Donath A n dras - Faskerthy Gyorgy- Haas Endre

MISTERELE UNEI CURSE

* * *

l� Colecjia Povestiri �tiinjifico-fanfasflce;

..
_1

70
 Traducere din limba maghiar5 de
CONSTANTIN OLARIU

r .•.. . - •• .. •••

Dragi cititori,

.\',.iii•!'••Şi corl!ipondcn{i ne inforllwazcj cu i11 /uwlitol­

ti!� i11r 1111 uiti regula/ fusdt:lllele colet tiei.. Tirajul aces­
t>'ia fiind nms/rwt.. e.tplicu(ia tr elm ie ciwtatti 111 i11egu/u
ei .tifu;are i11 (ură. Sirr.r,:ura mmlalltu/e e/h·ace ca sd re­
media(i tlct•aMd defet:{!tme <Js/e să 1ui
·
abonu(i la colcc-
{ia
·

II'WStrci.
In frlu/ a.-,,sta. nu tlllma.i cd vii veţi asiţ111ra wimirea
regulată a /Jmşurilor şi oe{i inlăturt� descomp!Ciuteil
/c;r, dar ne veţi ajuta şi pe noi, dindu-ne posibilitatea
să t·rm.<tulcim IIW{ exact inleresul pe cure-I trezeşte co­
lecfia i11 rindurile CJ•"<�Ire pe regiuni, raioane şi loca­
liti:ţi.

Ti11eri şi ti11ere,

Scric{i-tli! impresiile VPaslre tlt!.�pre lucrurile care apar

ln colecţie 1 S i ntet i mul{ruui(l dt! !ti<:ercarea noastrtl de
a vii tia pou,o,�/iri cu o tematlciJ tot mui vurit�fil ? Ce
/urrtiri v-cm rrlucut r1111i mult i11 ultimele /u11i ?
Dueei sir1tc•ţi mulţumiţi tie t'tJ!t•cţia twa.�lrd, riHJJin­
di(i·c, prrntre prietenii, rolel{ii şi lo!Jattişii uoştn de

1 /1/llnlll!

1 .,.....,... _ "
... _
.
... ·---
...
. · ·...
.. ..,
..... ._
. .,_, ... ._.... .
-
...
...-. ... -
·
..
-.-· "'
--�"'"'"""'"''"-·"" .....
"" ___ •,
_____•

Copcrh1·dcscn de D. ,IONESCU
 REZUMATUl. CA PITOLELOR PRECEDENTE

Marele cotidian parizian ..Journal d'E11rope�. pentru u-si mări ti­

raiul, doneazd un- premiu de /00 milimme de franC! clştigătorultti
r•ttrsei âcliste Kharium-Cairo-Suez-Port-Saici-Suez-Cairo. Vestea pro­
dw·e o mare vi/vii in lumea intreagtt Tmsturile de bookmukeri se
'' " '' in mişcare spre 11 recolta pariurife amatorilor de sport.
llooknwkeml lnndn11ez Iim N?rton, la ordinul unui "bossp ame­
rir'llf!, pleacă în Brazilia, în adincul padurilor virgine de pe Ama­
•'"'"w· la uila .singuratică a profesorri/ui Migue/ Camberra, care a
1/Wr'lllat un meclicameni numit ,.Mepokuiinu". Acest drog are parti_-­
<'lllrlril"tea de a spori pentm un timp limitat puterile fizice ale r.a­
lll•'llilor. /.a sfirşilu/ tratamentului însă Mepokaiina_ pmt•Dacă neb1111ia
t.'t'ltlf cure au fost dopaîi.
:ldt•utlralll/ n ume al lui Camberru este dr. Heinz Kruuse. AceM
1\ t'll ll .�r· {IIW'.�<' i11 tim;ml războiului comandantul unui lagăr tzaztst.
"'"''' ,,,. ,,,,.,,.,, illll'ma{i!or ;ticuse experienţe, af căror rezultat a fost
11/llfllll't'll u ·III (}00 tl•• mr meni.
1'ru.�tw·lle IIIIIL'ricmre 1-au salvat pe crcest criminal din mîna tri­
llllllufllllli illl••ma{ional de la Nrimberg. Truslurile de bookmakeri ln­
r•r•tlfdl cu ajutorul Mepokalinei să cîştige marca cursă.
1.iari.�tu Yuonne Charpentier de la ziarul .• Vie otwti'i!ren se pre­
l!'lteşte să fJ/ece in Egipt. la marea cur.�u. i11 calitate de coresp(ln­
''''llfă. l11 anticamera Federaţiei Franceze de Ciclism face cunoştinţă
, . ,, Nn1:er Bertrand, ti11ăr muncitor de 111 uzi11ele ..Rl'nauW şi ciclist
omulor, care, ia indemrwl tovarăşilor siii de mu11că. vrea să part•­
t'it'" şi el in cursă. lntrucit federaţia 1111 urea să-I includă in lotul
11[ idu/, muncitorii fac o colectă ca să-i asigure plecarea. ·
l.a Roma, ia o agentură de invenţii, se prezintă un olandez Cit­
rin.�. Van Kappen. spre a-şi breueta 1111 motc;raş minuscul de mare
f'lllere. Mai mul! din glumă, obţine un tlt'<IIIS de 5.000 de lire.
Marea caravană a concurenţilor pnmeşte de la Klwrtum. Un out­
sftier lll'Citrloscut, fforst Mii.lier, ince,?e sii se impună fală de marii
/'ul•t•ri(i: Ecimondo Diaz, Michel Serpe11le etc. fforst Mtiller, sub su­
l'm"''J.:III•rea lui Iim Norton. e dopat c11 Mepokalină de către profe­
.w•rlll Mir.rue/ Camberra. ,.Bossur, ycmkeul Garry Stapietotl, trimite
/11 /:'ţ:r'fl( ·,,e .. ziaristur C/arck Masso11 ca să-i urmărească pe cei trei.
l'umrne Clwrpentier îi regăseşte pe Roger Bertrand printre _

1'11/l<'llfl'll(i. Deşi necunoscut, tînărul muncitor francez reuşeşte de fa

,"·ime!e zile sii ţină pasul cn marile uedete ate mrselor rutiere.

,3
l'vonne se fmprietene�te cu Cllarler, 1111 ziarist l!tl.l!fez, tmprerwă cu
care urmăreşte cursa. Face crmoşlill{tl şi cit Alm Jlascm, un crmm­
rent egiptean, student in medicină.
Printre concurenţi, ll regăsim şl pe inve11tatnrul nlcmtlez Va11
l(appen, cit toate că vîrsta şi condiţia .wr fi�icii lltt I-ar fl fmlreptă·
ţit să se considere rm sportiv de pcr[omwll{tl,

..,.,__0--•

'(Continuare 'din num1i•·uJ lrt•rul)'

Aba H amme d este aproape un ornş t•J:Iph·nn. Ald Incepe lumrtl

milioanelor de felahi, care muncesc cel mul hla�:u�.luvlt l•limlut de pe
glob. Aluviunilc Nilului dau-cel mni rudltcll' t•iimiut tiin l ume , tormai
felahulul care, nu de mu lt , era cel mut Hlirar jllrnn dt• JW fula pii·
m i nt u lui .
Bertrand, Vvonne şi Charter se lrulrrptuu Npre Nil. ln llllll'l,l'incu
oraşului se inşirau bordeie de lut, li pit e• unul dt• nilul, llc�-u lungul
arăturilor. Nicăieri nu se zărea vreun drctm �>1111 poh·di, Vvun nc ot>ri
un ţăran, cu care intră in vorbă. Ern 1111 11111 l uul t , usciljlv. l,c trupu l
lui bine proporţional atîrna o cillnn.,ll punnsllll, lunllli. Jllnii tu pllmîut,
care, împreună cu t11rbanul pe ca rt�·l nvt•a JIL' t'Ufl, t'l'll singuru sa
îmbrăcăminte.
- Franşavi? :întrebll felahul, fiii'! lui n Jllt�dklunc adîncă.
- Da, franşayl,· incercli Yvnnm· !;ă st• in ll•l ca gă cu el, dar fără
şanse de reuşită. Dendut ll li vrnl o lclt•t• sulvutnnrr.
- la ascultă, Charter, parrll vulnl �il h·l 1111 int ervi u lui Abu
Husan ...
- Eu ?1 se miră Chnrter.
- Da, 'dumne at a . De ce tn c �rd ��� 'IIIJ:KIIIIIt•�ll '1
- Nu tăgăduiesc, dar nici prin J!hHI 1111 mi·n lrrn1l. llurli. n-ni
pretenţia să-I ţin şi pe el in spnt�. �înt Jlllln hiH l'hrm lllt'IIIICe,
- Un singur lucru doar. Ponrtli-tr rnvllndu' t'll t•l.
Charter oftă şi dispăru. Yvonne şi Jic•rlrnud duua�t·ril singuri.
fata era încurcată.
- Pînă ac um al mers excelent... , rw�r•hcii 111 ••·1.- din urmiî.
- N-a fost greu. 230 km ... ştii, tll�tnnjrlr " ' " ' " scurte le duc
bine. Yvonne o b servă însă că tîniirnl 1111 "''' •lmlt'n hine.
- Ce-i cu dumneata ? Eşti ob os i t �
- la uită-te acolo 1 ridică bratul Dc•rlnuul, nrlifuul un bordel pe
acoperişul căruia se afla o legătu rii dt• vreiiM'UII. Nl d vreusc urile
n·au unde le pune. Nu vezi o potecii , nlmh- . .. turc�-,. q ; � i rc l fl oamenii
de pe-ai ci cu pămintul.
Dintr-un bordel apăru o caprll, c.lln n i lu l :<1' Ulll.l'll un .,i-a 1" in•
sistent.
- locui es c impreună cu dobltmu·t�lt· ...
- � d in pricina asta eşti ulii dl� hull�pm1 P,
,..... Printte alte l e şi din cauza astn.
_...... M.ai ai şi alte motivt?

·-� ·
..� · ·
 - Mai am. Bunăoară, pen1Tu dl dumnea ta nu pricepi ce In·
M•arnnii tot .. ce vezi in jurul dumltale. Te fitil cu prletenad durul•
talc, Ia-r eu nu·tl pot explica, nu găsesc cuvintele, poate nici nu stll•
I'IIWSC destule ...
Uertrand se încurcă şi tăcu. Yvonne il rl s punse pe 11n glas Iim·
111�de şi ră sp icat.
- Cu tim pu l o să-fi dai seama că n·ai dr eptate. Dar d esJl re
n�ln nu·i cuzul să vorbim, ci sil scrleJ;ll.
- Promite-mi c-ai să scrii.
- Scriu şi fără să·fi promit. Dumneata îţi inchipui el slnt o
pliJluşll de s nlon ?
- Nu, cel puţ in pînă clnd te·am auzi t vor bind cu Charter cre·
1 drnm rA na.
-· Chaa·ter e un cantarad bun, un reporter destoinic, dar e flcut
' din lemn de nllă esenţă decît noi, El n·a crescut in sunetele Carmn[!·
nulel şi n1e Marseillaisei. Pentru e1 libert a t ea lnseamnl poslbiUtăţl,
lllll'ru l'oncnrenţă, . dr eptul ca cel taa·e sii-1 ·devoreze pe cel slab, nu
vlntu nmencilscii şi drepturile omului. 1 se pare firesc ca a1ături de
hun!istnrc sl vadă pretutindeni un oce a n de mlzerle ...
- ŞI Jlc toate asten le vezi atit de clar?
-- i\m v ă zu t şi eu cite ceva pe la clinicile noastre .
- lle vazut, 11111111 v!l d, dar de inţetes, inleleg mal putini.
-· Nu fncc Jle filozoiul cu spleen al salounelor.
- Ştii bine el\ roata ist orl el nu se opreşte.
- nlne, dar tn cazul lista ce zici de bord eiele din fata nonstr.l �
Ut• Ullllll'llli nccşlia ? .
- Jlnr'(!•sr d uiri llm)llll a stRt in loc. Mal t'ersistli r.lmlşHe
fCHrdn1�. lnt· nul, lllllt�e-uli, reprezentanţii lui Johr1 Bull, al tul Unel e
�11111 •1 ni Mal'lnnncl h•t·ern tot ce ne !i!Ui in putl n tll cu sit rllmlfll'
Cuiul nr�rhhnhnl.
R�a·trnnd ·n!lt·.ultn cu ochi strllttcitorl vorbele fetei şi voia toc•
111111 1111-1 r·iisJIUtulă, ci n d sosi Churter Insotit de Abu Hasan.
·-· VIi cer scuze el\. vit deranjl\m ildihnn, U satut l Yvonne 11e
Ahn Uasnn. Uesl�:ur, si nteti şi dumneavoastr·ll obosit, ,dar trebuie
"11 fiii tnglduitor. Aşa e presa. 1,1 tnce-o virtute din fnptu1 tll veş•
uh' 1111 le h1sii i n pace.
·

-- VIi multumesc că v-nil gindit la mine. De altfel, dupl cîte

11111 lnjeles din vorbele coleg u l ui duumcuvnustrlt Charter, l!ltntem
t•ulrJ!i.
-- 'fnt 1.iurist?
- Nu. Student in medic in ii . La llniversitatea din {;alro.
- Minunat. Atunci sper el ft·al sii te superi dacii o sli te ntlllllll
roi! IW njnjl la 6 mică disecţie.
-- l{cJlet. V!l s tau la dispozitie cu tot ce·ml sti In Jltttlnlll.
'l'nrr mlt tem insii că o să te doarll ·
şi pe dumneata aceas(l dlscr.lle.
l'urnlri{.
lh,rtl'llnd il mal văzuse pe Abu Hasan şi in cursA, dar ncnm
"'"''' cu totul amet. Era tin bilat foarte inalt, 11:Velt, de Vl'l�U
�.i ��� th• n n i . Purta un mi c turban elegant, dar nu era ras In C&ljl.
Il·· 1111h lnrhan apnreau ine1e de plr negru, rret. Abu Uusnn Mo
upl'l hnlll'l'llllli -et� ei iri faţa unai bordel şi-1 poft i pe telah sK huli.
- c:e h: j ntcreseazit jl o intrebi!.
. pe YYonne.
'
- c:tjl 11 111 urc?

