P.

ZIEG6L

ESTE lOCUIT A PlANETA t:v1ARTE?

CQ~eciia"P~vestiri -§tiiniifico-faldasUce" 89

In nUap(HI lie 9 decertl.b,rie 1951, un .asjronom IapQilezQbserv'a ea d~ obieej plii~]'et2l,. M!)rte. In. c mEu,! 'vi:;:'lt~1 ,,;1 teles'to:pu.lul se vedeu! tr~1TIl1rrn'd u~'Or dHl :caU'Za' TQf$di.Fliaeru! UJ, dlSQU,] M~,! ath! on! planetei v,eehre. De~'ertuFfle ei :R0r't;C£4lHipareau 1M aWt de '·,heschimb'ate ~i de

indep~ttilre(l;al ~i pet¢lw ga.Jberi-verz,ui ate, 'iniiFiJOf nHrrtie:n~. '

Pina ~i cal&h po~ata (!lht,talucitaare, 'care ,se tqpe:$te vara ~j r;er apare iarna, nu II suierH :r;kiQ nlodif;icare in t!mp,ul orelor ilrd'(lluil.g-ilJe de' ob~er¥·aPie a;supr-a p latfetel ""arlie.

'. La un. mQ,l,1,1ent dat" a~tr:qnornu! s-a 'a,pr'q.p·ill,t~i mat mult de -ncula,rlit teles(opului. I S-(I, [:lutut d pe.: !Ina Ilin::tr>e mlLrile de pe Matte &-a l'vH' un p'und alb l'1tmitn.s, ,Fe.no'lU~hul eta aUt de sl!.rproiIJziito.r inc !Crt (lSkQrfOIltUJtli ou-1 veo~ sli·~i creadii odl~I'ot. '

Pundul alb continua .!nSa s'a rlimlRa '~~iliiL Au treeut 3-4 m'i-: nute, $1 in, jural ,eni,gjTI\atiwllli pU'ntt s-a oentura t un mie nor lj.!b, m;:em ait'iito:r ~~ iroITi care se for.meailia in urm a urror ¢,:lipto,zii pl).te.rn:tce.

DlI,pil dllci !1li'l1:ufe, pundul ~umjh<>1i II iHsparut fot ;\It,it de btl!sc cum a a;pafut, d'ar nOT,ul qiu4a't a liontiniNl;i ~a 'f;ie vfzibH 0 '~ufla.,'liu<to!rta de vrerne;

. Ce s-a pcetlCecnt pe Matt¢ 1 Ge cauzif au ppov~at slr'!l,nia :Ilx,piO"zie

,desc~pe"Fi'ta jnti:I11,p:lato,r ,de ·ustrOllOJll) II I japonez .. ?

t:>e: f-apj:"cQil11 dillscris nu eSte unicul. 'In 1,937 ilj,.in Hi54, astr6-IIQ~ mil au reti$i~ s'a Gbsetve pe Marte 'ind!: d.oul). asemenea e~pJozH -, ul;_

1,j'ma 'prl!>lu'ug'i'nihl-se nl!mai vrep cfoci 'seqmde. .

Ptaneta ¥ecin~ar,e 0 Vi~ta a Sa tainic'a', pe' care, deooarird:a,tll, noi nil' am reusit indi, 8.,0 11ljelegem deplin. min c:ind in d~d, a~~tron()'m:li ,hfs'C~pefa pe Ma'Fte fellomene ciudafe, greude e&p!iea,t, ptin procesele

n,lI tarat¢' O:Jjj~nuit'll.,', .

,4:cum Yreo tlll:i ail)" pe, M,ar,te a a,pl\-rut pe nea~teplate ~p're nOJdest de fa:~m.eslil g,()'!f Sit_ta, Ma're 0 HaUa regfllneln"tune"Co,a,sa. G.a "Inti nder~i e11. reprez,h:dlt a So'-a p,atte, d,i.(l sup-Fafat'll .pjaflelei, MaFte"acUdt ar putea cup rinde, foa'de [esne'irft"ore-aga UCl"iLifla, 'eu to!lJte ell: a§t~ono·, mil au :rel,e,v'at ~i pin'a atll-nci :a;paPitia' fie M·a-rte a unnr pefe in,tunecoase i?,i mvtlHicarea celor vecht,pro,p:0J';Uile pteiacer.HD,f care. auavut 1,(& PI': ace_a_stif pll1jn;tii' in llrr.na c'll vrel) d'ui anj depa~e&c, en mJllt tot

c.ee.'f ce s-a cun:oscuf llJ.ai l'll-ainte" .

AveI'll; de,lI.. face en 0 Iume ",ie, care nu seam·ana c1-tu~i de putilt eu Luna incEemecnj;ta in jmocQilHoa;tell el ~i nk.! cu p!arreta '\/, e,.11'US,· inYliJuii,liperfT!allen~t III nor], Esfe:p,osiliil CeA ,prel.accrfle pe ca,re le obse;rviim pe M'lfi'te sa nu f:i'e de0rt un 'te~,u!tat a! jocuhti fortelo:r auor., g.,anice, ii!T CiI,l;V1ntLiI! , ... y:ju"~li n,U:po'aMi Ii ap'lica,t lliei decU 1n sens Hguriat? ,~ipe stlpfatfafa lui JU'pi1:er se 6bserv:a j>Fefacefi !O'oTllinue,

1.3

les!le!J'~ :ex,])lic!lt prit!:dep].asar~a r<ltJiclaa m>i'iior in atmoskra y,e.ffli:c furtuQ_oasa II 'ace:st~i planei'e.

A jlUbTllli~a insa ae,esit "lind de vedere inseamfla a inehicle oellii ,as·upril fapliJor. Or, fruptefe;. obser,vatiile co.\If.Lrmli if! mod s.Hintltor ctl pe M'3rte ei!l'si'[ viata ~i t~ a~easHt 'Illata a ajuns j}aate ~i'r:1 de_t· vol'tare,1I ei la, 0 for:ndi SliIpCFi9'llra - aceea ij mJtt~Jor glndlt9'are,.

[il Hi ~e!')tembrie 1956 ,3 ;ivu! loc (I noua "maTe opo;iitie" a lUI M_aFte. hi a-ce1l-stlizi,. Marte a ajuns Ia ceil ,m!;!] midi disianta pl)sibilii de PIlmfnl A,sem:enea inti1I'!H:i au sHit ff~~Ven'te - ele se'i!1tlm'pla: o data la 15-17 ani. De altlel, chiar atun_ci eind a-junge In cea mai mare apr~piere de. PiI.mi:rtt, M-arte se, g!ise~fe la £I dislanta de 56.009-.000 km de ph"n'llia no-astra 'I

~ipcu- ttl-ate acestea, pentru as.fronomj" intrhrl;readiintre ceJedo.ua pfa,llete cpnstit'Me: 11-[1 eyeni1-Tl'e\1t <le seam!!" Cele mal rmrl te dmtr.e de~~ coperir j,!.e ui [lillo-are despre care vow v(J(I"bi rna i. j:o'S, au fo-st f~-Cltte i I'! per·hxuJe:le lnl1'1'ilor Ojlo;Zit,ii ale !ui Marte.

PIUMU P'A-$L

La sflr~itu,[ arnihJ.i 1877 p_utea fi ~nttfllitpe stiu,zl1e Mihnul'l1i un bilrbat ae vreo 4tlde ani, de $hdltrlj: mijlode ~i (0 C9'lls-:tftutie robf(st~, pUn la laja $i' ~kt 0 'tntati'~are specU'f'cii Ql:' iratran. Itt mijJofwl nUll'pmii mereu.agif"~e, el SIl re~ maroa. pril'! calm-:ul ~jpr1n f:Igura sa de gTnditor, spe"lIidi I:l'!J;Lii s$\f.a,nt .. De indatii ce searde.se' Uisa ca,tre a~fjntit ~,t pe~ .af&aslTUf imatnfa-t fiji ce'ruiui milrutez se iif!lieau ItdLri-nd steIele, el se imlrepta j._nvaviabH -sprerrartea oIa~UJ.uj uni:le se Iid_llra: . tladire<l Oh1el'vatorului din Milan9. JiceSlta era i1str(jna-. IDIl!I ScltiapareHi, p'Il; atunci ,Ilfl;)a pntm cunoscut 'ill -rindurile talgi 'ale oplnie-i ,V~bUc-e Itailelle.

S~llillP-,,"'eIH Ia ~"Iesc,?p EI a fo:sif af'ms 'de studftrl

a$tril,QI' ioudi de. P-e, dud ufma C:ul'sur;j]e'd,e i,nginer ]11. UniveuU·atea dj:n If:ul'iiT ..

De: indat~ce 'II avut pasibmtatea, Schiap-arelli a FC.lI1.tl1$at la ell" tierd 'de Lrl'gill.er ,~i a plelli.t sa studleae a:s,):r-onnmia, fa tncepnt la aet. lin, iar apo'i la talmooul Obser,wa'tor de Ia PU~kONO . .sub conducerea EeJer mal bl)'nl as'trpn'Qm~":!)!;acti:cdeni d~fI aC'ele Vl'emlJr.j, tinarul iJrglnN II «e'Venit un excelent uhseFVatOr. La aeeesta ill c(Jnhibidt ,I vederea aged" M de vuitUr,.(l. lui Schiapa,te:l!i.

In 1'860 '~lti'&p,arem II- tneep-llt sa adiyeze 'permanent la Ob-ser~ vatornl d,i;n M}JrulO, iar inperioa:da la care rre re1erJm el detinea de

15 neIl! ·I'OlSfU-1. de direct~r at' acestuia, -

- - I . .

Marea opezttie I a lui Marte mn fe77 a Iost una pintre cele mal liavoFabilc. i?rotithlll de; cernl a~r-oape tntotdeauna sentn, .. strav~zi-u al Milannlui, S~hi&parelfi a inceplIt sa fad observaFi sLstematke' asupra p~all'etej" m~i.i.

LiHl'eh· Observatorulul din Mrlano IlU -se ft:'ffil\l"OO 'p~in dimensju-,; nile sale, Diametrul o1Jiec1iMului S,'au nu avea dectt 22 de em, dar in schhnk Cffl.iectivul,epnleetroftat de eunascutul optician german MerW:1 se u-istingea prln caliMli .opiit~ deosebtte, -

Pe. atunel se ~tia fl'!'a:tte pujin desp"e m:llura JJ(.anetei marte. P~j_' fnlll care a reuslt, in Hi1l6, sa dislinga. pe ·l~:'l,~te .urme ale U119f pete tntunecoase neclare a fost c1nnpatriotul lui &h'i"apaTeH~, sunoscutul astronom GioMani Cassin].

Mai 1iont:tu, 0- serle d.e oa.f,j;i astronlilillJ.;j a,u inee-Teat !I'd descele- attt petele- obseure de pe su.p •. aflita lui MaFte, cit ~j f'6rm.a caloteler sale

pgj a1'e~ albe 'e;a zlLp ad a, .-

In deceniul al patrulea din s.e-colul al XIX-lw, astrenomii fra·n:eezi Beer ;-i 1\lliidJer au alcii(uit prlmele hli..rti a.le supraiete! rnartlene, Pe aoeste ha.rti, petele g'a1lbene s1nt conslderate Mirtinen.te, iar "de ro!?ii - marl : Beer ~i Madl.er au d'at denumir] core'sp.undtoare umu'a dinhe aceste fQrmatii. ee atunci era 1'<1 mod'1!. asa-nuniita i.poteza geomorfica, adid se considera elt !'i.1arte este 0 copie mal midi: a Pli11l1~~ tulu:i ~i de aceea continentele ~i ml1rile .sals. au 0 natllta similara eli

ale pam1ntului. '

H'1:lrtile astronomiior fran€.'ezi erau vu!limentar:e, neprectse. Se simtea nevoira uner harti noi, mult mal .);rn1i.nun~rte ~i .exacte ate hi!' Marte., A:ceasta sirrdnli ~i-a asumat-o SehiapareUi.

. In sI1l.dierea Plimiht,ului ~ra luj ~arte ~~x:ista tr'asiitllri fj.seman·atoare, In ambele cazuri, eel care deseopera tin nbu continent, 0 Insula sail 0 mare .au dJ'eptul sa-J abribule 0- denumire. san ,aILa. l!l1ipa CII1TI 'in lstorta om·e.ni!Tjj a €X'is tat epoca 111 arm'llr descoperjr i geogra'tke, tot asa ~j tn astronomle. lucr.ariie Iui Sclli'lIipareHi au marcat epoca martlor desco.perir! aJ'eograti"c:e;

Insesl rnetodele albatuirii hartilor geo>grafice ~i a celor areo'gta1ice auanumlte trasMuri comune,

Pentru a a)<dt:Ui 0- harta ge!Jografld1, trebuie sa detersuinarn dllpli stele pozitla unui numar ctt mal mare de puncte de pe suprafata Pamin,ti.llui. SChi1J.pa.relH ah:olurlt sa a,pJ.ice ac:eMl~i m-etltldli la aldltuiorea MrtH()r lui Marte,

1 Opozif,ie - sitl1atilll a dOHa c:orpuri eerestt care se gasesc pe firmament diametnrl opuse fatli de Plimint. Dintrl'; pla:n:ete riutnai cele exterioare se pot aHa tn opozitie, care repreziruti!i: momenrul eel ma1 prielnlc pentru a I,e obsenea, denaeeee a.tun<:i e1e slut 111, eea mai aproJ?ia:ta distanta de lTai ~j" de-a 'd1'e,]ilbJ,j epuse Soarelui (~i astiel vizibile de pe pa,niint). De exemplu, nol putem vedea Marte pe ceru! nostru nocturn ctnd aceasta p.lijoetii trece tn Qpqzi-"\ie cu Soarele, a,dica atunci ctu~ PamlnluI se aWi intre Soare $i Marte. Cam (j) d,at1i Ia I!l@i afli si 50 de ztle Marte se gas~te IN opozitie ell Soa-Fele, jar 0 d~a:ta. la 15 sa.u 17 ani Marte se aWl tn maJre opos zitie, ad1ea f~ravefs:eazii !'lerine1iul (cea mai apTo.pia,ti\ distanl'~ de

Scare]. (N. R.). '

'2l De Ia cuvtruul "Ares" - denurnlrea In lirnba .greadi a lui Marie - zenl r'1izboitl,luf (N. A.),

: TimlP de oiteva !uni, , c:u, ~j.utoQr~l 1!lk,~c>metrtJ1ui ocuj.af. Sol1iapa"telh a masurat metleutos pool'tla dlfentelor pun1die de pe stipfa:rl'!'ta lul Mart!!~

Sp.re d'e.OOellke de pteeur,so~;i siti, S:cl'jia!b'!reHi a atrHlUit eelo): mai multe fonnafji m,artiene denumiriluate rnai ales din vechea rnitn» io()gie ~i ,geognfie,

AstFonomul italian era c'Q,nvins de -asem'l;\narea deplilla dintre Mar~e {!i pamitJt.

