asemănătoare satelitului lui Sirius, au dimensiuni
f·oart� aiÎCÎ. dar o densit at e uriaşă din cauza coJosaJei lor ftomper•-
1uri şi pre:Si�ni i nterne, care. ioniztnd ·aproape total atomii existenti
�c-olo. ti adu�:'t sub formă ·de nuclee apropiate unele de altele. (N. R.)

24
 de .zile ca sl le putem face copiilor noştri un dar mlref : doul pla­
nete noi, sc l l dm In razt:le fitimtft de \lfaţi ale UINI eeare """'* ·
pllcut ochilot".
Dar VeteT lşi Jntmse miinlte, adresi ncha-iie Plllltn•llll i�g :
ştia că sute de milioane de edtl il unnlrH4: pe ecrallde a,aratelor
de te1evtzlune. Sahi ă din cap şi dlspăru, l i siwd ia .rml o lumină
albăstruie. Acolo, in deşertul Arizott ei. babu lfuri pu1ernice cutretnuna
l a Intervale re1rtJbte pimimal, iiHiicitwl ci o neui radletă s-a i.aălfat
cu incllrclitura ei dincol o de Hmitefe ltolţti a1Ns4re a oendai. Aici, tet'
c:e1 preunţl i� sala consmukl; � nuJari ;., pidoare , CII IWÎJia stilqfii
r i d i ca t ă in sem u de acord deplin cu cele spuse de vortt iter.
Grom Onn se ridică in Jricio a re �1 spuse :
- Ne v om adresa ome'll i m cu r11wămintea si-Ji reducă partial ��r·
cesltăţfle in anal 809 111 ETei Cefcul11i. Veter a •ttat i a să cii istoricii,
au descoperit un Cal de A ur ce dateazl din epoca Anilor Minciullii .
Aceste sute de latre de a ar carat pet fi f.olosile pe��tru prolluc erea an a ­
mu on ulul şi a stfe l v om izbuti si ".-ocari m '" se� timp 1'ezenoele
necesare pentru zbor. Aşadar, penh'u J'l'i11'1 1 owă iw Isteria P.ămiatului.
să trimitem simultan cite o expediţie pe trei slste���e stelare ti să incer·
căm tot pentru prima oară să atingem lumi care se află la o distanta
de şaptezeci de ani-lumină !
Declarind şeclfnta inclrisă, Pftfedildele nacă si -.ai rămifti .&oa-r
rnembrl) consUiului. lre�uia si trillli li de llfl'nlfă oereri .te avi&a.Te
Conslliowl Economic şi Academiei de S�stici � PreWzitme peotru
preintimpinarea eoventualel&r primejdii fi rresrtAti survenite pe drumuJ
ţpre îndepărtatul Ahemar.

Cedri scunzi cu cetina neagră, o varietate rezisten tă la b-ie şi

c u lt ivatăspecial pentru regiunea subantarctică, foşne811 solemn in bă­
lala vintului. Aerul rece ,c tlens cwr ea ca un rîu repede. aducind cn
sine acea puritate şi răoo are aeobişnuită, pe c.are n-o găseşti deci t in
largul o c eanu lui su pe înaltele wlm i. Dar în munti vfntul eaTe trece
deasapra zăpeziior veşnice es� IISCll t şi lu� ca un vin spumos, -pe
ciall aici răsafl area oceaauhli se sitUte a ca o u m edă minl[iiere.
CJWirea sanatoriuwi ,,ZoriJe al.be" cobon spre m.,.e In trt"ase, w
pereti lle stlcli şi a căror formă aerodinamică amintea uriaşele nave
muine din trecut. In timpul J.i\el. UMurwl palid al poc-ţlunilor pline
al scărilor �i al coloanelor vert ic al e contrasta net cu maseJe bontt�
ale stincilor de aNiezit IJrUA-violet. străbătute de cărirui de porţel an
sur-a1blstrii dill siea� topit. Ac- insi, tpre sfiflitul prilnberii.
noaptea polul aJbiae şi eetezise toate Cldorile m strama-1 blmină, care
parcă emana din adincurile cerului şi ale 111 ării. Pcatru e oră. searele
se ascaase in spate l e p!MHfalui sudic, de ande risirea o aarori. ce
inl'ăluia cu arcul ei rrandios ZAftB de mluizl a cerului. &a rdlesut
marilor gheţari de pe ccntlnentul antarcth: care se mai păstraseri pe
o cocoaşă ittatti llln }llfnitlltea bJ risirihaRi, tltrpi ce iwseseră im­
l'inşi pîni acolo de vomfa t�malul, ce fiU lisatoe iledt 11A sfert •in
i mensa lor masă de odinioară. Albele lOrt peta�. * la care se trlgl-a
,• SteMt···..:... rocă eruptivi, alcătuită din Ieldspali aicalini · ş.i din
alte �.ale. (N. R.}

