EDITATADEMVlSTA

ST~~T~ tEHNICA'

VICTOR EFTIMIU

PE URMElE ZIMBRULUI

,

Colecfia .Povesfiri stiintifico-fantastice- 31

LUCRARl CARE VOR APAREA (N COLECTLA "POVESTIRf $TIINT1FICO·FANTASTICE"

Nr.38-39-40-'I1-42- .,Pe urrnele zimbrului" - roman Istorlc de Victor Eftimiu.

Nr. 43 - "Atol Fakaofo" - nuvela ~tiintifko-fantastic1i de L Efremov [traducere din lirnha rusa).

Coperta-desen : N. SaHoiu

VICTOR. EFTIMIU

PE UR,MELE ZIMBRllLUf

CAPITOLUL .Scumpu; meu nepal.

Scrlsoarea pe care ml-a] trhnls.,o de la Pans in ztua de 23 rnartta 1847 a faeut mal bine de ire; lunl pina la resedinta mea moldava.

Fiira.·ncioia[ii a pus rna] multii vreme s-ajullga de la la~i plnli I'll Driigo~e~ti decit de [a Partsptna la Iasi. Ce vreiP Sintem departe de occidentul Europel, asa eli trebuie sa ne supunem legflor Ilrestl ale acestor inapolate ~l atlt de Ierrnecatoara ttnuturt,

«Fumeciit!lare»! lata cuvlntul ce se potrtveste mal mull dectt orlcara altul prindpatelor moldo-valahe; cerulul [or senin si alhastru, plio de irizarile Orientului Apropiat, peisajelor campagnarda sau muntoase, gtrlelor sprlntcne ale ina1timilot ~i celnr lenese de la clmple, namentlor care locuiesc aceste plaiuri bogate blnecuvlntate de Dumnezeu, Ge nu gase~t! in Valahla ::;i 1n Moldova jl Griul. porumbul, rapifa, secant, orzul, ovazul, Iucerna, sarea, mierea, ceara, aurul, arglntul, pucloasa, carhunele, iierul, arama, lemnul de brad" de stejar ~l de nuc, pe care-l tolosesc 'turcf ca sa-~i faca puternicele corllbii. Apol vaclle, olle, call, oriitil.niile de wt solul, pe~tii rlurilor de munte, pastdivH lazurtlor, crapil, salaul ~i somnu] lacurilor, ai afluenfilor batrt. nului Danubl«, ai Oallubiului tusust, cega, pastrugil, nlsetrut ~i merunul Ma,rii Negre, grel de cavlar, scrumbille, chetalul, lufarul, rlndunlca de mare! Zafogal'lU[, stronghllul ~i atitea varietati cu uume gr,ecesti ale Iaunei marine; rnerele, perele, prunll llvezftor; strugurii podgoriitor ~i ai viilor de la ~s, flnetele Ura pereche ale platourtlor ~i mai presus de toate (aceasta stiu ca te va interesa in primul rind) bogafia ~i varietatea vlnatulul,

De la prepelita ~i dropla Biiragallului valah pinala cocosul salba, lie al Carpattlor, de la iepurele sprlnten pinli III ursul greoi ~l pina la dirzul rnlstret ~1 vlezurele, .~J vidra, ,i [derul, ~i veverita, - plidurile vtrgiue ale MIlJdo-Valahiei slut pllne de aceste sillbliticluni, eu blana, carnea, oasele ~l penele attt de cautate.

Imi vel raspunde cit toate aceste imgatii campestre ori silvestre se gasc.5c~i In Europa, Desigur.

Dar euJti voi replica, ~i acesta e rostul scrtsnril de fata : ceea ce n-aveti aeolo (nu mai spun avern, fiindcii ell. m-am despartit de mutt

de Franla $1 am devenlt bun moldcvean), ceea ee nu gaslti in Eure"a v(t<lstrii occldentala esle zimbru] - un vtnat extrern de rar, EI, II ramas prln locurtle acestea ca prtntr-un miracol ~i tinde sa dispara. Mai exista unele specirnene prln sud.es tu] Pofoniei, in Ucrnina sl-n Caucaz. Cele mai nurneroase, ocrottte prin dispoziliile speciale ale autorttatll, au ramas, cam la doua mll, in padurea Bielovejsk din Rusla alba, pe terenul de vlnatoare reaervat tarului ~i noblllmll.

SlllbiiUciunea aceasta e numitii a II r I) c h s in liruha Irancezll, Iar tn moldnveneste z i m b r u sau b 0 u T, desl bourul nu este exact accJa1ianimaica zimbrul. Sint frati., dar sl1~cH densebite, 1:imbml e un fel de bivul salbatic, despre care vorbeste ~i Iu liu Cezar, Un animal antedHuvian,ale carul fosUe se giisesc Il1lpra.~tiate de-a lungnl ~i de-a latul EUTepeL EI traie,te az! in .regiunile central-estlce ale contlnentulul nostru, in Rusia sud.vestlcd ~i in America de Sud.

Nurnele sllu latin este bison bOIl."ISUS, bison e u ro p eu s, dupa cum eel de dlncnlo de. Oceanul Atillmk e 'nurnlt b j S II n 11 m er i c a nus.

Ca ,I' orccsul din stepele l'1otllulcominent, acest bizon traia, pe vremur], ill cirez] vagabnnde in pustele Un.gariei, ale Nl.o!dovei. ale Crirneei, iar in veacurlfe de mal tlrzfu s-a rerugiat ill paduri, Zimbrii batrin] .se d~spa!t de c.oled~vitate Ji:~jsfir~es7 zil~le singur~tici.. ~

Animal lerblvor, puterntC, dnlaMTlil: urteerr rolll mult del:lt I) tonll. acest tau r salh aUc era vina t pentru piefea~i c arnea lui, pentru marnele lui, din CMe se ficeau budlllne ~ cnpe,

A foGst urmarlt ~i nlmlcif de-a Itm:g'(llr.1zb9I1ieloT clue s. lUI purtal ill EUJ'Opll cenl:r.al.i ~ dino::u[o de ea, spre rlisiirit. Indl dill veacul 11.\ cillcisprezecelea se ~tie cii:r;ilDbnIl era. diuta1: ~ mllJsit }rent>ru imma ~i nevoile o~tilM iE'umue, polJln:eze saa lI'IagItilrrc'. Cee' mn m-ma bizon dill Transtlvanla a fos.t ucis la 8 octorohrie m 1762. in "'hIlljii Bargaufni.

Prlntr-o ciuQatii. irn,,"rejura-re. acea.stii specie. str3'reche llla;i trai~t() ~j azi in M.oI.deva. nard-vestlca, nil departe de fefc'dinj"a! mea de !aVriigo~e~tj. oouzata asttel dupii nurnele primil1~lIi prlncipe al M~ldovei. vo.ievot:lir1 ])_rago~, despre care le-genda spune cil II venit ·din Maramures, in veacui al XIII·-lea, TJImarind un rlmbr.n. EI ar ti dat tarii descoperite denumlrea de Mo!dova, dupa numele cr~tlirtdoo.'sei sale d· teIe. Mo1da, eu care impiirte.a prlmeiilli:le '1iniimarei. (Fiilldc:i, tr~b'[lie sa ~ijj, zlmbrul e tot atit de pertcnlos ,CR ~i leu! pe care-t vinezi tu in Afric.a. 1.111 D dati hii~Jl §'i itl,,~i \'llliHor.ii aufQst spinrecati ea aiste simpn toreador; de ccarnele acestnr tallJi s1l1batid.)

Numeroasa localitatI de Ia confinele motdavo-maghrsre vorbesc despre aurochs, bison, bour san zbnhrn : Biwlfurras pe ungnreste, Clabu!;etu! Zimbrulrri pe rnmtneste, Izvorul limbruhti, Valea Ximhl'ului, Dealul Zlrnbrilor. Zlmuroslav3, Zjmbl'enii. ZImbrc1l5Ca, LllI1brovita ,i rnulte a He le,

Bouru] @ste ~'i podeaba de Irunte 11 sleme:iMlIldll-vt'i; 1m cap de hivo! eu I) stea illh~ ccame,

Iti scriu toate acestea ca sa te hiiluplee a 'I7<eni [1'1 tara rnnldavii, unde vel Ii prlmir cum fill se pnate mal bille. 1'fi CLl!lBSC pasiunea cinegetidi ~i stlu cii posibllttatea de a Vil111 0 I'Tad:ll r:ara. te.ar putea atrage .mai mult decit dorul ~e a-p cedea bihtrinul ::orhi', care te iuheste ca un pirinte ~i care nu te an: dedt pe tine in hlme_

De aceea, in IDe de a pleea dh! nQU ill Arrka, la vina1:lJarea E1e lei, vim mal bine ill septembrie prin loc.uri1e aces.ka, care sint mult

mal lnte~esadte dectt pusl~el;ili1e Sahare], Vel cunoaste 0 farii eu yeo geta11e $1 fauna abundenta, CD camenl uspltaltert ,i care seamiinii Cil nol mal mult deeit oriee alt pOpor.

Te sfiituiesc ell inainte de a pleca spre Dunarca-de-jos ii obUI de la guvernul Irancez 0 insarc.inare ofic.ialli, care.fj va inlesni formalitiiti!e de mtrare $i petrecere in Valahia. Am scris cValahi:uo ~i n. Moldavia fiindca printul care dorrrneste la Bucurestl, George Biliescu. e un om dviliza! ~i amabi1, prieten aJ tam noastre $i din cale alar». de ospitalier. eel al ~oldovei cam tasa de dorit. DinBucure~ti vel vent mal usor la la~i.

Misiunea pc care 0 yei cere ministerulni poate sa fie ~i ol'loriiica.

Nu vei avea nevole de-cit de banli d'wmului, World mope] gas; mal mult declt W trebure. Eu am f cui economit frumusele, liindcli nu cheltuiesc mare lucru, iar averea unchlulut tall iji apartlne indi di" via~, nu nurrrai ell mostenire,

Te tmhratlsez ell multli. dr agoste ~i sper ca raspunsui taa va pn .... mal patin declt trei luni "ina sil-! prtmesc,

Al tau unchj Iu bi-tor, Henri Parrocel"

CeJ care semna aceastil scrisoare era lUI Irancez vripii;iit prj" Moldova dupa nefericita expedltte in Rusia a lui Napoleon.

Stranepot al lIesiitului Joseph Parrocel, care, in veacul al XVn-lfa, pieta biitaliile regelui Frantei Louis XIV. Henri Parrocel, Ilu al reveIutiel din 1789, apol soldaf ~i of iter in ostile trlumfiitoare ale lui 8011~parte, urrnase cu credinta. in mal rnulte carnpanli, stlndardele repuhllell, apoi pe cele lmpertale. Dar. dupa campania dill Rusla, campania pe care generalul Caullncourt ~l alt! oarnenl cu mlntea llmpede sra· tulserape Napoleon sa n-o intTeprinda, Henri Parrocel. ca multi aUI sol dati ~i oflterl trancezt, nu s-a mal rein tors in pattie.

Republkan convlns, fanatic bonapartist, Henri Parrocel, a.semenea lui Beethowen, lncetase sa mal admire pe Napoleon de dndse ineoronase irnplirat, de cind retntronase despottsrnul sl Iastul rf'gilor d. odinioara.

Dupa Infringerea de la 1'f10S!:O\3 ~i acea oezastruoasa trecere & riului Berezlna, HI "loiembrie 1812, dupa iarna cumpfiUi care tmptediu arrnatele napoleonlene sa iasa din nesttrsita imparatie troienitd, multi francezi au rarnas in Rusia ~I in Po Ionia, tar d1tva aU trecut in Moldova. unde si-an intemeiat an camln, ~i lila inceput 0 viars n«!lii.

Printre acestta. iI gasim ~i pe Henri Parrocel, om cult, care ~i-. lnceput cariera la' Iasl, ca negutiitor, medic, profesor de limba franceza, preceptor de odraale boierestl, jar in u!fimavreme, in (S41. dod lncepe accasta pevestlre. blbllotecar ~l guvernor al duduite] MU~II Roseteasca, din nearnul Rcsetesttlnr-Dragosest!

Dudulla '\\U~3 era copllul lillie al bolerului Arkip Rosell r, mare mosier mnldovean, fest vlstler 111 curtea domneasca din la$i, lar acum retras in conacul de [a Dragosestl. unde se alla cea mal bogata. eolectie mcldoveneasca de carti rare $i de tablouri. Printre tablour ile ateste;j figuTIl $1 Il batalle din vrernea lui Ludovtc al ~IV-Iea, de Joseph Parroce!, strabunul blbliQtecarului sl prote'<orului de la Drago-\,e~ti.

Pre:zent,aacestel (Jpe:re de ,ada In cnnaeul mnldovenesc crease II apropiere, 1111 fer de inrudire Intre beler ~i oaspele Irancez, Peste tari ~i peste veacurl, se Biense 0 trasaturli de unlre lntre eele tioua ramilii strain!;, at1t de depanate ca distant! in spatiu, ca moravurl, ca llmba ~:i ca stare sociala, in ptnza pictatll de celebrul sau strlunos, Henri Parrucel I~i regastse patria; contempltnd-o, sirntea cum ii uTcli tn Ill1ima un val de dulosle, de c.iildura, de emojionanta revedere.

~!t in acelasl tlmp, un gind prielnic ll cutrelera. TntH Iusese un gind fugar, apei un tntreg esafnda] pe care-I construise,amanunt cu arnanunt, in orele de reverie.

Henri Parrocel avea la Paris un nepot de dcuazect ~i patru de ani, fiul fratelul sau Jerome.

Jerome rnurise inca titril.r, duoa ce vliduvise vremelnic. Mieul Gaston ramlisese ortan ~i fildi avere la 0 l1irstii Jraged'a. II Iuase pe linga el UJ] nobil francez, ducele Edgard de Montmirail, care in timpul revelujie] scapase de ghilotinii ~i nici nu plecase in emigrape. Dupa restaurarea Bourbonllor, ducele i~i redobindise averlle si, cum Gaston eta un tlnar dezghetat, II tuase pe Iing5. el : nu se despiirtea de el nlclodata, Il ducea in Ilecare an in i\lgeria, la vinatoare de Iei. Aceada pasjune prinsese pe Gaston Parrocel, care continua sa vineze in A.frka ~i dupa rnoartea ducelul, Personal, n-aves rnijlcacele necesafe unei asernenea costisitoare diliitorii, dar tnsotea, in calitate de cice.rone, aljl bogatal.'i care treeeau Mediterana. minaji de aceeasi pasrune,

Ca sa tralasca, Gaston Parrocel se apucase de ga:zetarie. Avea oplnii liberale, era un spirit cembatlv, inclinat spre politicii. BUll orator,~tia sa-~i inflacare:ze camarazii, dar, CUm era sarac, nnchiul sail de departe se glndea eli bietul balat va avea de luptat din greu cu vtata pin.a sa razheasca.

In visurile sale indrliznefe, Henri Parrocel i~i vedea nepotul elisa· tortt CD trnara l\'u~a. unica mostenitoare a unel averl irnense,

Planul sliu era urmatorul : va ispltl pe nepotul sau Gaston ell vinatorile extraardinarj, din .Moldova, iI va aduca la Drago~e~ti, i1 va introduce in casa boierilor Rosete~ti ~i nu-l va fl greu partzianuJUl, ell Iarmecul sau personal, ell: prestigiul poporului din care faeea parte, sa ci~tige inlma tinerel moldovence ~i conslmtamintul marelui senior de la Drligo::;e§tJ. Deoseblrea de clasa socialii va ti compen. satii prin originile tinarului]ilarrocel, iaptul de a fi francez. eta egal en 0 boierie, jar numele cclcbrulul ptctor din vcacul al XVIl-fea dovedea ~i el vechirne ~i distinctie.