"l3ste greu s1l. ;JJU vedern )\Ill Il\:arte 1- a sceis din-sill - tablour] an~l'l@a'ge cuacelea .care aldHuiesc ~i peilS'aJul n&-stnu paminte!?C':. Plr,aia.~e care a,learga pe albJI!, lor, in bataia ,alir:ie a' soareltri ; rturi care b~azdea,~a -PQdi~uti ~1 cad Jn cascade in adincul 'vlHier; fluvH carese iri-dfooptli leri't SPFt~ mare de-a htngu.l unor cimpli tntinse. U

Hart. lui Mar\e. alc.tt>it~ de SCQiaparelJi

l:.ll. sitr~i!ul a~ului,. 1877 ~i aa incepu.t~l! !-nului r8;r~i Schiaparelli a observat ca 'intrndetlle de culoare ~o~lahca ale. cont-(l1e'llt!l'lor martlene sint. bl'll'zqaJe .!lefi~ti tngus-te ~i drept~ abia; peFceptibj]~. Ele nu puteau fi valZute into~tde'au!1a, ~i ch?ar J.11 'f1op,tile, cele rna] lil1i~me st senine, ScltiapaFe'],]j era rtevolt sii-§i incerdeze !a maoeimurn privir,ea-i de v,urtUI' P~lltITU a cerceta pe cele maivjz,~bHe. ,Sebi,a,parelLi a denumit Iloite fotmatn "can a(e" , f1i~li .ca S'a, atrlbule acesbui cuvlnt ~r,eo se1f1n.ificlttie speciala, In limba itali<rnli se numese "c.a:nale" am in-sot!l-J.apile hldrotehnice artiflciale, cit ~i shrimto~ife c~eate. de natllfa.

Dupa pUlina vpeiIie £·aputut sM)jl:i I!I partleularltate c,3:Fac-teristica a c"f,p-aleJor. Ele f6r,mall 0 singu;r:a retea care aceperea pLanela ea 0 plHza ,de palianje'n. Nid un canal nu se intrerupea Ill. j,umUate cale in lIiijloeUI pustil1ril{lr. CapetC'le liedtui canal'ajUng:eaj.l. uri l.a .,m,are'·,

ol\i 1'<1 Ull a:lt canal, Dti La cOl1fJ1?~fi~a mll.i nwlt,or can:aie. ,

A~'8. cum se intimplil. adesea, prroritatea lui S1ini'<l·p~e'l!jin desGopetire.a cal-1~lelor a rost eontestatili. $i pina la Schi-apan1'li ttnM astrnnoml au va·zul ~i chiar au schljn] diferiie canale, d,aT nil Ii s-au pli-

,

rut nlcideeurn oatil. de uhni,tQ,r de tegulate. ~i d,rept~ ~a lui SchIlLparelli. Tnsu~,i astrormmul italian nu a observat d,intr~-il d,atl _r_eteau,a surprtn:tllt4)t de regu'latli a canalelor, pe cafe apO'i a ':J:hscris~o pe. harfile sa:!e.

Pentru C",a sa v..ada ~i mal bine, Slihia:_p.'llrelli stii.tea et'tva tim!} in in'turjeric bezna i'nainte d.e' a face O'bs~n~~fj;j a,sul'l'a planetei Marte,

UFmarjlld sa, miq;oveze tQntl:astLll dfntte fo:ndul neg:ru al ecru-lui ~i diSCl11 de. UTI 'r.o~u viu al lui MaFte, Schlap-aT-elii lumina c1mpul' \Olzual .al teleseopulu! cu 0' lumina I)'ort~calie. til, sf'if~it, In, zlua ctnd flice,a obser-Valii astronomlee, nu folosea nidoda'tli bliutufi e~citante. lnclu,SiY cateaua

- NUinai -dupa toate acestepreglitirf mjnujloase, Schiaparelf] tncenca

sa studteze eana~e[eap(oape- 1m.Iw~eptibile . de, pe p!a:,!1et-a l'ibrte ..

tn' 1,877, Sch,a,pa~e)h a feft~l'f sa vada in tetal cm:'.a a_0 de cah;lle• Dupa doj ani, cind Marte S-jl :a'Pfolliat iaFa~j de Plil;Tl,int, Schiali.are11i a continual! cercetaaea inceputli a eanalelor doe ee "Mm;te,

Acum l se pareaumu]t rnai subtir! ~i inal drepte docft in .anul l11arii O'Ppzi~H. Dupa alt! dai ani, ,il') 1~8l,' SehiapaFelli a glj.s-it oa ma[oritatea carra'lelor de pe Martelo'rm;eaz!i arcuri mari de cere, aaidi'

11fllleaza d'irec~iile eelemal SCUJ:te pe supFala,ta lui Ma.rte., .

In acelasl am, ,SGht~pa,rIlHi a mal Ui¢ut 0 deswperire s,urprinza· to_are. Vnele canate pe .care Ie-a vazut ea 0 sjn;gura Iinie s-au Ilo,v;ed'it a ~i ,dullfe. 111, j(}€ui '~ie~ruia ~in ~lceste. :C,illlaJe se, \redeal! doua 'e:ana,[e pa!raiele, 'Cate se in'ttndeau ahrturl ca i'lJ11Ie de cale fe-rata,

E drept, nu toate, ci doar citev .... canale s-au dovedit a fi duble, iar acest renome" 1)1 dedlibllirii ave-a: loc nlu1').aiil1 anumite per,ioad~ blne stjlbHite, S-a v:azut eil. se biiturdi numa! eanal.ele ,situ-ate in zona eeu.atorialit a planetel. Bif-ur~area j,m:e,pea in perieadele, «:liino,ctiilor. martlene ~f dura circa pl)tr-u-,cinci luni 'ollpa cafendarut pamint.es:c,

In pr.eajm13. anuhii H!90, SGHiwp<trelH $1-a iheJteiat 'eercetarile a~upraplaneiei Marte. In deours de 30 de ani, 'el _a deseop,erit ~i a insemna] lle harta 113 canafe, E curios eli S(,:hh~'pal'el1i a dat m,ai multor canate II urne dl<' fl uvii: <iiange) Nil, Indus;' A:Fa'JIi etc,

,Canalele au 0 lun~me sllrprinzat'oare - unele ise ll,1tind pe It,OO() Iii ehia([ 5.000 klll_! In schimb, altet~ .nu au decit 300 pina la 500 krn, Larg:irnea canalelor este i'a1l:i~j cilt se, poate de v\1-riaHi': Ira-r'alel ell canale 9llre au Q liitime cit MaFoo B~ltid ,circa 300 krn ). Schteparell! a ohservat canale de 10 or! 111a,j l'1igllsti;.

eel mal mult I-a lIimi.t insa pe Schia:j?arelli nu di!lleJIsiunil1; canale-Ior, .ci ex:t.ra"f_d inar..a let! ,l'e gu I a;rlt ate, Mul!1i, vreme, savantul i talian a crezut ca regularftatea geo-merticli a retelei canatetor mar tiene se dat()re,~te unor cauze naturale,

Intr-o lectie de popu{ariz-ape cu pri:vir.:e 'fa pl'aneta Marte, p;entru a mai tempera inf!1iitru.a,rea acditorlului; Schia:pareltj s~a deeis sa compII.re canalele acestela ell alll~mi,te' fOIlnll!tii terestre.

"Cirrd privi·ti - a spus dtnsul - rnlnurratele crlstale ale mlnereurHor obi{>n tli te ~i prettease, va tr-eie care prin giil iI t~ aoeste CJ1tstjl:le ar fl ,lefuite J a un a1:eller?

Privind planeta &aturn. c,li mtnunetele sale lnele, v-an trece oare prin, minte sa afirmati ell aeestea a,r Ii fasQ;nate la ni,~te sfl'ungtll'i eerei'ti? 1),e ce atunci sa afirm~!i loa canalele de ne Marte ar Ii sajJ~te de Locuitorii .acest:ej planete ?''',

NU-i vorba, ateste argunreute i s-au paFJlt in cele dill urma chlar lui Schi'ilpai<ll'Jj prea put;in cJ}nyinga'toare,

E}fli~AOIU)jNARfLR DESCOPERm;1 AiLE LUI PERCWAI. LOWELL

Nu muft d-upii ce Schiafl'l!l'el11 a (}bservat reteasa mist.errol!sa a tanalelor martiene, stirea descopertsfler lui II pil.huns 1n cercurlie largi ale opiniei ptiblice. Intereslfl fa;j:a de enigmaiice!e canele era alimentat de Zi'Hi-$tii prea ptqiTJ Mmpetetlti, care, tara .sa alba tn COlLclll.zii 'pfudeil~a prQpri'e savanfilor, s-au ~i grabLtsa iitforme:::e 'umea cu prrvire Ia remaIic.abHef.e!;l.p1itttd.ini_ ing:inere{lti ale maFtieniloT.

Pe de alta p-a-.rte, insii$l ldeea ca planetele ar putea fi pajJu,lak a stlrnit un Interes attt de mare, I!_ il1I1 un asemenea impuls imaginatid creatoare a omului, ineit !u:cr'lhi!e lul Schjap-arel!i au atras in mcd deosehtt atentla unor in~i, care, prillooupafia lor. I1I!J aveau n-ici 0 COI1-

tinlirentii ell astro.nomia. '

f.~a gI'C!U .de erezut .e:a pe tinarul consul '.america'fl lrr Japonta, Perctva I - Lowel], pe care-Ja~repla 0 cariera su-iilucitii in diploma·tie, il V(FF interesa canalele de pe lVIa·fie. '$1 totu!1i aeest lucru surprinziitor s-apetrecllt,. Luincf cuno~r1ta de descl'Jperir'iie lui S-chiallarelli, Lowe!lparase~te in 1692 serviciul di.ploma.tk $1 se 'h(Jta,ra~te sa-fi consaere tot restul vi,etii studierii pl anetei Mafte.

Pentru .a dezvalui ta'irracanaleJor marttene. este nevoie de 0 Illneta puterhica ~i i!e exeetent,e canditJj atmosferlce. Timp de dOl ani, Lowell a dubt pe P·itmint un lac care~punz)j,tor pentru viitoml sau obsefv,ator astronomic. In cele din urj:na, el a.lege im!epartata lecalttate Rlagsla'ff, situatii pe un :p(Jd.i~ ina!'t in- desertu] Arizona.

Dqua mii dou~ sute de metrl d:ea's-upra nivelulul mitri.i. 0 atmosfera, cit se poate de sirav£!zie ~i 1iniffita fi. in sfit~t, hei sute de n-op_ti senine pe am - acestea sIn! paTfic-ulaFita~ne, (lo1.ti~orl1lt1i de lie glob unde Lowell sl-a l1.onstruit nbser-catorul.

Cei dOLl.ltzeci de a;ni pe 'can LGl'we'U -i-<), petrecut in de<'."er,tul Mizona I'eprezinti Haua 'decenii lie ebservatii continue asupra planetei Ma:riie •. observant care.' au dus hi desc~,peririu!uitzya-re.

Se poate a!irma cu toaUi cerbitudlnea ca nlei 1111 cercetator al p!~nefel Marte nil a cautat sa-~i deshiqe-asdi aNt de nlu,lt agetiruea oehilor ca LoweH $i eel r-iti~a eolabor ator! ai Jni.Ei aveau la disl'!ozitie 0 luniliapulllfnica. de, 24 ~oli (61 em), T{)tu'\ii', nernultumindu-se cu ca,ritatile excelente ale. lunetei ~i eu exce;pfioualele conditii atrnosfetid!, ."p.ustnicii din l\rizQna" (cum au fost porocu.ti Lowen ~i asJs,ten,tij 'sal} 1~ l)ntren,au rved erea ill Iel. ~i chip. Ei ,cii,uh,u sa studieze ell Plfija gre$eHle ochiuhr! pentru a putea ap,oi sa tles'pnnda Iluzi.a opt\ca de realiM)1;il,

-straduinteh; 1(If nu s-au irQsit in iad.ar. ... Pustnicii Ilin Arizona" au reu-$it sa -w:ti! ii .pc planeta M.arte luer·uri pe 'cOI!re nu le-a m ai ",iizut nimen] pln.li 'atUJ-ici

In primu! rind, LO\V'Id1 a desctlill;erit numerease c-an:ale necuneseute

de. Scl'iiapareHi. '

In 1908, pe harta planetei Mal'te a!eiituita de Lowell, fligu~au 522 ilec.an<ale, iar dupa marea IJ!1Q-zitie. ilit! 1:999' numaruI canalelor s-a !fl~

dicat i1·proape la 700. .

Aeeste ulmltoare tormatii is-an Jrlirut itli Lowell mult ma,i, regulate ~i mal ilFepteliee1t lui ,schia,pa'Felli. S-a st-abiHt ,ca unele canale straaat neimpiedkate "ma.ile" Jml.rtiene ~j {"a, tr~dnd de ne cutlt~nent pe "ttl are", canalele n u-si sebijm!l:il dircc'*i a.

In locuri!e unde canalele se tntretale., Lawell a d'escop.erlt pete rotunde de ~lil<!«re ~enllje. pe care le-a ri!'enumft .. oaze", SI)J':e unele oaze eonvefg p'inir Ja 17 canale: regalarttatea en care acestea stnt dispuse In raport ell oasele este de-.a dreptul .uluitoa·re.

PrivTt·j ilesenulcare iiusUea:zji. 0 oazii dub!a. Perechea ol'izontala de canale par alele ·jn£cadroo.za QazeJe, in tlmp a .cana!ele,paralele verticale tree prin eentrul lor. C;u aile cuvinte, canalele 'o"i~llta'le s-10t paralefe C!:I' dFcapta cane uaeste ceatrete oazeler; pe, dod ·;::atta1ele care tres Voi'in C'eni:rcl! e oazetor shit llerpeudiclllare lie aaa'Sta dreapta.

Lo\v,ell a rernarcat aceea~j reguJarttate s:urprinZ:iifoare .$i fa all e oa!Ce,.aJ CarOT ntima:r se rididi, dilpa ob~en'apile sale, la .186.