25
 şi numele sanatoriului, transformaseră totul in jur Intr-o lume lrealll.,
toată numai lumini diafană, fără umbre ori strălucirl.
Pe cărarea argintie de portelan, cu şerpuirl line, se i ndreptau i ncet
spre ocean patru oameni. Chipurile bărbaţilor, ce veneau mai în urmă,
păreau tăiate din stîncă sură de granit, iar ochii mari al celor două
femel aveau în priviri o adîncime uimitoare, enigmatică.
Lipindu-şi obrazul de gulerul jachetei de lînă a Vede! Kong, Nlza
Krit li vorbea aprins, In timp ce savanta istoriografă. neascunzindu-şi
o uşoară mirare, se uita atent la fata aceasta, care la prima vedere ii
semăna atît de mut:.
- MI se pare că darul cel mai frumos pe care o femeie il poate
face omului Iubit este să-I creeze din nou şi, astfel , să prelun­
gească existenta eroului ei .•• Oare aceasta nu este aproa pe imortali­
tatea ?1
- Nu pot însă i ndura gindul că voi fi nevoită să mă despart de
această fiinţă micuţă, a mea pînă la cea din urmă picătură de singe,
urmă Niza, preocupată de gîndurile el, că va trebui sll încredinţez
altcuiva educatia copilului meu indată după ce am incetat de a-1 mai
hrăni ...
- Te inteleg, dar nu sini de acord, se încruntă Veda, ca şi cum
tînăra fată ar fi atins o coardă sensibilă a sufletului ei. Una d intre celt
mai mari victorii ale omenirii este cea repurtată asupra orbu l ui instinct
matern şi înţelegerea faptului că numai educatia in colectiv a copiilor,
de către oameni bine aleşi şi cu o pregătire specială, poate făuri un
om demn să· facă parte din societatea noastră . Acum nici nu mai
există o asemenea nebunească iubire de mamă. Căci orice mamă şti e
de mult că lumea întreagă îi va Jnconjura copilul cu bunătate şi blin·
defe, nu cu primejdii, cum era i nainte. ŞI astfel iubirea instinctivă de
lup.oaică, iubirea născută din teama animalică pentru puiul ei, a dis·
părut azi cu totul,
- Inteleg acest lucru, spuse Niza, dar numai cu mintea ...
- Iar eu simt cu toată fiinta mea că cea mai ma.re fericire, aceea
· de a aduce bucurie unei alte fiinte, este acum la indemina oricărui om,
de orice vîrstă, l ucru de care in vechile societăţi n-aveau parte decît
părinţii, bunicii şi bunicele, dar mai cu seamă mamele ... De ce să ră·
mii neapărat cu copilul ? Doar şi aceasta-i o rămăşiţă din timpurile
cind femeile erau silite să ducă o viaţă ingusti şi nu puteau' rămîne
totdeauna alături de iubilii lor. Cit despre voi, atîta timp cit vă veti
iubi, veti fi mereu împreună .. .
- Nu ştiu. Dar uneori mă prinde un dor neslins, o dorintă aprigă
de a vedea umblind alături de mine o fiinţă micuţă care să-i semene
lui. O doresc atit de mult, i ncit, fără să vreau, i mi lncleştez miinile
•
şi... nu, nu mal ştiu ce să spun...
- Există Insula Mamelor - Jawa. Acolo trăiesc mamele care vor
să-Şi crească singuce copilul : de pildă, cele care şi-au pierdut iubi·
tul ...
- Dar nu-i vorba de asta. N-aş putea deveni educatoare, aşa cum
o fac femeile care iubesc foarte mult copiii. Simt in mine atita putere
şi am fost o dată în Cosmos...
Veda se îmblînzi.
- �;,,ti tinereţea personîficată, Niza, şi nu numai din punct de ve­
del1t fizic. Ca toti oamenii foarte tineri, ce se izbesc de contradicfii1e
vie�ii. nu t n.ţeleci el ele reprezin.tă lnsăşi viata, că bucuria iubirii