'5
 Hasan traduse întrebarea· şi rlspunsul.
Şaizeci şi cinci.
- Cum il cheamă?
- Vussuf ben Omar.
"'-- Ocupatia?
- A�rricultor.
· De cind?
- De la virsta de· şase_ ani.
- Are familie?
- Da. E cel mai bătrîn om din Imprejurimi. Nevn�;til-sa nu mai
trăieşte. N-ar putea să spună dfi nepofl mnl nre In vlnfll.
- Cum aşa?
- Multi din familie au murit, Iar nlfll !I·Bu mutat pe cursul
Nilului, in sus, inspre Cairo.
C:it pămînt are?
Are ceva; e drept - puţin. Dar Inainte n-nven nimic, felnhul
n-avea pămînt.
- Din re trăia inainte şi din ce trillrşlt nrum?
- lşi munceşte pămîntul. In trrrut hu·na III! o planlafle de
bumbac. Toamna cultivă bumbac, varn rrrrale.
Ce salariu are?
-:- Ce vezi pe el şi ce mllnlncl.
- Ce inănîncă?
- Orez. leeume. citeodată carne, llnr lnnlnle de n nvea pă·
mint, numai mălai, boabe de porumb llrrle şi mnzMre lurajerii.
- Altceva?
- Tn viata lui, pînă la improprletllrlre, n·n mlncnt allceva; cel
mult rîteodată, rar de tot. curmale, rnrr, In nul, sint ca în Europa
cartofii. .
- Putea, totuşi. să minince rnrne 1
- Animalul e făcut să tragi şi �It lurrne pi(mintul. Dacă-�i
tăia �ivoiul, murea de foame.
- De ce i-au murit copiii?
- De pelagră, de infectii intestlnnlr ti dr lnnrnr. Vlr!lla medie
pe care o ating bărbatii este de 28-30 de nnl llrr,te nu tufi egip-
...
·

tenii. mă refer numai la felahi.

-,- De ce nu există pe aici vreun drum Rllll drnre printre pă­
mlnturi?
- E scump pămîntul. Moşlerul ln\llmlnfn lutul. Alei fiecare
palmă de loc . e valoroasl.
- Carte ştie?
- Nu. In afară de omdeh •. nimeni 1111 ,n .. l'llrte In t01atli ma-
halaua. Jlt\ahalaua e propriu-zis un sat, ndilurll IIIINIIII,
- Cine este acel omdeh ?
- Conducătorul administrativ al !lutului, cnrr, pt lina:it ntribu-
tia asta. mai e şi judecător, notar şi la nt'vnlr. dalnr nlt'dic.
- Omdehul e proprietar?
- Nu. E felah. Nici măcar arendnş. Alrl chlnr nrendaşul abia-şi
scoate existenta.
- Se foloseşte vreo maşini agrlcolll ?
-, Nu- Mi_na o.mului, măgarul şi bivolul Iar toiul.
\ -;<'
Qiiul<in
' �-

�
"*
. '"l-·- - '-L
.
primar .al satului egipleau (N.A.),
 - De ce se fin vreascurile pe acoperişurile caselor?
- Ca să aibă cu ce � gătească mincarea. Aici nu-l nevoie de
lndtlzit, căci nu·i frig.
- Nu m-ai înţeles... Voiam să ştiu de ce nu le ţin in casă?
- In casă stau u nsprezece persoane, plus măgarul. Paturi nu
nlstl. N-au loc ...
- Şi noi... îngăduim toate astea... , şopti Yvonne. Abu H asan
lu�il o auzi.
- Nu, dumneavoastră nu numai ci le îngăduiţi, ci le-ati şi
l'lluzul ... nu uitaţi că Egiptul a fost dominion britanic timp de aproape
u sută de ani.
- Iti făgăduiesc că nu voi uita d iscutia asta, răspunse Yvonne.
- Continuăm ?
- Mulţumesc ... mai bine sl ne i ntoarcem...
'
O bună bucată de drum merseră alături unul de altul, fără să
l'il'Oală o vorbă. In cele d i n urmă, Yvonnc rupse tăcerea:
- După cite ştiu, i mproprietăririle continuă.
- E adevărat, răspunse Hasan. Ele sint i n curs de înfăptuire.
Avem prea putini ingineri hotarnici, prea putini tehnicieni.
lşl continuară drumul fără să mai scoată o vorbă pînă la hotel.
c:harlcr merse tol drum u l cu capul in pămînt, simţindu·se oarecum
1h• 11risos in compania celorlalţi. In holul hotelului işi• luă in grabă
l'diiUI!i bun şi se retrase in camera lui. Yvonne dădu mina cu Abu
1111�1111, mărgini ndu-se să-i spună:
·-- Ai avnl dreptate şi-ţi mulţumesc ... şi nu regret că am audiat
llu•ulll h�ctie de anatomie. Şi, după ce dădu mina şi cu Bertrand,
fh•c·nrc• �e rctrase in camera lui, mai exact i n dormitorul comun
Vvntltll' "" zvln·olea in patul ei şi nu putea să adoarmă, cu toale că
In lun ci n u �" lnllmJl hc sc nimic. U n bătrîn, unul dintre milioanele de
ll'lclhl, rhllllll!iC!Il' ru modestie la citeva întrebări puse de o ziaristă
11'11111'1'7.11.
*

* *

- Unu-doi ... unu-doi. aşaaaa, stai!... Lasă-te pe vine... Un-doi ...

cut·clul, un·dni. Stai drept!... un-doi, un-doi ...
--- Aswltă, Horst, il implora profesorul, lasă timpeniile astea 1
C:icw ti-a dat repaus ? Un-doi, un-doi, iti dau eu stafii 1 Te
111\'lil 1'11 re înseamnă să infigi ace groase in dosul omului. Un-doi,
Clll·clut.
In mijlocul camerei, dr. Miguel Camberra, dezbrăcat la chiloţi,
1)1 nutla bratele cu desperare, ca o paiată ajun�ă pe mîna unui nebun.
1 nt ud leoa rcă de niduşeală. Trecuse o jumătate de oră de cind
lluhl il pusese să facă exerciti i de gimnastică la comanda lui. Din
rll1111 in l'nre ii fusese administrată injec�ia, ciclistul il apucase pe
clool'lur de Jl'Uier, i l aşezase i n mijlocul camerei ş i incepuse antre­
ll.lllll'lllul.
llursl, fii cuminte, ştii că sint bolnav, că nu suport. ..
· · 11 sll-li injectez putin coniac şi sint sigur că o să-ţi revii.
li•· ··� ·/lt-hflitlt in mine un ac atît de gros? Ce crezi. ce sint eu,
lcljll�illi�UliL�:::��
-1�� _ i wrsl
.....

7.
 .;-;: Un-«lol• . un·doi 1. c;onthml ace.�a. Dumneata . pompezl energie
î'll mine•. eer putin. promi d'e � r Ala... blneeee. acoate p ie ptul,
suge fiarta.�.· Un.d'oi P...
Profesorul. �tillia. Cele cUev4 .fire ele pb eare.r ma,l tmp()dbbeaou
cbelia. trandafi'Fie ·se strhtseSerl rn frhemntete cure tuceau de nă·
d'uşedt. 1 se . )Jfrea că toat� c...el'a se tnvrrte� eu el. 11 ttemu•
rau genunchii. ,.Un-doi, un·d9l... "
Aparffia hiT Jim Norton puse capllt vese-Uef lut lforsf. Norton
mtră îo camerll Ş.i se . opri. ca trlsnll. So ultll o hucatll de· vreme
cu o mu.tii de Wiot � sdlelet�ţF enre fiteen exen:ltff de glmnastlcii.
in f:rta rur. apoi socoti de cuvililtl sfi rntervln*·
- Jnceteazl odată 1 Doar nu dumneata concuPUI ta cursit 1
rm&racll-fe, avem Ceva de dtscutat.
- Vin indată, lngînă Camb erru ,. arnuctnd lui· HoBt priviri uel·
�til.toue. fliră a diwt'ga fuf Norion· d'e c:tt se ,,aJttFtiNl'"'. Flcu o
liale, se fm llrăcă, apoi dădftt p� enp un pll!hlfflf cJic eonfae.
-Ce d'ore�?
- la spune-mf, Horst Iese' � ef'ltCI vrea Sl\11• efod n sileşte
medftatnentlrl si fie J)FtmuH
- In· fontf, rese prfma·• at� ct.d 'llfltCI.No
- ltam, atulld azi. sl nu '.fi• fntll pllhnuŞ, SI lasil al treilea.
Mat.avem·'tfrrrt, N'u sint !fl!d11.frel mi•ult- ,� jumlltate· de recll)letat.
..:. AF dreptafe rispunse c..,btr,,.., llfn mi�am• fli�trd ş� eu so,
c:oteitra. D&r, � qum fi-am ';ani lltlltl, taa" asta ln v.Jja mea 1
- Ptlu. ia te uită ce repede 1 • .- reven.h pluHul, bombllul llol'St...
u�lt. 111Mlot,. Prafeserul a·Yli ua rictus, da" uhf,t� ace rest d e
perei ar · ff avlit o- nemu.ltumlnt din prld�ta lui Natrtoo..
-- Bimf, rilntc:i . slil oreug-., alse Nortnlll. tLRum SP'tJS. dt se
·

pute· dl!' c:&u. Dacă rnU�P a.m tt- trdllt capul. capul fac:e-� UJ1UI
.trage.. . . . · . ..

- Iar eaa ·�am spilS. şLo. rvp,d: mit priveşte- peusona:l• . ,

Horst se imbrăcă, ap�J pJecnrll lnrprl•rmll,· tndre pt in dJJ.e
.s , :spre
s·tart.
·

*
* •

caravana l'ăsă în ur1na et c.ef cte-n l 1tulff.l\ 11tllvlr11r ul Nilului,

ap.tQpiindu.·se din ce la ce ma.t mutt dl! oa·n,ul' Wndl- tratfa. Pfnto.
autr dl_. frunte ap r.oape c:ă' se i:l!l,nt'oplse ru Rrosnl cOnl·Urentrror. Era
o. �1 rn care fiecare tatptase .din rbputl'rl. C(tnc:urentlf se fo1irau
pe o disfanfl d.'e peste trei lilometrf, şo!louun fiTnd atit de tug.ustă
lud.t chiar pa.ku.clncl. . bkldete ,aneyolc p.ule11u merge una ltnglf arta.
- Pa.tru sute d'e �nometrt nu-r lflumll, nld mllcar etni! ti fad
c:u maşin a , observă: Cfo .,arter . Şi· pare.rul.su cll ul cnvalerut duml·
tate cămhte i'n urmi. ·
·
- Af fac:e mai �lite sil tacr. Azi ml.arl trns drlufull eft a fost
zlaa de Juna:ă. !llld mifcar nob!fe nu ft!·nl l'llnt CII tnme�t.
,,Dfal' candace ctr .o nr.rtli; nrm n t de 'fflll\11, V�tn· ttlttt. c:tt e pe
locul trei":··. anunt.l mejrafonul.
DeasuJI'll plutonatl'afti pfana· ·•m &vkm .
· ....;. Pesi! II'DI't tilllle,uă, obl.U,.. V"otute, FlriL sil 21ic' o- vorbli,
fi� int• \1\Wlnaci poşd!l • .' Poftkn. .
. ,.... Pentru ce il întrebă Yvonne, rnre tnccpu sil dea. seDiae de
obo.,ea!l.

8
 - Ruj, pudri... spuneai el se filmează, zise Charter, dar ill
dlpa următoare avu griji să-şi fereascii prudent capul. Şi pe bună
drt'ptate.
"Diaz a sosit primul, armat de Van Lauen. Al treilea e Tissu.
ul patrulea... concurentul ·nr. 137... al cincilea Mlchel Serpente, ai
f#IISelen Abu Hasan, al şaptelea Frank Spie�rel, al optule a, al noulea
ti ni z�celea cu acelaşi timp, �rrrr" - fllcu megafonul şi se de.
h•rtll. .
- la-o inainte dacA pofl, tJ strl(lil Yvonne şoferului. Trebui e
11ll aflăm cine-I nr. 137 şi sl-1 luilm un Interviu...
- 137... 137. .., bomblnl Charter, rils folndu-şl carnetul... t37.. .
du, 11 cheamll H orst Mliller, face pa r te dintre outslderll mal cn
lumen. Vorba-aceea, şi giiina oarbA mal nhne reşte cite un grllunte 1
Şufrrul depăşi doul maşini şi ajunserli printre primii la linia
dt, so!llr e. In orice caz, mal avurl timp sll va di ci motocicleta cu
ulnş "llarley Davidsohn". condusi de vllijganul cu nasul turtit, 11 Juli
pe t�tmcu rcntul nr. 137 In ntaş şi apoi dlspllru val-virteJ cu el şi
ru omuletu l sfrijit care şedea acum In spate. Noaptea se llsl re•
pedf! II!IUpra orn.�ulul Wadi-Halfa.
- Ce sll vil spun, aduce mal dt'grabă cu fluviul decit cu un
zt% zise Ch•1 rt er, in timp ce stltea lmprt'ună cu Yvonne şi B ertrand
pl' malul Nilului. contem pl ind ctnd apele acestuia. cind partea ter·
mluRtll a barnjulul de la Assuan.
- lmpozantă constructie, con5tatl Bertrand.
- Demn li de "ditltorul de viafil... adău!li . Yvonne.
- "Bahr Nilul" nostru este intr-adevăr dătător de vlafll, intră
In vur hll Ahu Hasan, care se aliltură celor trei. Nu vi deranjez ?
- Bine eli ni venit, il intimpinA cu &ucurie Yvonne. Cel putin
'" Jtnv••,te,tl ceva despre Nil.
"11 llfiii!Urll Jos, cu privirile indreptde asupra fluviului, ale d.rul
Ulldt ... ro•tov,oleau maJestuos.
· ·

- Nu v. aş putea spune cine ştie ce despre fluviu, se scuzi

Abu tl11�nn, clici am o educatie prea europ ean ă. Legendele fluviu·
lui lnrn nu sint cu n oscute decit de k opt i *. In vech ea limbi egi p·
h•unK, Nilului i se !;punea A-ur.ra. Astilzl ştim de unde izvorăşte.
tllm rii este al doilea fJuviu din lume (după Mlslslpl şi Mlsuri), cu
n lun�o�lrne de 6.400 de kilometri. E o apl harnică. Firii Nil nicl­
u•lnlll' nu s-ar fi format cultura anticului Egipt, dar In acelaşi timp
r '' mormîntul multor culturi, clei albia l nl, care-şi revirsa an
llr 1111 ,·nrnorlle asupra ogoarelor inveclnate, a atras de-a lungul
'rrnltolnr noi şi noi valuri de cuct'rilorl pe aceste melea guri. Pl•
mlnlul ncest a a fost cillcat de armatele asirienilor, grecilor, mace­
dmwnllor şi romnnilor, pentru ca mal Hrzln, In veacul al VII-lea,
��� devlnll cenlrul lslamulul. De cind au apărut p rimele aşezlrl
uuu•nc·.,tl pc malurile lui, Nilul a Insemnat Intotdeauna belşuj;! pentru
�liiltlnllorll jilrll şi mizeri e pentru robi . Pe apele lut au fost tra n s.

l
1111rlnh•, şi nu e prea mult de atunci, sute de mii de negri i ncl­
lutn l In lurclle negustorilor de sclavi, care-I livrau in America de
Nnrc şi de Sud.

