1\0111-10111.

SAU

Materlal peniru 0 biografie adunaf de

A" BElEAEV

HOITI-TOITI

Invenfiile miraculoase ale profesorului Wagner

(Din oolamul • Insula cordbill@l' plerdute"}

* '*

ColecfiB' uPovestiri ~fiiniifico fantastice~ 96

i~'-------~---~--''_---~-'--li

! D,agi cHilo,'

, Va rtlgiim sa ne scrieii impresllle ~i obseruoilile du., criilce

, elt privire La acest roman !ii La prezentarea lui graficii. , , Adresa noastra este : Coleciia .Pooestiri ~tiinlifi.co-fantas- : , tlce" a reoisiei ,,$tiin(d !ii iehnicii" Casa Scinieli, Plaia , '~ 1. V. Statin nr. 1, raionul I. V. Siatin, Bucuresti. ,

l~~~.~ ._ . l

MANUSCRISELE NEPUBLICA TE NU SE INAPOIAZA

MANUSCRISELE NEDACTllOGRAFIA TE NU SE IAU iN CONSlDERAIIE

Coperta dcsen s D" IONESCU

Rczurnatul capitolelof precedente

Strom, directorul circului ber linez Busch, are neplaceri din pl'I~ dna elef arttuiul Hoiti-Tnlti, care altmtnteri dii dov ada de 0 inteligenta uluitoare. BiHut de dresorul Jung, Hoiti- Toiti se revoltd, evadeaza si, asaltat de pornpier! ~i pclitie, se lupta cu acestia ~i prlcinuiests mati pagube to imprejurirnl, Tocmai cind preiectul se d'i'cide sa ia rnasuri dr astice, apare prof esorul sovietic Wagner, card reuseste sa imhlinzeasca elei antul.

Cu ajulorul unor anurnite semn ale, Wagner se po ate tntelege ClI Hottl-Tcitl. Astfel acesta povesteste ee s-a tnttrnpl at cu el de cind sau despartituJtima oara, in Congo. In acest limp Denisov, asistentul profcsorulul, citeste [urnahil scris de Peskov, fostul asistent. Din jur nal ana ca \1'ag (cum it nurnea Peskov pe proiesor] avea in laboratorul sau creierul viu at tiniirului savant Ring, care murlse in Abisfnla. In cursul unor experieu]e de cre;;terea tesuturllcr, creierul lui Ring devine ant de mare inert un cr aniu omenesc nu-l rna] poa!e cuprinde. Si tntruelt enceialul lui Ring vola sa vada, sii audit ,?i sa umble, nu exists alta solutio dectt sa fie transplantat in corpul unui elef ant, Pentru aceasta, Wag plead! 1n Congo. Dupii mal multe aventurl, Wag reuseste, cu 0 licoare speciala turnala in apa unui lac, sa adoarrna 0 turrna de elelanji care venlseta sa se adape acolo.

IX RING A. DIEVEN1T ELIEFANT

"Sosise timpul sa ne diim [os din capac. Am privit eu oarecare ernotie earena», care arnlntea acurn un cimp dE! o.1itiilie. Urlasil eleIan]] ziiceau pe 0 rina, amestecati ell mistretii, Va tine care bejia asta destolavreme? Ce se va intimpla dad elef'anfil se 'lor trezl tnainte C<I noi sil fi terrrurrat oper ajra de transplanters a creicruhrl P Ca ~j dod ar n c,liutat sa rna sperie ~i mai tare, animalele rnlscau din clod In clod trompa, jar unit dlntre el mugeau prin snrnn.

Pe Wag teste acestea parean ciH lasa Ieee. Se dadu repede jos din capac ;;i se apuca de treaba, til tirnp ce fanii ucideau ntistretii adormili, Wag lmpreuna cu mine tncepuram oper ajia. Wag comandase din vrerne instrumente chlrurgicale in stare sa vina de hac osului de elelant. Sf! apraple de elcf antul conducater, sccase din lada bistartul steriliz at, ram cJieva inclzil pe capul eleiarrtnlut, dupii care dad II piulea la 0 parte ~i tneepu rezeclta craniului. EleIantul i~i agitii. de clteva ori .trompa, tucru ce avu darul ~a mil alarmeze, dar Wag rna lirtisti 1

- Nu te sper ia, Garant ... z pentru eflcacltatea narcoticului mea, Elelantul n-o sa se trezeasca •. irrainte de trel are, iar plna atuuci sper .sa. terrnin tr ansplanfarea. Dupa aceea, nu va mal prezcnta pentru no! nici a primejdie.

!;Ii Wag continua melodic s~ taie cr aniul i lnstrurnentela er au perlccte, asllel incH, in.curtnd, el putu inlatura 0 parte dill osu] par lctal,

- Dad a sa ai vreorlata pr ilejul sa meTgi l a 0 viniitoare de elelanji, imi spuse el, sa ~tii ea trebuie sa ochesti nurnai in aceasta

rt'{,!,illne limitatiL Spuntnd acesfea, \Va~ imi IITiit5 spatiul dintre och! ~i urecbe, nu rna] mare decit 0 palma. L-am prevenit pI.' Ring, adlca creicrui lui, sli-;;i !ercllscii CD grija HeISt loc,

Wag rl:u~i deslul de repede sa goleasca capul elefanlulul de substanla cerebrald. Dar in clipa accast a Sf! prod use ceva neasteptat: eleiantul rara creier lneepu deoddta sa Se mlste, sli-~i legene ccrpul greoi, iar apol, spre marea ncasirs surprtndere, se rid ica ~i pornl. Se pare inSB ca lIU vedca nimlt, dest ochii Ii er au larg rleschisi. AsHe1, nu-l ocoli pe unul dlntre tovarji~ii sal, care zikes [n drum. si, potienlndu-se, cazu la pamint. Tromps lji plcioarela iJ]cepurii sa se miste spasmodic. eNu cumva moare e- - irnl spusel intrtstal 13 gindul c5 loata lruda noastrs lusese de pomana.

Wag a~lepta pina ce elefantul incelii. sa se mlste, dupa care continua opcr ajia,

- Ao::um ~\e~antll\ est~«mort-, spuse e', cum se ~I orv1ne unl.l! animal far'a creier, Noi insii il vorn invia, Iucru care nu-rnl pare prea grell. Adu-mi acurn cr eierul lul Ring. Numai de nu s-ar produce vreo iniectie I

Mi-am spiilat cu grijii milnile, am scos din cran+ul de elefanf pe care-t adusesetn cu no! cre.itlu1 hlpertroiiat al lui Ring ~ t-am predat lui Wag.

- Ei, acu-i acu 1... spuse 1.'1, irItroducin{[ crelerul in craniul elcf arrtulul.

- Se potrtvesie P joffe-bai cu.

- Nu strica sa rna; creases put in, dar, in slirsit, nu are lmpor-

tanta. "tai rau ar fi Iost dad ar fi erescut prea molt ~i nu ar n iucliput tn cutia cr aniana. Acurn mi·a ramas \ut:m\ ccl rna! greu I sa cos tcrminatiile nervoase, Flecare nerv pe care-l vol prinde este lin contact Intre creierul lui Ring ~i corpul elefanlulul. D-ta, odihneste-te I Stat jos :,?,i priveste, dar ai grija sa nu rna deranjezl,

\Vag tncepu sa lucreze cu 0 repeslciune ~ 0 atentie neoblsnulta.

Era lntr-adevar un artist in meserla lui, iar llegeteJe sale aminteau pe acelea ale unul pianist virtues, care executa o bm:atii foarte grca_ Fata fi era concentrata ~i privlrea ochilor atintitii Intr-un singur punct, ceea ce se intimpla nurnai a tunc] clnd 1li'i incorda atentia [3 maximum. Se wedea ca in clipa aceea ambele ernisfere ale

erelerulul deslasurau aceeasi activit ate. controltndu-se oarecurn reelproc, In sfir;;;it. Wag inchise cutia craniana, 0 pr+nse ell clame metalice, dupa care Infinse deasupr a pielea si 0 cusu.

- Perfect. Arum - hlnelnjeles, d aca va trai - va ramine dear cu cicatricea pe piele, Sper 1nsa eii Ring mil va lerta pentru aceasta .

• Rin~ rna va iert a h> Da, acurn elef antul devenise RinJ;! sau, rnai exact. Ring devenise un elelant, M-am apropiat de acest animal. tn capul caruta se alla un creier ornenesc ~i 1- am prrvll cu 0 curiozi· tale extrema. Privirea ii era la Iel de ltpslta de viata ca ~i inainle.

~ De ce oare? am Intreba]. Doar creierul lui Ring este in deplinii constiinta ~ totusi ochil.. lui (nu rna hotiiram sa spun «oehii elclantuluie sau «oehii lui Ring») au 0 prrvire stkloasa.

- Fcarte simplu, raspunse Wag. E adevar at ca nervii care pernest de l a creicr au lost cusuti, dar inca nu sau sudat eu rcstul organismuluL L-am prevenit pe Ring sa nu faea nlci 0 rnlscare pin'i ctnd nervii nu se vor sud a delinitiv. Am 3VUt 0 dcosebitii grijii ~i cred di aceasta se va lnflrnpl a destul de r epede.

So arele tncepuse sii apuna. Fanii se ingrlimiidrau pe malul apei, unde aprinsesera Iocuri ~i lrlgeau carnea de rnislret, pe care 0 infulecau apoi cu mare porta. Unii dintre ei se pare eli 0 prelcr au cruda. Deorlata, unul dintre elefantii beli slobozi un strigiH pulernic. Acest semnal ascujit de chernare Ii IfeZ] !ii pe ceilalti, care tncepurs sa se sea ale unul dupa altul, 'Vag. ell ~i [an'ii ne grlibiriim sa ne ascundem prin tulisuri, Cliilinindu-se Inca, elef antli se apropiara de conducatorul lor. pe care iI eopcrasern», 11 pipiiira mulia vreme, rnirosindu-I cu lrompa ~i spunindu.l ceva pe limba lor. Irnl tnchlpul cum tr cbuie sa· se fi sirntlt Ring' in clipa aceea, daca binetnteles incepusc sa vada ~i sa audii. In sfirsit, clciantil se lndepartar~ sl noi am putut sa ne apropiem iarii~i de pacientul I105tru.

~ Ascultl! ~i numl 'raspunde, spuse Wag, adresindu-se eletantului, ca ~i cum acesta ar H lost lntr-adevar in stare sa vorbeasca, lti dau vole dear sa clipesti din ochi, dad. binetnjeles, poti s-o f ac.i .. Asadar, dad ai Inteles ce ti-am spus, clipeste de doua ori,

El Iantul clipi de doua ori dill ochi,

- Admirabill spuse Wagner. Aslihi va trebui sa slat nernlscal, dar miine poate cii-ti voi da vole sa te scoli. Peniru ell elelanjii ~i

6.

alie animate sa nu-]l lulbure Ilnlstea, vern bara poteca elelanlller, iar noaptea vom aprmde (OCUrl.

24 iutie. Asiazi elel antul s-a rldlcat pentru prima oara,

- Felicitar ile mele r spuse W<lg. Ce nurne sii-ti dam? Ca dear nu putem sa -Ii divulgiim taina in fala str ainilor, rli voi spune Sapiens. Esf de acord P

Elef anul diidu din cap.

- Vern cornunlca prin gesluri, pe baz a allabelulut Morse, adaug~ \\' ag. Durnneata 0 S3 rnisti vTrful trompel I in sus - punct, latera! - tiniutii. Dacil ti se pare insa mai cornod, pojl sernn aliza pun sunete. 1a sa vedern cum Iolosesti trompa.

Elelanlul tncepu sa miste Irornpa, d ar lucru curios J trompa sa tntorcea in toate dlrecfiile, ca a articulatie luxata,

- Asta e pen tru cil nu esti inca obisnuit. Plna acurn n-ai avat dear niciodata trornpa, Ring I 02r de mers, po]l merge?