Rarnlnea, numal, ca biliati::11 sa censimta la 0 ciHiitorie In Mol dova: de rest se ya lngriji el, unchiul pruvidential, care nu 0 datii vorbise duduttel Mu~a despre nepetul sau :zugravindu.-I 1n cele mai ramantlee euler], Guvernorul se stradula sa creeze In sufletul copilel obsesia cclul din urfFIa ParroceL 'Nu scspa "lei un prlle] sli vorbe:'isdi Roseteascai despre zlaristul talentat, despre nratoru! vehement. despre vlniHorul lscusit, careblitea pustlurlls Africii, in csutarea ~i rapunerea. cumplltulul rege al pusfiului.

~ Lui Gaston l.nr fi placut mult sa vada cum ili sta salul aceste nersan ... IE. un om de gust. A. mustenit simtul culcrllor de la strabunul nostru, pictorul Joseph Parrocel, din A."ignon, ~i de la fiul sat! Charles, acuarelist ceiebru \iii d.

~ Plica! d nu te-a vaznt $i Gaston ell cit cura] ~i' ell £ita gra·

6

tie ai saril de pe ~a ci nd 5-a ~penal calul de ursarii ligalli. Gaston e 1J11 dWiret admirabil, dar n-af fi l1utul sa fad salful' acesta.

- lrnl pare bine ca-ti place romanul acesta, 'Gaston are, despre el, aceeas i pa rere.

- lml scrie nepetu] meu despre utttrnul bal la care a lust parte. la ambasada Rusiel, Ce femei tnctntatoare, ce toalete splendide, ce risipli de diamante ! ...

~i domnul guvernor citea elevel sale Iragmentele cele mal poetice din corespondents nepotulul,

Teate aceste lucrurl, spuse in limbe muzlcala, pe care lii Mu~a o vorbea la pertectie, lmpraatlau 0 magle care FIll se putea sa 11-,0 vriijeascli pe tlnar a , moldllvil. Prezenta lui Gaston era amestecata in illlagi(1atia ej ell rnlr ajele depiirtatufui Paris; ef intnrchiPa san trebula Sa intruchipeze toata Ieeria Occldentulul. a unei vieli de Iu~ ~i desfaHiri pe care 0 tr1ilesc. in il1;m~ clvi liza'[iei, mur+tor ii eel mai fericiti al planetei.

MIl~a urrnarea Ierrnecata evocarea hi.t-Frumosului de departe. Plin de tact, Henri Parrocel evita sa vorbeasca seninrulu] sail domnitei despre o eventuala vizitii II lui Gaston ta Driigo~e~ti. N-ar fi vrut in ruptul capului si[_~i dea in vileag planurile, sa dea ceva de banuit, Se rnutrumea sil: pregatinsca. terenul, sa izoleze pe Mu~a de tlnerll feclorl de boierl care 0 inconjurau la lalii sau veneau ctteodaH! La conac. la Oriigo~e~ti.

Cind vedea pe vreunul dintre ei mai lntreprinaator sau clnd simtea 0 vaga Inclinare a MlI~ei pentru altul, vechlul "grc:gnard" I al lul Napoleon g::isea o rnie l'l unul de pretexte ca 511-1 Indeplirteze. EI se socotea IIU nurnai pro:fesorul, gL1vernorlll domntsoarel, dar hi lua si atrlbutta de guvemanla.

De vreo logorlnii nil putea fi inea v<Jrba. dar petitorii nu vor intirzia sa se prezlnte.

Lucrur ile trebulau precipitate Daca ispita cu vlnatoarea zlmbrului nu.] va hotart pe Gaston sa paraseascli Parisul, atunci el, Henri Parrocel, va serie nepotului ell e pe moarte ~i-i va ordona sa se griibeasca sa vie, ell. sa nu-si piardi) mostenlrea, Bani nu-l trirnltea la Paris; cine are ce cheltul nu pleaca de-acolo ell una ell dona.

o data tulaturati Huturfi care roiauin jurul copilei, inima ~l Ima, r;rinatia ei rarntneau lioere. pregiWte SI! prirneasca sugestiile preceptorutui.

Deucamdata, prudenta t Gaston trebuia sa rarnlna 0 hlmera, Un tinar parizian, cu mare viitor politic, preocupat sa traiasca ~i sa izblndeasca in viltoarea rnetropolei,

Va trehui sa soseasca Intr-o bunli zi, pe neglndlte, cu 0 misiune oficlala san Irnaglnarli, pe !lnga unul dlntre voievozii princlpatelor, Ajunglnd la Bucuresti sau la lasl, nu va putea ocoll pe unchlu! siiu iubit, care-t tinea lee de parinte ~i pe care nu-l vamse dedt in treacat, in cele trei ciillitorii pe care Ie tlicuse la Paris, in anii din urrna.

Henri Parrocel socotea drept eel mai mare triumf al sau aceasta cii.satorie,

N-avusese nici 0 satlsfactle de seama in via1a. Era urslt sa.~i stjr,:;easca zilele ca profesor $; bibljotecar. in mljlocul codrtlor salbatiel ai unei tan din erientul Eurnpei, el, care, urmtnd drapelul lui Napoleon. luptase in l talla, in Germania, ajuasese ta plramide, sha-

1 grognard - unut care mlrlie,

batuse piimintuTile .ulghetate ale Rustel ~i se crezuse vrednic sa cf~tlge, dad till bastonul de maresal, <:£1 ~utin HUu. de general al impa,ratului.

Dupa Berez.na sl-a plerdut orice l1ildcjde, orice [ncredera inlr.un riitor siriluclt Mai tltzlu, in vreme ce Napoleon se stingea pe Insula Snnfa Elena, Instul sall osta~ blUea tirgw'ile Gall1Jei. apoi ale Maldo· '!lei" flicind tot Ielul de rneserll lsi de negustortl, pinii a ajuns sa fie ,rezentat boierulul AIklp Rosetti" om bogat ~i invlitat, Ierlcit cii va avea ell cine Sa se perfectloneze in vorbjrea curenta .:;;i impeeabiliia limhH Iraaceze, La 13.I'j mal traiau citiva compatr-lotl al lui Parrocel, r1ima~i~e razlete ale marii arrnate, oamen] de treaba, care cucerlsera, prin inteligenta ,I plll'tiirile lor a lese, Ilrotiperuiada capltale] MaldolI'ei. Unii se insurasera. SI! Tl1 multi seta, nrmaslt lor trUesc si azt, rolllinizap pe deplrn, p1i.strindu-~'i numei numela ~i calitlifile peporuIIl1 lor.

Henri Parracel trecuse de patruzeci, de clnctzecl, dol ~aizeci de ani. fara sa_~i Ii creat un camin.

Na5t:ut in l783, ,Bleil {'ase ani dnd a izbucnlt marfa revolutle, AC1Im, in IB47, era un Oil] de 64 de ani, incii. tinar, voinic, ell p,]irlll Ula incirunjit la timple'. r~i pastrase sprlnteneala parlzlanulal. Necont~ita lui activttate, nu nurna] ill blbliotecli, dar ~i pe Dgoarele ~-n !,aduriJe lui Arklp Rosetti, III c.aror superadminlstrator; devenise, ii intretinea vign.aten tlnerejll, Inv1itase gralul firii, 11 invatase direct de Ill. fiiIanJ ~i 1.1 vetbea mai bine dectt leseni] din societatea ina Ita p decit cella.lj.i mosier] malde-valahl, A,ce~tia erau PTMCUIll'-fi ca nu eumva sa faca vreo I!'re~eatii pe Irantuzeasca Umbti. Greselile pe care Ie cmniteau vorbi'lld moldovelle!j:te nu numai .c,i nu.-i still.jeneal1, dar te dl'ldeall un aer de superloritate, de dlstlnctle, pe care rcmluii bog-ati

,all e.aumt sa-1 cucereasca necontenlt, exagertndu.I, pina in allele noastre,

Henri Parrocel, ca, de altfel, toti fcancezH wMori pe aceste ,Iaiali, era call,tat, rasfaj:at nu nnmalde protlpendada, dar $.i de oamenU de rind - neg-astori. 1irgoveti ~i taran1. Firea lui deschisa, spiritul sail democratlc, \'e5elia ~i verva lui 11 faeeau iubit de toatll. )11- mea. Adingati, acestor danrr] personate ~,i prestigiului epopeel napole01Iiene, amlntirtle lui dill c.ampaniiJe flicut-e dmcols de Rill. dlncoki de Alpi ~i de Plrine! ~i veti intelege de ce avea t1fita cdutare,

Preceptorul domnite! Mllf& Rosetti-Dragofe~ti reprezenta pofltttea, purtartle a lese, Irrteligerrta, firnba ~i spidtlll francez, Aceasta solie rnanicit, aeeste p-Testigioase iradieri au servlt Franta din plin, recompenstnd ahserrta flllor riimalii pe striine meleagurl fi care au d'Us pretrrflndenl, spre gloria natiunfi lor. ideile revolutlet, progresul, umanlsmul, civlliza'[Ia.

Printre acesti vrsdnlcl patriof va sa-I sncotlm ~i pe unnasul departat al pictorulu! din vremea I IIi Ludovh, al XIV·I.ea, pe HenTi

Parrocel -

CAPITOLUL II

Cili riVe doui ram u r] grease cit om ul, ocroti ti de fru nzigul 5 tufos, doi ill~i sedeau la pinda, cu JHI§ca intil1s11. gata sa tragi! tn 51i.Jbiiticiunea care va veni sa 5£ adape 108 izYorul numit al z imhrulul fi

care gilgila, rece ~i eristalln, in mijl<JCl11 lumini~ului din padurea de goruni,

Un~J' dinire ace;;ti namenj I?Ta prOfeSOTtlJ ~j admjnistratorul averel Rose1e~tilor-Dd;'go~e~ti. francezul Henri Parrocef, lar cellilalt - un laran putlntel, care putea sa. aiba $i trelzecl, ~i clnclzecl de anl, mlc, slab ~ vinjo I cu fata bltutii de scare ~i de 'lint; acel ta.ran era grajdar, pesear ~i vlnator Ia curtea boiereascd.

rJ dlemallie~.limilizfueaurmpl~tliVrabie.Baiat [ste], bun la juima, dar fara noroc !jii cam ar'fagos. Ni.indru nevoie mare, mat ales de la 0 vreme, de cind il descoperise ~i~l 1)rot~ia. domnul guvernor al duduitei Mu~a, Pin' atunct trasese ml!a de couda..

Ponle din .. ina altura. Dar ii din vina lui. Nu putea sta loculul. nu prea se invoia cu oamenli. Se credea mal presus de cel'laltl siiteni. "Am sli le-arat eu lor J", Dar nu stia nici el prea bine ce-o sa le arate ~i cui. Locuia singllT, tara nevada, f1lm copii, flit-a parinti, il1tr-un bordei de Ia margtnea satului, Tot astepta ziua blnecuvrntata clml lumen va aHa cine este el, rei porectlt In1pu~ca Vrabie.

i1 botezaserii. asa Hindea, vinJitor nevoie mare, nu flicuse cine ~tie ee mare tsprava, Debora vrahii eu prastia ~j cu areuf. Vrabii, rnlerle .!Ii grangurl, in preajrna Sfmtei NliiTii, rind se jngra~a :tbIlTatoarele minctnd mure ~i dude. N-a\rea bani, c:irawl, sa-~i cumpere praf de pu~ea ~i alice. Altminteri le arata el lor 1 4i potolea patima trligind I:'U pietricete ~ cu sa~ti in p'asirile aprnape domestke, care etnguteau duzii 58.11 balega din curttte oamenitor.

Cind era la trrcurcatura, i~i Impingea caciula sau palliriil dela cearli pe Iruntea lngusta, pe sprincellele stuloase. Avea <lchn mlcj~i mustata retezata. rn dornnu Parucelu sau Parogelu, cum ii spuneau tliTlinii demnnlui administrator.

Frantl1zul boieruiui gasise in llie~ omul de nadejae.

Intr-adevar, de clad avea pu~ca 110118, pulbere l"i plumbi dill belsug, lrnplIl'ca Vinbie incepuse a dispretul rnierlele, granguril, sobolf ~i alte vinattrri mid.

Se Incurneta la cocosi slilbatlci, cerbi, capre negre, ba l'i la mlsfreti, lup; ~i llT~i, Ii slmtea de departe, Ie al1ulmeca urmele ca un copoi, Ie ~fja vizuinile, adal}ilsturHe l'i izvoarele.

La vinatorile cuconulnl Aikip Rosetescu, cine rnergea in truntea haltasilor declt Il;e~ al nostru j

Cine sTatuia pe oaspetli boierulul cum sa tie pusca ~i cum sa se pi.tule2e. $i cum sa a~tef'te ell diMare muWi, -Iii cum sa. traga Ia repezeala ?

VinUorne orinduite de el ajunsesera vestite in toate ltnprejurimile, ba pilla la B()to~allj ~i la~i. Dar lumea 10'1 Impusca Vrabie ii spunea, iar el i~i hnping-ea clicitlla on IJiliiria din ceaffi, astupindu-sl I'll ea Iruntea l'i ochiul sting, pinf.i la [las.

V-arlif eu voua.!

Si 1111 mal vorbea moldoveneste ell nimeni. Numai frantuze~te tntreba ~i raspundea, prefactndu-se ca II. ultat limba parin1ilor.

Cind il auzeau, j~i impingeau ceilalt~ patiria de la cedi!. ,e frunte. Cu boier.ul eel mare ~i cu dnmntta tot frarriHZetfe vorbea. Numai eu domnul Parroeel 0 mal intnrcea moldoveneste.

Dornnu] Parrccel era ueenicul lui [lies. de la care invala graiul tlirii in toate tairrele ~i Irumusetfle lui.

Numai cind umblau pe rna lul pal'aielor, CII undija, schlrnbau

9

llmba ~i g diideau pe fra.n!uze~te, ca sa nu inteleagli pastravii eli e verba de et ~ I sa S~ f ereas ell.

Pentru lIie~, (lri nsul pastrdvilor era judi.rie. Fie ca-I cautu cu mina, pe sub pietrete plraielor, fie d-I aglila d'e vifiul unditel, judirle era.

Porneacu mina goal a in jusul apei, aliltllri de denmul Paragelu, cafe avea (I un.ealtii de toata Irumusetea. Illes alegea 0 rarnurji lungii, dreapt.a. ,I subttre, ° reteza de la radildna cu ° singurii tiiieturii de brlceag ° curatll de crengute ~i de nod uri, ° fllcea nuia, Apoi scotea dIll buzunarul ,na.dragllaf un ghem de sfoara, in Inlma caruta se ascundaa un at incovoiat, ll lega de sfoarll, lega stoara de bat, infigea in virful acului un bob de momealli ,i nu se mal sinchisea de ce se \'11 Intimpla in apa, Cobora alatllri de dmnnu\ administrator, lbill!! undlja sa Iucreze slngurii. Para sa se uite la ea, 0 srnucea, deodat t, ~i seotea III lumina pe~ti~orul de argint cenuslu, strnplt cu picatele rol}ii, iI desCQpda dill prinsl}are ~l 11 vjra in tDlbu diptl1~ita 1:11 Joi de fipan, Si iar zvlrlea virtu! unditel 111 ptrau ~i tar 0 srnucea ~i tar c!llegE!a pllstravul, de pares erau invoiti cu 1'.1, sa vie la porunca.

Imllll~cii Vrabie, spre rnarea lnminuuare a pari:danului, prindea intr-un ceas cit altii in doua zile,

Era curata vriijitorie. Vr,ajitorie mai era pentru dorrmul Parocelu sau Parugelu sau mossteu Parrosel, cum ii spunea me~ usurlnta cu care inviifase ace I biet taran moldovean lirnba franjuzeascli, 0 vorbea nu numai cored gralnatieal, dar cu accentu! ~iintonatiile cuvenite.

I': drept cil $i profesorul se tinea. sii-linvefe cit rnai desavtrslt.

Peate dintr-un regretinabu~it di-,i parilsise patrla, dintr-o mustrare de cuget. dlntr-e ehernare de peste veacurl ~i departlifj,i~i rii.seurnpara dezerjtunea propagrndu-sl graiul natal; Parroeel cauta orice prlle] sa fad prozelit1.