• I(Ht/ft - dc:�cendenlil vechilor triburi hnmltlcc cnre au popu1't1t

l'l.!lttlul ltnfli'tea dl oostlllor de· faruoul. AsUizi n·au mal rllmas decit
'"'IJ ltt
1lUtlnr; siut de religie creştlnll (.V.A.J.•

.9
 Shnteau cu totii că aceste cuvint e 1 se 1tdresnu in primul rind
lui Char ter. care lşl nota cu un aer hnJiaslhll In pror1ozitll clare
şi scurte tot ce auzea.
- Rer1et, nu prea am multe de Sopull des-pre fluviul nnstru. Vt�­
chii egipteni il venerau ca pe un zeu. lle ultiei, şi uzi incă e ve•
nerat de multe triburi ale negrilor. lzvuurel e suie nu fost cltutatc
vreme indelungatll, printre altii, de l>uvld l.lvlnllstnnc...
- Care. deşi 11 fost misionur, n-u nilul nlclndatii cii şl·a Inceput
viata ca muncitor, 11reclzll Bertrand In uuzul ru·esl· ul nume.
·- Spuneam deci că Llvlngstnne socnle u eli I.UIIIlnlu ''r11 izvnrul
Nilului şi numai colegul dunulellvoru;trlt, zlurlslul Stnnlcy, 1111rnlt
In cîîutarea lui .Livlngslone, a descoJlerlt In IH71 cii .lzvnrul Nilului
nlh este riul Kagera. 1\deviirata nuuuă 11 fluviulUI Insii l!sle lltcul
Vldnrla.
·- Uupll ce 11rlmeşte mui multi ufluentl şi ln!cc 11rlnlr-u multime
de Cilscadc, la Lado. Nilul lntrll In Sudnn, ele mult• devine n ap1i d�:
şes, navil(nhilil, şi ia numele de Dahr 1•1 Abiud, rulh'll Fluviul Alb.
De ulrl upcle suie trec prin savanele din sudul Smlunulul, 1111oi se
l nrlrelllllil Sjlre nnrd 11rlnlr·o zon.t de Jllhlurl·l(alt•l·ic "', Jllnil la Khar·
tum, unde p rl me şle apl.'lc riului Rahr el Asrnk, Nilul AlhMiru. llupll
ctuu nU puiul vedea. apele celor donii riuri. Nilul Alb şi Nilul
Albastru, curg o hunl\ hncutit fărli 11l1 11c nmt•sh•cc. l>u(Jii Rcrber,
unde se varsit in Nil riul Abbara, Nilul 1111 mal Jlrlnwşle uiti llflurnfl
cit timp trece prin S11IH1rn, dar exislentn llllllll'rnnsclur vlU sed, aşa­
zisele Wadi •, dovedeşle cu prisosinlil cit udlnlonrli rtlV,Innea act•asla
er" mult mal bugntii In precipltatll dcdt n�llitl- 11cnlru a Zli!!llzui
fluctuatia apelor, s-a construit barajul· III! Cllrt•-1 vt•dcfl ln ll1f;1 dum.
neavoastră. Barajul de la 1\ssuan. ( tlnsan se 11(11'1, dar. vi\zinlj că
nu vorbeşte nimeni. conlinull). Barajul din faj11 nonstrii <�re o inăl.
time de douăzeci de mt>tri şi o liljl111e de un kllumetru şi jumătate.
El asigură posibilitilti de colonizare pe 11111bdl.' maluri ale Nilului,
pe o distanţă de 30 de kilometri. l�cvltrsllrllc I'I'Jllllll!c ale Nilului,
provocate intre lunile iulie şi octombr lt• IIJifll:tiH' ,.xclnsiv d e apele
Nilului Albastru şi ale Abhilrel, Iar In lunlll' •l,•ct·mbrlt• şi iat�uarie
de Nilul Alb, acoperă ogoarele cu 1111 nlinwl fin �1 rmlllnr. Aet•sta
este secretul bogatiei Egiptului. Problrrnn lllmnrlrll url�:lnli Nilului
Albastru a incercat s-o dezlege lncli 111111/lrnlul mmnn N1•ru, dar
l'"peditia pe c:u ·e a trim is-o a plerll In 111lnşllul. l1mhlemn 11-11 ·
fost. solutionatll decit peste aproxlmallv 1.11110 th• nul, in 1770. cind
nrucc n descoperit lacul Tana. Problcmn llvunl't�lur Nilulu i Alh u
fo1>t Jitrnurltii încă inaintea lui Stanley, Intri' 1/li.H şi IH6:J, de Spcl1c,
Grant şi Bakcr. Delta Nilului incepe mul Jn!i dt• C:llru, fiind cxlrem
dt• rmniflcată, cuprinzind un tcrlturlu de t't'll. 1111.111111 dt� kilumrtrl
pătraţi, Un brat vechi, astăzi lnexls·tent ni Nilului , cu numde de
Pelusian, se vlirsa in mare (le vremuri lu 11ur·I·Snhl.
Abn Hasan tiicu; ceilalti trei riimiiSI'I'il sul'llrlnşl. Nu se aş·
tr.ptau la o expunere atit de riguros ştllnjlllcll din Jllll"h•a unnh
dintre cel mat buni cicli.�tl din c:IH nnrlh•hJ:III In llt'''as.Jii cursli.
- ŞI barnjul?

• Flşli fuguste de piilluri dl'.a l unl-(u l r·lurllor ollu �::av<lllt'le afrloane,

plirtnd tiin dcpărl.are ca deslşur·l ed!ncJ d1! IJ.•!::al p:l.durllor virgine
(N.R.) •.
 - Poate vă ginditi la- proiectul hidrocentralei? întrebă Hasan.
Exact.
- S.au scris destule in presă despre el •.•

- Eu una... nu prea citesc ziarele, mărturisi Vvonne. De-abia

IIIINc�c timp sii.mi scriu propriile mele articole, necum să le mai
&'ill•sc şi pe ale- altora.
llasan zimbi şi răspunse :
- Barajul din fata noastră are o lungime de 5 km, o lăfime
dt! I,Ş km şi o înălţime de 20 m şi el va inchide o mare artifi­
clnlli de aproximativ 500 X 650 km, şi dacă vom construi hidrocen­
lrlllele proiectate vom obţine o putere instalată de 1.400.000 de kilo­
wajl. Va fi o realizare uriaşă pentru tara noastră.
-- Credeti că-I veţi construi ? intrebă Charter.
- 11 vom construi. Canalul de Suez tot felahii I-au construit
şi in condijii mai -vitrege, cu posibllităli tehnice mai modeste.
Ahu Hasan se ridică in picioare
- H aide, să mergem 1 zise Roger, sculindu-se. şi o ajută pe
Vvnnne să se ridice.
- Aş vrea să ştiu ce-a căutat il•ri avionul ace!a dea-supra
nuaslră? intrehă Vvonne ca din senin. Nu aparfinea nici unei curse
IIL•rh•ne ; era limpede că urmărea cursa, dar de filmat. nu filma ..•

lfa s an se uită la Yvonne şi. zimbi. Pe urmă pornara cu lojii

l'c slrlizile acelui oraş vestit prin descoperirile lui arheologice.

*
.... *

.,Airnplnli, constată fără să vrea Yvonne, cînd pe sala ho­

h•lulul ''� Izbi ele llnrsl De ce naiba şi-o fi, picurind atropină în
udll 1111 !IIJIIIrllv, mni cu seamă dacă e bărbat şi are ochi albaştri
11fll d&• lllllt'7.1 ?" .. . Yvonne se opri brusc. lşi reaminti succesul neaş•
h•Jtlnl ni ncestui outsider necunoscut. Fără să vrea. fluieră uşor.. .
.. J•r.M•mne.. .. dar, in sfîrşit, vom vedea".
Se �[răbi s-pre camera ei, să se schimbe.

*
• •

. - Timpitule, boule, dobltocule, măgarule ! il copleşea Norton

1"' llurst cu amabilităţi. Nu 1i-am srus să nu scoţi piciorul din
&'llllll'l'li ? După ce ajungi la linia de sosire, te urei imediat in ataş.
h• hu·hir.l in camera dumitale şi nu te mişti pînă a doua zi dimi­
lll'llllr. la start stai cu capul in pămînt şi nu te uiţi nici in dreapta.
nld in stinga. Ce vrei? Vrei si dai ptsle cap toată afacerea 1?
·- A�cultă.mă! Te sfătuiesc să dispari de aici. Eu nu sint
lll'lll'lnş şi mi se mai întîmplă şi mie să am cîteodată treabă în
nil il Jlllrll'. De altfel, profesorul ştia, zise arătind cu un rînjet batjo­
' ".,lfur dilre Camberra, care şedea cufundat in lectura unei cărli.
l'rnlro;nrul îşi întinse mina dupli paharul de coniac.
llca şi tu. acum iti dau voil"... e veritabil. 1-am adus de lf
. Srnrlr111nhl:1"...
·-·, i*rolţ!,llrull... ţîşni Norton, d<�r pe urmă se răzgindi. Altă­
,J,rt�, \ pci1.t,)t� � mai bine 1 incheie discuţia şi ieşi furios din ca-
1111'[11. ·c�clo ":: _

il.]
 . CAPITOLUL X

- Deocamdată Serpente a realiza t cel mai ·b u n timp in clasa­

mentul general i con9tată Yvonne, rezumind rczult;1tele de pină atunci
ale cursei. Diaz este al doilea, iar cellnl i sint numai la c i teva se­
l
c.nnde in urma lor. Prietenul nost·ru Ber rand n u stă nici . e l tlrost.
I eri a fost al treizeci şi cincilea la l i nia de sosire.
- 1\-\da, il rlspunse Charter cu un ciiscat sonor, lnăl l at lns.pre
cer, dar deodatll. lşi feri capul. Fiiri sli vrea, Yvonne se uită şi
ea in sus. Deasupra lor plutea lin un el l co Jll er. Vvonne işi feri
ochii, căci . fuzelajul de aluminiu al npnrat u l u i sclipea a t i t de mult
in r a ze le soarelui, incit ii orbea. Din dcJllirlure se n uzirii deodată
u11 vuiet, 1 ipete, apoi răsună glas1.1l megufonului :
"Salvarea ! .. , maşina salvării... · repede... sn lvarca . .. repede .. ."
O maşină lungă şi ingustă, purtind In fnlli o cruce roşie mare,
care-i Jlreciza misiunea, trecu in goanl pe linl(ii ei in urletul sirenei.
- Pollim. Pesetnne că libelula asta mi:ît1ihllloasi1 il tulbur at pri­
viri l e vreunuia llinlre concurenţi, care-a ujuns JIC mina salvării.
- Sinlt:m in cea de-a cincea etapil, �1 numllrul celor c are au a·
bandonat c:ut·sa trece de şaptezeci . .
- Ieri un avion, azi un el icopter, bombllnl Yvonne. Un el lcop.·
ter... Deodată ins1i o cuJninsţ o emoţie ueuşll•ptutii.
- Dă-mi putin binoclu!, zise ea, rii!iuelndu·lli gitul S Jlre Chnrter.
Charter, care era lle rind la postul de observ u J le, urcat 11e spc­
te az a maşinii, se aplecă să-I tntindl m ic u l l'lensoldt, 111101 îşi. duse
palma deasupra ochi lor, incercind sil u rm ii rc n scil cursa c u ochiul
liber.
Yvonne îşi Indrepti binoclul asupra elicopterului. Urmli ri o bună.
bucată de vreme zbortQ J n pnr atu lul , cnre lnulnta extrem de incet, apoi
::obori binoclul şi zise pe un ton grov, ar>roape cucernic şi chiar mi<;·
terlos :
- Prima bombă ! ...
- Ai descoperi t că elicopterul e un mijlnc de locomoţie aeriană il
zise Charter pe un ton plicU!ilt, Dil-ml lnnpnl blnudul l Hasan con­
d uce. Vvonne ii î ntin se binoclu ! , apoi reJ>etli şi mnl .rruv .. .
- O bombli şi, dacă rw mă·nşel, chlnr umt Ul'inşli ...
- Un elicopter interplanetar, venit dlrt•d din Sirlns, pen t ru ca
Yvonne Charr>entier şi Jac ques Charter sli ulbli J)l·llejul de u scrie un
reportaj-bombă.
- Imi llai vcie ...
- ,.Bicicleta şi spaţiul cosmic", "(:lne trll.rca ru ochiul din eli·
copter ?", " I nterviu cu H um-Bug, cel mal bun c:lcl lst din Slrius", ,.l>e
la tandem la atom" ...
- fmi dai voie, in sfîrşit, să-11 spun ce :�bnarli nici, dcasuJlrll
noastră ?
- Dacă te mai fîţil mult am să zbor eit, mtril Chartcr, din ce
in ce mai prost dispus...
- Un e·lnl·ţă-tor·cu-te-le-vi-zi·U·ne, scandă Yvonne a p roa p e trans.
figuratii . Pricepi ce-nseamni asta ?
- Inţeleg. Nici In Africa nu mă l asli-n pace 1 1\u mirosit că am
rămas dato r pe trei luni cu abonamentul la televiziune. l'lasan con•
tinul să conducă, urmărit de o noul vedelii, nr. 270...
- Nu trebuie d mai plăteşti n im ic. Din c:ontrâ.. Cred eli ei vt>r
fi bucuroş i să pl ătea s că dacă ne-ar puten cu1npiîra tăcerea�
 - Le stau la dispozitie. SI lnceapă. Sint un băiat discret cu
toale că nu mi-âş fi inchipuit ea stlmabllil de la televiziune s fie l
u ti 1 de timizi.
- Spune-mi, nu ştii deloc sl judeci ?
- Nu. De cind au apărut pe lun1e sufragetele•, sportul acesta
l'ste rezervat femeil&r pedante ,şi sufletelor alese, Noi, bllrbafil, ori
acfionăm, ori, daci nu, dormim!
- Aşa şi arată lumea . ..
- Spune-mi, te mărili cu mine sau nu ?
- N u ...
- Atunci notează.: Abu Hasan conduce, urmat de Serpente, apoi
In mică distanfll Diaz şi concurentul nr. 1!70.
Mica maşină sport mal hur.ul o dată cu desperare, apoi se opri.
- S-a terminat benzina, ii anunfll şoferul. Prima pompă se află
la vreo patru kilometri de aici. Partea Jlroastl1 e că la ora asta nu
\'Om găsi pe nimeni care să se oprcucli şi si ne împrumute puţină
benzină, continui şoferul, dlndu·se · jos din maşină. Cobori şi Chartl!r
de pe tronul său. Cu chiu cu val se urni şi Yvonne, şi tustrei puseră
umărul s! lmpingă maşina. Micul baby·sport se supunea cu uşu·
rinfl, nu trebuiau prea multe eforturi. Caravana il l ăsase mult in
urmă, iar deasupra lor, pe cer, se lvlrl ca din senin nori ameninţă·
tori. Incepu să toarne cu găleata.
- Mll.car să-mi fi adus umbrela cu mine, oftă adînc Charter.
- ŞI galoşli. Prinde foarte bine In Sahara, ripostă Yvonne.
- Păi ... se opri cuvintul iri gitul lui Charter, văzînd că Yvonne
îşi pune o glugă de nylon pe cap. Ah, femeile astea 1 Dumneaei se
vîră sub cort şl·şt bate joc de mine 1
· Şoferul se inveli şi el intr·o pref'ată. Charter era plouat şi l�l
propriu, şi la figurat.
- Mamă, de ce m·al llisat sll. mă frac ziarist ? oftă el cu o mutră
de martir, continuind să impingă maşina.
Le·a trebuit o oră şi jumătate pinii In pompa de benzină. Cîn d au
ajuns acolo, văzurl un arab uscltlv in fata pompe!, cu ochii atintiti
asupra unei băltoace, întorcindu·se din timp in timp Inspre răsărit, cu
o adinci pleciiciune. Şoferul dldu sil-I ceară benziriă, dar Yvonne îl
opri.
- Lasă-1. Pesemne se roagli. Arubul lnsll se intoarse :
- Dolifl benzină ? întrebă poHtlcos.
- Cam aşa, rlspunse şoferul,
- la spune-m i ce te uitai la blll1oaca aceea ? intrebii Yvonne, a·
propiindu-se de manipulanh:l pompci de benzină, care părea incă
cu fundat In medltaţiile sale. .
- "Aiah e singurul dumnezeu şi Mahomed e profetuJ lui".
- Adcvllrat, incuvilnţă Yvonne, dar aş. vrea să ştiu ce-ai vAzut
In blilloacă ?
- Admiram două minuni, prcn frumoasă franşavi.
- ?
- Prima cii pe vremea asta de septembrie avem parte de o ploaie
nlll rle d&lrnlcii, Iar a doua că din voinţa lui Alah uleiul nu mai plu-