26
aduce In mod necesar llTIJi, frămlntări şi dureri , ce sint cu atit mal vii,
cu cit mai p-uternică este dragostea. Iar dumitale fi se pare că totul
va fi pierdut chiar de la prima lovitură pe care fi-o dă viaţa .•.

Rostind cuvintele din urmă, avu fulgerător intuitia că pricina zbu­

ciumului şi a pătimaşelor dorinfi ale Nlzei nu era numai tinereţea ei.
Veda îşi dădu seama că, asemenea multor oameni, săvîrşise greşeala
de a crede că rănile sufleteşti se vindecă o dată cu Jeziunile fizice.
Lucrurile stau însă altfel : o rană psihică ascunsă adinc intr-un tru p
sănătos fiziceşte poate să rămînă mult timp tăinuită şi să se redeschid;î
pe neaşteptate, uneori din cea mai neînsemnată cauză. Aceasta se pe ­
trecuse pesemne şi cu N iza. Cei cinci ani de pa·ralizie, deşi petrecuti
in stare de completă Inconştienţă, lăsaseră o amintire de neşters i n
toate celulele organismului ei. Păstra intr-un a teama întîlnirii c u in.
spăimintătoarea făptură care fusese cit pe-aci să-I ucidă p e Erg Noor·
Ghicindu-i gindul, N iza spuse cu glas înăbuşit : ·

- După cele trăite pe steaua de fier, nu mă părăseşte o sen­

zatie ciudată. Undeva în sufletul meu, i ntr -o părticică a lui, a ră­
mas un gol şi o teamă. Ele există alături de bucurie, putere, incre­
dere, fără să le nimicească, dar şi fără să dispară. Şi nu rrot să
lupt impotriva acestui gol decît cu ajutorul muncii mele, care tre­
buie să mă absoarbă în întregime, să nu mă lase singură fală in
faţă cu ... Ştiu acum ce înseamnă Cosmosul pentru un om singur -
şi cu atit mai mult mă înclin in fata memoriei celor dintii eroi ai
astronavigatiei 1
- Mi se pare că te înţeleg, răspunse Veda. Mi-a spu s Erg. Am
fost o dată pe micile insulite ale Polineziei, pierdute pe întinsul
oceanu lui. Acolo, în mijlocu l apelor, te cuprinde o t.risteţe infinită.
ca un cîntec de jale care se pierde in zările sure. Poate că stră­
vechile strune sufleteşti ale primitivului zbuciumat in singurătate
ii amintesc omului de azi cit de slab şi de osîndit este el cînd se
inchide i n găoacea eului său. N u puteam scăpa de acest sentiment
decit cu ajuto.rul muncii comune, al gindurilor impărtăşite. Dac ă
sosea o navă, chiar şi cu mult m ai mică decit insula, oceanul ne­
mă·rginit se transforma indată. O mînă de prieteni şi o navă for.
mează indală o adevărată lume, care se indreaptă dîrz spre zări ce
pot fi atinse şi se lasă cucerite... Acelaşi lucru se petrece şi cu
corabia cosmică - astronava. In interiorul ei te afli laolaltă cu
tovarăşi de drum şi de muncă, puternici şi cu-rajoşi. Dar să fii sin­
gur in fata Cosmosului ?! ... Veda tresări . . . Nu cred că omul este i n
stare s ă îndure acest lucru !
Niza se lipi şi mai tare de ea.
- Ce bine ai vorbit, Veda !
- Niza, îm i eşti acum foarte dragă . Inteleg mai bine hotărlrea
dumitale... In conditiile unui zbo.r atit de depărtat, pentru ca nava
să se mai poată intol!rce, trebuie neapărat ca la inapoiere s ă vă
ia locul copiii voştri, trebuie să existe doi Ergl şi poate chiar mai
mulţi ...
Niza strînse in tăcere mina Vedel, Jipindu-şi nasul de obrazul
ei rece.
- Dar a i si poţi rezista, Niza ? Oric:um, este o nebunie 1
- Des pr·e: ce nebunie vorbeşti, Veda ? se intoarse spre ele Erg
Noor. Te-al · fnţeles cu Dar V eter !? De o jumătate· de oră caută să
mă con vin(ii că trebuie să rămîn şi să tmpărtăşesc celor tineri expe-