Elelantul tncepu sa meargli, dar era !impede eli plcioarele din spate se supuneau mai bin!' dectt ccle dln rata.

- Da, va trebui sa inveti sa Hi elelant, SpHS!' Wag. Creierul dumilalenu este nici pe departe lnzestr at ca eel de elefant, Cred ca a sa lnve]! destul de repede sa umbli, sa misti trornpa ~l urechlle, dar creierul eleiantului mal are in plus instlncte naturale, chinte, senta exper ienjci a sute de generalii de elefanji. Un elelant adevarat cunoaste ce primejdii II ameninls, stle cum sa 51' apere de diferi!i!, dusrnanl, unde sa gaseaseii hrana ~i apa. Oumneata nu stll nimlc d in bate acestea, a!?a eli ar trebul sa inveti din propria durnitale experlents. Or, ca sa capete aceasta experlenta, au trebuit sa piar a elelan]l lara nurnar. Nu-]i pierde tctusl curnpatul ~i sa nu-]l ne teams, Sapiens, cacl noi nu te vorn piirii.si. De ind ata ee te vei face blne, pleciim tmpreuna tn Europa. Daca vrei, a sa triiie!?ti in patria dumitale, in Gerrnania. Daca nu, vel putea pleca cu mine in U_R_S.S .. unde vei trili in gdidina zoologica. Spune, cum te sim]! acurn P

Sapiens-Ring inlimpina, pare-se, rnult mal pujiue dificulta]l ls semnalizarea prin si5Ht dectt rnlsctnd trompa, EI tncepu sa scoatii din trornpa 0 ser ie de sunete scurte ~i lungl. Wag tl asculta (pe vremea aceea, eu inca nu cunostearn aliabetul Morsel ~i lrni traducea I

7

,..._ Vlid ceva maj prost ca lnalnte. Esle adevaral ca, avtnd situati ochil alit de sus, vad mal departe, dar clrnpul rneu de vedcre este destul de Ilmltat. In schirnb, rnlrosul ~i auzut le am neobisnuit dl~ fine ~i de ascujite. Nic:iodala n as fj creznt ca in lurnca aceasta exlstri ant de rnulte sunete ~i rnlrosuri. 'Srmt acurn mii De mirosur] no] si n obisnuite, cu rnii de nuante ~i aud un nurnar nesfir:?ft de sunetc, pe care nlcl nu le-as putea ex prim a cu cuvlnte, Suieral, pocnet, trosnet, t1pat, tirlit, seheunat, suspln, lfitrat, strigat, uruit, ropot, clilnfanit. pir1jt, lipJiil, JjJHit. .. Acestea ;;i peale Inca vre zcce alie cuvinte, iata lntregul lexic orncnesc care reda Tumea su deloT. Dar cit de necuprinsa este ea ! Glnd acii ~i vierrnii, de pild a, slredelesc scoarta arborelui, Prin ce cuvinte sa redau accst concert simfonic, pe care il aud alit d~ lirnpedc ? Sau zgurnotsle J

...... Fad progrese, Sapiens, spuse Wag.

- Dar rnirosurile r continua Ring sii~~j descrie nolle senzatii, Aid rna pierd de-a binelea ~i ntr pot nici rnacar aproxirnativ sa va descr iu scnaatiilc meTe. Va pot spune doar ca flecare arbore, liecare lucru i~i are mirosul, sau sped fie.

Elelantul cobor! ironrpa, adulrneca parntntnl *i continua t

- lata, a lei miroase a piimint, dar tniroase si Iirul de iarbij c1izut din gara urrul animal ierbivor ce mergea 13 adapat. Mai mirease a mistret, a bivol, a arama. Nu in1elf!g de unde vine rnirosul de aratna. Aha l Uite PI' [os 0 bucapc:a de slrrna, PI' care ai aruncat-o prcbabil dnmncaf a, Wagner.

- Cum se poate ? Inlrebai ell. Dar subtliit atea senzajlilor depinde nn numai de Ilrrejea organelllF perilerice receptive, ci ~i de dezvoltarea corespunzatoarc a creierului,

- DII, riisplmse Wag. Dupa ce creierul IU.i Ring S{? va fi. adapjat, senz atiile ln] nu vor Ii inlerioare eelor ale: elefantului. Acum, el recepjloneaza, cred, mull mal slab dectt un elelant adevarat, dar fine~e-a aparatuJui aurlitiv ~i oifactiv ii dau chiar de pe scum JJJJ ~il1g 0 uriasa supericrttate tn raport cu no.i. Apoi se intoarse SJ1H elclant si-l tnlreaba : Sper, Sapiens, eli- nu-]] va H prea greu dad ne vom intoarcc la tahara de pe celina c5lare pc dumneata ?

Sapiens consimti ell amabllitate dlnd din cap. Am tncarcat pe . splnarea }ui 0 flade din bagaje, apo] elelantul ma ridicii pe mine ~i pe Wag cu trornpa .~~ porniram la drum. Fanii ne urrnau pe jos,

8

,._ Cred, spuss Wag', eli peste vreo doua sii[ltiimini S~lcl13 va' n eornplet reslabillt ~i alurrc] 0 vorn porn] spre Borris, ell" unde ae vom tntoarce acasa. cu vaporul,

Dups ce asezararn corturile pe celina, Wag fi spuse lui Sapiens I - Ai de rnlncare pe aici mai mult decit e nevole, A~a eli to rog sii nu ie lndepartez i prea mult de tabara .. in special noaptea. Poti d a peste dilcrite primejdU, pe care n~mai adev3ra~ii eld anti ~tiu sa Ie ocoleasca,

Ele[anhi'dadll din cap ~t se apudl sa [Upa cu trompa ererrgile de pe arborii Invsclnaji.

Decdata scoase untip1it ~i. rasw::tndu-!ii trornpa, alerga spre

Wag.

- Ce s-a intirnnlal P irrtreha Wag_

Drept raspuns, slefanhil intlnse trornpa pIna sub nasul acestula. - Vai ! Vai t spuse WlIg cu o noH de impulare in gllls. Vino

tneoace, rna chemae! si-mi arati! apcndicele trompe], in forma de degct.

- Senslbtlitatea acestui «degeteb intrece sensibiliiatea degetalcr orbilor. Este eel rna; ginga~ o,gaD a! elclantulul. Sl uite c.a Sapiens al nostru a reuslt sii-~l raneasca«degeteluh' intepin.du-l tntr-un ghirnpe,

~i Wag scnase ell grijil ghimpele din trompa,

- Altii daL'l SH Iii mal atent., ii spuse el elelantului pe UI1 tOil sententros. Dad un elefant are irompa tanitii, este un- invalid .. Nn rna] poate nicl rnacar sa baa apii :;;i de fiecare daHi clnd intrii in rlu sau to lac este nevorf sa bea ell gura, in lac sa tragii apa tn tromps :;;oi din trornpa in gura. cum lac elefanlli de obtcei, Pe aid eresc Iaarte multe plants cu ghlmpi, asa inert du-te putin mat departe *i invat.a sa deosebe*tJ spcciile de plants,

Elelantul afta, dadu dill trompa !)'i poml tn padure.

27 iulie, Srtuatia e cum nu se poata mat bunii. Elel'antul rnanincii .C'antitiiti uriase. La tnceput era mal mofturos ,~i cauta sa nu la tn gurii declt ierburi, Irunza :;;i crlOngute fragede. Dar cum raminea ve~nic !1a-JllIIlrl. i ncepu sa ae fJnarie· cUrind ca un adevlirat elelant ~i sa bage in gw:a crengi grease dt mma,

g

Arbori! din [urut !aherel noastre au Iual 0 in[ali$are de-a dreplu~ [alnica, ca ~i cum ar fi cazut pe aici un meteorit sau ar [i trecut liieustele. Tuflsurile din [ur ~j crengi1e mal groase ale arborilor nu mai au nicl 0 frunzii. Ramurile slnt rupte, scoarta arborilor rnl ncata, peste tot gunoi, biilegar, crengi ~l trunchiuri de cop aci diirimali. 'Sapiens i~i cere scuze pentru aceste distrugeri, dar ..• eobr azul subtire cu cheltul alji se line:> - dupa cum l-a SpUS ~l lui Wag prin sernnele sonore.

J august. Azi dirnineata, SapIens nu a aparut, La inceput, Wagner nu s-a nelinlstlt.

- Dear nu-l un ac sa se plarda. Ce i se paate tntlrnpla ] Niei un animal salbalic lJU indrlizne:;te sa·1 atace, Cred ea In timpul noptll s-a tndepartat prea mult de tabiira ~i n-a avut inca. timput sa se tntoarcs.

Dar orele treceau, *i Sapiens nu se arata. In sf1t~it, am hotartt sii plecarn in cautarea lui. Fanii sint nelntrecuf cind e yorba sa depisteae urrne, astfel rncit~i de' data aceas la giisiri'i repede urrna elelantului, Am pcruit-o dupa aceste urrne. tar uri uHrin fan, ce merges in frunte, cerceta urmele ~i ne tillmii~a ca repez icluns sernnele lasate de elel ant.

- Aiei elelantul a mincal iarba ~i pe urrna a inceput sa rupa las!ari din tufis, Apoi a plecat mai departe. A.ki a iiicu! 0 sarltur a. S·o fi speriat de ceva. Da, d a, uite ~i ce l-a speriat I urme de leopard. o sarttura, ~i elelantul a luat-o Ja fuga, frlngind totul in calea sa. Dar ce s-a lntlmplat eu leopar dul P Si el tuge., Numal eli luge in par tea ceal alta, speri at ~i 1'1 de elelant,

Urrnele elef antulul ne-au dus departe de tabiirii, pina tnlr-o polana mla~tinoasa, unde urrnels er au acoper ite de apii. Se veil" CI"I elelantul se poticnise, dar a continuat sa fuga, desprlnzrndu-sl cu greu plcicar ele din namolul rnlastlnos. lata -;;1 apa, in care s-a aruncat elefantul. E fluviul Congo. L-o [j trecut inot?

Ciilauzele noastre au pomit-o in eii~tarea unul sat apropiat, unde au facut rost de 0 basca, cu care au trecut pc celalalt mal. Aici, tnsa, nu se mal vedea nici 0 urrna de elef ant. Sa se n pra pad it oare? Elelantii ~tilJ sa Inoate, dar Ring Dare stia ~(el? Dare rcusise sii Invete sa tnoats ca elefantii? Fanii spuneaueii elelantul 0 pornise

10

1 inot dupa curent. Am rnai plutit en barca ci1,iva kilometri Inspre

ocean. Dar n-am mai vazui nici un rei de urrne, Wag era deprirnat, caci toata truda noastrs Iusesc zadarnicii, Ce g-O fi tnttmplat cu eleIantul P Chlar d ad a dimas in viata, cum v a putea el care trai in padure, printrc Iiarclc s~ lhatlcc ? .•

8 august. Am pierdut 0 siiptiiminii lntreaga tot cauttnd elelantul, A fast zadarnic. Sapiens a disparut !iira urme. Nu ne-a mai ramas altceva de Iacut dcctt sa-l pHi.tim pc [ani si s-o pornirn spre casa",

X.DU~MANI PATRlJPEZr ~H DUSMANr BIPEZI

~ Am terminat de eitit jurnalul, spuse Dcnisov.

