Sunteți pe pagina 1din 34

Material pentru 0 _ biograJj,e adunat de

A. BELEAEV

HOITI-TOITI

SAU

[n v e nj i i l e miraculoase ale profesorului Wagner

(Din oolumul ,,'(!Sula cordbiilor pierdute ")

Colecfia ~Pove$firi !ifiiniifjco~{anfasfice- 95

",,_ ..... _--_._ ... - ... -- ..... -

$ ,

: Dragi cit HOrl, ~

~ ,

, Vii rugam sa ne scrieti impresiile si obserualiile do, critice ,

, cu oruiu e la acest roman ~lla orezentorea lui tIratlCil, ~ I Adr esa noostrn este I Colectia .. Pouestirt ~tiin(tfico1antas. : 'I tice" a recistei ,.!)tiirl(ti $i telinicii" Caso Scinteii, Piata ,

t, V. Stalin nr. I, ra ion III I. V., Stalin, Bucuresti, ,

~

...... - ..... ----------,_ ..... -~-- ..... --.- ............... - ..... --

MANUSCRISELE NEPUBL!CA TE NU SE INAPOIAZA

*

MANUSCRISELE NEDACTILOGRAFIA TE NU SE IAU IN CONSIDERAIIE

Copcrta desen: D. 10 NEseV

L UN ARTIST NEOBISNurT

Uriasul eire berllnez Busch era tlxlt de lume. Prin galeriile largi, chelnerll, aduclnd bere, alunecau rara zgomot ca nlste uriase pasar! de noapte. Canile cu capacele ridicate, pe care le Intlndeau tnsetatll. erau inloculte cu altele pllne, puse de-a dreptul pe [os, in gr aba de a raspunde la chernarea alter speetatort tot aut de nerabdator]. Matroane corpolerite, insotite de. fete de marltat, deslaceau pachete invellte In hirtie lucioasa, scoteau tartlnele si, in grabii, Ulra a-st lua ochf de pe arena, devorau ctrna]t in singe ~i crenvurstt,

Spre onoar ea spectatorilor, trebuie sa spunern tctusi canici lachirul ce-si chinuia lrupul ~l nlci lnghllitorul de brcaste nu er au cauz a acestui urias aflux de spectator;' Toata lumea astepta nerabdatoare sfIrsitul prirnel parti :1 progr arnulut si antractul, dupa care urma nurnarul iui Hoifi-Toltl. Despr c cl 5C spuneau adevar ata rninunl, se scriau ar ticole, iar oarnenii de ~tiinla aratau eel mat neasteptat interes, Era in- acelasl limp 0 enigma, favoritul tuturora ~i atr aclia serii. De clnd apa ruse [3 eire, tiogii casu de bllete se attr n .. in liecare zi anuntul i "Nu mai stnl bllete r" De altlel, el reusise sa alraga la eire cameni care pin" atunci nu mal Iusesera nlclcdata pe acolo. E adevrir at ea galeria ~i amfttoatrul er au ocupate de spectatorii obtsnulti ai circulul : Iunclionart ~i muncitort ell neveste ~i copii, negustori si vtnzator] din !'lag,1Zjll~ In loj], insa, ~i 10 primelc rtnduri de la parter putcau Ii viizu\i balrini cu parul c:irunt, cu figuri sertoasc. ba chlar tncruntnte, 1l11uracn(i in paltoanc ~i pardesie tntrucltva dcmcdute. Printre spcclatorii din primele rind urt sc ailau !?1 tlneri, dar !?i accstia erau 18 Iel de seriosi ~i t?lcu(i Ei nu mestecau tartine si nici nu beau here, ci, izola]] ca 0 ca:;ta de brahmani, statcau nemiscaji, asteptlnd parlca a doua a progrnmukn ~i aparltia lu: Hoiti-Toiti, pcnlru care ve.niserii aicl.

Tn antracl loatii lurnea nu a vorbit dedt despre Hoitl-Tolti, care urma 'sa aparf irrred iat dup.i paulA. Oarncnii de ~tiinlii din grimell.l

I I

1

rtndurj inccpura sa se Inviorez e, In !>firiit, sosi $i rnomentul attt de rnult asteptat, Fanlara rasunii, toti camenii clrculut, !mhracaU In Iivrele m~jj, brcdate cu aur, 51' in~iruirii PI' un singur rind,cor· tina de la intrare 51' dadu larg la 0 parte, si, in aplauzele publlcului, i~i ilieu aparitla Haiti- Toltl. Era un elelant unas, pe cap cu !) bereta brodaf.a ell fir de aur, cu snurun !;.i ciueurl. Insetit de dresor, un crnule] 1n Ir ac, Hoitl- ToW fileu lnconjurul arenei, saluttnd ill dr eapta si In stlngs. Dupa aceea treeu in rnijlocul arene] $i se cpri.

- E un elelant alrican, ~opti un proleser cu paml ciimnt cole .. guru; san.

- Elelantii indient irni plac mal mult, Au trupurils mai rotunjite ~j par mal civillz af], dsca rna pot exprima astlel, Elelantit africant au lormele mal grosolane, mai coljurcase, Cllld. LIn asemenea elelant intinde trompe, seamanii cuo passre de' pr ada.

Omulejul in Iliac de linga elelant tusi de ctteva cri pentru ,a·~i df1~ge gla:sul ~i Ineepu Sa vorbeasca i

- S!im~te doarnne $i stima!i domni 1 Am onoarea sa vil prez.int pe celebrul eleiant Hcitl-Tolti. Are corpul lung de 4 rnetrt *i jumalate, iar Inaltimealuf este de 3 metri $-i [urnatate, De la capatul tremper pinii la eapiitulcozH masoara 9 metri...

Hotti- Tolti [idkii brusc trompa *i lncepu sa a agile in fala omulu] in. ir ac.

- Pardon, am gre~it. spuse dresorul, Trornpa este lunga de 2 m, tar ccada de aproape ] metru ~i [umatale, Prin urrnare de la virful trompei pina la eapstul cczil, al masoara 1 m ~i 90 ern, Milnincii in Iiecare zi 375 kg de legume ~i bee 16 galet! de apa.

- Elelantul scccteste mai bine declt ernul I Sf anz; 0 voce din sala.

- AU vawt jl ElefantUl I-a lndreptat pe dresor ctnd acesta a gre~it la socoteals I spuse proiesorul de zoologie co.legului Sa11.

- 0 sirnplii. coincidenta, raspunse acesta.

- Hoiti-Tolti, corrtinua dresorul, este eel rnai genial dintre toate

animalele. EI in1elege limba .germanii ... Nu e asa eli tnjelegr, Haiti? se intoars€ el ciHre elelant,

Elelantul dadu din cap cu multa importantii, in semn de aprobare,

Publlcul ~zbucnj 1n apaluze,

- Trucuri 1 spuse prolesorul Schmidt, ~ Ve\i vedea ell urrneaza, replica Stolz .

.._, Hoitl-Tottt stle sa socoteasca ~I sa distlngii clfrele. ••

- Destul cuexplicali.ile I Tree eli la fapte J striga cineva de ]a galerle,

_ Penlru a preveni oriee n i nje! geTi, c-onUnua impasihil ernul in lrac, ro& sa coboare rn arena cttiva merton, care sa poalli atesl a ell nu folosim niei un lei de trucuri.

Schmidl ~i Stolz se privira unul pe allul ~i coboririi in arena.

$i lata ca Holti-Toit! incepu sii·~i ar ate uluitoarele sale aplltudini. Tn Iala lui S-3U adus budili mari patr atc de canon pe care fusesern dcsenatc clire, tar el aduna, Inrnul [ea ~i trnpartea, scojlnd d ln rnorrnanul de cartosne cifrele ce indlcau rezultatut ealculelor sale. De I a nurncre ttl 0 cifrli se trecu la nurnere eu doua ciire -;;i, in slirslt, ell [rei cifre, Eleiantul rezolva problcrnele Iara gre~ea{li.

- Ei, ce spune]t de asta? intreba Stolz.

- A$ vrea sa viid ce Inlelege el din cilre, nu se llisa Schmidt.

Seotind ceasul din buzunar, el ll ridicii in sus ~i Il iJ'ltreiJii pe elefan! l

- N-ai putea sa ae spul, Holtl-Toiti, dt e ceasul acurn?

Cu 0 rniscare brnsca a trompei, elclanlul srnulse ceasul din rnina lui Schmidt :;.i-1 duse La ochl, dupa care il lnapoie proprtetarului Itsttcit, si tntocrnt din bucjijile de carton urmatorul raspuns j

.Zece ~i d0uii zect *i cinci".

Schmidt se uitii Ia ceas ~i fldica din urner] perplex I elelantul

ind icase exact ora.

Numarul urmator Il ccnstitulau exercijiile de citire. Dresorul asez ase in rata clclantulul iablouri rnar i pu care sc puteau vedea dilerite anima1e salbaticu. Pc aile bucatl de carton crau scrisc numele lor l "elefant~, "maimutii", .Jeu". Elelantului l se arata un animal salbatic, Iar el arata ell trompa cartonul pe care era scris denumirea lui. Nici de data aceasta nu gresi nicl 0 singura data. Schmidt incerca alunci 5.; sc.himbe datcle exper lenjei i jj ar1itii clefantului cuvintele scrise, cerindn-I sa gilseasca desenul corespurrzator. ~ acest exercijiu fu perr~ exeeutat,

Tn sfir~it. in rata clefantului furii tnslrate liletele aHabelului.

Alegind I iterele, el trebuia S8 aLcaluiascii cuvinte ell care sa riispwnda Ia lnlrebar].

- Cum Le chearna P 1"1 1ntrE'hii profesorul Stolz .

• ,Acum rnB chearna Holti-Toiti'' - raspunse eleJanLul.

- Cum adicii "acurn"? Intrebii l a rtndul sau Schmidt. Prin urmare. tnainte te cherna altie!? $i cum anume ?

"Sapiens" l - raspunse e!efantul.

- . ."lai ~W, poate chiar Homo sapiens? 2 spuse Stolz, izbucrtind ill rts,

5

t Sapiens _ dotal eu rarlune (lb. lat.),

, 1/01110 sapiens - om dotat ell ralitme. dcnurnlra ~lTintificii pentru specta um.n~. care dupa clastlleare aparjine cLasel marnilerelor,

"Poate~, raspunss enigmatic elelanlul.

DUDS sceea Sf' apuca sa adune CI1 trompa litere, din care alcillui euvinte :

.. Pentru astli1.i ajunge",

Si,.salutind tn tcate par!ile, Hoiti-Tciti parasi arena, {lira sa tina seams de protestele dresorulul,

In pauza, savantli se auunarij in lurncar, unde Sf' impiirtira in grupuri $i incepurs 0 dtscutie lnsuf'letiH!.

Intr-un colt, Schmidt polemlza cu Stolz.

_ Vii arnintljl, stirn ate colega, spuse el, ce senzatte a produs la tlmpul sau calul Hans? Exlragea radacina patrata sl electua dilerite alte ealcule cornpllcate, indiclnd raspunsuJ prin betai cu copita, Dupii cum s-a descoperit mai tirziu, staptnut lUI Hans il dresase ca sa bata eu capita dupa semnele discrete pe Care i. Ie Ukra. Cit priveste calculul, se price pea tot am cit un clitel care n-a faeut inca ochi,

- Este doar a premlsa, oblecta Stolz.

- Bine, dar experienlela lui Thorndyke si Yorks? Toate se in-

temelau pe Iorrnarea de asociatil naturale la anlrnale. Tn fata animalului E:TaU asez ate mal multel:3zi din care nurnal una singura continea hrana animalului. Aceasta lada putea Ii, sa zicern, a doua din dreapta. In clips in care anirnalul ghicea in ce lada se ana hrana, automat se deschidea un jgheab, iar el l~j primea hrana. In felul acesta, la anirnale lrebuie sa se Ii format urmatoarea asoclatie I .. Lada a doua din dreapta - hrana ". Mai .tirzru, ordirrea JaziJor era schirnbata,

- Sper ln511 di ceasul durnitale de buzun ar nu are jgheab pentru hr ana ? n intrebii ironic Stolz. In acest caz, cum mai explica]l Iaptul ?

- Bine, dar elefantul nU a putut prlcepe mecanlsmul ceasului rrteu, EI n-a flieut decit sa duca Ia ochl cadr anul stralucltor. iar cl nJ a indicat cilrele de pe cartoane este neindoiel nic d a urmat doar sernnels dresorului, lnvlzrbile pcntru DOi. Teate acestea nu stnt decit trucuri, ~i nimic mai mull, tnccpind cu felul in care Hoill-Tolll ~i-a "corijat" dresorul cind acesta i-a calculat gresit lungimea. Rellexe conditionate ~i atita tot I

- Trcbuie sa va anun] eli directorul circului rni-a ingaduit 51 rarntn cu colegii mel dupil terminarea spectacolulul si sa fae 0 ser!e de experiente cu Haiti. Toiti, spuse Stolz. Sper ca ne yeti faCe cinstea sa luali parte ~[ dv. ?