1'<1 m
\)
(.'1'/J
• �ca _sufr.agetelor 13 luptat k• înccpului secolului n os t ru pentru
- . � aibă drepturi politice şi socWIIc ega le Cll al e blirb.aţilor
u;,.S \� '•

ST
.
•
'
 teşte pe apl. ci se amestecă cu ea. lnseamnll ci domnul mi-a dat un
semn şi în ziua de douăzeci şi trei plec la Meca ...
Şoferul arab încărcll rezervorul şi bldoanele, apoi scoase o sti­
clufl şi, dupll ce o ump!u cu apll din blltoadl, o viri i n buzunar cu
un ziinbet de fericire. ·

- A ţîşnit un nou izvor al minunilor llnJll sfinta apă a N i lului l

zise foarte grav. pornind motorul. Yvonne dădu din umeri. Oricit işi
hltea capul. nu priceoea nimic.
- Să te repezi pînă la Meca din cauza unei miel lntrepltrunderi
osmotlce. frumoasă performanti. n-am ce zice 1 observă Clmrter. U11
pic de ploaie. şi fara are un hagiu In plus.
Yvonne nu-l răspuns!'. Era absorbltil de �lndurlle el. Ploaia ra­
corise aerul. nu se mai vedeau u rmele carovanel de concurenti. O cu­
llrinse o senzaţie neplăcută. Aşa in trei, cu o micii nHi şlnll. snort Iri
mijlocul deşertului... se întîmplă ca pîni şi omul ctl mai modern să
rt�liseasdi in propria-! persoanl pe strlmoşul sllu j!ol-l{oluf, llsat la
c heremu l elementelor naturii, temîndu·st ele deşerl. dt' l'ldure, de foc
şi de apll şi care. în teama lui. a lnfilptult lucrul cel mai tndrăznet
pe arest pllmint devenind om.
Nu schlmb:1rl nici o vorbă pînă In l.uxur. oraş strAvechi, focar
al antfcel culturi egiptene, unde aflaril că truul .zilei fusese Abu
Hasan.
•
. ..

- Nu pot pricepe curn a izbutit sil sr flnll scai de mine 1 zise

Abu Hasan noilor sii prieteni. E slab, sfri Jit, tn•bule sll aibă vreo
t reizeci şi cinci de ani. dar pedala ca un clh.vol. Abia-abia am reuşit
sli-1 intrtc cu două lungimi de roatli.
- Se m a i întîmplă să dea şi llălnn unrbll de un �rlunte, observi\
Charter. E o cursă la care nu potJ prevedea niciodată ce se va in­
timpla. Ieri 1-afi văzut pe nr. 137. azi 11 fo !> t 270, cine ştie ce surprit.ă
ne miii poate rezerva ziua de mîine 1
Cei patru camarazi îşi sorbeau cu volu l,tnlt cnlrlde lor aromate
în holul Grand-Hotelului Luxor.
Yvonne işi controlă ceasul :
- ŞI-acum n-o sii vă supăraţi, nu-l 11şa, dncll n vnl şterj!c pufln
cu colegul Cha rter ? Avem u n pic de treabit I n illl l'rejurlmllt oraşului.
Dacli. n-avefi a l tceva de făcut. aşteptatl-ne. sH merl{em să vizităm îm­
preună templele.
Hasan şi Roger se uitară unul la altul, apul cllidură din cap in
semn de incuviinţare. Charter se urni de pt• scaun �i. lăsind-o pe
Yvonne si treacă i n ainte, ieşi pe uşa turnnnlll n hutdului.
*
. ..

- Dacă papii ar fi rlmas tol atit de modeştl ca fiul du lgherului;

dacii, la rindul lor, califii şi s u l tanil ar fi rămas omenoşi pe măsura
profetului lor. de b un ă-s eam ă că nici biserica noastră nu s-ar fi in­
depărtat de la morală, aşa curn a fost c ;u u l in China, unde Sakia­
Muni şf Kon Fu-tze au transplantat aproape neatinse in d�menlul re­
li giei învăţăturile moralei poporului. Dacă s-ar fi intimplat a�a. n-nm
fi d at loc nir·iodatl bibliotecii din Alexandria şi n-am fi jefuit nici-
 otlată comorile Elfiptului. Nimic �in templul ce-l vedem în fafa noas­
tră n-a rămas pe loc, afară · de ceea ce nu putea fi urnit. N oi, arabii,
u m ridicat moschel din anticelt temple ruinate de cutremur, in 18:.1 1
lrancezii au cărat la Paris un otielisc de-al lui Ramses al 1 1-lea, iar
�tatuile, sulurile de papyrus, vasele de aur, i nstrumentele muzicale
şi chiar părfi Intregi de ziduri acoperite cu basoreliefuri
·
impodobc:>c
11stăzi sllllle din " Britlsh Museum".
Abu Hasan tăcu. Ceilalti trei urmară pe arabul cu tinută nobilă
care P.ăşea printre şirurile de sfincşi de piatră ce străjuiau intrarea
templului.
- Sînt trei mii patru sute de ani de cind tac aceşti lei cu cap de
femeie. Templul lui Amon·Ra a fost construit l a Theba, oraşul pe
care-I vedeţi in fata voastră, capitala de pe atunci a Egiptului, acum
3.400 de ani - cel puţin aşa ne spune istoricul Manetho - ile cătrf!
Amenhotep sau Amenofis al 1 1 1-lea. cel m a i mare faraon din dina-stia
a XV I I I-a. lncă de pe atunci, fara noa�tră avea două zeităti princi­
pale. Ptah-Amon-Ra, soarele; şi fiul sau N i l u l. dălătorii de viaţă. Bine
a spus Voltaire : .,L'homme a cree les dicux" •. Nimic nu exem pl ifica
mai limpede acest adevăr decit cultura egipteană. Omul a procla­
mat ca zeitate pe acela căruia i i datora pîinea, existenta şi bucuri a
��� sau ·pe acela de care se temea� care-i ameninţa viata. cu care tre­
buia să se inlrunte.
Soarele şi Nilul ii dădeau viaja. I ntunericul, furtuna, vintul fier­
binte ii amenintau viaţa. Boul Apis deveni deci o zeitate sfintă, căci
ce s-ar fi făcut un popor de agricultori fără vite de jug ...
Ajunseră. in apropierea templului.
- lată, continuli Hasan, arătînd spre două statui uriaşe din gre­
sie, cele tlouă vestite statui ale lui Memnon. Sin t propriu-zi s statui
ale lui Arnenofi'l al 1 1 1-lea, dar grecilor, care crezuseră că au găsit
In Egipt tara din basme unde răsare soarele, li s-a părut că repre­
zintă pe 1\'\emnon, fiul zeiţei Eos, zeita norilor, despre care legenda
spune că a fost ucis de Ahile sub zidurile Trolei şi după moarte a fost
adus in Egipt, unde, in amintirea lui, s-ar fi sculptat aceste uriaşe
statui.
Işi urmară drumul tăcuţi, apoi, după o bucată de vreme, Hasan
işi continuă explicatii le :
.- Amenofis al I I I-lea a invins Uiopla, lntinzindu-şi regatu l pma
la Eufrat. Templul său zace in r,ulni. Statuile sale sint măcinate de
soare, ploaie şi vint, iar regatul slu de altădată a î ncăput de-a lungul
istoriei pe mina foarte multor stăpîni. Uar de atunci soarta poporului
ttioplan şi aceea a tăran nlui egipteun s-au schirnhat foarte putin. Oa­
rnmii beau şi acum aceeaşi apă din Nil, umblă îmbrăcaţi in ace!eaşl
zdrenţe, cu deosebirea că pe atunci in incau piine de griu, iar azi mă­
l:•i şi că in antichitate pînă ş i cel m;:i sărai; sdav avea un grajd şi·
1111 locuia impreună cu dobitoacele ca, nu demult, in timpul stăpt­
nirii engleze. Iar moşierul de aslli7i este mai lacom decît erau
f:1raonli. ·
- Asta-1 . adevlirat, observă Bl· r lrand, dar imi aduc aminte că
:•m citit undeva că faraonii nu se !.!iau si scnmpească pretu l cerea­
lclor. încă înainte de insăminf!lre, d;•că nl lometrele permiteau si se
intrezăreu_�d o Inundatie îmbelşugatii.
. . : ··.:..·/

''* anil,il ;.- Creat dumnezeu (lb. f.r.).

-1

-�
 - N-am spus d faraonii erau mal de treabll decit beyll, paşa­
lele sau conc:emele b ancherilor . engfezl. Aceşti a din urmll a u fi nu t
să fie construite stilvilarele, ca sl-şt procure mal Ie ftin materia pri­
mă pentru fabricile din Manchester. In loc de bum ba cu l scump din
Texas, el �i-au flcut a stfe l rost de bumbac Ieftin din propriul lor Im­
p eriu. Nu era un motiv suficient ca si fim tinu fi In sc la vie ? Dnr is·
toria nu stă pe loc . Azi stăvilarele :ddltc cu munca fclahllor sint ale
noastre.
Se întoarseră şi porniri spre ruine.
- Oraşul Theba, mai bine zis ruinele snle, lie Intinde In fata
noa strl pe o l ungi me de 1.430 m şi o lllflr n e de 500 m. Templul arc
o lungime de 255 m.
Ajun se tl\ sub un portal cu comlfe Iute şi hnJIUn�to:lrc. J n tr<� ră in
nava de altlid;Jtit a templu l ui. Tavanul, sprijinit odluloarll pe bîrne
m 3o11 l ve, se prăbuşise de mult. numai ,Iruri l e ele colo:me de pl:1lră ş i
de dlrlimldl\, �are susti n eau �lnzlle, s e mnl l nil lf n u ş i acurn, mi nd re ,
spre cer. Ieşind din navA. dădeai de. o c urt e. 11pol de o nonll navil.
Dupll aceea , colonadele şi zidurile devenen u d i n re I n ce m ui scunde,
tnRJ m iel ŞI Se termJn nu intr•o i ncl(pere jCJII�Jl şi Îllfiiiii!CUtll : SlllldJI:J•
rul. Peretii ernu ncoperltl cu baso re lle h1 rl. tlnul dintr e ele, pllslntt in·
tuct ca prin minune. t n lllflşa zlmlsllrea dtullnt'ulu�cil şi naşterea. lui t\·
1nenhote p al 1 1 1-lca. Pe alte bnsore llefu rl vll7.urli un leu şi o cll.prloară
jucind jocul de dame, o vrabie urctndu·se pe o sc: u ril spre o plslcil �:e
�eden pe o ramuri d e tamarisc. fante1.ln sc lipi t oare redu lunten ani·
malelor aşa precum ar fi dorit omul " vn elll .
Ajuns In fata basorellefulnl care repi'C'r.tnlu n n, trreu lui Amenu·
fis al 1 1 1-lea, Hasan Incepu din nou si vorhenscl :
- Fiul slu nu era pe placul prenCIInr. Amrnofls al IV-lea s·n
certat atit cu preoCII acestui templu, cit şi cu cel ele I n te mplul lui
Amon-Ra din Karnak. Preotii nu vedeau cu oc:hl bttnl cii fnrnonul lşl
alesese sotln din� cnsl domnitoa re strllnl, In loc sli se ch!ltorensc1l
cu sorl·s n s:tu cu o varli, cum flceau adr�enrl monnrhll din ncendft
Jl eri ondl . Fiul l a renegat pe Amon-Ra, Julntl numl'lt' de Khn·n-atcn,
·

Re fl exul snurelul, apoi şl·a m ut at capltnllt din 'fhrhn In Amnr1111, unde

s-a gllsit nproape to a t ll corespondenta Intiiul, C'lt ,1 cea 11 fiului.
- B in e-bin e. i n f el eg c:l mumiile nu f o st hnblllillc, um pl ut e, nns�.
fmbllsllmate şi i n fofollte In fe l de · fel de drllcll, c:Rre l e an fl\eut o;ii
·

s u porte aceste citeva mii de ani. dar nu p r lrr11 cum de s-au putut
păstr a aceste suluri de papyrus şi aceste statul de lrn111 ? Nu vAd c i ne-a r
putea sll·mf expl ice ? ! zise Cha rler, arilllnd spre fiJ:"urile zeilă�llor
A nu bls ş i Bess de pe bas ore l ie f.
- la In min i un pumn de sare şi vd hlfl'leJle Imediat de col
·

n-au putrezit sulurile de papyrus şi statuile din lt•mn 1 zise H n s an.