~ lata ~i continuarea lui" rBspunse Wagner, mtngiind elelantul pe grurnaz. In timp ce dumneata citcai jurnalul, Sapiens, alias Heiti-Toiti, alias Ring, mi-a spus toata povestea arnuz autii a peripetlilor sale. Nu mai nadajduiam sa-lvad io vlatii, dar ela reusit sa gaseasca singur drumul spre Europa. Te rog, dupji ee dcsciirezi, sa tr anscrti notelo rnele stcnografice in care am lnsemnat povestea elef'antulut,

Denlsov luacaieiu[ plln de linlute ~r puncte, tncepu sa citeasdi ~i apoi sa transcrie toata povestea eletantului, asa cum 0 red ase acesta,

latil ce I-a povestit Sapiens lui Wagner I

"Nu stiu dacii voi reusi sa vii fae sii lntelegeti prin ce am trerut de clnd am devenit clef ant. N-il;> ficrezut nlciod ata ~i nicl prin vis nu rni-ar Ii tr ecut ca eu, asistentul profesarului Turner, voi deveni o d ata eleiant ~ voj tra.i In hatisurile alricane. Dar. ruai bine, sa expun In or dine cronolegtca suecesiunea evenimentelor,

In sear a aceea, rn-arn Indepartat putin de taba[a~i jJa~team Iinlstlt iarba de pe pajiste. Srnulgearn srnocurl de ierburi zemcase, scutur arn radiicinile ca sa indepartez pam'intul de pe ele, apoi le mtncam, Dupa ce am Ispravit larba, am pornit prin padure in cau. tarea ul1ei alte pajisti. Era a rto apte ell luna ~i se vedca destul de bine. Prin aer treceau lnsecte Iosforescente, Iilieci ~i necunoscute pasiiri nocturne, ascmenea buinijelor, C1flcam incei ~l usor, lara sa

.'

11

. simt macer gretl!atea corpulul, Ma stradularn sa [ac ctt mill pujln zgomot ~i adu!mecam ell trornpa, In dreapta !iii fn stinga mea stillteam anima le, dar n-as fl putut spune care anume, N-aveam de ~ rna teme, ftjad eel mal putcrnic drrrtre toate arrirnalele. Leu! rllsu~j trebula sa mi se fercasdi din cale, Si totusi imi era groazn lc de [rica dl.' fie(:are rD~net. de fiacare s.unet, de un soricel care se furi~a pc. llngJi mine sau de Q midi vieiate asernana Icare vnlpllor noastre. Dlnd In drum pesle UJl mistre] nu pres mare, rn-am da! la 0 parte, flicindu-i lac. Cred di nu er arn inca consticnt de propr ia-rnl putere. Un slngur IUC:TU rna linistea : stiarn cii nu departs de mine se aria oameni, prietenli mel, care imi pot veni In ajutor,

Paslnd In Ielul acesta cu rnults grij~, am ieslt tntr-o poienitli ~j rna ~i grllbeam sa fUP un smoc de iarba, clrid deodalii am simtit rnirosul de fiara, iar urechca a prins un losnet ce venea din nlste tullsur] de trestle. hm rldlcat trornpa, am lntors-o grljuliu ea s 0 feresc ~i am tnceput sa adulrnec tn juru! meu. Deodat5 'Zarii un leopard ascuns in tuiisurlte de pe rnalul apel, care rna privea cu ochl lacoml ~i f1iiminzi. Tot trupul i se ineordase pentru siiri1urii. Inca o cllpa, ~i 0 sa-m! sara In spate. Si a+uncl, ponte unde inca nu cram

. oblsnuit ell vtata de elef ant ~i strnleam ~i [udecarn prea orneneste, n-am mal lost in stare -sA-mi lnving 0 tcama ncbnna. M-am cutremurat ~i am luat-o la fuga.

Copaeii trosneau ~i se pravaleau tn calea mea. Animale de prada fara nurnar, sper iate de goana mea lurbaUi, \i'1TIeaD n tu[j~uri si din larba, repexindn-se care tncotro, ceea ce nu [aeea dectt sa rna sperie ~l mal tare. PaTti eram uImlirlt de toate animalele dill hazlnul Iluviulut Congo. Am fugtt astlel, [ara sa ~tiu etl tirnp ~l lncotro, pina m-a oprit un ohstacol e spa Iluviulni. Nu stlu sa ino-t - eel putln lml arnlntesc ea nu stiam cind eram orn, Pe urrnele mere era insa leopardul - asa credearn - ;;i de aceea rn-arn aruncat in apii $i am tnceput sa dau din picioare, ca ~i cum as Ii cuntinuaf si alerg, In Ielul acesta am tnotat, lar apa rn-a racorit ~i m-a ljnlstit Intrucrtva. Mi se pares ea urtreaga piidure este plLnii numai de fiar~ salbatice ~i f!iimlnde. care asteapta doar sa ies la mal pentru a se IIspusti asupra mea. Ore ~j ore Ia rind am tnotat ~el. fara sa rna cprese,

12

;Soarel!! rii51i:rise. dar eu lot :mai inotam. Pe api! Huvlulu! au io' ceput sa trears. biir~j C1J csrneni, La tncepu t nu rna terncam de ei, dar doodatli am auz l] dlntr-o bares '0 Impu~c1itura. Nu puteam crede c5 exam 1mh accstct impu~cii tur] ~i de aceea am ccntlnuat sa, lnot. lmediat riisuna 111[:a '0 rIMpu~catura si simtii 0 tn\epalura ca de aJbina. Am Inters caput !?iam viizut ca in harca plinil cu lndlgen] sedea ~i un alb, dupa inlll\l!i-are un englez. A~adar. el era aceli care trasese io mine. Val I Prin urrnare camenii er au ~i mai prime]-

diD~j Cit Harele I

Ce-rnl raminea de famt? Voiam sa strig englez:ului" sa-l rag sa nu traga, dar din gillejul meu nu leseau deett nisle mug-etc strldente, Dacii englezul nlmerna tinta, er arn pierdut. .. f>'U-ati atr as dear atentia asupra locnlul vulner abil dintre och) si ureche,undl' se aHa creierul. lVli~amadus aminie de sfatul durnneavoastra :;;i am intors capul !iI!?~ tnctt glontele sa nu rna rrtmereasca acolo ; inacela~i tirnp ma suliduiarn sa ajung cit rnai repede la mar, Cind am ureat PI' tlirm. ml-arn dal searn a eli er arn 0 tinta excelE'nta, dar capul irnl era tutors spre padure. Englezul cunostea, SI' par!'. bine cum se vlneaza 1'11" r"m [li , asa indt socoti z ad arnlc sa tragii in partea posterloara. D\! aceea, tncelli sa mal trag-a, asteptind probabil sa iutcrc capul. Eu

fnsa. uiHnd cu totul de animalelc salbaiic(\, m-arn napustit in desisul padurii.

PiidL/rea era Ileum de ncaatruns, Lianele tmi atlneau calea ~j in CU'fiml Iruplefira in JUJul I1l~U Q retes attt de deasa, indt n-am mai putut-o ~iibate si am f'Qst nsvoit sa rna opresc, Erarn !rint de obnseala .. M-am Irlrdit la pamin], Hira sa rna mal gindes,c daca un elef'ant se cuvenea sa raea acest IUCTU.

Am avut un vis- lnfior+tor : se laces di eu, docentul unlversttar Ring, asisientul prof esorulul Turner, rna af larn in odiHta mea din Berlin, de pe UntE'f dell Linden. Era a noapte de varii. Prin Iereaatr a descl1isa i~l trimitea r azelc 0 stea si nguraticli. Se simtea rnirosul teil\Jr in floare, lar de pe mi.isupi i:?i ex-ala aroma a garoafii rosie, fntr-un vas Venetian de sticlii aibastrf $fgruitii. Deodatii, prtntre acesie mirosuri plkute, cavilli un oaspete nepclfit, un mires dulceag, amintind de. mirosul coacazci negre. Stiarn insil di este un miros de animal siilbatlc. Pregateam locrnai prelcgerea de a dona ZI. In-

13

cllnlnd capul peste ciirti, am atipit, contlnulnd sa simt mereu mirosuT de lei, de garuale ~i de fiara siilbalica. In timp ce dormeam - in vis - am VIS at eli devenisern elefant ~j di rna gaseam in padurea troplcala., Cum mirosul de animal salbatic devenea tot mai puternlc, m-a lulburat :;;i rn-a Ir ez it din sornn. Nu era vis, ci realltate, rnlr-adevar, rna lransformasem In elelant prin vrajile ~tiinlei modeme, asa cum Lucius se translorrnase in rnag ar. I

Mirosul PI' care l-am simtit era de biped, de sudoare de indian african. La el se adaug.a ~i acela de am alb, probabll ernul care trascse in mine din barca. Asadar, er au pe urrnele mele .. Po ate chlar in clipa aeeea st,iteau ascunsi in tu[j~ indreptind [eava pustii spre loeul prirncjdtos dintre oehi ~i ur eche.

Am sar it repeile In picioare. Mirosul venea din dreapta. Trebuie deci sa rug spr e stings. Fha asia pe ginduri, 0 iau la goana rupind crengl ~i croindu-mi drum prin tullsurl. ~i dead ata - cine rn-a inviitat oare acest lucru P - lac asa cum procedeaza elef'antil clnd cauta ca urrna ritorii sa le ptarda urma, ;;i anurne, dupa 0 retr agcre zgomotoasa, elel antul se ltntsteste brusc, Urmiiritorul nu mal aude nici 'un zgomot sl-si tnchlpule eli eleianlul a ramas locului, dar acosta ruge mai departe calclnd tnsa atit de usur ;;i dind de 0 parte crengile cu atita grija, inc:it nici chiar a pisica n-ar putca face mat pujin zgornot.

Am alergat eel pujln doi kilomelri pina am lndr aznit, in stirsit, sa Intorc capul ~i sa adulrnec vazduhul. Mirosea inca a oarneni, dar departe, eel putin 1a un kilornelru de mine. Mi-am umiat totusl fuga.

Se lasasa noaptea, acea noapte tropicala tnabusitoar e, incinsii $1 tntunecoasa 5-0 tal cu cutitul. 0 data cu intunericu'. 1.11a invalut din nou spairna. Mii cuprinriea din tea Ie partr!e si era tot aut de 1;:0111" pacta ca ;;i tntunericul. Incotro sa lug? Ce sa Iac ? Mi se [Jarea cri a sta loculul e mal tngroz+tor chiar aecit a urnbla. Drept care am continuat 53 inaintez eLI acelasi pas- neobosit.

Curtnd, am sirntit apa plescaind sub picioare. Am mal Iacut cltiva pasi 'Ii am simtit eli parasisem pjirnintul tare. Era Dare un Iluviu sau un lac? Orice-ar Ii, m-arn hotart! 5·0 pornesc tnot, PI' apa eram eel

1 Lucius esie efolll povesll~ii satlrlce "Magarul de aUT" de scrlitorul latin Apulelus.

14

putln aplir.af de lei sl Teoparzl. A.m illotaf ~i, spre mlrarea mea, ioarte curind am simtlt din nou sub pidoare pia rnlntul !;Ii am lesit la mal. Am pornit apar rnaj depsrte,

In drum dadeam peste plr aie, riuri ~i rnlastinl, In iarba- sulerau rnic! vietiiU nevazute, iar brcastele uri ase sareau speriate. Am urnblat teats noaptoa, iar tn zorl am lost ncvoit sa recunosc ca. ma rata· cisern de tot.

Au mal trecut ctteva zile, !?i rnulte lucrurl de care mal tnatnte : rna speriam nu-rnl mal produceau nici .0 teama. Curios 'I Tn prtmele zile ale noii rnele existenje de elelant, rna ternearn chlar sa nu-rnl z.g1rii pielea eu ghlrnpl Cred eii rna sper i ase povestea ell tnteparea o;degetelului:lo trornpei. Curtnd, insa, m-arn convins eli nici ghimpii eel mai ascuti]i ~i puternicj nu-rni pot face eel rnai mic rau, fiindd pielea mea groasa rna apiira ca 0 platosa blind ata. De asernenea, rna temeam sa nu calc intlmpliitor pe un :}arpe venlnos, iar ctnd aceasta mi s-a illtimplatpentru prima oara, si un sarpe s-a Incolactt in [urul pioiorului men, 'incercind sama muste, uri asa mea [nima de elefant s-a fiieut cit un purice, Mi-arn d at insa seama de lndata di sarpele nu-mi poate [ace nicl un rau si de atunci gaseam chiar a placere sa strivesc cu piciorul serpii care-mt ieseau in eale ~i nu se dadeau destul de repede la 0 parte.