Nu nurnal bnierul Ark!p, dudula Mu~a ~i [mpu~cli Vrabfe Ii Iotuseau daru] de pedagog, dar ~] cltlva Jogcfetl ~'i vatall, mai rasariti, o rupeau ileum pe frantuze~te, lntreclndu-se cu eel mal straluclt disclpol al prctesorului, CII plrdalnicul rnusln Illes, De cind era "mllsi u' ~i vlrlse spalrna in jivinele rnunttjor, motdoveanul frantuzit vera, nlli mai mult nici mal putln. sa vineze zimbri, ea ~ fie pe placul domnulu! profesor, Acesta-l iscodea mereu, il tot lntreba dacli asernenea 5albaticiuni SI! rnai ;{asesc in paTtile locului ~i dadi el, m~, eel rnai destoinic vtnator din Moldova, ar putea sa-I duca pe urmele lor.

impLl~ea Vrabie vazuse - dar nu-l eredea nlmenl - 0 aserrrene a djh4r..~, Viizus.e ~i alta mal mid\. Oaatiiz-arise amilldouii. slHbliticlunlre impreuna in padurea de goruni. Mai spuneau ~i unli piidurari cII intilnlsera pe poteci ~i prin lurnlnisuri departate aseruenea miirete flare, dar nict pe ei nu-l lua nimeni in seama. $i nirnenl IIU se lucumeta sa plece pe urmele acelul lrnparat al codrllor. de care pavesteau biitrinji. Cind vazuse atunci zhnhrul, llie~ nu indrhn1se sa traga, Incarcatura ,pulifii eta prea u~o;lrli pentru pielea groasa a taurutul salbatic,

$1 apoi un fel de teama, mai mult un fel de srnerenie, il imp iedicase sa apese pe tragaci In vederea neasteptata a canulul zugravit

pe sterna Moldovei. '

Acurn, sttrnlt de domnul Parrocel, se inviitase cu gindul d! ar putea dobort ~j houri. nu numal cerbl ~i urs]. Seinlloira deci sa incerce rnarea vlnatoare. Deocamdata, numai ei dol. Hli1ta~ii vor venl

t'O

fIiIai nrztu, en sape lfi l'opeti, sii sape gropt ~i d Ie acopere ell Irunzi~. ca sa Ilrinda tiara de vie tn capcana.

De cirKi zile, Henri Parrecel ::;i cu Illes plecau tmpreuna, pe 111 prinz, ca sii ajungllia Jzvorul Zirnbrului, unde vin siilbiUiciunile. pe inserate sa se adape. Tipenle de om nil semai abatuse, dill vechlmi, pe-ace] munte lrnpadurit, Cei doi vlnatorl ajungeau in lurnlnisul ell izvor dnd tncepea sa se lase searele, Atunei era ceasal adapatulu], Sedeau pina sciipata soarele ~i ee inapoiau noaptea tlrztu, uneorl pe la cintatul cocm;i1or. Drumul era lung ~i greu, mal greu la lntors, ea-l fikeau pe bezna, Duceau ell ei ~i merinde, Gustau ceva, sorbeau din apa rece a izverulul sau triig-eau clte 0 du~c:a din plosca en ,Iibovitli. Apoi se ditaTau pe rrengile [case ale bitrinului gorun, Inc:i'ilecau ~i asteptau cu pusca gata. De acolo, de sus, puteau ochl mal bine Iiara venita sa se adape,

Inserarea ii prlndea acolo, ell farmecul ei nespus, ia.cut din miresme de padure, din asteptare tnfriguratil, din clntecu] pasarHor de toate soiuri.le, de toate bolurife. ZboruJ leITe~ 31 urud uliu" g7lgrituI izvorului care surra numai el in Iinistea nmurgului, ctnd zburatoarele amuteau ctteva eliplte, trosnlturlle surcelelor calcate de vreo jivina, tmpletirea razelor tot rnai ro~iatice ale amurgului sporeau vrajile acestei singuratliti, raremirosea a tllmiie stlnsa Intr-o bisericll pirasita.

In Iiecare seara, in Iurnlnlsul unde [Ill rasunase, poate, niciodata o lmpu~ciitllra, cite 0 duta se streeura tiptll ~i-~i muia botul in apa rece, Coarnele unui cerh se oglindean ~i ele in vatul gilgfitor. Porumbi salbaticl se lasa:li ell teama in ncolurl pctollte, se adapau ~i plecau repede sa nu-l apuce noaptea,

Cei dol vtnatorl, diHiri pe crengl cit balaurul de grease, erau intele~i sa nu traga dectt in 7limhru ~i amindoi deodata : aveauPIl~ti cu dOUR tevi, numite "carabine", fi ell glonte puternlc. Patru gloante trebulau sa strapnngl1, dadi nil 1runtea, rnacar plelea bourului,

A~te!ltind, vorbeau. Vorbea mal ales Illes.

- Spun Mtr1nii elt tinutul era plin odinioara. Drumurile dirstre imparatii tlU treceau pe-aici, N-aveau ce diuta nlcl lesii, rrici ungu, rli, nlci Utat!i, nicl nemtil l

- Spune-mi, tlles, ii vnrbl, pe rumlneste, Henri. Parrocel, dumneata te pricepi tntr-adevar .Ia vin.atoarea. de zimbri sail numai vrei sa te lauzi P N-a~ dori sa-mi pierd vrernea di1arat in copael de dragul basmelor ...

- Voila, rnossieu Parrocel, ii raspundea Tmpu~L:li. Vrabie In

gmilll lui Lamartine.

. "Ca sii-t! spun cli. am mal vlnat zlrnbrl, a~ minti, Ca sli-ti spun eli. am viizut zimbrl tmpuscati de altH, Iar a~ mintl, Dar i-arn vazut, ash rni-e cruce a ! l-am vli .. zut prin partite aeestea ... $1 TIll 0< data, $i nu unul slngur. Mai multi am vazut.

- Bine, Spurre-rnl ce ~1ii, ce-ai anzit din biitrini ?

- Din blitrini ~Uu cll dad! umbli dllpa zimbrul slnguratic, adicii

daca nu gone~ti Ctl her ghelia clreada inlreaga, la cimp desehls, trebule sa fii sus de tot, nu la inaltimea coarrrelor lui, d vine vintul si-i aduce mires de am si-atuncea slilbatkiuneapiere de parc-ar intra tn pamint. De-aceea te-am urcat in copac, mossleu Parrott I. nu de dragul hasmelor,

- Bine, r1ie~, bine I Spune-mi, zimbrulclI ce se brdneste P (Henri Parrocel vola sa stie cit mai multe despre aceasta salhllti-

11

ekine, ca sli-$i i!'formeze nepotrrl de fa Paris. Tot a,a, il imditalre Irantuze~f'e pe JJJe~ ca sa-I fad aghlotamul 'ui Ga~tlln, cim', biHatul Ie va hothi ,sa vina sit bata aceste meleagurt.)

- Cu laibi Unari, co virfur] i1~ erengute, iar Cl11d n-are frllnzli.

moa1e, roade s«F!lrtli de copac ori de;l;gToapi radacini. - Iarna ee minfnca ~

- N.t! l-am intlrl!!bat, cucoane, ca sa ~tiu, ri.spnns.e Illes mucaut,

- Ai dreptate, mon ami. Dar te intreb ea sa ne rna! tread, de

IJI'lt, nu de alta, sartse fran:tazul, care, situl de atita asteptare, i~ rezima pu~ca de dopa cd.lli ~i scoase din buzunar ba~icli de tutun ti I uleaua, C.red di nu-l va ajunge mirosul piipei mere! adin:f.i CIlD}:! Hf!:l'Ifi sdiparind amnarul, f)upli I!I!- trase citeva fumurl, iar mai bltre!;ii: carne d.e :zjmbnI ai nrmcat vreoda:ti?

- Nu-ml aduc aminte, Dar am ctntat, ln ropilltri.e. dintr-1lR huclum ficut dlncorn de zlmhru, Spunea aide htrnlcal d. pima ~t lOamere aveau mare pre" pe vruolHIi: Ie s.chim.bau. nemtti ~ [~i pe ,nll- Mita~tiu. Uite e-a venlt '0 ciuta lOa. se adape, Tragem?

- I'Ju. f'j:u trehufe sa. bnbule pusca, pe-aie] prna n-om da de ¥1f1atul Illi:pli care 1l1l1blim l il opri tl"attl~uL Altminteri se slK'I"ie ~i !Ill mni Vf!!l'!-_.

Inserarea se [is:3I domoalli, sthniml miresmele 11 a:d urii, sporlnd elntecul p.asarilor.

In hmdurT de cudru treceau chemlri tainice, mliit lenes !Ii, din rind In ctnd, un freamat de aripi scutnrate repede,

Era a cmcea zi, a aeelul, sfiqJt de iunie, de cind eei doi vWP kin ifi pieedeaa VfCme21 p:indiud din inaJlimea gocunl.llui musatlrul tare intirzia sa SI'! arate, Henri Parroeel era ckz.amagit Il plirea ratt ca scrisese nepctului siD atrtea despre I1n vmut care, tara tndolala, pierLse de mult din acele locirr], ill tristejea i rrnop tiirii ~i a dl!!Z!lma.. gi:rii 51l1e, ta:ntoma zimhrulut devenea Iantoma planurtlor de viftor: £asatofla fabl:llossii a. tu:i Gaston, venirea luf in Moldova. prlib~irea. celui din urma ~i celul mal mare vis al ofiteru:lui-mediE care, in 'firr«ete, rivnise ranguI de general in oastsa lui Napoleou.Imparat.

Nu i se llTIita.se nici un sernn dill pa.rtea bourului, In cincl zlle, ar fi putut adulrneca urrnale acelui faimos "bison honasus'', "b.[son europeus", irate bun cu d~rtatLll "bison arnerlcanus". Pari lndolata, slJeda a exjstat, exrsta ~i acum prin Paloma, prin Rusia alba, pe malurile Nipt.ulnl ~i ale Nistrulul, Ern. ~igur ca-n plidurile de la Bielovejsk tratau peste doua mil de vietlili din acestea, dar aid, 'ill CarpatH Mnldom CD cap dI! OOUf 1n sterna, se priipadisera de mult. fara in doi alii.

Ii pllrea acnma diu eli. nu tr1isese in diprioarele -1'1 cerbii venitl sll. se adape. Nu soar mal fiintors,a clncea o,ari. 1:(1 mtna goalll fa conac,

- Sa mergem, me~ I

- Sa rnergem, messteu Henri!

~i eel diri virtiitari, care, la W1 IDe, puteau si aibi Q suta de ani, collllridl din copac, eo sprintenell de bliieta:ndru,. ~i (I luara prtn padUl"e'3 deasa, care se umplea de tntunerte. Poe acolo nil erau c1iTaTi biiillte, eli. nu mai urea nlmeni, cine ~tje de ctnd, pe inaltimile pusrit. departe de orlee sat ~i fil:rii leglituri ell lutnea lecuita.

I,i dtutau drumul, ajungind' in cite un luminls eunoscut, care le arnlntea eli sint pe calea eea bUJla ~! di on se vor rataci prlntre r;teJari ~i tuie.

112

Cilld ~ ajunsera [a unul d in acute Illmin'i~lui p riete III';, a' cllrui arbor] In!lrglIllVii mai purtau, pe trunchiurl, pete rusiatice din scareapune, trantuzu] bolerulul ~i meldoveanul fTilnttlZ.ului ram3sera tneremeniti :. intre doi ecpacl im:h:ipuind IlOartapl"in care urrnau ei sa trea~ ~I v sa cobeare pe mo~;-e, vazllFa I) dihanie mareala, care-t privea nemiseata,

Zimbrnl I

Era mal tnalt ca omul eel ntai lnalt, avea coarne scurte ~i grease, irrtoar se inauntrLl, purta 0 coarna puternlca pe gfUmaz ~i-~i arata un piept Iat fi lung, pe pieioare rnai scurte declt ce le din spate, un piept putemlc, ce-ar ti, putut il1frunta '0 i1erghelie intreaga ~i 0 sutli de puscast.

Nid lui Parrocel, nicl lui We~ nu Ie trecu prln minte sa [luna mlna pe carablni. Nemi~cati ~i ei, ca ~l bOlloU! Moldovei, se nitan In el rncreme,"*i. 'Ctndp'rimle eelor dol vinlitori se depdnst!ri CI.I vedenia, iata c:Jt la spztele taurulul deslu:~i:di 0 alta diharrie, ceva mal scunda ; era, flhii 1ndoiara, bivolita. Peredrea sta incremenlta, pare-at N lost ciopIita in piatrli. Nici a miscare de tealnii, mel a perrrire de lupta nn II nelinlstea.

Cit va fi tinut aceasta Intruntare Intre ani oarnen] ~i dol zimbri!

Ce "3 fI trec.ut prin aeele patrn t:ap~te" Ce va tl fulg!:T"t prill acei npt nchi, invililiti de Iumnl in!loptirii? Cifte poate rbpunde? I

Clipele pareall nesHr.rite. Siilbittidullile nu clinteau, Se pTegateau oare sa se repeadlt ?, Vlnatorii ifi [hau blnl$or cureaua pustil Pe uma.r, apucau arrna nu sa traga, ci 'ila se apere dad narnila s-ar fi repezlt. DII.F fiarele nu cllnteau.

Peate unde nu se rbboTser,a en ernul niciodat~ ~i nid rnacar

nu-l cnnosteau,

Poate unde-l soceteau jivillirreputindoasit.

Peate unde-I priveau ea pe un oaspe rlitacit in imparlitia lor. Regele ecdruluf, pard ghi'cilld di acele faprurl ciudate vor sa.

treaca prin poarta pe care 0 pazea el, se dete la 0 parte, alene, ea sa le lase drum slobod. UITlUlt de soata lui, se strecura printre copacl ~i! se pierdu in mtunecimea codrului.

Iar Eel doi Vinlltori, fira sa. rusteasca un cuvtnt, se uttara unul fa altul, cereetatori. parc-ar Ii Iost doi smiini, parcii nu se mai vaz-usera vreodata. Rotarifi sa se alunde printre stejarl, ea sa cobeare spre casa, drum lung, in desirnea Iii spaima nopti1, ma; aruncara 0 privtre de bun ramas boltll cerestl, care inviora Iuminisul. Acelo, SIlS, departe, se aprindea ~i Iicurea, tremuratoare, prima stea, Celelalte s-or aprinde dnd el vor ar!Jedi.i prin deslsul tlira crutare,

- Ciudat [ mernral, lntr-un ttrzlu, eel' rrtai virstnlc dintre viniitori ..

tar llies I~i duse mlna dreaptli la ceara ~i-~i impinse piilaria pe fruntea illgtlstil, acoperindu-sl sprinceana stingii:, asa cum facea de cite ori SI! ana intr-a tncurcatura,

$1 n-au mai SplIS !limic pilla. acaslL.

"Dra g!J~e~ti, 29 i unie 1.8--1-7

lublte Gaston,

Yli scriu domlnat inca de lrnpresia. de emotia 'PI! care am incercat-o asura, Intr-o padure virgina din (;arpaf1j rnoldavi. clnd ml-a ie~it in cale unorocs urlas, impreuna cu femela lui.

,13

Acest bizan avea intre trel ~i palm metri lunglme ~i [I illaltimc ~e peste doi metrl. Jatii, i.,rlr-atlel'ar, un vinat 1:11 care vol mJ '1'1 putetl l!iuda In acel occident european, unde cndrii nu mal au nicl II' taina, unde ~i sufletul onrenesc a aiuns stereotlp, tid;' aeel Iarmee de care iti scrlam daullazi, Iarmecul peisajului fi omului moldav,

in aceasta tara, Ietneile, In special, slnt lnctntatuare, Pline de gratle, ele au 0 1imiditate orlentala, 0 cuviinta ,i [I purltate sujleteasca flira se-aman. Incep sa se cultlve : cu Intellgenta lor nalva, progreseaza vertigll1os.