- Sau, cu uite cu vinte, aerul uscat, llp11ll dt' ubutl, deci lipsit de
bacterii şi de mucegai, a ocrotit aceste comori de nrtll, c on st :1tll
Yvonne.
- Cine-I omul acela cu cap de broascl, cnre ride cu atila poftA ?
intrebi Be rt rand.
- Bess, una din zeltăflle veseliei, rl sp11n se lillsan . Ce lllalt, de
colo, cu cap de uliu, e Set. zeul intu�rlculul. Anubis, cel cu cap de
crocodil, e to t o ze itate a i nt unericul ui , Iar ce a de llnllll el e so(ia
sn, Tyfon . intruchiparea groazei. Zeltlltl le a nt icu lu i Egip t duceau o
vi aţă fam i lla ll foarte c omplfca ti , la fel ca şi oa men ii. Dar de5pre
asta mi se pare el v-am mal vorbft tot azi. Omu l a modelat socie•

116-
 latea zeilor dupl chipul propriei sale soclellfi, dupl cum şi zeitltlle
:;ale au fost pllimidite după chipul .şi asemAnarea figuri lor şi forţelor
d i n m ed iu l înconjurltor. Mulţi socotesc el Eg ipt ul a fost �D tari. a
mortii. P irami de le au fost inăljate de oam en i , iar miile de boi Apls
şi de plsici nu sint creafli ale morjil, ci ale dorinfcl de a tril şi după
moarte. Cel puţin aşa cred eu. Dorinta aceasta este nutriti deopotrivi
de cu ltura ebraici, arabi, creştini şi gotică, sub forma b asm e lor
despre viaţa de dincolo de mormint, despre para dis.
- Facem u p l i m bare pînă la Karnak ? întrebă Yvon ne.
- De vlzu t, am avl!a ce vedea. i n Imprejurimi. Am putea bunii.·
oară să vizităm Drah el Negga, cel mai vechi cimitir al Egiptului, cu
mc•·minte de piatră, ca vour ile faraonllor din dinastiile XI, X I I I şi XVII.
Am putea face o plimbare printre rindurile de sfincşi şi berbeci cu
!'arc J\menofis al 1 1 1- l ea a legat acest templu cu cel de l a Karnak.
Miine insi e zi de re pau s. Putem clee i sl Vl'nim din nou dacă avem
Jlllftă.
- Atunci propun să continuAm discuţiile la hotel, zise Yvonne,
l u i n d de braţ pe Ro1er şi pe Abu Hasan. .
,.Dracu ştie cine 1-o mai fi in vent a t şi pe ace st Vergiliu arab,
dar mi-a făc ut un adevărat infern din excursie" - bombăni Charter,
in timp ce se tira cu o mutră p l ouatl i n urma veselului trio.

k .,.

Lotorde şedea la biroul lui, flntadu-şi c:apul intre miini, ,1 şoptea

cu desperare : .
- Află că te ucid ! Spune-mi ce naiba să fac acum ?
De jos , din stradă, se auzeau stcigătele băiefilor cu ziare : ,.Vie
ouvrlire", ediţie speciali, senzatia extraordinari a marii curse 1.­
,, V ic ouvriere".�.
Locorde îşi astupi urechi le :
- Cum al putut face una ca ula 1? flpă la Unind care stltea
llcgmatic in fata l ui.
- V-am chemat de cel putin doulzrcl de ori. Şi DU mi-a răspuns
nimeni.
- După două zile de curăţenie reneral li n-ai fi răspuns nici
1hnnneata ! Ce, crezi că n-am şi eu drcplul si dorm o dată "}
- Eu n-am nici o vi nă. Ce puteam face dacii. ati scos te lefonu l ·

d i n priză ? Ştirea trebuia să apari.

- Ştirea." ştirea dar ce, asta·l �tire pentru d umneata ?..,.
.•.

* *

... "Vie ouvrh!re" 1 Cu televizorul prin lu me, fără releuri 1 S-a re-:
1.nl v a l p roblema televiziunii 1 ,.Vie ouv r i (· re" ..• T ransmiterea din etr�
l' " ll l (•r a marii curse... .,Vie ouvriercM ... Senzationala i n ven t ie a lui
Churl es Grieux. .. .,Vie ouvriere ! M··-
- Şi ac um Jasi·mi-n pace sl citesc şi e u articolul i!Jlnii. la caplt 1
Cl'l pufin să ş tiu de ce-mi frinr ritul..., zise Locorde, resemni ndu·se
In fala f :1 pl elor ce nu mai pu teau fi schimbate.
Pierre îşi deschise gura, dădu sl spunl ceva, dar, rcsemnindp-se,
lllcu un gest cu mina şi ieşi din cabinetul şefului. .

\: r··�··.·
. u...«.·"
 . . -:- Mă cheamă ca să mă scoatil nrnră 1 Cică siH las In puce
sli se u ite! De ce mi-a mai tras un ilŞa pcrduf "1 zise Pierrc către
cole�ta sa, mica Gisctte. Apoi se aplecll peste biroul sliu şi incepu
furios să scrie.
Locorde aruncă o priv i re asupra ziarului.
- Mai mic de 40 n-ar fi putut sit upnrll ? bombăni, In timp
ce se uita la titlul cules cu litere dc·o şchloapll. ,.Cu l�leviziun l•a
prin cele şase continente 1 l nvenţin lui Charh�:-; Grit•u x 1 Transmi­
terea marii· curse d i n elicopter".
Locorde suspină adînc, apoi se upucll sit cllenscit articolul :
"De la începu t · imi era suspcctil luutii treul111 ucenstn. Ce ciiuta
un e licopter în plin deşert ? Iar dacii se ufln In cursă normală, de
ce zbur:1 atît de încet ? Maşina urmllrea dt! la micii nlllludine ca­
ravana concurentl lor, fără să-şi rnndtrke inllll lrnc!n de zbor, 11lullnd
aproa11e constant pe deasupra mijlocului şirurilor de cicllşll. l,e par­
curs nrn �Ilicit că avea pe bord un t• rn i l it lor. l.u l.uxnr mu făcut
unele invt•sli�alli şi, dupll ce um culrt•lt•ral lut malul dre111 ni N I­
lului, 11111 dut in sflrşll de apurnt - Jle malul slln11.
N-uş jlnleu spune că u rn avut I'UI'Ie ele• u tlrhnlre prcu cordia lli.
In 11rhuul rînd, 1111 tiîbiirit nsuprn n�t•n elul luclelulfl, !fulu-ga l n l>ii
mit miinlncc. In ultima cllpii insll cun l:r.hu l ll sit ducnult�sc cuplul
cu un puclwl de clucolulli. ( Ern cit IW ncl !>li se sflşle cind n m
aruncat clocnlnlu intre el.) U u r dt'l[l!nbn illll'nm cu pumnii ş i CII
picionrele In uşn npumtulul, Cred cii 1111 s•nr 11 deschis nicindn til
dacii, în cllpn cind eram gutu •lllltn �;il nhnndunt•z h111ln şi sll fnc
cn le·ntnnrsll, 1111 s-ur fi luni dupll mhw cel doi •clllt•hlşi». J)csi�:ur
eli altminteri n-nş fi riicut niclndnlii c unnşllntll cu Chnrll·s Griecc x ,
lnvenlnlorul emltlitorulul d e lcleviziunt• lllrll n•lccc.
Uşn se drschlse insii, şi chwvn lluierll. Cîinii se lntourseră,
cu să rllspundit printr-un liilrut flrielt•nos, d01r nct se mal nrlltară
dispuşi sll se întoarcă lu npnrnt. Nu şlhm sllrucli cit nn mal aveam
nllli ciocolalll In mine. Din npnrnt st• lllsit n !>Carii mel nllcll, pe
care cobori furios u n gentleman cii hnrhii. 1\lt•r�tli dupll nnl, lult
ciinii de. z�nrdll, dur i n clipa aceea cu mit tlrr litcul cii nrunc ce\'a.
CIInii se zmuclrii din miinile slllpinulul lor şi se rr 11ezirll glont du11it
mirnjul ciocolnlel.
- Bine I-uti dresat 1 observai lncel lşnr.
- In împrejurări obişnuite sint dlsd illlnnll. J)e re l··afl zil·
pllclt '] .
- In primul rind cn sii nu mit muşh•, inr In ni doilea pentru
c& sii-mi povestiti unde transmiteti cursn 11rin televiziune ? - :
Gentlemunul cec ba rbi fileu o strtmbiiturll dt• parcă 1-uş fi muşcat.
- l>e unde ştili ?
- Nu Interesează, de vreme ce ştiu 1 ?
- Urmaţi-mă 1 m ii Invită scurt. l ş l lllsll ciinii i n vnln lor ş i
porni spre aparat. L-am urmut. M-um lrt•zlt intr-o cnbi ni( ele�tuntă
şi confortabilă In c a re patru inşi jucau hC'IdJlt'.
- Trei cupe, zise unul, tot un bărbos.
- Passe. Patru pici. Passe. Patru snns n l nul ...
Imi dădui seama cii acela care :uucn t m;c 11alru ainul-uri ratase
şlemul, dar nu zisei nimic. ln sfirşit cei jl:ttru domni imi observară
prezenţa _ şl se sculară in picioare, uitindu-se mirati la insotitorul
meu. ,
� Jlunl z_lua 1 deschisei discuţia.
 - Bunil ziua 1 rllspunseră in cor, nu prea incintati de vliltă,
npol se uitară din nou cu priviri Iscoditoare la insotitorul meu.
- Bănuiesc: că duduia este ziaristi şi a aflat c:Ci lucrăm c:u
1111 post de emisiune.
Schimbari intre ei priviri bllnultoare. npoi dădurll din umeri
şi luari lnrăşl loc:.
- Atunci. poftim. Ce doriti ? Intrebi insotitoml meu.
- In primul rind, hai si fim clvilllati 1 Mă numesc: Yvonne
(:!sarpentier şi sint trimis special al gazetei c V ie ouvriere».
- Trimisii pe chestia cursei sau a televiziunii ?
- Trebuie s11 scriu un reportaj senza tional. De asta depinde dad
voi 11Uie;1 sl·ml term in studiile.
Schimbari din nou priviri senrnlflc:atlve, dupl care Insotitorul meu
mll Intrebi :
Cu ce puteti dovedi adevlrul nc:estur afirmatii ?
- Dupil cuvenitele prezentări, legltlmatllle mele vii stau la dispo­
zitie.
- Scoateţi legHimafllle, şi sintem gata să ne prezentăm 1
Le ariltal legitimatia de ziarist şi ca ietul de cursuri de la
lncultate.
- Dacă n·ar fi adevărat, cum vă·nchlpuiţi el aş putea si fiu
:slei ? O studentă ! ...
- Charles Grieu x ! se prezenti Insotitorul meu.
- Andre Grieux.
Pierre Grieux.
· - Robert G'rieux.
- Louis A umont, se prezentă şi al cincilea. Nu vl mirafl, patru
dintre noi sint frafi,

* *

- Problema la a cărei rezolvare lucrăm nu este nouă in lumea

tehnicii, incepu Charles Grieux. Acum şase uni, mi·am dat seama,
l m preună cu fratele meu mai mic, Andr�. cll imbunătltlrea statiilor
de releu nu va putea rezolva decit pnrtlal problema televiziunii. Pe
vremea aceea, distanta maximă care 1111tea fi a t insă cu ajutorul
�tnllilor de releu era de 400 de kilometri. Asta insemna că aparatele
alt• televiziune nu puteau receptiona proJlranml difuzat de o statle de
•·misiune decit pe o· rază de cel mult 4110 de k ilometri, şi nceastu.
b i nein teles. cu sncrific:iul unor cheltuieli de�tul de mari. Cinci statii
1l1· releu insemnau o înclncill\ plcrden• de eneruie, insemnau cinci
lnstnhltll. Fiecare statle de releu, adld post de ret ransm isie, ridica
11 11 nolan intreg de noi probleme: tehnice t;ice;s sa dcvinli problematic;\
l'laritntca şi continuitatea emisiunii, l;1r solutin 11rin doi-trei sntellfl
a rl i lic iall nu putea fi rezolvată de nul. Atunci ne-a venit ldec:n să
inn�rcăm să glslm o solutie a problenll'l pe b;azn unui principiu n on ...
l'u l nflrrna lin iştit că am trecut de dlflc ultlltl le cele mai serioase. Sta­
f i ile noastre experimentale au putut nrmjrl Ieri in conditii excelente
1IL•sfăşuraren cursei in Australia, tot utit de bine cn şi pe tot cuprinsul
l l nlun ll Sudafrlcnne. in Suedia sau in Mt·:dc. N u lntentionllm si facem
1 m secrel din lnventia noastră, dnr n·;m s vrut sli diî m publicitătil re·
:.o: u l tntele noastre prea devreme. Acum in�ă n·are n face chiar dacă se
n llii > nu mai era decit chestiune de zile să publicăm chiar noi ... Şi,