$1, totust, mal era ceva care 1mi provoca fl'lIma. Noaptea triiiam cu spaima Ii arelor marl - leul ~i leopardul. Desi erarn mal puternic dcclt pIe ~i eel putin tot attt de bine tnarmat, nu avearn nic] 0 experienta de lupta si nlcl lnstinctul Care sa-mi dliiuz1'asdi actIunile. Jar alua rna lemeam de l{in!itori, In special de albi. Ah, albii ii~tia! Dlntre toata Harele el slnt cei mat primejdlosi, Nu pot spune cli -rni era fridi de cursele, lalur ile ~i capcanele lor. Nici cu Iocur ile sau cu plesnltorile lor nu ar Ii putut sa rna tncolteascii. Singura prlmejdie 0 constituiau porrtru mine gropile acopertte ell Irunzis :}i de aceea cercetam cu grija drumul pe care mergeam,

Stmtearn mirosul satulut de la cttiva kilornetrl f?i diutam meT1'U sa ocolesc orice asezare cmeneascs. Cu ajutorul rnirosului fliceam chiar deosehire intre dtferife trtburl de indigent. Unele dintre eli! er.au pentru mine primejdloase, alte!e mai putin, altele de Iel, Intr-un rrnd, intinzlnd trompe, am slmtit un mlros nou, Mi-ar Ii greu sa-I

15

definese sl sa spun dadi era un mires de am sau de 8:nim~l. Mal dl'grBbii de om. Nu ~li!lm ce putea sa fie. ~i, cum cram curios 5d allu toale mirosurlle padur ll ~i tot ce putea deveni pentru mine IJ pri me] die. rn-arn tndreptal in dlrecjia mirosulul. Mergeam ell dupa o busola, tnalnttnd ell loarte mul1ii precautie, Era noapte, ~i lndigenii dorm de obieei bustean. M-am Iurtsat in Iinistea cea mai adineii, cercetind III acelasi trmp cu grijii drumul din Fa(a mea. Mi-' rosul devenea tot mai puiernlc.

Spre dimineats, am ajuns la marginea padurii !ii, ascunztndu-ma In tulisuri, am cercetat tntreaga poi ana. Luna palea si, la lumina ei cenusie, se vedeau niste cob be mititele, cu acoperlsurile tuguiatl!.. Intr-o ccliba ca asta, L11l om de statura mijlocie n-ar Ij putut st a in picioare. Era 0 liniste dcplina, nici macar cllrti] nu I.titrau. J\\-aJl1 apropiat, avtnd grija sa am vlntul In rata. Nu intelegell'ln cine putea locui In ascrnenea bordcie, Iacute pard de niste copii in joadl,

Deodata am ziirit Iesind dintr-o groapa 0 fiintli asemaRiloare unci fapluri oilleae.;;ti. Se rididi in piclcare sl suiera. La acest sunet, raspunse 0 alta mogildeatii, care coborl lntr-o cUpa de pe crengtle unui copac, Alti doi ie:;;ira din colibe ~ se adunara eu tolii ill Iata unui bordei rna] mate, inaJl cam de vreun rneiru ~i jumiilaie. Aiel incepura sa se slatutasca, !,ii clnd prtrnele raze ale soarelui i.nfG~ir.ii. cerul reusli sa-i v iid mai bine pe "guomi" - asa le-arn zls eu acestor mote ciudate. Am inteles cii am dat peste un trib de pigmei ~ oamenli cei mai mid de pe Iata pamlntului. Au pielea de un caleniu deschis ~i parul aproape rosu, Chipurile le slnt armonlos [acute ~i bine proportionate, dar slalura nu trece de 80-90 em. Unii dintre acesti «copiis aveau biirbi dese ~i creje. Pig_meii vorbeau Intre ei, cu niste gJasuri p.itigiiiale. car aghloase.

Spectacolul era dcoscbit de interesant, dar mie nu-rnl ardea de asa ceva. Acestl pitlcl rna lnspalmintau mai mult dedt nlste uriasi; A~ Il preferat chiar 0 tntilnire ell albii. Cu loatl! statura lor miirunlii, pigmeii slot eel mal tnversunatl dusmanl ai elelantllcr. Stiaui asta inca Inainte de a H devenit elelant, Ej stnt arcasi e.xcelenti ~i iscusit( aruocatort de 5ulit.a. Pigrneii [olosesc sageti olriivile, :;.i ajunge 0 singura inle-patura de siigeata ell sa ornoare un elefant. Ei sliu sa se iuriseze ca nl~te umbre in spatele eldanlului ii sji-i luinda pi ..

cloar:ele dindarai ill Iat sau sa·i hie t~ndol1nl lui 1I.cllille eu UIT cutita:.; ascujit. In [urul satelor ei imprii;;tie gL'impi ~i beti~(lare oiravite ...

Am facut cale intoarsa ~i am lual-o la fuga ca alunct clnd lugtsem din lata Ieoparduhri, Din spate am auzit [lpeie ~i apoi zgomo!ul uTlnaririi. Poate d as Ii reusit sa rna Iac neviizul d ad as [i avut In rata drum deschis. Dar trebuia sa fug prin jungla deasa, ocoltnd rnereu h5ti!iluri de nepatruns. Iar in tirnpul acesta urma ritorii mel - agili ca mairnujele, repezi ca scplr lele ~ neobostf ca ogarii - goneau ca ~j cum perrtru ei uici nu existau obstaccle. Dusrnanul se apropia din ce in ce mal m.ult. Aruncasera chiar in mine clteva suliti, dar din ferieire vegetatia deasa mil apara de ele, Simteam c8 rna irrjtru~ sl eram cit pe ce sa m.a prabusesc [os, In tirnp ce. cmuletii mil Llrmareau pas en pas far a sa cada sau S8 se poticncascs.

Acurn stlam pe propria-rnl piele eli nn-i de loc U~O[ sa. m elelant, di vlaja chiar .11 unui animal aUt de mare ::;i puterniC este 0 [!onilnll.a luptli psntru existenta. Nici nu-rnt venea sa cred ci in asetnenea conditii elefantil reusesc sa trlliascii 0 suU de ani ~ichiar mai rnult, PiH, cu emojii ca astea, nu 'lad cum nu mar mat devreme chiar declt oamenii. Poate tnsil eli elef'antil nu se [,aminTIi ca mine. Eu aveam un creicr de om - pres nerves ~i excitahll, Puteji sa rna. crede]i cli, 111 clipele acelea, pina ~i moartea mi sepiire.a rnai buna declt 0 vlata in care moartea este vesaic pe u.rmeJe tale. lmi venea sa. rna cpresc ~i sii·mi oler pleptul snlitelor ~i siiget.ilor otravite ale prlgonitorilor met aipezt.; Erarn gata sa f1!iC ~i asta, dar in ulttnu; :clipa starea mea se schirnbll bruse. Pe neasteptate am simtlt In viiz.duh un puternic miros de. tUrma de eleianji. Nu jruteam g·asi eare saivarea printre e.i?

Padurca SE' riirea" ~i in lata me.a aparu savana ; iel, colo se ve-e dcau cltiv a arberi gro~i. care tmi ingiiduiau sa rnlii aseund de siige~ tile urrnsritorilor meL

F'ugeam 'In zig·ug, iar pigrneii se mlscau aid din fericire mai gTeu decl] 'in p5dure. Cu toate cii le croiarn drum larg, tulpinile puternlce ale plantelor ~i [erburilor iitmpiedicau sa fuga. M{rosu[ elelanjilor devenea tot .mai puternlc, de~i nu-l vedeam toca. Dadeam aeum E_este grop) urlase, tn care elefantil au obiceiul sa se tiiviileascii,

'17.

Ingropinou-se in msrp ell giilnile. Pe sloeurl se videa ~i b~legar. latii ~i primii arbcri, Din departare vild citiva eleranti trin!iii pe [os. Altli stau pe Uuga un arbore, [lnlud in tromps crengi rnar i cu eare-sl Iac vtnt, rnisciudu-si in acel asi timp coada, Urechile Ie au rldlcate ca nj~te umbrele, Altii se scalrla Hni!?titi tn apa. Alergam impotr!vlI vintulul ~i eleJan\ii nu sim\ira apropierea mea. Panica se rasptndi numai In clipa clod. elefantfj eei rnai apropiaf auz ir a ropotul picioarelor mele. Dosmne, ce S'311 rnai speriat I Tncepudi sa alerge innebulliti pe rnalul apei, scojlnd mugere asurzitoare. Conducatorul lor, in lee sa apere spatele turrnei, 0 Ina primul la goana, siirinrl tn apa !iii trectnd de partes cealalta. Mamelei,ubitoare i~i aparau puii, care erau de altiel tot am de ur iasi ell aduljii. Tot fernelele au trebuit sa apere retragerea, Oare lruptla mea i-a sperlat atit de mult pe elefanp saa sim~isera- dupa goana mea ca-i pll1dea 0 aHa ~rirnejd.le, aceea care rna tndemnase pe mine tnsuml sa rug?

j\'t-am aruncat in nestire in apa, am treeut inn] rtul, tntrectnd ~1U1te Iemele ~i puii lor. C~utam sa tn aintez cit mai repedc, ea sa las Inlre mine ~i urmaritoril mel trupurile rnasive ale celcr lall! eleFant!. Fireste, asfa er a a manrlestare egoists din partea mea. am vazut tnsa ea ~i ceilaltl eiefanti, cu excepjia [ernelelor-marne, fiiceau la fel.l-am alJzi! pe pig-mei apropilndu-se in goana de riu. GlasuT.ile lor pi\igaiate se arnestecau cu mugetele ca de goarnii pe care Ie scoteau elefantii. Pe mal era un adevar at msccl, dar rna temearn sa tntorc capul, urrntnd sli fug rnat departe pe sesul Intlns, Nlcl pina astazi nu stiu cum s-a tcrrnlnat blitlilia de pe rnalul apei, dintre camernl pltici ~j antmalele urfase.

Am al ergat timp de ore in ~ir, fara sa rna opresc lccului. Sleit de oboseala. abla rnii rna] puleam till I' dupa elel.anti, dar nu voiarn 'in ruplul capului sa rarntn in urma lor. Ce binI' at Ii daca m-ar primi 1n turrna lor I A* fi ~i eu Intr-o siguranta rel ativa, did efcunosc carecum mal bine deert mine locur ile ~i dusrnanii .. "

xr, IN T U R MAD EEL E FAN T 1

r "Tn sltr sit, elelantul care fugl'a in lata se npri ~i dupa el se oprira ~i ceilaljt. Am intors caput sl am vazut ca nil ne mal urmlif1'3 nirneni, Se vedeau doar dol pui de elelant, lnsotiti de marnele lor, care alerg an spre noi sa 111' a}ungii.

