DINTRE LUCRARILE TRIMISE LA CONCURS:.

ROMULUS VULPESCU - LIVIU MACOVEANU

1 GIGANT 1
(R. P. R.)

RADU NOR

LUMINA VIE
(R. P. R.)

� �ColeC:}ia "Povestiri şfiinfifico-fantastice"

�.; ,�'1_�1 VIU- Nr. 185 -1 august 1962
 Din scrisorile cititorilor

Ţin să vă mu l tu m es c pentru răspunsul la s criso a rea mea in

care mi-ati făgăduit că veti pu bl i c a şi alte romane cu teme din
U.olo�ie.
Am 14 ani şi învăţ la Şcoala de 8 ani nr. 3.
Cu i n văţ ă t u ra o duc bine, a v ind medii numai de la 7 in sus.
Duminica merg aproape întotdeauna la Muzeul "Gr. Antipa",
unde se tin conferinte foarte interesante.
Am să vă ajut in continuare la populari:tarea Colecţiei, im­
prunmlind fasciculele ei sau con v i n g i nd pe col e g i i şi prietenii
me; să şi le procure.
ln u l t imul timp, am citit "Constelatia din ape", care mi-a
plăcut mult. De asemenea mi-a plăcut ecranizarea romanului ştiin-
1ilico-lr.ntastic al lui Al. Belcr.ev "Omul amfibie".
In incheiere, vă urez mul! succes in publicarea unor Jucrtir{
cit mai interesante (mai ales biolo�ice).
SUCIU IOAN
Bucureşti

--- <>•<> --

În
primul rînd, vă comunic că, urmînd sfatul dat, mă voi
abona la Colecţie.
Am terminat clasa a V-a şi am 12 ani.
Cu şcoala o duc bine. La majoritatea materiilor am medii
numai de 9 şi 10. Geograna şi istoria imi plac cel mai mult.
Coleclia imi zugrăveşte viitorul omenirii. Ea mă ajută să in­
teleg mai bine multe legi ale naturii.
Am reuşit să atrag spre Colecţie mulţi prieteni, printre care
pe Popescu Mihai şi Bindea Emil.
Fratele meu (care mi-a sădit dragostea pentru literatura de
anlir.ipalie) este student. la Facultatea de filozofie din Bucureşti.
In încheiere, îmi iau angajamentul să atrag şi alţi prieteni
spre literatura ştiinţifico-fantastică.
SILAGHI SILVIU
Sibiu

. <coperta-desen: DUMITRU IONESCU

• : pesen interior: GHEORGHE NICOLESCU
 ROI'-1ULUS VULPESCU - LIVIU MACOVEANU

1 GIGANT 1
- Perfect, murmură Regele-celor-mai-du rabili-mai-
ieftini-şi-mai-frttmoşi-ciorapi -de-lînă-pentru-pensionari ' ,
lăsîndu-se legănat de fîşîitul mătăsos al aerului, sfîşiat de
puternica şi tăcuta limuzină care-I ducea, cu peste 250
km/h, la vila bunului său prieten , Regele-celor-mai-natu­
rali-dinţi-falşi-sintetici (poreclă alintătoare pentru vesti­
tul colecţionar de electricitate sub formă de baraje, hidro
şi termocentrale, becuri, radiouri etc., marele patriarh al
ocultei religii pe acţiuni, Lumină şi Putere�) Ţinea să
asiste personal la discreta scoatere din funcţiune a gene­
ratorului de energie electrică particular .ce alimenta vila
Regelui dinţilor electrici şi acum se pregătea să partici pe
la ceea ce, peste 4 ore, ediţiile speciale ale ziarelor de
seară vor numi "Ind răzneaţa tentativă de spargere a no!:i­
timei vile rococo a cunoscutului şi iubitului nostru Rege
al c -m.-n.-d .-f.-s. Firele telefonice tăiate ,,Chiar şi
··.

firul secret, pe care banditul întreţine conversaţii galan­

te!" Două duzini dintre cei mai buni oameni ai Şefului-

1 Din fire supraelastice de polic:il, s u b produs rezidual at

petrolului, de c a re, din sp irit de sacrificiu şi pas iune pentru
sinteză, se ocupa îndeaproape. Adu n a s e toate societăţile mai mici
de ex pl oata r e a n a ftul ui in buzunarul cu carnetul de cecuri.
Et·a un filantrop, discret protector al a n i ma l e lo r : oploşea pi si cu ·
ţele pierdute ale ţiţeiului într-o clădire pe c ar e , din nob l e ţ e sufle­
tea scă, pusese firma International Oleum, maseîndu-şi modest
dragostea pentru animalele defu nc te in erele anterio3rc şi al·�
căror rămăşiţe le c inst e a postum in p etrol (N.a.).
-
' Coincidenţa de nume intre această asociaţie de energie spi­
rituaJă Şi_ S()�ietatea cu preocupări terestre de electricitate Light
and Pl)wer··cştc accidentală. Nu ne luăm nici o răspundere pentru
aceşt ;�ccident, de care sintem vinovaţi (N.a.).

J
..
celor-mai-economice-şi-discrete-metode-de-îndepărtare-a­
unui-adversar inconjurau vila şi aşteptau doar semnalul
patronului lor, care dirija la fata locului magistrala
acţiune.
Regele dinţilor electrici precis nu era acasă, căci lua
parte la o licitaţie de tablouri neo-supra-futuriste, dintr-o
colecţie particulară, oferite la preţuri de lichidare. Cîteva
falsuri şi piese de mina a doua din chiar colecţia Regelui
ciorapilor (benzen, uleiuri , utilaj de forare), car e, cunos­
cind marota artistică a prietenului său ; organizase în cel
mai mare secret vînzarea. "Cel puţin trei ore stă acolo".
Şoferul stopă lîngă maşina-sport blindată şi decapota­
bilă a Şefului-c .-m.-e.-şi-d.-m.-de-î:-a.-u.-a. Inăuntru, lîngă
Şef, se afla inginerul care supraveghease instalarea safe­
ului special al Regelui danturilor de înaltă tensiune.
Cunoştea sistemul de schimbare periodică a cifrului şi
era în stare să descopere în 10 minute formula-cheie a
zilei respective.
La un semnal al Şefului, operaţia se declanşă, şi. în
trei minute vila era în mîinile atacatorilor. In toată
uriaşa clădire nu mai rămăsese nici un om în stare să se
apere sau să vadă ceva. Regele ciorapilor zîmbi. Regele­
celor-mai-bune-grenade-plastice etc. nu-l inşelase. Ii dă­
duse cîteva bucăţi din stocul pe care-1 folosea personnl.
Erau cufundaţi cu toţii într-un somn profund şi odih­
nitor. Cele cîteva zeci de persoane aflate in vilă respirau
liniştit şi regulat pe unde-i apucase explozia grenadelor
plastice, soporifice, tăcute şi curate. Toţi ochii erau în­
chişi. Toţi �au aproape toţi.
..

Cu o lună de zile înainte, Fata-cu-cei-mai-rotunzi­

umeri-bronzaţi participa la un pasionant spectacol în aer
liber, oferit de Regele-celor-mai-elegante-proteze-pentru­
infirmi : ciocnirea a două trenuri pe un pod suspendant•
deasupra unei prăpăstii (în decor natural) oferită de So­
cietatea-pentru-amenajarea-marilor-exterioare (SP AME) .
Fata-cu-c.-m.-r.-u.-b. se aşezase printre .spectatorii de
rînd şi. îmbrăcată în swenter-ul portocaliu, era incognito.

1 "0Pcit;a>-concernului condus de Regele-celor-mai-periculoase�

pr<_:-i 11 r i;:- şu sn_c'n el n t c- pes te-prăpăstii (R. -c. -:n.-p. -p. -s.- p.- p.} (N.a.).
"
Altminteri, S ocietatea-de-televiziune-pe-trei-canale E�ra­
nul albastru şi-ar fi disputat imaginea Fetei cu Societa­
tea-de-televiziune-pe-trei-canale Catodul-morţii-la-domi­
ci.liu, prezentă şi ea la gala de accidente agreabile, al
cărei manager fusese Regele-organizării-accidentelor­
agr�abile-şi-cu-minimum-de-risc. Cîteva clipe dupCt
ciocnire, în tribună se produsese o busculadă, abil regi­
sată de Regele-o.-a.-a.-şi-cu-m.-de-r., soldată numai cu
unele fracturi benine şi zgîrieturi superficiale, suficiente
pentru menţinerea bunei dispoziţii în rîndul participan­
ţilor şi, mai ales, a bunei reputaţii de care se bucura
Casa-producătoare-de-accidente-agreabile etc. printre cu­
noscătorii avizaţi. Un tînăr înalt şi simpatic, aflat lingă
barul cu răcoritoare (Cele-mai-răcoritoare-răcoritoare
etc.), se năpusti printre schelele de aluminiu răsturnate
(Cele-mai-uşoare-schele-de-aluminiu etc.) şi ridică Fata
cu o secundă înainte ca pantoful-sanda-pentru-spectacole­
în-aer-liber al unei celebre vedete de cinema să-i stri­
vească cel-mai-rotund-umăr-bronzat-drept. A ajutat-o să
se urce în maşină şi a condus el pînă în oraş. Fata îi mul­

ţumise călduros pentru mîna de ajutor pe carei-o dăduse

cu atîta promptitudine şi pe care tînărul o uitase şi acum,
cînd ţinea cu cealaltă volanul, pe umărui ei dr ept (cel
periclitat). Senzaţie ce, trebuia să recunoască in petto •,
nu-i era de loc dezagreabilă şi se asocia curios de bin e
cu admiraţia faţă de bărbatul de lîngă ea, care conducea
cu sînge rece (poate datorită nenumăratelor răcoritoare
variate, al căror delicat miros îl răspîndea în jur). Il
invitase apoi în cochetul ei apartament mobilat-stil (de
Casa-de-decoraţiuni-interioare-plăcute-şi-originale) şi el
se comportase ca un gentleman ... de lume, în ciuda
marilor cantităţi de răcoritoare şi mai variate în ceea
ce priveşte concentraţia, pe care le ingurgita. Agreabilul

gentleman o recunoscuse numaidecît pe Fata-cu-cei-mai­

rotunzi-umeri-5J ronzaţi şi, în calitatea lui de gazetar,
reporter-al -celui -mai-exact-şi-la-timp-informat-ziar, îşi
manifestă discret curiozitatea profesională, vrînd să veri­
fice. de visu et de sensu �. aserţiunea reclamelor ce-i

1 �l•i;-sîJte,)n
limba italiană in original (N.a.).
�� (;u vă��� şi cu pipi&Uul, in limba latină in original (N.a.).