1 9.
ca. si nu complic lucrurile fără rost, vot tncerca să rezum in citeva
cuvinte pe ce se bazeazl procedeul nostru.
- Băgaţi de seam i cum notaU termenii tehnici i
- Nici o griji. Inainte de a 11 primitA la mediclnil, am absolvit
P.C. B.·ul *.
- Pardon.
- Prin urmare, iati cum s·a Intimplat. Am aflat cA submarlnelc
t i n contactul intre ele prin aşa-numitele unde, ultrasonore, care pot
fi emise sub api la distante uriaşe, dt conditia ca stafia de emisiune
să albă o frecventA şi o_ Intensitate corespunzltoare. De ulei ne-a venit
idee:t să folosim reteaua de api a globului pAmintesc pentru scopurih�
televiziunii. Despre ce ar Il deci vorba ? Reteaua de apă a plmlntulul
este atit de densA - cu excepfia deşerlurllor - Incit in cele mal multe
locuri, mai cu seamă i n apropierea marilor oraşe, distanta dintre apă
şi oraş se micşorează l a mai pufln de 70 de k ilometri, prin urmare
undele emise de o statie care lucrează fllrli releu trebuie si ajungă
neapArat pini la riu sau la mare.
De nici rezultă că pe malul celei mal uproplate ape de lingă oblş•
nulta statle de emisiune urmeazl al se ht l llutezc o simplă staţie de
transrormutor, care sll transforme undele hertziene in unde u ltraso•
nore, adiel undele electromagnetice In unde mecanice. Undele ultra•
sonore se propaJtă i n linie dreaptl sau, prin lntercalareu unor •oglinzi»,
in linie frlntil. Statia de emisiune comunicA linia pe care se p ropagă
undele, iar statiile de receptie capteuzll " purle d in bandit de unde
ultrasonore, le translormA la gama de frecventll u undelor hertzlene şi
le transmite mal departe. Prin acest procedeu, emlsluneu de televh:l·
une poate fi transmisă la distante de mii de kilometri flirll sil fie
nevoie de statii Intermediare de ampllflcure. Experientele uvansează
rapid, Iar rezultatele obtinute sint cit se pmtte de promi tătoare. N u
ne-nm Izbit d e greutAti decit d i n pnrtea unumltor organe d e stat cnre
voiau sl cumpere lnventln noastrA şi s·o fină secretll. Noi insi n-am
muncit timp de utitla ani ca, In urma !ilrlldulntelor noastre, si se
Jntocmească citeva desene şi dosare menite sii zacil Intr-o casii de
fier, el pentru ca lnventla noastrl 1K fie loloslll\ de intreaga omenire 1
In calitate de Inventatori n·avem decit u slnl(nri1 cond i tie de pus :
Interzicem categoric oricui si foloseucl procedeul uostru in scopu 1·i
propagandistice de rlzbol. In citeva cuvinte, tlllll ucestea a u fost de
spus, mal exact, atit ati reu�lt si obtineti. sthnatll domnlşonril studentă
Jn medlclnl. De altfel tinem sl vil' exprlmllm slncerele no:tstre felici·
tlirl pentru perspicacitatea dumneavoastrA ...
- ŞI... daci nu vi supăratl••• cellultl ?
- Fratele meu, Andre, este tot Inginer şi toll patru fratii sfntern
tehnicieni. Partea teoretică am elabora t -o 1111 11reunl\ cu Andre, partea
practicii a fost realizati de P ierre şi Robert, Iar pnrtea comcrclall -
care constituie un aspect departe de a pute11 n nealljat in Istoricul
succesului unei Inventii - a fost rezolvati(, mal bine zis SUJiorhttâ,
de prietenul nostru Louls Aumont.
- ŞI... acum ?
- Staţia noastrl experimentală e InstalatA pe un vapor care
pluteşte pe N il, Inaintind in amont, la cuvenita distanţă In faţa con•

• P.C.B. - .,Phvsi !J.ue-chimie-blologie", anul prcgălitor pentru me­

dicină (în Franta) (N.A.).

20
curenfllor sau in urma lor. Noi, cel ele aki, transmitem amănuntele
cursei de pe acest elicopter. Peste citeva zile vom avea in fata noastră
fii filmul care va fi realizat pe baza emisi u nii de a lcl la stafiile noas­
tre de receptie iastalate in Australia. Suedia şi in alte colţuri ale lu·
mii. Sinteti mult wnită 1
- Multumesc._ O ultimă întrebare... Cînd veti inştiiota celelalte
tmsturi de emisiune că se vor putea anrrena la reţeaua dunmea­
voastră...
- Pii.l... grafle dumneavoastrl, chiar DIHile.
- Vă rog, nu-l anuntati decît poimiine, zisei.
- S-a făcut, accepti Inginerul Charles Grieux r'zind cu poft'i
la auzul rugămintll mele şi m-a rugat sl transmit pe aceastl cale
salutul său c i ti to rilor gazetei cVIe ouvrlerea, care se vor putea con·
vin�e încl o dată după apariţia acestui articol - deci miine ......, eli
l{�:niul francez n-a părăsit calea progresului 1
Yvonne Charpentler"
..
Locorde litsă să-i cadă ziarul pe bi rou. Riimase · citeva clfpe neml,­
rnt, cu privirea pierduti in gol, apoi apilsil butonul soneriei. Bltrlnul
.fcan, omul de serviciu, şi Glsette, secretara lui Locorde, aplroră
deodatl in aşa· cabinetu lui .
- Moş Jean, spune-i lui Plerre sli vini Incoace 1
BlUrinul bombiinf ceva şi pleci, t lrşlndu·şl picioarele.
- Glsette, fi un ordin de plati de 100.000 de franci pe n ume l e
lui Pierre Moineaux.
- Stnt cd putfn trrizecl de personne ca re aşteaptl afarll şi cel
&mfln nlff cinci snte v-au cllutat la telefon. Cui sl·f dau leglltura ?...
l'rlmlfl pe cineva ?
- Deocamdatll pe nimeni. Cum voi �osl, te anullf, TI-a fugit un
ndu de la ciornp.
(jfsette, furloasll, se Intoarse brusc: şi trinti uşa.
- Las' ci-fi arăt eu, si ml vld numnl cununati cu tine 1 bom·
hănl furfoasl $1 apoi se adresl ceror din nntfcnmerl :
- Mnnsleur Locorde vl roagl .ai mai nvc:JI pufintlci rlbdare.
Vorbeşte tocmai cu Cairo...
Plerre Intră in camera şefului.
- la spune, de ce nu m i-a l atraa atenfln de h1 inceput cll-1 vnrbn
de ceva serios ? Pc: Andre Grieux 11 cunosc, um fost colegi de liceu . ..
- Păi ... păi ... , se bilbif Plerre.
- Eşti un neprlcopsit. l·atl suia dt• mii de franci şi pleaci In
[�flpt. Dar ia seama şi casei bine nrhil la ce se petrece acolo 1
i\u rcvoir 1
- Mon cher. şefule, dar, mon cheF. eu...
- Te dud şi-fi c:omanzl biletu l de avion şl-1 spui lui Glsefte că
cel putin o oră încă nu sint aici .
- Mulţumesc, plec, dar Yvonne...
- Yvonne 1 Tvonne rămîne. Adevlirat cii ne. a trimis o bombă,
fi:Jr 'e o bombl care ne va fare sii slirlm in ner, mal cu seamă dacă nu
•
va eltploda. ·

Luă receptorul şi formă, un numlir.

Gisette nu lnfelese prea bine cum s-a putut intimpla ca Pierre,
acest ttnăr de obicei atit de docil , s . o l a deodată in brafe, copleşind-o
�
de săr11t ri.

2ll
 CAPITOL U L X I

V a n Kappen se zbătea să Î.1Să d in apii. Ş usc;Hr a Luxur - Assyut

era tot atît de ingust ii ca şi drumurile Jll' rare Jll�da laserii pînă acolo.
Nu băgase de seam ă că ceilalţi concun�ntl il inghcsu iserii tot m:1i spre
marginea şoselei. cind, deodată, se pnrnl•nl JHIIă la git In apf1 . Par­
tea cea mai m a re a drumului era propriu-:r.is cnama u n u i stlivllar care
retin ea apa in bazinele de .acumulare şi in li(Jruplerca N i l u l11i atingea
,. inăltime d e 2-4 m et ri, iar m a l Jncnlo rra d i n ce in ce ma i scund.
Dacă n - ar fi nevoie de stăvilare, n-:rr r.xlsln n i c i d rumu ri i n Egipt,
căci pămîntul e din cale afară de putin şi scump. V a n Kappen nu-şi
ma i pierdu vremea să se şteargă de 11 11li ş i de niimnl, ci-şi iucălc�l'<i
in grabă bicicleta şi incepu să pedalczc cu furl1•, cn un hcznwtic. S pre
norocul l u i, cind i s•a i n timplat să cadil l n n pli se n fl.a ln Jll n ton u l
d i n frunl1� ş i ieşi p e uscat destul d e reped� rn sii nwi poatii porni d in
nou h1 drum im1inte d e a-1 ajunge c:1ravana d 1� a u l nvehiculc din u rm ii.
O bucn tii dt� vreme merse print re ul timii, arJUI n•c uprră, încetişo r. din
ce i n ce m a i mlr l l ten'll ul pierdut.
Cha rtc-r. c�� rc stătea la postu l de nbst•rvat ie, o biitu u�ure l pc
Yvonne rres l e cea fă.
- Loc.a l n i c i i n u ne întirnpinli cu chil! ştie ce bucu r i�. scumpa
mea colrgii 1
- De ce ? Plnă acum l ume a s-n nrllt:1t l1mrtc driigutiî, Da r ar
fi bine să urmăreşti m a i atent cursa,
- la uită �te acolo 1 il a tra se atentia Chn rlt•r. ·

Yvonne se intoars e in d i rccjln nrli l n l il de liniir şi, zliri un f.(�lah

î n fu r iat. c:1re din cîll•l in cind ÎŞI rl d lcn n m1•n l n j lilnr Jlllmnnl spre
ca ravanii
- Trebuie să aflăm neapărat ce s·;1·ntimplat. Stop 1 Opreşte 1
J>ornnci Yvonne şoferul ui. Ma�in a trase la ma rginea şoselei, Yvonne
şi Charter se diidurli jos şi pornl rli lnn 11111 ril lre fclahu l c u prkina.
Yv-onne r>rinsese tilev a cuvinte arabe, totu.� ! 1111 lzhuti să priceapă
ce stril!a sărman u l om zdrenţăros, c•1 rc l nr m n l scnh•a U (Ja cu o gă­
le a tă de lut ca s-o verse la un n l.vcl 111111 rldknt, rind cnnt vnnn i l
încurcă î n treaba l u i . Pricepu JnsK mo t ivul s u pii r'ii·rl l snle, căci l a
supraf-ata apei. pluteau 0 m u ltim e d e broaşle muu r tc
- Egiptenii i l mai venereazl şi n!illlzl pe Dess, vescl u l zeu cu
cap de broască, socotind că apa in care l rllll�sc şi S l! l u muljl�sc broaş­
tele este bunii . Da c ii mor broaştele, imwnmuli cii ceva nu e in ordine
c u apa.
- Nu inţc!cq, totuş i , c e s-a i'nfim(Jiat ?
- Un tip a căzut î n apă, răspun s t• Charh•1·.
- Nu mor bro a stel e din atitn luau, nfarli tl;ll·ă r i ne ştie ...
Yvonne îşi i n ghiti vorba pe rare o avr.a tie li mbii - rrspcctiv.u l nu e
yancheu
- Nu pricep nici eu cum vine treaba ;1�1:1, d:1r ducii ai avut a·
mabilitalerr sl mă o m ifi d i n reportajul d1� lt� rl, llt: care l - a i s-:ris C il
şi cine! sin gu•rii ai fi pus mîna pe m a terial, cind in re a l ita te javrele
ocelea a u mîntat pantalonii mP.i şi n u ci11cn l a l a d umitale, l as ă-m ă
ca d e d a t a aceast a s'i descurc e u povrstea asta c u broaştele...
- Spune-mi, m ai bine, nu ştii cumva care d intre coiXurenJi a
căzut în âp�·?
�-Nr· .270.
 - Campionul tomnatic ? Ala c a re merge i ntr-un ritm atit de în­
clrlidl. Şi ce vrei să scrii, mă rog, despre broaştele moa-rte ?
- Deocamdată n -am idee. Poa t e ceva In genul ăsta : , , Pe urmele
dvil iiatiei mor broaştele" .. �ăzvrătirea N il u l u i " , " Broaşte pe s imi ste
,
IW malul Nllului w .
- De ce pesimiste ?
- Cum } Nu cunoşti fabula lui Esop cu c ele două broaşte ?
Unu:l b roa şte au căzut i n tr-o gll'rniţll. m<tre cu l a pte, îşi i n c ep u poves­
t irea Chaf'ter. Se zb l tea u, se chinuiau, dar deJl'eaba se osteneau că
1111 izbuteau să ia s ă In li m a n De trei ori rilsărlse soa rel e şi de trei
ori d i splir u se la apus în l u mea umbrelor, ci nd, deodată , una dintre
brnaste zice...
·

fntre timp ajunseră la maşina lor, se urc n ră , şi şoferul _porni

nu•torul. ·

- Soro. e u nu m a i rezist• .am făcut tot ce mi-a stat in p u t i n ţă...