- Se inteIege. raspunse Schmidt.

II. N·A PUT U T SUP 0 R T A J N S U L T A

Dupa ce cireul se goH ~i uriasele candetabre \}iHirii. in afara de unul slngur, care atlrna chiar tn mijloc, Hoitl-Toiti fu dill nou adus In arena. Schmidt spuse ca ar preier a ca drcsorul sa nu asiste 111 experienta. Ornuletul, care i~i scosese Ir aeul ~i purta scum 0 ftanela de lina. dadl,J. din umeri,

- Nu te supara, dornnule, spuse Schmid!. larta-ma" nlei nu ~t.i.1.I cum te chearns.

- Jung, Friedrich Jung, la ordinele 8V .••

- Nu Ie supiira, d-Ie Jung. noi am vrea sa Iacern m asa ret

experieuta tnctt sa nu poats exista nicl un lei de suspicluni,

- Ma rag, zise dresorul. Sa rna chernati clnd va trebui sa scot elelantul alara. ~i, spunind acestea, se indrepta spre iesire,

Savantii i~i incepura exper ientele, Eletantul stiitea atent ~i ascultatar, raspundea lara gre;; la tntrebari, rezolvtnd exact problemel~ puse. Era de-a dr eptul uluitor, Rlispunsurile sale nu ar ~i putut fl explicate prin nlci un iel de dresura san trucuri. Trebuia sa adrni]] cit elef'antul era rntr-adevar tuzestr at cu ointeligentii sau chia- cu o eon~tiin!a umana, Schmidt, care se sirntea aproape tnvms, continua sa se Tmpotr iveasca numai din tncapatir.are.

Dar iata ca elelantul se saturuse de acestc intrebiiri ~i raspunsurl fara sllrsit, Cu 0 rniscare lndemlnatlca, lntinse brusc trornpa, scoase ceasul din buzunarul vestei lui Schmidt sl i-I ariitiL Ornicul arata miezul nopjii. qupa aceea, Hoiti- Toiti tnapoie ceasul, 11 apuca pe Schmidt cu trompa de guicr ~i-I rurt:'! prin tntreag a arena pina 1:1 ic~ife. Profesorul striga furios, in timp ce colegii sal se pr apadeau rle ris. Din culoarul ce ducea spre grajdurl venl in fugli Jung ~i tncepu sa se rasteascs Ill. elef ant, dar acosta se faeea eli nicl nu-l aude, Duoa ce termini! cu Schmidt, pe care it lhii in cortdor, eleIantul privi ell tnteles spre ceilati savanti, care ramaseserii In arena.

- Plecam irned iat, spuse Stolz, adreslndu-sc elelantului, ea ~i cum ar li avut de-a iac~ en un om. Va reg sa nu vii supar af ..

Stolz ~l ceilaltl prciesor! parasira arena cupr insi de 0 sfiala ciunata.

- Bine at Hitu!, Hoiti, cil i-a] cxpedlal, spuse Jung. Mai avem o groazii de treaba. Hei, Johann, Friedrich, Wilhelm I Unde slnte]i ?

Ciliva oameni l!parurii In arena ~i inccpur a curajenla : nivalau nisipul cu grebla, rnaturau euloarcle, scoteau priijinile. sciir lle ~i cercurtle. Elefantul iI ajuta pe Jung la car atul decorurilor. Dar sc verlell binc cii ntl prea avea chef de lucru, Parca enervat de ccva sail poate ca oboslsc din cauza celul de-al doilea spectaeol, prelungtt

pinli \3 0 ora ;;UI de neoblsnulta, Fornalnd din Irornpa, el i~i lot misca capul ~i zvtrlea decorurilc, flicind un zgomot asurzttor. La lin moment dat, aTunca unul dinlre ale cu atita putere inci1 JI sriirJmJj.

- Mal incet, diavole I striga Jung. Sau nu rnai vrei sa muncestt ?

Ti 5-0 fi urcat 13 cap, fe pomene~tL I Acum, cil ~tii sa scrii ~i sa socotesti. nu mal vret sa muncestt in rind ell ceilal\i? Nu merge, Irate I Aid nu e azil de batrtn]. La eire, toatii Iumea trebuie sa tuereze. Ia uiUi-te l a Enrica Ferri. E eel rnai bun ci'i Iii ret, vest it. in lumea tntreaga, dar ctnd se termina numarul i!}i pune livreaua ell loti grajdarii ~i la parte la parade - alter, Jar cind e nevole, niveleaza ~i arena eu grebla.

TOllte astea erau foarte adev5rale, ~j clef antI! I le cunostea bine, dar acum nu-l ardea de Enrico Ferri. EJ sllJJii din u-ompa ~i slrab:itind arena" se Indrepta spre iesire,

- Hei, unde pleci P striga Jung rnlnios, Stai, stai, n-auzi? Apucind rrratura, alerga dupa elel ant si-l pocnl cu coada maturii peste coapsa-i rnasiva, Era prima data clnd Jung tl lovea pe elelant ; nu-l mai pujin insa adeviirat ca ~i acesta manifesta pentru prima oara " asemeaea nesupunere. HoW incepu deodata 5a urle atit ail Ingrozitor, tnctt micui Jung se tupilii la pamint ~i se apucf de burtsl, ca !f.i cum urlete[e i-ar Ii riiscofit rniifllTltaiele. Intorctrtdn-se din drum, elelantul il apuca pe lung ca pe un catelu~, it aruncji de ctteva ori tn sus, prinzindu-l din zbor, dupa care it lasa jos ~i, apuclnd matur a cu trompa, scrise pe nislp s

"Sa nu mai indriizn~ti sa rna lovesti I Nu slnt un animal, ci un om!"

Apoi elefantul azvtrll tnatura ~ porni spre resire. Dupji ce trecu pe linga caii airafj in staule, se apropie de poarta, se proptr 0 data tn ea ~ apiisii cu tot corpul, Poarta trosnl si, sub 0 presiune aut de pulernlca, se sfiirima in buclitl. Elelantul era liber ..•

11:

Pentru Ludwig Strom, directorul clrcului, aceasta a fos! 0 noap!e foarte agitata. Atipise, ctnd lacheul ciocani cu grija in usa dormitotulul ca 55-1 anunte eli venlse Jung inlr-o chestiune Ioarte urgenta. FunefionarIT ~i muncitorf circulul ernu foarle vine iJlstrui(l, asa incH Strom stla di trebule sa se It tnttmplat ceva r:.u totul neobisnuit pen. tru ca sa indrazneasca cineva sa·l tulbure la 0 ora atit de nepotrivlta. r~i puse deci halalul ~i papucil ~i ie~l in anlreu,

- Ce s-a tnttmplat, Jung -, lntreba directorul.

8

- S-,;! illtimplal 0 mare nenoroclre, dole Strom r... Elefanlul Hoili-Toiti si-a iesit din rnin]i L

Jung H privea pe director ell ochil holba]! ~i dilrlea nepulincios din umeri.

- Nu cumva dumneala nu esti III toate minlile, Jung? iI intreb~ strom,

- Nu rna Cl"edeti? se 5uparii Jung. Sil nu vii Inehipui]! c1l sint beat. am rnintea limpede, Daca nu rna crede]] pe mine, putef sii-i tnlrebutl pe Johann, pe Friedrich, pe Wilhelm. Au vilzut toti cum elelantul rni-a srnuls din mina marur a ~i Cum a scris pe nisipul din arena! .. Nu sin! un animal, ci un om". Dupji aceea rn-a aruncat

de 16 ori pina la cupola, s-a dus la grajd, a slarlma! poarta ~i 3 fugit_

- Ce? A fuga? A Iuglt Hoili-Toiti ? De ce au mt.at spus imediat asia, nesocottfule ? Trcbuie sa luam imcdiat masurt ca sa-I prindem si sa-l aducern inapoi, eaei alUel De va lace rnari buclucuri.

Strom aproape eli vedea tn Iata ochilor mormanele de chltan]e trlrnise de pclijte pentru arnenzl, llstele lungt de platil ale Ierrnierilnr penlru slriciiciunile filcule de elelant, precurn ~i citajiila de plaOi pentru pagubele provocat- de animal.

- Cine este astazi de serviciu la cire? AU anunjat polilla ? Ce masuri ati luat ca sa-l prindcti ?

- Eu stnt de serviciu sl am faeut tot ceca ce se putea face. raspunse Jung. N -arn anunjat politia, a sa afle ea ~i singurs. Am alergat dupa elelant !1i l-arn implorat sa Sf intoarcli, spuuindu-l ba baron, ba conte ~i chlar rnaresal, "Luminalia voastrii, Intoarceti.va - i-arn strigat. Intoarceti-va, emincnta voastra. Iertati-ma ell nu v-am recunoscut i 1n eire era tntunenc ~i v-am urat drept un e'eIani ",. Holti- Toiti s-a uitat la mine. a pulnit dlspretultor din tromps ~ a pornlt mal departe. Aeum Johann ~i Wilhelm il urrnarese ell rnotoeicleta. ElefanLul a iesit pe Unter den Linden, a strahalut intregul Tiergarten pe Charlottenburgerchausscc !1i a apucat-o spre ceolui silvic Grunerwald. Acum se scalda in Halel.

In rnomentul aceta, Ielelonul suna, ~i Strom se rcpezj la apar at. - Allo 1..: Da, eu stnt.; Stlu tot, vii muljurncsc ... Vern face tot ce stll in puterile noastre.; Pompicrli P N -a~ zlce •. E mai bine 53 nu Intiiritiirn elef'antul.

M-3U chern at de la pclijie, spuse Strom, puntnd la loc recepteruj, Au nut sa-rnl trirnlla pornp.erll ca sa-I aduca lnapo! p_e ele-

9

rant cu turtunurlle, EU cred insii ca falii de Hniti-Toifi trebule s5 procedarn ell rnult1i prudenjji,

- Nebunul nu kebuie a~itat, observa Jung.

Pc d-Ia, Jung, elelanrul te cunoa~i~ lolu:;;i mal bine dedi pe cricare altul. Cautll sa ajungl pinii. in apropierea lui ~i sa-l airagl cu binele tnapot 18 eire,

- Mii vO.i stradul, Hrcsle .. _ Nurna] eli I1\J stlu cum sa-l rrral in-· ilinlez. Sii-i spun Hindenburg ?

Dupa ce Jung plcc~, Strout nu se mal culca de lac, ci :rama5e la telelen ptna in z orl, tot prirnini! inlorrnatii sl dind mereu dtspozitii. Elef antul Sf bilHici multi! vr erne in anropierea lnsuiei Paunului, dUjiii care dadu 0 rait~ pr ln gradinile de zaraavat, unde diidu gala toatil varz.a ;;i rnorcovtl. Ca desert, se muljurnl cu ni!?i1.! mere dintr-o ograda Inveeinala, dupa care 51' tndrcpta spre ocolul sllvic Friedensdod.

Teate inlormaliile primite aratau di clelantul nu 51' dadea l a oarneni, nu face" strtdklllhJ inutile ~i, in g_eneral, se purta destu! de. Irumos, Cauta sa ocoleasca griidinile de z arzavat, grijuHu sa nu calce In plcio are legumele ~i !iice" sfortiiri viidite sa rncarga numai pe sosea s au pe poteca, Numal Ioamea 11 silea sli rnanlnce legume ~i lructe din griidinile de zarz avat ~i din livezl. Dar chiar ~i in accsl caz aIMa a gr1jii deosehitii: nu slrtvea filrs rest stralurile, ml!l€a varza cu rnulta atenjle, cuib dupa eulb, ~i SE Ierea sii fring~ pomii inciircati ell roade.

PI' III ora 6 aparu si Jurig, oboslt, plin de pral, cu rata mur dar.a ~i asud atil ~i cu hai nell' ude,

- Cum merg trebur ile, Jnng?