5
dezvăluiseră, în toată lumea, perfecţiunea umerilor . Şi
cum Reporterul-care-şi-bagă-nasul-unde-nu-i-fierbe-oala
avea ochi tandri şi mîini sensibile, afecţiunea mi.ltuală
care se născuse între cei doi tineri dura de o lună de
zile şi se cimenta zilnic, sau aproape, ca şi cum ar fi fost
luată-n antrepriză de Regele-celui-mai-rapid-şi-train i c­
beton-armat. ln ciuda discreţiei pe care o puseseră amîn­
doi , aluziile agenţiilor de publicitate se înmulţeau verti­
gin os. Ochii tuturor erau a ţinti ţi asupra acestei nostime
perech i . Toti ochii erau deschişi. Toţi sau aproa pe toţi .
•

Toţi sau aproape toţi ochii din vilă erau închişi. Cei
ai Rep orterului erau deschişi. Se afla de cîteva ceasuri
în vila a ceasta din împrejurimile capitalei, unde venise
împreună cu Fata (umerii bronzaţi), fiica Regelui măse­
lelor cu curent alternativ, să continue, în apartamentele
ei dintr-o aripă retrasă a clădirii, dezbaterea aprinsă
asupra c alităţ.ilor relative a două noi mărci de răcori­
toare lansa te de cîteva zile. Pătrunsese în vilă cu dibăcia
profesională pe care o mai folosise în cîteva împrejurări
anterioare, înşelînd vigilenţa corpului de gardă . La un
moment dat, nu multă vreme în urma p anei de curent,
simţise un miros neobişnuit plutind în atmosfera încă­
perii (era gazul soporific al celor-ma i-bune-gren ade-plas­
tice etc.), dar îl pusese pe seama noilor răcoritoare. că­
rora încă nu izbutise să le determine apartenenţa chi­
mică. Observase cu oarecare uimire că Fata-cu-cei -mai
etc. adormise surprinzător de repede, cu atît m ai sur­
prinzător cu cît ea nu făcuse decît să deguste cele două
preparate . Rămas singur şi presimţind că va fi victima
unei depresiuni morale imediate, - plecă în c ăutarea pro­
viziei de răcoritoare vechi (de cel puţin 80 de ani), ad use
prin contrabandă din Lumea Veche. Ajuns în aripa afec­
tată apartamentelor Regelui-dinţilor-hi-fi \ simti cum
obosea1a experienţei de curînd terminată se risipeşte la
iuţeală. Cît pe-aci să se-mpiedice de un corp căzu t în­
tr-un coridor pustiu. Era un membru al corpului de
pază .. ,Probabil a făcut o experienţă mai amănunţită",
1 High -Fi1delity: "înaltă fidelitate", obligatorie molarilor radi.J­
receptori (N.a.).
 îi trecu prin minte. Şi-şi continuă in vestigaţia. La al
patrulea corp î ntîlnit începu să se întrebe ce ca­
racter a avut materialul folosit pentru această
experienţă atît de concludentă şi cu rezultate atît
de categorice. Faptul începu să i se pară cu atît mai
suspect cu cît, auzind un murmur de glasuri în holul de
la parter, p r ivi în jos şi văzu nişte i nşi cu măşti de gaze
stînd în faţa uşilor de la odăile ce dădeau în hol. Flerul
reportericesc îl î nştiinţă că treaba avea toate şansele să
fie cel puţin curioasă. Şi, în ciuda blazării omului sătul
să tot scrie despre crime misterioase, divorţuri scanda­
loase, afaceri veroase etc . , se înti nse, deplin lucid şi
atent, pe burtă, aşteptînd să vadă ce se va întîmpla. Işi
dădu seama că oamenii adormiţi pe care-i î ntîlnise pe
coridoare fuseseră narcotizaţi cu vreun gaz, al c ă rui
miros îl simţise şi el. După un timp, cei de jos îşi scoa­
seră măştile şi Reporterul-care-şi-bagă-nasul-unde-nu-i­
fierbe-oala constată, cu ajutorul pomenitului nas, că
mirosul acela ciudat dispăruse. ln hol se deschise una
dintre uşi, şi în cadrul ei apărură două personaje de
marcă •, bine cunoscute gazetarului. "Suspectă afacere",
se gîndi acesta. "Atac cu gaze. Regele-celor-mai-durabili
(zăcăminte, sonde, mase plastice etc.) şi Şeful-cel or-mai­
economice (dinamită, rap1n, incendii etc.) împre­
ună. ln timp ce Regele-celor-mai-naturali (curent
continuu şi alternativ, unde de joasă şi înaltă
frecvenţă) este absent. Interesant. Demn de ur­
mărit p ista" . Şi Reporterul se hotărî să nu dea
încă publicităţii această ştire, care ar fi avut un efect
considerabil ·asupra contribuabililor. Va urmări pentru
propria plăcere de curios care-şi-bagă-nasul-unde-nu-i
fierbe-oala a ceastă afacere, ce promitea să fie rodnică în
su rprize. Cînd cele două duzini dintre cei mai buni oa­
meni ai Sefului părăsi ră teatrul acţiunii, Reporterul se
luă după ei şi, la adăpostul complice al întunericului, se
strecură prin parc, cu iscusinţa omului care c unoaşte
locurile favorabile, pentru că le-a mai bătut şi-n alte
împrejurări, şi aju nse, ferit de priviri, pitindu-se după
tufişuri, în dreptul celor doi specialişti. Aceştia se
tl'ade mark - marca depusă, comercială (N.a.) .

.7
 îndreptau liniştiţi, ca oamenii care n-au de ce se grăbi,
spre locul unde-şi parcaseră maşinile. Prinse, cu urechea
exersată la indiscreţii, cîteva crîm.peie din discuţia celor
doi, care păşeau la oarecare distanţă înaintea oamenilor
lor. .
- Pricepi, Şefule, spunea Regele, bătrînul bandit
pregăteşte o lansare "bombă". E clar că urmăreşte să ne
sufle ceva, dar naiba ştie ce.
- Mai avell1 la dispoziţie o săptămînă... aşa reiese
din documente. Dacă l-am "aj u ta" să "amine" puţintel
data?
- Nu cred că se poate. Intr-o asemenea afacere,
bătrînul rechin, îl cunosc bine, şi-a luat toate măsurile
de precauţie ...
Dar expediţia noastră de astă-seară ..
·

- .

-- Imi cam vine să cred că nu socoteşte atît de impor­

tante documentele pe care le-am descoperit. Au, probabil,
mai mult un interes, cum naiba-i zice, sintetic... nu ...
"ştiinţific". El şi ştiinţa. Grozavă glumă! Dacă era vorba
de ceva serios -
registre contabile, capital investit, mă
rog, ceva financiar - instala în safe un sistem de distru­
gere automată. Da, da, cred că nu în safe-ul ăsta se află
secretul. O ri cu m trebuie să ne grăbim să ...
,

In această clipă, cel mai inoportun arbore pe care-I

întîlnise vreodată în viaţa lui intră într-o viguroasă coli­
ziune cu nasul Reporterului. Cele cîteva minute necesare
să se reculeagă după această contondentă cunoştinţă cu
neatentul gentleman vegetal se dovediră suficiente pentru
apariţia, creşterea şi regretabila dezvoltare a unui cucui.
cît şi pentru pierderea unui timp preţios. Cei doi, urmaţi
de plutonul celor-mai-ai-Şefului-celor-mai, părăsiseră
aceste locuri atît de ospitaliere pentru unii şi atît de
ostile faţă de alţii. Reporterul-care-şi-bagă-nasul-unde­
nu-i-fierbe-oala se-ntoarse la vilă să-şi răcorească proe­
minenta facială traumatizată şi să vadă în ce stare se
mai află bronzul de pe umerii Fetei.
Regele-dinţilor-de-mare-voltaj nu păru prea descum­
·pănit de spargere (chiar şi de pe caninii sintetici sare
cîteodată smalţul), dar convocă de urgenţă în cabinetul
..

să.u două _persoane : pe Secretarul-particular-poliglot-'li-

cenţi.at-şi-om-de-lume şi pe Savantul-plin-de-iâei-genialen
periculoase.
- Domnilor, puşlamaua aceia bătrînă de găzar, vîn­
zător-ambulant-de-ciorapi-cîrpiţi (sînt sigur că el şi nu
altcineva a pus la cale spargerea), ne sileşte să schimbăm
data lansării. Dacă mai aşteptăm pînă la sfîrşitul săptă­
m.înii, societatea rivală, pe care, după cum ştiţi, o finan­
ţează în mare secret, e capabilă să lanseze şi ea o
rachetă, numai din spirit de c oncurenţă. Asta n-ar fi
nimic, dar în stadiul actual al lucrurilor riscăm să se
afle scopul real al explorării noastre... "ştiinţifice" ...
- Nu cred că vom putea totuşi scurta perioada de
încărcare, mormăi Savantul-plin -de-idei-geniale-pericu­
loase.
- Sîntem nevoiţi, domnilor, sîntem nevoiţi. Intere­
sele, pardon de expresie, "ştiinţei" ne cer un efort supli­
mentar. Propun ca mîine.. .
- Mîine în nici un caz nu. Rampa de l ansare nu e
încă pusă la punct. Mi-ar trebui cel puţin trei zile.
- Şi pe urmă decla�area ofensivei publicitare era
programată pentru poimîine abia, îngînă Secretarul-p.­
p.-1 .-şi-o.-de-l.
...:_ Nu, conchise Regele. In astă-seară - ofensiva
publicitară. Mîine - rampa. Poimîine dimineaţ.ă - lan­
sarea. Triplaţi echipele de încărcare. Triplaţi plăţile.
Triplaţi paza. Triplaţi totul. Rezultatele se vor tripla, vă
asigur. Va fi o adevărată explozie ... , îşi îngădui să zîm­
bească Regele, satisfăcut de calamburul subtil pe care
ceilalţi doi îl gustară fiecare în felul său. Mai bine zis
ceilalţi trei (cu toate că al treilea, Reporterul, nu-l gustă
de loc, simţind un triplu fior răcoritor străbătindu-i spi­
narea). Risca imens, nu numai o entorsă a gîtului, în
poziţia incomodă în care se afla, ci mult mai. mult dacă-1
descoperea garda, vigilentă acum şi decisă să fie zeloasă.
lnţelesese că secretul e aici, la vilă, nu în posesia spăr­
gătorilor plecaţi. N-o trezise numai pe Fată, ci şi c urio­
zitatea ei şi le determinase pe-amîndouă să-1 ajute. In
timp ce Regele şi garda făceau o inspecţie a vilei, după
convocarea secretarului şi a savantului, Reporterul-ca­
re-şi-hagă�J;lasul se strecurase în armura milaneză din
b�fou}_ ·egat Spera, şi speranţele nu-i fuseseră înşelate,
"
că acolo se vor discuta se cre te l e. Triplu} fior se da t o ra
unei triple cauze : c al a mb uru l r egal, răceala armurii şi
dezgus tul ce i-l pric inu i a vederea răcoritoarelor cu care
cei t re i îş i limpezea u gi n d uri le . Dezgu st faţă de inechită­
ţile destinului: unii beau şi a l ţ i i se uită. S e uită şi nu
pot vedea nimic din cauza desei reţele a vizierei lăsate.
"Am spus întotdeauna că ţesătu rile milaneze nu sînt bune
de ni mic. Şi, în genera l , războaiele astea menţionate în
man u ale erau făcute la-ntîmplare. Se duceau or­
beşte... ". I n ţe pe n is e in armură şi avea i m p resia
c� zvîcnetul pul su l ui p u ne a în v i braţie tinichelele
cizel at e, care făceau, pro babil , un zgomot as u rzi to r .
Numai preocuparea intensă a celor trei pute a să
le a tro f ie ze, în asemenea hal, auzul. Din f e r ic ir e ,
tija s u bţir e şi l u ngă de oţel ce s u sţi ne a armura
pe postament ii permite a să st e a rezemat intr-un
fel. "Ca pe- u n scaun î nal t de bar ... " ln sfîrş it, cei trei
părăsiră încăperea, şi Reporterul încercă să iasă fără
zgomot şi cît putea de rep e de din "fracul d e fier", c um
îl b lest em a în gind. Cu vi clenii şi abilităţi de vînător in
junglă reuşi să se strecoare în portbagajul maşi n i i savan­
tului. " Tr is tă predestinare. Din armură, u n de - n ţepen ise
în p i cio are , în portbagaj, u n de se va anchil o za chircit , .•
Dar n- a vea încotro. Savantul pleca de la vilă peste un
ceas - cît îi treb u i se să facă o ba ie şi să ia o gu stare
cu Regele şi se c r e t aru l . Se ducea dir e ct la cosmodrom,
şi asta era si ngura şansă pe care-o mai avea Reporterul
să pătru ndă prin cele trei cord oane de pa z ă . Acolo o
să vadă el cum o să se descurce.