'.!.7
rtenta IIIH � astror.aut, ia loc si P'MfleSC 11•-un zhr tlht taft nu
te •ai il1'torcl.
- Şt a � să te cnvfn«ă ?
- Nu. �ant rispun!l c ă nperienţa . mea in materie lle astrona·
v;,ane este llllti necesari ca s ă lluc ,.l.ebilta.. Jl\ d.,tfna.fje, acele
(ti Erg NfHtr lllriti spre cerul paftd). s-o d!M pe llr-t care n·a
mai fost pînă acam străbătllf lle Ricl o naYi a Pimintalui sau a
Marelui Cerc !
fR c lipa ht care Ery Noor rosti acest din urml cuvint. 111 spatele
sn se arati un colt de soare şi ra:aele h al mttunră llifttr-o dată
tot ntisteral zwiler aJbe.
Cei patnr pFiekfri erau ac..- pe n�af. Din� lary, adla o su­
llare inghcţată. � tina se spif'gea. riRIIun, ri!Nhtri talazurile llftle;
fără spumă, ale fră�nhltatahri ocean antardlc. Ve4a Kong privea cu
interes această apă * ofe� urc, pe măsură ce inainta in l arg, se
intaneca tot mai mult, c ăpătl n tl ia ruel e piezife ale soareNii nuan·
teJe viorii ale gllePJ .
Nin Krit stătea alături ia UiAaţa ei tie Waaă ; de sub căcluliţa
rotlllllki se revărsa t.gatu-i păr de aralllă. Ca • obi cei, ifl înălţa
cind ti tîRd lruntu cu o mişcare iadă răbl i c:ă. ·