- La rei de prost, Hoiti.Tottt [In selasii de loc tuduplecat, Cind

i-am Sf/US "Domr:ule pr~edil!te", s-a infuriat ~i rn-a aruncat In lac. Se pare cil la elel anli grandomania imbradi forme i ntrucltva dilerlte de aceea a o amenilor. Atune! am csutat sa-l tnduplec cu argurncnta rationale: ,j Iti ill.cl1ipui. poate - l-am tntrebai, Icrindu-ma sa-i dau vreun tiUu - eli te gase~ti in Africa. AHa cti. nu stntern In Alrlca,

ci la 52° ~i jumatatelatitudine nordica. Ei bine, sa zicem cil scum, in august; ga.se~ti peste tot Iructc si legume din bels 1I IZ- Ce-o sa ta~ insif la iarnii? Dear n-o sa manluci scoarp: de capac .• asa cum Iac caprele,

Trebuie $1Hi arnlntesc eli la noi, to Europa, au trii'it pe vremuri strilmo~jj d-tale, rnamujil. Dar *i el au murrt de Irig. ~i-atuncj nu

creai eli e mal bina sa vii ell mine inapol la eire, unde 0 sa a! c:a!dura" hrana sl '1mbrac1iminte ?". Holtl-Toitl a ascultat cu luare-amlnte discllrsul rneu, s-a glndi! puttn ~i... rn-a udat din cappTna-n Plclcare cu apa din trompa. Ei bine, doua bill in numal rind minute lrni ajung I Mare minurre d aea fl-O sa rna aleg ell vreo riiceaJa.

iii. R A Z B 0 I U L A F 0 S r DEC L A RAT

Tnate fncercarile de a-l Influenta pe cale moralii pe elefant se dovedira zad arnice, astlel tnctt Strom lu nevoit sa accepte luar es unor masurl rnal hotartte. Un detasament de pomplerl, inarmal cu Iurtu nurl acjirmete de abur, fu tr irnis inspre ocolul silvic. S-ub COIlducerea politiei, pornpleril se apropiar a pina la vreo 10m de elelant, se r lnduird in jurul lui ~i lndreptar a asupra uriasului animal un puternic torent de apiL Dusul se pare ca-l pliicu fare rnult elelantulul. cart i$i tntoarcea cind 0 parte a trupului, clnd alta, sufllnd zgomolos. Atuncl pornpierii Indrepfara 'If eo zece Iurtunuri iJltr-O s ingura directie ~j izbirii cu un val puternie de apa capul anirnalului, drept 'in ochi, Elelantului, se 'Ie de trcaba, nu-l mai pliicu de Iel aceasta bale, pentru cil lncepu sa urle~i se intoarse eu atlia hetartre Tmpotrlva agresorilor, tnctt acestia, dupii ee e.zitarii 0 cJipa, lepadarli furtunur lle, fugind care tncotro, PI'. data, tevilc fura slarlmate, iar rna~inile pompier ilor riisturnate.

Din aceasta clipa, listele de plata pe care trebuia sa le onoreze Strom lncepurh sa craasca vertigmos. Eieiantu' 51'. Inlur iase. Intre 1'.1 ~i oameni, razboiul era declarat, lar 1'.1 ariita tuturora di acest razbol Ii va costa scurnp pe oarnenl, Cufund.a in lac ctteva masini ale pompienlor, distruse caban a cantonier ului, prinse un politist !li-1 aruncs in virful unut eopac, Daca ptnii. acum aratase 0 deosebltii grijil tn tot ce fiicea, acum era nestilpinit in pornirea sa spr e distrugere. Dar, pinii. -;;i In aceasts lurle spre distru~ere. d1idea dovads de aceeasl inteligentii neoblsnuita. Hind in stare sa adudl paguile mult mai man dedt un eleiant obi=?I1uit, lie el dt de furios.

God prelectul politle] lu tnstlintat despre evenlrrrentele de la ocolul silvie din Frledenador], el porunet sa se mobtllzeze citeva marl detasarnente de politie, bin~ In arrnate, care sa tucercutasca ocolul silvlc ~i s.3-1 ornoare pe clef ant. Pe Strom n cupriusese desper area : uncle mai putea giis! el un asemenea elelant? In slnea sa, el se ~i :mpacase cu ideea cii V.8 trebui sa plate-ascii pentru poznele elelantulul, Dar ~tia Ioarte bine ca Hoiti- Toltt Ii va Intcarce banii

n

cu .,1d ~'i lndo.>:iat - numai dadi s- ar potoll odatii I Strum il implorii PI' prelectul de polllie sa amine executarea ordmulul, nadiijduind lucii sa-[ tnduplsce Intr-un rei oarceare PI' eleiantnl tnrlli t.

~ Vi pot acorda zece ore, ii r1ispunse preleetul de politle. Peste o ora, tatregul ocol silvie va II Incercuit. Dad va Ii nevoie, vol ehema in ajutorul pofitiei armata.

Strom convoca Irnediat 0 cOlls[iHuire extr aordinar a, Iii care partlcipau aprcape tot! arti~tii ~i Iunctionarf circuhit, ba chiar ~j dircctorul grlidinii zoologice :;oi ajutoarele sale. La vreo cinci ore dupa CQllsfiHuire, ocoiul silvic era presarat ce grap; ~j curse carnullate, Un eleiant obisnuit ar Ii cazu] imediat In capcauele acestea fntinse r.u a doosebirii jngel1iozitate, dar Haiti nurra un elcl ant oblsnult. El ocoll locurile prtmejdloase, Inl1i1ur!nd crengile lolosite la c amullarea groptlor ~i dutindsa nu calcc pe scindur ile de care Iusesera legale blocurl grele sp!nzurate pe fringhii. Ar H Iost deajuns ca un singut bloc din acestea sa cada pe capul elei anhilui, pentru a I arnett ~L tdnti la pamint.

Termenul acordaf de prefect se apropia d e s[ir~it, ~i putarnicale detasamcnte stringeau tot mai mult tncercuirea. Politi~ti fnanna1i ell pusti ae apropiara de. law! ltngii c are se gasea elef antul. Printre trum:hlurile arborilor se Lotreziirea trupu! mssiv a I arumalullli. HoitiToitl l!;ii aiurulase tromp a in lac si. ridicind-o deasupr a capului, cadea- drurnul la (1 adeviirata jerbii de apii s carccadea ca 0 ploaie pe spinarea-i lata ...

- Fit! gata 1 cornanda in ~oapla ofitHUI., lar dupii aceea striga I Foe I

Se auz! 0 rlipi:iiaUi de gloante, la care padmea r~spunse eli un ecou indelung repetat, Elef antul isi tnlcarsc capul tntr-o parte ~i, siroind de singe. pornt spre oarnenl. Politi~Ti trsgeau. dar elelanhil continua sa tnainteze spre el, fara a tine seams de gloan]e. Nu s-ac pulea spune eli politi~tli erau tinta~i pr07ti, dar ei I1U stiau nlrnic despre "iniitoarea de eJefanli, ~i, de aceea, gloan [ele IlU reuseau sii-! atinga centrale vitale I ereierul ~i Inima. De durerc ~i de teamii. cleiantul seoase ni:;;ie urlete siilbatice,zvicni trompa tnainte, dar !ji-o rasuci imediat, caei trcmpa este organul lui eel mal important, flira de care se priipiidE~te. De aceea, e!efan~ii n-o ' Inlosesc decit Ioarte far ca anna de aparare $1 de alae. Haiti i~i propti capul in ple{Jt, jar (jria~H sill colti de fI1d~, lungi de 2 metri ~l jumatate. $1 grci de 50 kg llecare, furii indreptati impotr iva dusmanilor ca ni~tI;~ su!.ite i[Jf[icQ~iHoafe. TIl cUpa secea, eleJaniu] era fnspiiiminiiito[, dar d isclplina ii tinu pe poli ti~ti in lac; menllntndu.se pe pczljle, ei centtnuau sa traga iarii lncetare.

12

Eldanlul strapunse lanlul agresor llor, il'~i din Jncercuire ~l 'disparu din vcdere.

Fu organizatii de Indatd !lrmal irell lui, dar nu era de loc usor s.1·1 prinzi sau rnacar sii-! ajungi din urmil. Detasarnenlele de politiI' erau nevoile sii clrcule pe sosele, in limp cc elelantul l:?i laia drum peste livezi si griiclinl dezarzavat, prin ogoare si padur], iiidi a se uita PI' un de merge.

IV. WAG N E R: SAL V E A Z A SIT U A. T I A

Strom umbla de colo pina colo prin birou :;;i repeta deznadiijduit I - stnt ruinat I Slnt ruinat I. .• Va trebui sii chelluiesc 0 avere intreaga ca sa acopar pagubele pricinuite de elelsnt ~i pina l a urrna tot va ii irnpuscat. Ce pierdere I Ce pierdere lreparabila I

- 0 telegr ama I SpUSE'o servilorul intr ind In birou ~i·i prezenta lui Strom a hirtie pe t~vli.

"S'a sfjr~it I - se gindi directorul. Probabil di rna in~tiinleazii di elclantul a lost ucis ... 0 telegrama din .U.R.S.S. ? De la Moscova.? Ciudal r De la cine 0 fl care ? .. "

"Berlin, Clrcul Busch, Dlrectorul Strom.

Afla] zlar fuga elelantnlni. Stop. Cere]! lmedlat pclljici anul ar sa ordinului impuscare elelant, stop. Transmitctl elelarrtului urmatoarele Doua puncte. Ghillrnete. Sapiens virgula Wagner soseste Berlin cu avionu!. Intoarcete Cireul Busch. Stop. Ghilimete Daca nu asculUi virguHi puteti Impusca. Stop. Prciesor Wallner."

Uluit, Strom eiti Inca 0 data telegr ama.

"Nu inteleg rrlrnic I Este Iimpede cii prolesorul Wagner il cunoaste pe elef ant, dccarece in telegrams vorbeste despre el aiciridu-i Sapiens. De ce l!$i inchipuie tnsa Wagner cii elelantul .se va tntoarce deindatli ee va alla ea prof'esorul soseste ? ... Orieurn ar Ii, telegrams ne orera 0 midi $ansii de 11 salva elelantul",

~i direetorul Incepu sa acttonese. lzbuti, nu riirii truda, sa·l convinga pe preleetul de politie "sa tnceteae oper ajiile militate". Jung Iu lrimis de u.rgm\ii en avionut la lo~ul unde se ana etelantul.

Ca un adevarat sol venit sa parlamenteze, Jung nutura 0 batisls alba ~i, aproplindu-se de elel ant, ii spuse :

- Mult stimale Sapiens, prolesorul Wagner vii trirnite salt!lari.

El urmeaza sa soseasca la Berlin ~i doreste sa vii vadli. Locul de inLilnire este Circul Busch. Vii prom it ca, dacii vii Inloarccji, nimeni nu se Vii aUnge de un iir de ~iij' din prejlcasa durnneavoastra perscans.

13

Ele!anlul IIs,;:ullii cu atenlie ee-l spusese Jung, ramase 0 clipil. pI! gindurl, apol iI apuca eu trornpa ~i·1 urea in spin are ,; pe urrna, eLI un pas linistlt, ae tuioarse In directia nord, spre Berlin. In lelul acesta, Jung era ~i ~l;htic, ~~ GCHltitarul elelantulul: nimeni n-ar Ii !ndrazn:lt sii·1 jmpu~tc pe elcf'ant atlta vreme cit purta in spinate un om.

Elerantul mergca pe jos, tn timp ce proiesorul Wagner, insotit de aststcntul sau Denisov, zbura eu avlonul. $1 de aceea Wagner sosi la Berlin tnaintea elefantului !,ii se il1dreptii pe data spre cireul lui Strom.

Ulrectoful primise lntre timp 0 telegramii priu care . .i se anunra cii la simpla pronuntare a nurnelul lui Wagner Holfl- ToW se trnblln· zise ~i se rndrcpts acurn dod] ~Je Berlin.

- Spuneti.rn), va TOg, iII ce imprejurari ati achizitionat acest eleiant ~i d.aca-i eunoaste]l curnva povestea, il i(ltreoa Wagner pe director.

- L-am cumpar at de la un o arecar e Mr. Niches, negustor de u\'ii :;oi de nuci de palmier. Mr. Niches laeuk~Le in Africa Centrala, pe Congo, in apropierea or asului Matada. Dupli spusele lui, eleiantul sc apropiase singur tntr-o zi de casa lui, pe cind cDpiil se jucau \11. gradina, !?i ineepuse sa tadi niste glumbustucur i neobisnuite : se ritlica pe plcioarele dindarat ~i dans a, jongla cu niste nuiele, se a~eza pe plcioarele din fala ~i, sprijinindu-se in tolj.ii de [ildes, r idlca picioarete dindilriit, dtnd din coada rntr-un mod atrt de car aghtcs, IncH topHi lui Niches se tlivii\eau de rho £1 au fast aceta care i-au d at numele de Hatty-roily. care, dupa cum ~titi. tn engleza tnsearnns "juciiuq", Iar uneori echivaleazii ell "Ehehtl" al nostru. Elefalltul se obisnuise ell numele l1i noj l-am pastrat mai departs dupa ce l-am achlzitionat. lata aiel taste adele relerltoare Ia cumpararea lui:

Totu! 5t'a dl Sf. poate de legal si nu vad cum tr anz actia ar putea fi centestata.