Uriaşul platou de be t o n , lum i n a t a giorno de pro iec ­

toare puternice, · f or f o t ea , cuprins de febra activităţii.
Abia se dăduse jos, pe nevăzute, din po r t b ag a j şi schi­
ţase cîteva m işc ă ri gimnastice spre a se dezmorţi, că un
supraveghetor en erv a t il îmbrînci spre un grup de
oamen i : "Mişcă, fiule, pu ne- ţi sa lo peta şi n u ci:isca gura.
Pîn' la ziuă trebuie să -ncărcaţi t otul ". Primise o :;alo­
petă, ca şi ceilalţi, şi acuma încărca în nişte furgonele
e le ctrice mari cuburi î n v eli t e într-un strat izolator plas­
tic. <Lucra..' alături de-un ins m ai vîrstmc, tăcut şi iute-n
mişc�ri. DÎ.tpă o vreme avu o clipă de răgaz să se uite
" .
� -
spre rampa luminată pu t e rni c . Un fel de zgîrie-nori
str ăl uci t o r, m etalic, un fel de havană Coronas 1 ca-ntr-o
r ecl a mă de c oşmar p e n t r u giganţi, se · ridica vertical,
înc o rs e tat intr-o retea de schel e. Sus, foarte sus , un
p roi ec tor , ce părea o stea indiferentă, marca v î rful rache­
tei probabil. Sub ac ea s tă lu mină, la oarecare d istanţă
dedesubt, in tot cazul la o m ar e înălţime faţă de sol,
pe r etele vertical avea o deschizătură prin care braţele
me tal i c e a două macarale i n tr odu c ea u nişte cutii cilin­
dric e, oblong e . " Probabi l tot î n cărcă tu ră " - se g î ndi .
Şi aş t eptă sa se întoarc ă m uncitorul în e tate p l e cat c u
electrofurgoneta l a baza ra mpei. N u îndrăznea s ă s e arate
prea curios, de teamă să nu pară novice în treburile
astea. Sondă ti m id : " lnc ă r că tur ă mare. Şi sus şi jos.
Combustibil pen tr u o c ă l ă tor i e lungă .. " Şi tăcu. Munci­
torul îl pr iv i , nu spuse n i mi c şi în clipa cînd se sui pe
furgonetă se -nto ar s e c ătre el:
- Ai mai lucrat la rachete, pr ie t en e ? Parcă nu-mi
vine să c red. Combu stibilul se depozitează, de obicei ,
mai jos. Şi cel pen tru por nire ·şi c e l pentru cursă_ Tn
nici un caz acolo, sus.
Şi furgone t a porni.
Reporterul rămase c am p erpl ex . Nu şti a ce să-nţe­
leagă din c u vi n t ele muncitorului. E drept că nu p rea
se pr ic e pe a la rac hete. Ba, ca să fie si n cer , habar n - avea
ce şi cum. Asi stase, într-adevăr, în cal ita t ea lui de
zi ari st , la două la ns ă ri . Vorba vine, l an s ări . Prim a dată
nu vă zu se n i m i c din cauza busculadei provocate în adă­
postul antişoc, s it u at la mare depărtare- de ram p a de
lansare, pe care racheta făc us e explozie înainte să se
des pr indă de s ol . A doua oară, d u pă cîteva luni, apucase
să vadă nav a cosmică ridicînd u-se-ncet de la pămînt,
ca un fel de bal o n scăpat din mînă. Cînd s ă se asocieze

şi el aplauzelor abia î n c e pute, vî r f u l p roi ectilul u i cosmic

se aplecase spre piimînt şi nava intrase în ordinea
obştească a s uratelor care-o prec edaseră într u deces.
De - a t u nci devenise sc epti c şi î nce tas e să se mai intere­
seze de o problemă ce părea sortită, în ţara lui, u n u i
C:'şec p�rman e nt.

1 ceiebrti� trade mark al unei ţigări de foi cu formă aerodi­

naJ11ică (N.a��
.; -

1l
 - Acolo, sus, se transportă ceva special, adăugă mun­
citorul în timp ce încărcau din n ou furgoneta. Dacă vrei,
fă dumneata drumul următor şi, după ce treci de turn ul
cu proiectoare şi te apropii de baza rampei, la combus­
tibil, ai să vezi lucruri interesante .
. ,Cumsecade om" - îşi spuse Reporterul şi se sui în
furgonetă. După ce depăşi turnul cu proiectoare, văzu in
stînga un fel de lungă promenadă, puternic luminată
de fasciculele reflectoarelor, pe care circulau furgonete
teledirijate. Cele încărcate, cu cîte două recipiente cilin­
drice; lunguieţe, cenuşii ieşeau dintr-o cazemată aflată
la capătul ace stei piste luminoase. Ajunse la baza rampei,
dincolo de locul de descărcare a furgonetelor electrice
dirijate de oameni, pătrundeau, una cîte una, intr-o
cuşcă mctalică. Supravegheate de cîţiva inşi în costume
de protecţie ciudate (combinezoane complete, albe, cftşt i
transparente ca nişte clopote mari de scafandru), furgo­
netele teledirijate ur cau cu un lift pînă la orificiul de
lîngă vîrful rachetei. Acolo, braţul macaralei, automat
şi el, desigur, fiindcă nu părea să se vadă pe undeva
vreun om, le descărca în rachetă. Liftul cobora cu
i uţeală, telefurgon eta se depărta, în vreme ce alta în­
cărcată îi lua locul.
- Sus e ultima treaptă. Acolo sînt numai aparatele,
zîmbi muncitorul cînd Reporterul reveni din cursă. De
data asta trebuie să fie nişte aparate secrete şi compli­
cate. Şi, oricum, tare numeroase. Nu inţeleg însă de ce
le socotesc aşa de periculoase, încît îşi iau atîtea pre­
cauţii. Costume de p rotecţie antiradioactive, transport
teledirijat ...
Reporterul ciuli urechile. "Radioactivitate? Adică
elemente radioactive. Atomi. Ăsta să fie combustibilul?
Şi-atun�i ei ce-ncarcă ? Nu. Ei transportă combustibih.tt
Acolo, sus, doar i-a spus muncitorul, nu se pune com­
bustibil. Acolo e ultima treaptă, containerul cu aparate.
Pentru explorarea ştiinţifică.''
- Parc-ar v:rea s-o trimită-n Lună, c0mentă celălalt.
Lucrez de mulţi ani aici şi n-am văzut niciodată atîta
rez0rvă de combustibil. Ar fi de ajuns pentru patru
ra�He\e:
 In zori încărcarea se . terminase. Echipele plecaseră.
Reporterul părăsise şi el cosmodromul. Mare lucru nu
aflase. In orice caz nu mai ştia cum să se-ascundă acuma,
ziua, şi oricum mîine, la lansare, va căuta să f ie de faţă.
In calitate de ziarist. Tot sceptic rămăsese, dar cu un
reviriment de curiozitate. Era frînt de oboseală, trebuia
să treacă şi pe la ziar şi voia să se-ntnnească şi cu
Fata, care poate mai aflase ceva.

Cînd ajunse-n oraş campania publicitarâ era în toi.

Reclame uriaşe anunţau lumii "lansarea colosalisimei
nave cosmice Gigant 1, cea mai puternică rachetă de
pînă acum, care va porni spre Lună în vederea unei
ample cercetări ştiinţifice menite să îmbogăţească în
mod incontestabil tezaurul de cuno.?tinţe al omenirii.
Dovadă a spi ritu lui de ini ţiativă ce domneşte în lumea
noastră ştiinţifică, ilustrare a modului de vi aţ ă care
permite libera dezvoltare a inteligenţei practice şi crea­
toare a individului etc."
Sloganurile obişnuite în astfel de ocazii. Numai
"Noul Surîs", ziarul finanţat de concernul dinţilor falşi,
strecura la sfîrşitul pălăvrăgelii ( aceeaşi, cu mici va­
riaţiuni stilistice, în toate publicaţiile de mare tiraj) o
frază misterioasă despre o "îndrăzneaţă şi pl'imă expe­
rienţă de acest fel, unică în felul ei, o experienţă-sur­
priză, al cărei caracter va fi dezvăluit în momentul
imediat următor lansării, experienţă menită să umple
toate cercurile ştiinţifice, mai ales cele rivale, de stu­
poare".