- Veter, nu..ţi place N b:a ? illtrebi CII o iftdiwmare prefăculă

Vetta Kong.
- Ştii prea bine rit o admir t răspanse Uar V et es. Acam insă
mi se pare atit de mid şi de gingaşă în comparaţie cu.._ ·
- Cele ce nti aşteaptă ? intrebi pr&vecatln' Niza. L-aJ lăsat
ia pace pe Erg şi acYm Mii atari pe nriae ?
- Nici nu ntă IÎJidesc 1· se apiri rrav Dar Vetec-. Dar mîlmi­
rea mta este cit se po• de explkaltilă. O .-in����ată creatie a scum.
p.twi meu Pămînt �ă să plece i n allisurile Coslll05ului, in im­
păritfa lai de beZ1Iă şi ger_ Na-i • regret, Niza. d tristeţea anei
mari piercleri !
- lntr-a..-ăc, il apntllă Veda. Niza pue o lumiaijă a vieţii ia
fata SCJ���tiitor glaciale, inerte.-
- P• e tloan trepicală ?! intnbă Niza, şi ila*-atia ei ciutlată
o- filltr � Vetla să se reţiRa a da 1&11 rispullS afinnatiY.
- Cat'e diR voi tanoatte mai bi• decît miae bacllria klptei t11
hi gal !'?
Şi, smuJginll.fi c:ăciuliţa. Niza ÎfÎ scatari c:oama-i de aramă :
apoi, dintr-o IAiş.can, îşi scoase hain :
- Ce faci, Niza ? Veda Kong îi ghici cea dintii intenţia şi se
repezi spre astronavigatoare.
Dar fata se şi urcase in virful stiacil care atirna cleasapra valu­
rilor şi de acolo aruncă V edei h:Une., pe care le llkzbrăc.ase şi lei
fătuse sttl , cu o u illliteare iuţeală.
- Adu-mi-le, te rog, după sti•a aceea !
Trii.J'ul Niaei se întinse lotr-o WiUiră lliii'MIItat de precisă. Va­
lurile reci o primiră în sinul lor, ia-r Veda se cutremură la gindul
seuaţiei pe care o p11tea prM«a Q asemeaea baie. Dar Nba inota
liniştit inainte, i nfruntind cu mişcări puternice, l argi, talazurile. S&
tată p e o creastă lle val, făca efe �o semne celor riuu.. pe tă·rm,
chemiada-i s-e unnen..
Veda K•nc o l.ll'lliărea, ptillă de adJII irat-fe.
- Veter, asta aa mal e tati. ti urs pol• 1 strlp ea. Oare Jd..

28
meni dintre n oi nu-l in stare s-o imite ? 11 face de ris pe pbdnteni
în fata zburitorllor coSII'I icl . Tu lloar �1 •ua ROrdic 1
- Din picate, aint doar la orlrine... Prefer mările calde, spu ..;e
Dar Veter aprt�piindu-se prudent de ma.rrinea apeL Se dezbrăcii.
pipăi apa cu piciorul şi, scoţînd un .,uf !" răsunător, se aruncă in·
tr-un val de otel care-i venea in intimpinare. Din trei mişcări largi
ajunse pe coama valului. apoi lunl'.că in hăul negru care se surpa in
fata talan�lui următor. Numai un antrenmaent de mai mulţi mi şi
obiceitrf de a face b�ie tot 1111u l satvaf'ă p restigiul tui Dar Veter.
In primul moment, 1 se tăiase respiratia, rotogoale roşii lncepu seră
a-i juca pe dinaintea ochilor. Dar după cîteva scufundări şi salturi
rapide izbuti din nou să respire ca lumea. Se Intoarse pe mal vînăt.
tremurind şi porni in goană. alăhui lle Niia. pe cărarea ce ducea
la deal. După citeva clipe, gudînd din pUn plăcerea hainelor căldu­
roase de blană, găseau amindoi că pină şi vlntul care se intetise
le aduce adierea mărilor de mărgean.
- Cu cît te c unosc mal bine. spuse incet Veda, c u atit lml dau
mai mult seama că Erg Noor nu şi-a greşit alegerea. Nimeni n·ar
putea mai bine ca dumneata să-I îmbărbăteze Intr-o clipă de cum­
pănă, să-I afJere şi să-i aducif bucurie.
Obrajii palizi ai Nizei se lmbujorarl.