d , . a ici nu există ieşire eu mă las l o f u n d . S i c u a c e 1 s t a încetă 'lă
s e mal zbată, se hlsă la fund, de unde nu m a i ieşi niciodată. Cea­
lalt:i broască îşi jeli sor a . dar nu renunfă l•l lut,tă ... Şoferul s c hi mb ă
vil:!za . şi acum zbura u cu o sutl de k i l otn t! l ri p e orli ...
- Eu_ zise i n s i n e a ei b roa sc a optim lst;i, inot p-înă m a l pot să
mă mişc . Dac- o fi să mor, î nseamn ă cii b a l a n t a des t i n u l u i a i nc l i na t
��� partea cealaltă, clici e;J e s te mai tare chia r deci t zeii, ca re n - a u
nici u n moti v sli fie mîniaţi p e mine. N u - s rmri fru moasil d e c i t Afro­
clita, nici mai hoată dec i t Hermes, nici f urin n u mi·c mai oarbă ca
a lui H el a l s tos . nu - s nici mai deşteapt;i decit P <r l l a s Atena . •• <�Şa �i'r
1. c i i d i n Olimp n -o să - mi făcă nic i u n rliu ... ŞI. spunind u-şi t o a le asle:r
in gi n d u l ei, broasca se zbiitea, se zbătea c u inciipii tînarc, din d d i n
picioare fără odihnă. Carul lui Phoebus !şi hl c us e . JlC_n tru a patra Bu ril
d rumu l z i l n i c pc bolhr cerească. cind, dMdată, s i m te şi broasc<L
rroastră cii o l a să pute r i le, De abia işl mal r.n i�c a plc i m� r el c, Le m <t i
zvîcneştc cu d esp e ra re pentru u l t i m a d-ată, a poi . inchlnindu-şi s u f l e ­
tul lui Zeus, se opreşte. .. şi în c l i p a aceasta simte că se a f l ă pe ceva
t a re. Scăpase. Se zbătu se pînă ce laptele se tra n sformase, d e cît 1-a
f rii mî n ta t cu pic i oar ele, în unt.
Rrunaseră amindoi tlcuţj o b u c a tii tit! vre me. f n cele di n urmă,
tot Yvonne fu cea c a re ru pse tăcerea.
- Frumoasă fabulii,
- TH! m povestit-o ca să-ti expl ic de ce te vei hotărl în cele din
rrrmă să te mbiţi cu mine . . .
- U i te. Ştii c e ? Dacă izbuteşti sll dt·�curci l reaba asta cu b.roaş.
t c ! e, iti dau voie să mor; pentru mine, I a r cu i l i promit că v o i ră­
rnine toată viata văd uviî şi te voi jeli...
,.Serpente conduce ! " - se auzi din deplirl<�rc �rlasul megaron u l u l.
Azi nu s - a u mai prezentat la s l ;r r l decit I H3. S i n t c ur i o s c i ti
vnr rezista pină la u rmă, zise Chartcr L' u u n gla s rn cl <t n c o l i c . Dum­
rll'<�ta nu m ă Iubeşti,
- N u cred să r ezis te mai mult d1• cincizeci pî n ă la capiit. Şi
acum urd- te la post u l dumit a l c , siî ve.dern c e f a c e a m icul nostru
nr. 270...
Charter se urcă şi nrieră plin de a dnriratie.
-· N r. 270 a ajuns în mijlocul plrrtnnrrlui din . fru n te. Serpcnle
cum.hice, u rm a t de Di.az' la l o c u l lrel nr· 137 - Horst M iiller,
- Horst Miil ler ?

23
 - El trebuie să fie. Al patrulea e Abu Hasan, al ci ncilea e
nr. 270...
- Van l(ap pen , preclză Yvcnne.
- Al şaselea e Paul Ti ss u, al şaptelea V an Lauen, al optulea
Lam berto Ferrari, al nouălea Frank Sp legcl
•
, al zecelea cel cu nr. 183,
şi... ghici cinc·i al unsprezecelea ?
Bertrand ?
Ca nuca-n perete, Nu e el.
Da r cine ?
N u ştiu. Arc n.r, 127,
Hai să schimb ăm 1 Pesemne Il s-au aş ez a t broaştele pe
suflet.
Bertrand e al doisprezecelea. Schi m bă m ?
Rămîi unde eşti. In curind uj un �rcm la Assyut.•�
*
* •

,,Luptă pe viaţă şi pe m oar te Intre Sl'r [J l'n lc şi Diaz. Diaz a re

pină acu m un avantaj de 25 de sec und e. lfnrst Miiller şi Van Kappen
au ajuns 11 ri nt rc primii. Abu Hnsnn r n1 10 secu nde în urma l u i
Serpente, d a r pare obosit. Bomba 1 1 urmează. A f l ă cine-I Hcrst
Mii l ler 1 Antrenorii săi si nt dr. Ml �: uel Cumherra şi Jim Nurlon, Ras­
punde fulger 1 Trimite.) Incoa c e )le l.oul" Qu a lu rzc, r,rur 11 ntcz vcne­
rajie absolutil şi imbă.lslimare. Nahu si\ !ICI'lc Sul utl\rl.
'Yvonnc"

- Nu m a i pleci î n Egipt; Il inştlinlli Locordc pe Pierre Mo i ­

neaux, ca re .apăru în uşii. Aflli·ml c ine este Horst MiiJier, d r . Mi­
guel Camberra ş i Jim Norton. Ce ai ? Te doare capul.., la de-aici
o compresii rece. E11 de trei zile h! tot schimb. Tră i ască Yvonne 1
Au revo i r ! ...
Pierre părăsi, plount, bil'oul şefului.
- S-a dus şalul de mătase, muc cil vm·ituhllli, Jlorj �l.anul d e Cor�
dova... da, aşa e viaţa, draga meu G l se ..., rih u l n In Paris...
De data acensta însă se înşehtse •

•
* •

- Doar un ziarist poate fi atit de n h rn zn lc, observli Paul Wer­

ner, şeful serviciului de contrainformll l l i al trus·! u l ui ,. U nited A n i l in
Company", oprindu- se din citit.
- Continuă, te rog, fl!.cu un gest nrrilhdlltor G oodrich Kollar,
directorul ge.nera l al t ru stu l ui ,
" I ntre cf'iminalii nazişt i salvati din mii nile tribuna l u l ui de la
Niirnberg de către trusturile o:Gencrnl <.:lu�mkal Comp.• şi « U nited
Ani l in Comp.» se află şi domnu l doctor lieinz Kraus e, in venhttorul
preparatu lui M.P., experimentat pe · pielea femeilor Internate in Iagă­
rul 4.137. Dl. Heinz Krause, di spări nd , a fost cond;unnat in l ipsă,
dar după părerea noastră, unii domni de I a « General Chem ic al
Comp.» ar putea spun e multe despre disparitia doctorului.
Poporul american respectă şti l n fa , respectii s.avanţi i, dar sîn­
tem convi nşi că n i c i un cct ălean cinstit n u este de acord cu fabrica-
rea unor culturi bacteriene cu seopul de a ex.termlna popu l atia c:l·
vilă a altor tlrf� Sintem convinşi c:i tifnuil'l!a şi protejacea criminali­
lor de citre « General Chemic:al Comp.» şi •United Anilin Comp.» nu .. .''
Termină,. te rog i it Intrerupse O oodrich Kolfar. Ce prop u l
să facem ?
- Dupl părerea mea. ia primul rind, trebuie sl-1 . tllsim pe
Carlo TaveiTo, · autorul acestui arUcel. Pentru aces t (uccu vni in­
săn:ina un agent. Pe urmă vora alia de la el unde se afli K.rause
in prezent şi vom pune min a pe M.P.-ul său ... De altfel. de mwt
H caut pe ac:es\ domn. ii cunosc: numele inel\ din arhivele trlbunafu·
lui de la Niirnberg. Pe urml dumneavoas tră veti hotirt cui U vom
vind e sau fabrica M. P .-ul__
- Cred d vom găsi o armatl care să ni-l cumper e t Rîseră a­
mindoi. Dar deocamdată atentie la două l ucru ri , continuă Kellar.
Nu cumva sll mi-1 sc ăpa fi pe acest Tavcl lo din mină, şi Rit cumva
să se publ ic e articolul. A l - inteles ?
- O. K. 1 răsp un s e Wemer. Vă �rarant ez !
N u e r a vina lui Paul Werner că de data aceasta se înşela�

•
* •

- EşU sigur c:ă broaştele au murit cînd a căzut Van l(appen

in apă. ?
- N-aş put ea sl afirm cu certitucfine. Un lucru este însă sl­
t:tur : felabu.l cax:e ameoiaţa caravana pkea să ne invinovăfească pc
nol de moartea broaştefor.
- Ar fi Important să controlăm acest lucru.
- Să cerem din nou aj uto ru l lui Abu Hasan ?
- Dacă socoti că nu ne-ar refuza. zise Roger Bertrand, creLI
el am l�e un pas. inainte spre rezolvarea ·problemei.
- Sint conYinsă că nu ne-ar refuza, dar n-a ş vrea să-I mal
obosesc.
- E d e par te de aici bazinul undl! l ucra felahul ?
- Vreo jumăt?.1e de oră cu maşina.
- Atunci haide, să m ergem 1
Abu Hasan, c11 toate că nu pricepea despre ce era vorba, se
arlltă �aia să Yină in ajutorul celor doi prieten i. Nu trecu nki o
jumătate de oră. şi ajun s eră la bazinul cu p ric i n a. Convorbirea nu
dură akl două minute
- Felahul sustine: le explici Abu H a s an . că broaştele sale a u
mu rit cind c om:urentul nr. 270 a căzut t n apă. d a r acwn nu mai e
supărat. pentru ci cele mai multe din ele au inviat. Omul e convins
că s- a intimplat· o minune şi s-a hotă rit ca de indatll după seceriş
să plece in pe lerinaj la Meca..
Yvonne tresări.
- $i re! lle Ja pompa de IJeazină voia să plece la Meca 1
- N u ş tiu la ce te refed, spuse nedumerit Bertrand.
'YYGnDe îl povesti intimplareL
- Două minuni una după alta ...• gi nd i Berlrand. Nu sl nt chiar
sigur. dar mi se pare el vom reuşi să le duleeăm pe amîndouă şi
nu.. • exdus. poate, chiar şi a treia minune.
lşi- re luuli locurile in m a ş ini. Cinti cobo rlră in l.afa hotelulu i,
Abu Huan pll.rea oarecum incurcat, aproape jignit,

25
 - Cîti kilometri sint de la Assyuf pinii la Be-ny-Suer ? îl în­
trebă Bertrand.
- 260, răs-p unse H asan.
- Şi dacă n u mă-nşel de 141 Beny-Suel pînă la Cai ro şo sea u a
este asfalfată.,
Ş
- Da. O o sea aslaltatl, lată de 1! metri, c o n ll rm l Hasan.
- Atunci p onte c ă po i mîi n e voi fi i n slu rtl sti-11 extJ i i c de ce
a fost nevoie să te d e ranjlltn nstbl. Pinii u tu n cl in si!, te rog sli 1111
fii su p ă r a t .
- Dimpotrivă. Vă rog si n1l lert u j l dumnenvoustrl1 d u c ă Jlrin
indispozitla me a mi-am lndisJJUs prleh•n J I. Vii m ultumesc pen tru
plimbare şi vl rog i ncă o dată sl nu f i i i !I II Jili r n j l 111� m i n e...
Hasan dădu mîna cu toti şi se relrnst! 1111111 in t'llluera l u i . Yvunne
şi Bertrn n d luară loc la o m a să d i n hol, unde sllllurll de vor bă
timp de v r eo douăzeci de mi n u te pinii h! susi t:nh•uun,

... .

Clnrck Mn!!son, lt·imisul tl' u s f· uJ u l ,.Cht•mknl" 11e n t ru n cu n t rola

trlo-ul, se u l l01 cu un c �t l m f l lnzollc 1 1r l n l( a n ru chdl de ht uşa ca,
merei l u i l lol'st. Prufesorul scoase ncul d in IJaclen l u l stiu, tra st• ntni
i n seringă, o SIJălii, 11 11111 o uşeză l u l nc i n c i l i n d ru l er tn t! l l c um p l u t
cu alcool. M a s s nn se i n d r ep tii de şa lt•, şi se n• lru st! i n t•tuuent lui.
,,Deocam datii t ot u l merge s t r u n ii " - - humhli n l nem u l j umit,
"Aştln-s nişte escroci conştl l ncioşl. Imi 1 1 l e rd V l'clnl•:t de 111111111 11ii".
lşl s c o ase curnelul cu inscmniirl ş i cnn'lln l li r h l l or� t IH: U fllt l oc u l
cinci i n c l n � nm e n t n l gam!ral.
" M n i uşor suportli un mem b ru n i Kn- K i u x - K i a n u htl· prczen ţ1.1
unui ne�rru decit booluna keril IIC(!tt� t li ,· ur sii . Ue d a ta a s t a nş ju1·a el
se cur•Wl cu t ot U l " Masson deschise cu un zimbet m u l j umi t ghid u l ,
Fi reşte, purinse şi el cu s u m i c lca lui Jll! flnrsl Miifler.

*
* *

Cerul se lnnm·usc. Cara vana i n a l n f n CII " medie n t'Mii dt! pec;lc
40 d e kilometri. N umlrul concuren ( l lnr rllmaşl In cu rsă scăzuse
la 1 69.
Ca ravn n u a l i n s·e p o d ul cel nou, cnnslntlt de I{ Uve rn in I U55. Şo­
!'ea ua t n!cea p e malul o pus al N i lu l u i. Cidlştil l n ni n l n u ac um î n t re
deşertul Libiei şi cel al Arabiei, dar nici dl•ş e t·t u l , n i c i N i lu l nu mai
p rezenhut o noulute pe nt ru ci. Elico ph•ru l ut·miit·cn ca o um br ă ca­
ru v a n a.
- El, n i d ez le ga t m i s tel' u l broa ş telor i' inlrt•hl\ C h a rte r.
- Cred că d a . rhp uns e Vvonn�. J)1•sem nc.• l'ii era u tonle lemele
şi cî nd te•au viizut proJ' I it de trep l edu l d u m l l a le, contem p l i n d me­
l a nc o l ic zările înd ep ă rt a t�. nu l eşi n a t dt! d r a gnstl',
- Broaştele astea s i n t femeie şi s-�•u ales numai cu un leşin.
Eu u n u l însă ştiu c-o să crii p ••.
- Asta să n-o faci , clici n -o sit m a i am cu c i n e să mă cert 1
- Nu mă-ngrijorează pers·oana d um l l a le. Cred că 1-al scoa te
din . sărite . pii1li ş i pe bu n ic u l meu 1
- ·E ·mort ?