Prezenja mea trecuse, pare-se, neobservata, Cind se adunars inS1 la un loc ~i eel rarnalli tn urrna, ~i incejul ell incetul turrna sa Iiniliti, eJefantij I!finseril sa se apropie de mine, sa rna miroasavcu

Irernpa ~i sa rna cerceteze din to ate pilirtile. Mil tntrebau ceva, rnorrnaind usor, dar eu nu stiarn cum sii le faspund. Nici nu lntelegeam rnacar ce i nseamna acest morrnait - daca erau suparati de cevs sau er au multurniti.

eel mai mult rna tcrnearn de conducatoru! turrnel. Stiam ci inalnte ca Wagner sa Ii farut asupra mea eoperatla», Iusesem CO [1- ducalorul lurrnel. Daca intlrnplator am dat peste aceeasi turrna, tar noul e] conducato» Ina va provoca la lupta pentru hegernonie i' Martur isesc cii am Iost destul de nelinisflt ctnd conducatorul turrnel, un nle] ant masiv ~i putcrnic, s-a apropiat de mine ~i rn-a lovit pe neasteptate cu eoltii [n coasta. Nvarn ripostat'l-i atunci el ill-a lovit din nou - era [impede ea rna provoca la lupla. Eu lnsa n-arn prirnlt lupta ~i m-arn dat de 0 parte. Vazind accasta, elelantul 1~i rasuci tromps ~i 0 baga in gura. sprij inlnd-o de buze. Mal tirztu, am anat ca aeesta este la elclan]t un sernn de mare tulburare ;;i ulrnlre. Fiira indoial:ii di docilitatea mea ll pusese in tncurcjitura pc conducatorul turrnel, care nu rnai stia cs sa Iaca. Pe vn-mea aceea, insa nu

. cuncsteam lirnb ajul elclanjllor ~i, crez ind ca axa se salutii ei, mi-am b.'lgat ~i eu trornpa rn gurii. Vihlnd ce lac." eleiantul mugi tncet ~i se indepartii.

A.stazi .inteleg [ieee sunet pe care ll scot eleiantli. Stlu, de pilda, eli atunei cin d morrnaie Incet sau scot strigate scurte i~i ar ata bucuria. Spaima .o exprimiiprintr-ufl ur let pulcrnic, iar teama nea;>teptata printr-un muget scurt si ascutlt, Tocmai cu asemenea sunete tnttmpinase turma aparttia mea. Ctnd slnt rniniosl, raruti sau ingrijonti. de ceva, elei antil scot niste sunete guturale prolunde, A;;a str igase unul dlntre elefan]i ramas pe malul ape] in clipa ataculul plgmeltor. Po ate eii Iusese dinit de moarte de 51igetile ouavite ale pltlcilor. Cind pornesc sa atace Lin dusman. elelanlil scot strigate putemlce. De Iapt, am redat aiel doar «cuvintelcs de baaa din limbajul elef an[ilor, aeelea prin care I~i exprima principalele lor reactli, dar aceste «cuvlnte» au, la rindul lor, nenumar ate nuante.

La inceput, rni-era tearna ca nu cumva elefanjii sa.~i dea seam .. ca nu stnt un elef ant adevsr at !,ii sa rna alunge din turrrra, Cred eli au srrntlt inlr·adevlh cii e ceva neoblsnuit la mine. dar s-au dovedit destul de pasnicl, Se purtau cu mine ca si cum a~ fi fast un copr] slab de millie care nu face i058 diu nlmanui,

Vlata mea tneepu sii se desfaseare destul de unilorm. Urnblam Inlotdeauna in sir, unul dupa altul, De pe Ia orele 10-11 dlrnineaja ptna la 3 dupa-arniaza, rre odihneam, apol pii~team din nou, Noaptea ne odihneam iara~i ctteva ore, in care tirnp unli 56 culcau cu ade •. varat, maj toti motiiiau !li nurnai unul slngur stiitea de veghe,

19

Dar tru m§ impaC'am ell gindul eli va trehul sa-mi petrec toata: viata tntr-e tUrmii de e.lefan(i. Mi-era dol' de oarrreru. De~i avearn infati~are de e1:eIanl, tafe a(l Ii vrnt sli traiesc impreunii cu carnenii, Iinistlt ~i rara teams. M·a~ fi dus bucuros la albi, dar rni-er a !ril<:a eil mil val' omort pentru coltii me. de iilde~. Mii'durisesc c:a am triccrcat chiar 0 datil sii.-mi rup c:oltii ca sa nu mai am astf'el nicl un pre] in ocbii oamenilor; dar IT-am lzbutit. Dri erau de neclinllt, ori nu eram In stare s.a-i [ring; a tr-ebult. dar s.s ramtn ell turma de ele!anti mal hine de 0 luna de zile,

Intrun rind, De aflarn PI' UI'! loc desehls, tn rnljlocul intinse:lor savarre, Eu erarn eel care statearn de straj2L Era 0 noapte lnstelata, dar farii luna, ~f elelantii motBTau ill 1irri~te .. I't\·am indepartat pufin, ca sa ascult rnai birre ~i sa adulmec rnlresmele noptii. l\\irosea dear a tot Ielul de ierbur! ~l a mici reptile si [ivine, care nu tnsernnau nici a primejdie pentru nni, Deoda!ainsi.i deparle, Icarte departe, Ilprol1pe Ia marginea zarfi, sclnteie 0' lum!nitfl. Se slinse 10sa lmedlat, apnl aparu dtn nou, aprtnzindu-se tot mal tare,

Oupa citeva clipe, in stinga luminltei se ivi alta, apoi ..,.. la 0 oarecare distanta - a treia ~i a patra. Nu, nu erau vtnlitori ce sa> pregateau sa innopteze, Fccurile erau aprinse fa distente egale, ca ~i cam prill savana sr fi tI<'cut (} strada, PI' care se aprindeau fen: narele. Si, deod ata, in dir ectia opusa am ziirH foclIl'i asemiinatonre. Ne aflatn, asadar, trrtre doua linii de foe. Tn curtnd, la un capat a! drurnului dlrrtre cele aaua ltnii de Icc, gorrasli ne vor tncolti, s!.rigind ~i pncrrirrd din plesnrtori, pednd fa celiHalf cap,n ne vor astepta gropile J;8U [arcurile - asta dupii cum vlniHorij VOf voi sa ne prinil5 de vii sau sa ne omoare. In gropi ne Yam rope plcioarele $i nu vorn fi bu ni decTt de Hiiere, tar dad nimerim in [arcurt ne a~teapti'i e viaia de sclavi. Elef'antii se tern de foe si, in gerrere, sint lricos]. Speriafi de ZgOfllot, ej navale-5c in directla unde DU se vii d Iocurl ,:;i nu se aud zgomote, adlca toerrral trrtr-acolc unde-i a~teaptii capcana sau moartea,

Sil1guT 1M toat5 hsrrna, irr!elege1l'm situajia ~j ma lntrebarn ce avantaje am de pe urma acestui Iucru, Ce sa fae i1 5-0 pornesc spre foel1d? A.co10 mil var 1nttmplna csmenl lnarrnaji. Dar dlId reusesc sa sparg' ~ne("rcuirea?- In orlce C8Z. riscnl este de preierat unei rnorti sigure sau robiei. Darasta. tnseamn1i eli va uehlli sa mil despart de turms ~i sa tncep sa friiesc din nou singur. M!!i devrerne san mal tirzhr, 0 55 pier nrtcum de un glnnte, de 0 siigeata ot:rii:vit§ sau de CQ[p:i vreunei fiar@...

De rapt mi se piire<a ca maf ~ovai irrcii, pentrtr ca in realitate facu:;cfl1 al~ge;rl!-a •. Fii.ri:i sii-mi dau seams, .IDa ~ndepart;rs.em d'e'

20

turma, n"rf'ijdllind cii atuncj cind elcfantH se vor Irezl ~i vor incepe sa fuga nu rna vor duce ~l p~ mine In vlltoarea generalf de-a drcptul la pieire,

Auzearn acum strig,Hele hiiHa~i!or. bubuitu! Iobolor, pocnitur l, nuieriHUl'1 ~ il1lpu!iciHuri. In c11pa asta, am scos un strigat puternic de alarrn1i. Elefantil s-au trezlt ~i. spertatl, prind sa se inghesuie. mugjnd din taate puteri1e. Pardi se cutremura pamintuJ de urletcle lurrnel. Elelanttl se nita In [ur buimliciti" vad Iocurile care par sa _~e apropie (intr-adeviir oamenii Ie mula mereu mill sprcape), se opresc din mugit ~i se napustese tn dlrectia llJ]de 1111 vad Iecuri, dl'l de aici se aude z:gomotul gona.;;iJof ce se aprnpie, Atunci turma se tntoarce qi 0 porneste in partca cealnlta; unde 0 a~teapla e rnoarte SigUTa. E II deviiTat, moartea aceasta nu este chiar afit de apropials. Viniltoarea 0 _sa mai dureze zilc Intregl jJina ctnd loeurtle se VOr strtnge tot mat multo tar gona~ii se vor apropta de e!c[an\1 :;;i-l vor lncolti, aductndut cu tncetul in larcurt sau tn gropk

Ma str aduiesc din toate puter ile sa nu rna alatur elclantilor. sa dim!" de UJluJ singur, Panics ce a cupr ins intreaga turma s-a tr ans , mis ~j nervilor mel de elelant ~i de acolo creierului meu omenesc. Teama imt mtunedi mil'll'.!'a ~i sint gata sii rna iau dupa turmii. Chern lntr-ajutor lntreaga mea barbatie, toata volnta de care slat in stare. Nu 51! poate 1 Creierul rrreu de am trebuie sa fnviAgii spaima elelarrtulul, sa-~l supuna acest munte de carne, singe ~ case, care vrea sa rna dud spre pielre.

Ca un soler, in10rc vol all III eautocamionululs ~ cotese drept spre apa. Plescait, 0 cascadf de- strcpt ~i apoi liniste ... AI'S mi-a racorn slnge]e Iierbinte de eletant. Ratlunea a invins. A.cum ea este sta~tna pe picioarele mere de pahlderm, care calca doci!.

M-am giodit la 0 strat<lgem!l, pe care eldan!ii obi;irJulU !TU () cunosc l sa rna cufund ttl apa ell. un hlpepcram ~i sa caut sa resplr numai prtn vlrful trornpei, Fac 0 I TIcer care, dar apa niiviill'*te prtn urechl ~i ochi, - aproape mii inabu~. Din ctnd in clnd, scot caput 3fara *i ascult. Haitaslt stnt tot mai aproape. Mii culund iara*! in llpii $i iata-i trecind PI' Iinga mine, r<ira sa rna vada,

Nu mal vreau sa tndur emofiile "i spalrna asta fara srlr~it. Oriea s-ar tntimpla, nu rna voi tndrepta spre viniHori. 0 sa cob or pe Congo $i 0 sa caut una dintre agentiUe care se alIa in numlir deslul de mare lntre Stanley-Poor ~i Barna MJ vo] opri Is 0 agenlie dirJ astea sau la 0 Ierma !i1 vol ciiuta sa le arlit oamenilor pasntcl ci!i nu sin! aIT elefant siilbatic. ci UllUJ dresat, -5i atune! nu illa vat ucide."

2{

XU. J N S L U J B A BRA CON' E R J LOR

"Jndeplinirea acestul plan .S-8 dovedil a fj mal grea dedt Iml tllchipuisem eu, Am gasit destul de rcpede albia lluviului si am pornit-a In jos, dus de curent. Ziua mergeam de-a lungul rnalului, iar noaptea Inol arn pe Iirul apel. Cala toream destul de btne, did pc aid lluviul este navigabil, !;\i Iiar elor sa lbatlce le e te arna sa se apropie prea mult de lann. Tot timpul cit a durat di lataria mea spre viirearea fluviului - aprcape 0 luna de z ile -, n-arn auztt declt 0 singurii datil riigeiul indepartat aJ unui leu :;;i 'amavu( 0 ciocnire destul de nepHicutii cu un hipopotam .. Ctocnlrea s-a produs in sensu! proprlu ~i Iigurat al cuvlntului. Era noapte, ~i hipopotamul se culun(lase in apa pinala nihi. Nu l-am observat si, tnottnrl, m-arn izbit de anirnalul ash stingaci, ca de un ghetar. Hipopotarnul Sf culunda ~i mai mult In apa. ~i lncepu sa 111.3 loveasca in plntece ell botu-i tesit. M-am gdibit sa ma Indepdrtcz, dar htpopotarnul a scos capul afar~ ~i sforiiind suparat S-3 luat dUp"ii mine. Pina Ia urrna, am reusit JllSa sa scap de el.