Fiica pntronulul rneu, Arkip Rosetti, dcmniseara Mu~a, 0 wpilll de ~aptesprezece alii, tntruneste, pe linga splendoarea nzlcii a adolescentet un suBet ales, 0 ginga~ie cucerlteare, un spirit evoluat.

Vorbeste admirabil limba noastra, 0 tin in curent cuviat.a llterari,artistica ~i socialli a Parlsulul. Cartile pe care 1111 le-al trlrnls in lunile din urma le-a citlt cu iavldltate ~i le juded 1111 numal 1:1.1 romantismul coptlariei, dar ~i eu glndirea matura a unui inteledual.

Scr isrrrile pe care 1'1: primesc de la tine i le cltesc regulat : 0 pasioneaza. Mai ales descriptWe recepjii!or, ale halurflor, ale spectacotelor de III. opera, ale prtmirilnr de 13. Tulllerles ~i ambasade, le urmareste ca pe basrnele Seherezadel, Seniorul 1105tru l-a fiigliduit, pentru eel optsprezccc anisorl al ei, 0. call1.torie la Paris. lata un dar de care I1U se bucura prea mutte domnlsoare dill aceste part! ale Orientului. Ii vo:i Insoti, d·esigw-. Am irnpresta cii domnul Rosetti a pus III. cale acest voia] ~i pentru mine. Imi cunoastc nostalgia ~i vrca sa-rui tmplineasca acest dor, aceasta suprema satisfactie ..

Starea sanatatii mele e destul de norinala. Faptul di de vreo saptilmina escalades muntli, lnlrunt deslmea stejariler ~i stlnclle de Ill. m3rgilli de prapastii, - dovedesc cil im:heieturUe ~j arterele imi stnt ill buna stare. Dar uneorl trebuie sa fac apel li fa: rnedicul care am lost odinioara ~I sa-I intreb ce crede, La vtrsta mea, inirna incepe sa fie !lumita cord ~i cor dul e mal capricius, mai buclucas decit inirna.

Ar fI foarte pclldisitor sa te pamenestl, tntr-o buna zi. eu UI1 rava~ de-ate: vestlndu-tl di unchiul tau Henri a eclacat » I.

Dar sa sperarn ell. aceasta perspectlva nu 'e atit de apropiata ~i eli voi putea merge Ill. Paris sa te mal vad 0 data acolo, fiindcii aid nu prell. esti dornlc sa vii.

AI Uiu unchl lubitor, Henrl"

De rindul acesta, Henri Patrocel 11I1-~irnai lnvtta nepotul in Moldova, dar it spusese destule lucrurl care sa-I lspiteasca, Amestecase, abil, viziunea zimbrului cu evocarea dcmnlsoarei Rosetti, Iarrnecul peisajuluimoldovenesc ~i eventuala primejdie cardlaca ee-l pindea. Aceste lucrurl nu puteau sll nu puna nepotlll pe gindurL

Intr-adevar, abia trimisese misiva din 29 iunie, ea Henri Parroeel prlrni, de la Paris, 0 scrlsoare datatli la sfir~itul lui mai. Venlse mult mai repede declt cea din martie ~i era, parca, un raspuns Ia rtndurtle ultlme ale urehlulul.

Gaston Ii scrla cii va reaunta la cii.liitoria in Africa, Hindea eventmentele pnlitice de la Paris ll pasioneaza. In aer pluteau amenlntar He unel revolutll.

1 daquer - a plesni, a se duce pe copca, a muri (fr.).

il:4

Urmlnd In tron, dupa caderea Tul Napoleon ~i restaurarea Burbonllor, rege!e Frantel Carol al X-lea, Irajele eel, mai mit al dec apltatului Ludovic 31 XVI-lea, nu tnvatase nimic nlcl el. nlr] eel din

jurul sau din lectiile istoriei. .

Urcat pe tron in ]82'4" Carol al X-lea faceaparte din acei ernlgranti care, in tlmpul revolutiel ~i lui Bonaparte, tralsera din subsidiile putertlor strRine ~i se retnterceau in Franta tot am de reacjlonar] ca inainte de 1789. Carolal X-lea suprirnase 1iberfatile preset, lntrodusese, dupii exemplul fratelul sau Ludovic al X VrU-lea, privile.giile nobilimii ~i ale clerulul ~i devenisa nepopular, Revolutia de la 1,830 11 atungase de pe tUlI1. B1ltrjnul rege a. fost pe v rernur I tinarul ~i dis· iat,atul conte d'Artois, curnnatul ~i prietenul Mariei Antoaneta : acurn parasi Franta din nou ~f se duse sa. mnara printre stralni, continujndu·~i vechlul ~i lungu] exll.

Ramura Bourbon a suveranilor legitimi era datil. la 0 parte.

Pe tronul Franjel se urea un mernbru aI familiei Orleans, LouisPhilippe, un bIlrbat de elnctzeci ~i: ~apte de ani.

Experienja trecutulul ii descbisese uehii. EI nu frebula, fUnd rege, sa domneasca, asemenea lui Carol al X-lea; trebuia numai sa go u v ern e zein aeord eLI reprezentantii poporului,

. In vreme ce vam! sau Casol al X-lea" spirit strtrnt, reacttonar, se lnchidea in palatal de la Tullleries, prinjul Louls-Phlllppe deschldea larg partile locuinjel sale din Palals Royal oricul se bucura de un oarecare renurne lnpolitidi., in literaturil, in ~tlinta, in armata, in magtstratura, in arR.

Ajuns pe tron in urma revolutiel de la 1830, noul rege LouisPhilippe se lnconjura de minlstri capabili, lrnbunatati finanjele taMi; in t833 semna Il:gea jovatamintului gratuit !i'i 0 sene de alte refnrme rnentfe sa.1 Iaca iubit de ruultlme,

o epoca de lini~te !ji de prosperitate se instaurase in, Franta sub domrua acestul om intellgerrt ~i bun, dar sovaitor, care, din pricina politicii lui externe ;;i a solidariziiril ell unil minlstri reactlonarl, lncepu sa-l,fi piarda popularttatea,

Valuri de memultumire Se revarsau tn Franta.

De altfel, inrreaga Europa era £Lltreierat! de un vin! de libertate, care ill 1848 a izbucnit ca un uragan, arnenlntind sa dll.dmc ultimele citadele ale leudallsrnulul.

Prlns ~i el de acest curent, Gaston Parrncel, tillar ernuzlast, zlarlst ~i orator Inalutat, ar fi vrut sa fie ~i' el martorul revelutiel viitoare, sa se gaseasdi printre cei care 0 pregateau, des! nu ~tia bine ce regim va urrna, c:e retorrne, ce libertliti vor aduce succesorii lui Louis-Philippe, beneficiarii acele] revolutll.

Ziar!!1 la care colabora Gaston i~i tncetase aparltia. Baiatul se gasea fiirli. mljloace. Oarecars aluzii la precarltatea lui ~i la un eventual ajutor venit din partea unehiului se strecurau jJrintre rlndurlle eplstolei dela Paris, dar unchiul se preHicea c.a nu le intelege. Cu dragii lnlma ar fl trimts bani nepotulul siiu, ~i indio mal multi deelt se astepta el, dar acest ajutor l.ar H rejinut pe b1liat aeclo, lar interesui familiei era altul, nu riirninerea lui Gaston in Franta.

Scrlsoarea venita de la el mal euprindea descriptia unci receptli Iastuoase pe care 0 daduse Louls-Phllippa Ia palatul Tuilleriilor. Era verba de echipajurl luxoase, de candetabre strdlucltoare, de b1lrbati decorati, de femel in rochii de vara, roehil usoare, dar tot alit de Iuxoase. Fanfeziaeroitoril{1f. a coafezelor, a hijutiertlnr se tntrecuse

J5

lli de rlndul acesta, Era un bal de varil, un hal nurnlt "de zl", cind in vita tti urnrau sa scseasca dupa ora 2 dimineata ~i sa petreaca i1Drile in suloanele ~i griidinife palafulu] regal.

Tnnul scriseri] lui Gaston nu -era tav01'ahii acestei serbiirt, Plnl ,I nepotal uno, oamenl care i~i traiserii coprHtria in mares revolujte TIU . putea sa partlclpe dectt sub forma unul r,epiirteT ~i a unni prof:ertataT In ace.ast.a ba!lhanalii aristocra:ticli. Intr-o vreme cind Tipsurile poporuTui ar Ii pretins alte preocnpart din I'llrtelii conduditori1ur statutut.

Din ateasta scrlsoare, Henri ParroceJ eiti beierulul "rkip Re. seffi nurna] ccmentartlle 'polifice. iar domnlsoaret MU$!l nurnal descrip'fill balnlui, II coafurtlor, a toaletelor, a dlarnarrteler

A.r'kip Rosrtti era un spirit !Thera!. Nernultnmi\ de felul tum fusese inlliturai de clitre domnitorul lI"1ihail Sturdaa, indignat, ca 1011 namenii de omen le, de abuzurtle acestui print rapace, care i!11 sporea mereu D10~me. jec.miinimf in dreapta ~ in sting a, conn A.rkip lUR cunosU(1~ii cu destullisatisfactie de critidl~ pe cere m.·potlll admlrustratorului sau le a ducea gnver:narii regelal : In louis_'Philippe, hnlerul moldllvean v;edea un fel de Mfhaif Stnrdza al Fta:nfei.

Oaca mnrrsenlorul era, oareeum, ostil vietH rrsuratire a piiturii suprapuse din FMn1a, in schimb, duduita MIJ~a era termecatll de splendnarea baluhri, deserts de Gaston, 0 peveste din ,,0 mte ¢ una de noptIu. Copila nil S~ gindeB tJ.edt la zhra ferit:it1i clnd va avea optspresece ani, ca sa-~i impfineasdi vi su I, fagiiduialu' da1ll de parintele el, citHitoria spre Iimanul fermecat - Parisul.

Ca raspuns 13 scrisoarea din 29 lunie 18'17 II unchlulul sau, Gaston fl vesti, pe la sfir~'itullui august, ca s-a hotiirit sa ¢iriiseasclt Parfsut ,i s1l plece 5p1"e Buctrrestt, lI(Klf spre la~i.

In' atara de doml de lI-~i vedea unchitll ~i de II Vina zimbri in eodrli Moldovei, Ullarul gazetar voia sa cunoasca staTUe snclale din eele dona prineipate. II interesa mal ales viall!. t:elor de jus. Oligar· b:ia rarH Romtnestl '~J a Moldovei - prin reprezentanlt! ej : fill eri i delmata1i care chelrulau liven intregi pe oheiurile Senei, ducind un trai somptuos, peste rnijloacele lor. apoi fidfl.d daium pe care nu Ie pia· teau -, hnlerirnea moldo_valaha, nu-] lnteresa din cale-afarti.

Cunoscuse in rnetropola ndrasle de-ale l.atifundiarHIIT rominl, baiep de bani gata., care risipeau in dreapta !j'i in sfinga, se lrneall de tot Ielul de aventurl, tralau din expedlente. apU'i dispa rea II, llisind ° amlntl re detestabl 1 a.

"Mi-a cazut in mina - scria Gaston - 0 carte, «str-ilirrii la Paris», in care capitolul despre moldo-valabi nu este eel mai magl1litor .. I\utorul aeelui articnl, Stanlslas Bellanger, 1;I fost "li el prtn vatahta, EI a tijlarit, in IS4,fi la Paris, n lnerare in dona volume «Le Km-outza», in care.st pov.tst~e imvresiile din Bircuresti ~l din restul tuii, vorbind ell multa simpatle despre Tomini. Pare-sa eli acest POPOT sulerii mutt din prlctna exploaiiirif paturii dominante.

Studful despre care ii-am vorbit, ap-aM in eelectla «Les etraJ1- gers i Parts», sfiT~e~te cu (} Yorba bunil despre tlneretut venit din BU"cur~ti ~ diu la~i sa studieze la Paris:

«I'Ilulti diutre el vln Sa se amuze ~i multi sa lucreze ~; nu pierd nlcl 0 ocazte sa se Instruiasca, Toti i~i fae datnrla, V.!I veni 0 zi - ti acta. z:i rru e ~ep!l':t7 - dod el. VOT c!0ve:di .EllI'opei til n-an r.oflOrij HI capltala lurni] clvllizate mrmai ell sa studieze "Jurnal.ul monel:or" (pa.g. en

116

Am cautat sa Illa docuurentez n. ~rl"ire I~ Princlpatete Dunllrll de [es dtind r!!latftlile tiilatorilor strainl prin acele tinuturl, Foarte tnteresarn rni s-a plirut «Vola.]lI! doamnel Craver. 13 Censtantfnopole, prtn Crimeea», VIllum1l!1 acesta cuprlnde ctteva pagini desprs Valahla si capitala ei, Buccorest (asa scria aristocrat a londonezli).

Ca ~i durnneata, urrehlule dragii, ciiliitoarea englez.a nlmira fTUmusetea ,I bogatia acelor pamlnturi, dar. spre deosebire de dumneata, care nil mla, deserts tara unde traie~ti dedtin culorl roze, ocnlind mizeria najiel, acea aristocrata din Anglia care ~i·a tiparH carlea in- 1789, anul revotutlet noastre, milady Craven i$i inrche:ie capltolul despte «Buccorest» scrlind ;(pag 270):

«Ac,eas!il tara slIperba, ale ciirei sol ~i climat produc bogatif abundente, esre, din nelerlclre, supusa unei puteri despotice cate smulge tot, tara milii, lccultorllnr, Lacornia prlnciptlor domnitori le rapeste ce .. a. ce a 5capat nevoilor Constaatinopolei iea slelestc bel~ugul pina 131 izvoare sllind pe hietii valahl sa fuga in munte, ca sa scape, macar 0 v rem e, de cruzimea unul guvernamlnt tiranic.».

Dumneata, unchlule draga, ai avul ncrucul sa triiie~ti pI! mosille unul boier molda v care este Ull om cu vederl largl, un liberal - asa mi-ai scris de citeva ori. Probahil, pe latifundiile acestul senior, taranii I) dill: J'TIai hine ell in alte parti. Altmintert, cunoseindu.mt parerlle, asplratil Ie democratlce, m-al fi informat cu sinceritate despre miaeria tor,

itl voi da, unchiuie draga- uvesk care ered COo sa te bucure : peste citeva zile pornesc spre Bllc~re~ti ... Nu cred di revclutia va izbucni aid am de repede, Am 0 insardnare 1I Min;steruluf de Externe pentru consutut nostru de aceln. Mai am ~i citeV3 scrisor] clitfe. rnai mu.lti fl"ancezi stablliJi in capitals Dunarii de [os, Dornnul Stanislas Bella ng er, pe care am cllutllt sa~I' CIUl(JSC dupa ce i-anr em I ca rrea, a btnevoit sa ma recornande aeestor persoane Le cunostt j lata numele lor:

Lynch, Irancez de origine, asta~j valah ~i beier,

Doctorul Tavernier, care, ca ~i dumnsata, a facut parte din vethea gtlrda a lui Napoleon, ca rnedic ~i Cit mLl~ehetar,~i s-a stabillt in prlncipate,

Xavier Willacrus$e> care Q'Cllpli: postul de arhitect al divanulul, sl Henri de MODdonville,stabilit la Bucuresti de douazeci ~i cincl de ani. hili povestea domnul Sianislas Bellanger eli acesti donnrl l-au primit cu mare in5Une,tir~ ca. an varsat multe lacrlml la amintirea pntriei deparlate.

Sper di rna vor primi ~i pe mille cu aceeasi dragoste, Am !la le due vesti despre frumosul nesrru Paris ~l des pre miscarea ce se pregiHe~te impotriva regelui Louis-Philippe ~i a guvernuilli 58.1.1.

Cred cil. nu va trece rnult ~i vom avea republica.