A$a cum se arata if) desenele lu; Lowell, oazele flU censtltute simi! le in g:ro sari I a loour ile de tnteroot~ie a carratefor. Pe de alta parte, nu ,ex,i:sta lie Marte oiei 0

oa.za care sa nu -se giiseasdl la 0 contluenj:li a canalelor $i. i overs , a canatelQt se pot vedea aproape lntQt-

Schema ,unei eaze dubre

de De b'j,llnte

la iOCi.ldle de im;;r.uci§~te deaun a oaze,

, Forma rotllnd'a a oazelor

tragi clJncluzia cit oa-

zele joadi un rol tmportant in sistemu] -de can-ate.

Esle curios eli att~nci dud pe Marte \! ine toarnna oazele eapaM 0 nUlj.nta mai ,tearsa, j!JJ timp ce iarua ele "devin mIt) puncta opace, ea ni$t~ simb!lri. PrLrrtilYara ,~i vara oazele ~§i recaplltii fQnnii $1 dimensiuniJe.

Atenjia lui Lowell a tost atrasa de faptul cil uncle canale se ramifidt dnd ajllng la ,(mare". Iormind 0 asa numitd .:,fut(;!dija" (vezi 'desenul). Un a-

semenea canal in

" l'tV <l Retea'LIa: c,anaTe10~ martlernc dU1?~ L9well

".'UT;!;U I.~ pare 0

mina care extra,g:e 'll.eV,a d[n regiunea umed·a a pmli'fi.llilj'·' martlene, Cea ma·j uhdt·oare d~escopertre· a lur Lowell a fo>s,t Iusa: .a,lb·. D.adi

si pozlti'd lor I-au faeot pe Lowell sa

Schiaearel!i a relevat ca vbibilitatell. Gana~elorde pe !planeta Mii~,te t!iter·a dupa anotlrnpurl, Lowell a reusit sa deS<lopere 0 impr:esionanNi regulavitatl} in schibarile ee se ebservii la aceste canale,

~f.unci clnd la Obsetvatorul de Ia FI,agstaff se notau pe harti cana'lele, se mentibfl<t lntotdeaunas! vi.zi:bj'l-i;tatea ler, L\}\velJ ~i asisten1ii sai au fatut aproape 11.000 de. desene pina dod' 11. de¥enit e~iden,t di .:vizihilitatea can alelor de pe .Marte se suoceda .inmod. regulat.

S...a dovedit eli fiu intotileaUlIa canalele stnt vizihi,le. Ahtnd dnd in,tr.-() emi:sfera .de: p~ M,.arteeste iama, carralele devin. attt de sterse, indt nu mal poet ii observate. in schimb, pe cealalt-ii emisted!, urrde

vara e in tol, c'<ma;tele se 'llid 1:oarte bine. . .

Jata l'1,lsit ea pe em.isfer.a inlantuit'li de vhteju-rile iernil 'i~i he.e .aparitia p1'iniliYara.. Calota po.1atll. iheep.e &a se rnicsoreze. Si' atunct se contureaza in prim)11 nlnd oan~lele din apropierea cH'I&t,ei pclare a planetei. Apo) ,un, fer de unda .op.aca se raspl.n.de~te 1n filllX pe caualele lui Marie de la pol oa:tre .ecualpL

Afing.ind ecuatorul, unda na se opreste, cl patrunde la 0 oareoare distanf4l ~i in cea·lalta el}1isf'eFa. a pl,anefcei. Y'n acea slaper! oa:d:a de",_i.n vizlbile toate canalele,.-si-tlJ,ate in zona ecuatoriala a lui Nlarte, printre care; ~i 0 multirne de canale dulrle jete pot ti dzute numai II) regiunile eauatorlale uscate 'ale planetei ~i niciooatia pe Icndu] "ma·rollor" martiene;

[)upa 0 jurnatate de an martian, toate fenemenele se rep~1:li in sens invers, Acnm 'h;teep:e sa se 1opeasdi. cea!a!tii cl!tl(jta p.91ar·a,iat pe .caTla·lele lui Made se raspinde~te entgmatlca unda op'llca ClJ, aceeasl Vi'tez'a medic de 3-'4 km pe ora.

Llndele ce 'Vin .suocesiv' din amb(i poli se tntilnesc in ·zona 'ecuatoriaI! a p'lanetei. lata de te acolo canalele se viid aproane intotdeauna, i;n timp c~ in zonele tempeFate ~i Itoialtg acestea se pot ohser.lla: numai in periO'ai1:el'e de dezghet ,ale ca10tei cp·ola·re resJl~divl!:"

('J' uimi,teate retea de canale, a e1l:rei perfeetlune g.eometrica este j)z;b1tO,are $1' pr ln C'!J;~e se .r.aspl''1de§te ea pe ni$t~ arter,e, cU,f,egul.aritate. o substanla Qpaca' - aeestea s'int fap'tele i:l.eseQp'erite dl!' "p:u'stnicfi din 1\l'izona", dupa observatll indelungate asupra "Jan'efel Marte.

Pentru a ex'pHC!J;Grigin:ea canal'elor, Lowell 'a emlso int!!J1:~santa ipoteza des-pre care nu se poate spune cli este lipsifii de 'indr~znea:la ;>i nid de CGns~-cveilta log;idi.

uA desc.operi adev§ml pe bolta cereascji - scnle l.6we!l fn cartea sa .. Planets Made ~i vtala de pe ea" - s:e ae(}sebe~te prea putin, in, afar.a de objec't, de descGperil:ea: unel erime pe' pamirnt... In prirnu! ·(laz se- Ib\'pisteazlf cauia, In c'e!iil~lt - pe c'rimjn<\J, dar procesul de eercetare prOlpriu-zis este ldenfic",

Dupa p~Terea lui Lowell, uimltoarea regubFitat~ acanalelcr mar[Ieneee drut.o.re§te f:aptull.\.i J;a au fost. cnnstrulte M:ti,fie·~al, e~ ele sint un rezulta,t. al Greatiei f,iin'telo.r gintlifoare de pe Ma-rte - rnarfienli, Ce i-a determinat 'Pe mar'fiel1i sa constl1l1iasca aceastli. ,uimit()a~e r.et:e-a giga"'tj.c~ de canale, car,e '<1or p.citea sa ptovoa<:e affmiratla qricacui lnglner de pe pIaneta noastra z

Vi~ta unel pla.ill~te, evolutia sa - susjine LOllllell .-- depind tn mare masurii de dirnensiunite ei, Ptallet.a Marte are un dia~u:e-tru de doua ori rnai mic ~i 0> > masa de zece ori mal mmi) decit pallll11tul. De aiel rezuitli. c'ii I:a sUp'Fda~a. lu,i M,,·ltfe fp1'1lilJ d.e ~tr'a(ltie est", de 2,1 Q~i mal mic1i dellii la suprwh.tta Piimintu[ui. t'\jungtlnd in Marfe, un

un

om cafe cifrHj;Fe~te 70 kg ~i-ar prerde dlutr-o data, din g,el(tate iO' kg" ceea ce,. de altfeJ,J TIU' S'~f r:asfd:nge ci:tu~l de; putin ,asyrpra sanafaiH sale

. C'1I e1t o.planeti:i atrage mal slab O;biec:ie;le ... ctiatit mal repede i~i

pieFde atmosfera .. $i, 1I1tr-adeviir, In epoca achtal'a>, atmosfera de pe Malfte este atH de rarefiat'fl iilef4; cnu'U Iii sup~afafa soluiui ea este mult mal putih densa decH pe 'Cd ma'i inalti munli tere~td.

Pe Marte, ap,a,~j vtntul ~i-au termlnat de muJ.i: ac!iunea destructriVili -a'eo,lo I1U existi munti InaJti ~j nld macar Fididitarj rgar m,afi, Inb'eaga s.upra.fatlia lui Matte ~ste un de~.en neteda'!~~tt:ti,t "innisip ~i piet>l'e,de pwp:Qrpii mult mal mad ded>t ericare pustiu de 'pe gli>bul nestru.

, 0 dlIta cu 'atm~te1'q, M,arte~i-a piyrd'Ut ~i apa,. Va,pofii de ::tpa., care odinioara 1>rovocau pl!1i. ahund,en(e, iJ;u rlispiiTut cu dc;sll:v,ir~jr~; unne de umezea!li se tnttlnese acum mal ales sub ·fo~ma ttalotel'or polare 'afe ~Ianetei i<:)Janate din zilpada '~i ghefuri. Iilar' ~l ele au atit de. putin'a a,pa"incit, da'li.li Hl:rto.pl compJet. n-ar putea sa formeze, " rnare, ci dear un Iac de pI'o-portiile lacului Ladoga,

Ttl ce priveste peteJe in>ful1ecat~ pe care ash:onodtii Ie-au denurnit "marl", diliJ,li paFerea lui Lowell, ele nu ~epfezlnta de<;t1t fund'u·[ adevatdelor mit-fi hr'e elds't'a~'era odat<u Ite Marte', Astazi Insa "mijHle" I)1artiene stnt l1i~te depresiuni llI,t prea adfMi, acoperi',t!! ell 0 ye~.etaMe sarlidicioas:a, Clnd pe Mafie i~j tace apari.~ia prJ,mavara, "marile" Ineep sa In'Vetze1~scli'; pe 'ciod tQamna el~ ~i, pierd iarli~i din eulori, eee'a ce 'fI1i face dedit sa accentueze asemiinarea <ill vegetitia tere,strii..

Cerul lui 'I\t"Fte e~te ap·roal1c intotdeauna senin, Rareori se .vad acolo lIQTi, ceat'a ~i "tunai 'in oFelE;. r.ac'1foase ale dimiileW uoval sublite ge' geT a,(;ppej;a ti nuturlle martien~.

~tmo:sfe£a s,travezie a lui Ntaite cons~ituie una dip cauzete elimetsale asp!:e, Li:psitli de stratusi gl'oaselie noti, atmosfera de pe Marte nu poate piistra pre;a mult clildur,a pe care planeta 0 prirneste j!e la Soare. IDe aeeea "lima' martiana. este foa1'te aspril.; Inc<.ul1p.arabi! mai f'figuj:{}asa declt clirna contlnentata e)(eesiva -de pe cele mai inane podi~uri ter:estre.

/) il!rn;e, carepiere de sete, I.) pJaneta', murlbunda, case ingheata treRr~t sub aciidnea J1Ti~uJui dln spatiul astral - asa infati~ea~a Lo-

well planet<ll M.arte. '

Cum treb!Jie 'sli se manlfeste flata ~Il condJtii aUf de aspre ? . Lutnd na~tef.e diQ.!1atura ne.organidl, viata are 0 rezis.tentli n,ebanult de mace, Cu wreu se poa;te preciza limitele di;sp,!ndirii ~jetii~i

puterea el de ada'ptar.e. .

Dup.a ,p'ater.ea I'lli Lowell, ';i~'t'a in qezvoltarea ei ar ti ajuns de mult pe Marte Ia stadiul fiiJlltel61t g;ind'itnMe, Mai mujt tnca, In p'tezent, marf:ienii ar ' disp-urie de forte incompaM'bil mai. marl ~i ar a vea o tehnica mai perfectlonata deci.{ 'omut Forrnlnd LIIl stngur stat, 0 stngura iamH1.e s-Glidara, martien,H :ar ~i botal'it QsHe! sa se opuna ell intdigenta lor elementelor eumpl.rte ~i Ilarbe ale Mtnr.ii.

Pentru a salva plane1a) amenin~ata Sa pi>ara <te secetii, martlenii an cqnstruU tIn Lll:ia~ slstem de canale de irigatle-, A:ceasta rejea de irigatie este a4imentatll. ell a,pii de' cddtele po'lare, 'care se tOl>e-s<e'} cu ajtitorllI rete1el, 3.;p-a este distribuitli pe int~eaga planeta.

Iia drep't \(orbind, ceea ce vllde)')1 .noi nu sint canatele, conduc'tele de apit p,l'op!iiu-zts.c, Pro.babU'idi adevaratele canale slnt ni;lite; Qon-

d!lcte tnbutaf<e construlte la· 0 midi. a.(Uildme de Ia sl,I.pri\cfata lui Matfe; 'a.ltJeI nici nll S~(lJPlttea, deoareee, dat fjJhd 11i~;sa de a'pa histenia' Ire aceast!iplarte,ta,. A:{f fi ell toot'tll ,it"aponal sa se tran:s'p(}j·te. rkfli~, dul 311lt de pfetio;; pe condtrcte deschisl\,djnt;iLr'e, tlira.:it!dO'!;''1fij, s-ar

e'V,;iJ'!<lM. '

Ceca ce nOOl,ilD nol carrale sillt de fanl zone iri'gate.. de vegeta{ie de-a htQ.g'.ul cQntbld.elo.r. lata de ce gJRf' atit de larg] 'll;ne!e canale sau mai bine ps z,mele de V'eget-atie, s'i,tuate de 0 fl'uNe ~i .de ~lta: a adeylfi'atulili c.'"naf, careram'lli'e nev1all;t,

Ce1{a, asenian.:lltor se cunl).il.~te~ipe pamtnt. a]ld se revat~ii NHllil ~i alte Rawi mari, ~egiunj lntinse din vecinatatea a'c~;StQra Slllt irig.~te. De pe Luna, nol nu am putea. -vedea, de pi!da, Nilul, dar ~orra. irig,atii ileel~i smuls)i de~ertu:!.ui ar p<utean observata foarte bine.

Nu tnUl1l'P}lit;or ronaJeJe duble se Jntilnes'c numal In seceteasele regiatli C<:,uai:ori,ale, cat\e au Q rn.a,i miue ne\7oie de ali'merrl:aH'e ell MJ'li. Pe de .alta par·te, "f,u,rculi.tele",vhilMe la ca,petele d,i:tJ.~pre ma,ri ate uner canale,. shU nec~:<Jare pent'm a Iua cit m~i mumt apa, 1!fIl!tcesfe· regiuni utne'de ale plane'fei Made! fl:! vederea d,is:trilnlirii' ]JEhidiJ;!uJ in a lte zene i ale a cesiej a.

Ca,nalele Iul "'tarte tree prill fundul t~telor .sale marL A4aiJar ele au f«l-st censtra He IJI epoca in eare'lUar;iic m'!;lrtiell<;' secas,e:'fiI., iar lips,a de a~ii de.:venrse Ioarte acuta,

Reteaua de eanale 'i')(Htrta araprenta ;consiruct,iei "trep:t"tea dil'e,"

, riteltlr sale veri·gi. Nu exi;stli fQrte .<ale n(j;turii "are sa fj p'utu\:.siH .apele f;lt!'JalFe :provenl'te din de.zgtlet ~1i. eurg_a .s;pre. e"CuatO'rul IlI'i Marie., ChI~'f dacll. cal0tel~ lui palate s-ar (Opt eornplet, la.cu'tiile fonlla.f,e, n-ar dePIIf,i deert C.il citjYa k~l(:)metri ,dla-mete!!] iiedfrei1J,

. DUp"4 Cum ve Pal1;1tnt uki un l1eleii'teufJU tlnrle ?li se reverse ~ S'a Ole scurgli- ditre ecuat.el', tot '.l.!ia.;~t pe M~<l'te 'ilep1asal'e'a ape~ p~ canale

nil itoote;,ft de terin in a:tlide e\lu!Ze ",a.:tul'iIJe, . . .