Am ajuns Hirilalte peripetii plnii Ia lukungi" uncle am zarit 0 ageutie mare, care dura pavilion parea belgiana, In zori am lesit din padure ~i rn-am lndr eptat spre cliictiri, dind pasnic din. cap .. Dar totul II fast zadarnlc, clki doi dulai uriasi se niipll!;tirii asupra mea, latrind eu Iurle, Din easa ie~i un am 1mbraeat [ntr-un costurn alb, dar, vaztndu-ma, se lnlcarse repede 'inapoi. Cl"\iva negri se bnlucira prin curte, grabindu-.se sa se ascundii si ei in c asa. Pe unTIL. pe urmii, am auzit doua tmpuscatur! ~i. fara 5-0 mai astept ~i pe a treia, am [aeut cale tntoarsf spre padure,

A mai trecut 0 vreme ~i trrtr-o noapte merge.am prirrtr-o piidure Tadi ~i mohortta - asa cum slnt mu1te in Africa ceutrala : vegetali.e lJ)negrita, sol mlaj,linas $1 trunchiurj putrede de arberi. Plcuase nu de mult, !?i noaptea era, ncntru regiunea asia de ecualor, destul de racoro8siL Vintul suila rece. Cu toate eli noi, elel antii, avern pielea groasa, slntern destul de simtltori la urnezealji. Pe tirnp de plo.aie ~i de vrerne umeda nu stam loculul, ct diutiim sa ne l1li!?c!irn mereu, ca sii ne lndlzim, .

Mergeam de clteva are eu pas egal, clnd deodata am vazul In fatil prrpiiI~a unu] foe, LocUTHe erau pe aici deslul de salbatice - nki macar sate de negri nu Intllneam in drum. Cine ar [i putut aprlnde Jocul P Am grab!t pasul si in curlnd am ajuns la capstul piidurii, unde incepea savana .. Iarba DU era prea tn alta. Se vede eli nu de mult bintuise pe aid un Incendiu, si iarba nu avusese inca tlrnpul 5~ creasca. Cam la 0 jurnatate de kilornetru de 13 margtnea padurti •. zarU un cort vec11'i ~i zdrenjuit. Unga el ardea un [D~, in jurul caruia

22

sedeau dor cament, dupa aparenta eUf(}f}enl. Unul dinue el amesteea ceva intr-o gamelii deasupra loculul. Un al treilca, [arii lndolals un indigcn - un _biirbat lrumos, pc [urnatate despuiat -, sliitea ~i ~I lIngii roc, nernlscat ca 0 statute de bronz.

M-am apropiat tncet de roc, [~ra a-mi lua oc.hii de [a oarnenl, Ctnd rnl-am dat selima eli m-8U vjizut, am ingenunchiat, cum Iac elef anj!l dresa]l ctnd trebuie sa 1i se incarce poveri In spinars. Unul dintre oarnenl, cu 0 casdi de pluta In cap, puse rnina pe pu~cii - era ncindaielnlc cii vrea sii tragli in mine. Dar. tn aceeasi cUpa, indlgenul siriga lntr-o englezii stricata :

- Nu trcbuie I Elelant bun, elel anl domestic I ~i 5(' repezl spre mine.

- Da-te la 0 parte r Hal repede, ea te glluresc pe loe! Hei, tu iila de colo, cum te cheamii ? slrigii albul, punind pusca la Delli.

- M ... pepo, raspunse indigenul, dar nu se dadu Ia 0 parte, ct se apropie !II mal mult de mine, ca ~j cum ar fi vrut sa rna apere eu trupul sau de gloantele albului.

- Vezt, bana l,elefant este tmbllnzlt t spuse el mtngtindu-mi trornpa.

- Mar!,? de aiel, mairnuia ! striga ernul eu arrna. Vez! eli trag I Una, doua.;

- Star, Bacala, spuse al doilea alb, trn biirbat inal! ~I usditlv.

Mpepo are dreptate, Avem dcstul tildes ~i n-o sa ne fie prea usor $1 niei ieftin sa-l tr ansportam, fie rnacar ~i pina la Matada. Dupa cum potl vedca, elelantul este [ntr-adevar lrnbllnzi], Nvare rost sa intrebiim al cui este $i de ce urnbla noaptea brambura. Dar ce stiu este ea ne peale fi de mare folos. CII toate cii nu poate duce pres departs 0 povars, rirlka pina la a tana. Ei, hai sa zicem a [urnatate de tons. Cu alte cuvinte, ne [ace treaba a 30-40 de bamali. Inte!egi? Sl, pe deasupra, n-o sii ne coste nimlc, Pe urma, ctnd n-o sa mal avern nevoie de el, n ornortm ~i mai ad5ugiim la colectia neastr a ~i coltil lui. E dar?

Albul, carula n spuneau Bacal a, ascu1tii tot tlrnpul neriibdator, lncerclnd chiar de ctteva ori sa traga. Dar etnd celalalt socoti cit ti vor costa harnalii pI! care I-ar putea tnlocul, se rasa tnduplecat ~i lasa arrna in jas.

- Hel, tu, ala de colo, cum te cheama? se tntoarse el spre indigen.

- M ... pepo, raspu[]se acesta. Am viizut mai ttrziu eli Bacala i se adress de Iiecare data ncgrului spunindu-I doar : cHei tu, iila de colo, cum te chearna ?», iar acesta raspundea lnvariabtl E c:M ... £.ee_o I». fiicind

• Bana - domnule,

o mica patlzli ilupll litera «l'ih, ca !j-i enrn i-ar tl foot gnu sa-~l rosteasca n U iII de ..

- \111)0 inca a' ~i adu ~i elelantul I

M-am lasat I:U bucurie dus de Mpl'po, 1:':lTC ma tI"1igea spre lee, - Ce nume sii-i dam? Ce-a! zrce de Truant I. Cred ell Truant este nnrnele eel rna] potrivit peruru el. Ce zlc], Cockes ?

M am uitat l a Cockes, care parea sa fie vinat oin cap plna if! picioare. M-a impresionat in special nasu] lui, care parea scos chiar acum dlntr-o cutie eli vcpsea llliachic. Trupu-j Illvinetit era a-coperit cu 0 dima!ill albastruie, deschisa la pi~pt, iar rnlneclle tl erau suite~ai~ deasupra coatelor. Votbea ragt1~it, ell 0 voce peltica, rostogolind r-urile : glasu-i gros pilrea la f~l de decolora t ca ~j camasa.

- Bine, SI: lnvol el. Fie ~i Truant,

Ling-a foe ~rinSl'la sa se mi!?te ni::/te cirpe, dindariituJ diroTa se auzt un glas gros, dar [mute slab:

- Ce s-a Inlimpl~t"

- Mal triiie~ti? Credcarn eli ai ~i murit, spusc calm Bacala 10-

t'o:rcirrclil-se spre mormanul de ctrpe ..

Cirpele se mlscara ~i rnai tare, ~i din I'll' Sf ivi dcodatil Q mini! groasa, care dadu deoparte zdrentele. IJn om volnic, bine legat, se ridid -';ii Sf' a~eza apo] greoj, sprijinlndu-se in mllni ~i leganindu-se arnetit. Avea ehipul palirl de tot, tar mba ro~ov3nii era zbirlili\. Se ved ea cii albul - ave-a fata alba de tot - era bolnav . .Ma prlvl ell niste ochi spaHicill, apot 21mbi ~i spuse r

- La eel trei v agabo nzi s-a mai ada uglll un 31 palrulea, Piele alba, sullet negro. Piele neagrii, suffet alb, Unul slngur efrtstlt, ~i acela bakuba l ~i, ziclnd aces lea , bolnavul ciiztl In nesimjtre,

- Del.ireazii, spuse Bacala.

- Uri delir tam jig)litor, ri'is)lunse Cockes, Vorbeste In pi Ide. Unu!

. clnstlt - ~ acela bakuba. lntelegi ce irrseamnf asta ? Dear numai lIlpepQ Iace parte dill trtbul bakuba, lucrn pe care il po!i vedea usor dupa dirtj ii lui: dupa obiceiul tribului, incisivii dt'! sus sint smulsl. Prln urmare, el singur este elnstit, t[l timp ee not nu stntem doeit niste pllnga~L

- ~i Brown a;;;rjclere!!. El are piefea rnai alba ('{edt noi, prin urmare .$1 sulletul mai negru, daca e verba pe asa, Brown, ~i tu e-?1'i p1l1'lga-:;?

Brown nu r aspunse ntmic,

- .o;;i-a pierdut din nou cuno~tillta.

~ C.u aUf mal biue ~i ar Ii !fi mat bine tla:ca DU. ~i.-ar mai reveni

, Truant - trlntor, v3g.bo[ld (lb. eOj2L). '-

24

25

de 11'1. De PI' urma lu] nu vad ce loloase mal pulem tragI' acurn. In schimb, din CIIUZii lui sintem lcg,lti de m inl ~i de picioare,

- Dar ctnd se va face hine, 0 sa pretuiasca cit noi doi la un toe.

- Nic] asia nu-rni face prea mare bucur!e. Nu tntelegt cil Brown

e de pr isos P .,.

Brown mormai ceva tn delirul sau, ceea ee-l flieu pe cei dol sa

tnccteze Yorba.

- Ilei, tu iii a de colo, cum Ie chcarna ?

- M ... pepo I

- Lpagii elelantul de un capac, sa rJU fug;;.

- N u, eletant nil luge, raspunse MpepD, minglludu-ml piciorul.

Dirmueata, la lumina zilei, i-arn cercetat ell rna] mulUi atenjie PI' nGii rnei stiipini. Cel mal mull inn placea Mpepo, care era intotdeauna vesel ~i ztmbea, ariitindu·!?i dintii albi, tntructtva urttiti de lipsa color dot incisivi supcr lorl. Se vedra ca iubeste clclanjii, did avca rnulta griji:i de mine. Irrn spala urechile, oehii, picloarele ~i cutele din piele. Irni aducea [rude ~i poarne gustoase, pe care Ie cauta penlru mille.

Brown era tot bolnav, asa cii nurnl putearn forma a inH!lgine exacta despre el, Irnl pljiceau ral~ lui ~i fclul deschls cum vorhea cu ceilahi, In schimb, Bacala ~ Cockes er au de-a dreplul uesuferiti, Bacala, mal ales, predusese asupra mea 0 impr esie clud ata, neplacuta, Purta un costurn murd ar ~i rupt, care insa se v edaa di fuses!' Iacut dill eel rnai bun material ~ cil avea 0 croiala excelenia. Costumul cred di apartinuse ctndva unut turist foarte bog at. Nu-rni iesea din cap eli alit costurnul cit sl pinz a de cort ~i le procurase in mod nec.instiL Peate chiar eli ncisese .. r eun explcrator englez, pe care apoi il jefuisc, Arma minunata pe care 0 avea cred ca si ea era a englezului asasinst. La brill purta un revolver mare ~i un cujit urlas, cum nu mai vszusern 1nca. Bacala era s au portughez, s au spaniel, III oricc caz un om fiirii patr"ie, rara larnille ~i [ara vreo ocupatie precisa.

Codes eel vinat era englez ; se vedea ca nu se impac.ase cu legile Viri! sale. Toti trei erau br aconier l si vtnau eleianti pentru co!tii lor de Illdes, Hid sa tina searna de nici un lel de legi ~i granite.