Fata nu aflase nimic de la părintele ei. Toată dibăcia

pe care-o pusese în interogare se dovedise neputin­
cioasă, stăvilită fiind, dacă ne putem exprima astfel, de
zîmbetul ştirb al Regelui-celor-mai-naturali etc. (Ca in­
discreţie picantă pentru amatorii de curiozităţi, sîntem
în măsură a-i informa că regala gură ştirbă folosea
drept reclamă pentru firmă, la coloana "înainte", iar
superba dantură, într-adevăr naturală, a fetei, la coloana
"după".) Iţeporterul nu făcuse nici un efort ca el să fie
cel trimis de ziar pe cosmodrom în ziua lansării. Nu

13
degeaba l ucra la Z i a r ul-cel-mai-exac t-şi-la-timp- i n f o r­
mat : se ş t i a de idila cu F a t a şi se p u n e a mare p r e ţ p e
această relaţie, datorită căreia s - a r fi p u t u t scoate ş t i r i
senzaţionale despre dinţi, rache t e ş i a l t e î n t reprinde r i
similare. Pe s cur t , în dimineaţa la nsări i , î n a dă postu l ­
tribună, situat la o respec tabilă distanţă d e ramp ă , prin­
t r e cele cîteva zeci de privilegiaţi, îmbrăcat într-un
costum de protecţie î m p otriva radiaţiilor, se a fla Repor­
terul, aşezat lîngă Fata-cu-c ei-mai-rotunzi-umeri-prote­
j aţi. Radioul, televiziunea, casele cinematografice, zia­
rele erau prezente. Pe u n ecran translucid, agenţi i l e d e
p ubli c i t a t e retransmiteau textul reclamelor consacrate
l a nsării. Reporterul le u rmărea c u un ochi d istrat, e n c r ·
vat p u ţ i n de zumzăitul de voci din căştile receptoare
ale clop otului plastic ce-i ţinea loc de pălărie :

Milioanele de proprietari ai d i n !ilor ,.Fildesh" (garnituri c o m ­

plete pentru toate virs tele, in culor i plăcu t pastelate, l a p r e t u r i
accesibile, forme şi m!i1·iml vari a te p e n t.ru spec tacole d e m u s i c ­
h a I l şi p en t ru conferinte d e presă, pen tr u nunţi ş i pentru m a ­
l c h u r i amicale de c a t c h, pentru recep ţii oficiale şi pentru i n ­
tilniri ga l ante , sortimente care sa tisfac o rice exig e n tă - consul l a ! i
ca talo gu l gratu it şi, in schimbul unei taxe mici, pe doctorii n o ş t r i
specialiştii, mi lioane d e proprietari a i zîmbetulu i .,Fildesh'' vor
sa luta cu un zîmbet unanim plecarea l u i G i g a n t 1 , sonda ce r u ­
lui, amicul Lu n i i !
P e r amica silen.tia ltmae !

S av a n ţ i ! Profesori ! Stu d e n ţi ! Vreţi să a flaţi u n u l d i n t re

secretele succesului ce r c etăril o r in d o m en i ul cosmi c ? Con ­
tra u n ei sume echivalente cu preţul a dou ă pachete de ţigări
p u teţi de v eni proprieta r i i u nei pere c h i d e " S elenic" , noul
tip d e bretele magnetice, a n t i şoc, garanţia suspensiei perfec te.
cu a d apta re a u t omată l a or i ce ri t m de deplasare. l!'avori zeazi"t
d ig:estia şi c re ează buna dispoz i ţ i e s u fleteasci"t î n orice î m ­
prej urare. Psihologi i d i plomaţi a fectaţi serviciilor n oastre vit
explic ă în mod şti i nţ.ific ce mod i fi cări pot su rve n i in evol u ţ ia
ca ractet·ului dv. Savantul-pl i n -de-idei-geniale' a d eclara t :
"Sînt s i n gurele pe care le port !" Cu prilej ul lansării l u i
Gigant 1 , î n ca re a parataj ul m a g neti c este bazat pe acel a ş i
sistem de reglare a u tomati"t ca şi prod usul , ,Selen ic", ma t·i
reduceri d e p re t u r i . Folos i t i -le cu î n credere. Apţn·�t i n i m a d e
emoţU- .! .
lN . a.).
 F r a ţ i ş i su rori ai ad e v ă r a t ei biserici ! Progres ş i
d u mnezeire ! Ştiinţ ă şi c r e di n ţ ă ! " A po s to l i i mîntu i r i i
d i n ceasul al I l - l e a " vă roagă să binevoiţi a n u uita d e
c e l e s u fl eteşt i . Da, f r a ţ i i m e i , păcatele noastre s î nt grel e ,
d a r a v e m posibilitatea s ă le răscumpărăm la p r e ţ u r i
moderate, a c c e s i b i l e tuturo r i ubitoril or de d u m n ezeu !
S u c u rsalele noastre autorizate " Sul iţ a d i v i n ă " au pus î n
v î nz a re un nou stoc de a c ţ i u n i Gigant 1, emisarul
nostru i n empireu ! Mai v aloroase decît i nd u l ge n ţ e l e
evului mediu ! B i letele n oa s t r e de p a rtic i p a r e la re­
d empţ iu ne aduc tantieme impresion a n t e c e pot f i i n ves­
tite î n alte p articipaţii asem ănătoare menite s ă n e mîn­
t u i e c u cer ti t u di n e ! Feriti-vă d e contrafaceri ! Semnul
'
n ostru este suliţ;a ! O su liţă goală ! F al ş i i a p ostoli ai
sectei de p u ngaşi care îşi atri b u i e cu obrăznicie mîn­
t u i r e a i n ceasul al 1 1 -l e a şi 3/4 ( R u ş i n e ! D e trei ori
ruşine ! ) a u lansat o emisiune d e a cţiun i c u semnul
suliţa cu burete. Atenţiu n e ! Nu a ce a st a es te calea mîn­
t u irii ! Jos b u r etele înşelător c u care vor să vă otră­
vească ! E p l in de v e n i n ! Suliţa goală ! Gi gant 1 a re
forma u n e i s u l i ţ e !
In hac signo vinces. Ame n !

"Mă rad numai cu ele" - a decla rat Şeful corpului

de p ază al cosmodrom ului de pe care pleacă Gigant 1 .
E vorba de noul nostru tip d e lame lansat acum cîteva
zile în cinstea plecării spre Lună a lui Gigant 1 . Nu
uitaţi "Cap Cosmical" rade impecabil, implacabil, imba­
tabil, infa i l i b i l . In ziua lansăl'ii, mari reduceri de
p reţuri !
N o u l creion pne u ma t i c G igant 1 , de dimensi·uni Ted u se ;
mai m ic decit o ţiga.retă o bişnu ită ; poate fi purta t în orice
i m p1·e j u ra1·e . Cu a d a p t o r de flagrant poate folosi şi ca b?· o w­
n ing pînă la 15 m ! Eficace ! 11-ezistibil ! Pentm doam ne ,
m odele cn ruj (l.a celălalt capăt). Nu uitaţi, Gigant 1 : Apa­
mtul v iitoru l u i . Manip ula re simplă. Cre ion, ruj. browning !
( La cerere se po a t e modifica şi ca seringci . )

Şi a ş a m a i bine de două ore . Lansarea întîrzi a n u s e

ş t i e din c e cauze . S ocietăţi l e de telev i z i u n e î n demnau
p u b l i c u l , .. să urmărească pe e cr a n e (în culori, stereo,
pano!'amk�şi relief) operaţiunile d e lansare, cît şi de ·
� -
" .
l:i
claraţia -surpriză a Regelui-celor-mai, declaraţie ce urma
să fie făcută imediat d upă desprinderea de sol a rache tei .
"-!:n exclu siv'.tatepenh u Ecranul a l b a s t ru ! S ingura societate
care a obtinut autori'l.aţia transmisiei complete. Două. dinlre came·
rele noastre video se allă în sala cu mesele de telecomandii a
navei ! Urmăriţi zborul numai pe Ecranul albas tru. " .,In exclusi­
vitate pentru Catodul mor ţ i i l a d o m i c i l i u . . . " ,.In exclusivitate pen tru
Ecranul verde . . . " ,.In exclu sivitate pentru E c r a n u l p o r to c . . . " ,.In e x ·
clusivitate pentru Ec.r . . . " ,. I n exclusivi tate pen . . . " ,.In exclush·i­
tate ... " etc.

In fine, în căştile asistenţei se auzi vocea morocă­

noasă a crainicului cosmodromului.
- Ora : G . M . T . . . R a mpa : 6. Nava : Gigant 1. D i­
recţia : Lună. Scopul lansării : c e rcetări ştiinţifice.
Coordonate : polar ... , axial.. ., meridian . . .
Pe unul dintre ecranele staţiei de televiziune a cos­
m o d rom ului apăru rampa 6 şi sclipirea orbitoare a
n av ei. Pe alt ecran se putea ve d e a sala c u mesele de
telecomandă, în j urul cărora stăteau nemişcaţi, atenţi,
asistenţii ştiinţifici ai Savantului. Crainicul reluă :
D ăm legătura cu sala de telecomandă.
ln căşti şi în difuzoare se auzi glas ul puţin obosit,
puţin strident al Savantului :
- Atenţiune. Sincron : 5 . . . , 4 . . . , 3 . . . , 2 .. . , 1 . . . , zero.
Contact.
Cu un urlet ameninţător, prelungit, încrîncenînd
spinările par ti c ip a nţ i lor, Gigant 1 se urni scrîşnind,
pufnind Uii cumplit nour de fum şi pu l b e ri , şi porni să
alunece în sus, accelerîndu-şi din ce în ce viteza.
După cîteva clipe de linişte, izbucniră glasurile aţî­
ţate ale celor de faţă. Un zgomot a s urz i tor, parcă la fel
de asurzitor ca al deflagraţiei carburanţilor de pornire,
umplu sala din adăpostul-tribună. Camera video urmă ri
cîteva secunde racheta care dispăru în înălţime, apoi
consacră sălii de telecomandă amîndouă ecranele . Pe
fondul acesteia apăru în prim-plan faţa cu zîmbetul
·

ştirb dest i n s al Regelui-celor-mai-naturali, care-şi în­

cepu declaraţia :