AI durnltale neaot lubitcr, fericit eli va putea sa te imbrati~!Czc

Gaston"

in eurind.

o data en aeeasta scrisoare, punltcistu] pansian trlmltca unchlu-

\ui sau ~i citeva car(J in care era Yorba deprincipatele danubiene s t. "CiiliHorra doarnne] Craven".

2. Vohmwl "Strainii In Paris".

3,. Cele doua volume .,Le Kereutza".

4. Citeva brosurl ale luptatorilor revolutionari remlnl dln eapitaJa Prantel.

5. UIUmele romane afe unui scrtitor care l~i Meea 0 Irumoasa re-

putatle, Honore de BaIza!:. .

Aceste din umdl dirti erau destinate dornnisoarel Mu~a Rosetti, ilespre care unchlul sau, guvernorul copllei, Ii seria minunL

'"

if ,.,

"Bragul meu Gaston,

Abiaili trimesesem ctteva paglnl Ji iatli ca, spre marea mea bucurie, primesc ultimele tale rindl.lri, in care imi anunjl plecarea spre aeeste parti ale planetel,

ru binevenit I

Nil ~tiu dad scrisoarea de fata te va mal glisi la Paris. Iii scrtu ~otufi ~i pastrez copia, ca. sa fi-o remit la sosirea ta in principatele danubiene,

Vreau sa te informez dl am sezisat usoara ta lronle cu privlre la pupnele informatii pe care tl Ie-am dat despre starea locuitorilcr de ,ee mnslile Iamiliel Rosetti.

MIa til, spre deosebire de majerltatea bolertlor mnlduvenl, senioria sa, patronul meu, e un om instruit, plio de cele mal bune ilitenjH. rller! parte din Ialanga de patriojl nemultumlti cu actuala state de lncrurt din Moldova ,I Valahia (aeestel din urma provlncii I se mai spune Muntenla) ,I can rtvnesc pentru tara lor 0 soarta mal buna, Cred cil nu fac 0 indlscrejie tomunicindu·ti tii 'ell Insurnl, ~i nu nurnal odata, am trlrnls lupfiltoril0, rorntnl de la Paris subsidll importants din parten seniorlel sale.

Domnul Arkip Rosetti a ocupa4,pe vremurl. inalte dregatoril in ::iivanul de la Iasl, II fost mare vlstler al Moldovei, adidi ministru de flnante,

Inlaturat de cafre princlpele Minail Sturdza, n-a rnai vrut sa fad parte dintre demnitarlt f,lirii., del?i unii trhnisl ai hraparetului hospodar au apelat 'In mal multe rind uri Ia luminile dornniei sale.

N-alj putea spune ca situa1ia taranilor de pe rnosiile pe care de dliva ani le adrnruistrez eu tnsumi este idcala. Dar nici in a lte p'art1, in imp1irlitii, regate ~I ducate mai clvlllzate decit aceste sarmane pro"indi,supuse de veacuri osrnanltllor, lucrurile nu merg mai hine, I'. u stare generala de apasare ce nu mai poate dllinu:i.

Dovada : suflul de libertate care a euprins intreaga Europa ~i care, fJidi rrici l(} in do i ala· i~iare obir~ia in revolutia noastrii de la 1789. Vlna acestor mizerabile condljti este, incontestabil, a marilor proprietari, care se dezlntereseaza total de starea robflor lot. Ace~ti ebeati posedantes»" IlU cer decit un [ucru : sa aiba venit uri cit mal mari, cu orlce pret, sa tri1iascii in lux, sa-~i tnrreaca sernenii cu vlata lor de fast ~i de trindavie. De rest, pUfin Ie pasa, $i atunci interpusll lor - arendasl, lagofeti, vechili, ~efl ai autoritatltnr locale - abuzeaza in mod crlncen, persecuttnd! ta.dl.nimea, sectnd boglitiUe tarii de la izvoare, CUIn Ioarte bine spline milady Craven in cartca pe care mi-ai trlmis-o.

Eu insumi am aslstat de mai rnulte ori la scene penibi!e. Am va.lut

1 ~eati poscdantes - fe.ricHi poscsori (lat.j.

nameni blil.uti, sehinll'iuili de ditre un mlc satrap local fihlddl au tli.lat dteva ramurt dlntr-un capac used ell sa se inelibeas::a in tolul wmplitelor ierni moldovenestf.

Pina ~i femei blitrine au fast arestate ~i bic1ulle penlru un brat de vreescuri adunate din piidurea holereasca, Bineinteles eli. am intervenit de cite ori am putut In Iavoarea bietilor oarneni, dar eu n-am atljta ochl ca sa vad to ate nedreplat11e ~i nlci atttea posibilitliti ca sa Ie tmpledlc.

Cfta vreme nu se va fi stabillt 0 solidarltate a oamenllor saraci, 0 manllestare violenta a nemultnmlrl! Jor, cu greu se va putea ajunge II. e schimbare Iundamentala.

Pe de 0 parte cupldltatea rnagnatllor, pe de alta paslvltaten multimilor. - iata trists rea.litate I

. Mll.lli ani vur trebnl sli treadi. pina sa ajungem [a LIlt edtilibru. la ameliorarea acestor star!. Va trebui snprimsfi ~j coruptla, care incepe de sus de tot Din fericlre, noua generatie moldo-va,laha pare slI fj tnteles acest Iueru, Viitorul fie va arata pina Ia ce punct V3 i2;bin~i in generoasele ei revendlcarl.

fm:i 0 daHl iti exprlm bucuria eli voi putea sa te str1ng in brate, Sii flu re rnir] dad rna vei inUlni la Bucurestl, unrle voi pleca sa te lntimpin.

Domniseara Rosetti citeste aeum dirtiJe semnate Honore de Balzac. Este ruda, Dare, acest domn eLI autorul orSc:risorilo.r", ell JeanLOllis Guez Balzac, prozatorufnostru dash:?

. Va aJunge nare acest Honore sa se aprople de merele sau inalnt31 ?

]lomaltele Iul imi par, deocnmdafa, cam aspre, pulin Iavorabile sccietatil Iranceze, Stn] de un realism cu care nu rna. pru lrnpac, Slnt curios sa ~fiu cum le va aprecia domnlsoara Rosetti, care, ca ~i mine. este 0 admiratoare am de pasionata a lui Chateauhriand !?i a celorlal]! romantici.

1\1 tau ferkit unchi, Henri"

CAPITOLUL III

Posta impertara austriadi fli.cea legatura dintre tinuturlle duniirene ~i occldentu] Europei, Iescnil i~i trimiteau corespondenta sau plecau cl tn~i~i spre Vien a prin Botosani, Itcanl, Lemberg, tar rnuntenii 0 luau pe Valea Prahuvcl in 5.U5, pe Ia Brasov - cunescut PI: atunet strainllor sub numele de Kronstadt -, sau, pI: drurnul mal

grell al Vai.i Oltului, spre Sibiu (Herrnannstadtj. ,

Altii se lasau in [os, Ill. Giurgiu. in radvane, care sicarete : acest drum, m1itginit de plute uriase, care taceau boljl de umbra, era eel mai u~or. ce'l mat pllicut din tara, filnd umblat necnntenlt de eel ee veneau san se duceau la Stambul : pasale, boieri, strlnglitori de dari, negustori ~i chiar domnftorii Nillnteniei cu alaiul lor, ma.i mare Ia venire ll'i mai pujlntel la plecare, cli-l piidisea toata Iurnea,

Din lee in loc, la scbirnharea caller de po~tli., erau hanuri unde se intremau drumctll ; poterasi pazeau calea Giurgiului, care din vremurl batrtne era cutrelerata zi ~,i noapte de dilareti, Iandourl, di.rute ~i

19

•

harabale, incarcate ell oumenl, marfil ~i Ilv\rtii. De la Giurg"iu, vapoare 1) luau in susul Dun!rii, duclnd pe c:t\lll.tori spre O'I"!i:O'va, Bllda ~i V\ena.

Dad! aceste drumurl erau destut de Iesnlcioase, in schimb, ca s.ajtmgi de la la~i In Bacurestl, era 0 puveste inlreaga.: dlligel1!a ga~ita eLI greu, motturjle' ciipitanilor de pu,tii, care n-aveau l1idodatl cai la lndernina, greutiitile ~i bacslsurile pcntru scouterea pasaporfului, lup1i1 CLI ar~lta, cu plnlte, ell viscolele, In sfir~it, puneai mimi pe un surugio ~i pe sase clr lanl, ii inhiirna.i ~i cu Dumnezeu tnainte t Cilatorle buna pe drum uri cleioase, de ajungea norolu] pInl la splra rojilor! Plesnete de bici, blce pe spinarea bietiler cal, tluie:rlituri, Injuriltur], peticnir], opintell- plecari ~i Iar ollriri, vrute ~i nevrute. sl lar bice, ociiri ~i sudilmi, ~ujerlituri ~i improseaturt din apa moctrtelcr : ctte 0 roata fllrimatii, cite un cal betegit ; ajunger! tlr.zii Ia bariere, cererl de pasapnrt la fiecare poartli. de tirg ;. vamest posQmoritJ, ~i scm, n(lm~i cereetindu-tl actele ~f calaballeurlle in Iurnlnita unui rnuc de seu, r:asfflin.d hirtoag-ele cu ocht drpiti ~i en degete sllnoase ; crivaturile tan ~i tmpanate eu plo~t\tte din odliile mucede ale hanurilor margina~e ... ~i toate acestea impletite cu spatrna de tllhari, til rostegoHrea amenlntatoare a mogildetelor ~i a matahalelor ce cutralerau drumurile iunol'tate. Cit despre zilele de lama. cu vifore ~i ell narneti, ell haite de lupl la pindii prln zlivoaie, sa nil mal varbirn I

Vara, non de pial te acopereau, ell haraha ~i cal CLI tot; dintr-un pietroi sareal jntr-o groapa; te tapeai in cuptorul amtezilor. Te mlncau purtcii, te mU~CJlH lacustele de mIS, te piscau tintarii. Drunrul efll placllt nnrnai dimineata, pilla-II prinz, ~i la scapatatul soarelui. L~ ceasal a~ela,v marginn~ de piduri ~i ~uruLe!lHe l~dTlse pe~teli IJ!1Tilsean a larba mare ~I a floare de mlgdal .. " De departe veneau anierl imbilsilllate, pasarile clutau, si Iurnea lui Dumuezeu ti se panm uespus de trumoasa

Frumease erau ~i noptite impotlohite o;:u luecferi. far dad mai aveai ~j tovllrlt~i de drum tlnert ~! chef Iii , uita] necazurtle ciillitoriei ~i-fl arnutteal numat de ricoarea instelatli, de rnese!e luate {Ie iarllii, in desisu] unul cring, la margine de drum, cu pui frip1i, cu vin rosu ~i dulce, supt din plosca de doua Deale.

Dar TlU puteal porunci Hrii sa se tndure vesnlc ~i nicl celnr afla]] ell fine in di!igenfa sa fie pllnl de snoave ~I de ctntece haiduce~ti.

Una peste alta, ZI rnai bine "fereascii Cel-de-sus" ~i lasii-te pagubas t !ndriiz.l1easdi alpi, daca-i rabda pie lea, nesfir~itu[ drum dlntre cele dOlla erase de re~edlnta domneasca !

De III Bucure,ti pina la la~ifaceai - dac-aveal noree - cinci~ase ztle.

Clne sii. se mal incumete P l

C1U1itoria lui. Henri Parrocel de !a lafi la Focsani, apol, in [os, pe Blirli~an, prin Urillcenliialemiteir pnl1 ~ndrillta ¥i Afl.lrna,i, phIli la cetatea de scaun II hospodarlfor valahi, i SI! pilru fnstului solda1 at lui

J Chiar dUJl"ii Unirea Prinetpatelcr , dud depulatii moldoveni trebuiau S5 se dudi i,l1 capltala tariL cum nu era tnca drum de fier prln coclaurile rotninesti, eel mai multi se muljumeau sa ia calea Lemoergulul ~i a V ienei, apoi sa coboare Dunarea cu vaporul, s-ajungd. la Giurgiu, jar de aeolo, pe vechiul drum voievodal, sub holta inaltii a plutelor umbroase. sa-:,;i vada. In sfjr~.it, visul ell ochii : IBucure~lij !

Cine-ar putea sii-~i fnchipule azi asemenea gretlHiti, asemenea ocojiri ?

Napoleon rnai a[lrilrll dectt toate expetIitiile in care .l urrnase pe lru,rlirat. Numai [a retragerea din Rusia mal indurase el attta v,rajmli~ie: ~i anmcl, in<:aliell, ern tin at, deprins t:tI viatn ost~sdl ~i eu nea] uns urfl e ei.

Clod it cerut CO'lIuhri Antip Rosetti tnvolres de! a-I para.s1 0 vrerrre, e:li d-~i tntllneasca rnbedenia Ia BU<:.LIr8:fti, boiernl' a Z'imlrif, lit-a mingtiat barba ~i a 11',11 din umeri r

- Se vede eli dumneata ITU l:_uno~1;i greuillflle unu] asernenea drum r Dad nepstul domniei-ta1e II 1iITllt sa te vada, nu era mal bine si vie, pe 13 Lemberg. dfrec1 lli1 Moldova jI La virsta rroa:srrl (fire deliratii, Arkip Rosettl, care era eu clncisprezece ani maT tina.decit guvernorul, 1111 vnise sa sptrl1'i .,181 vinta: durnltate''j, la virsta "0 astra, dornnul metr, asernenea ostenell tl'l'imrie evitate ...

- Flirii-m:lota.la ciii ar fi fOJ;' mai blne sa !;'inii el la mine declt sa ciilitofe!;C eu ins-ami o sipfiimil'la pina £a-I aWhr t Dar tll'!irnl Il-a, plecat din Paris pentru propriul siiu agrement Ce S,a caute tn Moldova? Nllfnili ca sa rna vada jll-a~ Ii cerut prea muft [ ~t:ie cij amrl viltor, dadi serrioria vaas1ra nn se va riizgtfldj ~i darn providenja Oil se va impo1rivi, se va duce bZtriRul fit Paris, !fa-! vadiL. Gaston insi vTrre pentru treburl mal importante . 'are 0 mlslune din partes guvemelnl frances, pe Iroga printul Gem-ge Bibescu! (Henri Parroce] VOrneR. asa, pe de c parte, ca sa exagereze lmpnrtanta nepctuhd sill, p:e de arb os flU curnva sa. dea de MUlti! tare era adevaratul rest al sosirii nepetulrri sau ill farile dunarene.)

- Dadi tinarul nil este prea gTabH, l-am V,'edea co mare pla.:,,-e pe m~Ue naastre t adiuga .maria sa, spre marea bneurle a francezului, care nu se lncumeta s..a propu1T8 el irm'ffi aeeasta rnult darifii vizit:a, scopul suprem OIl ultimilar sat an. deviata.

Henri Parrocel ~j Illi ramas bnn de 13 boier ,i dec la ginga~a durnnita Mu~a fligtiduilld t.a va indupkt:a. pe trimlsul millimmluj regal al frnnter sa pofte.asdi Iii ()rigo~e~ti.

Mulie drumurl bihlse esteannl, medicul ~i prnfesornl Parroeel In zbuciumara lui viatii, dar eel facut pina la Bueurestl nu en sa-I uite cit va tr2::i !

Wll-I, in llft~f4 in capitala valillJii, lnstalat la vestitul Han al Il.1i Manul, - acolo unde acum este hotelul Dacia, in Iata Pietll de Flori.

A dona zi pomi dupa ni~tl!dara.'Ver:i cu-care-l jm;arcinase boierol de fa Drago,e~ti, apoi s.-a dus S"a f'adlvizite frnrrcezilor despre care scrisese lIl'potul sail ~i at dirar mane e consenmat in cartes .. Le Kerontza", a lni St.anislas Bellsnger.

Toti acesti compatriot! primira cu entuziasm vesrea seslrn Ullinllui parizlan la cartea prlllcijreilli Valahlet ~i se gf.eririir pe mtrec.ute:, saA a.dlipo s.tEll!sdi Ia ei.