26
 - Nu. E pesca r. Nr. 270 e la locul nouă. Diaz e al cincile a,
Abu Hasan al doi lea. Nr. 137 conduce. Roger... Roger Bertrand,
nu-l văd bine... aha.. . da, e din nou pe aceeaşi linie cu L a mberto
Ferrari. Al unsprezecelea. Trebuie sit rec u nosc d e un sportiv vred·
nic
.
- Şi, dacă nu ne-nşelll.m, e vrednic şi ca om, şi ca prieten.
- Prieten 1 tresll.ri Charter la ·auzul acestui' cuvint. Na·ti•o buni,
iar s-au ciocnit !
,,Salvarea !... Salvarea !. .. " - url a megafonul.
- Doi s�au dat la o parte. Pt!Sl'llllle o pan ă s�a u şi apucat
.
sii-şi demonteze bicicletele... l a ascultil l N -n l fi dispusi si vorbeşti
cu prietenii dumitale sii mă ia intr-o zi In elicopterul lor ?
Vvonne nu răspunse. li era necaz el 1111-i venise in minte pînă·
acum ideea c u el icopterul .
- Dacă nu-i rogi dumnea ht, li ro�o�· eu , l>iaz a eva dat.
- O să se bucure buldogii ci nd o Nil le vadă. Le-au plăcut cio-
lanele tale,
- Iar Grieu x o să se bucure sll te va d ă pe dumneata. Te-a
Jlrimit foarte amabil. ·'

- Bine, fie ! Să vedem şi noi o dnlil cursa de la aceeaşi inil·

timc...
- Serpente sprlnteazl. Abu H asn n l·n 11juns pe Diaz. Inci nu
se poate prevedea cine va lnvinge 1
Se gîndea oa re la Vvonne sa u l11 cursă ?
De data aceasta însă nu-şi dlvul g1i J:indul,

*
* *
'
- N u do r mi 1 se ră sll Norton tn Cnmbl•rrn, Tlmpitul e In stare
s-o ia d i n no u inainte.
- Cine s-o ia ? Ce să ia ? trr.sllri 11rnlesorul.
- Te ia dracu' dacii. iese trenbn pe do!l 1 1 1 1 Iau conincul dacii
continui in halul ista 1
- Eşti din ce in ce m a i bădăran 1 :r. l se Jlrnf �sn rul, cure se d cz­
mcllci definitiv. Dacă te mai obrîlz nl c t•ş ll u dnlii, i ncetez C II injec­
t iile.
- I ar opini a publică rnond ialil te vn ft,J iclla 11cn1ru geniu l du­
milu le.
- Să n u crezi că rnă poţi şanln ja In lnNnil, S int ş i c u nm,
- Te-nşeli. Crezi că un punga, nu ştlt• Nil fncii deosebirea din -
tre o· brstie şi un om ?
· Că eşti pungaş, admit, dn r 1''' dc n sll 11r n 111:1 1 t�şli şi prost.
- De ce ? Pentru că n -a m asaslun t ti t• u mii dc namcnl ?
- Ştiinta ...
- Nu m ă pricep l a ştiinţă, dur d u mnt•al:t �� hine sii al 11rljii c a
Horst si nu facă vreo boacănă, ultrcl... la ullii-tc . .. iar 11 la in;tinlt•...
- Ajunge-1 din urmi, c ă am a!U ne d t� cujucul lui 1
Motociclet a tîşni inainte. 1 1 ujuwot·rii 1"' llur!\t, şi prufes11rut il
făc u un semn. Horst însă privea Uniii inainte �1 triigca, t r ii ge a lot
mai tare...
*

* .,.

21.
 - Felicitările mele ! il intimpinA '\'v onne cu voioşie pe Abu Ha­
san. Ai avut un sprint intr-adevlr fantastic. Cum de·ai · , izbutit o
·
aşa performanţă ?
- A trebuit să evadez, căci m-am Infuriat cind am văzut cii
SJ>erletoarea aia bătrînă se menţine tot In fruntea J>lutonului.
- Bine, bine, dar pe Diaz, pe Serpente şi pe fcrrarl tot din
aceleaşi motive i-ai l ă sat in urml, nşa, rmmni pentru cii. te- au i n­
furiat ?
- Trebuia să-I las în urma mea, ca siH pot ajunge p e Van
J(appen ! . _

- Altfel, te pomeneşti că n·al fi luptat, el din purll curiozitate

ai fi fost in stare să le cedezi intiletut ca ...
- Sportivul care · nu Juptli d in rltsputcri nu t�ste cll uşl de pu­
tin curtenitor, ci, din contră, îşi jigneşte ad versarii. Clll'touzla nu stii
numai in vorbe goale, formale, el in primul rind intr-o atitudine
morală . . .
- Pesemne il iubeşti foarte m ult J>e Kon l"u-l zc, dragul meu
Hasan ! observă Yvon ne.
- Aşa şi e. lnvătătu·rile sale sint ln lr·udt�Vli r infelepte, învă­
ţături pline de omenie, de simt social. Ceeu re 11 scl'is Kon Fu- fze nu
c propri u-zis nic i rel igie, n ici filoznlle. lnviilliturlle lui constitui e
un· adevăr-at tezaur de Intelepciune Jlnpularil.
- la spune-mi, H a san, de c.e n u tl·af ales In loc de medicină
cari era de fi lozo f ?
- Goethe il numea pe cărbunar " Kohlen·tJhllnsoph", De ce să
nu spunem şi noi că m edic ul e un filozof al t r uJIU lu l i'
- Pentl'u că medicina este ştlintll şi u11 ll llccuhafie,
- Deci e o adevărată filozofie.• .
lncepură amindoi să rîdă.
- Haide, să mergem să·l căutăm pe Bertrand, propuse Yvonne.
- Nu-i nevoie. Uertrand e făcut dintr-un ofel bun... işi p!s-
treazli magnctisrnut."
Yvonne roşi : ·
- Păi . . . 1 sări ca indată,
- Nu te supăra, urmă H asan. Dumneata eş.11 int·r·nllevlir ra
o fortă ca re ne tine imprcună . Cind sintem in patru 11 SU IIIIr t pină
şi pe prietenul dumitale, Charter,
- Nu U·e simpatic ? '
- Ba da, d a r imi reamintesc mere u că-i englez.
- Eşti şov i n ?
- Nu, n u sînt ..., dar nu uita că n-Il h'<!cut mul t de cind ne mai
războiam cu englezii şi nu ştiu cum vede el această p roblem ă,
- Nu ştiu nici eu. E un om ciudat. MI se parc că, deşi c ama·
bil şi glumet. în fon d e destul de dezamiîglt şi amărît. De aceea nu
fi supărat pe el , căci englez ul e şi el om...
Hasan pufni i n ris : .

- Of ! De cite ori n-am auzit din guru lor : ,, Deşi sinteti arabi,
sinteti şi voi vrednici de dragostea domnului, numui sl trageti la
j u g, ca şi pî n ă acum !... "
- Ei vezi. Reeunoştj cii ai fost nedrept ?
- Recunosc. Ch a rter e Charter, iar Angli a... deocam dată e tol
Anglia. "'
Sosi şi R o g e r ,
- Pe unde ati umblat ? V-am ciutat peste tot 1
 - Am stat aici in bol . Nici n u ne-am mişcat
- Am vorbit cu Grieux. Mi-a promis că face' rost de treaba a-
ceea pentru poimiine, zise Rog;er adresindu-se Yvonnei. N-are pe
_
bord cee!l ce ne trebu•e. dar p Ulă desearl va căuta sl înjghebeze
ceva utfltzabll.
Yvonne fu cît pe-ati să sară de gitul prietenului ei :
- Pe chestia asta trebuie să bem ceva ?
- Cred că ,da..• , zise Roger.
- Fie 1 tncuvilntl Hasan. Plnl miine dimineata tot ni se Iim·
pezeşte capul.
- Bei şi dumneata ? Intrebi Bertrand.
- Religi a mi-o Interzice, c:e-J drept, dar eu n u sînt religios.
Patru conlacuri 1 comandl Hasan.
Yvonne li arunci o privire plini de recunoştlntl prietenului el,
care-şi indrepta turbanul pe ca p. Cel de-al patrulea coniac era pen·
tru Charter.

*
* ."

- Nu-mi placi, domnişoară, se dojenea Yvonne In fata -ogllnzll.

lşl scoase limba. La Paris primeşti să dnczi cu Locorde, aici flir·
tezi cu Charter, te străduieşti să-I cucenştl pe Bertrand şi caştl
ochii la Hasan ca o fetlşc:ani indrleustltl. Bagi-li mintile In cap 1
şi cu aceasta i'l trase o palml peste nbraz.w O fi el un exem•
plnr frumos, prietenul list a arab, un blirbat bine şi cu ginduri nu­
bile, Dutlă acest monolog se culcă. Uar tot Rol{er e cel mai drii·
l{uf dintre toti, şopti aproape adormltii, mnl mult de drarul de a
fi c:onsecvcnlii.

." ."

Şoseaua sclipea sub razele soarelui c:u o fi tile ar glntle. Cursa

continua Intr-un ritm mal lndrlclt cu m·Jclnd. Me�rafonul abia prl•
dlden sll anunţe sltuafla, care se sthlmba necontenit :
,,Diaz conduce... Serpente condtll'e... Abu· Hasan conduce ...
Horst evade azA"...
Nu mal rllmlseserA In cursl decit 131 de concurenţi. Restul a·
bandonnse luptu.
- Van Knppen 1-:t depăşit pe Fcrrarl... 1·11 ajuns din urmă pe
Horst 1 anunfil. Charter.
- Acum 1 dădu semnalul Yvonne. Motorul micului automobil se
ambalA, şoferul apăsă pe accelerator, Iar Chnrter, apucindu·se des·
perat de ceafa 'Yvonnei, sări de l a pnslul r.iiu de observatie în ma­
şină.
- Nu sca pi de mine aşa . cu unu cu două 1 bombăni. Dnciî ne
e dat sli murim, cel puţin să murim i1npreună .
Jerl mal voiai si te sinuclzl...
- Am incercat, dar n•am reu,Jt . . .
- Nu te-ai nimerit ?
- Am suportat c:himlc:alele ac:eslui hotel u furisit, ni,t e pordi-
rli pe i:a re fi le virl pe git sub denumirea de coniac:,
- Parcă voi nu umpleti lumea cu stofele pc care le cumpărnjl
"

29
d:n Germania. din Elveţia sau mai şti u de unde şi le revindefi drept
s.tofă engl ezească ?
A 1 E cu totul altceva. Inel n-u m uri t nimeni de snobism 1
- Nici d u m nea ta de con i ac ul pc care l-ai bA u t 1
- N-am m uri t Dar ce-i CJ.l goana n�la ? A I nnebuni t şoferul i'
- Lasă- 1 in pace ! Am de srl nd sl u r măresc i ndeap roa pe plu-
tonul fruntaş.
Micul turism depăşi cu furie vehiculele din fata lui. In mai pu·
tin de ·zece mi nute ujunser.l in fru n te a· caravanel, şi, şose au a fiind
destul de lată, inaln lară plnl la p l u ton ul fruntaş. Abu lta�un cun-.
duce a , urmat de Va n Kappen, apoi, In ord i ne. de Scrpcntc şi l>ia1.,
- Lasă�mă să mă urc 1 il ceru Yvonnc, Vreau sii-1 fo togr a f iez .
- Poftim 1 consi m t i Charter. Zlmblll vi rog 1 strigă a poi spre
Horst, care pedala incruntat in clipa in care rnnşhua lrecu in gtM nii pe
lin�i el ••. a poi î n t inse fe t ei a par a tu l ., L el k a". Micul t urism depliş l plu·
tonul din frunte şi 11 lăsă mu l t I n u rml\. Yvonne işl p ot riv i ;aparatul
de fotoRrafiat şi zise :
- Acum !
De s u b p or t bagaj Jişni un şu v oi lat de uld, care se întinse pe.�t.:
şoseu. Yvonne rămas e cu degetul nemlşcnt Jle declunşoa l or, fără insl
si lu ap a ra t ul de la ochi. Micul turism, cn şi cind ar fi uvut o pauil,
trase la ma r g inea şoselei, rnicşorlndu·şi viteza, Jur cind c lc llştll trecam\
In dreptul l or şi In vizor apăru fl guru lui Van Knppen, care p ed u l . a
surizlnd, Y.vonne upă!>l declanşatorul. i\1101 dupli ce mnl fAcu ci teva
poze, foto graf ilnd u ·i pe Horst, pe Norton şi 11e Camberra, cobori mul·
tumltl din maşini.
- Tl·ai terminat di s trac j l n ?
- Pentru azi cred el da 1 rls p u n se Yvonne, al cArei ochi stril.lu·
c:eau de parci ea inslişi ar fi fost fot ogruf i .atil •

P lerre Molneaux, reporterul gnzelci .,VIe ouvrlerc", luc ra la arhiva

centrali a Tribun alului de la Niirnbcrg. t:rn llăduşlt c;a un Clll d�
curse. Hirtii, hirtii şi ha rlşi hirtii. OI, cii nu !IC: mal termlnil nicindată !
Arhivaru l , un om cărunt şi cu ochelurl, se uhu lu el cu milă.
- Nu·l uşa că du m ne at a nu eşti lnnc J l unar de carieră ?
- Tl·am mai spus doar că . . . , dar !le ilatrern 11.sc, a d uc i ndu·şl amlnh·
că de fa pt nu·i spusese n imi c . Spunea că vrea să dea de urmele unei
I'n de.
- Nu sint funcjionar. Sint aclor.
- Da. dil ! oftă a rh i v n rul. Dumncavnastrli , actorii, sintell oameni
c u f i rea foarte neliniştită. Sî nteţi ne l' voş l . l>ur co vrei, fară nervi nu
exi stă artă. Am \'âxnt şi la nevastă-mea.
- Stimata dumneavoastră sotie c tot actri l l ? întrebă l,icrrc
mai mu l t ca să spunl şi el ceva.
- E poetă. Şi ailafl, vii rog, el i s-tiU p u b l i c a t pină Kcum două
poezii in revista de duminlcii il .,Socictălll pe n tru ocrotirea moral.:i
f etel or ca tolice". E adevărat că eu nu prea mă 11r icep, d ar se zice că
ar fi foarte talentată ..•

( Urmare in numărul vi i lor);

30