"Doamnelor şi domnilor, prieteni,

clipa solemnă în care putem anunţa fantas­
N sosit�
ti�a �tire 'menită să dea ştiinţei noastre locul de frunte
"
ce i s e c uvine în lume. "Gi g a n t 1 nu este o simplă ra­
c h etă-sondă. Mărimea ei impresionantă, nemaiîntîlnită
la nici una dintre rach�tele noastre de pînă acum, a
uimit p robabil pe mulţi. Scopul lui Gigant 1 este u n
scop măreţ : ştiinţific şi practic, punînd cuceririle ştiin­
ţei î n sluj ba p r ogresului economic al naţiunii . Gi­
gant 1 va explora Luna ! A u mai fă cut-o şi alţii , veţi
spune. Dar n u c a n o i ! Noi vom face analiza spectro­
scopică a prafului selenar şi vom putea calcula c u p re·
cizie compoziţia fizică şi chimică a straturilor lunare.
Pentru ca experienţa să poată fi făcută î n bune con·
diţiuni şi s ă indice exac:t cantitatea şi calitatea bogă­
ţiilor minerale ale acestui astru stins, am luat o
îndrăzneaţă iniţiativă ştiinţifică, sortită să aibă urmări
i n c alculabile. D a c ă , aşa cum bănuim, speranţele nu ne
vor fi înş elate, ş i Luna posedă mari rezerve m i n erale,
vom lansa una dintre cele m ai grandi oase întreprinderi
d e exploatare a acestor bogăţii ale nimănui. Rachet e ş i
staţii-robot vor aseleniza şi vor trece la exploatarea
propriu-zisă, extensivă , a bogăţiilor, revenind pe Pămînt
încărcate c a nişte Moşi Crăciun i prosperi. l n c î teva ore,
pe suprafaţa Lunii se va ridica o uriaşă coloană d e praf
selenar c e va putea fi fotografiată şi analizată de pe
Pămînt, cu ajutorul aparatelor noastre perfecţionate.
Cum va fi realizat acest miracol ş tiinţific ? N u prin
apara tele aflate la bordul lui Gigant 1 ! Gigant 1 nu
are la bord decît aparataj ul necesar teledirij ării de pe
sol ! Datorită Savantului-plin-de-idei-genial e, savantul
casei n oastre, care-şi consacră în exclusivitat e eforturile
prosperităţii noastre şi a acţionarilor noştri, Gigant 1
transportă la bord cea mai formidabilă încărcătură ex ·
plozivă termonucleară pe ca:re a cunoscut-o omenirea .
Vom provoca pe Lună o explozie nucleară c olosală, ce
va produce c oloana de p ulberi s elenare de care vă po­
meneam . . . "
Pe chipurile celor de faţă se zugrăvi o intensă stu­
poare, un început de teamă admirativă faţă de pionierii
îndrăzneţei şi p ericuloasei experienţe ! "Evident, dom­
nilor,' pen,t;u globul nostru a ceastă explozie nu prezintă
nici
� -
·un fel de pericol. Se vor găsi, desigur, .adversari
" .

17
care să pretindă că vom tulbura spaţiul cosmi c , legătu­
r i l e rad i o şi mai ştiu eu ce alte baliverne. Dar Gi­
gant l este u n simbol al libertăţii, al descă tuşării minţii
şi sp i r i t ulu i practic uman ! Sîntem liberi să ex p er i m en­
t ă m unde şi cum v r e m în Cosmos ! C osmosul, care este
astăzi d eschis tutu ror, va d e v en i î n curînd al n ostru,
numai al nostru, î n d r ă z n e ţ i i lui cuc e r itori , adev ă raţ i i
l u i c u c erito r i, care p u n şti i nţa î n s lu j b a progresul u i ş i
a b u n e i stări economice . . . "

Zîmbetul Regelui se l ă ţ i se acum p e to t e c ranul , c e

p ărea ciupit, p e alocuri , de m ol i i . Ştirbiturile dan t u r i i
e l e c trocuta u pe sp e c ta t o ri cu triumful " ş tii nţei" şi al
" p rogresului " , posibile n u m a i datorită m odu l u i d e v i aţă
al l u m i i "libere" !
Şi, dintr-o dată , î n tr-u n moment de tăcere al monar­
hului d i nţilor n a t u ral i , falşi, sintetici, electric i , se auzi
d i stinct glas u l Savantu l u i, care, aflat î n plan secund,
î n tors cu s p ate l e spre tel e sp ect a tor i , urm�rea a t e n t
drumul n av ei cosmice p e c are o dirija :
- Drace ! Mii de . . . 1 ! I mi scap ă ! I m i scap ă ! S-a
dus ! Ş i mugind furios : A scăpat din ghidaj !
Pe ecran z î mb e t ul se prefăcu î n rîn j e t uluit, buzel e
se prăbuşiră în ş tirbituri , apoi chi p u l disp ăru , î n l o c u i t
de surîsul stereotip al u n u i crainic a n u n ţ î n d : " 0
u şoa r ă defecţiune t e hni c ă , lesne remediabilă . Casa d e
l ansare vă oferă un intermediu p a lp i t an t de strip-tease
intitula t « C osmicos-deflagrant>>. I şi fac e debutul. . . "
Reporterul nu mai asculta. Se de bar a s a s e de costum u l
de p r o te c ţie şi, făcînd u n s e m n Fetei, se strec ură afară
din sală , profitînd d e învălmăşeala p r o d u s ă la auzul
veş t i i . N u a n u n tul n u in ă r u l u i de strip -tease. S e d ep ă rtă
grăbi t , tre c în d dintr-un coridor într- altul , şi p ă trunse,
u r m a t de Fată, în sala de telec omand ă . Aicea conster­
narea se transformase î n t r- o i nd escriptibilă agitaţie in­
u tilă. Regele părea zd r ob i t . Asistenţii ştii nţifi c i , Jabo­
ranţii, colaboratorii comentau, zguduiţ i , accidentul . Ma­
ş i n i l e electroni ce de · calcul, î n nebuni t e d e spaimă, d ă ·
deau fişe cu rezul t a t e c o n t radictorii . Savantul morm ă i a

1 Decenţa � n e impiedică s ă - �ranscriem exact c u v i n t e l e rostite

d e � sayantuJ :î. p l i n · d e - idei -gen iale-periculoase ! (N.a.)
" .
� -
furios şi, cu o viteză uluitoare, acoperea cu socot eli zeci
de foi albe .
- Nu- n ţ eleg ! N u-ni eleg ! C a l c u l e l e e r a u precise !
M-au grăbit ! D i n ca uza conc urenţei . . . Plus de corecţie
17 . . Abatere orbitală k 2 5 ! Dacă mă lăsau m ă car o z i
.

î n plus ! Ş i doar i-am s p u s ş i i ·am rep eta t . . . Ungh i

magnetic . . .
Reporterul s e ap rop i e d e Regele abătut :
- Ce se poate face ? Există vreun p ericol ?
· , Regele păru că-şi scu tură amorţeala eşecul u i fi nan­
c i a r şi răspunse maşin a l :
- Nu ştiu ! Apoi , privindu-1 cu atenţie, adăugă :
Cine eşti dum neata ? - şi prin ochi îi trecu o s clipire c e
n u p revestea n i mic b u n . - Cum a i aj uns aici ? Cine ţi-a
da t voie ?
Fata îşi riscă umerii , apropi i ndu-se de p ericolul pa­
tern, şi interveni eroic :
- Logodnicul meu, papa ! Reporterul c e l u i - mai­
exact-şi. . .
Regele sări electrizat în p1c1oare .
- Publicul . . . presa . . . Nici o vorbă . . . Daţi as i g u r ă r i . .
.

De altfel, savantul nostr u . . .

Apoi s e apropie d e Sa vant .
- Ce-i de făcut ? Globul este ameninţat ? . Probab il
că se va pierde în spaţiul cosmic ... Poţi să reiei comen­
zi le ?
- Eroare, domnilo r, rosti cu ton profesional Sa­
vantul. O n a v ă c o s m i c ă scăpată din telecomenzi n u mai
poate fi recuperată. Orice înc ercare este zadarn ică . Mai
ales î n cazul lui Gigant 1 , al cărui aparataj este, în
fond, simpl i ficat , deoarece nu eram interesaţi de recu­
perarea vreunei capsule c u aparate. Totul era dest inat
exploziei ş i transportării explozibilului nuclear la ţint ă .
Aparatele d e control arată c ă a ieşit d i n comenz i
la două minute de la lansare . La p rima viteză cosmi c ă
p e care-o a tinses e , accidentul s-a p rodus în spaţi u l
cosmic nu p rea departe de l i mita superioară a atmo­
sferei . l n acest moment, Gigant 1 a devenit u n satel i t
artificfal al Pămîntului . C e a mai optimistă estimaţie
nu-i poate�da mai mul t de trei luni de rotaţie p e orb i t a
� -
" .

19
eliptică pe care se depl a s ea z ă acum. In tot acest timp
se va apropia din ce în ce mai mult de Pămînt şi v a
pătrunde în straturile dense ale a tm o s fe rei , unde, dato­
rită frecării şi încălzirii, s-ar pu t ea p rodu c e ex pl ozi a
care ar infecta atmosfera terestră . Da că mi explodează
sus, atunci u rm eaz ă catastrofa terestră . Marea cantitate
de explozibil termonuclear de la bord e sufic i e n tă să
distrugă comp le t un teritoriu de suprafaţa unei ţări mici.
Unde va cădea nava ? Nu pot p r ev ed ea . Să sperăm că
într-un ocean . . .
O t ă c ere . mormîntală ( e cazul s-o numim aşa) s e
aşt ernu î n sala telecomenzilor.
Regele bîigui :
- Să sperăm că nu la n oi . . . că nu în p re a j ma
noastră . . .
Fata se cutremură şi cei mai rotunzi umeri br on z aţi
se-nfiorară .
R ep orterul simţi ca niciodată i mperioasa nevoie a
r ec on fo r t an tel or răcoritoare. Cu gl as u l uscat d e emoţie
spu se :
- Şi nu există nici un mij loc să e v i t ă m catastrofa ?
Savantul c li p i de cî t ev a ori, ezită, ap oi spuse cu u n
t o n detaşat, privind î n altă parte :
- Unul singur. Dar nu ştiu dacă în stadiul actual al
cercetărilor n oas t re sîntem în star e să-1 aplicăm. Ne-ar
trebui mai b i n e de un an de zile să-1 punem la punct :
o altă rachetă teledirij ată pe orbita calculată a lui Gi­
gant 1. Aj unsă în apropierea lui Gigant, racheta se
autodirij ează spre navă şi, ciocnind-o, produce explozia
în spaţiul cosmic.
- Şi nu e nimeni în s tare de asemenea perfor­
manţă ? se au zi glasul an xi o s al Fetei.
- Ba da, murmură Savantul. Ceilalţi. . . Primii cuce­
ritori ai Cosmosului . Dar nu le putem cere concu rsul.
Dacă f a c em aşa ceva, ne autotorpilăm. Recunoaştem im­
plicit că ştiinţa şi tehnica noastră sînt inferioare.
- Fără discuţie, nu ! î nt ă ri Regele dinţilor . . E o
chesti une de prestigiu politic . Nu ne putem permite. E
în j oc-;- on.Qarea noastră naţională. Să ne rugă m D om­
nului, să . nu cadă l a noi . Poate pi că-n ocean sau (rinj i
el cu glas scăzut) la ei. . . Vom avea chiar şi o scuză.
Condoleante etc . Plătim pagubele . . . Ce vreţi, vom spune.
Riscurile experienţelor ştii n'�ifice contemp orane des-Li·
n a � e s ă îmbunătăţească nivelul de trai al p opoarelor
ş . a .m . d .
Reporterul simţi că-1 spu că ameţeala. "Regele e t·a
c i nic, i mb ec il inconştient, monstru iresponsabil ? S a u
toate l a un loc ? C e dra cu' ! El, R e p ort er u l , nu-i iubea
cine ştie ce pe ceilalţi, dar îi stima. Le făcuse chiar şi-o
vizită acum cîţiva ani. Erau oameni obişnuiţi, cumse­
cade, mun c i tori , aşa ca toată lumea, ca şi cetăţenii de
rînd de la noi. lşi vedeau de-ale lor, construia u , iubeau,
defrişau păduri, se d uceau la spectacole, petreceau c u
amici i , se supărau, mureau c a şi alţii, nu dispreţ u i au un
păhărel, cu alte c u v i n t e : oameni normali. Şi să le pice
o asemenea năpastă pe cap. Moartea nucleară . Repeta­
r e a crimei petrecute in Extremul Orient ? Şi aici nu-n­

căpea nici o scuz ă . Numai inconştienţa demen t ă a

S a v antului finanţat. Parcelarea Lunii. Exploatarea sele­
n a ră extensivă ! P rostii ! Profituri cu orice preţ !
· Re·
cl01.mă ! "
Şi rosti c u glas p uternic :
- Trebuie să s p unem de data asta, adevărul ! Tre­
,

buie să le cerem aj utorul! N-avem nimica de pierdut !