L Na nam1ne d'eCi-t 0. sfilgura explica.tie p~,ibH~, $i amllne ¢eli siSte ... mal de caaale are sta.)ll depomp,a1:e case dirJjea.z1t Ol>j)a. ill direotia

ne()esl>/rlL .

Pe- M'art~, vil!;ta esteeOl'lce:nlLFa1:1i a~Ja:zi maia,les j.njiur~lc:analelor ~i <1,1. "marHcW"sa.le .. Forma, l'6tilndl a .Qazelor, ordinea uilllitoarEl cu . care piHxun-d acelo canat~JI1 nee obllgac 'sa eomiHleri\m cit 'oozele. rnartiene reJJlFe:tintli centre loclIite san oTalle, Pm!J,a,bH di orasul pro," pl'iu"zis este pundule;tll:l cart- ramine din nazi iama, in HfJlP ce zona verzui\!- ¢to"l fn,conjGara. repre'ZiItt;::i suburbIa (n:.a~ului martian, Uneie s'Ub1l._l'bH au lUI diatflet.1'Il. deeitt;a 'IZP km.

Se, ,pwr,e eti plan~ta ve;dna este po.p(tlaoHi. de Jiint" 'al~ate.. I,a U:il nlvel !?Uperi'OT de dezvolla:te. it! cQmp;_a,utie. cu ol:lm!. Mistefi!la~aretea a c;an:alelor martlene eonstituie - dupcli cum se e~prir;niL Lowell - "a~relita" pc ~ar~e a \tp1il1.at-6. inklJgent,a mM1'ief!J]O!I' .as.[lJlraaspe.ctuwl planefei If)'r.

:"Pen:tnt tqp care au un Iarg ori,li'ont ~Q>Smk, - tra;ge ~onclutia Lowell, - nu po ate sa nil fie instructtva conhmiplarea 'Yil':fiii din .a,'ioaJ,a J.nmii noastre .lii C(m~tHnt§dl, se poate: q)llsid.erll do:vedl1 f1!,ptur ca Made este lo.cui'f".

Nu-i vorba, aceastli conelusle i se plJire- il'l'confeOltabH* doar .lul LoweU i}i eelor ct.!lvil c{lolab&rutQ-ri 11.( siH. Enlg.ma {;ana!etor marj:itne s-a !iuyed'tta Il !'Jl mult mai_ conwlexa.i

ldeile lui Perci val Lowell eraa am de_" 1nd;riiznete, Inclt multora Ii s-au parut Cit totul f.antastk.e _ _tntreg1!1 e§atodaf.aJ ~~_otez-ei emlse d'e eJ se baza pe sistemul abia vizipil, aproape Iluzoriu, al can,alekJ( martiene. De aceea, Ji<re\,te, rnai int1i a fast pus Ia indQialii lnsusl faptul ex:istenjei acestoil"f'ormatii misterloase.

Astra-no;lt!!:!l englez Green - C'-IlJltemporan cu Scbill<p;ureNi ~ a de' dara~ inca in I-S79 ca, dru~ obseT~,atii.te sale, asa-zlsele canale d,e pe Matte nu Slut declt margt1;lile unor pete slabe, apI(ml~e invi2iibil-e.

Cev'a' mai birziu, as tronom 11 I Dunrurl!r - compatriot al Iui Greet) - a vazut, in loc de canale, ni~te umbre ~terse cu 0 !lerie de nliregul'aritati ~i l'"t~eru'perl. Astronosnul eng.lez 'You-ng, care flicea oDservatii asupra lui Marte cu un te,leseop de 5'8 em, J1U a remarcat nid el cana'l~-, Uneor] ii apal'eau ni~te dungi vagi care IlU aveau nimic eOl1lUR Cil canalele : amplasa'te dtrpa un anumit sistem. geo'Ul.etric 'p.e <rare le

menfiDnasera Lowell ~i Se'hi'll:patelli. .

Tn 1892, ctnd a avut loc 0' nQUa_ mare opo-zijie a lui Marte, asupr a .mister-ioasel planete a tost l11rlm;ptatli Iuneta de 91 om a obsersatoruJui amertcan "Lick~'. Obsci1v,ajiiJe ell acest uria~ instrument au test :UiCute de Barnard - Uflti,1 dint~e eei mai bunt $i mal experimentaji a&tronomi din secolu] treeut, 151 nu it t:eCt~_it i\ll.sa sa descopere acea retea de canale, uimltor de reguJ'll.ta', pe cafe ceva nrai tiriiLi a vij. zu~o Lowell.

In -J'895, Barnaro a dedant caiegor,ic eli pe Marte l1U exislii ni.oi

o retea de canale, -.

(;u timpul .a inceput sa-~i fadt loc plire~ea ca aceste canals ale lui f';'larte nu stilt dedt 0 ciuda,ta :iluzie aptica. La su,prafata lui, Marte_ e;ll:lst!i numerease furmatii mid - pete ~i 'fi~ii de fur-rna ner~gu!!!:ta. <'khiujobseFvaioruJui, lIeputtnd sa dlstin ga am~ltfiunteie,. Ie Imbinli in minie atribuindll-!e furma unor ilini:i centtnue, Astfe] ap,[r enig,m&-ttcele caaale, 001'e 1n reaUtate n-ar fj decit 0 Unzie OipHd!.

SustiniH{)riI aeestor puncte de vedene au prezentat in sprijil}ul lor o serie de desene, Unul dintre acestea este t'ep.rbdus de noi, Pri.viti desenul de la Q ~.istal1ta de

2-4 metrl. Yeti rernarca ne partea sttn ga' a desenului f'rei "can,.-.ie" io.l'I1lihd un triu,ng-hi. AprQPi:ati uupaaoeea desenid d'e ol;;hi, ~i iluz'ia va disparea irne-dia!.

ConiI;O'vers<e ~eosebit" deinsuf1etite cu privire Ia martien~ ~i. canalele lor 5-a11 po[nit ill 1909, etnd Marte a ajtllJ,s tat11'§'i In punctul eel mai aprolpiat de P,1imint.

In timplli acestei raarl o,~ozjfii a lui Ma,r{e-, l.o~'etl ~i colaberatort] sfoi aU desccperft, a'p'fo-a;pe 200 decanale.

Or, se ,p,are eli altl observatori tot aUt de e)tperimeft-t.ap n'u au vazu.t Tn 1909 -nic! 1.1,n lei de eanale pe Marte.

Astfel, de piJqii, hi. inee-put astronornul trances Antooiadi ,a V&2ut ~i stud,jat cu 0 Juneta de 23 em un mare numlir- de cenale, .DJlpa ce

I

I ~-a' 1'((5 insa la dis-pozitie marele ec.uat.fMt.ja~ de- 83 em a! GBsen~ato,.. il'.uhti din Meudon; Antoniadi nu a mai putut descoperl nrei o urma de canale, de pardi 0 !nina neviicZ,uNiat fi InHiturat tot aeest paien-

jeni$' ce Invii!uill dlscul lui Marte. ./

elhd tttm~it}Pa era >foarte li~1iped:e ~i s:tr1i.vezie, odihd astronomulul d.istHlgea p,e N\,arte 0 multlme de pete ~i noduleje lntunecate,

izolate i.nt~e ele, '

, 1,Dae,a p,rin c'an:a1ele ~ Iul ~r}e se inteJeg I in~~~'fep:te 6-:. av se1',is Anton!oap~ -, atune)" ;far'a llldOlal,a:, ql.nale,1e nu eXlsta. Daea I.I1sa pml £a.Tlale se' 1n'Te.leg 'fi$ii care prezinU e,omplexif.a:ti naturale, atune! £n-

nalele exisM", '

, La concluzfi similare au ajuns ~j a$-f:ronom,ii de la Observatorul di'll 'Ve~k,e~, care di,spunea de, 0 putemka IUneta, de 102 ern, Ei au s,eris in m oil ironic a" te!e'scoplIl de, 1<1. Yerkes, este prea pnteru le

p~ntru eartale". '

La ObserNator,ul de pe Mount-WilsiOn s-a in'C.el'cat sa se studteze eanalele ClI UI) instrument ~i mat mare - telesc\}:l)Uli de. 142 em, cu o.glinda retle.<:toaI'e, dar nlc] ell acest teJese;olp nu s-a purnt descoperi woo urrna d'e eanale pe M.arte.

'E. d~ept di in 1909 la unele observatoare, pujlne la numar. s-an "lizut totust acestaeanele. AsHel, de pilda, privind planets Marte cu luneta dt1- 76 em a Observatorulu], de la Pulkovo, astrcnomul N, t\J, I\au,tin a ;v1iz·ut .cit se poalte de iJistinet ~I chlar .a desenat numeroase canale.'

Un alt astronom al Ob~ervatQl'Ului Ae l-a P'~lfkqrv.o, ,~i anunte G, A:.

Tih'?,v, a .urmarj:~,plane't~· Marcte, ~u 19UfiOWI UU9Il stk1e...bol.ora'f'e sjl'a.: ye~Il,'- hltre opuce - ~l a, S:tablI)t ca carialele de 'pe M<j.rtec,aiI ac,eel1:~l ~.u[oare. vefzUie ca '~i m'lLriiLe a,cestei ,pla'nete', . M.ai mult, ~, A .. Tlhov ~"T<~u~if sa ifj)t~gpaiieze. dte,ila.£iinale_ de pe' M,arie .a~a iJ;idt, du'pll, plire~ea aeestui Sav"tn:f,I'lNistenta lop nu .mai poate ti, pusa la 1ndoialii.

"Prime[e fot'ogvafH ale: canalelor au t{)st obtill,ute rtl'ailnalnte, i~cli Tn 19,01, de catre cQl.abo'l'atd,Jii lui, Vowell, ceea ce" f\re~te, a corrstituH un argument ,p:uter.nic f:o ,.ta.voarea exi:stent~ireale' a' ca 1;1 a f'eJ or .. , Ra,s,pu,nz'i'nd ac.elora ear<c :neg all' e.xistenta can aletof p'e M,ar.te, bo,wel] a 'ar:ata.t dtwirtdlile a'ees!,ora' in funcFe de anotj'mplIf:i eensti,tuie cea rn'ai bun~ dovada a reaJltafii lor, deoarece i1uila u.p'tiea Il-,:~r ,p,ufea deplnde de ,all;Qt!mpwi1e an\llu,j ~3;T~al1', In afar·a de aceasta pentru a 6bse~va det,:tll1 atilt de fine cum 5tn! eanaleh;, est~ nev,<Gie de un: ant~.en.ame:nt spedaJ al ~lihiuJu'i pe .eare nu l-au f~cld niei Barnard, nici Ant(jniadi~i rl'it:i al~i cbservatorl. i'n sti.r$it, il't1md clnd eteduiim observajii asupra oanalelot, nu int~tdeatiIia 'u'n tele~eo.p mai mare dii rezultate s1J.peJiioar:e, deaatel:e, du,p'1i. cum a do,:vedit l.~ well, undele aerien~ care se agita In alfmoljter.i'L .s,trJdi imagfnea ln1'ro{) masuFa mult mal mate, in teleseoapele putf4niee' decit in' cele mici. 'Aceasta, este scanza neret1<?itei aceloea Gal'e !IU QU ~azut canalel~ .

. A$.adal;', rnasea o,l?,ozitle '(lin 1909 nil a solutionat controvers,a Cl1 I?riv!J'e fa eanaLele de pe planeta Mar'te, Unii astwnomi <I'Ll v1i1;ut ~i' fo[()g:rafiat formatiile 'mi:steltioa~e, ~H:!i nu au putut S'a des~Qpefe nic~ b ufJTia de eldsferrfll a aeastora,

M.un-ei clnd Matte S-a lrrde.p'~rtat de Pamldt, s-al! potolit~i dl-sputele cu PTiVire la 'eqdstenT.a. tm:or locuit.Qcti dota'ti eu rathme pe ae.e:astli pla:netli,

fHi

Acalmta a FOest, tnsii de spurta dma-ti. in, 1924, planeta Made s-a apto,piat iJl,~a~i de Pamtnt, lar ~eebile controverse ssau d'ezHilJ.f;l.Iit cu onQUa :forta.

In ace as fa per~adii nu mal erau illviarii niel l!.6weJ,! ~i ;!lid Scnia1pe&felli. Primu,1 a ItJUF-Jt in 1916, al doilea - cu 6 ani mal lnatnte, Cu toate a-ce;&fea'. tdeHe f.()rmulate~ de ei eu pfi'vh:e la e·a'halele marjlene ~i'1rIf 'ga'si:f din ne:uat<it sustinatf;ri £It $i adversa'ri~

La o bS,e;rvafoml lui l:;o~eU. dis:cil'lf>lul ~i suecesorul acestula, $fi.phe~; continua' 'e~a U.m are a sdi ~i sa s,tudiezeGanafele, De; data aceast·a_ ~f-au sdlirnbat par,erea .~i Eei . de. la ohs>en(al~rul ",Lick". Foipsind acela~i teleseop cu csre .Bar,n>a,rd nil aybut niei liTma de ca~l.ale·, flsfmr),Omul T-r,um:pjer a i!eselll.l.t~i chi<a;t a fotQpaiiilt aceste foimatii atJ;t de greu de perceput. Gana'lde au fost v'a'Zu,te ~i Ia: aite observe toare, .

Totu~i la M~fido-t1, .ca ~i pin! atllmli, 1\ntonrani, i'f! jOt de can lie, nu izbutea sa v.ada dedt ,f;i~H a1clrtuit¢ din d,j·ferite pete mici" Nu au va!Zut canalele niciastronomii care observau phm·eta 'Made cu 'aj'u, toru1 celor mai mad instrumente din lume - luneta de 100 (>J11 de la ¥el1l(es ~i noul telescep de 25,0 em de ra Mou~t-:Wilson. ~i ia'p s-au ernis ipoteze cave aj<irn;li:\u dt aceste canale sint dO'lt,t o Huzie ()p'~jdt

In timp eeas.t~o-nlil,"i'i .contrevessau . ~xistent..aca;nalelQr de pe Marte; in CeFClll'itelaFg,i ale opinie] p'nbl~e.e infHidirate de 'lJfOi$uriJe de populartzare $i de I>Q1]lanele ~'tiin~j1\icQ-fall1:,a'stke des-pre' Marte, se d iscutau jJ',roie.cteJe. stabil ifii une] cOmu.m·i~atii directe en ma·r1'ienii.