In vreme ce lienri Parrocel 51: oclIPa de g1iztiuirea uepotulut- sa. vedem 1:1: ficea seesta, ce ClIJe luase ea s-a:jUIlga la ,-Jludiarest", sau la "Boccorest", cum scrta milady Craven.sau la ,.,Abukureis".cum ne botezasa cetstea muezlnul Ivliia Celilri. A,est nepot alp'a~i din Vidin, ca!ator turc prin impari'i.fia sultanului, pina la Viena, a umblat de trei ori prill pmrturile naaatre. Pentru Ill, nnmele ora~lui Bllmr~ti vine de 1.1. Abu - din triblll kiuretsilur, cei. care !l"311 ntsCll1at lmllotriva califuLui Omar $i au intentWlt Dpr.belul. dfn: Asia Midi.

2L

In cartea ... Insernnarea diliHoriei mele", publicatli in'1826 la Buda, marele patriot ~i dirturar romin Dlnlcu Golescu, tnalt dreglitor al MlIntenie.i~i Intemeietor al mal multor irrslitufii najlonal-culturale, scrie !:a, jn drum spre tiTile apusene III luat.« pe Valea Prahovel ~j a ajuns I,a Kronstadt, ee-l zic rornlneste Bra~ov. De-acolo a lntlns-o la pualele munjil'or spre Fagliraf, apol spre AvrIg. apoi spre Slbiu, Sacde, Raisrn~rk ~i Sassebes, apot spre Alba Iulia (Karls burg, Biilgrad)" Cluj [Klausenburg pe nemjeste ~i Kolesvar pe ungureste), Oradea_Mare, (Grosswardein) ~i a tr~t in Ungaria, la Budapestar ca s-ajung'll, la Pressburg [eras nurnit astaz] Bratislava], Iar de acole la Bed (Viena) ~I, mal departe, spre Trlest (i tarile germane,

Acela~i drum, in serrs invers, t-a luat ~i trancezul Gaston Parrocel. plecat din Paris spre Bucurcstl, pe la mijlocullui august 1847,

No vorn urmar! peregrinarile europene ale acestui inddlznet paridall, vinafor de lei ill Africa, jar aeum dilator spre departatete prjndpa·te danuhlena, pe urmele zimbruluL

AJunsfa Vierra, cercetlnd pe Iranceztt de acolo, Gaston Pal rocel "m. ca nemuljurnrrile cresc in lrnperlul hahsburglc. cit nationaJitati1e fieTb, eli rnuncitorit, tliranl\, mica burghez!e ~i tntclectuajll pregatcsc [eva ...

Contesele fi seniorii care se due la bal inpalahtl Surg_uful d'311. seal:ii pe un vulcan, ca ~jelegantii nobi1i ~i Irumoasele pariziene la

Tullleries. '

La Budapesta .lucruTile nu se intati~eazii alt lel, Maghiarii s-au sakirat de dornlnatla Vjenei.

Urmind, la conducerea spirituaHI. a Ungariei, marelui patriot contele Szechenyi, care, din averea lui personaia, asezase temelia Acade· mlel maghlare, Lajos Kosuth se pune in truntea Iuptatorilor pentru in. dependenta patrtel sale- amenlntata sa-,ipiardil fiintH national iii pdn .plisarea habsburgllor. "fiira natlonalltate - proclama el - viata este de prisos, Atunc:i elnd am 'pierde euvintele [imhi! noastre maierne, nil-am pierde ~i sufletul, Llbertatea pierdutli se reci(ltlga, dar nattanalitatea niciodatii".

Gaston Parrocel l~i nota aceste profetice cuvinte. De 13 Budapesta whorl spre Cluj. apoi spre Sihiu, vechi orss saxon, unde riimase 0 noapre,

In momentuJ dnd postalionul, care pleca de la Siblu spre Bra- 911V, era sa se puna in miscare, ultlrnele doua lncuri ramase Iibere fura ocupate de del tined venit! din parti opuse ~i care U parura ziaristului Irancez dinu slot striHni unu] de celiilalt, de~i se prefaceau eli nn se cunosc.

Rotile diligentei nu se rostogoliserii de clteva sute de uri, ~l cei trei tinerl, irnbrdcaf in haine rnaderne, se simtira atrasi unul de altul, inlr3ra tnvnrba.

Majoritatea dil1itoriloT, printre care Ull preot evanghellc, frau niste bur ghezf pacifici, care vorbeau un dialect german.

Spre marea mirare a lui Gaston, unul dintre eei do.i tilled proaspat soslfi, dupa ee Jl examinase citeva clipe, i se adresa, surtztnd, intr-o Iranttrzeasca pertecta :

- Domnul e francez, nu-l asa ,? ~i gheata fu rupta.

C"I care' varbea fr3ntuze~te SI'! recomanda, Era un bolernas valah, care dUlitorea spre Bucuresti, (julian Pantazi. Fusese trimls cu. 0 mi. siune secreta in Tr ansilvanla, pe Iingii lin "cancelist" numlt Avrara

22

Iancu, Celalalt ttnar SI! lntlmplase sa. tie tocrnal un agnlctant iii I acestui Avram Iancu, n cherna Ioslt Sterca 1. Tillarul Sterca povestea din ".iata peporului ardelean- de suferintele lui ~i de pregatirHe lui de rilscoalit Gulian Pantuzl traducea ciillitorulu! Irancez, II inlorrna de starea rominilor, atit de numerosi in imparati.a habsburgidi

Para lei cu revendicarile ungnrilor condusl de Lajos 1(0sut11. rornlni i din .Ardelli. cereau ~i ei drepturi natlona le ~i 0 soarts mai orneneasca, Intelectuallt lor se agitau aUUuri de tl\.riinime. Gheorghe Barl] primeste lnvoirea de a. senate 0 toale romlneasca - "Gazeta Trunsilvaniti". EI atirma m tarle, in repetate tlnduri, continuitatea istwica :I poporulul rornlnesc pe parntntul Daclei ~'I vorbeste de aplirarea Transilvanlel IIIU numal de catrc voievodul muntean Mihal Vitea:;o;ul, dar ~l de cirmuitorii uugurl, rornlnl de origine, loan ~i Matei Corvin.

La rindu! lor, sasl], slrbli ~i alti slavl rldlcau truntea, aljituri de romini, rmpotriva tendintei de asuprire a magnatilor unguri, care translormau aspiratl lle propriei lor ellberar] in tendints de apasare a celorlalte nafioll:l1itafi eonloeuttoare din Transilvania.

Macelurile pruvocate in Galltla prin rasl:oala taranilor (1846) lrnpotrlva ncbilllor pun pe ginduri curtea ~i guvernut din Vieaa.

In Ardeal tradijla revolutlonara a unul Gheorghe Doja ~i Nh:olae din Albae, zls Horia, se aprtndaa cu tocurl noi,

Tillar jurist. Avram lancu batea satele ~i malurile apelor aurtiere insti9.il1d la rlhn:oalii pe mojll saracl, care I~l cinti! [alea In viersurl ,

"Muntli nostri aur poarta

Nol cerslm din poarta .n poartlL."

- M-am de5pJirtit deuniizi de Avrarn Janeu, spune ciliitoru[ui

francez tinarul loslf Sterea, Pleca spre Abrud, [a Ziatna, unde este eel rnai mare ceutru aur ller. Aeolil se zbat minerii iobagi., asa cum pe mo~lile grofilor. sutele de mii de Iobagi a! pamtntului [upoale gisea sa tad! pu] moale pentru perinele ~i saltelele castefanllor t

losif Sterca i~i informa tlnerii cempautonl vorblndu-le de vechimea i1~ezarilor daclce pe aceste pamtnturl, despre minele de [{1Jr care i~1 rodeau fructu I mctalic lndi din vremea lui Herodot.

Origlnar din Carpini!i. localltatc de lluga Abrud, in inima diutatortlor de aUT. losil Sterca punea pe prirnul plan starea grea a iobagilor rninleri din trnprejurimile Zlatnei,

Patruzecl de l:ile pe an, lccultcrll Cirpini,ului trebllI.au sa coseaseli Ilneteie fiscului, sa fad! gradinarit ~i sa scoata hrazli ~i fagii care pluteau pe g'irii. in atara de alte munci. A~a la Bucil.lm,a~a la Poieni, ta Muntari, III Cerbu, la Zoita, 13 Musca, asa pe toata va lea Ampolulul. Tirgurile, satele ~j vaile fierheau.

Printre taranii din Ardea] se rasptndlse vestea di rascoalele din Galltia, impotriva nobilimii, nil Duma! dl n-au fost oprite de jzuvernul craiesc de la Viena, dar III! fn~t ruse la cate chiar de e'l.

I Pe losif Sterca, II utorul acestei naratiuni I-a cunoscut personal sl a locuit cu el aproape un an. prim 1908-1909. la Sibiu, in cladirea "Astrei"

Aulorul era Ioarte Unlir, jar Ioslf Sterca Sulujiu de Carpinis - un bihrin verrer abil, cu rnustjitile ~i pletele albe. un am de 0 mare distinctie Era preserlintele .. Astrei", asociatie rorntncasca pentru culturii, tea ITa ~i" aria.

23

fiuvernatorii, contisavij ~i ritjlllJlii din Transilvania .se alarmeazll ~j fat! rapoar1e seerete, vorbind de vlntul de rascoali care bate ame, nintiiior, de canvlngerea 1irllnl1or eli in ziua ridjdirii lor imparall!1 ti (lsta~ii sal vor Ii de partea poporutuj rasculat,

Ecaterlna Varga, 0 unglU"oaidi siirlicita:, SI! pune ill Iruntea nne] riizmerite care tine iajrte .ani ~i rimine in amintires poporului ca 0 emjna JegeJldadi. No va trece mutt ~i Deja, Hod!! ~i C!lJerillili i~ VOl" spune Iar cuvlntul,

- Am tost • acum cite va luni, alatur! de A-orram Iancu I .. 0 adu.nare it poporului. Mjj ~i mIi de jarani venisel'i!. de pretutindeni, Costumele lor albe Iluturaa sub c.eruJde prirnavariL. Ec.ouri langi, rte:sH.§irte, trezeau cuvintele infladi.rate ale oratorilor :

"Fr,aji romlnl ! Ne-am adunat sa dam de~tire eelurtaJt~ natiunt eli ~erbi nu mal vrem si fim, ci .. rem .sa. tim Hberi. Nor nu vrem sa domntm peste aljii, dar nicl IlU vom mal suleri, not, eel mal numernsi ,I, eel maf vechi locnitcrt Ii tilni, sa se fad. vreo legE If], a<:eas:ti 11 noastra tadi lara stirea ner.:utra. u.

- ptecum vedeti, domnul Parrocel, sentlmentul revolutlonar It cuprins toate JTfDvinciHe romlnestl. V_ati mlrat. adlneaurf, auzfnd envinte cu rezllllantll latina printre t1iranil ardele.ni, vurbi Gttlmn Pantazl. Vii tnchlpuiaf cii Imperlu] habsburglc e compus numai din germanl, iar Transilvania nurna.i din ungurl., Precsm vedeli. lucrurile stau alUel. Acest tinar, I~,sH Sterca, ~glliotant al lui Avram Iuncu, i-a dus scrrsorl de la Nicolae Bakes!:u ~i alti revo'lutionari din Tara Romineasea, pentru atlngerea unu] tel comun, .. En am fost tnsarclnat sa fac legatll'ra dintre Bikescu '1] oamenil Jill A'Vr:&m Iancu ...

Drumul de la Sibiu la Bra~ov Iusese 0 inclatare. Prin satl1l raminesc Avrig all trecut lntr.,c dimin:eatll. de duminidi, ,dud Tumea, in. lira ie- de sarhatoare, intra in Irumoasa biserici ortod'oxa. ImpodobHil eu vechi plcturl bizamlne, .inier.ioare ~i exterloare,

Vizltarll palabd sotnpfucs al eonteJui Bruc.ken.tlta1', fostuJ gll\lernator al Ardearu~ui pe vremea Mar~i Thereza, palatal 1::U iru:apetl vasre, 1:U gradi rule In teraee, cu bazine ,f b a 'l7uziIri, ell Ilvezlle din fL1l1 du I dom enl ul ul,

La dre .. pta lor, paralel ell drmuui, se perlndau Mun.j:ii Fa gara.Ju11Ii, lar 18 sting-a, departe, pe fnlUtimill: plloe de verdeata - sale eu copertse de pgla rosie ~i cu tumurl de hlsericl prntestartte, inalte ~i 115"(:.utite, surldeau, idll!c, in amiaza de vara,

Se oprira, pentru sehimba ttl I caller, la Fagara~. VtzitarJi marea cetate din mi~loc.ul erasulat.

losif Sterca le p.ovc.sti d in ace I. pala! Iertlficat fusese gli.:zduita Doamna Stanca, a lui MiliaI Viteazul, voievodul Tarii Romtnesti,

Gaston Parrucel ~i Guliarr Pantazl, cortdusi de Iosif Sterca ,i doi cunascutl tiigar3i~eni Iii acestuia, intraraape! lntr-o bisi!rici de rit oriental, a~eza1li in m.:ijloroJ unei gr.adh1i-dmitir~i ~idita de prineipele rom in Constantin Brlncoveann, in vremea rind ducatul F'"agarll¥~hLi a'pay:finCli ValabJ.ei.

Arlm,irara plcturi.le de mare artli ale mesteralui Radu, zugravnl briucovenesc, cu motive biblke rareori f:r.atate de h:on{)grafii ortodoqi ai vremii,

fl' £"±

15

Ttnarul clilalor Iral1re:z lr1iia lUI entuziasrn perpetuu 1n fala Irunlus.e~1i pelsajului tlnlstlt, slIrizlitor, dominat de Alpii carpatlnl, in admiratia costllmelor taranefti lntllnltc-n drum. TI tmpreslcna prezenta perm'anentli a rcmtnllor, el, care se astepta s.li gliseasciii romlnl DUma! in ce le dOlla prlnclpate danubiene, Valahia ~i Moldavia ...

Slrabli1ind padurile care precedau Brasuvul, ajungind in preajma acestul veGl1i oras, lEU turrrur] I'i ziduri medievale, el se pregatea SIIflelc¢:e sa gaseast:li. in Valahia aceleast peisaje muntoase, calms Iii i!1sorite, aceleasl ctmpli biileCllJtivate. acelaas] ziduri ~i tumurl medlevale, dad nu ~i mal !latrine decit ale I(rollstadtului, eras care, dupa informatiile lui losif Sterca, fusese iJdemeill.t in 1203.

eel trei tinerl petrecura lmpreuna 0 seara nlluitatli in ace! Important centru eornercia], eel mai lnsemnat intre "lena ~1 Constantlnopo" le, Se de-sp.artira., imbrat1\iindu-se frate~e, ca ~i cum soar fI cunescut din copiHl:rie.

- Eu yoi riim1ne ctteva zil'e 13 Brasov, 'ndatil. ee vol ajunge la Bucurestl, te vel ditda._ Cunu,jOti pe clneva arolo? il tntreba Gullan Pautazi,

,- Nu, Voi trage Ia hanu] numit 3:1 lui M:muk •.• - Ca hotel, este, deocamdata, eel mai buu..

Gaston Parrecel se desparti de cei doi tineri ~i simpatict eompa!.It:1ni, plin de 1rut\1oase am;,nfui i?i d.e tnvataturi.

EI i~ nota. in carnet aceste clteva rinduri care, ill acele mamente, i SI! Jlirusedl 0 revelatle :

"Daca in Franta nemultumirile poperufui tmpotriva monarhului, a celor din [urul sail. a guvern:antilor sint numat de ordin social- in hnperiul habsburgic, aspirathle rnaseler se Tmpletesc ~i eu revendicari nationalt:' .

: Tiniirul ciiHitor Iranceacobort pe Valea Prahovei ~i ajunse in capit ala Valahie] pe 0 frumuasa mnoptara de saptembrie.