Prestig iu p olitic ? Dar nu vă daţi seama c ă , vrînd­
n evrînd, participăm şi noi la loteria morţii ? Riscurile
sînt egale pentru toţi . Şi răspunderea în faţa uma ni­
tăţii ? Oamenii există, totuşi . Nu-i iubesc prea mult,
dar fac şi eu parte dintre ei. Şi nu ţiu să mor stupid
d i n vina unor inconştienţi . . .
Porni grăbit spr e uşă.
- Opri ţi-1 ! strigă Regele . Cîţiva oameni il imobili­
zară pe Reporter.
- E n e b un ! urmă capul neîncoronat al coroanelor
dentare. Spaima îl face să nu-şi mai dea seama ce
spune. Să pactizăm cu ei ! Imposib il. Dacă n-ai fi logod­
n icul fetei , te-aş da pe mîna Comisiei. Activitate de
propagandă contra intereselor noastre vitale. Interesele
noastre
" vitale pi:imează, domnilor . Noi nu ne speriem
. \1\

21
de moarte. Ş a ns e le s i n t împărţite , şi de p a r t ea noastră
este D u mn eze u .
Care îi apără pe cei slabi cu duh u l ! c o m en t ă
ironic R eporteru l .
- Tinere , eşti neserios. Te voi sechestra p en tr u
că - m i eşti si m patic şi v ă d că ni c i fiicei mele nu· i eşti
i n di f erent .
Şi î n torcîndu-se c ă tre Sec r et a r ul poli g l o t · :
- Notează. I n formaţie oficială ,p entru toate ziarele.
Ediţii speciale. Aprobarea oficialităţilor o c ap ăt sigur
i ntr-o j umătate de c eas . N u se v a opune nimeni şi
(zîmbi n d ştirb) chiar dacă, prin absurd, ar fi p osib i l ă o
ten tativă de opoziţie, există mij loace i n failibile . . . Sîn­
tem o societate bine organ izată, şi asta se v a trec e la
c apitolul cheltuieli suplimentare . . .

Deci :
"Nava cosm i c ă ştiinţifică Gigant 1 , cu d e s t i n aţ i a
Lună, a s c ăpa t din telecomenzile terestre l a două m i ­
n u t e de la lansare . D i n p rimele cercetări f ă c u t e se bă­
nuieşt e că de această defecţi u n e nu sînt străini adver­
s arii noştri politici, care a u făcu t-o s ă devieze prin
puternica magneti z a r e a u n ei zone atmosferice,
prin c a r e . . . "
- Ce nevoie avem să expli c ă m cu argumente poli­
tice eşecul n o stru în afacerea asta ? i ntrerupse Savan­
tul. Ş i p e urmă ei n-au nici o vin ă . Ş ti u bine că toa t ă
v i n a o poartă graba de a l a nsa c u c î t e v a z i l e m a i de­
vre m e . Nici n-ar fi putut s ă ne i n f l u e n ţeze gh i d a j ul . Şi
ce int e r e s aveau ? N u ştiau că Gigant 1 e d e s t i n a t u n e i
e x plozii n u c lea re .

- Dumneata să nu te a m es t e c i ! Ai greşit şi, în loc

să fii mulţumit că-ţi declin respon sabilitatea , a du mit a le
şi-a oa menilor dumitale, care-aţi dat dovadă de i n c apa ­
citate notorie, intervii cu a r gu m e nt e ridicole .
- Bine, dar este inexact, ş t i in ţ i f i c vorbi n d . . .
- " Ş tiinţific vorb i nd " , Gigan t 1 tr eb u ia să explo-
deze în Lună, n u p e P ă m î n t , cum se v a - n t î m p l a .
Aşadar, u rmez :
.,Dator.ită acest u i sabotaj , pe care-1 p u tem taxa d e
pirat�rie cosmi c ă , Gigant 1 n u - ş i v a aj unge ţelul. To-
"
� -
.
tuşi savanţii noştri au pornit la l u cru pentru a preveni
orice accidente posibile. In c î t e v a zile vor p u n e la p u nct
un dispozi t i v ce va permite devierea rachetei î n tr-o
z o n ă cosmică de p ă rt a t ă , u n d e va expl o da fără pericc.t
p e n t r u glo b ul terestru . S o c i e t a t ea noastră nu se va u i ta
la uriaşele sacrificii m a t e r i a l e pe c a r e le-a făcut p re­
gă tin d lansarea lui Gigant 1, nici la ce l e pe c a re tre­
b u i e să le facă pentru a-l devia în Cosmos, deoarece
principiile umanita re c e stau l a b a z a mod u l u i nostru
de viaţă ne dau fo r ţ a m o r a l ă de a su porta ori ce p rej u­
dicii f i nan c i a re î n scopul s a l v ă r i i om e n i r i i d e I n p o s i ­
u i l i t a tea u n u i a c c i de n t neprevăzut. . . "
•

Zi ar�le a p ăr u t e p es t e cîteva o r e p u bl i c a u com u n i c a ­

tul ( î n t ă r i t cu d ec l a ra ţ i i l u a te u n o r person a l i t ă ţ i f i n a n ­
c i a r e , artistice ş i cîtorva profesori de liceu de m i n a a
doua ) , urmat de comen t a r i i l e reţinute, dar fa v o r a b i l e ,
a l e presei.
Ş t i rea se · r ă s p î n d i î n toată lumea ş i. în c i u d a a s i g u ­
r ă r i l o r d i n surse oficiale, ofi cioase, religioase, f i n a n c i a re
etc. , un vînt de p a n i c ă î n c e p u să bî n t u ie u n e l e re g i u n i
ale g l o bul u i pă m î n t e sc .
O c e n z u r ă severă suspendase cele cî teva publicatii
a le asociaţ iilor d e lup t ăto ri p e n tru p a c e şi z i a r e l e orga­
nizaţiilor muncitoreşti, care î n c e r cas e ră să ara te publ i ­
c u l u i realitatea f ă r ă vă l u r i , c e r î n d u- l e t u tu r o r sa v a n ţ i ­
lor l u m ii să caute o soluţie ra p i d ă d e evitare a c a tas-
trofei.
·

In marile capitale, co ns i d e ra t e încă de mulţi d re p t

o r aşe ale artelor, ale l u minii, ale m u z i c i i , a l e d i s tra c ­
ţiilor etc., panica luase proporţii neaşteptate. Sinucideri,
reclame, expoziţii d e cimpanzei f u t u riş t i , orgii, hipr10-
tism, licitaţii de m ă rfur i vechi la pr e ţu ri d e lichidare ,
o fi c i i d i v i n e , v o lu me de v ers u r i macabre, a p a r i ţi i de
secte religioase n o i , spectacole d e groa z ă , c r i m e pasio­
n a l e . baruri devastate : acesta era bilanţul p r i m e l o r zi l e .
P e ma i b i n e d e a treia parte d i n glob î n s ă , o a m e n i i
îşi vedeau d e treabă, oarecum î ngrij oraţi , exprimîndu-şi.
în a d u n ă r i sobre r e volta (aţă d e in co n ş t ien ţ a cri m in a l ă
a - g e n o c ii fl'o r contemporani, fii n d s iguri totuşi că dezas-
., . ,
...., ... ,
trul va putea fi evitat, savanţii din acea parte a lumii
fii nd în măsură, după cum o d ov edi s er ă succesele incon­
tes t a bile şi fără precedent de pî n ă atunci, să r ezolve
rapid şi bin e grava p r oblem ă .
DejuCînd pla nu r i l e Regilor neîncoron aţi ai dinţilor,
ciorapilor de lînă, accidentelor agreabile, rachetel o r
per fe c t e e t c . d i n zona de umbră a lumii, în ciuda asprei
cenzuri şi a v igil enţ ei poliţieneşti, cî teva apeluri către
oameni i eşiseră printre gratiile închisorilor arhipli n e .
Un fel de literator dement î ş i clama, î n tr e sughiţuri
al c ool ice şi re cl a m e colorate proiectate p e cer, ideile
funeste :
"Vino, mom·te din Cosmos !
Coboară gigantic Unu,
Demiurg al distrugerii,
Compresor al eternităţii gri ;
Soporific, i u bită, beţie-a neantului,
Adu-ne pacea, cataclism unive rsal !
Slavă genialei ştiinţe ce ni te dăruie,
Ofrandă a spaimei ! V om fi holocaust
Pe a l tarul acestui neo-Jehova
Gig ant ic , Unu, Indivizibil eon al . . . "
Şi aşa mai departe în acelaşi stil de apocalips, p e
zeci de pagini mari, îndoli ate.
Cifrele de afaceri c r eşt ea u într-o progresie fabul oasă.
Nou 1 Excepf.ional 1 Consu m a U ultima şi cea mai delicioasă
m i x t u ră : "Mo rtuar unu şi cel din urmă" . Ul timul cock lail a l
o m e n i rii !
Nu ezitali 1 Nu e o sumă prea mare 1 Achizi(.ionaţi adăpostul
nostru A n li g i g a n t : du rabil, confortabil, modern. Tip individual,
pentru o pereche sau pentru familii numeroase. Ins talarea cu_
prinsă în preţul de livrare. Apa rate speciale amortizează explozia,
transform ind suflul in zefir filtrat şi igienic.
Reţineţi din vreme bilete, preţuri m od e rate, la ultima
slujbă a Reverendului nostru ce va a vea loc în z i ua ca t a s t l·o­
fci în catedrala subterană amenajată pentru n u m a i 3 0 00 d e
locuri ! Tema predicii : "Este posibilă com u n i u n :'a i n m oar­
te ?" Loc de parcare pentru maşin i . Ora catastrofei va fi
anuntată Ia vr e me !
Ultimul film al specia listului in suspens-uri, cel e bru l
au tor a zeci de mii de c1·ize cardia ce în sălile o bscure . Zgu­
clnUoaTe pel'ictLlă a cata strofei, tu1·n ată înt1·-un timp recoTd.
Ve1'id icitate, pasi une, groazlt, sce·n. e de ma să, secvenţe dia bo·
Zice. P.1•emieră de gaLă . Spectacole limitate. Albiri garantat e
ale pă1·ului, indije1·ent de colorantul folosi.t pentru ntw.nţa
natu mlă !