1',5

Prim"te f"togra[li ale sllp.rafe\ei lu! Mar,le'

Unul dJn1re aeestepf(}lecte. vne,vcdea_ soli se 900:.sti'ujasca din zone verzi, in'ff':uu [Inut de~etf al Pamintului, 0 scJ1itii. a unci teoreme. Ma,r. tie!lii, ca tHute do_til~e eu nati.line ~icare cunosc desiguF matemattca eel putin la nivelul ~:colii medii, vl1zina a~ea-sta !>chitli, vor r,bp.un.de oamenilor cu sehita unet alte teoreme, Astfel, treptat, Lueull'orii cilloI' dOlla 'lum'i vo,t: putea sa. staJ)iJea~ta un contact infte el,

Intf-unaU prplect se PJ:~)jlHtJle:a,U ,ajtll mjjl'oace pep. 1m a air.age atentia matt! enifo-r : !ia se !jlJpriJ!d:~ in '7 orase alese di)Hlinte, Il'e ill lanefa l}o:ast['a, refleetoare utja~e cate. sa aibii f~orro", eonste1a~jei lJrs,a Mare'1

'S-a propus lie asemenea sa SEl i·a contact cu martieoH trjmiti.ndlt~ Il-se CliO ogHnda u'rill~ii'fpete" de lumina,

, Toate aceste proiecte 'au r'ama$" insa nerealtzate, Nk; un guvern nu a acceptat sa fac;a c}leltuieli ell rezu,ltate indoieloice pentru a etahili [egatura ell martie-nli.

o YncerdiTile faCllie in 1924 de a S~ -stab!!! [~g~it1!ri prin 'roadio ell

Marte s-au soldat de asemenea CII un tnsucces,

La ape-IurHe [ansate de Parnlnt, Ma'.rte nu a J'asp-uns. Jlieeste semnale O-rl nu all fost reeeptionafe de nirneui, ori misterio~ii !:ocuito-ri at IuJ Marte au hotartt ca, din anamlte motive, sa tina a:sIlUI)S taptul existentei lor.

ENiGMA RAMlNE NEREZOLVAl')\

'A~a cU'mam ara.tat mai sus, astronomii, cautl'nd sa descopere l1'!i~terulcanaleJor, au foJ'osH ~i -!;llijl,oace l.otogFafke. i\ceasta, a carl'sHmit 0 adevataUi realizare ~tiintifica. Un nespecialist peate jnlelege cu gren dificulUti'le legate de obtinerea unor fotografii ,1.l1e planetei . Marte.

Ati avut vre-ooatli 9Il\lzi'a sa pJ'iv~tl lntr-o zl c3Jld[ de vadl. .curn se mi~·di aerul pe acoperlsur ile easeler sau daasupra terasamentulnl de cale ferata? III .aceste cazuri; contururite oliiectului devin difuze, ele·v;ibrea,za ~i Ilu.rntotdeauna reusim !til. percepem micile lui detaU~.

Pentru astronomiimaglnell, aceas~a r.ep~eziJfta un lenomen permanent. In erice tel~S'c()p; fie el cit de mit, se observa lntotdeauna miscarea lv~rului ~i ell eit ,lioloiSirn un aparai de maFU' mal putemtc, ell aUt atmosfera ne va sting-neri mal mult, Incercatt in asemenea e6-ndit~i sa fotografiati diS-Wi mlnuscut, Citra osdle.az'a (icincetat! al

planetel ] ~i, f~fe~fe, este incomparabll mai greu 'sa in'fprimi pe 0 'f~ togratte asemenea det1;l<1ii cum stnt canalele.

Nu vom deserle toate mijl@1l,cele Ingenioase iaJ care au l:e~U:f.S .a~ sbtenorntl cautin!! sa 'fotograf-i:-eze< canalele, Ne V!'J-ID multumi's_a ptedzam ell ~tlinta a reallzaj 'lucrul acesta.: canalele au fost fo-rograflate.

La Inceput fMogram)e. erau atit de proaste, attt de mici,incit unele canale can s-au imprimljf pe negativ ntr puteau fi'lazute de"

:l~

dt ell! ajutoru.J unel Jape san al ll'IWi, J;Il~rllsG9>p:" N,l.at t.ix.z;iu. '0 daHL ell sporlrea capaei'tliiii telescoapeler, (ill progresLiI tebnkii fo-tQgrajiile,; ,ca:nalel~ au ineepllt . .sa. apara pe f9:tografii dan ce In ce !Thai vizihil.

In 1'92!'1,. Trurttpietl, 1';r-observatocfUl "Ullk",. a ebtinut .un nmnru, destul de Imparfant. tie 'fi>tQ:gra'tii roarte reusite ale lui Marte, Pe he, gat\~e1e" orjg'iIl~le. s-an putut. dlsting~e' in m.o~ clar eirel!- ~;OO de. ~nale" l'n flgura de mat sus este fll1&trata 0 karta fotograirua II 11.11 Marte aldiiu.iia de Trutupler, Pe aceast,a hada sint repeoduse multe dlntre canalele care ~n treeut fuses,era: observate prcin teleseop ell cchiu],

P'l'!\lla fatog a,ka s-a p1'on'U~tat in mod hgta,rH in favoasea lui Lowell' ~.i Sehj,a'parelli.

Pe aceilstll. .hatta fo.tog:raficii, fiecare poate: sa valta reteaua de 0 regulatita'tll' goometridl. a canalelor care acopera supra:fata lui /\:1aTt.e.

In acel timp, cei care sustlneau caracterul iluzor.iu .a.l ca.l1alei()f -eonsideran eli ta,uni\i desenele canalelor duble la<:u.te de Lowell ~ir . Scblaparelli censtituie unul din,lre cele mal puternlce ·ar.gumente trapotriva acestora, 1:.1 spuneau ea eel dol astrono-nli nu aP tlecit o iJ:u-

zil: oiptica ~i eli vad dubJ.u. '

In 1926, la telescopul de 142 cm. la Observatorul de pe MountWllson, a-ad ob~inut pentru prima oarl,t ftttografii ale canalelor d,ub,le. ~ar in i.otogrMiile adtl.a:J,e ale planetel Marte asemenea canale apar i.n DUmar mane,

MI!!Jlte a fost foto.gratid CtL deosebjt sacces J.n< iiwpul mar ll OP!)", zitli eli1:l 1939.

Pe f,ot()grafiile Gbtinute ;lie SIiI~hClr au apa1l'ut peste, ,500 de eanate, $i anume a:ilQilo unde all Iost vazute mal inainte prtn telescop ,ClI o~ chill!' M,ai 1OuLt, placa b>to:p-afka a fint ~i :variatiile in tunctie de anotiJ"!pnrl ale €ilna,lejloi", care s-an dovedit in deplina concordanta cu concluzlite lui LOWell.

In uJfimii ani, eanalele de,pe MaFte au putut fi va~ute de Ill. toate observatoarele rnai rmportante din lume", Trep.ta't wi-an schimbat .unu] dupa al'tul plirerea toare observajoarele unde Sf considera mal ina-

iute.oCa pe planetta Ma'fte nu 'eXsistlt eanale, .

Discipolul lui A.ntoniadi-, as.tronomjl~ francez Bald'et. - a. vazut in }-941 tot Ia Obsel"Vatol'ul din Meudon un mare. numar de canale a taror existen;:a 'fltlSe.se neg'a ta de tlasrn llil 58.t,l. 1.0 1954. Ia Obser-vatorul de pe M1JI).i.nt-Wilson s-au f~(mt prirnele inc:erdlri de a tHma caaalele.

toll zilde noastre este in a'Tara de orlee indoj aBi ell. pe Marleexistii. intr-adevaJT niste dungi lungi .ljli in gen.ere regulate. In multe cRZ'uri, ele nu prezintft lllSa confilAuitate ~i se descompun in~-r-o serie de mid pete separate. Dar in aceasta "iil.m'dnllnc'ijier'e" a canalelor marjiene eXistlf (10 remarcabila regularitate : punctisoarele na 5111t presara:le 1a pimereaHi pep laneta Ma!l'te. E'Je jg.rmeazli. rindur! iungi ~i drepte, descrilnd .arcuri marl de cere, adjca urmind directille cele mai scurte pe sullFafa:ta. l?!anetei. f9iGSind lin prccedeu oarecare, prin el~ se distribllie apa, ia,rcanalele formeaza 1ntr-adeva:r, un sistem uui-, tar, Inchegat, avind o f()I"ma geQmeirica regulata, care ieagli calotele polan' ale. Iui Mallte.

A.c~s::t~ est.e :liJ.tiUHII cuvlnt al areog:t:(!,filej ·e:o.ntempor.;ane. NH~·te g1'eu s~ :vei:b~m i:'i'i a¢.~ij..stac6'rtflrll;i ~ tn intr-egime o,bsetvai1:i1e lul Schi4~ .p.a~e!li, 'L0well ~i nle .. aIfora care ~Sll sfi" :provenient'li a.rti'iici a!.a a canale!&f

:ro~te II1,cercl(~ile. de '3. [e ex:plira dr~pt rez,uRai al aG.j!iunH na1li~Fii -~p d:llJ,lliS inf~uctOiase': Nicifh.fl(Hl,e, nlci cdtp,3"tllr!Je, nici Glfe fotmal1i n'atur:ate ~e pes~PJ'ilfat~ljnel.pl~net.e nu Rre_zintii ac~a JeguJa,ritate .fla);Tantlj, pfQpne ~.ana'le1w. lj'llJCa IPo.teza:C-'l're e;lI:,p'.lma in moot .Jqgjc~i tncliM;.nt tea te p'_ai1:kul'llfjfti~ile cap-a.lelQt riiJ\1Jne plr_(ij in 'PF~,zen~t ipo-teza .ettTisli de LQwell.,

Gu toa·t'cffceg.tea,. ·deIJcamdala '1un1'aru-J a¢el.ur-a 'ca:te in,p'i:irta~JlS'G vederiJe ltil [,mwell ese, roar,!,e .restrlns, Mulhma ac·east'aipQte7:.a Ii -se pate ,a.tit ~.e f'antastit~ incrtnici n u (tQnsj,de~a ne{;esar:!L Qiloseala ,de a 0 Cj(i<mba:te,~-al' '-UHllr, unH" s";~~1) 11 cu rei1l1,rne,' ilj.a iilelts noastre .au pus Ia tndoitIJlanllr:t!lmaiexi~tent;;t martienUo.r; dar ~i eXlsbmta ·(iNdii·ej "ieli~ll;g~rtice .. pi! ,~;a.f'te.

SayanetHo,r l~ estep-fo'pr!e prude'nta, Inainte de a' tm~ge vreo cendU'l.Je" ei c:auta s:l1 verifke de mal multe _od fapt:e:fe Ife c'lWe se infemei;azit a'cea,s{~ .cencluzte, I\:j au prea P!.!tinll. tncredere In eeea ee. In prim,a -vedere p:are "evident". &1 ~:ifU' t'O'arte' bin'e,. en oellii 11,()~t.ri v£,d uneorl IIiCr!l~i care il)U e)!:iS:M.· in fea'litate. ',- am'in-tr'ti7vii., de pUdli, de; bineeunpscIl'tele ,,illf.zH ttp,tice'''.

:rot ,aF s-a inflmrp1at §i ell pro,blema vietH p.e M'trte.F<I:p:fele "eo. vh;lent¢~ all lo.s::t puse: Ill. fri,d'o'ia;jit " ~eti:ticate. dema i mulie' erl,

ee po&tefi mai ,,!lvldert,t"', at·splIne !111ii, doctt. fa·ptul ,di caf'ofe'Je PIlI-are ale 'lujM<ltte .,sint akamUe. ,din i!lap!l.d~, N'Il am ebse.Viai' I1.oi ~i Po:: P';rmFrit di,. I) dlaf1icu. "eli i:l'e'a jjiima'Yetii, Z:~pe~JI.e, se' tl"tr'l!g .c_atr-e poli, in tinlip ce iama ealotele pobte ate Pamlllhi!'IIi' s~ maresc din

~? .

$1 totusl s-ao gas!t sa "anti .qar~ a U p.u,s la 'indaci'aHi. as'cmanilJea. drntre caJoJ:!}-te polaFe ade J'IIi Marte eu ~apada, ~ig:heat~ de ]'IeVi,mint Ei au ;dee1al'at eli. J a j'emperatur+Je IQlirte scl'Zu,te care p;t_ed9_ miriii pe Marte .te!gi,u'J:lite sale poiate, p~f fi ,acarpett,te ell il"ioxia: de ear- !.!Oil ~n:;ghel-il:t, c'!Ui~f Ill. .a~pect, poa I:e .ls.liS'~nt(me tOfrrte bin~ CIl .. ~p-ada obi~nui'ta. D.e aiel 1'ezultli(;3., catotete .pol'are nu dan nicid&um !l;P'li

pfovenitli din aezghet, lar, ca ;!ta.Ee', ,MflJrie 'I?;ste. In mad prattle Utpsit c_o.mple't: de umezeafa ,~i, tie. b.i#i:i,'sea:ma., neLO£P;iJ.

A tr·ebUft siiS(l'stabHe_asdi cu Wrijii ~i mJg;a-l!l tel'llpe'tatudJe ca~ lotel!}r j'!oj,_a·Fe aile lu,j ,M-al'te p¢_nku· 'a . .ri.e conV:i.ng'\l, de ,i:itr1.ete:rul el'o--: n!J,t al at;e-ste.i ,{:onGlVzil.

$"a dovedit \::ii lnveIi~:tl'[ :al,b. iff". apr-dWete!j. polil'(}'r lui Marte se <Ioml I a tOOlpe.rl.l tur,j aprupiak de () grade Cehi·us;: eJr, in.ace_ste e,ondrf.ii I Iiioxidul de !)arl\oil thghetd ar fi tre~~!lt de m~I(Hns:tare ga!'2;l>as.a. Prin. urmare, r e1J,j Hr'-He plJ>l are ale i!d M a rf e S\!lt atoper. ite e il lin s tr< ~it re-

. ItS

lativ slll't~ire" de g;heala ~i zli'PadIL, care, topi'ndu~se, pfima~ara, fo,," meaza al'a necesar.!f vieW. , Atunoi" ln rindul'ile acel;ora care susjlrteau ca' pe Marte riu exisfill: -"iata. s-au ivU 111.dQieli :eu -pri¥ite .I_a natura o.rg,~niia a "mlit:ii;oF" de pe Mar.te.