In ajun plouase, Vazduhul se racorise, Frunzisul spalat rnirosea a proaspat, Stele mari atirnau deasupra Bucurestilor.

Plieat de Irumusejea acelui mljloc de septembrte, anctimpul tel rnai frumos al tlirii! Cli.liitoruf francez nu putu sliri guste farmecul, tiindca la bariera Fierastrau, unde se oprise harabaua, paznidi erau artiig!.l~i. Ii scotodrli calaballcul, ii trinUra 0 alneru:lll. usturatnarepentru niste cam~i ~i baine aflate ill geama:ntane ~i, pe deasupra, ii mai III a ra. ~i baqi~ ca sa nu-l tina acolo pina. III ziuiL

Ca s-ajungii. la Hannl lui Manu_k, ridlcat linga vechea matca a Dlmbovijel, trebula sa lungeasca intregnl Pod al IRogo~oaiei. Oi:Hg-ell[a, sail: cum H spuneaa 1urdi "harabaua", 0 lua. in goana tailor pe scindurlfe care acopereau Cales! Vktorle.i de azl. Sub apasarea r~fil!}r. apa ~i [Ioroiul 1i~neau ,i stropeau pee trecator]. Dar nil se suplha nimeni. Lumea era, se vede, obi!1nuita. ell asernenea neajunsuri, Cind vedeau c! s-aprepie vreo trasurli, oamenll se lipeau de pereji] case, lor, ca sa fie impro~C1l~i rnai putln, Sedeau rastigniji de zldurl, ell oehii rugatori, C1I un limbe! umilit pe buze, pard. cerlndu-si iertare beferllnr ~] coconetlllui din drosti di le-au incnrcat drumul, Caretele 51! Illtilneau cu care. ,i landourl, se ciocneau, j~j arnestecau rojile: surugiul zblera, inju.ra fi se razlml1a pe cai plesnlndn-l en blclul, apoi trecea mal departe, Teate aceste echipaje SI! vesteau urechilor prin piesnete de !lid ~i sudalme, far ochilor prin cele dO!le1i hobite de lumina ale felinarelor cu lumini'iri de seu,

Gaston Parrocel, fara sa-~i Inchlpuie eli sub acelast acoperls se

•

IIIfla ~I unchlul sau, venit de citeva zile din Moldova, trase [II. hanul eel mai vestit III tirgului, e1aditcu patruzecl de ani In urma cleditre begata~ul armean Manuk Simian, pe [ocul vechiului palat dnrnnese II lui Mircea Voda Clobanul,

Dimlneata 'Gaston se porneni cli-i ~ate clneva la u~ii: era Heun Parrocel. 811trinul in~tiintase pe hangiu di va sosl in curind un tinar tralljuz, nepotal dumisale ; fusese instilntat in zorl eli "musiul" seslse sl-acuma iata-I, nerabdiitor, in odaia baiatulul, Imbta~i~ari calde, __ rlsete ... lacrlml de bucurie. Flacaul crescuse, Stain Iata unchluhri surizator, Inal! ~i jrumos, plio de ba.rbatle~i, totusl, ginga~ ca 0 domnlsoara. Oblsnult cu oamenii aspri din Moldo-Valahia. lJierzindu-~i el insusl vechea pnlitete mostenlta, telulcatitelat de II vorbi ~i de a sepur la al occldentalttor, Henri Parrocel era lennecat de inl1iti~area cucerttoare a lui Gaston.inalt, subtire, cu pii.rul lung, ondulat, ell 0 biirbuta blond-castanievtncadrlndu-l lata palida, urrnasul pictortlor din vrernea lid Ludovic al XIV-lea avea infati~nrea unui Alfred de Mussel Hnar.

lJnehiul ~i nepotul nu.sl mal luau ochil unul de la celalalt. Arnlndol erau din cale alara de emctionati, Gaston mndd-~i revazuse, in singurilta.tea strainatalii, unclriul, care-i linea IDe de tata,iar Henri, mai emutionat decit el, fiirulca nu se mai slrntea slngur sl strain. Singele Iamlliel ~i glasul patrlel departatetrcmhtau cnlea, in fJl:ptura tluen~!lscli a nepetului : toate legatllrile, toate arnintirile, toate vlsurile de vlitor Ilcopleseau. Batrinul Vintudi Lume i~i faurea un amurglini,tlt, dupll 0 lIiata de zbucium,oirnpaeare ell destinul. EI lij:i vedea asfintitu] in apoteoza une] disatoril care va uni tara materna cu tara lui adoptlva, doua patrii pe care le iubea deopotriva,

Soldatul de odinioara, medicul, profesorul, negustorul, preceptorut, guvernorul, adrninlstratorul de mosle, se simtea Ileum sleb ca 0 Iemete, ea un coptl, Uitase de mult ce este tnduiosarea, aleanul, lacrjmile. Cazuse lntr-un jilt, i~i acoperlse fata cu palrneje ~i pl1ngea de terlclre, cu truput tot zguduit. Apol se potoll. Se uita lung la Gaston, zirnhindu-i printre lacrlrnl, parca cerlndu.sl iertare, C8 UII strcngae prius ell vreo nazdravlinie. Gaston iI batu pe umerl. Incepura sa rida amirrdui.

Unchiul rtdea violent, hohotind, din nevoia de a pllnge,

Ca orlce om tioar, nepotul era mal putln ludulosat. Avea [naintea lui viitorul, ~ viitorul nu-t] dll dig-az ~lHj plerzi vrernea CUI melancnliile trccutului, cu orice tel de melancnlie. Fiipturll lui pu tern idi i~i cerea . dreptul I a vlata imedlatd ..

Unchiul Henri Incepu sa-i vorbeasca de buna prlrnire pe care 0 pregiHeau lui Gaston francezii din Bucuresti- de invitari!! lui Arkip Rosetti, de pttorescul patriarhal al vietll moidovenestl, de vinator llc care I, asteptau in Carpatii imp1iduriti. De Mu~a nu-l spuse nici un CU\'ln1. Va fi marea surpriza a. Orago~e~tHOt. incununarea accstei cahUorii.

Dar Gaston nu SI! lasa turat nici de perspectivele viitnrulu] apropiat. Prezentul i'i batea imperios la poarta, Prezentul imediat,

- Unchiule, ~tii di nu rn-am schirnbat de cUeva zile, iar Dame" nil din hanul asta s-au uitat lung la mine clnd le-arn cerut sa-wi preglUeasca 0 baie.

- Nu e nirnic. Te due eu in alta parte!

::;i 0 luara amindni spre mahalaua saracadoasli a Lipscanllor.

Ajunsera in Iata unui fel de turn scund, 0 casa fara u~i ~i flid! terestre, CII vlrful tugular' ca un stup. Unchlul rididi un chepeng ~j incePlIra sa coboare. 0 treapta, dOlla, trel, opt. Patrul'Is~ra lntr-o lncapere

26

'27

rotundii, podit1i ell marmura alb! ~i cliptu~itli.tu marmara rozEl ~i albastra, .Jur Imprejur ocolea un divan pe cafe dormeau eel ce 51! imbliia.sera. 0 mare Ilnlste domnea ill incapere; lumina zilei abia 51! strecura prin cele treizecl de geamuri tniipte in eercul bolttl, suspnuta de opt sHlpl de piatrili .. Din fiecare stllp, curgea, din opt clsmele, apa dildutll, ealda, Iierbinte,

Henri Parrocel, care mal Iusese pe acolo, bitu din palme, Ca din pamint rasari lin ornule] barbos~l lat in spate, care se inch ina pin' la parnlnt, tntr-un umil "salamalek". La rindu] sau, pttlcul batu ~i el din palme, Doi baie.~j se ivira, doi vlajgani tlneri, eLI pielea uscata de-attta abur, Se repezirli amindoi la musaflr], ii Illara de git ell ni~te tilhari ~i lncepura sa-i dezbrace Ia repeaeala, Gaston nu stia ee sa creadli. Inlemnlse, Bale~ii lucrau zdr!lviin. CIt al clipi din ochl, unchiul ~i nepotul ramasera in plelea goalh,

Cei doi vHi.jgani Ie ineonjura.ra mljloeul CII cite un cearsat, ii incaltara cu papuci de lemn, le ifliii~urara capu! tntr-un turban ~i-i trecura intr-o odaitli cu aburl dUdicei, apoi in alta mal marlcica, unde apa fierbinte inli.lta aburi ~i mal calzl, Apoi 11 repezira in a patra incapere, incinsa ca 1111 cuptor .. Gaston slmti ciI Sf! inlibu,li. Capul ii vijiia. Picluarele i SI! rnulara, Cit pe-acl sa lesine. Dar se tinu hine, Se uita [rnprejur, Se aflau Intr.,o salii mai mare dec it celelalte. 0 salacu band de sctnduri, trepte suprapuse in amfiteatru pina-'n tavan, pe care ~edeall oameni nemlscatl, cu tata stralucltoare de muljurnire. Se uitau surlaatori Ia noii venttt,

In mijlocul acestei slili era lin bazin allmentat de opt d~mele cu [eava de ala 0111.

Gaston intra in apa bazinului, dar se trase repede abr.a: plcioarele i se ruslserd ca racul tied.

- Ce caut eu in iadul asta? Se intreba bletul parizian, care nu pomenlse bale turceasca la Paris ~i nlcl n.auzise de asa ceva. Dar ldiotil a~tia ce stau a,a? se rnai inrreba el uitindu-se la oamenii insiratl pe banct, plill! de Ierlclre, de pare-at Ii fost mingiia ~i de zeliril paradlsulu], 111.1 c1ocotjfi in plcla fierbinte a luI Belzebuth, Ce pUicere or li gasind a~tja, unchiule P

Henri Parrncel nu-l raspunse nirnic. Zimbea. lncercass ~j el, fa prlma haie, aceleasi nednmerirl ~f astepta beatltudinea Ilnalulnl. Neinduplecatll geaJati de adineautl lntrara ell cite un Iighean in mina fiecare ~,i se apmpiarli de vlctirne, Fac.urll cllfbuci cu un sapun care mlrosea a. trandafirl, pusera Min a pe nefericltii rnusatlrl, Hintinsetii pe cite 0 masa de marmura ~i Incepura sa-! Ireee, sa-i pUimideasca. sli-l rriiminte ell pe un aluat, lntlnzindu-le madulurele parca sa le scoata din tncheieturl. li ridicau ~i-i laslIu, Ii rasuce.au .H trageau de ei de parca bietil oameni ar fi Inst de gumli. Haston nu mal avea nlei 0 putere sa se impotriveasdi.

Se resernnase, Parea di spune:

"MI-a sostt ztua tea de-apoi.; Cel-de-sus sa ai.bii. gTlJI! de sulletul mel! I Faceti ce vreji, sint ln rnlna voastdi...~till d n-arn sa mal les de aiei. .. Dracul rn-a pus sa "ill la Bueurestl iI Asemenea barbarie n-ar fi permlsa Jla Paris !".

Dupa ee-l intinserli tar, dupa ce it SIIClfI!. si-l frecarii de-l trosneau oasele, cei dol bliie~i tncapura sa·~i arunce unul altuia cllenjll ca pe 0 rnomlie. lntorcindu-I dod pe fatli, clnd pe dos, tragindil-i de miini ~i de plcloare, zgll!iindil-le slra spinarll, s.lI le-o fringa.

In vr erne re unchlnl ~~u era Sl')llat l a sap, Gns+on 51! pomeni

c.'i unul dill vlllJgani incepe Sa-I, rjeiie talpiJe cu Q piiltri de gresie. Apoi ll fre.c;llfa scaflrlta ell sapun, ii aruncara.n ochl citeva gale1i CLl apa. treclndu-I apoi in hazlnul unde se trip sese adlneaurl si care, aeum, pan:a nu mai era attt de iierbinte. [I scoasera din a.pii, i] raeorrra ell alte galeii. iI uscara cu cearsalurl calde, ii incin:.eri iaribii capul eu turbanul, ii puserji upincl de lemn in pic!oare~i pestelca pe soldurl :>i-I dusedi in cea dintii iQciipere, aceea CD divan de-a lungul .peretllor rntunz], Acum venl un 31 treileavliiJgan sl-l frecii. ~i-l parfuma cu apa de trandaflrt, $i-I inf,a~l1d. hine ell pleduri de lina,

lata ~i pe omuletul biirbos, CD umerl latl Purta a tava : 0 chesea de dulceata, 0 carafa aburWi de rece ee era apa, doua pahare de baut, un alt pahar ell lingurite, al patrulea pentru pus linguritele dupa ce-au Tost folosite.

ell tot felul de pI ecaclunl , Ie Intlnse tava, poltlndu-i sa guste dinpeffeal.lll de coadlze. dulce ~i parfumata. Bii.urii la fiepezeala, unul dupa altul, ctteva pahare de .apa, apei se Intinsera ~I adormira ca nj~te prunci scaldatl, cum spune rorntnut,

Dnrrnira ei ca la un ceas, ~i dupa un ceas gnomul \1 trezl, lmbiindu_J cu dona clubuce,

- Ce ziei? rntreba, surtztnd, unchlul, care mal trecuse de clteva orl prin aceste lncercarl ~l, asemenea nepotului, fu,ses,e revcltat la illceput, cs sa 51: simta ilitF-al naulea cer ill momentul clubuculul. paradlsul lui Mohamed, dupii aburil lnfernulul,

- Nidodda nu m-arn slmtlt mal sprlnten, mai vlol, raspunse Gaston cu eutualasm, Obosit de drum. dupa 0 cl.HitOfle atH de lunga, nu mi se putea oferl ceva mal delicios ... Dar duleeata P Oar apa P Niciodata n-am apreciat atlta savoarea acestel licori rnlnunate. Se vede cii. sudatia abundenta ~j pasta aceea dulce ~i parf{Ullata - dulceata, de Ia doulce, veehl cuvlnt Irantuzesc - ml-au flicut sere ~i am b1iut. C1l aUla potta.

-E ~i calitatea apel, Nidiieri, raspunse unchiul, nu ga.se9'ti alta l.a Iel, Vine din riul Dimbovifa, eel care trece la sp.at.elehotelU:lui nostru, Exist7i ~[ un proverb :' ."Dimbovita. apa dulce. clne,o bea DLI se, mal duce ! !"

- Sli mal venlm atcl, unchiule, si mai 1i1!I1im! Ce (>icat eli nu S·a gindit cineva sa lntroduca ~:i la nol Ielul acesta de bale r Cred cii. at mivali tot Parisul.;

- Pina 1;1 urrnii,ered c.a 0 sa avefi ~i aeolo bale turceasca ] lncheie unchlul, feridt ca Gaston Incepe sa 5e obl$nuiasca, sa gliseasc.a pIiicuta vlatA Bucurestllor,

Ap!}l, ca nrtce bun Irancez, care pretuleste, valorffica toate in

bani. adauga: •

- $Hi cit costa, de persoana, toats alacerea asta j Un ,;sfant"! ell dlJ~u.ri, c.u masa], eu aburi, eu siipun de trandafiri. w dukeata, ell clubuc cu tot, un slant, adica. rna] pujln de un franc al nostru .... Saptesprezeee golnganl de clncl centime, optzeci ,i cinel de centime!