Şi panica izbuti să străbată uşile inexpugnabile ale

safc-u rilor, să răstoarne parapetele valutare, să stră·
pungă stratul izolant de acţiuni la purtător, să zdro­
bească tampoanele antişoc de cecuri barate, să spargă
cazematele apărătorilor "libertăţii şi drepturilor omu­
l u i " , să perforeze , pereţii de optimism obligatoriu ai
Comisiei de cercetare.
Simţind că se apropie ceasul fatal, cînd nimic n-ar
mai fi putut să-i păzească de forţa nucleară dezlănţuită
d e ei înşişi, capabil ă să li se-ntoarcă împotrivă, Regii
neîncoronaţi şi toată ierarhia de operetă a curţii se
hotărîră să apeleze la aj utorul .,adversarilor".
Reporterul eliberat se năpustise pe aparatul telefo­
nic, formind numărul ziarului şi începînd să dicteze
apelul :
"Ne adresăm tuturor oamenilor dornici să vadă
lum ea cruţată de un înfiorător deza stru . . . "

Se întrerupse de la primele cuvinte pe care le auzi

rostite in ampliîicatoarele aparatului de radio deschis.
" Retransmitem o ştire senzaţională di[uzatiî de toate
agenţiile".
Su netele rare, maj estuoase, de clopot, semnalul ves­
ti t al postului de radio, precedară o voce baritonală,
fru moasă, calmă, vocea aceea a Crainicului, cunoscută
şi iubită de cei care aveau urechi de auzit :

" CBOTKa . I(OCMH4eCKaSI TeJJeynpaBJJSieMaSI pa KeTa

« CamteHC 1 0 6 » BblnOJIHHJJa CBOIO 3a,na4 y , YHH4TO·
/1\aSI KOCMH4eCKHH KOpa6JJb «fHraHT 1 » HOCHTeJib
H.n.epHoro 3apSJ,na. 83pbiB npou3oUJeJJ H a B biCOTe
8 000 KM, cerO.RHSI,
. 8 12, 00, no MeCTHOM Y BpeMeHH . " 1

1 . , Bu letin de ş tiri. Racheta cosmică «Sapiens 1 06 » , cu Lele- şi

nu tocoJirandă şi-a indepl i n i t misiunea, distrug i n d nav a cosmică
Gigant 1 cu··'încă rcă turii nucleară. Explozia s-a p e t recu t l a 8 000 km
allftu<fine,
'- �
astăzi, la ora 1 2,00, ora locală".
�
" � -
 ; ,Bulletin d ' informations . La fusee cosmique « Sa­
piens 1 0 6 » , tele- et autocommandee a realise son
programme, detruisant a une altitude de 8 0 0 0 km,
l ' engin cosmique Gi g a n t 1 , qui transportait une
charge nucleaire. L ' explosion s' est declenchee ,
auj ourd ' hui , 1 2 heures, l ' heure local e " .

"Letzte Nachrichten. Die Kosmische Rakete << S apiens

1 06», mit Fern- und Selb ststeuerung, hat ihre Au fgabe
erfiillt und in 8 000 km Hohe das Raumschiff Gigant 1 ,
welches eine l{ e rnladung . . . "

New's bulletin. The cosmic mcket « Sapiens

1 0 6 » , tele- a n d selfguided, has accomplish e d his
mission, destroying at 8 0 0 0 km alti tude . . . "

Reporterul nu m a i asc u l t a . Lăsă î ncet re c e p to r u l i n

fu r c ă ş i i e ş i . p r i n t r e oameni, pe c a r e î n ţ elegea că-ncepe
să-i iu bească .
 RADU NOR

L U M I N A V I E
'l'şvgori seamănă c u o ins ull1. O in s ulă p u s ti e , înconj urată
de oceanul n o 1· i l o r . A d esea ea se cufundă in aces t ocean.
A t u nc i o învă luie o pîclă a l b w·ie, prin ca re nu se străvede
riic:i cerul, nici pă m î n tit l . Cind însă norii se destramă, t e afli
in fa ta unui m irac o l : ziua, b o l t a e nefiresc de al b a s t ră , ia r
noaptea, pe î n t i n s u l ei se a p r in d stră l u citoare :făcliile stele l o r.
Nică ieri l u m i na lor nu e atit de vie. N i că i e r i e l e nu ţi se po r
a t î t el e a proape . . .
Sing ură clădirea o bse1·vatorulu i a s t r o n o m i c e să pa t ă în
s tîncă : o încăpere m ică peste care se bol t: e ş t e o c u p o lă s t: ni ­
ve z i e . Mo bilierul e pmctic şi conj o1·ta bil, instnonen t e le , in
nunu1r imp1·e sionant. Găseşti a ci tot u l, de l.a si mpla lune t.c! . .�i
pînă la convertizo1·ul electrono-optic cu infmmşii. O micro ­
centrală a tomică f m·n i .z ea z ă e neTgia necesară apara t e l.o1·.
Doi oameni t1·ăiesc aci. O dată la trei luni, cînd c ond i t iile
m e te o rolo gi ce o îngăd uie, soseşte un conv ertop la n şi î i
schim bă . E o via ţă monot on ă , în care doar radiou l a duce
ptt f ină 1f.J riaţie.
Cei doi sint tine ri. Gorclon Baxter din D e t 1·oit şi Serghei
A nosov din Krasnoiarsk nu au împ1·etmă nici 60 de ani. S-a u
sc.:w·s ş a p t e ze ci şi c inci de zile de cîn d sînt aici, ş apte zeci ş i
cinci de zile şi şaptezeci şi c inci de nopţi. La Kmsnoiarsk sa tt
la Det1·oit, două luni şi jumătate nu înseamnă cine .� tie ce. Aici
însă, o zi e cit o lună, o lun<'i cît u n an, i m · t r e i luni , o v e ş­
nicie.
Au deveni t prieteni. De şi au fi1·i dije1·ite .<Ji u n m o d cl i a ­
m e t m l opus d e a p 1·iv i viaţa..
A.cnm, Serghei doarme. Baxter veg hează l n a pa m t e . Re-·
gleazc'i o1·bi toscopul şi n o t e a ză o bservati ile într- u n ca rn e t.
P r i n l i n i ş t e a ca m e r e i ră sună fî.� î i t u l caloronu l u i . ga Z!l /. c a re
d 1 · c u l ă intre s tra turile c upolei, împie did.nd d e p tme1·ea g h e ţ i i .
§axter __î n t in de bmţ�le ş i cascii . I.�i aprinde o ti g a ră .�i pl'i­
ve.� t e _prin cu polă. Ceml e senin. La lu m i na pa lidă a stelel o r,
celelalte creste a l e munţil.or Ka1·alco1·um, mai scundc decU
Tşogori, seamănr'i cu un straniu peisaj cosmic .
- Parcă aş fi pe Lună ! mormăie Baxte1· c u ţigara înt1·e
b uz e . Sin t aproape si g ur că aceste pi sc uri nu pr e a se deo se besc
de cel e de pe mo ho1·îtul sa teli t al Pămîntttllti.
Şi după altă privire prin cupolă :
.:-- E al naibii de înaU muntel e ! Al d o i l e a elin lume. N:t
se ve de nimic d ecît ce1·, s tînci şi gheaţă. Uf . . .
- Ce ai, Gordon ! ? De c e t e necăjeşti ?
Glasul lui Anosov îl face pe Baxter sii tre saTă .
A h, te - a i trezit ? E s t e a bia t rei ! M a i ai o oră...
- Am dormit destul. lmi aj·unge ! Dacă vrei s ă te culci . . .
- N u mi-e so mn . Hai s ă s t ă m de vorbă . Ştii, Serghei, mă
intre b cum de-am nim e ri t tocmai noi do i în aceastâ pus­
tietate ?
Anosuv zîmbeşte din colţul buzelor.
-- Nu c u mva ne-a adus pasiune a pent·r u a stronomie ?
- F ire şte, fireşte ! Drept să-ţi spun, mie mi-a su1·îs iclcea
sti lu c1· e z la acest o bsen;ato?". Donr că nu îndrcizneam să şpe r
că v oi izbuti. E1·au atîţia candida ţi... Oameni cu g1·e u t. a i. e ,
sa vanfi. Ş i totuşi m-a u a l e s p e mine ! A f o s t un no1'0C nemai­
pomenit. Intr-un ziar din Detroit .a a pă 1· u t şi un articol :
"Cordon Baxter la 8 600 de metri" . E greu să-ţi explic ce-am
simţit în zi ua aceea. Aveam, în sfîrşit, ,,pu blicity". Tu, Scr­
g h e i, nu ştii ce înseamnă pu blicity ! Cît timp n- o ai, ţi- o
doreşt i . doa r aşa, fără s-o preţuieşti la adevărata ei val oare .
De-abia cînd guşti p1·ima
oară din .licoarea ei dulce, îţi dai
.�e arna că fără ea nu mai poţi
tră'i. Publicity înseamnă �e.� ire
di n anonimat, înseamnă glorie. Ea te face om, îţi c1·e ea.�ii
personalitate. Fără publici ty eşti un onrecare, una dintre t!.m­
brcZe cenuşii care alcă tuiesc nwscl.
Anosov 1·ăspunde cu o uşoară ironie :
- Despr.e min e n-a.u scri s niciodată ziarele. Totuşi , mei
simt cît se poate de b ine şi nu m-am socotit niciodată m1
ins oarecare dintr-o masă a morfii..
- Inse amnă că n-ai nă.zuinţe, n-ai a t:pira ţi i, n-ai am'biţii ?
- Te înşeli ! Năztl.ie.se de pildă să descopăr ceva nou în
noianul a cesta de lwnini ţe, ceva care să deschidă căi gin dil'i·i
creatoare.
- Păi eu ce -mi .doresc ? Să gă sesc ceva care să stîrneasc<i
senza ţie pe globul ăsta de �ut. Reporteri, in·t en;iuri, confe­
rinţe. Titlu1·i m a·ri în ziare . . .
O ,p1·ivire p·iezişă a h d Ansov il face să s e op11ească. Da1'
n·u ma � după.�
cite·�·u ch.pe ·<:ontinuu.
 - Şti1L la ce te gîndeşti Serg h e i . Că rivnesc la bani ! Da,
iweau bani ! Bani mulţi, fără num ă r . Pu blicity şi ban i sînt,
ca S(t zic a.�a. unv.l şi a celaşi lucn1 . Dacă aş av ea v re o m i e de
fZolari, aş lăsa totul baltă şi aş p l e ca cu primul convertoplan
la Srin a ga r . D e a c ol o m-a.� duce cu avio nul la K ara ci sau la
Calcu t ta şi m-a ş im bm·ca p e un pa ch e b o t d e lux. De mic c opil
mi-am do1'it să c o l in d mlirile. Se spu ne că apa lor nu-i peste
t.ot aceeaşi. Unele mări au a pa albastri! şi st1·ăvezie, a l t e l e sîn t
negre ca smoala sau ve1'Zi ca sticlele de bere, iar altele stră­
lucesc ca a urul sau ca argintul.
A nosov c o n t inu ă să-l p1'iv ească lung şi parcă mira t , Cu
b uze le aproape nemişcate murmu ră :
Şi b anc n o t e l e sint de d ife rit e culori.
Ce-ai spus ?
-