- Dar nlci nu rna gindesc sa contest tranzacila pe care ati in. chelat-e, spuse Wagner. Spunejt-ml, va rog, elelantul nu are nlci un tel de sernne particulate?

- Ba d a, are La cap nil'lte cicatrice mart. Mister Niches presupunea til stat urme de rani pe care elelanful le capaJlI8e ctnd !u5l:'se pr ins .. .';itlti cii salbatici] prlnd elefantii ell rnetcde destul de barbare. Cum aceste cicatt lce ll urtteau, puttnd provoca publiculul 0 carecare repulsie, l-am pus pe. cap 0 berets spcclala, brodara eLL mlHaSI! ~i i.mpodohiUi ell. ciucurl,

~ EJ este, Nu mal rnc8pe nici a ind.oia15 I - Care el? intrebli Strom.

_ Elefanlul Sapiens. pe cafe l-am pler dut, L-am prlns 111 Congo Be'gi:ln, unde am los! cu 0 expedijie ~liintifidi $1 l-am dresat, dar tntro noapte a d isparut $i nu s-a rnat tntors, Teale cercetanle pe

care le-arn lntreprins au lost. z a darn ire. '

- Prin urrnare, avcli totusr preterrtii asupr a elcf antului P intreM directorul.

- Eu n-arn prctenlii. dar soar pute a ca elelantul sa alba. Vedett, eu l-am dresat ell metode noi, care d au rezultate en adevlirat uimi. toare, Dv. singur II-ati putut convinge ee neoblsnulta dezvoltare a aptltudinilor Intelectuale ale elctanrutu! am reuslt sa ating .. Pot spune eli elnl arrtul Sapiens, sau cum H spuneti acurn, Horti-Toitl, poseds intr-o inalta milsur5 constiinja per sonalitsfil, daca mii pot exprirna astiel. Cind am eitit 'in alar d espre Ialentcle uluito ar e ale elef'antulul care se produces La circul dv., ITI-am glndif imediat cil nurnai Sapiens al meu putea face asernenea lucruri •. eu tnsumi l-am in\Oatat dear sa elteasca, sa socoteasca ~i chi ar sii scrie, Atfta tlmp InSH eft HoltiToiti [i arnuza pasnic pe berlinezl, fiind ~i el probabil rnulturnit ds so art a sa, n-arn socotit riecesar sa inlervin. Dar latiI cii elelanlul s-a rasculat, ceea ce Insearnna eli ceva I-a nemultumit, M-am hofar it atunci sa-l vin In ajutor, Acum va trebul sa-si hotii.rasca slngur soarta, cikl are dreptu' la accasta, Nil ui!aij ca dad IHI~ fj sosit la timp elef antul ar 1.i fast de mult mort si l-am Ii pierdut amindoi. Cu lorta nu-l vcti putea sili sa ra rnlna. Cred ea v-ati convins de asl a .. Sa nu va inchipuili Tnsa citll~i depulin eli vreau sa vi-I iau cu or ice pret. 0 sa stau de verba eu el ~i poate ca a sa riimlna I;:] dv., daca ii vefi schimba regirnul ~l veli inlatura ceea ce l-a, tulbu~at.

- ,,0 sa stau de verba cu elelanlul" I Unde 5-a mal vazut asa ceva 1 gesticliHi larg directorul circului,

- Tn general" Hoiti-Toit] este un elclant cum nu s-a mai vih:ut.

De aitlel, clnd va ajunge la Berlin P

- Astil-searii. Se pare eli este Ioarte grabH S8 se intilneasdi cu dv. Mi s-a teiegrauat di merge ell 20 km pe ora.

In aceeasj seara, dupa terminarea spectacolulul de eire, .IIVU loc intilnirea dintre Hoifl-Toitt si prof esorul Wagner. Strom, Wagner :;;1 aslstentul acestula, Dcnisov, S8 all au in arena, ctnd prln culo arul artistilor ic;i fileu aparrtia Heiti-Toiti purt1'ndu·1 pe spin are pe Jung. Zdr iridu-l pe Wagner, elelantul Se rcpezi spre el ~i-i lntinse trornpa [:3 0 "mina", pe care Wagner i-o strtnse ell caldura. Dupa aceea ele·· Iantul il dadu jos pe JUflg sl-l urea tn lac pe Wagner. Proiesorul tidid tn sus claps uria~ii a urechil elelantulul si-I sopf ceva. E!EIantul dii.du din cap aHrmativ ~i trrce!)u sa. agite cu repeelclune cepatul cozfi In rata lui \\ragner, care ur marea ell atenlie miscjir ile lui.

Strom nu vedea ell ochi bunl toaHl aceasta "dis-autie" misterlcasa,

15

_ EI bine, c.e a botartt elelantul ? intreba el nerebdator,

- Elelantul si-a exprirnal dorinla de a lua un concediu pcntru a-ml putea POV('Sti in llniste unele lucruri ce ma intcreseaza lntr-o miisura deoseblta. Dupa concedlu este de acord sa se inloarcii la eire, cu conditia ca d-l Jung sa-i ceara scuze pentru rnodul grosolan in care I-a tr atat !?i sa-l fiigiiduiascil eli nu va mai recurge niciodata Ia conslringeri eorporale, Pentru elelant, lovitutlle nu slnt dureroase, dar el nu admite in principiu sa He jignit

- Eu ... l-am Iovit pe elelaut ?,. tntreba Jung eLI mlrare prefacula.

- Cu coada maturii, continua Wagner, Nu mai nega, Jung, elelanlul nu minte. Trebule sil fli politicos eu cl ca sicurn at [i. .•

- insu~i presedintele repuhlicii ? ...

- ea ~i cum ar Ii un am, ~i nu un am simplu, ci eu dcmni-

fate personala.

- Un gl'nll.eman? [aeu Jung caustic.

- Ajung!'!! stIiga Slroru. Durnncata e~!i vlnovat penlru lot ceea

ce s-a lntimplat ~i-ti vel priml pcdeapsa. ~i 8!? pulca l?ti ci nd Intentloncaza dol Haiti-Toili sa plece in concediu ~i unde anume P

- Pornirn intr-a pltrnbare pe [os, raspunse Wagner. Cred eli va 'Ii 0 excursie Ioarte pl<icuta. Eu ~i cu aststenlul mcu, Denisev, ne vom sui pe spinarea largil a elefan!ului ~j vom porn] cu to Iii 5pre sud, Eleiantul si-a exprirnat dorinta de a paste iarbii pe pajistile elvrliene.

Denlsov n-avea decit 23 de ani, dar. in cluda virste] sale, reusise sa faea plna acum rnai rnulte descoperlri stiintiiice in dorneniul biolagie]. "Diu d-ta va ie~i eeva" - it spusese Wagner, lnvltlndu-l a lucroze in laboratorul sau. Tinarul am de ~!i1nta Iusess nespus de bucuros ctnd i se fiicuse aceasts cierta, iar proiesorul era ~i el mul[umit de ajutorul Sal] 9i-1 lua cu 1"1 peste tot,

- "Denlsov", "Akim Tvanovici" penlru mine e mull prea lung, spusese Wagner lnea din prima zi a activili'itii 101' in comun, Dad de Iiccare data clod itl voi adres a cuvintul va irebul sa spun "Akirn ] vanovici", voi pierde tntr-un an 48 de minute. Or, tn 48 de minute 51;! pot lace rnulle lucruri. De aceea, in genere, voi evila sa-Ii spun pe nurne, iar dad va trebui totusi 5-0 lac, voi spune dear ,.Den I". E Hrnpede. Jar d-ta PDP sa-rnl spul Wag.

Wagner era intr-adevar un 0111 care stia sa foloseasca timpul I;'] maximum.

In zOTH zHei. total er a gata. Wagner ~i Denisov se asezara conlortabil pe spinarea lata a lui Hoiti-Toiti, luind cu ci nurnai ccea ce era absolut necosar,

10

Cu {oa[a ora tiiupurie, Strom i~[ exaruuase dortnta s.a.-!}i ill riimas bun.

- Si cu ce veti hrani elefanful? In(.reba directorul.

- 0 S3 dam reprezentalu prin erase si sate, spuse Wagner, j

ca rasp[ata spectatoru tie vor hratli elel antul, Sapiens 'III. l:i;>tigll IIU numal hrana lui, dar ~i pe a no astra. La revedere J

Elef antul 0 porni tacticos pe strazile crasulut. Dar, dupa ce lasar' in urrua ultlmele case ~i in, lata lor vllzura lntinainrlu-se soseaua ca 0 lI':J:ie nes[lf~ita, ele[ll.nlu\ gdibi pa:;ul lara sa ii iust indcmn~1 de clneva. Mergea cu eel putin 12 kill pe ora.

- Den, va trebui sa te ocupl de elef ant, dar, ell. sa·l cunosti mal Line', i\i voi face cunoscut trecutut lui cu totul ueobisnuit. la te rr>g acest calet, esre un [urnat de drum, scris de predecesorut d-ralc, Pcskov, cu care. am £iicut eiiliHoria tn Congo .

. Cu acest Pcskov s-a Intlmplat 0 povestc tr agicornicii, pe care [i-n vot povesti cd ata. Acurn ia ~i citeste.

\ 'agner l~i [ileu toe mal aproape de capul elclantulul, potrivi in ra(a ea 0 milsutii dernontabila ~i Incepu sa scrie deod ata in doua caiete, cu min a dreapta 'iii cu mina stlngli. Wagner !'IU fBeea niciodata iuai pujln de doua trebur! 0 data.

- ~i arum, povesteste I se adresa cl evldent elelantulu]. Acesta l;;i lnli nse tromps pina la ur echea lui \\ agIler ~i incepu sil sislie Ioarte repcde, eLI pauze Ioarte rnlci ;

- S·5S-5SS-S·ss-sss ...

"Un adeviirat all abet !l\orseq - glndi Denisov deschiz ind caietul gros, legat In pinza.

Wagner tnregtslr a cu mina sHl1ga ee-l dicta elef'arrtul, iar eu dr eapl a scria un tratat ~tlil1tilie. Elelantul mergea ell un pas trniform. :il kganarea lui !ina aproapa cii nu stinjenea scrisul. Denisov 51!' apudi sa citeas<:ii jurnalul lUi P(!skol{ ~, se etlfundii imediat in lectur a lui.

lata conjlnutul acestui jurnal.1

V. "R I N GNU V A FlO M" ....

,,27 martie, Am irnpresla ca am nimerit in cabinctul lui Faust, Laboratorul prolesorului Wagner este uluttor. Cc nu po]] vcdea aiel l fizica, chlmle, biologie, eledrotehnicii, mlcrouioiogie, anatomic, liziologie ... sar parea cii nu exista domeniu de ~tiint1i care sa ITu-1 Inlercseze pe Wagner - sau Wag, cum mi-a cerut sa-i spurt. j\<\iCrQ'SCOllpe, spectroscoape, eleetroscoapc ... ~i cliJeriliJ ale escoapcs,

care-I ingad~tie S8 vada lucruri Inaccesfblle ochiului tiber. Urmeaz:l ipoi aparate pentru auz : emicroscoapcs acusfice, eu ajutorul carma \Vagnei' receptioflt'az8 mil de sunete floi: «~i IIlnec8rea jlvinebr marl ne, :fi Iiorul rachitei lndepartate». Vezi aiel materiale de stidl"i, cupru, alurniniu, cauciuc, porjelan, ebcnit, platinii, aur, ojel, Tn coie mat variate forme ~icombjnaFi. Retorts, baloane, serpentine, epr ubete.lampi, bobine, splr ale. fire, saltare, intrerupiHoare,butoane_._ Oare 'toate acestea _ nu reflecUi lns8;j.i complexitatea creierului lui Wagner? Camera de alil1ufi este un adevarat panoptlcum : acolo Wagner lace culturt de [esuturi ale corpulul ornenesc, hrline~te un deget viu tiiiai de la un om, 0 ureche de lepur e, 0 inimii de cttne, un cap de berbec ~i." un crcier de am. Da, d a, un crsler viu, care ginde$ie I Sarcina mea este tccrnat sa am grijii de el. Proresorul sUi de yorba cu creierul, apasind cu degetut pe supratata lui. H hriincs!p cu 0 solutie nzii.lIQgicii speciaia, iar en tr ebuie sa rna i'ngrije-5c ca ace;;s!a solutie 5~ fie mereu improspiitata .. De la 0 vrerrre, Wagner a modi [teat putin cornpoaitia solutlet, eallmenttnd mai intens creierUI». ..;ii, ce pril1 mimme, accs ia a lnceput sa creaseii' Io srte repede, N-a~ putea spune tnsii di aces! eneelal, de dimensiunile unul pl'pE'ne mare. p,('zinia un spectate! prea atrl:igMor.