Mp~Jlo era ciiliiuza lor si tot el Ii inviita cum sa vineze. Desi foarte Hnar, se pricepea de minune la elelanli, iar vinatoarea de elelanti era 0 joaca pentru el. E adevarat ca metodele safe de vlnat erau grosolane ~i barbare. Dar nu cunostea altcle. In fond, vtna a sa cum inv iitase de la parintl. Cit priveste pe braconieri, acestcra Ie era ell tolul indilerent CUll ucideau elelanjli. Ii tnconjurau cu un

..

cere de Ioc ~l ii ornor au apoi, pe jumlHate sulocatl de fum ~i plrlLti de fladiti, sau ti priodeau in gropi in care inJigQaU part ascutlti, Ii Impuscau, Ie t.iiiau tendoarrele de la picioarele din spate sau Ti arneteau de sus cu niste drugispinzurali. !it apoi 1i ucldcau. Dar. or-cum i-ar fi VITIa!. Mpepo Ie era rnereu de mare [0[05.

xm. T n V ANT SET I NED E P 0 Z N E

Intr-o el, clnd Brown diiJe!l sernne eli Sf tnz dtaveneste, dar era inca prea slab ca sa ia parte 13 vlnatoare, Cockes ~j Bacala Sf' urcara pe splnarea mea ~i por nlra la citiva zeci de kilomelri sa aduca col\ii unui elef'ant ucis ell 0 zi in ainte. Nimeni nu-t auzea, eu fiind doar o vitii de povar a, a~a tnctt vorbeau tntre ei rata fere;Jla.

- Matmutei asteia de ciocolala - cum draw l-o Ii zlctnd P - va trebui sa-i dam dupa tntelegere a cineca parte din vtnat, spuse Bacala.

- Cam mull, raspunse Cockes.

- lar reslul iI vern lmpiirti tn trei: tie, rnle ~i lui Brown. Daca

sccotlm ca un kilogram de [jlde~ ne va aduce tatre 75 si 100, de marcl.,

~ Vez] sa Ell) ne dea l III treaba asla, 111 EllJ te pricepi de loc, Exlsts asa-zisul Iildes rnaale sau mort si Iildcsul tare sau vlu, Ala de-l zlce rnoale este de Iapt foarte masiv, alb ~i fin. Din el se Iac rning; de biliard, clape de pian' ~i pieptenL Fildesul asta se plateste scurnp, dar ~erantii de pe aici Du-I au. Pcntru Iildes moale trebuic sa pleci tocma.l in Afrka orientalii. Acolo fnsa iti mOllie bine ossele mai inainte de a-ti ingiidui sa ornorl rnacar un singur eleiant, Ftldesul elclantlior de aid cste tare ~i transparent. Din el nu se pot lace dectt rnlnere pentru bastoane :;;i umbrele sail pleptenl Jcltinl.

- Pal, cum vine asta? tnlreba Bacala posomortt, Inseamna ca am rnuncit de pomanii?

- De ce de pomana ? 0 sa raminem ~i 110i CIJ ceva. Daca vinam in patru, tar vinatul il Impiirtim nurnai PI' din douii, nu vad sa lie (> af acere prea proastii ...

- Sa rna fad elelantll piHic dadl nu m-am gindit ~i eu la asta.

- Nu ajunge sa te g;nde~ti, cl trebuie sa treci la laptii_ Azl-

rnline, Brown se pune bine Pe pic:ioare si atunci n-o sa-i mai putcrn face nimlc, Bivolul asia roscovan are 0 putcre de taur. lar Mpepll este ager ca 0 mairnuta. Trebuie s1i-i llchidarn pe amlndoi dintr-o datil. eel mal bine ar fi noapiea. Pentru mal mults sl:-:urantii. S3-( trnbatam tnatnte, Ne-a mai dimas putln alcool, cred (;-0 sa fie destul,

26

- Cind?

- Uile C-am ajuns ...

Intr-o grcapa iml'nsa ziicea pe 0 coasts un eleiant. Nefcricitul animal i~i splntecase burt a I'll trei zile inainte intr-un par ascutit, dar mal era inca viu, Bacala ii trimise un glen] in cap, dupa care co bod trnpreuna I'll Co ekes si se apnea sa-i tail.' coltil. Au lucr at aproape toala ziua. Soarele cobora la asJintil. cind cei Goi aJbj prins er a jirne collil cu rrtnghii pe spinarea mea ~i 0 por nlrarn spre tabarii.

Cind am ajuns aproape tie cort, Cockcs spuse ca ~i cum ar Ii urlnat () discutie abi a lntreTUpta :

- N-iue nici un rest sa mai aminam. La noapte !

Ti astepla Tnsii 0 dezarnjigire, caei, spre marea lor mrrure, nu-l giisira pe Brown in cort. Mpepo le explicii ca «ban a» se sirntise alit de hine incit 0 pornise la viniitoare ~i di s-ar puiea sa nu se lntoarc5 declt in zor i. Bacala tnjura printre dinU - era ncvolt sa amine pentru allii data uciderca lui Brown.

Brown se intoarse abia spre dimlneala, clnd Cockes sl Bacala dorrneau dusi, Se apropie de Mpepo si-l biHu pe umar. I ndigenul, care statca de strajii, zimb! vesel, araHndu-~i dirrtii, Brown 1I cherna prin gestu Ii sa vinii linga mine, porunclndu-l Sa se urce, Mpepo imi (aeu serrrrt ell mfrra {Oi atund fngemfn'cneai, ier el se urcara pe splnarca mea. 0 por nirarn cu totli de-a lungul llz icrei pji dur ii.

- Vreau sa Ie Iac 0 sur pr izji, El i~i inchipuie tii rnai sint bclnav, dar eu slnt sjinatos tun. If! noaptea asia am reusit sa ucid un eleiant, un elelant mare, cu niste c:olli minunati. Ai sa rna aju]t sa-l car. 53 vezi c:e 0 sa se mai mire Bacala :;;i Cockes.

La lumina soarclui, care tocmai rasarea, am zarit pe rnalul rtului, printre arbusnt de cafca, corpul urias a1 unui elelant ziicind pe a coasta,

Dupa ce coljii fura taiati, am pornit jnapoi - in tnttmplnarea mor lii noastre. Pe Brown ~i Mpepo Ii astcpta 0 rnoarte Imediata, In tlmp ce eu urrna sa lc imparl5!iiesc so arta putin mal tirziu. De aHfel, eu pulcarn Iug i oricind de ei, dar nu voiam 5-0 Iac, dcoarece nu rna ameninta 0 primejdie imediatii ~i voiam sa Iac lot ee-rnl sHitea in putint§ ca sa -i salvez de la moarte pe Brown ~i Mpepo_ Cel mat diu trni parea de Mpepo, tinarul acesta vesel, cu corp de Apollo. Dar cum sa-i previn P Val. nu putcarn sa le anunt primejdia ee-l arneninta ... Ce-ar [j ;nsa d aca as reluza sa-i due inapoi 18 tabara?

M-am in tors bruse din drum *i am Iuat-o spre [luviu, Ma gtndeam c:a de-a lungul Iluviului Congo vom Intilni oarnent ~i cli Brown se va putea inloarce In tart mal civlliz ate. Dar el nu intelese de ce Hiceam asia si tncepu sa rna croiasca pe grurnaz ell 0 vergea de Iter ascutita, V1Tfui vergelei Iml str apungee pielea, *i asa Ioarte

27

senslhila, 15stndu-mi rani dur~roase. Mi-am arnlntil cu dtii gr~ulate' rnl se vindecase ran a pe care ml-o [lkuse glontcla en.glezului acoluia din barca. L-a:n auzi! pe Mpepo rugindu-l pe Brown sa nu mli mal Ioveasca pe grumaz, dar acesta era lurios de nesu puaerea mea !lei rna loves t01 mai pnlernlc, ranindu-ma la~ rna; ,8dinc_

Mpepo tncerca sii rna luduplece. spuntndu-ml pe limbs lu; cele mai tnlngttetoare cuvlnte. Nu tntelegeam cuvintele, dar lntun atiile glasu]ui le 1n!ele~ tot am de btne ~i oamenli !?i anlmaiele, Mpepo se apleca ~i llla simla pegit. Sarrnanul Mpepo I Dacs ar li sttut cii ma ruga sa-l due la moartc l...

- Trobuie irnpusca! ~i basfa 1 spuse BTOwn. Dad! TI'IJ311t JIll vrea sa ne dura, nu mal e bUD declt pe.ntru col(il de Illdes. Elelant blestemat I Adcv1irat «vagabond». Si-a padisit sUlp;n;i ~i acum vrea 8-0 ~tearg1i ~i de Ia not. Dar n-o sa-i rnearga, Ii trag chiar arum un glonte intrs echi ~i ureche,

Auzlnd aceste cuvintc, rn-arn cutremnrat, Brown era vinator de e(eran~i ~i nil v a gre~jp[Jta, mal ales cil era pe spinarea mea. .. Ce sa fae? Sii pier eu Insurni sau sii-i las prada unei morti slgure ? L-am auztt pc .Mp~po rugi.ndu-se de Brown sa rna cru]e, Dar englezul era netndu plecat ~ it vazui eli pune pusca La oehl,

In aceasts ultima clip!, Ill-am inters brusc in dlrectia taberei ..

Brown izbucnl in rts,

- S-ar eice ea elelanlnl isLa inlelege '!f.oroaCJ.meneasdi ~ stie cii am vrut sa-l trnpusc, spuse el,

Am mers Ilnistit citivlI pasi, apol deodaUi l-am apucat ell trcmpa pe Brown, l-am tr as los de pe spinare, punlndu-l pe pamlnt, ~i am rugit repede spre piidute cul\olpepo. Brown strrga \ii injura cit n tinea gura.. Nu se lavise, totu~i era dup.i bcala ~i nu avu putere sa' se rid ice lmedlat de [os. Am profitat de acest lucru lli am ajuns in fuga Iii p1i.dure. <Dadl nu-l pol scapa PI' arntndol - gindii eu -, sa-l salvez rnacar PI' Mpepolo. Dar nici negro] nu vola sa 51' desparbi de tabara, did nu degMba vlnase el afitea lun] elelantl, rlscindu-si mereu viata, Acum venise vrern~a sii-~l capete rasptata_ AT ti trelnrit sa-I tin PI' Mpl'po ell trompa, dar ou rn-arn gtndit d 0 sii indrazllellscii sa sara de PI' 1n~ Ilimea splniirii mele. Tin ilrulera tnsa agil ea D maio rnuta si Hicll ceva Ia ~Ilrl' nil rna asteptam : clnd am ajuns in padure., se apucf de crengile unul copac ~i se prinse de un arbere, Nu-l puteam ajunge, dar nu rn-am miscat de linga arbore p1na dod am simlH mlrosul lui Brown, care 51' apropla p~ r"JJ:ri~, pe la spate. N-am rnai ssteptat ca acesta .511 tragii in mine ~i am iugit in deslsul paduril.

Cel dnl piecara, dar BIl IlO voiam sa-i las In vola soartelsi dupii ee am asteptat l'utia am pomlt-o ~ eu .til drum. Am Jiic.nt un ocol ~i

lQll1~i am 3)ltQ.S tn labidrii lnaln lea lor. Cockes 'ii Bacala ramaser!! Ioarte mlr ali vli:tinclu-nia fiirij, lnsojllor ~i cu collii de [ilde~ in spiriare, - Sa ne Ii ajtrtat care olelantii sau niste Hare siilbatice sii ne dcscotorostm de Brown ~i de Mpepo ? spuse Cockes dezlegind Iringhia.

Bucuria lor era rnsii tlrnpurie, cad in curtnd i~i likura apa'ritia Mpepo ~i Brown, acesta dill urmii lnjurind de mama [oculu(. Vilztndu-mil. Brown 51! dezlantui ell un nou torent de blesterne ~ Injuraturl, Le povesti tovarasllcr sai necazurile pe care i Ie facusern, cautind sa-I. convingii sa rna Irnpuste pe lac. Cockes ins1i lsi avea planul lui $i se Ttnpotr ivl, apuctndu-se din, nou de misterloasele sale socoteli, Cockes !?i Baeala 5e ariitarii bucurosl de tnsliniito~irea lui Brown si-s] exprimara bucuria eli se tntorsese cu niste colfl de Iildes aut de (JUmo~L"

29

~~ PATRU CADAVRE ~I 0 GRAMADA DIE f1LDES

"Oamenii se cukara devrerne, Cum 1n noantea aceea lJ]J era de garda, Mpepo adormi ca un prune: nou nascut. La rindul sau. Brown, Iiind loarte ohnsit, ,adonni sl el buslean. Cockes statea de veghe, iar Bacala se rasucea in asternut, neputind sa adcarma, Ridica de ctteva or i capul, prtvind tntrebator la Cockes, dar acesta cUi tin a: din cap I ",E prea devrernes.