fşl luau dejunul pe o lnaltă terasli de cristal. care vibra toată

in bătaia vintului. Erau toti patru tăcufl. cum sint de obicei oame·
nii Inainte de a se despărţi pentru mult timp.
- Ce trist -este să te lmprieteneştl cu oameni care-fi plac şi să
fii nevoit să te desparti Indată de ri ! rosti deodată Dar Veter.
- Poate că dumneata ..., începu Erg Noor.
- Mi-am terminat concediul. Trebuie să mă întorc p e satelit.
unde începe con�truirea lnvelişului de protecţie. Poimiine mă Intil­
nesc cu Grom Orm.
- Şi eu voi pleca. adăugă Veda. Am si cobor lntr�o peşteră
descoperită de curind In Asia Centrală... un depozit din Era Marii
Sciziuni.
- ,.Lebăda" va fi gata spre sflrşitul anului, Iar noi ne vom
Incepe lucrul peste şapte săptămîni, spuse Incet Erg Noor. Cine este
acum directorul staţiunilor exterioare ?
- Deocamdată funii Ant. Dar el nu vrea d se despartă de
maşinile lui de memoriza!, iar consiliul n·a confirmat Inel candi·
datura lui Emb Ong, un îndrăzneţ inginer-fizician de la instalatiile
F din Labrador şi colaborator al .,Academiei Lim itelor• ...
- Nu-l cunosc.
- Nu·i prea cunoscut pentru că se ocupă de problemele meca·
nlcii megaondulatoril *, un domeni u care abia începe să fi e cercetat.
- Dar Mwen Mas ?
- Scrie o carte despre emoţii. N-are nici el prea mult timp la
dispoziţie, căci Academia efe Stohastică şi Previziune 1-a numit con­
sultant pentru expeditia .. Lebedei" voastre. De Indată ce materia·
lele vor fi adunate, va fi nevoit să-şi la rămas bun de la cartea lui.

• Mecanica megaondulatorie studiază ritmurile gigantice ale

răspîndirii energiei pe scară galactică şi metagalactică ( N. A.).

29
 - Păcat l
Veter se ridică In picioare cu gindul să·şl la rămas bun.
- La revedere 1 Termină-ti cit mal repede treburile căci alt­
m interi nu mai reuşim să ne vedem 1 făcură Niza şi Erg, tntlnzln·
d u·i miinile.
- Ne vedem noi 1 le făgădui cu toată Increderea Dar Veter.
In cazul cel mal rău, In deşertul El Homra, Inainte să decolafl...
fie şi lrtai nte să' decolăm 1 consimtlrl cei doi astronavi·
gatorl.

(Citi ţi in numărul viitor capitolul :

.,N EBULOASA D I N A N D ROMEDA")
 DESPRE ATOMI

VIOZV.\' JA L
/. Particule emise de · unii alomt radloaclit•l - tit/11 de onoare ; 2. Alia şi
'>ela - corp cu o poziţie similară fală de planete ca eledronii {a/ii de nucie11l
ntomic - simbolul unui elemell l CII nllmclrul atomic 10 ; 3. Un ciorcldne de. . .
-l/Ji·�e 1 - combustibil de mod.J t•eche, in compara(ie cu combusciun ea termo­
nuc:/e.arti ; 4. E!emell/ c11 n t�miirul atomic 35 - .. . miiloc de !unecuş - atomi/ 1!1
miinile impcrialişli!or ; S. Drepţi - energia nuc/carii. îl va mOl/era după doruzli.i :
6. Neptrmus (lai.) - a an ula sarcina electrică adet•ărată a unui corp, prinlr·rm
curent de c on dll c(ie ; 7. Aparat inlrelwill(al in fizica nucleară şi a raxe!or X cr1
accelerator pentr11 electroni (pl.) - sali ; 8. Parilcllle cu rm dia metru mal mit
de 1 mm pizil>ile la microscopul obişnllil - co.<ilor ; 9. Cea Rrea e folosită /11
tl'actocvele llllclt'are ca lncetinitor de neutrolli (moderator} - ttnitate de mclquJ
penlnt lr�ngimi, eRczlti cu 25..199 mm - moral ; 10. Simbolul unui element ra.lin­
acli:• - atomi in.'clr,·ati cu e/erlricilale - fir ; /1. Egali/ale - mere 1 12. Fru­
ntzori de e11 erRie prin dL�2a�rP�orc - o arc orice formă de energie ; 1.1. O,.n�1:l
/aurar a l U.R.S.S. - rarliatiile unul elrment rarlioactit•.