29 mertie. Wag duce dlscutil aprinse cu necbisnuitul oblect al ct'rcE'ia-riJor sale.

30 mariie. In sears asta, Wag mica spus povestea aeestui creier : """" Apartlne unut tinar savant german, Ring, care a murit in Abisinia, dar, dupa cum vEzi, cr eierul sau continua sa triii.asca ~i sil giadeasdL If! ultima vrerrre, rnsa, nu ~tiu de ce este tot mai trist. Ochiul PI' Care ii-am morilat nu-l mat multurneste, Ar vtea nu numai Sf] vads, d sa~i auda ~i chiar sa umble .. Din pikale. si-a e:xprimal aceasta dorin!ii cam tirziu. Dad mi-ar fi spus-o rna] dcmult, po ate eli 3$ Ii reusit sa i-o sabslac. A~ fi gasH in sala de disectte un cadavru potrlvit Ca dimenaiune si as Ii transnlantat creiem! lui Ring in all cap. Daca ernul murise din cauza unei aiectiuni cerebrale, as Ii rEIl~it sa-I read lie la viatil printr.o tr ansplantar e, In [elu] acesta, creierul lui Ring ar fl _primit un corp nou, in rare vlala ar Ii pulsat din pUn. Din pacate, am lnccput exper iente de crestere " tesuturilof, iarllcum, dupa .cum vez i, procesul de erestere a evoluzl atit de mult, tnctt cranlul omenesc a devenrt neindpator. Ring nu va mai (i om.

- Ce vreti sa spune]] ell, asta ? Nu va gindJtl eurnva di R.ing ar putea fi ~i altceva dedi om?

- Exact. AT putea Ii ~i altceva, sa zlcern un eleiant, E adev1irat di In rnornentul de rata encelalul sau nua ajuns ludi pina la

18

dimensiunilc unulcrt-ler de elelant, dar putem face ~i ash; trebule dour s1l avem grija ca S3 capete forma cuvenita. Inc:urlnd vot prlrnl un craniu de elelant, VOl introduce tn el creterul ~i vol continua hlpertrofierea [esuturllor sale pin a ctnd acestea VOT umple tntregul spatiu cr anlan.

- Nu curnva vIeti sa faceti din Ring un elefant ?

- oSi de ce nu? Am ~i vorblt cu Ring. Dorinla lui de a. vedea,

de a auzt, de a se mtsca ;ii a resplra este atit de mare, tnett ar accepts sa fie chiar un pore sau un dine. Oricum, alelantu! este U!1 animal aobil, puternic si en 0 longevitate apreciabila. EI, .did cr cierul lui Ring, mal poate trai inca 100-200 de ani. Oare au este Q perspectlvs placuhi? Ring a ~i con sirnti t... "

Deuisov tntrerupse lecture jurn alulu] ~i se adresii lui Wagner I - Spuneti-ml, vii rog, nu cumva eleiantul pe care mergcm nul aeum ....

- Da, da, are un creier de am, raspanse Wagner, ratii a se opri din scris, Citeste mal departe sl nu rna lnttcrupc.

Denisov taw, dar nu ralus lmediat lectura [urualului. Gindul cii elefanlul pe care erau inst alati are un creier de om i se parea de-a dreptul monstruos. Se uita La animal cu un sentiment de curtozttate ameslecat eli a grana supefsti\ioasii.

31 martie. Astaz! am prirnit craniuL unul elelant. Profesorul l-a filcut 0 sectiune transversal a in regiunea Irontala ..

- Asta, spuse el, e ca sa pot introduce crcierul si ca sa-l scot apoi user dnd va tr ebul sa-t tree din acest cr antu in altul, viu.

Am examlnat interlorul cran+ulul !?i rn-a surprins spatlul relativ restrlns destin at creieruiul, Din exterior, elelantul mi se parea rnult 111 al «inteligent».

- Dintre reate antmalele ter estre, continua Wag, elefantul are eel mal dezvol tat sinus frontal. Vezi? Tosti! partea supcrtcar a a cr anlulul este Iormata din carriere pline cu aer, pe care un prolan le conluuda de obicei eli zona cerebrala, In realltate, creierul este destul de rnic ~i ascuns loarte departe, ulte aid. Locul ar corespuride oarecum f<!giunli auditive. lata pentru ce gloantele care vizeaza par. tea din fatil a capuluj nu-si ating In general scopul: ele strapung ctteva membrane cartilaginoase. dar nu pot ajunge pinii la creier,

Irnpreuna cu Wag, am Tacut citeva orificii in craniu. pe uncle vom introduce tuburile care vat alimenta ereierul cu solutia nutritiva. Apoi am Introdus ell multi! grijii creierul lui Ring tntr-una dintre jumatii\lle craniulul. Creierul nu umplea nlcl pe departe spatiu! ceo! era rezervat,

- Nu-i nimic, Pe drum va mal creste, spuse Wag, prinzlnd intre de eele doua jUlllatati ale craniulul,

19



Miirturisc:sc eli nu 11m prea multi! incredere in reusita experien- 1ci, de:;;i cunosc multe dlntre inv('n\iile ncobisnuite ale lui Wag. Aid, illsa, lucrurfle uni par deosebit de compJicatc ~l baralE de obstaco!e uria~e. In primul rind trebuie sa gasim un e\dant viu. ell. sa-I aducern din Africa sau India. ne-ar costa prea scurnp ~j, pe linga aceasr», soar putea 1:8, dintr-un rnotiv sau altul, elcf'antu! sa nu se petriveasca. latii de ce Wag· II hotdrtt sa duca creierul lui Ring in A[riea,. ~i anurne pe Congo, unde, de altlel, a m31 fast, sa :prinda acolo un elelant ~i sa 'facii pe loc transplantarea creierului. Transplarrlarea 'l:orei=ulu1 \ U~or de spus t Dar. ca 5-0 tact, e ell totul altceva dcctt sa treci 0 manu~ii dlntr-un buzunar in altul, Vor trebui prinse jl! c1.I5u1e toate te:rnunatiile nervllor, to ate: venele ~i arterele. Si, desi anatomia ornului ~i cea a animalului prezintii asemanari, totusl existii deosebirl desful de- mari. Va izuuti oare Wag S8 5ude~e douii sisterrre aut de direri!e.? ~i 111.1 irebuie uitat 61 toata ace:aslii operatie complexa urmeaza sa fie fiicutii pe 1.111 elefallt viu ... "

VI. MAIMUTELE fOT8AUSTE



.,27· tarde. Vol' asterne 8Cum pe hirtie 0 se:rie inbr!"Bga de in\impJiiri care s-au petrecut in ulti~a vrerne, CaliHoria nu TIe-a adtrs numai pHiceri. fnca de pe vapor, si apol ell deosehira in bares, am tneeput sa lim pUT ~ simplu asaltati de [intart, Este adevarat cii dadl ne ailarn in mijlocul fluviului, lat dt un 1 ac, sea pam de ei, dar ajnngea sa rre aproplem putln de mal ell. sa hm 11ll:Dnjurati tle TDimi 1ntregi formate din aceste glngiinii irrlernale, Ctnd ne sdildam. nhiileau pest-e noi rnustele n~gre, cafe ne sugeau stngelc, Dupa ce am debarcat ~i am porntt-o pe jos, !:U tnceput sa ne urrnareasca altt dusmani I Iurnictla pifice ~! purlcii de nislp. In [iecare sears. hebuia sa ne contrQUtm ~rniiTlulltit pictoarele ~ sa maturiim PUHCct1 d~ pe ele. Serpii, rnlriapcdele, albinele ~i vies pile ne-au dar !?i ele de lutea •

Drurnul prin desisul padudi n-a lost nicl el usor, jar prin poiene era :_Ii mei greu i peste tot iarbll deasil :;it tulpini grease, tnalte de 4 m. litergl mereu lntre do; peteli de verllea1a ~i nu vf'z.i nimie, In junr] tilu. E rnfionUof. Frurrzela ascatite ifi zgfrie obrazul ~i miinile. I arba pe care calc! se incc1lice:;;te in [urul plcloarelor, Ingreunindu-ti rnersul, Pe "limp de ploaie, Iruneele uriase aduns apa, Care apoi se revarsf peste tine ca dlntr-e gilleatii .. Trcbule sa urnbljim tm;;iruitl unul clte unul, pe pote('i Ingusie, emite prill padll1i ~i savana. AI:I'.s.i:e drumurl slnt, de a.mel! slngurele cai de comunicatie grin locurtte

20

aCI.'SlC8. Erarn cu lotli douazeci de oameni, dinlre care optsprczece ltainali ~i eMauze din lribul negru al Ianilor,

In sfir~it, iata-ne ajunst !a destinajie, Intindem corturile pe malui laculu; Tumbil. Cilldu1.cle noastre 51! odihnesc pescuind, aCeasla fiind una dintre marile lor bucurii. Cu rnulta greutatc Ii putern slllulg~ de la aceasta ocupajie placutil pcnlru a-i pune sa ne conducii mal departe. Avern doua corturi marl, asez ate lntr-un loc Ioarte bine ales, pe UI1 dlrnb uscat, eu - iarba rara l1i care olera 0 larga perspectivil de jur lrnprejur , Creierul lUi Ring a suporiat usor dHlitoria ~i sc simlc dest.ul de bine. A-'lteaptil ell neriibdaT€ in/ollrcerea in IUlilea sunetclor, a culorilor, a senz atiilor, Wag il 'incurajl'3Za, declarindu-I ca acurn nu mal are mult de asieptat. Este lirnpede ea prolesorul f ace nlste pregatiri rnlsterto ase.

29. iunie. Mare tarabo! In tab lira noastra I [anii au dat peste urmele proaspete ale unui leu nu departe de eorturi. Am desLicut lada cu arrne ~i le-arn dat pusti celor care spun ea stiu sa (raga, iar dupa-arniaza am Iaeut 0 I ragerc de. proba. A fost nemaiporuenit I Fanii l~i lipeau patuJ ar mei de burta sau de genunchi, reculu! ii trrntea de-a dura pilla d ep aric, iar gloan\cle nimcreau exact in partea cealalts. In schirnb, zelnl lor nu cunnasle marglni, iar giHiigia pe care 0 fae nu peste ~i descrtss. Cred di tipetele [or 'lor tnurepta spre noi sa!biiticiunile fllintinde din iruregul baz!n al iluviului Congo.

30 iunie. Noaptea trccuta, leul a d at tlrccale corturilor noastre.

In urrna lui au dimas probe vadile s un pore salbatie pe care l·a sltsiat ~i l-a rnincat aproapc cu totul. Craniul i I-a spart ea PI' :J nuczi, iar ccaslele i le-a facut fa rime. N.a~ vrea sa rnmeresc vreodatii inlr-o asernenea rrroara de macinat case [

Farrii stnt inspiiimintati. Cum se lasil seara, se aduna in jurul corturilor noastre !Ii apr ind Iocurrle, pe care nu le mai [asi! apol sa se siingii LoaW noaptca, Cred cii in!eleg acurn [rica ornului prlmitiv In fata iniicratcarelcr anhnale sa lbatice, Clild Ieul rage -' ~j am avut pina acurn de clteva ori. prilejul sii·j aud rilgetul -, simt di se petrece tn mint ceva clud.at r in singe mi se trezeste tearna ancestrala, iar inirna pard rnl se opreste, Nlci sa rug pard nu pot, ci-rnl vine dear sa ma ghemuiesc sau sa mii ingrop in piimint ca o cirula. Cit despre Wag, pares nici till aude ragdul leulur, Tot rnestereste ceva de cttva timp in corlul sau. Astiizi, dupa dejun, a venit 13 mine :;;i rni-a spus :

- f>'1iine dimineaja a pornesc in padure, Fanii spun di. exislji un vcchi drum de elelantl care duce spre lac. PIna de curind, eleran~i mergeau la adajJat prin apropierea tabcrei noastre, dar vlid eii-~i schimbjl Ioarte des locurile. Drumul pe care l-au ecroit» a tuceput

21

r

511 Sf aeoperc -cu buruteni, ceca ce tnsearnns ca scum merg prln altii parte. Va trebui sa g5sim noul lor drum.

- Cred di at! allat csIeul ne-a fiicut 0 vizllii ? Nu crcd nimerit sa inrruntati riscul ~i sa porniti sir.gur Iii neinarmat, I-am prevenit pc Wag.

- Mle nu rul-e rritii de nici un lcl de animale salballce, raspunse el, Cunosc 0 formula mag.ica, ~i. spunind acestea, un zimb.et discret ii mijl pc sub mtlstatile groase.