Luna aparu tlrzlu deasupr a padurii, trtrruttnd asupra poienii razele sale palide. Urrdeva, din padure, se auz! sclncetul ea de copil al unui pui de animal cazut, probabil. In ghcarele une] Iiare. TipiHul 1J[I-1 trezi din sornn pe Brown. semn ea dorrnea adtnc, Cockes ii (lieu U"l sernn lui Rae-ala, {>! aCCsta, care-l urmsr isi; Iiecars ge:st, se l1'jdidi imedlat si duse mina la spate ca sil seQatii revolverul dln buzunar, Mi-am zis ca este momentul sa lac ceva ca &a-! scap, Am Iolosit u: rnijloc, Intrehmntat de obicci de e.lefan!iiindieni ctnd vor sa-!?i aperie dusmanul. Am apasat eLI lorta orificiul trornpel de pamlnt 1?i am [nceput sa sullu co pntere, S-a auzrt imediat un zgDmot cludat sl in acelasl limp in lricosator : trosnet,gilglit. s[oriiit, ceva eare pul ea trez! ~i mor tii din gToapa. Or, Brown nu era inca mort.

- Care dr acu cintll 18 tromhon ? spuse el ridictnd capul ~i zgtiudu-si ochii somnnrosi. Bacala se lasa pe vine;

- Ce Iaci, dansezf P j] intreba Brown.

- En., adid elelantul iisb blestamat rn-a trezit din somn, Ca-

ra-te de aici t

Am ramas insa leculul $i dupii cttva timp, dod Brown s-a culundat din rrou In scmrr, am repetat figur<l. Cockes se 31!fopiase tocrnai

de el ell revolverul tn minii, ctnd am sullat din toale pulerlle, Brown se repezi la mille ~i rna lovi tare ell latul palrnei peste virlul tremper, De dur ere, rnt.arn rasurit In graba trornpa ~i m-am tndepartat,

- Am sa te omor, vita blesternata I strlga el .. Ash nu e elefsnt, e lin adevaral dlavol, Mpepo 1 Ia gonesteeletantul asia de aici, Sa se dud ln bal tiL De ce til revolverul in rntna? inlreba deodati Brown, privindu-L banultor pe Cockes,

- Am vrut sa-l trnpuse pe Truant, sa se dud dr aculul mal incolo. Brown 51.> trioti La pa mint ~i adorrni. M-am dat dtiva pa~i mat dcparte, urmarlndu.j insa eu ochil pe cei dol,

- Eletant blestemat I it auzl] pe C{}ckes.~uierlnd prinfre dinti ~i amentnttuou-ma ell pumnul,

- A adulrnecat a fiara siilbaUca, ri:lspunseMpepo. Tinriru] negru vola sa-rni ia apararea ~i nici nu banuia sarmanul cit de aproape era de adevar. Da, simttsem apropierea liarelor salbatice, a necrutatoarelor Iiare bipede.

Abia in wri ti facu Cockes sernn cu caput lui Bacala, Amtnd;;;1 sarira dcod ata. Cockes l a Brown ~i Bacala la Mpepo ~; trasers ~n acelasl tirnp. Mpepo scoase un tipiit [ainic ~i ascutlt, ca puiul de animal ce strlg ase In noaptc, se riisUc.i si cazu la parntnt, zgircindu-si bralele~i plcioarele, Brown nu SC03se nici un g earnst. Totul se pctrecuse atH de repedc, lnc7t fl -am rnai avut timpul sa-i previn pe acestl nenorociti ...

Dar Brown nu murise. Se r id icf brusc, se sprijini ill cot ~i trase in Cockes, care se aplecase deasupr a lui. Accsta ciizu ca secer at, Pitlndu-se lndaratul cadavrului lui Cockes, Brown tncepu xa traga in Bacala,

- A-aaa, roscovan paditos! striga Bacala, d.upa care mal ochi 0, data ~i 0 lua la ruga. Dupa cijiva pasi, fnsa, se rasuci in loc, cum file oarnenil cind glontele ii nirnereste tn cap, ~i dzu la parntnt, Brown susnina diugreu si se riisturtJa pf' spate. Poi ana era plina de singele oa.meniltlf_ Se fii~use Ijl"lj~te. Dear Brown mai hDfciiia. M-am apropiat ~i l-am privit. Ochii 11 erau tulburi, dar, cu un ultirn efort, reusi sa rnai traga un glont~, care-tnt zgirie user plelea pe genunehi, Ill. piciorul drept din rata."

xv. 0 MAN E V RAe E-M I rz B, UTE s T E

"Eram la Ma.tada, ctnd irni surtse sl rnio In sf.rsit norocul, Se fnserase, soarele 8sIintise In spatele rnun tilac care despart ba~inul fluviului Con~o de ocean. Mergeam prin p adur s, TIU departe de Iluviu, cuprlns de glndurt triste.Regretarn aproape eli nu iusesem prins

30

in [are, 0 data cu rest III lurmel. Peste ca aeum n-as mai n fast Uil proscrls I sau mi soar Ii terrnlnat sulerinjele paminl~ti. sau a~ Ii devenit un clef ant muncitor ~i clnstlt.

-In dreapta, prinlre arborii de pe Fhm, scintela apa, reilectind iu tnii de culorl razele soarelui ce apunea, In stlnga se ridicau arbori uriasi de canciuc a carDT SCDartii creslats dovedea ca prin apropiere lcculau carneni.

Am rnai mers clteva sufe ~ rne.tri !j:i am viizut nlste terernrri eultill ate, unde cresteau manioca, mei,banani. arianas, trestie de z ahdr ~i tutun. Ciildnd cu grijii, am trecut haful dintre ogorul de trestle de zahar ~i eel de tulun ~i am ajuns intr-o polaris mal maricica, tn mijlocut careia se Inalta 0 casa. Tn [urul acesteia nu se vedea nimeni, dar ill poi ana, nu departa de mine, alerg au nlste copii : un baie!a~ §i 0 fetita de vreo 7-9 ani se [ucau eu cercul,

Am p!i~it in pOiana tara sa Hu observat ~I. deodata, ridicindu-m,1 pe labele dlndara], am tnceput sa tip cit mai caraghios !?i sa joe. Zarindu-mii, copui riimaserii muli de uimire, tar eu, bucuros eii nu Izbucnlsera in pltns ~i nu fugisera din prima c1ipa, fiiceam cell' m ai nastrtl~nice glumbuslucuri, pe care chiar un elefant de eire nu soar Ii glndit sa Ie faea niei rnacar in vis! Baieta~ul hi arat1i primul inctntarea ~i lncepu sa rida in hohote, iar fetita sa bata din palrne. E'l dansam, rna diideam tumba, ma rldicam ctnd pe Jabele din lata, clnd pe cele dindarat, laccarn plecaciuni.

Copiii prinsera curaj ~i se apropiara de mine. Pin a. la urma, le-arn lntins cu grija trompa, oferindu-i baialului sa se aseze si sa se dca in leag an. Dupii putina :;;oviiialii, baiejasul se hotari si, a~ezi ndu-se pe capiillJl trompe], tncepu sa Sf- legene, Pe urrna am legiinat ~j Ietita. ,\11irturisesc ea er arn am de bucuros de tovarasia aces tor rnicutl pui de om, care r ideau fara grija. tnctt eu insurnt rn.arn lasa! prtrrs de [oaca !i>i nici n-arn observ at clod s-a apropiat de noi un barbat tnalt !?: uscativ. Falal era giilbejitii ~i ochll dusi in Iundul capulut - rnartur ia cr izei de Iriguti tropicale prln care tocrnai trecuse, Ne pr i; i mut de uirnlre. Deodata il ziirira ~i copiii.

- Tata I strigii biiieta~ul in Ilrnba englezii. Uite ce Hoitl-Toif a venit la noi I

- Hoiti- Toiti ? I repetii tatal cu un gJ~s gros. Tinea miinile atirnate in jos ~i se vedea eli nu stie ce sa fadi. Atune] m-am inc1inat foarte politicos ~l chiar ... am lngenuncheat. Englezul zfrnbl ~i rna mlngii!:' pc Irompil.

«Vktorie I Victorie l' - jubilam eu .,"

31

._:

Aiei 51:: terroina pevcsiirea clof aniU\lli. La drept yorbind, am putea Ierrnma aid Iji lstorta lui, pentru cil ceea ce s-a petrecut mal departe ell Holti-Toltt TIll mar prezintii un inleres deosebtt. Elefaotu{, Wagner ~i Denisov au hkut II cxcursie Ioar te pliicuta in Elvetia, Eleianiul era centru] deatractit~ al turistilor ~I se purnba prin imprejurirnile orasului Vevey, pe unde ii placuse artiidaU lui Ring sa se ,plimbe. Uneorl Sf! scii Ida tn lacul Geneva. Din plicate, anul aceta vremea s-a :r.ac.it Ioarte de tlrnpuriu, asa lnclt turlstil nostri au lost t1evoiii sa SI! tniolln:a la Berlin intr·un 'lagon de marfa special. HoitiToi!1 a rarnas Ia Cireul Busch, cT$Hgindu-~i cinstit portia zilnicii de 365 kg de hiana ~i ulmindu.I nu numai pe berlinezl, dar si pe multi strlhnl veoiti special Ia Ber11n 5ii-l vad1i pe "genialul'"' elelant. Sa'1afl~1i [na; continua ~i astazi sa discnte despre rtl"i'girma exeepponlllrl int.eligenle a acestui elefant. Unii spun cii stnt Ia mijloc doar nlste "trucuri"" altii vorbesc de "reflexe comfi~ion8te" sau de "hipnoza II] masa",

Pe elehmi 11 lngfij~te tot Jung, care acum este deosebit de poltticos sl de preventtor, In adincnl suiletulul s.a U, el se teme tnsa de Hoiti- Totti !1i bsnuteste eli. aid ar [i arnestecat diavolul. Spune]i ~t dumncavoastra dar-a nu are dreptate : elelantul i:;;l clteste in Iiecar e zj ziarul, lar 0 datl i-a sustras din buzunar un pacbot ell doua rtnduri lie ciirti de joe pentru p asiente. ~i ce credeti r Ctnd Jung a intr at pe neasteptate la elel ant l-a gasit F1ic1ndu-~j paslenta pe lundul unui butoi mare. Jung n-a spus nlmsnut nlmic despre aceasts tntlrnplare s l-e Ieama sa nu-l socsteasca lurnea mmclnes,

Povestlrea a lost sensa dupa materiale culese de Akim lvanovict Denisov. Dupa ce a eitit marruscrisul, 1. S. Wagner a fiicut urrnatoarea Ins em nare :

"Toate acesrea sau lntimrlat alcvea. Rog lnsa s~ nu se tralludi, materlalul in Ilmba germani. Taina lui Ring trebuie paslratii, eel putin ratii de cei aprnpia]] lui".

[Traducere du,. limba rllSa de: ANTON HERESCUJ

32'

ALMANAHUL

$TiiNTl:

I $1 I

TEHNIC..6;

1 9 5 .9

eli uN BOGAl' MATERIAL I.ITE.RAR 51 ILUStRATIV

•

ElE VOR f\ pUSE IN VINIARE pOIN OEBI1ELE O.CL DIN \N1REAGA 1 AR;'