110 urma cu e,rteva deeenii, savanfu! suedez Arrhenius a 'eXlp~imat presupunerea eli Ifegi'!tnile,. malftiene ,pe. care !'e d'enurnlm "ma~i" ar pe~ prezenta ml·a~till.i urlas« humate dintF-O a.pa nlfmoloasli, de culoare. verzlIie. P,rhu-a..ara, cl11d -se 'Porriesc v1ntllri!e umede: riam-a'ltul, date,rita faptuwi ea co-nline anumite ,subStante chlrnlce, caplita Q eulio-are mal tJ;lelli$a, !i~venind' mal vizibH, tlli tim:>, ee -iarna se usuca ~i dey~ne mai ~te"$"

Un de~ert mort,cu oaze namo1oase otril;viloare ~i mi:rgsinda hidmgel1 sitlfurat, - iata cum inHiti~eaza Arrnem,ills plan:da Milrte,

In t-t!'l1P ce s'llstinatoFiipmvellientel Ntilidaie II c<l,n'aJie!'ot a,u

gasi'f., dupll cum credeau el, noi Iii nol c-onUrmari ale paorerHor l~r, ad. versarll existentet v,jetii pe Marte at! relevat' fri:pt~ care puneau in dublu o'fjeE; posiblHtatlC ca Ma·!te ~a fi.e I'oeuit.

Dacii "mliFile'l de pe 'Marte sltl:{ acoper.!1'e GU ve'getatie_, susfineau ei, atune.i irce-asf.-a trebuie 'sa aiba, {;,a'l'a'Cteri$tk~ eomun~ cu veg,etaf1,a p laneteinoa,stFe. Or, fr el din e,eIe m:a,'i-i mpo1"tatlte trasal'uri specific-e pla'fl'ie:lor tere,s't,re: Hilse-sc "mariJor" marliene.

III prfmu! nnd, vegetath Pamirltului ~efiecta interls rate "cal a,ice" - in:Vizlbile, i~fraro~ii: lOiCmai de aceea plantele -terestre, fotografiate prin filtre optlee iillfraro~,ii, par Qc-ope:rite de bruma sau ~a-

pad~ .

In a·1 doil~a nlnd, in speetf,IlJp!oantelof terestrese vad foarte cla,rzonele de- abSoFbti e, d-at.Qi"ate clo1:of,ilei - s,ulistant·a: folirli. .de 'care II,LI se po!)'te concepe viala ptanteler. Or, in specttul plantelor de pe Marte nil ~-a a,bserv.at nict ,0 zll'na. de absorb,tie a clor6fi!ei.

In shr~it. in al treilea rind, culoarea s-peciflclt vegetatie,ji pam-Inte1ftl .este cea verde, in tim-IV ce, potdvit observapilor fll.-eute de numerest astrcnomt; "m'al'ile" de pe Marte au 0 ei.t se poate de distihctii llUant[a1bas'~r:a, jar.' uneo~i ehfu ,v.ioletii.

I a tli tr ei e 01 g:m. e care ¢o-ns titll i e tfeia.T!(Il,rn e nt e: s:e.rij}a se in favoarea naturii anorga'nic:e a ,,)naDi)of" marpiene. Ille curtnd 113. aces' tea s-au ailallgat, $i alte argumente ..

In 1954, cuncscutu! astronorn sovieti!.}, academlctanul 'II. G. Fe, senkov a pub!icat un arti'c.QJ in e1\-ile i!> &es-p,ins c~te-g:Q1'ic or.ice pO'Si!)!. lirtate ca pe Marte s1i existe \!la~ii O[g,a11 idi, 'indUeFent sub ee fonma. Peritr.u a susjlne ac'eas.ta COflc!uzje; el prezinta i;~Jcu!ul matematlc al unei ma,Jimi "X", pe' ca-re 0 d,e!1ume~te "factoru:l acti¥it1tfU ,vitale". Potri'li:t calculelor ta.c·utede savant, pentru "marile," lui Marte, vaIoarea "X:' s-a dnvedit a fi e:ga!li cu O. Be aid el a t~as concluzja nu numal ea pe Marte nu existii rnarjlenl, dar ~i nicl lIR Iel de lurne organica. Dad pe planeta noaslui~ ar exista un podi~ in.alt de ,lSI-ill., care ar ajunge til stra tos fer. a\ .condi ti.i le fh:ke pred-O!f11'inllln te a,c{fl~ aT Ii .sjmiJ:a'f:ecu: cele ~)(idente (a sup~a,f'll!f.a lUi Mark Qt, peP-amtnf,

~OIin1~Je de viatli im~etea:zli la rniUlimi ell muff mat miei, Nid m1ioor pe C'ulmi!e celor mal inal{i mun ~i ;tere~;tri nn l>J'is'Hi r<:pr.ezentWllft al tumii vii; 'cO ant ma~ p~tjl'l U putea e:.dsta aCE:$tia pe pJao;0ia ·M-arie.

in lumina mar conctuzll aUt de su;mb.re, orice Ii iscut:ie eU' p'ti:vire Ia nmrtcenj ~i la eanalele lor au fnceput sa Ii se para multora un s-impln vis al inragifiattei, llaiv ~i coprJaresc.

Cu toate accstea, adel11;ii ,existentei ('Ino-r fU>mle de viaf5. pe Marte nn au .depu,s armele,

in 1945, au-I'll. 0 ln trerep ere itidel an gat 11 , ua";'l"iil:ll:llliriano.,vki 'N" hol' a reluat cetcetaI:~le asnpra ',planetei [Y\arte. 6. )\. Tihov, cafe nu ~a:r era un tinar as\!,O)IDm iricepllt()f, ci un eminent ~i b.ne&a.nl)&cut savant, \,i-a pro-pus. sa gaseasca noi argumente in fa'voareaexistentci vietii pe MaTte. El a reusit .s=o facii. In med' str1iJudt DiJpa citiva ani, toate c.ele trei enlgme 'ale mlirtlOil: maorpe;1,e au dipatat 0 expllcatie fireasdi: ~i verosimira. Este demn de - rem3ircat unuf dlntre argumente'le, lUI G.. ,A. Tlhov: canza ceter trei fenilln,eile ciudate este clima edrem de aspd. de pe I1ilarte. Razele infraJrolli-i conttn

. aplreO.alPe jum~ tate ,din ciiJdw·

Profesoruf G-li.. Tillo\,

ra pe care -plitnteIe 0 ,P1"i-

,riIesc de Ta Sq;;re,. In cpnBl1ii1 e de temper-a:tu,r;lI rel a thl usoare -exlstente pe Plimint, r azele inj':raro~ii Feplrezinta pentl'U plante-Ie noastre 'fin Pr:isoli de care nu au nevele, Uta de ce vegetatia teresttli ref,ud aceste dwr,uri generoase ale S'orutelui.

Cu totu1 aHteJ stau tucrurIle In Ire pri¥e~fe vegeta~ia (te pe Mat.te.

Ace.asta, diinpOtfivu, di'tJti-ud sa. ca-pteze caldura de C&1'e duct IIp.sa, ahsearbe p.a;tea inlraro;~ie a spedrul\-li solar,

Tnt atit de lesne se' exp I kll ~l {lea de .. a doua partku,larit?,te a, "maritGr" marjiene, Pentru ca plantele: terestre ~li P<1'a:tli. erista, le este s'ltfident sa absoarba: doaraeumite faze ale spectrulul selar, ceea ce face sa aparii in .el zonele tntunecate ale absorppei eleroflliene, Inscb-jm~, plantele marjlene, care sij.fera di.n cauza frigului, cautli: sa absQCar~a aproane toate razele plirfii v~zl'bile a spectrului, Din aceasta ciluz-a, zenele de abso_rb~ie doro1il1anll se el't;nd, lIse Hh:gesc", cuprinz-filii apr9ape intregul speG.iru, ~i asUel devin ell foful imperce.p-

tillite. I

De foa»!, In acelasifel se ex:-iica ~i cea de-a treiJaenigma a ,.,marilor," martlene ~ nU1111ta lor albas·t,ru-azuri-e. Absor.bi'nd a.ptQ31pe rtoate razele paetH 'lizibtl~ a spectfu-tui solar, ptantele rnMfiene refIeda numal razele care ill mod praefic rlU contln de f-oe ciiLdu-ra. A~ eesi!e raze "re~i" &1nt tOc,fnai eele albastru-violete,

E;l;iplica1fa data de G. A., Tihov 11 tost Co.n,unna,ra, oncu de 'Ciu· dat 11'1' patea, de o'bservapii eie\;tuate as!1Jpr~ planetel noastre, S·a U~:; ",edit Cii plantele terestre care traiesc In <;onditil d'e clima. as-pra S8 aseamlillJi, in ce priv~te culoarea $i pn<lgrietafile eu cele de pe, p,]a': neta Mar-te. La aceste plante, eteetul itlfrarOi1ueMe a,tenuat; zona de. absorbtie 'dOfD'H\jana. se extinde li In,se~i plantele au 0 u~"Oar,a nuan~li" aJ.bastra.

Astle1 a I uat lJ-1a~tete o nOllii~t4in~a despre via:ta pe alte planete, ·~i anurne asfrQbGtaI).iea.

Iu orasul' Alma-Ata s-a fmmat pentru prim.a: ml.,Fli .pe Ji'1imint un -rnic colectiv de savallti, tn frnnfe ell G.A. Tihov, colectiv care sMa in." cumetat sa treaca, de la ipouezlll cu privire la viafa de pe Marte, la sll.fdiete;\ co.ncFeia a c;aradenlst,icii();T 'yeg.etaliei martiene.

Deooamdailt wledivu! acesta se intihlleaza,Hidi. prde.niii, seetorul de astro-botani~li a1 Academiei de lltiihie din R S.S. Kazah1i. Dal\ activitarea pe care 0, depun colaberatcrit sectorului este eit se peate de rmportant1t ~j necesara, Razele de lumina care leaga Ma.r,te ell Plinllntul pel'luit sa se studiese, du,p,lt pI~prieiatne' opti.ce !tIe. plalttelor .marjterre, $1 a+te paFfieularitiifj ale naturii lor. Un atlas astrobo~nk al plantelor m'a'ftiene - ce poate fj mal f-a:ntastk! Dar, toemal datoFitii succeselor astrobotarrictl, un asem,lmea atlas v-il_ putea f.i' intocmit intr-un vmor aP'l'o'l~i'at. Niu vom giisi in el fe-tografii ale Houilor sal! ale arborilcr de pe Marte, ci vom' avea de-it faee cu 0. clasificare a

plantelor rnartiene dupa propridafile lor opfice, .

Ca tot ce e nou, astsobotaniea lntimplnjl ",bi,e4ii, dl!. rrastere 1a controverse, Ia disclr~ii. Putern da ca exemplu aftieoltl1 aminti't mal sus a! academ i ci anului V. G.Fesenkov.

Acest articol a produs Q puternicji irnpreste asupr a persoanelor care cunosc prea putln astronomia, Mlli,p au crezut eli aeum nlci IlU m:ai poate ~i vorba ~e existenta unor torme de viat}i pe Ma~te.

€uFlud, insa, I1tPsacle terQei 'a a.rgumenlelor invocate-de acadernlclanul V,tG. Fesenkov a f.lJosldo.vedM1i de mal multJ savantl sevietict; SMa stabilit eli in calculele acaderutcianulul s-au strecnrat unele inexactit'ltii ~l omisiuni regll'e1;abile. De p U.d a., V.Q'. Fesenkov nu a ti~ut seanra de faptul ca' plantele d.e De Marte nu acopera WJll.p;!\ct "marile" aeestuia .,- prlntre e;le se stravede stljilrafata anorgantca . a lu~ Marte. Ea a fost .aceea care -a datpentru "factorul de vltalitate'' 0 marime aproape de O.

pis'CutiiJe ell caracter creator care au avut loc la Abna-Ab. ~l' Leningrad s-an bl.Gheia t ~i ,ele in fa Vo.area ace lora care s lls.tinellu existeata ¥ie,tij pe Marte.

La 111enara comisfel pentru fizica planetelor a Academlel de stijnte a U.R.S.S., C9.Fe a avut lbc iii luna !,I1artie 1955, s-au fOTl1mlat: urrnatoarele cinci davezJ principale ale exlstentei unei 'iegetatii pe Marte:

Tn pr irnul .rind, ttmdificarHe in fuuette de anotlmp ale culoril rna .. rllor marjiene,

In aT 'do ilea rInd, vaFi4l.pa cu.!orii acestora In tunctie de ina[~imea Soarelui deasupra I"egiunii ~e:spectjye de pe MaJte •.

II' al . ttelJ'ea i~ild, yaTiatii8 co:n~uru lui unor m arj m artiene ..

In 'al patrulea nlnd, a\$l!manart:e~ ~p~eita;11i de reflel'ie a maTiior martlene cu aeeeaa plantelor tenestne, ~i, ill s>nr~it,

[11 ,ill cillcilea: rind, rezi§;tellta, ma:r.if-OT de pe M'art.e; ta'ta de :furtu- ,

nlle de, praF care au 100 aeolo, .

In I(lgatu:rli cu de7illo}tal'ea astrenauticii - ~tiinta ca·liiitoFiUo,r interplanetare -, in desembrfe 1956 s-a f'inut la M6S'cova '.0 c.on§Iatuire a celor mai de SealT!a astrcnomj ,~i blologi so~ietici, convo<:a,tli de Academia de ~j'jhttl a LJ.~.S.S" ell ,pchlire la problema pu,slbilita!ii existenfei vielii pe planeta ~\!a.rte. Maf~~ majoritate a particj'panfiior la consfatuire !HliH ·pronuntat in favoarea .eJ!:istentei pe Marte a Hlfei vle!l o rga nice, i'u consfatulrea a ad&ptat h{}ilidnea de a se c-o,:ntinwa cerce.t1irile a,'mpM vietH in 'afarlr planetei iloastre ..

A$adar, apnoape toti a:&troJ:lolnii SO 'l"ietiti ~i s,tri:iil1i 'C,onsirlexa iq.

peezen'!> M j>e .Marte exist~ tiara Ivegetalli. .

.. Marile" 'lui Marte, ~il-""a!'e!e ~i oazele salle. TeprezinNi r,e,almentl;" regiuni' acop'eri:t'e cu 'legetatle. A<l.easta. vegetatie se deosebeste in multe privinte de cea terestra, dal' ea exi~tii totulj\i. Prin urrnare, pe Ji'lar,~ exista pfobabil ~, fa'una. ~i nu. este e",duO;a posibHUalie.a ca lumea or~anidi. de pe Marte: sa Ii .ajUfl'S de'mul:t lndez'loJtar~ ei, dupa expresia lui Engels "Ia 0 specie de tii~:t~e c,'lIre g;jndesc,ol.