- $1 plecatj In p3dure netnarmat i' Wag dadu dln cap alirmativ,

2 iulie, De dod n-arn mai scrls, s-au In!.1mp.lat lucruri ciuda!e..

Noaptsa am auzit din nou rageteLe lealui $1 de teams am avut er arnpe Ia stornac, ~j stngele mi- a tnghetat in vine. Dhrtineata m:i spaJam in rata cortului, clnd Wagie~i din corful de a lilturi. Purta un costurn alb de Ilanela, casca de plu!a iiil bccancl eu tiilpI grease. Desi cosfurnul era de eampanie, nu avea nlci cartusicrfi !iii nici arma, l-am dat buna dirnincata, ~i el rnl-a rsspuns ell 0' miscare din cap. apoi a porn it cu Ioarte multa grija, dupa cum rni s-a parut, Treptat, Ins8, pasul i-a devenit tot mal SigUT ~i, pina la urrna, a por ni cu mersul sau obisnuit, uniform ~i grabil Merse asa ptn1i in loeul unde colina na3strii a pornea tn panta, Ctnd drumul ti'tceptl sa cobcare, Wag ridicii rniintle ~L. [11 clipa aceea se lntlrnpld ceva cu totul neobisnuit, care rna Iaeu pI! mint:' :;;ipe toti Ianii sa sccatem un tipat de rnirare.

Corpul lUI Wag tncepu S3 se rcteasca in aer, mai inti! Irtcet, apot din ce in ee mal repede, ca $i cum ar Ii lost La trapes ~i S-Br Ii dat peste cap cu corpul perfect tntins. 0 clipa, trupul i se vedea in pozrtie crisontats, pantru ca apoi capul sa ajunga jos ~t plcioarele sus. In Ielul acesta descria mereu cercuri, jar pictoarele 91 corpul contlnuau tntr-una sa-~i schlrnba 10cu1. Plna la urma, miscarea de rotatie a corpului deveni atH de rapidil, lnci! ceea ce se vedea din plcioare ~i cap se .::ontopi intr-un cere nebulas, din care nu. se mai zjirea declt trupul ca un slmbure intunccos. $i Wa.g a continual sa se rostogole:asdl astlel pinii a ajuns la poaleie cnlinei, Aid s-a m a i rosr.ogolit citiva metri, de data asta pe drum drept, dupa care S-iI; indreptat ~i II pnrnlt.o st.re padure cu pasul sau obisnuit.

Nu in\.elegeam nlmie din teate acestea •. iar Ianil nicl pe attt, Ei erau nu numai u[uiti, dar ~i speriati, tntrucit credeau caau viizut aid mlna duhurilor. Peritru mine, tnsa, atoastil rosfogolire nu era dectt una dintre enigrncle in [ala dirora rna punea Wag attt de des.

Dar sa Hisam acurn enigme!e ~i sa ne lntoarcem la leul din piidure, Ginciul Is el nn-m] dadea pace. Oare Wa,g nu Se tncredea

22

prea mult in Iortele sale? Stiu eli pe un dine 11 poti sperla cu un fenomen esupr anstur ab : lncearca sa legi un os cu 0 ata subtire ~j sa-I aruncl unul dine. Clod ciinele se va apropia de os, tragi de ala. Osul 51' v a misca pe jos, ea ~i cum ar [ugi din [ala ciinelui. Acosta sc va sper ia de un asernenea lenornen ~i va rugi cu coada i ntre picioare din rata osului «insu[letil»_ Dar care ~i leul va Lugi cu coada tntre plcioarc clnd il va vedea PI' Wag rostognlindu-se prin aer P Intrebarea nu mi se parea prca nelntcmeiata ~i de aceea rni-arn zis d nu-l pot Hisa pe Wag singur.

Mi-llm luat arm a ~i, tnsotlt de patru rani, ale!?i dintre eel rna i cur ajosi ~i mai dezghetatt, am per nit pe urrnele lUi Wag. EI nu ne-a vazu] !}i merges tnalnte PI' un drum de padure deslul de larg facut de elelanti. Nenumaratelc Iiare care urrnasera acest drum spre ad ap at batiHorisera pamlntul. Numai pe alocur} rnai dadeai peste trunchluri de capaci ras!urnati ~j crengi ruple. De FieCaTE' data dnd ajunge a linga un asemenea obslacol, Wag se oprea, r id ica piciorul tntr-un fel clud at, rnult mai sus dec1t ar [i Iost necesar, si facea un pas mare. Uneori corpul i Sf:' lnclina tnalnte, Hidl a se tineovoia. insa dupa aceea i~i relua pozltia vertlcala ~i mergea rnai departe. Nol il urrnarn la mica dlstant1i. Deodata, tn lata se lumina brusc .• drumul se lati ~i. ne pomenirarn tntr-o polana.

\Vag ieslse din umbra ~i mergea aeurn prin pniana Inscr ita, ctnd am auz il un morrnilit ce n.u putea venl decit de la 0 Iiar a pe care ceva 0 suparase sau 0 nelinistise. Totusl mormaitul nu semana cu dlgetuJ Jeului_ Fanii spusera in !lOBpta nume!e animaluJui, dar eu I]U cunostearn denumirile locale. Dupa expresla ~i gestur ile calauzelor rnele, imi putcam da searna eli se tern de animalul acesta eel putln tot attta ea de leu. Cu toate aces tea nu rna parasira, iar eu, simjind prlmejdia, grabii pasul. Ctnd am ie-?it in poi ana, am zarit un spectacol eu totul neobisnuit.

Tn dreapta mea) la vreo zece metri de piidurc. sHitea in iarba un pui de garila, cam ctt un baiat de' zece ani. La pu\ina departars de el se allau gOTHa Icrnela, cu blana cenuaie-roscatf, ;;i rnasculul, care era de-a dreptul urlas Wag merges destul de repede prin poi ana larga !?f, Inaiate de a fi VB'Zut Iiarele 'in iarbii, se trezt lntre pulul de gariH) ~i piiriniij lui. Clnd l-a ziirit pe Wag, masculul a seas acel rnorrnait r1igu~it pe care tl auztsem inca din padure. Wag observase tocmai Iiarele : cu privirea atlnlitii asupr a gori1el mascuj, el continua sil meatgil ell pasul silu obisnul]. Ctnd ornul se apropl-, d: _e[~ ~uiu[ de gOTila lncepu sa tipe, sa schiaune ~i tntr-o clipa se catara lntr-un copac nu p_rea lnalt din ajJro~ierc,

23

Masculul, scoase un al dollea merrnalt de avertismcnt, In general, gor ilele ecolesc OIIlU!, dar clnd sin] nevoite sa prtrneasca lupta doveliese un cura] lit Q cruzime neoblsnulte, Viizind eli omul nu se intnarce din drum ~i terntndu-se, probabil, sii nu-l atace pulul, rnasculul se rldica deodata ln doua labe ~i 1u1i 0 infiiti~are razboinidi. Nil ~1:iu dad exista 0 fiarii mal infrko~atoare dectt aceastii copie monstruoasa a ornului, Pentru 0 malrnuta, masculul era 0 Uptura inlr-adevar uria~ii. In nici un caz nu era mai mie declt Ull om de s1iltura mijJocie, dar cavilalca lui toradcii mj se piirea de dOlla or; mai Ia!!j dedt II omului, Avea trupul disproportional de mare, iar mllnlle lung] *i grease ell niste blrrie. Talpa l abelor !?i palmele. erau nespus de lung], Sub arcadele puternice, leslte In afara, luceau dol ochi infricoiii lori, iar rinjdul g'urii .l1isa sil i se "adil dinfii lJria.~i .'ji sclip itori.

Gorila lncepu sa se \oveascii eu pumnii sai enorrni si paro~i In cosul pieptului, dind cu atita putere, incit rasuna ca si cum ai fi izhit rotr-un btrtni gal de Vr!!O patruzcci de vedre, Dupa aceea, scoase un urlet 1?i, tot sprijlnlndu-se de parnlut cu rnina dreapta, se repezi spre Wag,

Marturisesc eli cram aut de iogrozit, tnctt n-arn putut lua pusca de pe umsr. In citeva cilpe, gOTila sldlblitu distanta ce 0 desparjea de Wag ~i... atune! SE tntimplii ceva neastsptat - ell totul neohisnuit.

Frara se izbi de un obstacol inviz ihil, scoase un urlcl i?,I se prii. vali !-a parnint. Wag n.u cazu, cl se rostogol.i dear in aer, ca Ja til] exerclliu la tr apez cu miinile rldicate ~i cu tot corpul intins. Gor il a era acurn Iurioasa de-a hlnelea. Se rioica din non *i se napusti asupta lui Wag. De data aceasta, zburji peste capul lui Wag, dztlld din nou la parnint. 'Masculul turba de minie, urla, rnorrnaia ragusit, Iacea spume Ta gurii :;oi se niipustea asupr a lui Wag, incernind sa-ltuprindii cu bra\ele sale rnonstruos de lung;, Dar iniTe gtlTHa !iii Wag se ridica un obstacol lnvlaihll, peste care nu se putea trece, Judecind dupa pozitla PI' care 0 luau I abel I' gorilel, rni-arn dat seama e::a trebuie sa fie a srera. 0 sfefa inviz.ihil1i, tr.ansparenta ca sticla, Hlra nici un Iel de reflex€' si in acslasl tlmp rezlstentf ca ojelul. 1a15 dar care era noua lnvenjie a lui Wag!

. Convins di Wag e in alar a oricarei prlmejdti, am tnceput sa utm5re~c. ell inheres aceasta joaca neobisnuita. Fanii cu care venisern dansau fncintllti de spectacol ~j chiar J:;;i Jepli.daseriJ a rmel e. Jntre timp, [ocnl devenea din ce in ce mal tnsulletit.

Gor ila-iernelji pjirea di urmaresje cu 0 cgalil curiozitate atacurile exasperate ale tovara~1I111i sau. Dead atli! ea sccase un tip.at de lUJl.!ii.

24

~H san t n ajutor, Joeullua acum ollou;ii inta[siitura. Gorilele ae napusteau ca iesite din min]; asupra slerel lnvizibile, care tncepu sa sara dinlr-o parte in alta ca 0 sdevaral.ii minge de Iothal, Nu-mi mchipui sa Iie prea placut in interlorul unei asernenea mingi atunci cind Iotbalistii sin! nlste gorile l Corpul lui \Vag intlns, ca 0 ccarda, se rotea din ce in ce rnai repede, atunci eind, slera sarea de colocolo. Jnjelegearn ill s!ir~it de ee corpul era perfect intins., iar rniinile ridlcate t Wag Sf sprijluea eu mtinile :;;i eu picicarele de peretii slerei, ca sa nu se loveaaca. Perelll sferei erau extraordinar de reziste.nti. Clnd gorilele Sf aruncau asupr a ei in acelasi tlrnp, prcstnd-o din arntndoua parFle, emingea» zvicnea 13 vreo trei metri inaltime, ca sa cads apoi Bidl sa se spatga. Se vedea insa di Wag Incepuse sa oboscasca, ETa evident c!i nu se mai putea menjine mulHi vreme in1r-o asernenea pozitie, cu muschii jncorda~i la maximum. ~i tntr-adevjir it zarii Incovcinrlu-sa ~i ciizind pe lundul slerel,

Sltuatla ineepea sil devinii ingrijar:ltoare. Nu ne mal putearn Ingadui s5 ramlncm simplt spectator]. loam ehernat pe [ani., l-am pus sa-si ia pustila de pe jos *i ne-arn tndreptat spre sfera. l-am oprit pe ind igmi 58 traga [lira ordinul meu, temindu-rna 55 nu-l nlmsreasca din gr~ealii pe Wag: nu ~liam dad sler a invizlhila poate rezlsta: la Iocurlle de artnjl. Pe de <l1ta parte, slera nu putea fj absolut compacta, elki in Ielul acesta Wag soar n asfixiat. ~adar, cred eli slera era striibil.tut!:i de mal multe orHicii, prin care gloantele ar fj putut patrunde.

Ne-arn apropiat cu zgorncte ~i Iipete penlru a atrage alentia gorilelor asupra noastrs, ceea cc ne rcu'7i Intru lotul, Primul tntcarse capul lnspre noi masculul, scotlnd urlete amenlntatoare. Vazlnd d nu ne sperie, .pornt asupra-ne, CliITI se indeparlii. de sfera, am ochlt ~i am tr as, Glonlele levi gorHa drept in piept - rni-anr 1:1at seama de asta dupa din. de singe care se seurgea pe hlaua e<!'!W~lu-ro~cata. Fiara scoase un urlef cumplit, duse laba la r ana, dar nn caw la pamtnt, cl continua sa alerge ~i rnai repede 1nspre mine. Am tras inca 0 data ~i I-am nlmerit in umar, dar tn aceeasi cllpli el ajunsese Ungii mine apuctnd tE:ava pustii. Irnl smulse pusca en 0 fort1i neobi~nulta, indoi teava :;;i 0 rupse, dar nu se murlurni eu atlt, C1 lua [eava in gurii ~i Inccpu sa 0 roads cu dintii, ca pe un eiclan. Deodata insa se cHitina, dzu 18 pamini ::/L incepu sa SI;!. zhata Hirii sa lase din mln a pusca Hirimatii. Intr e limp femela se Hicuse nevazuta,

- Esti ranit? auzh glasul lui Wag parcii de undeva de departs.