CAPITOLUL IV

Cu tnate lnsistentele fa milill Of Iranceze stabllite la Bucurestt, Gaston Parrocel nu parisi Hannl lui Man uk, Se slrntea mal t1b~r acolo declt in casa vreurrui particular. 'S·apoi n.ar Ii vrut nicl el

28

sa stiJljeneasdi pe !!T!labillj amfitrluni, Nu ~Ua cit ifi va prelungl federea Ja Buc[lr~ti, nu vO'in sa mal lncurce lurnea,

(II setrimb, prlmea en placere invltafiile In rnasa ale cornparrieIi lor slli ~I ale bogata~i lOT bneuresteni,

Cnatactul CD aceasta lama ospltaliera, casele inecaie in gridini. - tot orasul era ogdilUnl uria~1i -, rnesele, dansurile, pUmb!lrUe ill c:aretii Ia Bafle~_sa ,i la Colentina, soarelele, petrecerl CtI dans ~i Joe de cli rti , CD tot felilll degnstliri, lume amestecaU, blitrini hui!ra.cafj' in g1abele ~i anterle, junime care urma moda ew:openoa, tot demEul aeesta pireresc de generatii., costume ~i preecupar] era Toarte placut tInarului franeez, ferment de amahilitatea Ura pereelle a un0l' oll.meru Y6tit! prim gem:ro1.it1l.1ea cu care primeau pe o1tSilepj stram l,

Du.k:ea v]ata patria:l"hai-Difil!!fltali eucerea, coplesea Pi! tinaruJ 11atizlall~ mcepeasii-<l rueleseasca, Oboseala nnw drum de clteva clptltmini prin tan u:nde rru era dedi un dilator strain, un llumlir de kote.l. mJ vo[ajur ell aricara altul, grijHe enpflulu] ortan, al:e adoleseentalul fara. s.ituatie, nesigunmta preEentuJtU, lntrebarile v~ltorului, tri'mJintarea c!rl:idiil'rta in aeel Paris ueindurat pentru om.ul sarac -, toate acestea erau rli'&cumpi!:rate. din pHn de husurul, calda atmosfera de pril';tenie ~i arlmiratie. care-I inconjuruu, desflitarne care.l wl:icitau.

Dl~ii miraculeasa 1mie din mahataua Llpscarulcr, iata ~i mesele Imhelsugate, care, asemenea masajulul ~l abu_rilor d'in Iuferaul transf:.m-mat in paradls, i ~ -pifreau greu de suportat Ia lncepat, Curill.d, irrsa. Ie-II pFinl; gustul, Eran de I) abundentii. ~i 0 sasnare jse care nu ~j-ar fi putut-o inchipul.

Aceste burtlltiji Incepeau C1l eeaiul matinal, cu mlerea ~i calmacul groll, ClI delfciesul catay~ - amestac de crema, nuci pisate ~i Tidede de pasta l:oapHi .. stropite cu sirop de tranda1iri.

lalii ~i masa primll'tui ~ cirrele prelungil:e pina tirzlu, ceasnrl mrre.gi, Incepute cu ciorbe grase fi ardelate, ciurbe de ~urdi. ti:ruua seu de .gama bamnli. i1i eorrtfrrnate cu sarrnale din C.3Ine de pare 1;1 de gisdi, mincare de curran tndopat ell castane ~ fiert ill caise U5Gat'!, acele friglinrl de be:rlrec presarate cu clmbru, .nurnlte "chebap'', "loCIn.alele" (siirmUt¢e-n foi de vila cu Iaurt), purcell de Iapte, pi!a'forlle de pre]Jefitii, mielul la cuptor sau la fdgare. lepurels gatit cu rnasfine \II arpagtc, spfnarea lie lepure impanata cu slaniua ~i ~.rrol, inecata In srn1nti'tti cu chrperci, oooocu\ de ra.tli jle ,",ana cii.fitii. rustarnalele, piltiile, ardeii umplnjt, mnsacaua, mWteii muntenc-~ti ~i plfjeale!e mordovelle~, curelele, flekile l;rl1lll~diiuJ de vaed [3. gratar, pnii. frilrli ell rrrujdei i1i, toate, ell Sa Ii se mai tepeasca g:rasimile, ajutate de mnrdtnri in etet ~i saramarit : gogoneJe, gOi;osar] ~i castraveciort.

- "Mlrjdee', eragul meu Gaston, e un cnvint de nrigin.e Iran- 1:'2:1,. "mfill!OC d'nll", s:puma de usturnl. In linrba romineasca smt destuls cuvlnte imprumutate de Ja n,gj ~ trarrslerrnate in asa tel cit par scnase dintr .un lUltentic ~i veehi vUl:abula:r mulde-valah: din .. dame-Jeanne' au facat "liaDllgeanli", din .,descl!nt:e de Iff'" - "saflduILe" dig "pain d'Espague" - "pandi~pal1", din "t:ouvertnre" - ,&=0- viltir" ~i asa mal departe, Cind vei venj Ia Ddi.gil~ti, am sa-!; arlit 0 colectle lntreag~ de asemenea cuvinte.

- Curios! dlspunse Gaston muind ro mujdei un pi.ciior de pili bl ne rurnenlt,

..

Pupa acest pul vellira tiivi cu tot feru! de pHicillte: de carne, de mere ~j brlnzealce, apai priijituri tavlilite-Il rnien~ ,i slrop : baclavale, sarailti ; peltea de gutui:; pism de calse : torte ell Iistrc uri; acadele j curmale, smochfna, felii de portocale lnflpfe tntr-un beti~ug ~i lnvelite lntr-n pojghitii de t;allar ars ; dulceturi de attne, de trandaliri, de prune, de chitrao de vi~ine; serhaturl de fiimiie \!i de zrneurfi ~i tot felLiI de alte zaharicc!e, pregatlte ell alt rnestesug de {tecare gospedina, ell ajutorul tigam:i{l'Ir-bucaUirese. Si toate aceste blln1ita~i erau udate cu rachiur], cu votea polonezeasca ljii cu pellnurl ; vlnuri $i alte biiutlJri, mai tar] sl mal btlnde, mai dulci ~i mai amarui : 1L~ca IOl_tlceput ~i mastica pe la '!lrma .. -

In zilele de post, ce de mai pescdrll t Crap la prnjap, Iacherda, scrurnbll atumate, tiri, caracattta, monatircl I Ce de mal lcre negre de morun, de nlsetru ~i de pastrugll; Icre rosit de ~tiuca; lcre uscate de chefal, numite tarama , icre de crap batute cu untdelemn, ceapa, lamiie ~i piper; meld fie.rli eu hrean : scordalea de fad, apoi mhline umplnte; pl!.tlagele vinete lnecate 111 untdelernn ~i numlte iarnan-baildt ; mazjire biituta cu ulel, fasole in clorba, Iasule llfeit1i, varzii muratii stropit1i eu boia deardei; ghiveci dilugaresc, cu barne ~i cartofi : ardel gr.a~i urnplutl Cll orez ~i midli tot ell orez urnplutc ~i cite s! mal cite.

- MaJoritatea acestnr mlncarurl yin de 13 turd. In Moldova vei mi'llca lucrurl tot aUt de bune, poate mai fine : bllC'itaf:ie reseascll.; l~j inform! Henri Parrocel nepoful.

Ca ortce moldovean, nascut sau Hkut, guvernmul duduitei Mt\~a nil plerdea ocazia sa arate superiorttatea celor de rna; sus de Milcov fata de oamenfl din cimpla Dunarif.

Erafericit batrinu1 s5.-",1 valla nepotul dishi.tat de toata hrmez.

Era Ierlctt 8a-1 vada Irumos, intellgent ~i arnabil, prevenltor, cucerttor, pofm pretutlndenl.

Gaston era lnalt ~l zvelt, Jacheta albastra, strinsa pe talk jiletca de atlas sidetat sau de catlfea purpurie, eravata petrecuta In jurul gitulul, pantalonlt de culoarea oului de rata, pantolul aseutit, dantelele mined lor - care nu se mai purtau la Paris -, toate acestsa ii veneau de rninune, desl nu erau 110tl-noute.parul, blondcastaniu, era adus intr-o unda buc1atll pornind de la cararea din partea dreaptaa capulul ~i culctndu.se III. sttnga fruntll seuine ; urustacioara ~i blirbuta {illatulu! tnconjurau 0 gura frumns arcuitll. Era cu vreo zece, cinctspreaece ani rnai tinar declt Alfred de Mus~et. poetul la rnnda, ell Iata Iragcda, neatinsa de uzura anilor ~i a nopfilor nedorrnlte, a~a curn arata III acea epoca autorul "Noptilor"

Henri Parrocej I~i lnsolea nepetul prelutindeni. La un rnoment dat, i~i dete searna eli Gaston nil era destul de 'elegant pentru un trlrnis al guvernului regal din Franta. N-avea dedt douii rlndurl de haine ~i acelea earn otlllte. II duse, dccl, pe-a sa chcltutala, la Nachrrrlas Ghinsberg, croitorul la rnoda, eel care imbriica pe consulli straint sl pe hulernaslt bucuresteui ~l-i poruncl sa.-i fadi., ta repezeallL clteva rindurl de haine, de tnate boiurtle, din materialul eel mat fill. Voia s1-1 vaal) cit rnal straiucitor pe scumpul sau Gaston, !1U atlt pentru protlperrdada valal1li., dt pentru aceea a Iasllor, ~l in special pentru dornnlta de III Dl"iigD~e~ti. Prestlglul Parisufui cerea ca parizianul ratlicit in 'codrii Moldovei sa fie un model de e]eganja, ceva ce nu s-a mal vdzut pe aceste meleagurl,

so

Un francez nu putea fi decit marchlz sau vlconte, cavaler ~i spadasln, ca in rornanele lui Alexandre Dumas, ,aUI de citite de osmenil subtlrl ~i de coconet ; parizianulnostru va II ~i eI diplomat, poet, erou romantic, regalist, revolutlonar, bourbon, republican, bnnaparttst, ~i imperialist, ,i nrleanlst, dadi. nil toate la un 10':, tel rwpn doua-tret,

Unchiu] it dadea~i bani din bel~ug: ludovtcl, napoleon! ~i galbeul imperlall, pe care Gaston ii tinea in pungl ~mpletite, diiruite de doamnele tin ere ~i dcmntsoarele din elita, ~i-i vtntura cu darnicie de nabab. Viafa era duke !jOi nu cerea declt sa fie tralta.

Visul tinea de vreo trei s1l.ptilminl ~i ameninta sa se prelungeasca, Dar encle Henri incepea sa fie nerabdlitor, Nu-,i adueea nepntu] tocmal de pe malurile Senei ca sa-l varilli Ierrnecat de Dimbo"ita, apa dulce. Dornnul administrator avea treaba acasa,la Drago~e~ti, 11 era fridi sa nu-sl vadatubedenia indragostitli de vreo nnstima hucuresteancli, IJI atunci adlo plan uri rnatrlmonlale, uHo mult visata Inrudlre ISi.apoi Gaston Insusl se saturase de atttea petreceri, ospete in saloanele cele mal de vazii ~i primiri in toate casele lnstarttc. Fusese tn audien~a la printLiI domnitor George Bibescu, la [naltti dregator] ai laTii, l~i terminase rnislunea lie linga consulu] Frante], Acurn trebuiasa se puna pe treahii .. ,.

Gazetarul, oratoml,.luptlHorut politic~i social de mtine se trezi in el cu violenta. Voia sa cunoasca realitatile Muntcniel, viata celur multi, parerlle ~I actlvitatea lntetectualilor, tineri sl hlitrlnl, care simpatlsau cu mi~dirilc generaase ce.sl fliceau' drum in occidentul Europel,

[II afara de delegatiile oficiale emanate' de la Ministeml de Externe al regelul Louts- Philippe, Gaston Parrocel adusese ~i clteva scrisori cnntidentla1e trimise frunta~ill}T progreS1!jiti romtni de clitre poetul Lamartine, unul dintre oonduclitorll sodeilitii secrete cafe preglitea revolutia.

Lamartine avea legaturi cu exilati! dela Paris, era In curent cu statile din /l'\oldo-Valahia.

lot asa ~i Victor Hugo, care Tusese vizitat de Ellada R,l1dulescu $1 stla ce se petrece in departatele tari surerl de la gurlle Dunartl,

R,ecomandatia lui Lamartine deschise lui Gaston Parrocel casa lui Costache Rosetti, unde se adunau vconsplr atorlt, vlltorul comltet revnlutlonar, compus din fratil Golescu, Ion Ghica, malorul Voinescu ii'i Rosetti insus], Ttnarul francez incepu sa cunoasca 0 alta lume dedi aceea a imbuihatil'or bueurestenl, in rnljlocul carOia petrecuse tret saptamini. Era purtat acum prln mahalale, prin satele din jurul capitalei ~i izbutJ sa.~l dea seama, astfel, de siirlicia, de lntunericul $1 bolile care cnpleseau blata tara valaha,

U cutremura privellstea mohoritli a ulltelor, ell noroiul gros de-o palma, in zllele plolnase, ell valurile de prat, ctnd se lm:ingea parnintul ~i cerul , gardurile cazute, srnulse; cocloabele d[irapanate; vitele slabc t ccpilt zdrentdrost: jigodiile uscate ce ratlicealU pe rnaidane ca niste dez.gropati. ALta parea cetatea ciobanulul Sueur privita de sus, din dealul l\\itropoHei, marea aceea de verdeata, din care se lveau turllurile albe ale rnultlrnilor de biserlct clopottnd lin, inaltind spre

cer un imn de prearnarlre ~i de sla-vii. .

Gradinl peste gradini, pina·n sere case, conace, palate, mod ~i pndurl de lernn peste apa Dlmbovltel. Intorctnd capul spre departarea Giurviului. illta p'rofilul eel"" mil; marl biseriel din Munt'enia,

BlJ

mnnastirea Viiclire~mor. cu turlele-l lnalte, Irnprejmulta, Inecnt Si ea in verdelltii.

Jar corea, in vale. c.hiliile calugariJor arhll!piscop II ~ "Hie. Desfir<;itell' vii cu vestitul yin de BuclfTesti.

Apoi deaJul FilaretulLLl, cu stejarH Si mes1ecenii b.atrini, ub cerul nespus de azuriu, in lumina calduta a inceputulul de toamna, cit era de frurno peisajul acesta patriarhal, dominat de cnllna milropoliei! Ce tara bogata, lini~tilli. ce fericltii tara! ~i. totusl, ce pr5.pastie intre cele doua lumi!

Nu-i venea sa creadli. tinaruLui Irancez cit pol tral, Intr-a lIecjn1itate attt de strinsi. in acelast limp', doua clase de oamenl at1t de deosebite. Ceaunul cu m1im.if1i.ga muc.eg1iiti at tirgovetilor margina,i ~i aI faranilor it aducea aminte proceslunea infini1a. II tavllor cu rate ~j cnrcam fripp. bacla valele dill care se infrupi_ase el lnsusl de atitea or}, movilele de mtncarl ulesa, carora caspetfi rra le puteau venl de bac sl pe care gospodinele Ie zvtrleau ciinflar.

Cuuii ...

Orasul era plln, Halte flamiode. care tatrau ~ urlau In pustletateB nl'nii, intIt'cind zumzetlll cohzelor ~i fipeteJe clarlnetelsr,

Ci'infi ~i ce:r~e1Gril. Coaste uscate, och] £1I~a1{}rl. miriitllri pe la eolturl, fa raspintii. 111 US" ho'!atilor

(Urmare in TfU1narul ui:rt01")

Ca tispuns I. nenumir.tel. Icrlsorl al. c'tltorUor c.ra n.-au •• pr,'",.f dorrnt_ de a aparea mal de., fnce' .... d de I. 1 Marll. 1957, fasclcul.l. colactlei no.sfre apear 18 ".care .ec •• 11.. 1. to 11 20 al. lunll. ,

Abon8menf.la 1. reyl.ta .. SUlnti II Tehn'ci" ,I la col.cl'a da "PoYesflr' ,tllntlflco-'anfast'ce" la prlmesc ptni cal m., tfrzlu tn zlu. da 23 • lunll, cu d •• en'r. Tn • d_ IUM urmeto.ra.

Abonament.l. s. pr'melC d. citra dlfuaorll d. presl dh. tntr.prlnd.rl, Inltltutll ,I d. la sat., '.c!"'. d. cflfuz.r • • prelel, pr.cum ,I d. cltr. f.ctor!l ,I of Ie III. POIt.I ••

Pralul .bon.mentaIOf' 31unl

61un' 1 an.

I. col.cf'.: • 9 lei

•. 181., .361.,