N im ic, nimic ! Ett te înţeleg, C o r don ,

- te în ţ e leg. Dar
·vezi, mie mi-ar fi mul t mai g re u să te fac să pricepi ce m-a
înde mnat pe mine să vin pe Tşogo1·i.
Timpu l se s c u rge pe ne sim ţ it e . Au mai răma s d oa r vreo
două m·e pînă la răsăritul Soarelui. S e rg h e i a înregis t ra t
traie c t o ri a unuia dintre sa teliţii m·tificiali. Introduce fi lm u l
î n mi ca fotocom bină ş i po1·neşte motoraşul. D e - afa ră răsună
şui.eratul vintuhti. O pa1· t e a cerului a înc ep ut să dispară
s u b nori. Cite o stea p ie re pe n e g în d i t e . Stă cîteva clipe
a scunsă şi 1·eapare p arcă şi mai fal n i că .
Anosov le urmăreşte a t e n t, aproape încordat, ca şi cînd
le-ar număra.
- Da, s în t toate ! Nu lipseşte n i c i una, constată amuza t
"gestionarul a ş trilor", cum îi p l a c e lui Se·rghei să se a ut oin ti­
t1�leze. Un e ori are sentimentul c ă cine v a i-a da t in pă s tra re
stelele. Iv ire a lor în f apt de s e a1·ă îl i n cin tă , păZirea lor în
zo-rii dimineţii îl întristează. Constelaţiile , cu f o ?'m e l e Zor ciu­
date, evocînd vie tă ţ i fantastice sa11 eroi legen d m·i, sîn t m area
l ui pasiu n e . Anosov n-a scris niciodată poezii, d ar e , în feltil
l ui, un poet.
Pentru el, Andro m e d a nu e un simplu grup de corpuri
('e1·eşti, ci neje1·icita fiică a lui Cefeu şi a Cas si ope e i , ţintuită
de stîncc1 şi lăsată p1·a dă m on .�t r i l or . $i nici P eg a s u s nu-i o
constelaţie obişnuit.ă, ci ap1·igul ar1nă sar înari pa t al lui Pe rseu,
venit cu i u ţ e a la gindului s- o scape de frumoa s a p1·inţesă.
Părul Berenicei, D m·ado, Hercu le . . . constelatii, da1· to t o d a tă
pi. e tTe scumpe din sclipito1·ul şirag al legendelor.
SeTg hei se r id ică înce t din fotoliu şi-şi l i pe şt e j?·tmtea de
part:ea _de jos a cu polei.
Pr'iveliş.tea îi stînteşte un gind curios : dacă un astronaut,
ven.in.,d de pe o altei planetă, n-ar zări decit acest pisc g olaş,
� .
" .

29
lncins de b r i ul de nori ? N-ar fi înde mna t să c1·ea d ă că Pă­
mîntul este u n imens ocean cenuşiu, din care ră sm·e o sin­
g ură insuliţă p u s t:ie ? Poa t e cei ar renu nţa să mai Jtrăpu nyă
norii . . . Po a t e cei ar porni nepă slltor m a i depm· te, în că u tarea
unei a l t e pla n e t e mai p ri m itoa re.
Ride cu glas ta 1·e :
- De-aş fi eu în locul l u i, aş c ufu n d a negre ş i t n a v a i n
ocean u l înv o l bura t, aş . . .
Ce-i asta '!
Anosov 1·icl ică d i n t r-o zvicnit ură cap u l şi-şi a ţ i n t e ş t e pri­
v il"i.le intT-un pnnct a l b olt�i. Colo, in dreapta se vede c ev.�
neo bişnui t. O stea n e c unosc u tci ? N n . . . nu-i o s t e a , că ci i.5i
schim bă locul faţă de stelele ve cine . A t unci p o a t e un satel i t ,
o sta ţie cosmicâ ?
. DaT la oTa a sta nu fig tt1·ează n ici una în pTog m m . .';:i n pc> L
a spectul e ceţos, e s t o mpat . . .
O come tă '! Sa u poa te o mi n u sculă n e b u l o a s ă , aflată la m i i
şi m i i de ani-lumină ?
De get e le tînăntl u i a1Jasii fe b ril pe b u toanele ta blmt l u i de
comandă. Instnnn entele optice se î n d Tea ptă spre ci u da t nt
punct luminos. Totoda tă 1·ă s u nci bîzîitul de b o ndar a l a pa T!! ­
tultd d e filma t .
Zgomo t u l îl tn�zeşte pe Baxter.
- Ce s-a î n tîmplat, Serg hei ?
Cu un gest al miinii, Anosov il cheamli la e l .
- Prive.� te, Gm·don ! O m ică pa tă de l u m ină a pă r u tâ el i n
senin. S ă fie o cometă ?
- O com e tă ? A . . . da, da, o vc'i d . . . Mi se pare câ se in ­
dreaptă spre noi.
Amindo i urmăresc cu sufletul la gură punctttl lumino s ·
care acum e mult m a i mare ş i m a i s t rălucitor.
- Vine sp1·e Pămîn t , repetă Baxter. Dar t1'a i e c t o r i a e ct tit
de n e o bişnuită pe n t 1·u un o biect cosmic . . . ia1· v i t e za de d e pla­
sare . . . Nu, nu poa te fi o c o m e t ă. E altceva !
- .4.Ztceva ?
- Să d a u drunwl radioloca t onll u i !
Un zumzet u mple incăperea. Două pe rechi de ocnt m· m !l -
1'esc înco1·daţi e c ranul albastr u: Nimic ! Nici o tresă1·ir e i n t re
cercw·ile concen trice ! Deodată însă se contm·ează o pată .
- Undele elec tro magnet ice întîlnesc un o bsta col . O b iectul
ca1·e v ine sp1·e noi n u e numai . .. lumină . E ceva . . . ce e m i t e
sau 1·ejlectă fotoni . .�trigă a larma t Baxter.
Serghei il apro bă .
- Ai d1·eptate, Gord o n. E o m a să l u m inesce n tci de f o rma
ttnu�i t l'�urighi.
 B a .r t e r c o n tirw.il su prit·ea scii. fa scina t cerul,
- Se a pr o p i e , s e a p t·opie m e re u . Mii duc să anunţ. St· i n u ­
g a nd . . . .
- S t a i , o p r e ş t e - te !
- De ce ? Ca să n e - o ia a l tcineva i n a i n t e ? Tre lnl ie să
com unic ă m n e i ntit·zia t descoperirea noa stră.
Anosov t•ă mine pe gind uT i , fără să piardă din pt·iviri mis­
t e rios u l tt·i u ng hi, ca re, in ce l e citeva minute, şi-a d tt bl a t
dimensitmil.e. Iz a p ncă pe B a x ter d e b ra ţ.
- Nu, Gordon ! Te rog să m a i a şt e p ţ i . Măccu· un sfert de
ce a s. Te t·og m 1 1 l t . . .
- Riscăm sc'l scc1păm u n prilej e x t.mord inat·. Gînde ş t e - t e
dacd a nunţă cineva înaintea noastră . . .
- A s t a n-at·e i mpot·tan ţ ă . La u T m a u r m e i , ce-a i p u tea
c o m rmi c a ? O pa tc'l. de lum ină d e fonnă tt·iung hi ttl etTă se
apropie de Pămînt. A tîta tot. Gîndeşte-te însă c e - a r pute a s<i
·i a să de a i c i . Anumite ziare de-a bia a ş t e a1J t ă o ase menea
bombă. Cine ştie ce o să se mai nâscocea sc<i. P o a t e ch iar cii
se a propie sfîrşitul lumii.
 - La naiba ! Să anunţe ce le-o pl<l ce a ! DaT să amin te a scă
de no i ! Mă duc să t ra nsm i t !
Anosov îi t a i e calea.
- Aşteaptă, G o r d o n !
- Se1·g h e i, e v orb a de viito rul, de cariem mea . . . de a
noastră.
Anosov îi pune mî na pe u mă 1· şi-l priveşte drept în ochi.
- Te rog să ai ră bdare ! Mai în tîi să sta bilim despre c e
este vo·r ba.
- Aşteptm·e, mereu aştepta1·e ! Ştii doar că sin t un om
de acţiune, S e rg h e i !
Anosov îl trage spre sine.
- A scultă, onwle de acţiune . I nainte de a trece u� fapte,
e bine să chibzuieşti. 01·icînd, cu oric e p1·il ej, şi ma iale:;
a cuma !
Baxt e 1· îi dă un g hiont pTie tenesc.
- Fie ! O fac pentru tine ! Deşi a st;a mă costii. pe p u ţin . . .
cî teva miişoare .
Baxter se t1·înteşte într-un fo toliu şi aşază piciom·ele pe
marginea m e sei. Privi1·ea îi ?'ămîne atintiW asupra cerului.
T1·iung hiul de lumină oc u pă acum o tre i m e a cupolei şi
înaint;ează m e reu.
Incetul cu încetul începe să-l cuprindă teama. Tea mct ele
această stranie pa tă luminoasă, te a ma de a nu pierde prilejul
să-i anunţe prez enţa. Se ridică ti.ptil şi încearcă să se fnri. şeze
spre aparatul d.e emisie. Anosov îl o b servă :
- Credeam că ne-am înţeles, Ba x t e r ?
Reproşul are darul să-l scoată pe acesta din sărite.
- Ne-am înţeles, ne-am înţeles. Cuvintele sună răstit şi
un g e s t nestăpînit -îi trădează enervarea. Să aşteptăm ? Ce
naiba să mai aştep tăm ? Momentul cind acest triunghi bles­
tema t va a t ing e Pă mîntul ? Cine ştie ce se va intimpla !
- Orice s-etr în tî mpl a , mdiogram& n-ar fi de nici un folq s.
Baxter ridică din ttme·ri şi tace.
Anoso v e copleşit de privelişte. Se d ezmeticeşte grctt.
- Haide, Gm·don, să ieşim.
- Să ieşim ?
Vrea să obiecteze ceva, apoi, dind din umeri, se duce să-şi
ia şuba şi
·

căciula :

(S fîrşitul în numărul vi itor) .

'= 1.. t '

Tiparul'':\ executat Poligtafic

•• -- --- ---

la Com!liftatul "C3sos Scinteii..