Oare dupii. sculutiitur a zdr avjinil, pe care 0 ciipiHasem de Is gorilil~ Incepusem sa aud JlTosl ?

25

Am ridicat prrvirea ~i l-am vazul pe Wag, chlar doasupra mea, Acurn, ctnd era Ioarte aproape, rni-am dal seam a cii in jurul lui se giisea un lei de inveli~ tncelosat. Am privit ell mal rnulta atenlie si am inteles ea ceea ce vedearn nu era lnvelisul sieret care era absolut transparent. ci urrnele labelor gori1ei, !;o~ pe alccuri, noraiul ce S~ liplse de supr alata ei.

Wag z1iri, Sf! pare, privirea mea alintita asupra petclor de pe slera sa invlzibH§ ~j troi spuse zimbind:

- Cind solul este umed sau cllsos, pe supr alata sferei r~l11in citeva urrne ~ ntuncl ea devine vizibila. Dar sa $tij eil nici nisi pul :;;i nic] Ir anzele uscate nu se prind de ea. Daca te simtt in puiere, ridica.te sil ne [ntoarcern acasa, Pe drum a sii-ti povestesc cite ceva despre invenlia mea.

M-am ridicat ~i lam cercetat mal tndeaproape. Wag avusese ~i el de sulerit ~i pe fatii i Sf' vedeau din lac in loc vinatiii.

- NU-i nimic, treee pina la nunla, spuse el. Asta a sa-m] lie de inva\a[urii. sa nu mal umblu nelnarrnai prin h~ti!?Urile junglei alricane, chiar d aca rna giisese intr-o slera inexpugnabilii. Cine aT fi crezut c8 rna voi sirn]] ca tntr-c minge de lotbal,

- V -a venit ~i dumneavoastra in rninle aceeasi cornparatle P

- Ftreste, Si acurn, asculta. Ai auzit po ate eli in America a fast

inventat un metal special, transparent ca sticla, sau rna] bine zis CI sticlii rezisten Iii ca rnetalul. Se spune ca din acesl material- se construiesc avioane de lupta. Avantajele lui sint usor de illtC"les : avionul este apro ape invizibil penlru inarnic. Spun aproape pentru ea avlatorul, oricum, este vizibil, asa cum ~i eu stnt vizibil din aceast t srera. M-am gindit de mult sa-rni construiesc a asernenea «forliireata>, care sarni lase libertatea Sa vad ~i sa observ viata animalelor ~l, In acelasl tirnp, sa rna apere daca sint zarit ;;i atacat de ele, Am Iacut a serie de experlonte lii ml.arn atins scopul. Sier a mea este facutJ! din caucruc. Da, da, uarnenlt ni~i nu biinuiesc toale tnsu~iriJe acestu] material ncobisnuil de utili Am reusit sii-l rae transparent ell sticl a ~i rezistent ell ojelul. Cu toate peripetllle de astazt, nu tocmai pliicute ~i care s- ar fi putut term in a mult mai Iragic dad d-ta nu mi.ai f! venit ta limp in ajutor, consider invcntia mea Ioarte reusita ~i utilii. Ctt priveste gorllele, cine si-ar fi putut inchipui ca a sa dau peste ele prin aceste locuri, Este adevar at ca hati~urile slnt destul de salbatice, d ar gorilele triiiesc de obleel ill [ungta cca mai sa!batica, de nepstruns,

~ Blne. dar nu tnteleg cum va dcplasatl >

- Foarte simplu. Uite, apas cu talpa piciorului pe pcretele interior al sler ei, lii greutatea corpulu] 0 slleste sa se rostcgoleuscs. Supr alaja sierei are cltcva crlficii pentru respiratie, Am li:icut·o din

26

dllU3 jUllliitati, pe care dupa ce intru Ie pr ind cu ni;;!e curele speciale, flieu!e tot din caucruc transparent. Dezavantajul este, intr-adevar, eli pe pante e greu .sa rejin slera, care lncepe sa se rostogoleasca tot mal repede, ~i atune] sin! nevoit sa lac putina gimnasl'rca. Dar, in fond, de ce n a~ Iace P"

VII, CAPCANA fNVrZIBILA

.,20 iulie. Mi·am tntrerupt lar 0 vrerne tnsemnarile In [urnal, Dupa cite se pare, elelantii s-au tndeparlat rnult, A trebuit sil ridicam corturlls ;;i sa urrnam citeva zile poteca biitatoritii de pachiderrnj pina ce am dat, in sflrstt, de urme proaspete. Dupa alle dou~ z ile, lanii nostn au tzbulit 53 deseopere locul unde se adiipa turrua de elelanti. Fanii sin I vinator! de elelantt incercatl, foarte prtcepurt si cunosc mulle procedee de a-i vina. \Vag prelera insa metode mat originaJe. A cerut sa i 'IE' aduca pe poteca elelantilor 0 lada ~i din ell a im:eplIt sa scoata ceva in'lizibil. Fanil pri'leau eu 0 groa1.a superstlticasa miinile lui Wag, care se mlscuu ca ~i cum ar ri sees

. ~i potrivit ceva, dar acest "ceva» era la fel de nevazut ca ~i aeru!' Farii induial a di ei 11 socotesc pe Wagner un mare vrajitor ..

De~i \Vag nu-rnt spusese nirnic, rni-arn da! imediat searna c3 scoate din ladii ustensile pentru vinat filcute din acel asi material transparent ca ~i slera.

- Apropie-te .;;i pune min a, trnt spuse Wagner, viizlnd eli rnor de curiozitate. M·am apropiat, am pipaH' aerul ~i deodata am suntit in minii 0 fringbie cu un dlarnetru de eel putin 1 em.

- E cauciuc P

- Da I Una dintre nenumiiratele varietiiti de caucluc, De dat a

aceasta, l-am lacut elastic ca 0 fringhie, dar cu aceeasi rezistenta de otel $1 aceeasi transparenta ca ~i mater ialul din care am coniet.\\cnat siet a, Din IY\Tlghii\e ast",a invhiblh~, 1) sa i acem capcane ~i le \10m pune pe drurnul pe care vin elef'antii. Animalul se va prinde in ele ~i ne va cadea In rnlna.

N.ali pute a spune cii a Iost treaha u$oara sa intinzi pe pamln] frlnghii invizibile si sa faci din ele ochiuri. Chiar ~i noi am cazut de cltcva ori, agatindu·i1e piciorul de «fringhie". Totus] pe sears rnunca era Ierrriinata, ;;i nu mai avearn altceva de fiieut decit sa asteptarn venirea elef antilor.

Era 0 minunata noapte troplcala. Jungla rasuna de Iosnete ~l suspine talnice. Uneori, l~i venea sa crez i eli plTnge clneva - poate c3 vreo rnlca siilbiiticiune ilji lua ramas bun de la viata. Alleori se auzeau hohote de ris sslbalic, care-i Iacea pe [ani sa se infioare ca sub 0 sullare rece,

27

" J!leofarqH 'S·lll.l IIIH«1.I'II,at [I" ucstuutte. Pulln in rata turroer, mergea cl!lTIduciiiorul, inlinzindu-sl Tntr-una trornpa lunga ~ misetnd-e netrrcetat. Cu ea simtea miile de l1lirosuri ale !:lopjii: trecea peste cele eunoscute ~i 51'! oprea asupra acelora care ascuruleau a pt irne]dle, La el\iva pas, de obstacolele no astre Invizlbtle, ele.!arrtul se aprf brusc ~i truinse trompa aut de drept cum nu am mai avut vr eod ata prilejul sa, viid. Adulrneca cu tncord are ceva - poate eii siml!se mirosul lrupurllor ncastre, i:!e~i noi, urmind sf al u! Ianilor, no sdtdasern in lac eLI putin inainte de apusul soarelul ~J ne spiilasem sl ruiele, E stiut do ar e5 la ecuator transpirt luaUi zhra.

- Proasla 'treaba, soptt Wag. Elelantul ne-a slrnttt prezenta. De Iapt, ered di a, prius mirnsu] caucrucntut s,i PU pc acela at corpurllor noastre, La asia no rn-arn gindlt ...

Elelantul era In prada unei ezitarl vadlte, Nu lncapea Indoiala di simlea acurn un mires nou pentru cl. Ce primejdi! prevvstca acest mires necunosrut P Tol am de .mhDtihJt, elelaniul mal Iacu cTjjva pa~i di·ulind 5'§-~i dea searn a de unde venea mrrosui aeela cludat. Dar acesti d\iva pasi H lur a latali, ~l el nirner i in prirnul ochi, Elef antul t~i trase ptciorul din faiii, dar 0 ptcdica invlz ibild i-I rejinea. Atuncl lncepu sa trag.a eu tot mal multi! putere elrtnghla», lncl] vedcarn cum ,i se tncreteste pie lea deasupra label. Uriasul animal St! lasa inapot ell tot trupul pina atrnse aproape pami ntul ell partea dinapoi. Pielea lui, acea piele atH de groalSa a eleianlilor, TIU rezisUi 1 presiunca dringhiei» 0 raeu sa plesncasca, ~i -pe piclor lncepu 'Sa i se pFelillgi.l llll singe negro. ~i gros.

en despre «frtnghie», ea suporta mal departe accasta lncordare ncoblsnuit de puternlca.

Erarn gala sa sarbalorim vtctorla, cind deodata se inlimpfii ceva ncobisn ult, Arhorele gros de care era le:gata efr inghla« sc prlivii li, ca si curn var il lost reicz at de un toper. Surprtns, elelantul dim pe spate. dar se riciica repcde ~i, tntorctndu-se, se [aru nevazut, scotl'f1d strigiile de alarma.

- Acurn nu mal e nlel 0 nildejue I spuse Wagner. Elelantlt n-or s5 se mai apropie de locurile uude vom Inllnde cursele noastre invizibile, dar pcrcephbilc dupii miTOS. Va Irebui, ponte, sa rna ocup de dezodorarca lor ehimlca, Dezodorare ehimidi... Hill I. .. lIilrosuri. .. De ...

Wagner di1:u pe ginrluri;

- Si de ce nu? urma el, Uile ce idee tni-a venit J am putea tncerca s5 prindern elelantul Gil mijlcace chimice, de pildll prinlr-nn able ell gaze. Noi n-avern nevoie sa ucidcrn eleiantul, lucru de altlel mult ma, user, ci sil-l aducern In stare deinc.Qllo\itientii. Ne rnarmam cu ma~U antigaz, lliam un balon cu gaze ~i le dam drurnul

VIII . .,v 0;0 CAD EEL E F'\ N T"

pe aceast.ii poiecJi. V-egel.a1ia Inconjurjlfoare este foarte deasa, un adeviirat tune] de verde:qa, astlel lnctt gazele n-or 1;a se Irnpr:i!iUe. .•

De alticl, mai am un mijloc ~i mal siguT I

Si Wagner se porni pe ri'S - se vede ca·lveni-se un glnd Ioarte na'Shu~nic.

- Acum trcbuie sa-i urrnarlm pe eleTanti ineotra Sf vor duce la adapat. Incoacs nu cred d se ver mal intoarce."

,,21 iulie /957. Panii au descoperit locul unde Sf adapii elel antii.

Este un lac de padure, destul de mie. Dupa ce eletantii s-au .adapat si s-an alundat in desisul padur il, Wag, eu ~i indigenii De-am apucat de lucru. Ne.am dezbrscat ~i am intrat in apa, unde am inceput sa batern pe Iundul Iacului Siruri strinse debirne, ingradilld asUel o mica portiune a lacutu). Pe unna, am lipit bioe cu lut pereiele de sub apa ~i am cbjinut in lelul acesta un mic iaz indiguit. Stavii arul despiirtea pcrtlunea aceasla a lacului chiar .In locul unde veneau de obicei elelanlli Ia ada pat.