I 'ER11CAL
1. Elemem cu wr t oarte mare număr de compuşt, datorită capacltci/il nl�­
m ului de a se lega ciJimic at i/ CII alti atomi de-a l11i. ci/ şi ca atomi ai altor
ei!'m.ente - atom folosit lr. industrie şi in cercetări ştii•>tifice ; 2. Element cu
nrun<irul atomic 5 - simbolul wrui elemerr/ cu o parte din izoto111 radioactit•l -
Si mbolul protadiniufui. unul din elementele radioactit'e care se dezintegrează ttl
erniswnl de particule alfa. trednd in actinia - după .. . 104, a apăru/ şi... 1 10 :
J. Element cu numărul atomic .'i:l - nu me feminin - se t1a Ierti/iza cu aiutorul
enerf!iei nucleare ; 4. Locul siglUulul - ascunde adev,irul - risipă : 5. Proil'r:­
trazil un fn.�'-:ciru/ luminos tlit•ergen/ - dispoziliu pentru oroducerea unei rea,t;;
mJci<'are prin bombardar�a cu neutroni a unor anumile elemente (pl. ) ; 6. A!o '11
(/iz. ) - partiwhl ell'mentară lipsită fie sarcină elec/rict'l, care lmpreună cu pro.
tonul const ituie nucleU atorni<'i (pl. ) ; 7. Plumb afina/ ; 8. Particulă su/i­
atomicii de circa 1.840 ori mai uşoa rti d�dt un atom tie hidrogen . o,-e cea mai
mică sarcină elutricci (pl. ) - com11nă iti Bihor ; 9. Actor cu ţzes/url la romani ­
nume grecesc - care nu cred in ce 1111 ocid ! Jn. Emanti /umarole prin Slei/ia -
.� / la romani - t•eşnic ; 1 1 . Unilnte fii' energie In sistemul C.G.S. (pl. ) - nn
u mişcă - .<imbolt�l lila o11i lui ; 12. Piantă lexlilă - parlicu[(J elementară cu n
sttrdnd ·pozHft•,! sau negalit•<i egală cu aceea a elel'lronulul. dar at•lnd o ma.<·i
mai mare derfl a arl'stuia (pl.) - e prE'a putin spus pentru un a/om ; /.1. Pl!7
dt• roca; - urti/a/e de rn<i.<ură a radioacliv/lă/il eRală cu canti/a/t'a de substa11('!
r dloaclirJă alfa carp emite oe <E'CIIflfftl act'/.aşl nunrclr de particule alfa ca rtn
Il am- de ra1I(J.
 ..,. . - . ...j
r"-_ r •'

ATE NTI U N EI

Clubul glumeţilor anunţă că î ncepînd cu acest

număr, revista ,, Şt i i nţă şi tehnică .., împreu n ă cu
Col«tia ,.Povestiri ştiînţifkoJantastice" o r g ani ­
-
zeuă U:D concurs . permanent de deilegări de pro­
bleMe de ştiinţă d+stradtvă.
Problemele pentru c91Kurs vor fi publicate în
fi ecare din nuf!1fl'ele revistei cit ş.i in fiecare din
numerele colecţiei "Povestiri ştiinţifico.fantastice" ,
participanţii fiind obl iga ţ i să rezolve problemele_
pYblk� atît in re • isiă, cit şi î n cole�e.
�zcHvări le prob&en�eiGr publicate în revistă vor
n tr ilniw de f�care dată pînă cel mai ti rzi u la
data dt 25. ate l unii respective. Rezolvările proble­
mefer p al kate pe11 tru colecţia " Po-.estiri ştiin­
ţifico--fantastke" vor fi trimise redac ţie i în timp
de t(t zile de •a apariţie.
Premi i le pentru tovarăşii care vor î ntruni cel mai
aa.are număr de răspunsuri exacte vor fi aco rda te
trimestrial.