Astrobotaruca se va ~ran5fo_r:m:a, tii(ra i:nqoiaI5, in ast~,obiolog:ie. l10ate tormele 'd.e viafa org:anidi existente pe Marte vor Ii supuse cerc:etat,j lor $tiintifice.

Roc.ent G. A. Tihov a propus un nou procedeu pentru a ne eon-

vinge de existen'[a martlentlor. ,

'lata ce st<nie el ~h legatur:il: cu: aceasta i~ primul volum din .. I:..!fcrliFi!~ sectorulul de astrilbotanidi";

.. Sa a:legem pe Marte ditiw·a. regiurtl unde poate ex:i:sb vegeta~ie 1i sa ·s'tudiem~ ell g,rij'a culoarea aces1(ora 'ell ajutorui mijloacelor precise ~Ie op;tit:ii.

V am examm'a dottli: cazur! : 1) reg,junell trece 'prin d,rumu I sllu anual fi,~esc Htrli }nfervenpa aiferitelor fiinte ~i 2) in viata regiunii cetcef~~e intervitJ. tiinte dot·ate eu nipiune.

tn ,p~im:u! cal', ,fu[oa·j:ea fl}grunli cereetate se schirnba 1'teptat, tara salturr; tn f'll-nc~ie tie anoi:im.purile m a rtiene. In al dOf!e:a tiz, d1Jpa GO'acerea .sentiil1IHurilpr, (;u[o'areaaces-tej'l' tnebule sa capete fnarte repe de, i,n elteva zite, nuanja apr0ape pura a solulut. fife$te aceasta presupune c~ agriCl)ltufa de p-e Marte se face pe inti:ffiIeri mani",

. Agti~uitild. pe A:l,arte!

Carnpanie ag,ticola grg,aniza.Tii. de marjtenl '!

, Pe s.ceptki, "cesteexpre~ii nu-t pot face dedt sa zirnbea~c~.

. Dar in aceastili idee- ind!f<lizneatll a lui 6.A. Tihov e£is1tli oare ceva, absund sail a!1ti,~fiintific? Oare tocuitoltii a~tos lurn] .nu trebule, sa·~i mentjQa vi:ata? ~,i dac.a vsrbim de aceste IUGfltrj l!!1tr~un 'limba] ,(te ...

1 Fr. E~gl!l&:, ,;nfalee:tk3J mal\urii". E.S;P.L.P. IS5il, ji:rag. g19.

resttu", ofacem pentru eli nu av:em alte mljloace de a ne e~rima

ideile. '

Ma!l"te 'este 0 lume vie, untie se obs.el"vli ma;nifes'tlki lncontesteblle d-e, viatit o1iganidi.. $i aeum, in perioail'\l cind Mute se afHi aproape qe 'Nimint, enigp1a mistesieaselur sale Errnale pr.eocnpll. nu numai gc sallan1i. Milioan~ d~ e'arnenl 'Stri'iini de astronomie a~teapta Ell nerlibrlare ea astronomioj cane au OIbser;v,at plarreta in 1956 sli af.le ceva nou despne Marte, Prelucrarea l:lbserl'·a·fiMor este ati't de earnplicatii ihdt de obicet durea.za rna]. mu!~e lun] $i chl,a. fl'rii de zHe. Dar chia'!' de pe acum se, poi da unelerezultate prellminare ale observatHiar fa... cute asupra lui MarJe in 1956.

. Poirivit daleloT ohtlnute de asteenomtl sovletlei; .necenta mane 0-

p.ozitie a lui Marte, s-a deosebit ·pF,tn~r-i) activitate sporiHi aatml}sl1e~ei sale. In august 1956, pr.ofesoTui N. p. !Ballaba~(hv) astrorrom din tla,-r'kov, iar dupa 'el ~i .altiiau ebservat pe Marte pete mL~eMoare deosebit de vi·i .. Ulterior S·I). stabmt' cia acellteA ei1au nori :rdati¥ d'en~t, care pinli a.tu~ci l1ieiod_Ma nu scat! ob~e:rva't in aceasf[ far.m~ ~i cantltate,

S-.~u utm~if pe Marfe, ~i puternice '~uptunide pra1i. care in valuiau fntr-o perdea galblli_e de fum diferite regiani ale - rna rilO_f marfiene. Sea t:onfiFp,at ~i argumentu! mentio'n.ai maf sus eli caloiele polare ale lui Matte sIn't fa];mate ·din nori ~i ceturi, sub _carese atJ! un >!de:,:~rat,\nlleli.j; d~ ghea1a.

'0bserva1U f(}al'te interesantea f'lk_ui, G. A. Tthov, Urmarind tn 1956 topipea calotei pol·a·re sudice a Lui Marte, el a v1i:lJut din nou in jnru! ej 0 DdFdllr.a e3re,.p:e masllra ee caleta se ret),1igea ~prt;· pol..

elipiit:a 0 nuanta._ verzule. -

Un [ucru asemana.t()r se observa ~i Pl! P arnillt clnd f1'unzele care abla tnmuguresc pl'hniv'ara la lneejJut nu sint verzi, cj 'IlU 0 cLl!bare cafeni u-portoca lie. Astfel sea co:nlirmat inca Lin f,al!'t care dovedeste eli pe M·arte e!Jlistii: v.iata organidi:.

In ee ,lifive~tlj eanalele .de pe M)<ifte,ele 'au rost observate in 1951:1' aUt d'easJJionomi ~.()vletioj, dt ,:;1 i!'e ,as1trollOlni .straini. DUiP~ ~e- toa'te observ-atJiJe VOl' fi centr3Jlizate ~i preluerate, ast.roriemii vor face eunoscute Iumil re.z,lIltate)e iltmaf.IFii canalelo:l' ~i a altot form a tii marjiene,

Esle inafarfli: de otice indoihla ca, lntr-un viitw q.pro:piat, vom deveni martort! unor noi descoperlr] df se poate' de int~resante care "Dr .'P·erini~e sa (Jezvatuhn multe taine ale planetej veeine cu noi,

DopA 17 ANI ..•

Ellig;ma canalelor m:art~e;fie 1111- a fost il1di. S'Olu~iona:ta. ~robleltta dad Mrarte este locuit se va elucida iahla i'n vii~or. D.at' ari;pi!e fanteziei slnt ]11 masura sa ne ~i tra[lsporte in aces! vllt(or ~i sa ne ajute sa .ne IpcMpu!m ceea ce poate c_a ae va irnpl'il).~i cindva .•.

, .• Not am a~tel?ta·t ell nerabdare marea opoziHe'din i973. In Itrma

G'U dtev<a hmi s-a. te~minat constructla primuhiio;bse.rvator situat

~~sugl'a atrnosferel, Cinci sute de kilo,tllelriinaltlfIJe, 0 ttailsparetttii practlc absoluta a sp~tiu!ui lnterplanetar, "oi sisteme de telescoape, - toate ,aces tea De tndemnau sa presupunem di aceasta opolfitle va Ii ma:.rcata d~ marl .dem:,operin.

t.n.cli de Ia Inceputu( an,Litlli 19:]:3, o'11servatoarele terestre au inceput sa urmareasca planeta Matte'. Toti asteptau inS:ll colnunj.diJ;ile cbservatoruiui extraterestru, care in zorj ~i asHl'ltit putea fi vazut sub iQI'>Ila U)lej minuscule stele in mi~a.re. Se pane ca as tronnmll vor sa fad ~intr-o dlltii cunoscute ,Iumii descoperirile lor, 6eoarece p:ina la sfirsitul lui octombrte ei au pastrat 0 ta~el'e ciel/lina.

In cea de-a doua jumli.mte a lunii septembrle, am fost autorizafi ca, j'mweuna cu un grup de 1l1~i luctl1foi'i ~mntifi_ci, sa eiectuam un zbor J>jlHa la ebservatorul extr aterestru,

Cu greu se po~te descrie ceea ce am slmjlt ci'!ld. lodd$i ermetic in corpul metoal.jc de forma tinei tigar.i al rachetoptanului, arn test arilnca1i iii cosmos,

• I ~

DllPa. ctteva minute, Pamintul a ramas undeva jos, jar in lata.

pe fotldulcetu'lui Instelat, am vli.zut din ce in ce mal aproape huninile primubll Insmut cosmic •

. Pilotu!' couducea attt ae lin r,achet(l., lodt Clupa pl1tina vreme ne-am acomodat ~i ne slrnteara la fei de degajati ca 10 cabina unui avlon obi~llu~t.

ZbOfUI nesrru a durat clrca 0 ora. Rachetoplanul se ap~opia de observatorut care tnainta pe 0 orbifii circlIlarii. A.c II m, dupa ce am •• abordat" ohserwatorul, am trecut pdn nlste chepenguri special~. in sala prillcipalli de observatte.

III centrul sam se vedea un telescep utia~ fill at Ile 0 instilJatJe masiva. La observator grel1htell artiiiciata era redusjl, ceea ce a l1ermls consttuctortlor telescopului sa nu tina seama de gabarite. Oglinda de 20 m a tele,scetJului extra'atitlosieric, comblnata ell diferite oeulare, permitea sa sa mareasdi irnaginea corpurf!oJ" cerestl plnll: la lOO.OOtl de ori. J,n aceste condittl, pe Marte se vedesu t.oate oblectete. cu un i.Uametru de .peste 150 m.

InstalajJa telescepulul era ~i ea cu tetul neo.bi~l"Juitli. Inzestrata ell un d!~JIozitiv totoetectrlc special "de' urmarjre", ea tinea in permanenf.a telescnpul ihdreptat spre astral respectiv, cu toate capedeaua obse~vaflJrului vibra puternic din cauza p;a~ilor, jar tnsu~i observaterul se rotea necontenit in jurul axel sale.

. De spaiN' lnterplanetar ne (lesp-artea d>oar cupola absolut trlj,nSlla~ renta a observa€oruiui. Gonfedionafii lIintr·o mllsil plasttca foarte reziste'nUi, cu greu i se puteau distiTige eontururile. i\Vei3.nl. lrnpresia ca inire no! ~i ~teI:e nu existii nici 9 opnHf~te. de$i ~tiam foarte bine c.a aceasta cUI;)OHi, aproape il'lviz;ibnjf $i 'l\bsoh!1: lmpermeablla, nit. l11.sa sa se pia-rd'il: tn cosmos almosiera. artifleia.iiipe care 0 adapost€a.

,

~in,d am' sosH: la observiltor:, asitonomi,j ac.estuhl 1ir.mateau toc:m.al pia,nata Marte., Mel. in afara in,v-eli~ului atmosterle al Pii'ml;J}:tuJui, planeta de_ litn r-(l~'U a.,pri'fls str,alucea de-;pI lua m::ltii, pe fondlll db[~nui't al stelelor,

OJ'n disc.uf.ia cu direeMrul ,obser'VatoT-Nlui, 'II!I.'I;I ln~eles de ce a~tronomit au pastrat tic.etea. IllescoperJrHe iliculte de 'Eli erau ,atlt de sur-

prinilitoare ind:t aee~itja s-aa h.ota,ri~ sa Ie cormmke opiniei p-ublke rilbia ilupa 0 ,'erlifical'e min.utioilsa a- tutwror fapteter.

elF, se par-eil C'ii fa'ptele sp.l.llbera ol'j.c.,e -dl~biu "'-'IJ ~v.jre Iii hldenta 'Vieri! pe ,M'arte.

Ca.na~e~e de pe Marte 'S"'lIU dovedH a f.i intrcalde,vlilr zone de vegetatloe de-a ]llJlngttl :i;nvt.zi birlehH artere de apa. lin te1tS'Ce-p s-au, putuf vedea nu nurnat diterite ,.cring.g,l'i", desi~u!'i de "eget~1!ie c1JLti;vat1i -artificial, ci $i anumite construc-jiii de 'form! rotunda asezate la nec!lTe cinei' k~l(Jmetrl de-a hl1J'tgul t!ia~u!,ui .eliCii,TIli canaI.Prim~v,a.,a se ,pu!:ea observa ell. vegetafla dia jll"rlJl carialulu! Incepe sea: in''<lerzeaSC3. tocll'iai de la aceste eonstrucfil care erau pesemrre instal'atil '''e irigaf-ie sau 'de. pompat ap-a l.olaslte de rna-!iien1.

S-a stabill! de asemenea c~ oazele de pe Matte, asa cum a pre$U'!JUS, de a 1 tfe I, ~i Lowell, sint mari centre popudate ale planetervecine Cit no], fit'ele e".tr.em~d'esu.btiri, car-e ~'erptli:l\L! contiauu de arnbele

parti 'ale canalulu! invizibil, sernanau uimi,ior de mJllt ell ~oseh:le' l1Oas:];re teresfre.

De fapt, oazele 'I1U slot orasele prinoipale ale m.a'TNetiilor, ci num al a':VanpoS!turjle lor din desert, Cea mai mare parte a ,pop.u.\Il"tiei de pe Maillte trajc~te pe fundul fostelQr mll.ri martiene, care astbi sint acnperite aproape Jn lotFegimeeu vegetajie,

Nwner.oitse'le Rete rotunde care se aseamanti {timitor cu oazele ~i care preser a,proapet~at}i. i:ntil1llerea"m~rno,r".4e, pe Marte ali fast aeseoperite: iodi 1.0 1941, de astronomul ff,ancez Camuchejl, DaF abia acum, fit 1973, ciudata J6r strlictllra~i-a gas it explicati'a. S-a do\'eiJi,t c1t 'acele pete constitute principalele centre popuIlI'te marjiene, care stnt a~ezaie, dtJpa cum e. ~1 fi(esc, in Teglunih! cele mal fav.orabife

\ ~ '.

vie-tit. "

M'e~od,a ,lui G. $<. Ti!lo¥, foJQSi.fa la o:bservaotorul exl:r.a!atmosteric, a permi~ sa se descopere j,naitul mivel ,tehnic at -ma)"fien<iJoF.

, Dupa apusele dlnectorulul obaervatorulul, aparitia de,' noi .regiuili

tntunec4lte ~i m(ldificarea l'eghHlilo1- c.unoslZute mal il1'lIitl:te, 1e.:no~eoe ·car!: .p~reau (l'iij!flioara. 0 enigmit, ~hau g,lisit acum expUcaNa.

Avem de-a iau.e ell 0 ma,nitestar~ !II adivitlI.tH mafF·enilott il1 a,gr.ictiU;r,l:ra, :a tncercartlor lor d'~a slll1,llge pu~·t(Uhl.i 1'I00iregiun.i_ pentru i'nsij.in Inta'rea un,or Qultliri foJosi:to,are.