- Min.unat f spuse Wag. Nu ne rna] dimtne acum dectt sa «otra. vim» apa. Perrlru asta am 0 solutie Ioarte buna, absolut Inofensiva, dar care trnbata mat puternlc decit alcoolul,

Mal mulle ore to .sir, Wag se lnchise in Iaboratorul sau, de unde lesi pina Ia urma eu 0 giileaUi de evodcs de elelant» - cum 'ii spunea et. iVodea:. Iu turnata tn apa, lar not ne ciitarariim in copaci, pregatindu-ne de asteptare.

- Or sa bea care elef anjil vodea dumitale P l-am intrebat eu.

- Sper c-o sa Ie placs. Dup<i eite sfiu, ut~ii beau vOilcli, ba chlar

ajung adeviiratibettvi. Ssst I Se aud pasi,«,

Mi·am aruncat prtvtrlle asupra urlaset «arene».

Stnt nevoit sa Iac aiel 0 midi dtgreshme. Trebuie sa marturlsesc ell in tot timpul ciiHitoriei am Ios! mereu sur prins de varletatea arnitectonidi ~i de peisajele mereu noi ale padurlj tropicale, In general, mergi printr-o !ladure «In trei etajex ; mai intli 0 mid padurice de tufe ~i de copaci maruntl, care nu Intrec tnaltimea ornului : dsasuprs ei se ridicii 0 a doua padure, cam tot aUt de inaltii ca padurile noastre nord ice. In sfIr~it. deasupra ei se inaJlii cea de-a treia padure., Iormata din arborl uriasi, Iotre sirurile de coroane ale primeior doua padurt exisUi goluri, pe care Ie umplu dear lianele si vrejurile dlf'erlfelcr plante ttrltoare, Spectacolul pe care-t of era 0 ascrnenea J.l.iidure in trei calur l ests a adev~raHi vraia.

29

Sus de' tot, dcasupra capului, nalucesc pesteri tnverzjtc, cascade de verdeata, ciizind de pe 0 stind pe alta, ~i muntt tnverzt]t ce S~ inalla pina in nor i. $i totul - lrnpodobit ell panele in ruii de culorl ale pasari!or st nuantele de vis ale orhldeelor.

~1 deod ata iti vine sa creal cii ai nimerit intr-o milteata. catedrala gatica" sustinute de llenumilrate coloane uri8~~, lnfipte in parntntul acoperit ell muschi ~i cu vlr lur ile aftngtnd cupola aproape inviz iblla. .Mai lacl citiva pasi sl iara~i nu mal recunostt loeul i te aJ1l acum in haF~llrl de nestrabalut, Din [alii ~i din spate, din dreapta ~1 d II' st! nga, te inabu~ii lrunzele, Mu~ehiul. larba $1 Ilorlle tti string trupul pinii 13 umerl, Slrn]] di te tr age in jos un adevar at vlrtej de verdeata. Plcinar ele ti se impiedlcf In vegeta[ia rno ale sau se lovesc de. trunchiurile copacilor rasturflati, dar In ciipa cind esti sleit de putert ~i simti di te-al tmpotrnnlit pentru totdeauna in mlastlna vegetatiel de nestrsbatut, crengLle se dau parca la 0 parte si ramil rara glas : e~ti in rnijlocul unei uriase pester! rotunde, ell bolta verde. eUn stilp» de 0 grosirne nelnchipuita sustlna cupola pester li, PI'. parnlnt nicl un fir de larbji - un adevarat ter en de crichet. Arborele urias inabu~!i ell umbra sa oricevegdalie din [ur, nelilstnd sa piHrundii nici 0 r aza de lumina. Crengi1e ii atirnii pinii la piimint,infratindu-se pa{ca ell el. Aid este impariitia tntnnerlculut :?i a racoarel, 1 n calatorta noastra am avut nu a data polej ul sa ne odihnim la umbra cite unui asemen ea gig ant , baobab, arbore de caucluc, sau srnochin indian.

Un asemenea arbor e urias ne-a oierit ~i acum adiipost in erengill'. sale. Se alLa flU departe de apa ~j ne dadea astlel posibi!ltatea sa vedem toate animalele ce rnergeau pe peteca elef antilor ~i care trsbulau sa .strahatil "arena" tn aiute de a SI;! apropia de mal. Cite drame ale paduri] n-a yiizut aceasta «"arena' I Tel-colo rnai albeau oase de antilope, bivoli si mlstreti, Nu depart!' incepea savana,ap d adesea veneau aici la ad apost :;;i animals de cirnpie,

In «arena» i9i Lieu deodats apar itia un pore rnlatre], urrnat de scroata !}i de opt purcei, Intreaga ismilie se tndrepta spre lac. Nu dupa mu!t1i vrerne mai aparur;i indi cinei. femele, para-ae dill aceeasi lamilie, Mistretul se aprcple de apa ~i se apuca sa bea, dar dintr-o d ala l!ji scoase r!tul din apa, graMi In sernn de protest sl trecu ln alta parte.tncerea $i acolo spa, dar Sf' vede en nu-i plBCLI .;oi. dadu din cap.

~ Nu vres sa hea, Ii soptl: eLI lui Wag.

- Nu l-a simtit inca gustul, Irnl raspunsa acesta tot in !iooaptii. Wag avea dreptate, Nu trecu mull, ~i rnistre]ul Jnceti.i sa mai

tot dea din cap '}i tncepu sa bea. Seroala insii se agita ~j, dupa cum

30

J

mi se parca mle, le striga purccllor sa nu bea. Dupii 0 vrerne if pr inse ~i ea gustul, Mistretul, Iernelele si purceii biiurii mu!tii vrerne - mat mult dedt obisnuicsc In general. Prirnii care se imbiilarii fura purceii: eJ incepura deodata sa gUile ~i se niipuslira unul asupra altuia, gonind prin .. arena», Dupa ei, se trnbatara $i cele sase lemele, Cliibnindl,l-se, incep~lra sa grohate, sa se trnpleticeasca ~i sa 51" Infrunte : se ridicau pe plcinarele dindiirat, Se tiiviile8u pe piimlnt $i se d~rleall thiar peste cap. Pinli \a urmii, se trintira la pamlnt ~i atlormira impreunii eu purceiL Mislre\ul, insa, se dovedea a 11 rail la betie. C"rohaia 1nrrico~a lor, se napusleaasupra arbcrelui ur ias din rmjlccul poener, lnligtndu-s! cu atria for~a coltit, incit abia de-i mai putca sea ate.

Ur rna rearn ell attta interes nazdraviiniile rnlslretulul beat, incit nici n-arn biigat de searna cind 5-3U apropiat elel antii, Pa~ind tactlcos, ei lncepura sa iasa unul dupa altul din drarea tnverzitil_ Trebuie sa spun eli In clipa aceea paji~tea din jurul arbcrelul arat a tntr-3dev~r ca 1) arena de eire, dar nu cr eo sa n existat vTeoda~i\ un eire cu atitia artisf patrupezi. M.iirturisese eli m-a tnspatrntntat rnul lirnea aceea de trupurl rnasive ale elelan [llor, asemenea unor sobolanl uriasi. Er au peste douazecl 18 nurnar.

Dar ce i 9-0 fi naz3rit bejlvanului de rnistrej P In lac sa a la Ia saniitoasa, el prinse sa grohiiie amenintator ~i se repezi ca (I s~geatii spre turrna de elef anti. Elelantul care rnergea in fatii. eel mai mare dintre to\\, probabtl ea nu se a~tepta la un atac. l~i rneovoie asad ar capul, prlvind cu curiozitale la anirnalul ce gone'J spre el. Aproplindu-sa de elel ant, mlstrelul II levi ell collii in picior, Elelantul riisud to grabii tromps, i~i ap1ecii deodats capul si, lulndu-l pe mlstre] In colji, ll zvirli eu atlla putere incit acesta cazu in apiL

Mistre1ul grohii i, se biilliei in apa si, inainle de 8 ie~1 [a mal. mal trase crteva inghitituri de apa, .ca ~i cum ar fi vrut sa capets cur\J. De data asta, viizindu-l cil se aprople din nou, elefantul S~ pregiitJ de atae, II astepts pe mistrel cu collii liisali in jos, ~i tinct acesta se napllsti asupr a lui nimer] in eolti ~'Iu tnir.o clipa spintecaL Elefantul zvirli de pe col]! anirnalul muribund si-l ciild in picroare. Din rnistre] nu mal riimasera dectt caput ~i coada, cacl trupul ~i plcloarele ti Iusescra (acute piitie.

Cu aceeasi pasi miisuraji, ca ~i cum nu soar fi tntlmplat nimic, elelantu) conducalor strabiilu intreaga «arena», oeolind cu grija puil de rntstret ~i femelele ce ziiceau ametlte, cobort spre rna lul apei .:;i-~i culunda trompa in ea. De sus, din capac, nol priveam curtest sa veoem ce 0 sa Sf! tnt\mple.

31

Eldaniu[ lnghi(i I} dafa, dar r1-did brusc tromps ~[ Incepu sii riiscoleasd apa, probabfl ca sa~i asernulasca gustul in dllcrlte locuri. Mat facti c.f(tva pi.l~j sl, deadata, 1~[ C'uflrndii trornpa dfncolo de baciera noastra, unde apa IlU era otdivita en bautur] arnelttcare,

- S~.a df3S de- ripa p~anul nestru ] ~DPW eu, dar 1n ace!iiii rnoment SCDSei un 5triglH de ruirare s ,eJet antul se irttorsese I", lecul ingri:idit ;;1 lncepuse sa bea evodea de elclant». Ii placea. Ling·j e!efantul ccnducator SI! rlnduira *i c'2i1altl liIeianF, dar bar ajul aostru nn era prea mare, ~a incit 0 parte din turrna de elef.311 Ii 512 a-dapa en .apa obisnuitii.

Credearn ca adapatul nu se va terrnina nkiodalii. Vedeam pint.xcle elcf'anlulut urnlllndu-se intr-un chip monslruos. Ele!antii beau, nu glurna, asa incit dupa 0 jll11"uHa1e de ora ntvelul apci din haz inul nostru scazcse la jurnatate, iar dupa o ora eleiantul ~i tovar asu s~j supsesere tot lichldu], pinii lac fund. Dar, inca tnalnte de a. fi Ierminat de bauf, ftjelantii incepura sa se clatine, iar unul dinlr e ei se priibl.lijise chlar 'in 31'11, ridiclnd velurt marl, Anirrtalu! scoase uu shigat, se ddica ~[ cazu apoi Intr-o rina; iufinz.lndn-sl trompe pe mal, lncepu sa aloraie cuatlta putere locit [rernurau plna ~i Irunzele arborrlor, iar pasarele[e spectate l~i luau zborul, urclridu-se pe crengile cele mai de sus ale copacller,

Condueatorul elelanulur se indepiiria de lac, gniind ca 0 locomotiva. Dar trebui sii se opreascs ~1 am vazut di ~i trompa li atrrna rnoate, ca 0 drDa; urechile ba i se ridlcau, ba i se liisau blegi In jos, Elefanlul se c.latina rned ~i ritmic ctnd tnalnte, clod fnapai, In tirnp ce fn jur tQvara~ii sai ciIdeau ca secera]l de gIDanl~. Ceil all i eleianF, care au biiu5€sa «'lodca», pnveau uimiti acest spectacol cillda!. Inc:epura :sa mugeasci.i ~i sa se agil:e in jurul elefan [llor befj, Incercind sa-i ridlce. 0 femela uria~a 5e apropie de elcfaotul conducator si -j pipai nelini$tita eapul ClI trornna. La acest ges.t de rutngtiere, elelantul raspunse cu a miscare lnceata a cozii, I!ira a incet,ll sa se It'gene. Apoi ridicii brusc capul, Incepu sa 510- raie ~i c8zu la pamtnt, Elelanjii trezi se inghesuira huirnacl]! in jurul sau, nevrtnd sa plece .fara eoriducator.

- PToasta treab1i dacii elelantil tre1-i vor rarnlne aid, ziss Wag de+ d ata aceasta ell glas tare, Ce sa Iacem ell ei? 51].\ uchlem ? l\'l.ai bine sa rnai asteptam, sa vedem ce-or sa rnai laea.

El alanjll care nu se Tmbfilaserii pareau sa tina slat. Scnteau sunete ciudate, misctnrin-si tntr-una trornpele. «Con!etinta~ dura destul de mult, Inccpuse sa se lumlacze de ziuli, cind elelaulli t~i aleseri'i un 110U conducator ~i tncel, unul dupii allul, pafilsira ~arena', unde zikeau ecadavrele» tovara~i1or,

32

A LM ANA HUI

-

$Ti"ii4TA.

I. $1 I

TEHNICA'

195 9

ell uN BOGAT MATER\AL L\T£.RAR S\ \LUS1RAT\Y

,

ELf.. yOR f\ PUSr. \'N .V\1'H.A~RE PRIN DEBlt),L£ O'<:L on.. INTOEAGAr A"A

J