- Dar' un de stn:t fiihtele gina! toare ?

- De ce ll1RITtjenii nu IpGcatdi sit ia contact 'CLI oamenli, sa ate-

rizeze pe Pamiot "1

~t>e()Camdata .nu ~tim, ne-a ras'!?uns difettoFUl. Viii amintiti t.a, in u~a ell'~!l s.fl':rt ~ se>CQI,pe Made au fost observate e~plozii chrdate Ii De a.~um:i ele s-au regetat ill fiecare an, tet mat des.

Am re.u~it s'a abtinem spedrul ultimei e~p!ozii. Imagi'nati-va c.a seitmana. ca dova p'idau~j d' 1ijl3: cu sgectre~e exploziiloi' a1romhre de pe Parnln]. Se ,pare eli maF1,ienii sII),t abia la lneeputnl ere] energiei atomic.e, ta:ra de care este de .neconceput 7Jboru! !~t spne plimint.

1m i dan seama casin tefi ne"dlJmeri,ti. VIeti sa it)tre;ba-ti, prQb.a\;lil, cum SI'l Iace ca mar-t~en'ii. care au depli,~it pe oarnenl in desvoltatea lor uimindu-ne cu grandiosul slstem de canale, au r:limas In urrna omentrii 'in problemele .folos,j:rii energiei atornfce,

CI'!ld eli aiel cauz a .rezid.li. in rnasa mid!. apl'anetei Marte. Ilepu· ntnd aceleasl eto.rtufi, pe Marte se poat,e savlr,~i 0 mund de ~apte {lrl qI'~! voluminoasii qedt pe .Plimrnt. Probabil sa. s,istemul de sanate a fost creal cu a~utorll'l tebnicll obisnuite, n'eatbmke, $1 abla ill uJtimul tirnp rrrartienli au sirnjit nevoia sa folaseasd energia atomica, ..

- Orede]! eli e cazu! sa ne a~teptllm la venW'ea martienHor?

- Da, (;TOO Illi da! In urma ell 0' sap1ami.Aa, postul de l'adio al iB-

stitlduIl1i nostru cosn1i-eo a ~ecepfion'at Iti~.fe apeluri Cle pe Mam§. Deocamdal'anu ~t!nic'e: tnseamnlt Bste mu!'f mai gif.eu sa in1elegi limb~

marjtenllor d'ooit sa d~ifrezr ork~ hi'etog1ifii. $i, cu toate a:ees$ea, sperliJil di' 0 vern faile. Legiit:ura radlofontca dtntre '·ocuitorii.celor doua

lumi ,,~ Ii stabHittii. ' .

Va venl titn'pu! dnd, wi1os~indu~se unii pe altH, oamenii ~j martienii 'lor diuta eu wrte untte sa eurroasdl.l1i sij: sllp'un'li, natura, ...

Mi~ca~i pina· ill adlnDul sutletulul, ne-am mtors pe Pamint.; Dad asttet va f,i . ."lnHmpiQar Marte fa viito.arJ!a lui .mace o,pozii1e, !tc_easta ne-o ... .a a'r~f.a \!iitorul,

OJ}n c-el de'a\ treflea 'vQ!um 81 a)manab~!ul ,.!Air Prll;!i\lceriti" [,,l,umet\ a'VentL1ri~br"~, 1957 De!gillll)

4609 (::L1 prilejul pI'e~uw:lli:ii Elatelor }:!ro;vUoare la lI,lImie, (EPPLER

fOTliluleazii prlrnele dOlfa kgi elnpjlrice aile mi$d1.rii pMaetelor.

1636 FONTANA}

1640 ZtJCcH,r primele obser.vatii ale diverselar to.r.rnaj'ii niartiene.

164'1 BARTOLI .

1666 GWVANNl CAS'SrN1 mbserva pe Ma;rte 'pete mtunecate albastrlli

.~i pete: .perare albe,

~'830-1840 A.stnl1l0mii fr.ancezi BEER~i MitElLE'R aieatuiesc pri.meie .narti areO'graf,ille.; el Il.Ol1stMa cil.lltltele polar.e albe 'Siinf calete -wtada're, filnd snpuse variatnior sezenlere.

1867 JANSSEN. i'1l'fr-o e;l(pedilie astronomtea pe E1F1a, ineea~dl sa. demonsereze speckosco.pic prezenja vapoeiler .de apa pe Mark

I

J 1877, MARE (ilPO'ZI'TIE - As~onomul italian D. SCHIAPA,REL.LI (t8S1-l910) observa prima oara canalele rnartlene (Opser:vato.. Fu1 din MiIal1ll).

- august - As,honomU'! amator ASAPH HALL (Ohservatowl dill Wa-stlin,!f,t.a:n) descopera eei dol satelili ai loUI M,arte; Deimos ~j PhODOS.

l882 OPOZITIE - Scfriap.a.refn descopeiii eli unele cauale marthme slnt duble (17 cafjale duble).

1890 Schiaparelti i~i incheie cercetarite areogratice (descoperise 11'3 canale).

j:1S92r :M.A~E OPOZITIE - Astronornul amator BARNAR[). (Observatorul "Lidt")nu observa rete au-a de e;anhle marjiene,

- Amerioanul PERCIVAL LOWELL se consaera studiilor areo-

~~ /

1'894 - Lowell construleste un -observater la f'la.g.sbf.t (detierhll AFj. zona, aHltuqi"ne :2.200 m).

1901 Colaboratorit lui Lowell catalogheazj, peste 400 de eanale (uncle

lurrgi de 5;OO{1 kin). '

1'903' Lowell ~i colalJoTaioFii s~H obtin totograf"il, 1nd nesattstacatoare al e ca II a I ClOT III arti en e.

["lfOS UPOZl'TI E - 1f1!'r1ifI-e lfur LoweH cuprhrd a;llro.a,p-t J;OX)' de. eanale ~i, 186 de oa'lJ.e ma'iilme (Lowell ajuuge la concluzia cit .toate acesfe linfi te:pr.e:1iinba un' V'a~t sisrtem de canale de -h'iigafle, c-on-' str4"rte fllft'ffki.a-[ d'e fijnl~e g:imFf.i'I'H!fOe - ,,0 Irm:ne' CW'e -plel'e de

S:ll;t-e'"),. ~

1907 Iulle O~OZll'IE - expecHtia TODD t1b:tli'tte: trr d'e~'eMul Tarallaca (r.egtunea AnzH'6T' fO<tag·t'afii ate- eanalelor marfrene.

I HI09-1 MAR~ OPOZITlE. - As;JJ1GD9IDUI r,us N. N_ K,A1.I;[I-N fObsel'\\atoI"tt1 dim RulkJo,va.Y: ca.taJ~gh~aq;~ numeroase ~ilrOOle'; astnonemul rus GAVIUlt !\DR):ANO:nCl 1iUiIOV (@b~l'nfi&ruI d~!l PuH(o:v.o) f@tog.Fafiazii canalele m!ll"tiene ~l [e st:udi.aza, cu ajut-efut 1-1 no£ fil!:tFe- a-p tke.

J;tl'B AsttieIWmu;1 fu;al'leez AN:fONlt,l\;rn ~ID:bs;el1v;at&mb din lt1:eudon) @$iw~'l.i UJl mare nor alb Ill! Marte (cim~lImuh5, viteta :- 3Qkm/11). 1914' As1TO-lT{)muI american SUPHER descopera spec:tros.C"o-pk pre-

zent:a vaporllo« de ap"a, ,pe Marte. .

!:igtOP0ZlilE - G. A. Tthev ltrqeardi s:ir deSlcop~re pe M!!'rte "banda lie abso'ribfie a cloroffle;",

\.19241 M"AR~ ep0~'lTIEo - Ineerc/irj nereusite de a sec &fa:bi!i ell-

Made l~glitul:i prin radio" .

- A\.si1lQnomul aruerjcan 'ifROM'PI.E~ fG:bs.er. ... a:til'rul .. Llck") IQtogtaf:i>aza th·ea. 1(1() ife .canale H<H!:lftiene.

1>&2:6, f)bse~v:a'tollul de- -p.e Mou.nt-Wttsollu «tele5c0'p' de N-2 em) obtlne foto-gr.a ~i i ale, cana lelor dUB le,

1932-1933 ADAMS §i pUNHAM e:vii1erttiaza spectrosco'pk prezenta oxigenului in Marte.

H~37 Observarea unet explwii pc Marte.

119391 MAt RE QPOZIT I E'- S]iphef (ObservatolTui lui t.owell) foto~ grafiaza' peste 500 de canale,

)940 G: A. Tihov. reia cercetarlle a,reo.gra'fke (la Alma-A:ta').

1'946 G .. A. Trih()vg.ase~te explicajia llpsei benzfi de absorbtie a crorof'i!'ei 1<1. vegetati-a ma-rtiana, On dima aspr-ii de pe Marte,ll'la-ntele trebuie lla abso-tll1ba t6atli porjiuriea cu 1ungillii de unda' 1'IJ>M,j a spectnulut solar, care cenjme aproape 13 tl'eiij1e din Galdura 50- lara. Ca atare, p~nzile de apsoIbtie ale clorofirlei din zona undelor lung1 se ver lali, se '\tor cO!1,to,PL iar Ironfurutl-.!\! lor vor di&pli~ rea.) Dupa concludente verUidri pe vegetatia tereS'tra, G. A. Tihov ajunge la ccneluzta cii vegeta,:tia de pe Matte ar~ culsarea albastru desohls, albastru sau chiar vielet,

1947, 1·1 nov. - Este inauglU':at S-ECTOnU1'. SJ?BG!A:L De ASJ'f(OBOTANICA pe llnga Prezidlul Aeademiei de ~t!inte a R.S.S. Kaeahe, .

1951 -1952 A. P. KtJTTR,EV,A co[!fitJTIa ,conduziile lui G. A. J'iliov

'prh1 observajiile ei flh:ute in Pamlr,

1.951, ,9 dec. - !In asfrhnom .iap,oJ1ez&bser"'~ () ~)[!p.lozic pe \l\arte (cinci mjn,uie l, '.

1954 - ObservRTe; uneiex;p!ozlipe, Mjlrte fc i ",-ei , sec,m1ie),

- Asirono11lii' sovi:etki acad, V. G,. FBS'E~l(OV ~i N. N. 51·

'l'1NSJ.(Altl obtin pr-ilWi oara .date exacfe des'pre, ptesiunea a1mMferej pe M'ar,b!J,

- La ObseTvatol'ul ~e, pe Mou;nt:'Wilson se fa"" pril]rele Inecroati

de a U)maeamileie. . '

1955 marfle - La plenara cornjsiei pentru f.iziea, pl;anete!ora Ai::aile .. ruie, de ~iiinte a 0. R.S.S.. sint f{lrl1luiate cinel do:ve7iia-Ie e;.ds,j t~ntci unei vegetatij' oJartH,me.

I H}56i aug~st - ~r~f. N. p, 'BARAS'A$OV (Har:kw) '@bsetvli pc Mart'll' P.eie mj~di~.oil're ,d:eosebit de vii (ilpr,i,). De asernenea stnt opse'Tv.afe f,u,rtuni d>e prat g~ t;Qfi1fJi-rrna ~i.t ;'~!ptele po,laFe martie1i"e lli'n~ 'fo:r'maJe diu nori~iceturi 4elisu'PlCa urur] i:nlleli~ de gbea!.a. '

\10 ,sept.l- MARE HPOZITI,6.

- ~ P,ro-rectar:ea, unui atlas a'stroibetar].j", al pla-nte:ior martlene (G. A. TiRO-V).

14 o(,l't. f95'7-1 _';' 1JJi! u:I:r~a Sb,vi eti"lt lanseaza: pt'imui sjtelit arti,fjeiail te:, "restru, '~,i ile,~hi.rle" asHel ,~rD, zbof.urlior eos'1'I1icee'; ",lIstwnoittill', , aOMlld~~e :,Pd!libi-lita~!.m. 'sa s1i\.tdiez:e -peln"ijlooj,t spati,\li ;'qosnfj('" '(a~.:ad. V'KTOR 'j\,i\-l,.NRTUNJ,IAN, cu pd(ejulcelL(i deZ'al. i~:lea , €Qtigres' a'!~ 'OrlhrhH ii(~er·na:j:ional~ d.e .it:~:tto'nomi'e; finut In aug;ll~t

1958 bi M6sC'ova)" .. , I

DA'TE DESPRE MARTE PEP'J\R:rA.~EA LUI· MA~TE P,E S'O}\RE:

in km.; 2Z'7'.OOO:frOO

in unit,' astr .. : 1,523

(distantn I?amint-Soare = 1)

DEP.ARTA;REA MINIMA A LU, MARH DE PAMINT (opozrfie m.a.xima) = .56,000.000 km.

Ml$CAIH3A DE ~OlAl'lE, asemanatcare cu aceea a P~mintutuj, se

'efectueaza de Ja est la vest in 24b, 37.' ~i 22",

ANUL MARTIAN (durata de revnlutie in juru'l Soarelul)': 'i87 jle zlle, EHA:MET.lWI!.: 6.888 km (aproape jUll~il.tate din dlametrul terestruj., 'VQLUMUL; circa de ~ase ort mal mie dectt eel terestsu, O-R:EUTA'iEA; .1 kg tenestru transpnrtat p'e lwlflrte nu mai dntlire~te

,dec}t ,ns g.

D'ENSU)'\1iEA: 5,947 (Tera: 5,52'1);

TEMPERATURA; 80 centig,~a,de (tempetatura medie in z,o,llele tempe, rate marrlene) corespunztnd la 150 (tem-pemtur:a in zonele tern" ~ perate teres:tre;) (dnpil. Lowell), ' CULOARE GENER}.LA: portocalle.

ATMOSFERA.: s~tl'adi in vaport de ap.a. ,_, SAl'ELIfl ~"".'

'O!ametrul in Km~ dilltanta dejrla- jliurab de revoluti~ neta in mii kln~ 9,<), -}i'

23,5."

I Ph(}bos 12

U D~i,mos. :~{

7 Ofe ;tQ om,

32

Abonamentele la revista ,,~fiinfa ~i T ehnlca" ~ i la colecfia de .Povesf ri ~ti i nli fico-fa ntasfice' se primesc pina cel mai tirziu in zlua de 23 a lunii, cu deservirea In a doua luna urmi:itoare.

Abonamenfele se prirnesc de cafre difuzorii de presa .din intreprinderi, institutii ~i de la sate, secfiile de difuzare a presei, precum ~i de cafre factorii ~i eflcllle po~fal,e.